! ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !

"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
T
ext si imagine. Text n
imagine. Imagine-scrii-
tur. Scriitur a imagi-
nii. La Victor Brauner intensita-
tea mesajului pare s nu se poat
limita la un singur mod de expre-
sie. n explorarea unui univers
poetic, n cunoasterea pasional
si sensibil a lumii, opera picto-
rului transgreseaz separarea
,genurilor, delimitarea sisteme-
lor semniIicante. Instrumentele
pictorului si cele ale poetului sunt
solidare n zguduirea obisnuinte-
lor noastre vizuale si intelectuale.
Semn al hazardului, hazardul
obiectiv: debutul public al lui Vic-
tor Brauner este legat de cel al
unui poet. n 1923, Ilarie Voronca
public primul volum de poeme
intitulat Restriti. Victor Brauner
semneaz cele cteva ilustratii ale
volumului. n epoc toti aveau
douzeci si opt de ani. De Iactu-
r expresionist, desenele lui Vic-
tor Brauner traseaz n linii n-
trerupte si discontinue proIilul
unei lumi mizerabile ce se misc
ntr-un peisaj de o tulburtoare
dezolare. Este atmosIera ,pustie
si trist ca ,aerul greu al unui spi-
tal de provincie, evocat de ver-
surile elegiace ale lui Voronca.
Un an mai trziu, Victor Brau-
ner si Ilarie Voronca se regsesc
n Iruntea unei reviste incendia-
re: ,75 HP (75 cai putere). Aco-
lo, ei lanseaz maniIestul Picto-
poe:iei, ,sintez a artei noi.
Munca celor doi tineri artisti nu
mai este paralel; de aceast dat
ea se conIund n spatiul acele-
iasi imagini. Pictur n ulei, pic-
to-poezia este compus dintr-o
juxtapunere de Iorme geometri-
ce: supraIete rectangulare, rotun-
duri, curbe, ptrate de culori si
mrimi diIerite
2
.
Pe acest Iond pictural intervi-
ne textul: cuvinte izolate sau Ira-
ze scurte. ,Manij, ,ascenseur,
,Kodak, ,autocamion, ,ciga-
rettes, pentru Picto-poezia nr.
5721; ,iat bretelele, ,colegra-
m, ,vindem insomnie etc.,
pentru Picto-poezia nr. 384. Con-
trastul planurilor colorate este
dinamizat de sensul scriiturii.
Cuvintele luate din vocabularul
lumii moderne si rembogtite
prin explozia vertiginoas a rit-
mului plastic. Travaliul se reIlec-
t att n semniIicantul graIic al
scriiturii ct si n semniIicatia tex-
tului. Scris de mn sau tras la
matrit, textul relev impactul su
cromatic si dinamic. Spatiul plu-
ridimensional al imaginii devine
echivalent cu cel al vietii moder-
ne. ,Atitudinile cele mai ndepr-
tate devin universale prin Iecun-
darea miscrii picto-poetice a cu-
vintelor si a culorilor care capt
o nou sonoritate
3
. Ruptura n
ordinea linear a discursului, pe
de o parte, iar spatiul dinamitat de
multitudinea de sensuri contra-
dictorii, pe de alt parte, perturb
modul nostru obisnuit de a privi
imaginea si de a percepe textul.
Dac picto-poezia pare inspi-
rat de ,ritmul accelerat al uni-
versului mecanic, imaginile con-
structiviste ale lui Victor Brauner
reproduse n aceeasi revist sunt
expresia emblematic a noilor di-
mensiuni n care se creeaz lu-
mea. Tehnica linogravurii pune n
evident contrastul dintre negru
si alb n aceeasi manier ca si ri-
goarea Iormelor geometrice.
Cnd supraIata gravat penetrea-
z cuvntul, scriitura este solida-
r imaginii. Coperta catalogului
primei expozitii a pictorului este
reprodus
4
n ,75 HP sub titlul
Portret. Un corp Ieminin se schi-
teaz din jocul supraIetelor albe
si negre. n aIara iconului, era
scris dedicatia: Hedei. Literele
numelui, devenite la rndul lor
dreptunghiuri si arcuri de cerc,
se integreaz Ir asprime n an-
samblul compozitiei. Formele
analoge ale semnelor iconice si
lingvistice creeaz un spatiu
omogen coordonat de aceeasi
logic vizual.
Imaginile geometrice si non-
Iigurative nu rmn pentru mult
timp obiect de cercetare pentru
tnrul pictor. La sIrsitul anilor
20, Iormele biologice si organice
nlocuiesc Iigurile deja cunoscu-
te printr-o logic mecanic.
Agresivitatea imaginii trece
prin elogiul imposibilittii si al ne-
obisnuitului n operele care par
s asculte nc de sistemul de re-
prezentare clasic al unui spatiu
care respect n ciuda aparen-
telor legile perspectivei traditi-
onale. La Victor Brauner opozitia
normelor trece adesea prin vio-
lenta reprezentat n cmpul pic-
tural n care si insereaz discur-
sul. AstIel, scriitura inIantil tra-
sat cu mna, cu majuscule, poa-
te s ne atrag atentia asupra
actiunii care se deruleaz n ima-
gine: ,Poetul Geo Bogza arat
capului su peisajul cu sonde.
Textul este redundant n raport
cu imaginea, mult prea explicit pe
alocuri: peisajul presrat cu son-
de, minile unui corp aceIal ti-
nnd un cap asemntor cu ace-
la al poetului mentionat. Lizibilul
si vizibilul sunt acolo n serviciul
rizibilului.
Venirea lui Victor Brauner la
Paris pentru un prim lung sejur,
n 1930, coincide cu aparitia celui
de-Al doilea manifest al supra-
realismului: ,Este interesat de
reiterarea si mentinerea Maranat-
hei alchimistilor, care este plasa-
t pe pragul operei pentru a-i opri
pe proIani
5
. Ocultarea proIun-
d a suprarealismului cerut de
Andre Breton se maniIest, n
epoc, la Victor Brauner prin do-
rinta evident de a-si tine opera
departe de toate perceptiile pur
,retiniene. Stranietatea imagini-
lor proiectate mai ales ntre 1930-
1932 nu tin numai de natura sub-
iectului. Motivele Iigurative sim-
pliIicate, cu contururile Iormelor
bine delimitate, se transIorm n
semne picturale. Aceste semne
continu s evolueze ntr-un spa-
tiu cu trei dimensiuni. Intruziu-
nea n acest cmp a elementelor
lingvistice texte, cuvinte, initi-
ale prin analogia lor morIologi-
c nu Iac dect s sporeasc as-
pectul critic al imaginilor.
ntr-unul dintre tablouri
6
ce
se gseste astzi la Muzeul de
Art din Bucuresti, pictorul ima-
gineaz un peisaj alb, lunar, care
se detaseaz pe un cer de ghea-
t. Pe o insul mic plasat n
centrul tabloului, un grup de Ii-
inte goale este atacat de Ilcrile
scuipate de un dragon apocalip-
tic. naltul cerului este acoperit
cu semne multiple. Textul lizibil
inscriptionat cu majuscule impri-
mate cu diverse culori, este n-
trerupt pe alocuri de semne pic-
turale transIormnd tot acest re-
gistru ntr-un rebus enigmatic.
Prin analogie, scena central a ta-
bloului pare s Iac parte dintr-
un discurs situat deasupra ima-
ginii si atunci sensul nu va rm-
ne niciodat ascuns.
A descoperi la ce sau la cine
Iac aluzie literele inserate n ima-
gine poate clariIica enigma unei
opere sau secretul unui titlu. Ta-
bloul intitulat Banchetul (Le
Banquet) reprezint, ntr-un pei-
saj conventional avnd n Iun-
dal muntii si cerul, un triptic Iixat
pe un ax central. Panoul din mij-
loc este divizat n opt mici ta-
blouri, iar ultimele dou sunt goa-
le. Cele dou panouri inIerioare,
de Iorme triunghiulare, prezint
pe o supraIat plan cteva ele-
mente Iigurative reduse la statu-
tul de semne. La stnga, un cap
de Iemeie este nconjurat de un
veritabil arsenal: pistol, sabie,
chipiu, scar etc. La dreapta, ca-
pul brbatului interactioneaz cu
ustensilele domestice: mtur,
lam, lamp de petrol, perie, stro-
pitoare etc. Deasupra celor dou
panouri inIerioare se aIl dou
monograme: L.K. pe cel din stn-
ga, iar pe cel din dreapta B.H.
Acestea sunt initialele celor doi
tati (Leopold Kosch si Hermann
Brauner) ai cuplului. Imaginea
Iunctioneaz ca un blazon umo-
ristic unde 'ncperile Iiecrei
ramuri sunt reprezentate. Tabloul
se va numi atunci Banchetul
mariafului.
O majuscul, pierdut ntr-o se-
rie de alte semne ermetice, poate Ii
descoperit cu timpul de o lumin
particular si subliniat printr-o
semniIicatie provocatoare.
n Peisaf mediteranean (Pav-
sage mediterraneen), pictat n
1932, subiectul principal se con-
centreaz n jurul unui cuplu bi-
zar, ce realizeaz un ritual necu-
noscut. Fiecare dintre personaje
are ochiul strpuns de un Iel de
stilet. Litera D, majuscul enig-
matic asemenea tuturor celor-
lalte semne alchimice indesciIra-
bile nscrise n partea de sus a
tabloului se gseste chiar n
apropierea celui care strpunge
ochiul personajului masculin. Iar
sase ani mai trziu, n timpul unui
conIlict dintre prieteni, un pictor
al crui nume ncepe cu litera D,
arunc cu obiect de sticl, rnind
ochiul lui Victor Brauner si orbin-
du-l, transIormnd anodinul
semn alIabetic ntr-un straniu
semn premonitoriu si magic.
Scrierea unui text, cum ar Ii ti-
tlul unui opere, n cmpul imagi-
nii Iace s Iie interpretarea mai
putin ambigu. ncepnd cu 1932
si pn n 1935, Victor Brauner
realizeaz o serie de tablouri pe
tema crimei. Unele dintre ele au
titlul seriei nscris n interiorul
tabloului: Istoria crimei (Histoi-
re du crime). Unul dintre tablou-
rile aIlate n acest ciclu de dese-
ne, datat 1935, a rmas inedit
pn astzi si se gseste ntr-o
colectie privat din Romnia si
mi se pare reprezentativ pentru
ncadrarea lui n epoc. n trei epi-
soade istoria crimei este repre-
zentat n imagini prin punerea
n scen a conIlictului. n centrul
desenului o lupt corp la corp, n
partea stng de sus a tabloului,
schingiurea capului lui Hitler; n
Iine, n partea inIerioar a tablou-
lui dou obiecte puse intentio-
nat acolo pentru a se potrivi
pantoIul si sanul si de a res-
ping edin cauza unei imposibili-
tti organice, dar sugereaz in-
terpenetrarea. Prin caligraIierea n
acest desen n crbune a titlului
Istoria crimei negativitatea
obiectului (Histoire du crime
negativite de lobfet), Victor
Brauner surprinde n detaliu si
subliniaz n acei ani n care
nazismul era la putere natura
complex si proIund a Rului.
S privesti opera, apoi s ci-
testi cu voce tare textul inserat,
poate s ti oIere o surpriz: pe
chipul unei Ilori antropomorIiza-
te apar ciIra ,13 si cuvntul
,emu scris cu litere inIantile de
o parte si de alta, putndu-se citi:
,trs mu. Pentru plcerea
metaIorei vizuale, ncrcat de
aluzii poetice, se Ioloseste de jo-
cul lingvistic bazat ca ntreg pe
un simplu acord Ionetic (Trs
mu et mon mystre, 1935).
