Sunteți pe pagina 1din 89
SOCIETATEA NA � IONAL � DE CRUCE RO � IE DIN ROMÂNIA SANITARII PRICEPU �

SOCIETATEA NAIONALDE CRUCE ROIE DIN ROMÂNIA

SANITARII PRICEPUI

MICAREA INTERNAIONALDE CRUCE ROIE I SEMILUNROIE

Originea i istoria Micrii Internaionale de Cruce Roie i SemilunRoie

� ionale de Cruce Ro � ie � i Semilun � Ro � ie Crucea Ro

Crucea Roie s-a nscut pe 24 iunie 1859, în sufletul unui om de afaceri elveian, Henry Dunant (1828-1910), dupuna dintre cele mai sângeroase btlii ale secolului, btlia de la Solferino. Acest eveniment a avut loc pe 24 iunie 1859, la Solferino, în nordul Italiei, unde armatele Franei i Austriei s-au luptat într-o btlie îngrozitoare, care a durat 16 ore i la care au luat parte 320 000 oameni.

Rezultatul a constat în 40 000 mori i rnii pe câmpul de lupt. Acest fapt era caracteristic pentru btliile din acea perioad, care erau, de fapt, masacre în mas. Mai mult decât atât, comandanii militari nu au dovedit prea mult

grijpentru nevoia rniilor de a primi ajutor i îngrijire. Btlia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm, rniii zcând neîngrijii pe câmpul de lupt, deoarece numrul chirurgilor era insuficient. Henry Dunant, care venise în Italia pentru a-l întâlni pe Napoleon III, în scop de afaceri, a fost martor al imaginii oribile de dupbtlie i a fost extrem de afectat de acest mcel. Ceea ce l-a revoltat în mod special pe Dunant au fost miile de rnii neîngrijii care erau lsai smoaracolo unde czuser, deoarece serviciile medicale militare erau insuficiente ca numr i nepotrivite pentru aceastmisiune. El a adunat oameni din satul învecinat i a petrecut trei zile, practic frîntrerupere, pentru a îngriji rniii. Vorbele sale erau „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toii frai) i aceste vorbe au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit inamici i compatrioi fra-i identifica în prealabil. Dunant s-a întors în Elveia, unde a continuat sfie tulburat de comarul cruia îi fusese martor la Solferino. Pentru a-i scoate imaginile din minte, a scris o carte i a publicat-o pe cheltuiala sa, în noiembrie 1862. Aceasta se numea „O amintire de la Solferino”. Deoarece scopul lui Dunant era de a aduce în atenia lumii cruda realitate a rzboiului, el a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar i liderilor militari, politicienilor, celor implicai în aciuni filantropice i prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat i neateptat, Dunant primind numeroase invitaii i devenind obiectul unui val de admiraie. Muli doreau scalce pe urmele sale. Cartea propunea douidei care s-au dovedit a avea o importan�� crucial:

înfiinarea, în fiecare ar, a unei societ��i de ajutorare, alctuitdin voluntari care saibgrijde rnii în timp de rzboi

promovarea unui acord internaional care sprotejeze soldaii rnii pe câmpul de lupt� �i pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le un statut neutru.

10

Înfiinarea Comitetului Internaional al Crucii Roii

acea perioad, la Geneva, exista Societatea pentru Bunstare Public, al crei

preedinte era un avocat numit Gustave Moynier, care, dupce a citit „O amintire de la Solferino” a fost „adânc micat”. Moynier era un om calculat, dar i un om de aciune. El l-a invitat pe Dunant svin� �i svorbeascdespre cartea sa cu ceilali membri ai societ��ii i, ca rezultat, s-a înfiinat o comisie compusdin cinci membri. Alturi de Dunant i Moynier, comisia cuprindea pe Generalul Guillaume Henri Dufour, pe Dr. Louis Appia i pe Dr. Theodore Maunoir. Comisia s-a întrunit pentru prima oarpe 17 februarie 1863 i s-a auto-intitulat Comitetul Internaional pentru Ajutorarea Rniilor. În 1876, acest comitet urma sdevinComitetul Internaional al Crucii Roii. Astfel, dei cu un alt nume, CICR a fost înfiinat în acea zi din februarie 1863. În lunile care au urmat întrunirii Societ��ii pentru Bunstare Public� �i înfiin��rii Comitetului

Internaional pentru Ajutorarea Rniilor, cei cinci membri s-au angajat într-o activitate

care, în octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferine internaionale la

Geneva – de fapt, o întrunire a experilor din 16 ��ri. În timpul acestei conferine, s-a adoptat

intens,

În

o emblemdistinctiv– o cruce roie pe fond alb (reversul drapelului elveian) – scopul fiind de a identifica i, prin urmare, de a proteja pe cei care se ofervoluntari pentru a acorda ajutor soldailor rnii. Astfel a luat fiin��, ca instituie, Crucea Roie.

