HEMIPAREZA CAUZATA DE A.V.C. LA PERSOANELE DE V.

A III-A

I. NOTIUNI ANATOMO-FUNCTIONALE

Sistemul piramidal = asigura motricitatea voluntara, de control si declansare intentionala a activitatii aparatului motor muscular. Este un sistem de facilitare pentru motoneuronii medulari; influenteaza tonusul muscular, pe un fond de excitatie continua, ritmica. Sistemul extrapiramidal = realizeaza sinapse in nevrax si circuite descendente spre cornul anterior medular, sau circuite recurente. Controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. Rol in reglarea tonusului muscular de postura si a miscarilor complexe reflex-automate. Intervine in SP prin controlul dimensiunii, amplitudinii, stabilitatii al miscarilor, prin circuitele recurente; este atat facilitator cat si inhibitor insa rolul principal il are in comanda miscarilor ample, fara precizie, baza a miscarilor fine, voluntare cu comanda piramidala.

SP+SEP = COMANDA + CONDUCEREA INFLUXULUI NERVOS CONTRACTIE MUSCULARA ACTIUNE PERMANENT MODULATA DE FACTORI SENZITIVI SI SENZORIALI INFORMATIONALI => CALITATE SI CALITATEA MISCARII

=>

II. ACIDENTUL VASCULAR CEREBRAL 1. DEFINITIE Rezult din restricia sanguin ctre creier i cauzeaz leziunea neuronilor i deficit neurologic. Clinic sunt posibile o varietate de deficite: motor, senzitiv i de limbaj. Din punct de vedere clinic accidentele vasculare cerebrale determin tulburri masive ale circulaiei ntr-un teritoriu arterial important cu aspect ischemic,

2. CLASIFICARE
Ischemia

cerebral apare ca urmare a perturbrii funcionale i/sau anatomice a parenchimului cerebral datorit diminurii sau ntreruperii circulaiei cerebrale ntr-un anumit teritoriu. Se poate prezenta sub diferite aspecte n funcie de gravitatea i durata procesului patologic. Poate fi: trombotic atunci cand se formeaza un blocaj al sangelui intr-una din arterele inguste; embolic atunci cand

Hemoragiile cerebrale se caracterizeaz prin prezen de focare hemoragice difuze ce infiltreaza parenchimul cerebral Simptomatologie debutul este brusc asociat cu pierderea constiinei. Se poate semnala de scurt durat: cefalee, vertij, greuri i vrsturi, dup care se instaleaz fenomene neurologice (hemiplegie, afazie) urmate sau nu de com. In perioada de stare bolnavul e n com profund, sertoroas, febr, tensiune arterial crescut. Examenul neurologic: prezena unei hemiplegii opuse, facies vultuos asimetric prin prezena unei paralizii faciale de tip central. reaz parenchimul cerebral.

III. HEMIPAREZA
1.

Definitie. Hemipareza este reducerea fortei musculare intr-o jumatate a corpului datorita lezarii neuronului motor central. Hemipareza rezulta in pierderi ale abilitatilor motorii, tulburari in intelegerea si folosirea limbajului, tulburari de coordonare, tulburari de memorie de scurta durata sau de atentie. Se manifesta pe o jumatate a corpului.

2. Etiologie. Hemipareza survine din lezarea motoneuronului central (sindrom de neuron motor central). Lezarea poate sa fie prezenta in corpul MNC (aria cortexului motor), sau sa afecteze axonul MNC (fascicolul corticospinal). Aceasta lezare poate sa fie din diferite cauze: traumatisme cerebrale, AVC, tumori cerebrale, traumatisme medulare, boli neurologice, etc. Hemipareza este, deci, o manifestare a acestor afectiuni neurologice, un rezultat, care poate veni in completare cu alte semne si simptome neurologice. Manifestarile clinice ale hemiparezei sunt in functie de tipul traumatismului, de locul originar al traumatismului, aria afectata a cortexului, etc.

Lezarea corpului motoneuronului central poate surveni din anumite cauze precum: AVC ( ischemic sau hemoragic ) tumori cerebrale traume cranio cerebrale => hematom subdural abcese cerebrale Lezarea axonului motoneuronului central poate fi generata din anumite cauze precum: AVC ( ischemic sau hemoragic ) scleroza multipla tumori traumatisme sindromul Brawn-Sequard

3. SEMNE SI SIMPTOME:
pierderea echilibrului dificultate in mers abilitate scazuta in apucarea obiectelor tulburari in precizia miscarilor oboseala musculara

lipsa de coordonare tulburari de vorbire afazie apraxie/ataxie astereognozie anognozie spasticitate rigiditate mobilitate scazuta disfagie, etc.