Cnd textul nu se mai integrea-
z n imagine, dar Iunctioneaz
n paralel cu aceasta sub Iorm
de titlu, vizibilul si lizibilul nu mai
lucreaz doar n propriul cmp se-
mantic, ci conlucreaz pentru a
mbogti mesajul textului. Aceas-
ta este n ntregime valabil si pen-
tru seria de picturi create de el
ntre 1938-1941 cunoscut sub
numele generic de Himere (Chim-
res). Spectre Ieminine nIsura-
te n penumbr se misc ntr-un
spatiu oniric, dominat de blnde-
tea spiralelor. n aIar de semn-
tur discret pe alocuri nici-
un alt text nu bruiaz imaginea,
ca si cum nimic nu trebuie s per-
turbe straniul pasaj al somnam-
bulilor. Titlurile evocatoare si
poetice ampliIic sensul minunat
al acestei serii: Anmone, me du
souffle vent (1939), Soufflance,
souffrance (1941), Harem des
lments (1940) etc.
n timpul rzboiului si n anii
care au urmat pictura lui Victor
Brauner evolueaz ctre o viziu-
ne hieratic ce se desIsoar ntr-
un spatiu cu dou dimensiuni.
Universul pictural capt alura
unei complexe ,scriituri nciIra-
te
7
. Pe lng valoarea alchimi-
c, chiar esoteric din perspecti-
va artistului, tehnicile cu cear
experimentate ncepnd cu 1943
contribuie la sporirea caracteru-
lui hierogliIic al imaginilor. Peste
drele de cear, semnele iconice
gravate se articuleaz ntr-o scrii-
tur picto-poetic imaginat.
Tratamentul particular al pla-
nului de inscriptie elimin ntreg
eIectul iluzionist. ReIerintele la
sursele artistice non-clasice si
non-occidentale, ca si scriiturile
non-alIabetice, sunt perceptibile
n maniera de a organiza spatiul,
ca si Irontalitatea Iigurilor; n
plus, titlul anumitor opere evoc
originea mprumuturilor: Codexul
unui poet/ Codex dun pote,
1947, sau Codexul unui chip/
Codex dun visage, 1962. Figuri-
le arhetipale par s provin si ele
din culturile si miturile antice. Ima-
ginile evoc acele vremuri imemo-
riale de care vorbeste E. Cassirer
unde ,mituri, limbaj si art Iormea-
z n primul rnd o unitate concre-
t nc nedivizat
8
.
Un repertoriu de simboluri
mereu reinventate compun aceas-
t scriitur sacr. Desenele de-
vin ideograme ale anxiettii, ale
dorintelor sau ale viselor, precum
n Mituri posibile (Mvthes pos-
sibles, oper Icut n cear n
Iizibilul i vizibilul: Victor Brauner de la ,picto-
poezie la ,hieroglifizarea sentimentelor
1
! !! !! MARINA VANCI-PERAHIM
Universit de Paris 1, Panthon-Sorbonne
Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner
Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor
" ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
1946), unde urma lsat pe su-
portul pregtit cu cear Iace s
coabiteze diIerite Iorme perso-
naje umane si animale ce gene-
reaz un bestiar imaginar ca vi-
zualizare simbolic a instinctelor
si a pasiunilor. ,O dat cu lectura
hierogliIelor simbolice proIund
ncrcate de inIinite analogii,
gndirea se ampliIic Ir limi-
te
9
. n aceast scriitur imagi-
nat, simbolurile sunt adesea per-
mutabile. Pestele l poate acoperi
pe poet (Mituri posibile/ Mvthes
possibles, 1946), poate deveni
corpul lui (Natere/ Naissance,
1950), sau semniIic. ,viata in-
terioar, visul unui paradis pier-
dut (interviu televizat, luat de
Franoise Dumayet, n 1961, pen-
tru emisiunea Terre des Arts).
Pe lng universalitatea mitu-
rilor originare se adaug, n anii
de dup rzboi, cteva mituri
moderne ca acela care inspir
constrngerile cotidiene impuse
de Opresiunea obiectului (LOp-
pression de lobfet, 1951). Ta-
bloul integreaz ntr-o singur
imagine emblematic dou Iiguri
de sex opus separate printr-o
multitudine de obiecte: mas, ur-
cior, pahare, pantoIi, taburet, ta-
cmuri ce sunt acolo ca s Iac
imposibil realizarea n cuplu. n
maniera n care trateaz persona-
jele supunerea Iat de legile
Irontalismului: nasul si picioare-
le sunt vzute din proIil; ochiul
si snul din Iat etc. reprezen-
tarea obiectelor se rezum la ideo-
grame, cuvinte-semn care trasea-
z pur-si-simplu Iorma lucrurilor.
,n ceea ce priveste cutrile
mele, cred c am reusit s am ac-
ces n tot cazul la un limbaj hiero-
gliIic modern unde sensul plas-
tic (graIic) se ntlneste cu cel
poetic |... | poate c din aceast
voce va iesi o simbolistic ce va
s vin. Voi numi o serie de do-
cumente ale mele picto-poeme,
scria Victor Brauner n 1947
10
.
Eroul n jurul cruia graviteaz
aceast serie de documente r-
mne nsusi poetul-pictor care
ncearc ,uniIicarea exemplar a
Iiintei
11
. La sIrsitul anilor `40,
Victor Brauner realizeaz o serie
de treizeci si sapte de tablouri cu
caracter autobiograIic, concepu-
te n jurul prenumelui su. Descri-
ind cutrile sale, ntr-o scrisoa-
re adresat ctre prietenul su
Gellu Naum, Brauner scrie: ,n-
cerc s montez mitul meu per-
sonal care pentru moment. se
nghesuie n torente dezordona-
te de expresie; si dup cum stii
acest travaliu picto-graIic de hie-
rogliIizare a sentimentelor ia un
timp mai ndelungat dect ne-am
astepta.
12
.
Cuvinte cu sonoritate bizar,
cuvinte romnesti vin s ntreas-
c eIectul criptic al anumitor ta-
blouri. Traducerea lor ampliIic
impactul poetic al imaginilor sau,
n anumite cazuri, ne reveleaz
sensuri premeditate (Origine de
la Jorba, 1946; Inima la Convul-
sionnaire, 1946; Tot in Tot, 1942).
n acelasi Iel, aparentele jocuri
lexicale n jurul prenumelui Victor,
din seria Onomatomanie, trimit la
un sens precis pentru cei care n-
teleg, ntre altele, c ,Victor Victo-
rios ecrasent les envouteurs
(1949) nseamn ,Victor le Victo-
rieux ecrasent les envouteurs.
Picto-graIia va rmne o con-
stant a operei de dup rzboi a
lui Victor Brauner. O exceptie n
acest sens o reprezint seria ,Re-
tractatilor (,Retractes). La scurt
timp dup elaborarea mitului su
personal, artistul pare s cad
prad ndoielii. Opera sa se va
schimba sub semnul unei mari
rupturi ce venea din proIunzimi-
le Iiintei sale. n seria ,Retractati-
lor Iormele explodeaz. Picturi n
culori sobre si aproape monocro-
me traduc o stare de panic. Fie
c este vorba de abandonare de
sine sau de conIlictul cu obiec-
tele agresive si opresive, Iiinta si
strig singurtatea sa. Persona-
jele se lupt ntr-o lume ostil,
contra ctuselor interioare sau a
constrngerilor exterioare, Iigu-
rate de cele mai multe ori sub Ior-
ma unor custi sau cutii.
Pictura lui Victor Brauner a pier-
dut ordinea sa aparent si manie-
ra sa delicat. Procesul pictural
este exaltat. Materia este slbit
si se expansioneaz n ritmuri sin-
copate. Culoarea este intens,
aruncat violent pe pnz. Tabloul
nu mai Iunctioneaz ca un plan al
proiectiei imaginare; el se trans-
Iorm n ntregime ntr-un cmp de
inscriptie gestual. Miscarea mi-
nii traseaz semne ale unui limbaj
care devine expresia pictural a
pulsiunilor si dorintelor aIlate n
stare pur. Eliberarea gestului ge-
nereaz o scriitur ce merge din-
colo de Iunctiile sale rationale si
obisnuite. Acest travaliu de scrii-
tur ilizibil, mbogtit n acelasi
timp la nivel semantic, stabileste
un raport de alt natur ntre vizi-
bil si lizibil.
n Fiinta sfaie fiinta (L tre
sarrachant ltre, 1951), subiec-
tul Iiinta nu este dect vag
semniIicat. Din contr, actiunea
desemnat de titlu este amplu Ii-
gurat n imagine: sIsierea este
exprimat prin echivalenta unei
picturi gestuale si dinamice n
care urma pensulei este evident
pe supraIata picturii. Multiple
puncte de tensiune apar n ima-
gine. Explozii centriIuge, materi-
alizate de o serie detrsturi Irag-
mentate ce se disperseaz por-
nind de la un centru sau se inter-
secteaz n reprezentri lineare,
exprimnd o stare de intens con-
Ilict dramatic.
Numrul 4/noiembrie2012 al
,Revistei romne se concentrea-
z n jurul problemei romnilor de
la Sud de Dunre (,Un mesager
al romnilor sud-dunreni: Cris-
tea Sandu-Timoc de Doru Scr-
ltescu sau ,Romnii sud-dun-
reni ntre anii 1939-1945 de Tra-
ian D. Lazr). La rubrica ,Poesis
semneaz poetul, traductorul si
prozatorul Hanna Botta, care
practic de data aceasta o poezie
memorial. n ,Arhiv gsim
poemul Jorbeau a:i noapte
dou ape. de Octavian Goga,
urmnd ca tabloul poetic s Iie
completat de tnra Corina Ciu-
c. Imaginile din interior surprind
lucrrile elevilor participantilor la
editia a 3-a Salonul de arte vizua-
le al elevilor. (D.M.)
,Romnia literar, 7 Iebrua-
rie 2013, si continu eIorturile de
ntmpinare a literaturii contem-
porane prin ,comentariile critice,
anuntate nc de pe copert, din
care retinem cronica lui Cosmin
Ciotlos la reeditarea crtii Figu-
ra spiritului creator de Eugen
Negrici, dar si al treilea episod din
comentariile la monumentala Lu-
mea ca voint i repre:entare de
Arthur Schopenhauer, n tradu-
cerea lui Radu Gabriel Prvu ap-
rut la Editura Humanitas. O lec-
tur incitant este cea a Iragmen-
tului din romanul Un singur cer
deasupra lor de Ruxandra Cese-
reanu. Nu n ultimul rnd, sem-
nalm editorialul lui Nicolae Ma-
nolescu, ,Cteva observatii per-
sonale, despre cartea lui Gabriel
Andreescu, Crturari, opo:anti
i documente, despre care s-a
scris mult de cnd a aprut, ge-
nernd o polemic de care cultu-
ra noastr are nevoie. (G.N.)
Semnalm aparitia numrului
3 al revistei on-line de educatie
transdisciplinar editat de Cen-
trul de Aplicatii Transdisciplina-
re n Educatie de la Colegiul Na-
tional ,Moise Nicoar din Arad.