Cu ajutorul guvernului elveian, membrii fondatori ai Micrii au reuit sorganizeze o conferin�� diplomatic, convocatla Geneva în perioada 8-28 august 1864. 16 state i patru instituii filantropice i-au trimis reprezentani la Conferina Internaional. Având ca bazpentru discuii un proiect pregtit de Comitetul Internaional, Convenia de la Geneva pentru ameliorarea soartei rniilor din armatele în campanie a fost semnatpe 22 august 1864. Aa s-a nscut dreptul internaional umanitar modern. Convenia, bazatpe o a doua idee a lui Dunant, avea menirea de a îmbunt��i soarta soldailor rnii în timp de rzboi i de a face statele srecunoascstatutul neutru al soldailor rnii i al personalului sanitar.

Înfiinarea Societ��ilor Naionale La sfâritul Conferinei Internaionale din 1863, prima idee a lui Dunant – de a înfiina o societate de voluntari în fiecare ar– a devenit realitate prin fondarea primelor Societ��i Naionale. Astfel de societ��i au fost înfiinate, câteva luni dupConferina Internaional, în Wurttemburg, Marele Ducat de Oldenburg, Belgia i Prusia. Alte societ��i au urmat în Danemarca, Frana, Italia, Mecklenburg-Schwerin, Spania, Hamburg i Hesse. Pe atunci, ele se numeau „comitete naionale” sau „ societ��i de ajutorare”, dar, mai târziu, au început sfie cunoscute sub denumirea de Societ��i Naionale de Cruce Roie i SemilunRoie. În prezent, Micarea Internaionalde Cruce Roie i SemilunRoie cuprinde 186 de Societ��i Naionale de Cruce Roie sau de SemilunRoie.

11

Înfiinarea Federaiei Internaionale La sfâritul primului rzboi mondial, mari regiuni din Europa se aflau în haos: economia fusese distrus, populaia era decimatde epidemii, un mare numr de refugiai i apatrizi îi cutau un loc pe continent. Rzboiul a demonstrat clar nevoia de strânscooperare între Societ��ile de Cruce Roie care, prin intermediul activit��ilor desf��urate timpul rzboiului în favoarea prizonierilor de rzboi i a combatanilor, atrsesermilioane de voluntari i construiserun mare organism de experi. Henry P. Davidson, preedintele Comitetului pentru Rzboi al Crucii Roii Americane, a propus, la o conferin�� internaionalmedical„federalizarea Societ��ilor de Cruce Roie din diferite ��ri, într-o organizaie comparabilcu Liga Naiunilor, în scopul unei permanente cruciade medicale pentru îmbunt��irea snt��ii, prevenirea bolilor i alinarea suferinei”. Liga Societ��ilor de Cruce Roie a fost înfiinatîn mod formal, cu sediul la Paris, pe 5 mai 1919, având ca prim obiectiv îmbunt��irea snt��ii oamenilor din ��rile care avusesermult de suferit în timpul celor patru ani de rzboi. De asemenea, era destinat„sconsolideze i suneascpentru activit��ile de sntate, Societ��ile de Cruce Roie existente i spromoveze crearea de noi societ��i”. O parte cruciala activit��ii Federaiei este de a oferi i a coordona asistena pentru victimele dezastrelor naturale i ale epidemiilor. Din 1939, sediul su permanent a fost la Geneva. În 1991, s-a luat hotrârea de a schimba denumirea Ligii Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie în „Federaia internaionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie”.

Componentele Micrii Internaionale de Cruce Roie i SemilunRoie De fapt, Micarea Internaionalde Cruce Roie i SemilunRoie este compusdin douorganizaii internaionale: Comitetul Internaional al Crucii Roii i Federaia Internaionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie, i din 186 de Societ��i Naionale de Cruce Roie i SemilunRoie (2006).

1. Comitetul Internaional al Crucii Roii (CICR)

1. Comitetul Interna � ional al Crucii Ro � ii (CICR) Ca institu � ie privat

Ca instituie privat� �i independent, CICR acioneazca intermediar neutru între beligerani sau adversari, în cazul conflictelor armate internaionale, conflictelor armate neinternaionale i în caz de violene interne. CICR depune eforturi pentru a asigura protecie i asisten�� victimelor civile sau militare ale unor astfel de conflicte. Aciunea umanitara CICR este bazatpe tratate internaionale i pe Statutele Micrii. Principalele activit��i ale CICR sunt:

12

- Protecie pentru persoanele protejate de dreptul umanitar (civili, prizonieri de rzboi, militari bolnavi sau rnii), mai ales prin monitorizarea modului în care sunt respectate drepturile acestor persoane

- Asisten�� umanitarpentru victimele conflictelor armate (asigurarea de hran, ap, medicamente, adpost, asisten�� medicaletc)

- Vizitarea prizonierilor de rzboi, monitorizarea modului în care sunt tratai acetia i asigurarea de asisten�� umanitar, daceste nevoie.

- Serviciul de cutri persoane i refacere a legturilor de familie pentru rudele desprite de conflicte armate

- Difuzarea dreptului internaional umanitar, a Principiilor Fundamentale i a altor noiuni legate de Crucea Roie

- În cadrul Micrii, CICR promoveaz� �i urmrete respectarea Principiilor Fundamentale i decide cu privire la recunoaterea Societ��ilor Naionale, dacacestea doresc sdevincomponente ale Micrii în mod oficial.

