Sunteți pe pagina 1din 41

ANATOMIE 2

CRANIU
Pe portiunea superioara a coloanei vertebrale Forma ovala, mai lat anterior Din oase turtite, neregulate, care nu se misca unul fata de celalalt cu exceptia mandibulei. 2 parti: (1) neurocranium (cutia craniana), adaposteste si protejeaza creierul, consta in 8 oase (Occipital, 2 Parietale, Frontal, 2 Temporale, Sfenoidal, Etmoidal)/ 2 perechi, 4 neperechi (2) scheletul fetei (viscerocraniul), 14 oase: 2 Nasale, 2 Maxilare, 2 Lacrimale, 2 Zigomatice, 2 Palatine, 2 Concha Nazale Inferiaore, Vomer, Mandibula.

Bolta (calota) craniului


Din: - osul frontal, prin portiunea lui verticala - osul occipital, prin partea sa superioara; - cele doua oase parietale, n ntregime si cele doua oase temporale, prin partea lor mai latita, numita solzul temporalului. Aceste oase se unesc ntre ele prin suturi dintate si prin suturi solzoase.

Bolta craniului, privita pe dinauntru (partea concava), prezinta pe linia mediana a osului frontal o creasta osoasa, numita creasta frontala, pe care se prinde coasa creierului.

Baza craniului (endobaza)


din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si legaturile pe care le au, iau parte si la formarea segmentului facial: - posterior: osul occipital, care ia parte la formarea bazei, prin portiunea sa inferioara; - anterior se afla osul sfenoid; - transversal se afla osul frontal ce nchide portiunea interioara a bazei. Spatiul ramas liber ntre osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid. Partile laterale ale bazei craniului sunt nchise de o parte si de alta de stnca osului temporal.

Endobaza contine trei depresiuni numite fose craniene: anterioara, mijlocie, si posterioara / adapostesc diferiti lobi ai creierului.

Fosa craniana anterioara


frontal, ethmoid si sfenoid Adaposteste lobii frontali

Fosa craniana mijlocie


formata de sfenoid (de la aripile mici la cele mari), o parte din oasele temporale si parietale. Pe ea: lobii temporali ai creierului. Portiunea mijlocie a fosei este ocupata de sella turcica, adapostind epifiza.

Fosa craniana posterioara


Cea mai adanca si mai mare Adaposteste trunchiul cerebral, cerebelul, si lobul occipital al creierului. Foramen magnum ocupa cea mai profunda parte. In plus: foramenele jugulare

Baza craniului
Este strabatuta de o serie de gauri mari si mici, precum si de fisuri, (crapaturi). Aceste gauri sunt locul de trecere pentru cele 12 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encefalului.

PUNCTE ANTROPOMETRICE
IMPARE I MEDIANE: 1) alveolar = punctul cel mai anterior al rebordului alveolar superior 2) nasion = punct median al suturii frontonazale 3) glabela = punct median supra- i intersprcenar 4) bregma = situat la nivelul ntlnirii suturii coronale cu sutura sagital

PUNCTE ANTROPOMETRICE
5) vertex = situat la nivelul punctului cel mai nalt al bolii (variabil) 5) obelion = situat la nivelul orificiilor parietale 6) lambda = locul de ntlnire al suturii sagitale cu sutura lambdoid 7) inion = la nivelul protuberanei occipitale externe 8) opisthion = punct median situat la nivelul marginii posterioare a gurii occipitale mari 9) basion = punct median la nivelul marginii anterioare a gurii occipitale mari

II. PUNCTE BILATERALE 10) punctul malar = proeminen maxim a feei externe a zigomaticului 11) gonion = la nivelul unghiului mandibulei 12) pterion = la nivelul suturii complexe n H a fosei temporale 13) asterion = pe locul fontanelei asterice.

Puncte craniometrice (Broca).


PUNCTE IMPARE I MEDIANE. 1.alveolar ; 2.nasion ; 3.glabela ; 4.bregma ; 5.vertex ; 5.obelion ;6. lambda ; 7.inion ; 8.opisthion ; 9.basion. PUNCTE BILATERALE. 10.punctul malar; 11.gonion ; 12.pterion ; 13.asterion

CRANIU- cavitati
Orbita: portiuni din frontal, maxilla, etmoid, palatine, sfenoid, zygoma, si lacrimal. Concavitatea sa adaposteste globul ocular, muschi, vase, nervi, si tesut conjunctiv. Cavitatea nazala situata pe linia mediana sub orbite, acoperita de oasele nazale pereche. Peretele medial e format de osul etmoid, in timp ce cel lateral e format de zygoma. Osul frontal formeaza peretele superior, in timp ce maxilla formeaza planseul.

nasul

Sinusurile

Paranasal sinuses are hollow cavities lined with respiratory mucosa within the maxillae, frontal, ethmoid, and sphenoid bones. These sinuses are in communication with the nasal fossa via small ostia.

Articulatiile coloanei vertebrale cu craniul

Ligamentele ce le conecteaza sunt de doua tipuri: cele ce unesc atlasul cu osul occipital, si cele ce conecteaza axis cu osul occipital (ex. Membrana tectoria).

SCALPUL
Pielea capului Mai groasa decat in alte regiuni intim aderenta la fascia superficiala, care ataseaza pielea, ferm la aponevroza si muschiul subiacent. Miscarile muschilor misca pielea.
Numerosi Foliculi pilosi si glande sebacee.

straturi

MUSCHII SCALPULUI

Epicranius (Occipitofrontalis) consta din doua parti, Occipitalis si Frontalis, conectate de o aponevroza tendinoasa, galea

aponeurotica.

Muschii capului
Muschii extraoculari (misca globii oculari si deschid pleoapa superioara); Muschii urechii mijlocii (regleaza miscarea oaselor urechii mijlocii); Muschii expresiei faciale ; Muschii masticatiei; Muschii palatului moale (il ridica si il coboara); Muschii limbii (ii misca si ii schimba conturul)

Muschii pleoapelor
Orbicularis oculi este muschiul sfincterian al pleoapelor. Partea
palpebrala actioneaza involuntar, inchizand pleoapele cu blandete (somn, clipit); portiunea orbitala este actionata voluntar. The Levator palpebr superioris este antagonistul direct al acestui muschi; ridica pleoapa superioara Corrugator coboara sprancenele jos si medial producand ridurile verticale ale fruntii. Esre muschiul incruntarii (principalul muschi al expresiei de suferinta).

Quadratus labii superioris Quadratus labii inferioris. Caninus. Triangularis. Zygomaticus. Buccinator. Mentalis. Orbicularis oris. Risorius

Muschii gurii

Muschii gurii
Orbicularis oris - inchiderea directa a buzelor. Buccinators comprima obrajii pentru a pastra, in timpul masticatiei, mancarea sub presiunea dintilor. Cand obrajii au fost deja destinsi cu aer, bucinatorii imping acest aer prin buze (suflatul in trompeta/ buccina=trompeta) Risorius retrage unghiul gurii, si produce ranjetul.

Orbicularis oris

Muschii nasului
Procerus (Pyramidalis nasi) Nasalis (Compressor naris) consta din 2 parti, partea transversa si partea alara Depressor septi (Depressor al nasi) Dilatator naris posterior Dilatator naris anterior

Muschii capului

Muschii masticatiei
Masseter. Temporalis. Pterygoideus externus. Pterygoideus internus

Glandele Submandibulara si sublinguala

musculatura limbii

S-ar putea să vă placă și