Prima sectiune a revistei, Trans-
disciplinaritatea pe intelesul
tuturor, cuprinde inIormatii reIe-
ritoare la maniIestarea primului
Colocviu International de Educa-
tie transdisciplinar gzduit la
Arad, eveniment desIsurat n
prezenta academicianului Basa-
rab Nicolescu, precum si decla-
ratia participantilor implicati ac-
ocheanul ntors
ocheanul ntors
tiv n proiect. n completarea
acestei sectiuni Lynn S. Curral,
Presedinte al INPEP (National
Institute oI Pedagogy Exalting
All Potentials) Founder oI the
NEI Project, argumenteaz n ar-
ticolul su O cale de a educa fr
educatie necesitatea implement-
rii unei educatii non-directionale
si non-vectoriale n societatea
actual. A doua sectiune, Edu-
catia transdisciplinar-Aplica-
tii, cuprinde aplicatii concrete ale
metodologiei transdisciplinare.
Semnalm interesanta abordare a
Mirelei Muresan care oIer ,o
alt perspectiv asupra prozodiei
mai precis a ritmului , att din
punct de vedere teoretic, ct si -
didactic, precum si abordrile
Claudiei Sapta Milea, Despre
sensibilitate ca perceptie; Came-
liei Circa Chiril, Octaviei Poto-
ceanu O perspectiv transdisci-
plinar asupra Ietelor existen-
tei i cunoaterii; Lilianei Negri-
l, Banda lui Mobius o punte
intre transdisciplinaritate i
multiculturalism; Anei Boariu,
Pmantul in abordare transdis-
ciplinar. Cea de-a treia sectiu-
ne, Rspunsuri care ii ateap-
t intrebrile cuprinde recenzii,
eseuri si pagini de jurnal. Sem-
neaz Adelina Bulibasa, Daniela
Marin Corciu, Ruxandra Neamu,
Adelina Ranca, Liliana Negules-
cu. (L.M.)
Un inventar al diIeritelor Ior-
me ale semnturii lui Victor Brau-
ner ar putea explica principalele
etape ale muncii sale. Numele
pictorului nu este aproape nicio-
dat scris cursiv, cu exceptia a
dou sau trei pnze pictate n
Romnia nainte de prima sa ex-
pozitie din 1924. Dup aceast
dat, cele mai multe dintre lucr-
rile sale avangardiste din anii `20
(picto-poemele sau lucrrile con-
structiviste), sunt semnate cu
monograma V.B. Scris cu litere
de tipar, monograma este con-
struit pe principiul unittii din-
tre initiale: buclele de la ,B se
unesc la a doua oblic ce l Ior-
meaz pe ,V. Dincolo de preo-
cuparea pentru aspectul n care
este conceput semntura ce se
integreaz perIect n ansamblul
riguros de imagini, vom observa
grija de a nu separa niciodat
numele de Brauner de prenumele
Victor. De-a lungul vietii sale, pic-
torul a dat o mare important nu-
melui su cruia i atribuia o va-
loare simbolic si magic ce ve-
nea din rdcina comun a aces-
tuia cu cuvntul romnesc ce
desemneaz victoria (Jictorie-
Victor). Atunci cnd lucrrile ar-
tistului devin un spatiu al ntl-
nirilor neobisnuite, al aspectului
insolit al iconicului, contribuie de
asemenea la mica transIormare
(aproape imperceptibil) surveni-
t n semntur: linia oblic din
majuscula N (din interiorul nume-
lui Brauner) este inversat.
n seria Onomatomanie, sem-
ntura redus la prenume este
nsotit de semnul inIinitului.
Monograma V.B. devine conste-
latie n seria de desene ezoterice
din 1944. Cele sapte cerculete ce
puncteaz serpuirile si vrIurile
literelor simbolizeaz conIorm
traditiei cabbalistice cele sapte
deschideri ale corpului uman.
Izolat n cele mai multe cazuri,
jos n dreapta imaginii, semntu-
ra ncadrat ntr-un cartus devi-
ne parte indisolubil ntr-o com-
pozitie precum Nohestan Motan
(Cheitan Nohestan, 1945).
InIinita bogtie a raporturilor
ce exist ntre vizibil si lizibil nu
este dect un aspect particular al
ansamblului de elemente ce deIi-
nesc caracterul general al unei
opere n care ,imaginatia trium-
Iant ordoneaz ,comunicarea
Ir prejudecti a ,marilor reve-
rii primitive.
Traducere din
limba francez
de Petriyor Militaru
1
Eseul de Iat a Iost publicat n
,Melusine Caietele Centrului de
Cercetri a Suprarealismului, nr. XII,
Lisible-Visible, L`Age de Homme,
1991, pp. 63-69. (n.t.)
2
Cele dou picto-poezii sunt
reproduse n unicul numr al revistei
,75 HP.
3
n ,75 HP.
4
ntre 26 octobrie si 15 noiem-
brie, la Galeria Sindicatului Artelor
Frumoase din Bucuresti.
5
Andre Breton, Manifestes du
surrealisme, Paris, N.R.F., 1971.
6
Titlu original necunoscut; ex-
pus cu titlul Dragonul.
7
Novalis, Le Disciple Sais,
Lausanne, 1948, p. 31.
8
Langage et Mvthes, Paris, Edi-
tion de Minuit, 1973, p. 120.
9
Victor Brauner, Pretexte, n ca-
talogul expozitei, Galerie Rive
Droite, Paris, 1961.
10
Scrisoare ctre Mario Cesari-
ny din 15.1.1947, n Textos de Afir-
maao e de Combate do Movimien-
to Surrealista Mundial, Lisbonne,
1947.
11
Victor Brauner, text pentru
Codex dun pote (1947), n catalo-
gue, Galerie Rive Droite, 1946.
12
Scrisoare inedit ctre Gellu
Naum, datat 10 martie 1947.
# ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
O
pera pictorului Victor
Brauner propune un
imaginar speciIic su-
prarealist, un anumit tip de bes-
tiar care reIlect toate spaimele,
cutrile si certitudinile sale ar-
tistice. Oameni clare pe cerbi,
mame nIsurate n serpi cu prunci
n pntece, pesti cu membre, p-
sri totemice, mari animale albe,
cai sau vaci, ,relicve ale unei ci-
vilizatii arhaice, primitive
1
, iat
pe scurt viziunea despre lume a
lui Brauner.
Suprarealistii au Iost preocu-
pati mereu de anumite experiente
avnd caracter ritualic realizate n
spatiul constientului pentru a Ia-
voriza descoperirea n proIunzi-
me a inconstientului. Pentru pic-
torul Victor Brauner, adevrurile
care rezult n urma acestor ex-
periente sunt recunoscute drept
autentice, conduc spre un altIel
de art si spre desvrsirea Iiin-
tei pe care Jung o vedea realiza-
bil n urma derulrii procesului
de individuatie. Desprinderea de
constient reprezint o treapt
superioar n procesul amintit si
de aceea suprarealistii descriu
mereu n lucrrile lor lupta care
se d ntre latura constient a Fi-
intei si cea inconstient care Iace
ns legtura cu interiorul si bi-
nenteles cu suprarealitatea.
Aceast lupt continu este re-
dat prin simboluri animale Ioar-
te sugestive care Iac din pictura
lui Brauner un univers misterios,
o lume a nceputurilor. Datorit
,acestor Irmntri ale unei con-
stiinte de sine, care sunt prezen-
te n majoritatea tablourilor sale,
aIlm c Eu n pictur poate Ii
spus la Iel de bine ca si n litera-
tur, si vedem, astIel, umplndu-
se o lacun serioas n pictura
modernilor |...| n sIrsit, Brauner,
iesind din sine si din realul ima-
nent siesi, si rezerv tratarea ob-
iectiv a unor stri care Iormeaz
Iiinta individual si Ioloseste, n
acest scop, repre:entarea psihi-
cului, care i serveste astIel, la ela-
borarea unei stiinte descriptive a
generalittilor umane
2
.
Suprarealistii si pun proble-
ma reevalurii existentei umane
si ,revalorizrii
3
ei. n aceste
conditii, asa cum sustinea Sara-
ne Alexandrian, Iiinta cunoaste
dou tipuri de aparitie, ,o apari-
tie terminat, care este obiectul
si o aparitie neterminat, care este
subiectul. ,Unul este in-sine,
adic nu are sentimentul existen-
tei sale si, coplesit de exteriori-
tate, si este suIicient siesi; ce-
llalt este pentru-sine, adic Ii-
ind interioritate goal, are
sentimentul existentei sale, si dis-
pune de el printr-un comporta-
ment susceptibil de a-i modiIica
propria prezent. |...| este impo-
sibil s Iii, n acelasi timp, interior
siesi si plin de sine. Nu exist al-
ternativ pentru Iiint n aIara
plenitudinii sau a interiorittii. |...|
Or, relatia lor este dezechilibrat
n mod continuu, cci pentru-
sine nu se poate lipsi de n-
sine, n timp ce n-sine se
poate lipsi de pentru-sine
4
.
Sarane Alexandrian mai spune c
Brauner depseste aceast dile-
m prin conturarea n pictura sa
! !! !! ISABEL VINTIL
Victor Brauner.
despre ntelegerea ntelegerii
a Iiintei ,retractate pe care o
consider autentic. ,n morIo-
psihologie, tipul Retractatului,
opunndu-se celui al Dilatatului,
corespunde unui individ intro-
vertit, nchis n sine. Retractia
este instanta retragerii violente,
din aIar, pentru a se aduna n
sine. n aceast perioad, Brau-
ner se dedic deci descrierii de
personaje sIsiate de eIorturile
lor de a ntelege Iiinta, desprtin-
du-se de existent si de lume
5
,
explic Alexandrian tablourile
care ar putea Ii ncadrate, dup
cum el nsusi sustine, ntr-un ci-
clu al Retractatilor.
Personajele din aceast suit
de lucrri reprezint Iiinte ,retrac-
tate n cine, adic reprezentri
umane care contin n interiorul lor
cini sau invers, cini care inte-
greaz n interiorul lor oameni
(Retractat de la mcelrie, Fiin-
t retractat in caine, Privirea
luminii), personaje ale cror
membre sunt prinse nu n exte-
riorul corpului (Anatomia schim-
burilor), ,parc pentru a speciIi-
ca o actiune interiori:at
6
, Irag-
mente de pesti si de cini ames-
tecate (Retractat integrand) etc.
Foarte multe dintre lucrrile lui
Victor Brauner ilustreaz un tip
de ,prelungire a capului sau a
prului n pasre. Arhetipul p-
srii va putea Ii explicat n cazul
su dup modelul pe care l oIer
Sarane Alexandrian, drept pute-
re ,de a se dezlipi de pmnt, de
a zbura deasupra destinului cu
ajutorul gndirii, adic constiin-
ta
7
. n pictura lui Brauner vom
ntlni Iemei cu prul sau cu br-
bia transIormate n cap de leb-
d (Fascinatie, 1939, respectiv
Tanr privindu-i destinul,
1945), cu crestetul capului pre-
lungit ntr-o pasre cu aripile des-
chise (Tire larc, 1962) sau cu
tlpile transIormate n psri ro-
sii (Compo:itie cu nud, 1962). n
lucrarea Contiinta ocului, pic-
tat de Victor Brauner n anul
1951, artistul dezvolt tema zbu-
ciumului interior n Iata limitelor
propriei Iiinte prin reprezentarea
unei lupte dintre o Iemeie si o
pasre mare. Aici pictorul reali-
zeaz un personaj care pluteste
pe o ap, avnd Iorma unei brci.
Plutirea pe apa albastr din par-
tea de jos a tabloului nu repre-
zint singura actiune n care este
implicat Iemeia. n tot acest timp
al plutirii n inconstient, spatiu pe
care suprarealistii l preIer, Ie-
meia se lupt cu o pasre imens
care iese din Iiinta sa.