2. Federaia Internaionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie

�� ilor de Cruce Ro � ie � i Semilun � Ro � ie Creat �
�� ilor de Cruce Ro � ie � i Semilun � Ro � ie Creat �

Creatîn 1919 i numitanterior Liga Societ��ilor de Cruce Roie, a devenit, în 1991, „Federaia Internaionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie”. Ea ofersprijin pentru activit��ile umanitare desf��urate de Societ��ile Naionale în favoarea grupurilor vulnerabile i acioneazca reprezentant internaional al acestora. Ea sprijinSociet��ile Naionale i CICR în eforturile lor de a dezvolta i rspândi cunoaterea dreptului internaional umanitar i de a promova Principiile Fundamentale ale Micrii. Misiunea Federaiei este de a îmbunt��i viaa persoanelor vulnerabile, prin mobilizarea puterii umanit��ii. Federaia Internaionalse implic� �i sprijinSociet��ile Naionale în urmtoarele domenii:

- pregtirea pentru intervenie în caz de dezastre

- intervenia umanitarîn sprijinul victimelor dezastrelor

- prim ajutor

- prevenirea i combaterea epidemiilor prin programe de educaie pentru sntate, campanii de vaccinare i asisten�� medical

- promovarea donrii de sânge voluntare i neremunerate

- instruirea personalului i voluntarilor Crucii Roii i implicarea tinerilor în programele Crucii Roii.

13

3.

Societ��ile Naionale de Cruce Roie i SemilunRoie

� ionale de Cruce Ro � ie � i Semilun � Ro � ie Societ ��

Societ��ile de Cruce Roie i SemilunRoie sunt organizaii umanitare care existîn statele pri la Conveniile de la Geneva. În prezent, în lume exist186 de Societ��i Naionale. Nici o

arnu poate avea mai mult de o Societate Naional. Pentru a face parte din Micarea Internaional, orice Societate Naionaltrebuie sîndeplineascnite condiii clar definite.

total, Societ��ile Naionale asistmai mult de 200 de milioane de beneficiari în fiecare an,

În

o muncîndeplinitde peste 100 de milioane de voluntari sprijinii de ctre 300 000

angajai. Activit��ile Societ��ilor Naionale sunt îndeplinite, în principal, de ctre voluntari,

adicacele persoane care îi aduc contribuia în mod gratuit, nu din dorina unui câtig material sau financiar, i nici datoritvreunei presiuni sociale, economice sau politice, ci din convingerea cactivit��ile lor sunt în beneficiul comunit��ii.

Unele dintre Societ��ile Naionale folosesc Crucea Roie ca denumire i emblem, în timp

ce altele folosesc Semiluna Roie, toate fiind egale din toate punctele de vedere.

Societ��ile Naionale formeazunit��ile de baz� �i constituie o for�� vitala Micrii. Ele îi desf��oaractivit��ile umanitare în conformitate cu Principiile Fundamentale, cu statutele lor i cu legile din ��rile lor.

acioneazca auxiliare ale autorit��ilor publice ale ��rilor lor în

Societ��ile Naionale

domeniul umanitar i se bucurastfel de un sprijin special din partea statelor. În timp de

rzboi, Societ��ile Naionale ajutserviciile medicale ale forelor armate. Ca organizaii naionale care au importante legturi internaionale, Societ��ile Naionale sunt, de regul, primele chemate în caz de urgen�� �i, de multe ori, ultimele care pleac, oferind o mare varietate de servicii.

Create iniial pentru a interveni, în timp de rzboi, în ajutorul personalului medical al forelor armate, pentru a îngriji rniii i bolnavii, Societ��ile Naionale de Cruce Roie i de SemilunRoie i-au extins activit��ile dupprimul rzboi mondial, rspunzând nevoilor urgente, medicale i sociale, ale populaiei grav afectate de conflict. Începând de atunci, activitatea lor s-a extins la numeroase domenii de activitate: înfiinarea de spitale, pregtirea de infirmiere, desf��urarea de programe de educaie pentru sntate, instruire de prim ajutor, recrutarea donatorilor de sânge, cutri de persoane, instruirea tineretului i îngrijirea persoanelor în vârst. Dupal doilea rzboi mondial, activit��ile s-au extins i mai mult, incluzând noi probleme sociale cum ar fi consumul de droguri, omajul i delincvena. Domeniul activit��ilor diferde la o arla alta, în funcie de nevoile populaiei din fiecare ar.

14

Exemple de activit��i ale Societ��ilor Naionale:

- Pregtire pentru dezastre/conflicte

- Sprijinirea victimelor dezastrelor sau ale conflictelor armate

- Cutri de persoane i restabilirea legturilor de familie

- Înfiinarea i conducerea spitalelor

- Prim ajutor

- Pregtirea de surori de Cruce Roie

- Donarea de sânge/recrutarea donatorilor

- Educaie pentru sntate i prevenirea epidemiilor

- Asistarea btrânilor i a handicapailor

- Îngrijirea copiilor

- Programe de tineret

- Promovarea valorilor umanitare

Conferina Internaionala Crucii Roii i Semilunii Roii

� ional � a Crucii Ro � ii � i Semilunii Ro � ii Cele trei

Cele trei componente ale Micrii i reprezentanii statelor pri la Conveniile de la Geneva se reunesc o datla patru ani, în Conferina Internaionala Crucii Roii i Semilunii Roii. Aceastconferin�� este organul deliberativ suprem al Micrii, „parlamentul” su. Fiecare membru al acestei conferine are un singur vot. Cu alte cuvinte, o Societate Naionalare aceleai drepturi ca i CICR, Federaia sau statele pri la Convenia de la Geneva. Participarea statelor demonstreazimportana activit��ilor umanitare ale Micrii i permite Crucii Roii spstreze o strânslegturcu realit��ile lumii. Mai mult, ea do anumitgreutate hotrârilor adoptate în cadrul Conferinei Internaionale.