EXERCITII DE RECUPERARE 1. POSTURARI

F1. DECUBIT LATERAL PE PARTEA AFECTATA(P. DR.AF)

F2. DECUBIT LATERAL PE PARTEA NEAFECTATA

F3. DECUBIT DORSAL

F4. POSTURARE IN ASEZAT :D (INSPIRAT DIN GAME OF THRONES

VARIANTA ADAPTATA)

2. EXERCITII PASIVO-ACTIVE A. MEMBRELE SUPERIOARE

Diagonala 1 MS Pozitie initiala:

Diagonala 2 MS Pozitie initiala:

Umar: extensie, usoara abductie, rotatie interna Antebrat: pronatie maxima Mana: extensie, adductie (inclinare ulnara)

Umar: flexie, adductie, rotatie interna Antebrat: pronatie Mana: flexie, adductie (inclinare ulnara) Degete: flexie Police: flexie, abductie Pozitie finala:

Degete: extensie
Police: extensie, abductie

Pozitie finala:

Degete in extensie Police in extensie

Degetele: flexie Police: flexie, adductie Mana: flexie, abductie (inclinare radiala) Antebrat: supinatie

Mana in extensie si abductie (inclinare radiala)

Antebrat in supinatie Umar: abductie, flexie/extensie, rotatie externa

Umar: adductie,flexie, rotatie

Decubit lateral pe partea sanatoasa, se ridica membrul superior bolnav desupra capului in rotatie externa , cotul in extensie, mana si degetele sunt intinse. Asezat pe o minge Bobath cu picioarele departate, mainile sprijinite pe masa, spatele drept, Kinetoterapeutul dezechilibreaza din lateral pacientul, cu trecerea greutatii de pe piciorul bolnav pe piciorul sanatos si invers. Culcat dorsal, cu bratul in flexie la 900, mana in supinatie si cotul flectat se executa extensia cotului. Pasiv, activ asitat, activ liber, activ cu rezistenta.

B. MEMBRELE INFERIOARE

Diagonala 1 MI Pozitie initiala: Coapsa; extensie,abductie, rotatie interna. Genunchiul in extensie Piciorul in extensie si pronatie Degetele in flexie Pozitie finala: Degetele in extensie Piciorul in flexie,supinatie Genunchiul in flexie Coapsa in flexie, adductie si rotatie externa

Diagonala 2 MI Pozitie initiala: Coapsa in flexie, adductie,rotatie externa Genunchiul in extensie Piciorul in flexie , supinatie Degetele in extensie Pozitia finala: Degetele in flexie Piciorul in extensie si pronatie Genunchiul in flexie Coapsa in extensie,abductie si

EXERCITII DE HIDROKINETOTERAPIE A. FAZA FLASCA

- In bazin cu apa adanca

Alunecare ventrala, bratele sus, mana sanatoasa tine o pluta, cealalta mana sprijinita pe pluta, se efecueaza, miscari specifice procedeului craul cu priciorul sanatos, inspir prin extesiune cervicala. Alunecare ventrala cu o centura flotoare, se efectueaza vasliri specifice procedeului bras cu bratul sanatos si miscari specifice procedeului craul cu piciorul sanatos. Alunecare dorsala, bratele sus, mana sanatoasa tine pluta, mana de partea opusa se sprijina pe pluta, se efectueaza miscari de picioare ondulatorii speicifice procedeului fluture

- In bazin cu apa mica

Stand dorsal la marignea bazinului, se efectueaza ridicarea piciorului sanatos sus, apoi ridicarea piciorului bolnav prin apucarea spatiului popliteu cu mana sanatoasa Stand lateral cu partea sanatoasa spre marginea bazinului, bratul sanatos flexat, mana sprijinita pe marginea acestuia, se efectuaza rasuciri de trunchi cu lasarea membrelor bolnave relaxate.

B. FAZA SPASTICA

- In bazin cu apa adanca Alunecare dorsala, cu o laba pe piciorul bolnav, se efectueaza vasliri cu ambele brate la nivelul umerilor Alunecare dorsala, bratele flexate, pluta tinuta sub omoplati, se efectueaza miscari de picioare specifice procedeului fluture Bras procedeu complet cu o centura flotoare - In bazin cu apa mica Stand dorsal la marginea bazinului, bratele lateral, mainile sprijinite pe marginea acestuia, se efectueaza ridicarea alternativa a picioarelor sus Stand pe varfuri, se efectueaza trecere in stand pe calcaie prin rularea talpii pe sol si revenire