Numele de ,mag al picturii
moderne i-a Iost atribuit picto-
rului romn dup ce a dezvoltat
n lucrrile sale dou tehnici Ioarte
originale: desenul cu lumnarea
si pictura cu cear. Cnd se reIe-
r la aceast epoc a creatiei lui
Brauner, Sarane Alexandrian vor-
beste despre o mitologie ermeti-
c care s-a dezvoltat att pe baza
celor dou tehnici mentionate, ct
si avnd ca suport scrierile lui
Agrippa si Paracelsus. Alexandri-
an mai sustine c ,devenit alchi-
mist, pictorul opera Iuziunea spe-
telor animale si vegetale; el re-
crea omul, nu ironic, ci liric
8
.
Personajul central din tablou-
rile lui Brauner va cunoaste mai
multe transIormri n timp. n pri-
ma parte a creatiei lui Victor Brau-
ner se poate vorbi despre o ,ob-
sesie a agresiunii oculare
9
care
avea s-l stpneasc pe pictor
sapte ani, timp n care a repre-
zentat imagini n care ochiul are
Iie o ipostaz agresiv, Iie este
agresat. Tema ochiului este repre-
zentat n aceast perioad prin
personaje cu un singur ochi, sau
stnd la marginea drumului ase-
zate pe un ochi, ori purtndu-l pe
umeri n locul capului. Interesan-
te sunt si reprezentrile unor per-
sonaje Ieminine ,care aveau n
locul ochilor coarne de taur, de
care se serveau pentru a-i ataca
pe trectori
10
. Pierre Mabille
spune ntr-un celebru articol in-
titulat Ochiul pictorului c
aceast obsesie a artistului romn
,care la nceput, tindea spre sim-
pla distrugere a ochiului, se com-
plic n anii urmtori. Echivalen-
tul organului sexual Ieminin tre-
buie s Iie nlocuit printr-un atri-
but masculin cornul semnul
erectiei, al puterii, al autorittii si
chiar al brutalittii animale
11
.
Specialistii care studiaz ope-
ra lui Victor Brauner spun c nu
ntmpltor n aceast perioad
pictorul suIer un accident n
urma cruia si pierde ochiul
stng, de attea ori absent din
picturile sale. Printre ei se num-
r si Emil Nicolae care descrie n
amnunt n lucrarea sa dedicat
pictorului romn toate Irmnt-
rile acestuia si modul n care s-au
reIlectat ele n pictur. Emil Nico-
lae sustine c aceast mutilare a
lui Brauner era prevestit de mul-
te dintre evenimentele si obse-
siile din viata sa si c n ea ,se
gseste cheia psihologiei omu-
lui; n ea se aIl solutia care lumi-
neaz activitatea anterioar a pic-
torului. |...| AstIel, vreme de mai
bine de opt ani, zeci, poate chiar
sute de Iiguri anunt c un ochi
trebuie distrus. |...| Faptele se
explic printr-o premonitie per-
sistent sau pictorul a Iost victi-
ma unui soi de vrjitorie? Oare
Iormele mutilate nu sunt puse n
practic de Iorte magice care pro-
duc un climat psihic n care acci-
dentul devine scopul inevita-
bil?
12
Ignornd aceste discutii
despre magie si obsesie ca Iac-
tori determinanti ai unei eventuale
mutilri oculare, ni se pare mai
important Iaptul c pe parcurs,
Brauner va accepta cruda condi-
tie de pictor ,monoItalm predes-
tinat si va trece la o alt etap n
creatia plastic. De Iapt, prin
aceast ,automutilare a ochiu-
lui din picturi el va depsi doctri-
na suprarealist reIuznd accep-
tarea ei neconditionat. Cristian-
Robert Velescu explic implicatii-
le pe care le-a avut ,extirparea
unui ochi din picturile care au
urmat celebrului Autoportret
printr-o atitudine ,retractil pe
care a avut-o la nceput Iat de
suprarealism, Iapt care a dus pe
parcurs la o adoptare treptat a
acestui curent de avangard.
Autoportretul este realizat de
Brauner n 1931 si la Iel ca alte
lucrri care sunt realizate pn n
1938, anul producerii accidentu-
lui n care si pierde ochiul, are n
centru aceast tem a enuclerii,
unde organul vizual capt Iunc-
tia de a vedea si altceva dect
realitatea sau produsele ei. n-
tr-un interviu televizat cu Max
Paul Fouchet aprut n emisiunea
Terre des Arts, Brauner explic
cum si-a ,eviscerat ochiul n Au-
toportret: ,ntr-o zi n care nu
aveam nimic de Icut si m sim-
team golit de mine nsumi, am
dorit s realizez un minuscul au-
toportret n Iata oglinzii, pe care
l-am si pictat. Pentru a-i da puti-
n viat, pentru a-l Iace ceva mai
extravagant si ntruct totul este
posibil, l-am lipsit de un ochi. Ei
bine, tocmai de acest ochi am Iost
si eu lipsit. Opt ani mai trziu, rana
avea s Iie identic. Si atunci, ca
urmare a acestui Iapt, am desco-
perit c ncepnd cu 1925 sau
1927, n opera mea puteau s Iie
vzute personaje care-si aveau
ochii n aIar
13
. ,Interventia
mutilatoare, spune Cristian-
Robert Velescu, va Ii avut n Iaza
ei incipient un caracter mai mult
sau mai putin mecanic, conIun-
dndu-se cu o simpl vagabon-
dare a penelului pe supraIata
pnzei, n cutarea ineditului cu
orice pret, si a devenit revelatoa-
re tocmai datorit calittii ei de
accident neprevzut. Brauner
va Ii avut ocazia s se descope-
re pe sine n lumina acestui ac-
cident si s conIere proIunzime
unei opere pe care, la nceput, o
va Ii considerat plicticoas, ori
chiar ratat. AstIel, pictorul
descoper un mod de a-si nsusi
retetarul suprarealist pornind
de la cutri ce porneau de la
domeniul purei vizualitti
14
.
Cele mai multe ,mituri din pic-
tura lui Victor Brauner reprezint
o ncercare de recuperare a tim-
pului pierdut, dar si un mod prin
care Iiinta se reinventeaz. n
opera sa nu se remarc doar ele-
mente endemice doctrinei supra-
realiste, ci si o ntreag IilozoIie
de viat. Implicarea n actul crea-
tiei este att de mare, nct pare
c ,spectatorul poate s experi-
menteze pe cont propriu ceea ce
propune n acest mod suprarea-
lismul prin intermediul artei. Si
acest lucru este posibil mai ales
pentru c ,ntelegerea unei ope-
re de art este, de Iapt, o ntele-
gere a ntelegerii
15
.
1
Heilbruun Timeline of Art His-
torv, editat de Metropolitan Museum
oI art n http://www.metmuseum.org/
toah/ho/11/euwco/ho1999.363.
13.htm
2
Alexandrian, Sarane, Jictor
Brauner, Iasi, Editura Junimea, 2005,
pp.113-114
3
Ibidem, p. 89
4
Ibidem, pp. 89-90
5
Ibidem, p. 91
6
Ibidem, p. 94
7
Alexandrian, Sarane, op. cit., p. 71
8
Apud Alexandrian, Sarane, op.
cit., pp. 139-140
9
Apud Alexandrian, op. cit.
10
Ibidem, p. 137
11
Loeil du peintre n ,Mino-
taure, nr. 12-13/ mai 1939 apud
Nicolae, Emil, Patimile dup Jictor
Brauner, Bucuresti, Editura Hase-
Ier, 2006, p. 59
12
Nicolae, Emil, op. cit., pp. 55-56
13
Ottinger, Didier, Jictor Brau-
ner dans les collections du MNAM-
CCI, Paris, Centre Georges Pompi-
dou, 1996, p. 21, apud Velescu, Cris-
tian-Robert, Victor Brauner d aprs
Duchamp sau drumul pictorului c-
tre un suprarealism ,bine tempe-
rat`, Bucuresti, Editura Institutului
Cultural Romn, 2007, p.52
14
Velescu, Cristian-Robert, op.
cit., p.53
15
Alexandrian, Sarane, op. cit.,
p. 126
Victor Brauner - Acolo (1949)
$ ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
P
e 15 iunie, acum o sut zece ani,
la Piatra Neamt ptrundea n
aceast lume Victor Brauner, ar-
tist de mare anvergur, cu un rol impor-
tant n istoria artei moderne. Despre crea-
tia sa exist mrturii scrise de ctre spe-
cialisti, materializate n articole si crti.
Acest articol nu se vrea a Ii dect o re-
amintire a personalittii sale, a scurtei sale
existente, avnd n vedere Iaptul c a lo-
cuit printre noi numai 66 de ani. Timp prea
limitat pentru creatia unui artist. Dac pri-
vim cu atentie opera sa Iacem o incursiu-
ne prin curentele secolului XX, ncepnd
cu expresionismul, constructivismul, cu-
bismul, dada si ajungem n spatiul supra-
realist unde ne oprim, Iascinati de modali-
tatea artistului de a ne arta cum s psim
ntr-o alt lume.
Demersul su artistic a nceput, cum
era Iiresc, cu studii dup natur, dar con-
stientizndu-si tririle, artistul Iace primii
pasi n spatiul transcedental. O perioad
a pendulat ntre materie si spirit, alegnd
lumea spiritual, ilustrat n stilul su in-
conIundabil. Trecerea aceasta poate Ii
usor perceput prin vizualizarea mai aten-
t a lucrrilor.
Probabil, bntuit de ntrebri asupra
naturalului si supranaturalului s-a oprit si
asupra acesteia ce nseamn imaginea
si cum poate marca ea existenta uman?
Suntem nconjurati de imagine de la veni-
rea pe lume. Totul este culoare si miscare.
Rapiditatea de stocare a imaginilor care
ne impresioneaz pe parcursul existentei
depinde de Iiecare individ n parte. Sun-
tem unici si avem triri unice. Creatia lui
Victor Brauner ne ,,vorbeste despre uni-
citate, dar si despre trmul magic n care
mai multe semne-simbol slsluiesc ntr-o
armonie total. Lund n considerare na-
tura nconjurtoare, Iactorii externi, si
construieste cu grij spatiul unde si vor
duce ,,existenta elementele cu ncrctu-
r simbolic, ce nu au Iost compuse alea-
toriu, ele reprezentnd o simbioz ntre real
si imaginar.
,,Lumea sa, cu substrat Iabulos, este
populat de animale Iantastice, psri,
pesti, pisici, serpi, cini, balauri, himere
! !! !! CRISTINA OPREA
Iumea tainic a picturii
lui Victor Brauner
crora li se altur Iigura uman (Iemini-
n, masculin) si elementele vegetale
Iloare, Irunz, copac. Si-a gndi propria
sa lume mitologico-urban. ,,Mircea Elia-
de socoteste c ,,ntelegerea mitului se va
numra ntr-o zi printre cele mai utile des-
coperiri ale secolului XX datorit acelui
,,rest mitic din comportamentul modern
,,cosubstantial cu conditia uman, n m-
sura n care el exprim angoasa Iat de
Timp (Mituri, vise i mistere , 1972)
1
.
Modul su de a simti culoarea si de a o
asterne pe pnz este diIerit. Cromatica
este surprinztoare, avnd n vedere tre-
cerile de la un spatiu limpezit de lumin la
unul tulburat de ntuneric. Se servea de
culori ntr-un mod simbolic, cu semniIica-
tii numai de el stiute. n Iunctie de mesajul
lucrrii se pot identiIica anumite armonii
cromatice. Accentund anumite tonuri
creeaz o conceptie de unitate cromatic.