EMBLEMA

Cum i de ce a aprut emblema Crucii Roii? Înainte de adoptarea crucii roii, toate serviciile medicale ale forelor armate - cel puin cele din Europa – aveau propriul semn distinctiv. De exemplu, Austria folosea un steag alb, Frana unul rou, iar Spania unul galben. Faptul cexistau atât de multe semne diferite a avut de multe ori consecine tragice, de exemplu, deoarece soldaii, dei cunoteau semnul propriilor servicii medicale, nu tiau cum îi marcheazinamicul aceste servicii.

15

Mai mult, serviciile medicale nu erau considerate ca fiind neutre i nu erau protejate împotriva atacurilor inamice. În consecin��, aceste semne nu doar cnu confereau nici o protecie juridic, dar serveau i ca inte pentru soldaii dumani, care nu cunoteau semnificaia lor. Ideea care a condus la adoptarea emblemei de cruce roie a fost de a conferi statut neutru celor care asistau rniii i, astfel, de a asigura protecia acestora pe câmpul de lupt. Dar neutralitatea implica alegerea unei singure embleme.

Problema era de a decide forma acestei embleme unice care urma sfie purtatpe câmpul de luptde personalul medical al forelor armate i de voluntarii venii în sprijinul su. Emblema unei cruci roii pe fond alb a fost adoptatde Conferina Internaionaldin 1863 ca semn distinctiv pentru societ��ile voluntare care asistau soldaii rnii. La rândul su, Conferina Diplomaticdin 1864 a adoptat acest semn în prima Convenie de la Geneva, ca semn distinctiv pentru serviciile medicale militare.

În primul rând, alegerea acestei embleme a reprezentat un omagiu adus Elveiei, ara care s-a implicat activ în formarea dreptului umanitar modern i unde a luat natere Crucea Roie. În al doilea rând, forma aleasoferea un avantaj tehnic, deoarece emblema trebuia saibo formsimpl, care sfie i uor de recunoscut de la distan��, i uor de desenat. Astfel, prin alegerea acestei embleme, nu s-a urmrit adoptarea unui simbol religios.

embleme, nu s-a urm � rit adoptarea unui simbol religios. Ce alte embleme mai exist �
embleme, nu s-a urm � rit adoptarea unui simbol religios. Ce alte embleme mai exist �

Ce alte embleme mai exist? Cu toate cemblema crucii roii nu este un simbol religios, în 1876, în timpul rzboaielor care au rscolit Balcanii, un grup de persoane care acordau asisten�� a fost capturat de otomani, iar voluntarii au fost ucii pentru simplul motiv cpurtau brasarde cu crucea roie. Când autorit��ilor turce li s-a cerut sdea explicaii, acestea au pus accentul pe reacia negativpe care o aveau soldaii musulmani fa�� de semnul crucii i au propus ca Societatea lor Naional� �i serviciile lor medicale ale forelor armate saibvoie sfoloseasco emblemdiferit: semiluna roie.

Treptat, ideea a început sfie acceptat, iar semiluna roie, a fost adoptatîn Convenia din 1929, împreuncu leul i soarele roii pe fond alb, semn cerut de Persia. Totui, în 1980, guvernul Republicii Islamice Iran a decis srenune la aceastemblem� �i sfoloseasc, în schimbul ei, semiluna roie. Deci emblema de leu i soare roii pe fond alb nu mai este folositîn practicîn prezent.

16

Având în vedere cexist� ��ri în care nici crucea roie nici semiluna roie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaia local, în anul 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecie cristalul (rombul) rou. Acest semn a fost ales pentru cnu are nici o semnificaie religioassau cultural, iar noua emblemva avea acelai rol i aceeai semnificaie ca i crucea sau semiluna roie. Trebuie precizat cnici o arsau Societate Naionalcare folosete în prezent crucea ori semiluna roie nu va fi obligatsrenune la emblema folosit� �i streacla utilizarea cristalului rou. Astfel, noua emblemnu are rolul de a le înlocui pe cele deja utilizate, ci doar de a oferi o soluie pentru ��rile în care nu pot fi folosite acestea.

Cele doumodalit��i de folosire a emblemei

1. Emblema ca mijloc de protecie

Pentru membrii fondatori ai Crucii Roii, scopul adoptrii emblemei a fost de a identifica i,

prin urmare, a proteja personalul medical care venea în ajutorul soldailor rnii.