Trece de la pata plat la pata pictural cu
o mare usurint, ceee ce demonstreaz
sensibilitatea sa, dar si cunoasterea apro-
Iundat a tehnicilor picturii. Culorile au o
mare Iort de a reIlecta gndul creator al
artistului.
n tablourile sale apar Iie un element
sau chiar dou elemente, ca dominante,
restul construind magistral spatiul com-
pozitional. A gsit ci de comunicare din
interior ctre exterior si invers. Compoziti-
onal Omul este centrul n jurul cruia dis-
pune celelalte prti ce compun imaginea
si crend un dialog.
n lucrarea ,,Hipergeneza de la reapari-
tie viziunea artistului ne dezvaluie dialo-
gul dintre elementele spatio-temporale ale-
se corpul uman si stnca. Compozitie
interesant prin solutia descoperit, ace-
ea de a crea eIectele de levitatie si de ab-
sorbtie, capteaz atentia si prin raIinamen-
tul cromatic. Concentrat pe tonuri de ver-
de pictate n tuse lejere, culoare simbol,
semniIicnd viata, Iascineaz prin meto-
da discursului su plastic. Corpurile uma-
ne, masculine, Ieminine, contorsionate sau
nu, sunt absorbite de Iorta luminii, ca o
rentoarcere la Iorma primordial, un altIel
de ciclu al vietii. Cercul, semn al perIectiu-
nii, intrig si preocup. Un singur perso-
Victor Brauner
je ne me nourris que de choses trs
bonnes daprs notre got.
plus de pluie doiseaux
plus de seins de toutes jeunes femmes
tendu le corps entier
des nerfs aux cellules
la peur qui verse ses gouttes en
couleurs
de trpidations mortelles
la peur dun dsir sanguin froce
des femmes colles aux corps ventouses
dalgues des plantes dodeurs diverses
quand les dents molles se mlangent
la langue
aux gencives liquides la bouche
la grande bave des instants singuliers
sans gographie
sans espace
et
plus de pluie doiseaux.
eu nu m hrnesc dect cu lucruri
foarte bune dup gustul nostru.
nici urm de ploaie de psri
nici de sni de Ioarte tinere Iemei
corpul ntreg ncordat
de la nervi la celule
de teama ce-si vars picturile n culori
de trepidatii mortale
teama unei dorinte sanguine Ieroce
de Iemei lipite cu corpuri ventuze
de alge de plante de miresme de tot Ielul
pe cnd dintii moi se Iac una cu limba
cu gingiile licheIiate gura
la marea salivare de clipe unice
Ir geograIie
Ir spatiu
si.
nici urm de ploaie de psri.
Traducere din limba Irancez
de Denisa Crciun
Poem publicat n ,Meridian, caietul
nou, Craiova, 1936, p. 19.
naj, straniu ca atitudine, eman superiori-
tatea si detasarea de lumea terestr. Stn-
cile, semne ale Iortei, dar si ale sprijinului,
anim spatiul compozitional si ne poart
spre ideea unei arheologii interioare.
O alt capodoper braunerian este
,,Nasterea materiei seduce si desIat,
Iiind o compozitie de eIect, cu o mare pro-
Iunzime. n viziunea sa androginul, jum-
tate Iemeie, jumtate brbat, mprtit prin-
tr-o ax imaginar, este nIsurat de sarpe,
semn biblic, ce pare a Ii un brat de balan-
t, pe a crui coad se sprijin soarele, iar
luna se revars din gura acestei reptile.
Prin cromatic, cei doi astri sugereaz Ioc
si ap. Capul androginului, expresiv, este
cel al unui animal Iantastic, din gura cru-
ia tsneste o sgeat, spre norii extrem de
tensionati. Fundalul, nchis la culoare, tri-
mite privitorul ctre momentul de desprin-
dere a zilei de noapte, a materiei de spirit.
n tabloul ,,Himera artistul probabil
pleac de la o surs din mitologie. Perce-
perea sa a Iost aceea de a integra perso-
najul Iantastic ntr-o lume posibil real,
prin cele dou tipuri de peisaje, incluse n
compozitie. Elementul Iantastic are un
spatiu delimitat si destul de restrns si
auster, dar prin ochii si interioritate per-
cepe lumi, ce noi, ,,vztorii nici mcar
nu am putea constientiza existenta lor.
Floarea, semn al Iragilittii, al eIemerului
n mijlocul cruia a asezat o gur, suge-
reaz ideea Iragilittii cuvntului, limbaju-
lui, vorbirii.
Victor Brauner, cu miestria de care a
dat dovad, a ncercat s uneasc spatiul
terestru cu cel celest. Prin elementele sale
compozitionale a ptruns n mentalul co-
lectiv. Lumea semnelor sale, aceste ideo-
grame i construiesc un limbaj mai greu ac-
cesibil. Pentru Iiecare element ce i popu-
leaz compozitiile a gsit o semniIicatie. A
construit o lume magic Iolosind simboluri
ce apartin tuturor codurilor culturale.

1
Kernbach Victor, Dictionar de mito-
logie general, Editura Albatros, Bucu-
resti, 1983, p.430.
Naissance de La Matiere (1940)
Hypergenesse de la Reapparition (1932)
Victor Brauner - Preludiu la o civilizaJie (1954)
% ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
Vntul i pune
buza-n nmol
Vntul si pune buza-n nmol
Si-abate rcoarea la mine sub tol,
Crap s-ngroape ce suie-n Iirid
Cnd jaru-i si-ascute coltii de chid.
Strneste un zvon si-o vreme de brazi
Si lauzi ce mngi si zilele-ti scazi
Cnd simti c se-arat si-ti spune c vine,
S speri c rsina te iart pe tine...
Si pncui si bntui si toate le vezi
Si nu mai e spin n care s crezi
Iar piatra cenus nu las-n cuvinte
Si calea nentoars te cheam-nainte.
Ct este de larg,
att e de strmt
Veniti la Iereastr, zpada-i ct gardul,
Dubasii la cetini le scutur Iardul
Si ulita Irnge sub tlpi asteptrile
Cnd timpul se-arat si spintec nrile...
Si ct e de larg, att e de strmt
C-ncape-n inelul unui singur cuvnt
Cu care la poart nicicum nu m tem,
C rup legtura oricrui blestem
Si Iac s se-ntoarc-aninate-n tmie
Cpstrul si chinga crrii ce suie.
Eu sunt doar o ap
Ea vine s numere dintii mei rari
Cnd steaua-si revars aromele tari,
Cnd vntul se-ascute pe gresia gndului
Si coasa-i ncearc Iata pmntului.
S nu cati o clip la tainele mele,
C nimeni nu-mi pune cenusa pe ele.
Eu sunt doar o ap ce intr prin poart
Si-ngduie lumii s guste din soart;
O ap ce rabd si curge mereu,
Cum este lumina care sunt eu
Atunci cnd m-ascunde n smbur de
bezn
De cele ce vou v-ajung pe la glezn.
Vine din cer
n untul pmntului ce vine din cer
Sunt germenii lumii dositi n mister,
n rnz de smrcuri ucise de var,
n cuiburi de psri cu salcia rar.
De-acolo ncnt zgoandele vntului,
Cnd noi ne smintim la pragul cuvntului
S Iim nuntru ct suntem aIar
Zpad strnit din soare de var.
Cmpia e jocul
Cmpia e iarba, parIumul si jocul,
E spiritul stepei ce-l caut cu ciocul.
E pragul cu carii ce tace sub us
Si-ntinderea toat ce-mi arde n gus,
C vd si aud Iosnind n icoan
Un scai sau un picur voite ca vam
Cnd palma si pune pe Irunte Btrnul
Si-ntoarce miristea si cerul si Inul.
Sunt nmoale
sub pietri
Sunt nmoale sub pietris,
Dincolo se las ceata,
Nu e pic de luminis.
Nu mai vine dimineata
S aduc-un smoc de ln
Peste smoala ce m prinde
Ca s-mi Iie la-ndemn
Cnd m cumpr si vinde.
S
arane Alexandrian este, probabil,
exegetul care s-a apropiat cel mai
mult de miezul operei lui Victor
Brauner, deschiznd-o cu viziunea sa de
ansamblu care se hrneste att dintr-o pro-
Iund cunoastere a IilosoIiei oculte, ct si
din asimilarea existentialismului de sorgin-
te Ienomenologic. Autor al lucrrii Jictor
Brauner, iluminatorul, prima carte despre
pictorul romn de origine evreiasc stabilit
n Franta, Sarane Alexandrian are convin-
gerea c ,prin intentiile proIunde care o
inspir si care i conIer o alur att de tu-
multoas, pictura lui Brauner este, n an-
samblul ei, si adesea n acelasi tablou, o
autobiograIie, o dialectic, o terapeutic si
o ontologie.
! !! !! GABRIEL NEDELEA
cuttorul de idei
de, un suprarealist. Pictura sa presupune
un Iond simbolic din zona ocult, scena-
riile sale, Iie ele autobiograIice, Iie Iictio-
nale, se ncheag ntr-o istorie esential,
sau contra-istorie cum i spune Alexan-
drian , care se hrneste din Iondul arhe-
tipal si din aspiratia mistic. Exist, asadar,
dorinta de a intra n ordinea spiritual a
vietii din aIara si din interiorul eului, sin-
cronizarea si armonizarea cu energiile de-
terminante pe care omul le poate accesa.
Pentru acest lucru ermetismul si onirismul
sunt ntrebuintate pentru plusul de cunoas-
tere, dar si pentru resorturile lor estetice.
Alexandrian identiIic mai multe Iatete ale
dialecticii brauneriene, iar n zona cunoas-
terii, pot Ii surprinse ,rationamentele este-
tice si ,rationamentele metaIizice, ce dau
putere de creatie si expresie tablourilor care
de multe ori sunt adevrate scenarii ale in-
dividuatiei, n sensul atribuit de Jung aces-
tui termen, si ale divinatiei. Dincolo de ca-
racteristicile de supraIat, pn la urm, ale
suprarealismului, n spet: negatia, dicteul
automat, trotkismul sau metaIora tare, se
aIl lucrurile care au determinat aceste ale-
geri, Iondul spre care trimit.
Aspiratia mistic este un periplu interi-
or, iar aceast interioritate se regseste
ntr-o bun parte din lucrrile lui Brauner,
de cele mai multe ori Iiind redat prin tema
dublului sau prin cea a metamorIozelor.
Asa cum sesizeaz Alexandrian: ,Breau-
ner este un maestru al metamorIozelor.
Dar acestea sunt surprinse n timp real, n
desIsurare si nu la sIrsit, n timpul Iace-
rii. Din acest motiv Iiintele hibride sunt
att de prezente. Lucrarea Prelude a une
Civilisation (1954) este o sintez a aces-
tei tendinte. ntr-o creatur care nu pare
s Iie nici vaca sInt din Orient si nici
mielul din testamente, se ntlnesc o mul-
time de Iiinte n diIerite stadii de evolutie,
iar prin pozitia lor sunt sugerate Iunctii
varii si relatii care promit noi si noi conju-
gri. Pentru majoritatea Iigurilor sunt Io-
losite culori ce descriu un ntreg specta-
col energetic, generat de o Ilacr ce vine
din exterior, iar acele Iiinte interioare se
transIorm n vectori cu directia spre
dreapta, n timp ce Iigurile ndreptate spre
stnga, mai multe, contin nuante de al-
bastru si de verde, ntmpinnd din interi-
or limbile ptrunse probabil cu datele pri-
me ale perceptiei. Exist Iiintele care pri-
vesc n Iat si Iiintele neutre doar schita-
te dar care au darul de a stabili legturi. n
Iata unui astIel de tablou nu ai dect aces-
te pozitii si sentimentul c se petrece o
transIormare. Aceast metamorIoz petre-
cut n regnul animal are Iorta de a activa
n cellalt o Irmntare, iar impulsurile,
umorile si chiar o parte din gnduri vor
prinde Iorme si se vor lsa percepute ca
obiecte interioare care pot Ii contemplate.
Alexandrian nu stie dac s cread c aces-
te personaje interioare sunt pur si simplu
un monolog interior sau sunt ,stri de con-
stiint care au luat Iorme. Cred c nu sunt
ntotdeauna att de complexe, Iiind uneori
stri elementare.
Dar cuttorul de idei nu intr nicioda-
t, propriu-zis, n zona abstractizrilor. El
nu se apropie de zonele pe care le-a acce-
sat Miro, de exemplu. Cu toate acestea,
pictorul nu va cuta s reprezinte omul, ci
,notiunea de om, spune Alexandrian, si
cred c se poate ntelege prin aceast ex-
presie si ,ideea de om. Brauner proiec-
teaz omul ,asa cum se poate constienti-
za pe el nsusi, iar pentru asta este nevo-
ie de ipostaza ,eroic pe care o regsim
din plin n picturile sale. Hermeneutul di-
sociaz ntre conceptia pictorului despre
brbat si cea despre Iemeie. Dac Iemeia
este cu preponderent dezirabil, cu puti-
ne ipostaze rele, brbatul apare si n ipos-
taza sa negativ, purtnd denumirea de
Opresor. Dar ,erou, si susceptibil de m-
plinire, va Ii brbatul n ipostaza sa de
,poet, homo divinans. n Ielul acesta se
explic si portretul pe care i l-a Icut lui
Andre Breton, n 1934, si alte dou lucrri:
Portratit de Novalis (1943) si Hommage
Ren Char (1945). ,Omul mplinit este
scopul Iinal al operei lui Brauner. Lucrri-
le sale, luate individual sau n cicluri, sunt
probele cltoriei la captul creia este
nuntirea.
La Iinele acestor gnduri, generate n
egal msur de pictura lui Victor Brauner
si de Sarane Alexandrian, nu pot s nu m
ntreb ct de accesibil este o astIel de
oper si ce slujeste ea dincolo de satis-
Iactia estetic pe care o degaj. Sunt Ior-
mele brauneriene recipientele n care se
spal nmolul pentru a lasa n urma lui
gruntii de aur? Parcurgnd multe dintre
albumele care i-au Iost dedicate si avnd
ocazia s vd cteva tablouri n realitate,
am rmas cu sentimentul c ele transmit
un dincolo de Iiorul estetic, un dincolo la
care vibrezi sau nu, o naratiune esential,
uneori mitic, alteori oniric, pentru care
trebuie s te pregtesti cu toate instru-
mentele decriptrilor pe care le poti strn-
ge, cu instrumentele de visat si cu cele de
recunoscut. Brauner este un maestru al
semnelor, care de multe ori poate c negli-
jeaz ce i este speciIic picturii, dar o Iace
pentru a cobor n adncuri ametitoare.
Alexandrian aIirm c ,el nu picta lucruri
estetice, ci imagini ale devenirii, ceea ce
i pune n diIicultate pe consumatorul de
pictur si pe criticul de art si i mbie la o
aventur antropologic de anvergur, Ior-
mele sale trimitnd la varii culturi antice,
traditii ezoterice, cutume traditionale si
culturale.
Opera lui Victor Brauner este o dovad
c arta, odat trecut prin avangardele se-
colului al XX-lea, si-a reintrat n dreptul de
a Ii cea mai Iidel dintre reIlectiile ideii, de
a Ii una dintre Iormele autentice de cunoas-
tere. La Brauner, aceast cunoastere survi-
ne prin epoche-uri succesive, prin desco-
perirea structurilor esentiale ale omului si
prin accederea n zona arhetipurilor. Sara-
ne Alexandrian a Icut aceast cltorie,
suprarealist n esent, prin Iorta sa de a
iesi din pester, de a trece dincolo de um-
bre, alturi de Brauner, n ale crui semne a
citit si a lsat mrturie citirea sa.
Cred c atunci cnd este autobiograIi-
c, pictura lui Victor Brauner se nvluie
pentru ,a iesi din ascundere, ceea ce nu
este un paradox din moment ce artistul
realizeaz ,portrete metaIizice ale constiin-
tei de sine, cum surprinde Alexandrian.
Sintagma heideggerian, pe care am ntre-
buintat-o, reveleaz dimensiunea existen-
tial a acestei opere care depseste per-
sonalul si individualul si tinde spre esen-
tializare prin spectacolul estetic n care se
desIsoar si prin cunoasterea complet
pe care o ncearc. nvluirea vine din dis-
ponibilitatea sa de a experimenta din punct
de vedere tehnic si Iormal. Ermetismul si
ocultarea necesit un eIort Ir de care nu
pot Ii accesate multe dintre ncperile Iiin-
tei si, cu att mai putin, Ierestrele nspre
un afar care poate s Iie cellalt sau
malul cellalt. Ontologia despre care
vorbeste si Alexandrian si cunoasterea in-
trinsec si necesar pentru aceasta sunt
cele dou dimensiuni asupra crora m
opresc si eu n acest eseu ncercare de-
spre operei lui Brauner, deschis de her-
meneutul su.
Victor Brauner este un cuttor de idei
(n sensul originar al cuvntului) asa cum
erau cuttorii de aur, Iolosind att mij-
loacele cuttorilor de pe ruri, ct si mij-
loacele alchimice, niciodat pe cele de mi-
nerit sau pe cele industriale. Odat gsit
ideea, el ncepe procesul de mblnzire a
ei, de mpmntenire si umanizare, iar
transmutatia are loc prin puterea sa de cre-
atie si prin expresie. Alexandrian invoc
,dou instante concurente n realitatea
uman, Iorta de creatie care tine n mod
esential de raportul pe care individul l nu-
treste Iat de el nsusi, si Iorta de expre-
sie, care se reIer la raportul pe care n-
cearc s l stabileasc cu cellalt. Opera
trebuie s-i Iie ct mai Iidel ideii, s Iie o
reIlectie ct mai clar a sa, dar acesta nu e
putin lucru din moment ce este mirajul ori-
crui creator, iar misterul opune o rezis-
tent stranie si, de multe ori, nspimnt-
toare. Mai mult, este nevoie ca opera s
,corespund unei chemri spre Iiint a
oamenilor. Prin Iiecare tablou pictorul tra-
ge punti ntre interior si exterior, ntre idee
si ceea ce putem percepe din ea. Orice pe-
riplu, odat nceput, se deIineste prin pri-
mejdiile sale.
Brauner este, n structurile sale proIun-
Victor Brauner - Nohestan Motan (1946)
The IsraeI Museum, IerusaIim.
Victor Brauner - Chimera (1939)
! !! !! DUMITRU TOMA
& ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
,Ochii trezesc misterul interi-
or al unei Iiinte, considera Vic-
tor Brauner. Deschid textul cu
aceast mrturisire pentru a Iace
trimitere la substratul intern al
crtii Patimile dup Jictor Brau-
ner de Emil Nicolae, carte apru-
t la Editura HaseIer, Bucuresti,
2006. Autorul crtii si concentrea-
z studiul n decriptarea/ demis-
tiIicarea ,mitologiei personale a
pictorului romn Victor Brauner,
mitologie nteleas ca o ,re-ordo-
nare si o restructurare a univer-
sului autobiograIic n care ,pro-
blema ochiului ocup o pozitie
central (p. 22). Cartea este
structurat n sase capitole: Pic-
torul monoftalmic, Constituirea
,mitologiei personale`, Miste-
rioasa ,sinarhie`, De la Sigu-
rant la Securitate, Poetica
prieteniei, Patimile dup Jictor
Brauner (epilog provi:oriu).
Atenjie la diversitatea mea!
Eu sunt o subiectivitate obiec-
tiv care vede lumea cu o ob-
iectivitate subiectiv. [ ...j Inde-
finit, opera mea se nnobileaz
cu un secret.
2
Capitolul Pictorul monoftal-
mic, Ioarte bogat n inIormatii, se
dezvolt n jurul ntrebrii: In ce
mod se inscrie Jictor Brauner in
fenomenul fi:iologic al pictoru-
lui monoftalmic? Pistele de la
care porneste autorul pentru ar-
gumentare sunt: i) . mrturisirea
din 1944, mai putin cunoscut, n
care Victor Brauner povesteste
scena accidentului pierderii
ochiului stng, (autorul involun-
tar al accidentului Iiind Domin-
guez; scena accidentului si initi-
ala lui Dominguez sunt pre-de-
senate de Brauner n Peisaf me-
diteraneean, 1932) din noaptea
de 27/28 august 1938 petrecut
n casa de la nr. 83 pe bulevardul
Montparnasse din Paris; textul
este reprodus integral n carte la
paginile 8-15. Victor Brauner con-
stientizeaz retrospectiv ,cheia
Iundamental a dezvoltrii sale
vitale (p. 14) aceasta Iiind pre-
zenta ochiului lips n picturile
sale: ,Demult, deja eu sunt pre-
destinat s Iiu unul dintre cele
mai importante exemple ale epo-
cii noastre. De altIel, vedeti c
detin acest document de auton-
coronare pe care vi-l art (p. 15);
ii). O privire comparativ ntre
cazul lui Victor Brauner si drame-
le celorlalti artisti monoItalmici
pornind de la concluziile studiu-
lui doctorului Ph. Lanthony (cer-
cettorul Irancez identiIic cel
putin 20 de cazuri de monoItal-
mici n istoria artei; sunt mentio-
nati: Giovanni Francesco Bar-
bieri, zis Saiul, sec. XVII, Ro-
salba Carriera, sec. XVII, Hippo-
lyte Flandrin, sec. XIX, Degas,
Monet, George Du Maurier, Giu-
seppe Abbati, James Thurber;
artistii monoculari: John Ford,
Fritz Lang, Raoul Walsh, Howard
Hawks, Nicholas Ray, Tex Ave-
ry), care era interesat de existen-
ta unei modalitti particulare de
a picta a artistilor monoItalmici.
n 1939, dup aparitia articolului
Loeil du peintre, n revista Mi-
notaure si semnat de Pierre Ma-
bille, Victor Brauner si asum
conditia de pictor monoftalm
predestinat (p. 42); iii). actuali-
zarea cazului Victor Brauner prin
prisma psihanalizei: originea ob-
! !! !! LUIZA MITU
sunt propriul meu scafandru...
1
sesiilor (p. 5) si cercetarea n tre-
cutul lui Brauner a unor ,socuri
mentale mai vechi neasimilate (p.
57): ,M intereseaz, n primul
rnd rolul jucat de teama obsesi-
v a unei mutilri oculare n dez-
voltarea psihic a lui Brauner si
transIormarea Iricii n Iapt mate-
rial mplinit (Emil Nicolae, p. 58)
si impactul simultan al monoItal-
miei asupra celor trei nivele: psi-
hologic, IilosoIic, artistic.
Si atunci am descoperit c
nc din 1925 sau 1927 pot fi
gsiji n opera mea oameni cu
ochii scoyi.