În astfel de cazuri, vorbim despre folosirea emblemei ca mijloc de protecie. În timp de rzboi acesta este rolul su principal: de a marca personalul medical i religios, cldirile, vehiculele i bunurile care trebuie sfie respectate i protejate. Astfel, emblema reprezintun simbol vizibil al proteciei garantate prin Conveniile de la Geneva.

Ea are ca scop sindice combatanilor:

Personalul medical i religios al forelor armate;

Unit��ile i spaiile medicale ale forelor armate;

Unit��ile medicale ale Societ��ilor Naionale i transporturile care aparin acestora, în cazurile în care acestea sunt folosite în sprijinul serviciilor medicale ale forelor armate;

Echipamentul medical.

Atunci când este folosit ca mijloc de protecie, emblema trebuie sdea natere în rândul combatanilor unui sentiment de reinere i respect. Ea trebuie, în permanen��, sfie afiatîn forma sa pur. Cu alte cuvinte, nu trebuie si se adauge nimic - nici la cruce sau semilun, nici la fondul alb. Deoarece emblema trebuie sfie recunoscutde la o distan�� cât mai mare, ea trebuie saibdimensiuni mari, respectiv sfie atât de mare cât este necesar date fiind circumstanele în care se poartrzboiul.

2. Emblema ca mijloc indicativ

Conveniile de la Geneva permit i folosirea indicativa emblemei. În astfel de cazuri, ea are ca scop sarate, de regulîn timp de pace, co persoan, o cldire sau un vehicul are legturcu Micarea, adiccu :

CICR

Societ��ile Naionale sau

Federaia

17

Când este folositca mijloc indicativ, emblema trebuie saibdimensiuni mai mici. Ea are ca scop i sarate cinstituiile menionate mai sus acioneazîn conformitate cu Principiile Fundamentale ale Micrii.

Folosirea abuziva emblemei Fiecare stat parte la Conveniile de la Geneva are obligaia de a adopta msuri care sprevin� �i spedepseasc, în permanen��, orice folosire abuziva emblemei, mai ales prin legi pentru protejarea emblemelor de cruce roie i semilunroie.

Orice folosire a emblemei care nu este permisîn mod expres de Conveniile de la Geneva i Protocoalele lor Adiionale constituie folosire abuziv.

Folosirea abuziva emblemei poate lua urmtoarele forme:

1. Imitaia = folosirea (uneori în scopuri comerciale) unei embleme care, datoritformei i/sau culorii sale, poate fi confundatcu emblema de cruce roie/ semilunroie. 2. Uzurparea = folosirea emblemei de cruce roie sau semilunroie de ctre grupuri sau persoane neautorizate (societ��i comerciale, organizaii sau persoane care nu au legturcu Micarea, medici particulari, farmaciti .a.m.d). Chiar i folosirea emblemei de ctre spitale, policlinici, cabinete medicale etc, frpermisiunea Crucii Roii, reprezinttot o folosire abuziva emblemei. Tot uzurpare este si folosirea emblemei de ctre persoane care, în mod normal au acest drept, dar care utilizeazemblema în scopuri care nu sunt în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Micrii (de exemplu o persoancare are dreptul de a folosi emblema, dar care o utilizeazpentru a trece mai uor grania, în afara interesului de serviciu). 3. Perfidia = Folosirea crucii roii sau semilunii roii în timp de rzboi, pentru a proteja combatani înarmai sau echipament militar (de exemplu ambulane sau elicoptere marcate cu emblema i care transportcombatani înarmai, muniie protejatcu ambalaje purtând crucea roie) este considerata constitui crimde rzboi.

Folosirea emblemei de cruce roie în România

În conformitate cu legea nr. 139/1995 a Societ��ii Naionale de Cruce Roie din România, cu modificrile i completrile ulterioare, emblema se poate folosi doar conform urmtoarelor reguli:

Art. 5 (1) Emblema, ca semn indicativ, se folosete, în timp de pace, de ctre:

a) Societatea Naionalde Cruce Roie din România, în timpul manifestrilor sau al

campaniilor pentru colectde fonduri;

b) tere persoane juridice asociate la aciuni de natura celor prevzute la lit. a);

c) mijloacele de transport;

d) posturile de prim-ajutor, dacsunt destinate exclusiv îngrijirii gratuite.

(2) Autorizaia pentru folosirea acestei embleme în cazurile prevzute la lit. b)-d) se emite de ctre Societatea Naionalde Cruce Roie din România. (3) În timp de conflict armat, emblema, ca semn indicativ, se folosete, în exclusivitate, de ctre Societatea Naionalde Cruce Roie din România. „

18

Art. 6 (1) Emblema, ca semn protector, poate fi folositîn timp de pace de ctre Societatea Naionalde Cruce Roie din România. (2) În timp de conflict armat, emblema, ca semn protector se folosete de ctre:

a) serviciile sanitare ale forelor armate;

b) Societatea Naionalde Cruce Roie din România, numai pentru personalul propriu i

pentru materialele prin care îi dconcursul serviciului sanitar oficial, supunându-se

regulamentelor militare;

c) spitalele civile, recunoscute ca atare de stat i autorizate sutilizeze emblema în scop de

protecie; d) alte societ��i de ajutor voluntar autorizate în acest sens, numai pentru personalul i materialele afectate în exclusivitate serviciilor sanitare, supuse regulamentelor militare.