Psihologic: n copilrie Victor
Brauner se temea c si va pierde
ochii dac va vedea anumite
spectacole, Dumnezeul mozaic
este conceput n tablourile sale
ca un ochi care vede totul, sim-
bol al tatlui care pedepseste;
amintirea vaselor de noapte pe al
cror Iund este desenat un ochi
central nvestit cu Iunctia de a te
seduce. Dup accident Victor
Brauner se consider un damnat,
un nsemnat/ stigmatizat. Experi-
entele spiritiste pe care tatl su
le tinea n cas, imaginatia, lectu-
rile l Iac pe Brauner s-si atribu-
ie rolul de magician sau vrjitor,
nvestitur recunoscut si de
anturajul su.
Evident, ne putem ntreba de
ce ochii trezesc misterul interi-
or al unei fiinje. Dar ochiul e cu
adevrat lucrul cel mai nnebu-
nitor: el rmne cheia misteru-
lui unei fiinje.
Filosofic: n anii reIugiului din
Pirinei citeste: Nettesheim, Para-
celsus, Eliphas Levi, Antologia
literar a ocultismului, realizat
de Robert Amadou si Robert Kan-
ters (1950), Istoria in 1000 de ima-
gini a magiei de Maurice Bessy
(1962), Imagini i simboluri.
eseuri despre simbolismul magi-
co-religios de Mircea Eliade
(1952), Datoriile filosofale i sim-
bolismul ermetic in raporturile
lor cu arta sacr i e:oterismul
Marei Opere de Fulcanelli (1960),
Simboluri fundamentale ale
tiintei sacre de Rene Guenon
(1962), Misterele :eilor. Jenus,
:eita magic a crnii de Pierre
Piobbe (1909), Ca:ul vi:ionarei
stigmati:ate. Thrse Neumann
de Konnersreuth, studiu analitic
i critic al problemei de Boleslas
de Poray Madeyski (1940), Kab-
bala. originile ei, psihologia ei
mistic, metafi:ica ei de Henry
Serouya (1957), Incercarea unei
bibliografii france:e metodice
(i) sistematice a vrfitoriei i
posedrii demonice pentru a fo-
losi drept continuare i comple-
tare la Biblioteca Magic din
Graesse... de R. Yves-Plessius
(1900), parcurge cu pasiune bi-
bliograIia psihanalitic. n capito-
lul Constituirea ,mitologiei per-
sonale`, Emil Nicolae ia n calcul
dou crti care pun problema cri-
zei identittii masculine si de care
Victor Brauner ar Ii Iost interesat:
Memoriile unui nevropat de Da-
niel Paul Schrebr, carte care apare
n anul nasterii lui Victor Brauner,
1903, si a Iost retras din librrii n
1911, anul mortii lui Victor Brau-
ner si Sex i caracter de Otto
Weininger.
1oate aceste tablouri conjin
multe semne (ezoterice) inven-
tate liber de mine yi care ar pu-
tea avea o semnificajie, dar eu
nu pot face nici o interpretare
yi nici o analiz, asta nefiind n
intenjia mea.
Artistic: n pnzele din 1931-
1932 exist la Victor Brauner ten-
dinta de a distruge ochiul; n ope-
rele ulterioare ochiul este un atri-
but Ieminin sexul Ieminin este
reprezentat ca un ochi n conIor-
mitate cu cea mai veche traditie
astrologic; treptat acest ochi
Ieminin este nlocuit de un atri-
but masculin cornul.
Hipnotismul este o dimensi-
une special a privirii. [...j El
aparjine forjelor extraordinare,
forjelor halucinatorii yi eu am
ncercat s hrnesc cu aseme-
nea forje acest obiect care este
un tablou.
n capitolul Constituirea ,mi-
tologiei personale` sunt accen-
tuate pe de o parte avatarurile
existentiale ale lui Victor Brauner,
aderarea la suprarealism (1933),
diIiculttile de adaptare (criza de
identitate survenit n urma acci-
dentului din 1938), exilul (reIugiul
n Franta n timpul celui De-al
Doilea Rzboi Mondial. n aceas-
t perioad Irecventeaz Vila Bel-
Air din Marsilia unde se ntlnes-
te cu suprarealistii grupati n ju-
rul lui Andre Breton; n perioada
1941-1943 se ntlneste cu Jean
Marques Riviere (vezi cap. Mis-
terioasa ,sinarhie`) care-i initia-
z simultan n ocultism pe Victor
Brauner si Pierre Plantard. Emil
Nicolae subliniaz c nu exist
totusi niciun indiciu ca Brauner
si Plantard s se Ii ntlnit n
aceast perioad), persecutiile
antisemite, rzboiul, insecuritatea
social, srcia, dar si identiIica-
rea izvoarelor picturilor lui Victor
Brauner, care pun n diIicultate
cercettorii operei sale, una din-
tre cauze Iiind lipsa de prejude-
cat a acestuia n Iata tehnicilor
si materialelor picturale, dar mai
ales ,ritualul actului creator des-
Isurat de Victor Brauner n sta-
rea de ,semiluciditate autoimpu-
s . Dup mrturisirea lui Sara-
ne Alexandrian, Victor Brauner
picta Iolosind auto-hipnoza si
luciditatea critic.
Pictura mea este autobiogra-
fic. Aici mi povestesc viaja.
n capitolul De la Sigurant
la Securitate Emil Nicolae discu-
t cazul lui Victor Brauner deve-
nit tinta comunistilor la ultima sa
ntoarcere n Bucuresti ntre anii
1935-1938 din cel putin trei moti-
ve: aderarea lui Victor Brauner
pentru cteva luni la Partidul co-
munist se retrage dup decla-
ratia suprarealistilor Irancezi din
1936 mpotriva proceselor stali-
niste de la Moscova ; publica-
rea n ziarele de stnga a unor
caricaturi pe care le semneaz sub
pseudonim: Toto, Weber, WeBer
si originea sa evreiasc.
...Dar cea mai mare yi cea mai
periculoas ntlnire cu mine n-
sumi este ntlnirea cu AA1I-eul.
Ct timp este redactor la re-
vista constructivist ,Punct,
Victor Brauner are contact cu Ila-
rie Voronca i ilustreaz plache-
ta Restriti,1923 , Ion Vinea,
Stephane Roll, F. Aderca, Marcel
Iancu i realizeaz un portret n
nr. 5/20 dec. 1924 al revistei ,
Sarane Alexandrian, Alain JouI-
Iroy, Geo Bogza de care l leag
o prietenie aIectiv si cruia i
ilustreaz placheta Jurnal de sex
, Gellu Naum are cu acesta o
relatie ,magico-misterioas; i
ilustreaz crtile de poeme: Dru-
metul incendiar (1936) si Liber-
tatea de a dormi pe o frunte
(1937) , Rene Char cu care Iace
pictopoezie; schimbul de scrisori
dintre cei doi sunt redate n acest
capitol, de asemenea o parte a
corespondentei dintre Victor
Brauner si cei doi prieteni Geo
Bogza si Gellu Naum sau episo-
dul n care Gherasim Luca mpie-
dic ntlnirea lui Naum cu Brau-
ner, aIlat n agonie la spital. Toa-
te acestea precum si activitatea
sa la revistele de avangard ,75
HP (1924), unde, mpreun cu
Ilarie Voronca lanseaz concep-
tul de pictopoe:ie , ,Antago-
nism. Caiet lunar de poem, eseu
si desen, proiect Ir succes ini-
tiat de Victor Brauner si Pericle
Martinescu, sunt ilustrate n ca-
pitolul Poetica prieteniei.
Aoaptea nu pot s-o mai cnt
i-am/ cunoscut/ salvarea total
Un aspect important al crtii lui
Emil Nicolae este anexa de Pagini
literare semnate de Victor Brau-
ner ntre anii 1941-1945. n texte,
cele mai multe scrise n versuri,
apare imaginea eului ochiul ex-
terior si imaginea anti-eului pri-
virea, inteligenta numeric, somn-
ambula simbol al miscrii noi,
linistea vertical, porumbita me-
tamorIozat n panter: Pantheres-
colombes, Iemeia saturnian, dar
si imagini ale rzboiului ideologic:
Numrul e prietenul meu/ El mi-
a probat adevrul./ Numrul va
veni s domine lumea/ ostenit
i vetefit... Cuvintele fr cu-
vant i cuvintele fr stpan/
Cate vor mai fi inc?/ Aici num-
rul se sinucide./... tu vei contura
forma disprut prin cunoate-
re/ Acoperit de intelegere, in-
fipt/ in ideea fix/ somnambu-
la, simbol al micrii noi,/ femeie
i femeie in patul somptuos,/ ea
va strivi sub clcai/ punctul in-
chis despre secretul pietrei. (13
februarie 1945), ...De la un ef la
altul nu ne-a mai rmas decat/
moartea/ care schimba regimul
social. (1945)... Oh' fratele meu
pe care-l atept de mai multe ge-
neratii/ vei veni imediat ca s m-
afuti s-mi continui drumul?
(1945?)
Ernesto Sabato: Aviz naivilor:
AU EXIS1 A1MPLARE!
Concluziile la care ajunge Emil
Nicolae sunt acelea c pentru
explicarea accidentului suIerit de
Victor Brauner n seara de 27/28
august 1938, notiunile de hazard
si de coincident sunt inutile/in-
adecvate. AstIel de notiuni sunt
valabile doar pentru gndirea n-
corsetat ntr-un ,cartezianism
depsit (p. 66). Accidentul su-
Ierit de Brauner a avut rolul de a
re-structura lumea dup principii-
le noptii sale interne pe care a
obiectivat-o n picturile lsate
mostenire generatiei actuale si
viitoare. n termenii lui Sarane
Alexandrian (textul su din 1995,
n limba Irancez, deschide pagi-
nile crtii Patimile dup Jictor
Brauner) pictura lui Victor Brau-
ner reprezint scene ale unei ci-
vilizatii viitoare. Rmne s ve-
dem n ce msur complexitatea
operei lui Victor Brauner va hip-
notiza spiritele deschise spre cu-
noastere.
Emil Nicolae, Patimile dup
Jictor Brauner, Editura HaseIer,
Bucuresti, 2006, 222p.
1
Sunt propriul meu scafandru...
Eu trec direct, :ilnic, de la viata exte-
rioar i superficial a aparentelor
spre adancul misterios i necunos-
cut al vietii interioare. Victor Brau-
ner, citat reprodus n Patimile dup
Jictor Brauner de Emil Nicolae, Edi-
tura HaseIer, Bucuresti, 2006, p. 46.
2
nsemnarea pe care Emil Nico-
lae o reproduce la paginile 35, 36, 37
a Iost descoperit pe Iila de gard a
unei crti din biblioteca lui Victor
Brauner.