(3) Autorizarea folosirii emblemei ca semn protector, în caz de conflict armat, se face de ctre Guvernul României. „

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE

Ce înseamnPrincipiile Fundamentale? Termenul de „principiu” este derivat din cuvântul latin „principium”, care înseamn„cauza primar, origine, baz”. Mai exact, principiul poate fi definit ca o idee de bazcare exprim, în orice împrejurri, valorile fundamentale ale unei comunit��i, persoane sau organizaii. În contextul Crucii Roii, un principiu este o regulde conduitobligatorie, bazatpe raiune i pe experien��, care guverneazactivitatea tuturor componentelor Micrii, în orice moment. Exist� �apte principii fundamentale ale Micrii Internaionale de Cruce Roie i SemilunRoie.

De ce au aprut Principiile Fundamentale? La începuturile Crucii Roii, lucrurile erau relativ simple, deoarece sarcinile sale se limitau la îngrijirea soldailor bolnavi sau rnii în timp de rzboi. Dar, cu timpul, sarcinile Micrii s-au înmulit i s-au diversificat. Având 186 de Societ��i Naionale care acioneazîn contexte foarte diferite i având zeci de milioane de membri, Micarea se aseamncu un mozaic. Mai mult, activitatea sa are un caracter practic i foarte divers. Pentru a dep��i aceste diferene cu uurin��, pentru a avea o aciune eficient, Micarea a formulat propriile sale principii în aa fel încât sle faccunoscute tuturor i sle poataplica tuturor activit��ilor sale umanitare.

Principiile Fundamentale au fost adoptate în mod oficial în anul 1965, la Viena, în cadrul celei de a 20-a Conferine Internaionale a Crucii Roii. De atunci, ele sunt citite în deschiderea tuturor reuniunilor oficiale ale Crucii Roii i Semilunii Roii.

În cadrul Micrii, Comitetul Internaional al Crucii Roii are rolul de a promova i a urmri respectarea Principiilor Fundamentale de ctre toate componentele Micrii.

19

Cele apte principii alctuiesc un întreg indivizibil. Ele pot fi privite ca o piramidcare ar fi distrusdacuna din prile sale s-ar prbui sau ar fi înlturat. Dei prile depind una de cealalt, fiecare dintre ele are propriul su rol.

Principiile Fundamentale ale Micrii Internaionale de Cruce Roie i SemilunRoie

Umanitate

de Cruce Ro � ie � i Semilun � Ro � ie Umanitate N � scut

Nscutdin grija de a ajuta, frdiscriminare, rniii de pe câmpurile de lupt, Micarea Internaionalde Cruce Roie i SemilunRoie, sub aspectul su internaional i naional, se angajeazsprevin� �i saline suferinele oamenilor în orice împrejurare. Scopul su este acela de a proteja viaa i sntatea acestora i de a asigura respectarea fiinei umane. Micarea promoveazînelegerea mutual, prietenia, cooperarea i o pace durabilîntre toate popoarele. Reprezentând originea Micrii, principiul Umanit��ii impune ca orice fiin�� umanaflatîn

suferin��, oriunde s-ar afla aceasta, sfie ajutat, chiar dacacest lucru este dificil de fcut.

Scopul Micrii

este de a proteja viaa i sntatea i de a asigura respectarea persoanei

umane. În timp de pace, protecia presupune, în principal, prevenirea bolilor, a dezastrelor

efectelor acestora prin salvarea de viei omeneti (de

ori a accidentelor sau înlturarea

exemplu, prin pregtirea în domeniul primului ajutor). În timp de rzboi, protecia înseamnasistarea celor protejai de dreptul umanitar (de exemplu, civilii, soldaii rnii sau prizonierii care trebuie snu moarde foame, snu fie maltratai i sse bucure de un tratament corect). Umanitatea înseamnpromovarea înelegerii reciproce, a prieteniei i a pcii

durabile între popoare.

Imparialitate

i a p � cii durabile între popoare. Impar � ialitate Mi � carea nu face

Micarea nu face nici o deosebire de naionalitate, ras, religie, origine socialsau apartenen�� politic. Ea se dedicnumai ajutorrii indivizilor pe msura suferinelor lor i acordajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.

20

Non-discriminarea în ceea ce privete naionalitatea, rasa, credinele religioase, aparte- nena socialsau opinia politic, reprezinto regulobligatorie care cere ca orice distincie între indivizi sfie ignorat, ca asistena sfie acordatla fel i pentru prieteni i pentru inamici i ca unicul criteriu folosit sfie nevoia. Ordinea în care se acordajutorul disponibil trebuie scorespundcu urgena i cu dimensiunile problemei a crei rezolvare se dorete.

Neutralitate

problemei a c � rei rezolvare se dore � te. Neutralitate În scopul men � inerii

În scopul meninerii încrederii tuturor, Micarea se abine sia parte la ostilit��i i la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic. Neutralitatea aratcCrucea Roie nu se implic� �i nu adoptnici o poziie în controverse politice, religioase, rasiale sau ideologice. DacCrucea Roie ar adopta o anumitpoziie, ea ar pierde încrederea unei pri a populaiei i nu ar mai putea s-i continue activit��ile. Oricrui membru sau voluntar al Crucii Roii i se cere sse auto-controleze, sse comporte într-un mod neutru i snu-i exprime opiniile în timp ce-i îndeplinete îndatoririle.

Independen��

ce- � i îndepline � te îndatoririle. Independen �� Mi � carea este independent � .

Micarea este independent. Auxiliare ale autorit��ilor publice în activit��ile lor umanitare i supuse legilor care le guverneaz� ��rile, Societ��ile Naionale trebuie s-i pstreze o autonomie care sle permitsacioneze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Micrii.

21

Dei Societ��ile Naionale sunt recunoscute de ctre guvernele lor ca fiind auxiliare ale autorit��ilor publice i se supun legilor din ��rile lor, ele trebuie s-i meninautonomia pentru a putea în permanen�� sacioneze în conformitate cu Principiile Micrii. Nici o organizaie de Cruce Roie nu poate accepta sfie subordonatunui partid politic sau sdevinun instrument al politicii guvernamentale. Independena se refer� �i la relaia cu donatorii sau sponsorii. De exemplu, nici o sumde bani nu poate fi acceptatde la nici o surs, daccel care oferaceti bani Crucii Roii pune condiia ca suma sfie folositpentru o anumitcategorie de persoane, alese dupcriterii politice, etnice sau religioase, prin excluderea oricrui alt grup de persoane ale cror nevoi ar putea fi mai imperative.

Voluntariat

ale c � ror nevoi ar putea fi mai imperative. Voluntariat Este o mi � care

Este o micare de ajutor voluntar i dezinteresat.

Voluntariatul reprezintdorina altruista unei persoane de a îndeplini anumite sarcini pentru altcineva, într-un spirit de fraternitate uman. Acest principiu aratcactivitatea Crucii Roii i a voluntarilor si nu este inspiratde dorina de câtig financiar, ci de angajamentul individual i de dedicarea fa�� de un scop umanitar.

Unitate

� i de dedicarea fa �� de un scop umanitar. Unitate Într-o � ar � nu

Într-o arnu poate exista decât o Societate Naionalde Cruce Roie sau SemilunRoie. Ea trebuie sfie deschistuturor i s-i extindaciunile umanitare pe întreg teritoriul ��rii.

Principiul Unit��ii se referîn mod special la structura Societ��ilor Naionale ca organizaii. În toate ��rile, actul guvernamental care recunoate Societatea Naionalprevede caceasta este singura Societate care îi poate desf��ura activit��ile pe teritoriul acelei ��ri. Unicitatea Societ��ii este i una dintre condiiile pentru recunoaterea sa de ctre CICR.

22

Universalitate

Universalitate Mi � carea Interna � ional � de Cruce Ro � ie � i Semilun

Micarea Internaionalde Cruce Roie i SemilunRoie, în cadrul creia toate Societ��ile Naionale au drepturi egale i datoria de a se întrajutora, este universal.

Pentru csuferina este universal, ea putând afecta pe oricine, atunci i alinarea suferinei trebuie saibun caracter universal. Principiul universalit��ii impune o responsabilitate colectivdin partea Micrii. Egalitatea Societ��ilor Naionale în ceea ce privete statutul i drepturile este reflectatde faptul cla conferinele internaionale ale Micrii i în organele de conducere, fiecare Societate are un vot.

CRUCEA ROIE ROMÂN

Ca urmare a aderrii României la 30 noiembrie 1874 la Convenia de la Geneva, la 4 iulie

1876 ia fiin�� Societatea de Cruce Roie din România. Ca în majoritatea celorlalte state

iniiativa a aparinut medicilor militari, în România distingându-se dr. Carol

Davilla. Încde la început, societatea s-a bucurat de sprijinul unor personalit��i ilustre ale vieii sociale i politice, primul preedinte al Crucii Roii Române fiind prinul Dimitrie Ghica.

europene,

� ii Române fiind prin � ul Dimitrie Ghica. europene, Tot in 1876, la 23 august,

Tot in 1876, la 23 august, Crucea Roie Româneste recunoscutde Comitetul Internaional al Crucii Roii, condiie obligatorie a funcionrii sale.

1877-1878: Rzboiul de Independen��. Crucea Roie Româncolecteazfonduri pentru asigurarea bazei sale operaionale. Sunt organizate formaiuni sanitare, cursuri de pansamente i bandaje. Ambulane i trenuri

23

sanitare însoesc trupele de campanie. Crucea Roie Român, cu douambulane asigurasisten�� medicalunui numr de 625 de rnii i bolnavi.

1891

Ia fiin�� o coala permanentde infirmiere iar un an mai târziu un spital coalcu 10 paturi.

1906

Întrucât Societatea de Cruce Roie nu accepta la acea vreme femei în funcii de conducere, acum se pun bazele „Societ��ii de Cruce Roie a doamnelor din România” care activeazîn paralel cu societatea înfiinatîn 1876. Societatea nou înfiinatse ocupa cu strângerea de fonduri, recrutarea i pregtirea de voluntare. Prima preedintaleasa fost Irina Câmpineanu.