Luiza Mitu Ia mormntuI Iui Victor Brauner
din cimitiruI Montmartre
' ! !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, - !"#$" &'()* +&(, -./ ./ ./ ./ ./* &# * &# * &# * &# * &#0 0 0 0 0 1 11 11 2 22 22341 341 341 341 3415* 16 5* 16 5* 16 5* 16 5* 1637 37 37 37 37
V
olumul publicat de
Cristian-Robert Veles-
cu este, Ir nici o n-
doial, cel mai important studiu
n limba romn dedicat operei si
gndirii artistice ale lui Victor
Brauner. n ansamblu, volumul
cuprinde o serie de zece eseuri,
n care universitarul bucurestean
si propune s demonstreze c
inIluenta artei lui Duchamp nu s-
a rezumat doar asupra unui n-
treg grup de lucrri ale lui Brau-
ner, ci a ptruns pn la nivelul
strategiilor creatoare pentru care
pictorul suprarealist de origine
romn a optat pe termen lung.
n plus, aceste eseuri sunt nso-
tite de un grupaj de cronici si tex-
te despre Victor Brauner publi-
cate n presa romneasc din epo-
c, la care cititorul nu ar putea
avea acces altIel.
n prima parte a studiului ne
Iamiliarizm cu principalele eve-
nimente biograIice si artistice
care i-au marcat destinul n pe-
rioada sa de nceput, petrecut
n Romnia. Nscut pe 15 iunie
1903 la Piatra-Neamt, Victor era
cel de-al treilea Iiu al lui Herman
Brauner, evreu Iabricant de che-
restea ce era pasionat de spiri-
tism, si al Deborei, nscut Gol-
dner. Mentionm c Iratele lui
Victor, Harry Brauner (1908-
1988)
1
, a ajuns etnomuzicolog
renumit si director al Institutului
de Folclor din Bucuresti, Iiind
cstorit cu artista plastic si
Iolclorista Lena Constante. As-
tzi, Harry Brauner este conside-
rat unul din discipolii marcanti ai
lui Constantin Briloiu. De ase-
menea, Theodore Brauner sau
Teddy Brauner (1914-2000), cum
i se mai spunea, este cel mai t-
nr Irate a lui Victor, cunoscut ca
IotograI avangardist si desena-
tor. Acesta s-a stabilit deIinitiv la
Paris n 1956 si creeaz celebra
serie de Mti, IotograIii antro-
pomorIice n care ncearc, ntr-
un mod sistematic, s identiIice
si s le dea o existent poetic
diIeritelor obiecte obisnuite din
jurul nostru.
Victor Brauner a urmat scoala
primar la Viena, unde Iamilia s-a
stabilit pentru ctiva ani, ns, n
1914, dup revenirea Iamiliei sale
n tar, el si continu studiile la
Scoala evanghelic din Brila
(1916-1918) si ncepe s Iie pasi-
onat de zoologie. Pentru un timp
Irecventeaz Scoala de Arte Fru-
! !! !! PETRIOR MILITARU
Victor Brauner etapele crea[iei i impactul
viziunii duchampiene
moase din Bucuresti (1919-1921)
si Academia Liber de Pictur a
lui Horia Igirosanu. Desigur c
primele lui lucrri sunt ,ncercri
academice
2
, Icute dup un
anumit tipar (Peisaf cu cldire,
1919) sau sunt reproduceri (Per-
sonaf in interior, 1919). Apoi, vi-
ziteaz orasele Flticeni si Balcic
si aceste cltorii l vor determi-
na s picteze lucrri ,cezannie-
ne, peisaje de tip impresionist
precum Peisaf din Dobrogea
(1920-1921).
Despre expozitia lui Brauner,
Voronca spunea c din punct de
vedere stilistic lucrrile acestuia
tin de expresionism, cubism si
constructivism. Interesant este
c atunci cnd Miguel Donville
va duce revista ,75 HP la Biroul
de Cercetri Suprarealiste si o va
prezenta, Irancezii vor Ii remar-
cat numai tendinta pro-dadaist
a publicatiei pe care au interpre-
tat-o ca Iiind Iavorabil suprarea-
lismului Ir a lua cunostint de
atitudinea critic la adresa supra-
realismului promovat de Ionda-
torii revistei n textele lor teoreti-
ce din acea perioad. Activitatea
lui Brauner, din acest interval,
este considerat de majoritatea
exegetilor ca Iiind preponderent
constructivist. Max Herman
Maxy n articolul su ,Victor Brau-
ner (1966) reconstituie parcur-
sul artistic al pictorului ce evolu-
eaz de la expresionism, cubism
si constructivism spre suprarea-
lism. Maxy subliniaz c n dese-
nele din revistele Integral (1925)
si unu (1928), Brauner a vehicu-
lat elemente suprarealiste impli-
cite nainte de a lua contact di-
rect cu grupul suprarealist pari-
zian, iar aceste elemente potenti-
ale aveau nevoie de ,un mediu
mai propice unor asemenea cres-
teri. De asemenea Maxy suge-
reaz c atractia lui Brauner Iat
de suprarealism vine dintr-un ro-
mantism de substant al acestu-
ia. Dar ceea ce ni se pare si mai
important este Iaptul c nc
din1928, n interviul acordat cri-
ticului Ionel Jianu, Brauner vor-
beste de exercitii plastice n care
accepta colaborarea hazardului,
si care aveau darul de a adnci
cunoasterea de sine.
Asadar, studiul de Iat se des-
chide cu un eseu despre anii de
creatie a lui Victor Brauner n
Romnia, mai exact cu expozitia
revistei ,Contimporanul (30 no-
iembrie30 decembrie 1924), des-
chis la scurt timp dup publica-
rea, n luna octombrie a aceluiasi
an, a Manifestului suprarealis-
mului de Andre Breton, eveni-
ment editorial ce este consemnat
n numrul din noiembrie al re-
vistei romnesti de avangard.
Printre numele celor care partici-
p n Romnia la expozitia sus-
amintit se numr Paul Klee,
Hans Arp, Constantin Brncusi,
Marcel Iancu, Max Herman Maxy,
Mattis Teutsch si Victor Brauner,
cu orientrile sale de Iactur con-
structivist. Brauner va adopta
procedee de creatie speciIic su-
prarealiste n 1925, iar n 1933 se
va altura n mod oIicial grupului
suprarealist parizian. Asa cum
subliniaz Cristian-Robert Veles-
cu, maniIestul lui Breton nu a str-
nit nici o reactie concret si ime-
diat n mediile plastice rom-
nesti de avangard, partial si din
cauza Iaptului c acesta se reIera
mai mult la experienta literar. Pe
de alt parte, n revista ,75HP,
Victor Brauner si Ilarie Voronca
public Manifestul Pictopoe:iei
(1924) n care promovau o art
capabil s concilieze Iorta de
expresie a cuvntului cu aceea a
imaginii plastice, aIisnd o atitu-
dine rezervat si usor ostil Iat
de suprarealism, cel mai probabil
din spirit de solidaritate Iat de
miscarea Dada a lui Tristan Tza-
ra, de care Breton se diIerentia n
mod radical prin maniIestul pu-
blicat n acelasi an cu cel al pic-
topoeziei. n plus, n primul nu-
mr din revista Integral, Ilarie
Voronca public un an mai trziu
articolul Suprarealism i inte-
gralism n care, pe lng aIisarea
atasamentului Iat de Dadaism,
va trece la ,o critic Itis a idei-
lor lui Breton. Prin urmare gn-
direa artistic a lui Brauner va sta
initial sub semnul unui ,antisu-
prarealism deghizat ce va Ii trep-
tat sublimat, nainte de cea de-a
doua plecare a sa la Paris, ntr-o
,Iorm de suprarealism subn-
teles vizibil n lucrrile sale din
acea perioad, ca si n cele ale
unor avangardisti ca Jules Pera-
him sau Corneliu Mihilescu.
Concluzia lui Cristian-Robert Ve-
lescu privind lucrrile lui Brau-
ner si Mihilescu de la expozitia
din 1929 a Grupului de art nou
este c ele trimit spre ,o simpl
aproximare a Iormulei suprarea-
liste, ivit ca rod al cercetrilor
individuale (p.50), categorie din
care Iace parte conceptul de ,in-
troviziune prezent n interviul
din ,Rampa pe care l d Brau-
ner n anul 1928, dar si n Note
plastice, text publicat n ,Ultima
or cu ocazia expozitiei sus men-
tionate, n editia din 12 aprilie
1929. Dincolo de acest concept
deIinitoriu pentru viziunea artis-
tic a lui Brauner, exegetul obser-
v c n cronicile publicate de
Petru Comarnescu, Stephan Roll
sau Ilarie Voronca trimiterile la
conceptia suprarealist a lui
Andre Breton erau implicite, dar:
,n momentul n care pictorul si
redacta Notele plastice, critica
vremii recunostea n creatiile sale
cele mai recente matricea stilisti-
c a suprarealismului (p. 61).
n 1925 Brauner a Icut prima
cltorie la Paris. Cu aceast oca-
zie viziteaz prima expozitie su-
prarealist: La peinture surrea-
liste deschis ntre 10 si 25 no-
iembrie 1925 la Galerie Pierre, din
13 Rue Bonaparte. PreIata cata-
logului era semnat de Andre
Breton si Robert Desnos. Tn-
rul Brauner, care n 1924 expuse-
se la Sala Sindicatelor Artelor lu-
crri ,decorative, expresioniste si
cubiste dup cum aIlm din
cronica anonim din Contimpo-
ranul, avea acum ocazia s vad
lucrrile unor artisti avangardisti
de prim mn ca Man Ray sau
Pablo Picasso. ReIeritor la etapele
creatiei brauneriene, Sarane Ale-
xandrian identiIic, pe lng cele
dou etape speciIice intervalului
romnesc (cea a ,pictopoezi-
ei,1924-1925, si cea a ,realismu-
lui Iantastic, 1926-1930), nc
sapte (cea a morIologiilor umane,
cea a himerelor sau a crepuscule-
lor, cea ermetic, ciclul Mamalia,
ciclul Onomatomanie, ciclul Re-
tractatilor si etapa totemizrilor).
Sunt cel putin dou motive
pentru care cartea lui Cristian-
Robert Velescu este Iundamen-
tal pentru ntelegerea lui Brau-
ner: dac prima parte a studiului
se ocup de ceea ce am putea
numi opera i vi:iunea artistic
a lui Brauner din perioada ro-
maneasc, nainte s ajung n
Franta (interval ce nu este aco-
perit de exegeti consacrati ai ope-
rei lui Brauner ca Sarane Alexan-
drian, Alain JouIIroy, Didier Se-
min, Margaret Montagne etc.),
cea de-a doua parte propune un
nou unghi de abordare a operei
sale, relevnd modul n care Brau-
ner s-a raportat la viziunea lui
Duchamp (din Marele Geam)
despre a patra dimensiune si a
transpus-o n tablourile lui de ti-
nerete Cap i doi boxeri (1925)
si Passivite courtoise (1929-
1935) printr-un mod propriu de
,recuperarea a tridimensionali-
ttii. n plus, eseul comparativ
ntre traseul artistic al lui Brau-
ner si cel al lui Duchamp ne oIer
o analiz complet a impactului
pe care pictura si gndirea du-
champian a avut-o de-a lungul
ntregii opere a lui Victor Brau-
ner. Concluzia lui Cristian-Robert
Velescu este c pictorul nscut la
Piatra Neamt ,a stiut s si asume
sugestiile venite din orizontul cre-
atiei lui Duchamp, Ir ca prin
aceasta proIilul artei sale s Ii Iost
denaturat ori IalsiIicat (p. 178).
Cristian-Robert Velescu, Jic-
tor Brauner daprs Duchamp
sau drumul pictorului ctre un
suprarealism 'bine temperat`,
Institutul Cultural Romn, Bucu-
resti, 2007, 268 p.
1
Vlad Ulpiu, Harrv Brauner
(1908-1988), n ,Revista de Etno-
graIie si Folclor numrul 3/1988,
pp. 290292.
2
Dup cum le numeste Emil
Nicolae, n Jictor Brauner la i:-
voarele operei, Editura HaseIer,
Bucuresti, 2004, p. 95.
Victor Brauner - Head and two boxers (1925)
Victor Brauner - Passivite courtoise (1929-1935)