1915

Adunarea Generala Societ��ii Naionale de Cruce Roie aprobfuziunea celor dou

entit��i, sub înaltul patronaj al Reginei Maria.

� entit �� i, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. 1916-1918 - Primul r � zboi

1916-1918 - Primul rzboi mondial

Femei aparinând celor mai diferite categorii sociale, animate de profunde sentimente umanitare i patriotice, muncesc ca voluntare ale Crucii Roii în spitale, infirmerii, cantine. Îns��i Regina Maria, Înalta patroana Crucii Roii Române, viziteazspitalele i punctele de adunare a rniilor. Pentru Crucea Roie Român, Primul Rzboi Mondial a însemnat:

- îngrijirea în spitalele proprii a 150.000 rnii i bolnavi;

- acordarea, în cantinele sale, a peste 10 milioane de prânzuri militarilor în trecere,

refugiailor i populaiei nevoiae;

- sprijinirea a 64.000 de prizonieri cu hran, îmbrcminte sau bani, în teritoriile ocupate de puterile centrale;

- adpostirea în Bucureti a 3.000 de refugiai;

- expedierea a 350.000 de scrisori i informaii, transmise pentru prizonieri i civili prin

birourile sale din Bucureti i Iai;

- distribuirea a 58.000 colete cu hran� �i îmbrcminte prizonierilor români din lagrele inamice;

- alocarea a 20 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor (sale) de rzboi, din fondurile puse la dispoziie, cu generozitate de cet��eni, prin liste de subscripie, în fruntea crora,

adesea, s-au aflat nume dragi românilor ca George Enescu, GrigoraDinicu, Cella Delavrancea.

24

1919

Societatea Naional

Societ��ilor Naionale de Cruce Roie i SemilunRoie. (Începând din anul 1991, Liga îi va schimba denumirea în Federaia Internaionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie)

de Cruce Roie din România aderla recent înfiinata Liga

1920

Crucea Roie Româniniiazun program de combatere a malariei, care se va desf��ura pânla eradicarea completa acesteia. De reinut c� �i în 1956 grupele sanitare ale Crucii Roii Române încmai acionau în Delta Dunrii, iar în 1962 în judeele situate în sudul

��rii.

iar în 1962 în jude � ele situate în sudul �� rii. 1922 La Reims, în

1922

La Reims, în Frana, pe „Monumentul gloriei infirmierelor franceze i aliate, victime ale

devotamentului lor, 1914 - 1919”, sunt înscrise i numele româncelor Belciuc Ioana, Danieliuc Elena, Georgescu Domnica, Gheorghiu Elena, Panaitescu Elena i Zaharescu Ecaterina, surori de Cruce Roie czute eroic în timp ce-i ajutau semenii. La 19 mai 1922, se creeazCrucea Roie a Tinerimii, care, un an mai târziu, în decembrie 1923, începe sediteze „Revista Crucii Roii a tinerimii”. În perioada dintre cele dourzboaie mondiale, Crucea Roie Românîi asumun rol deosebit de greu în combaterea bolilor contagioase (tuberculoz, malarie) i, împreuncu serviciile sanitare, înfiineazdispensare i tabere de var.

1923

Se organizeazîn România prima „Sptmâna Crucii Roii”,

1924

Prof. dr. Ion Cantacuzino, membru în conducerea Crucii Roii Române, este desemnat ca reprezentant al Ligii Societ��ilor de Cruce Roie în cadrul primului Comitet permanent de

igienal Societ��ii Naiunilor.

25

20 noiembrie 1927 La Bucureti, are loc inaugurarea sediului central al Societ��ii de Cruce Roie din România, construit din fonduri obinute prin colect, în str. Biserica Amzei nr. 29, unde se afl� �i în prezent.

1930

Crucea Roie Românparticipla prima Conferin�� regionala Societ��ilor de Cruce Roie i SemilunRoie din ��rile balcanice, organizatla Belgrad, manifestare care va deveni tradiional� �i în cadrul creia Crucea Roie i-a adus mereu o contribuie de prestigiu.

1937-1938

Crucea Roie construiete pavilionul pentru copii de la Mangalia precum i centre sanitare la Vaslui, Sighetu Marmaiei, Tighina, Orhei, Cetatea Alb.

Martie 1939 Flmânzi i goi, peste 5.000 de refugiai cehi, alungai din casele lor odatcu ocuparea Cehoslovaciei i a Ungariei subcarpatice, primesc ajutor în România, din partea Crucii Roii Române.

Septembrie 1939 Asisten�� pentru cca. 100.000 de refugiai polonezi, în urma invadrii Poloniei de ctre armatele german� �i sovietic.

1940

Dupultimatumul URSS din noaptea de 26/27 iunie 1940 i a dictatului de la Viena, din 30 septembrie 1940, urmate de încheierea Tratatului cu Bulgaria, din 7 septembrie 1940, România a pierdut un teritoriu de 99.739 kmp., cu o populaie de 6.821.000 locuitori. Odatcu pierderea acestor teritorii, Crucea Roie Româna pierdut 27 de filiale cu 132 de subfiliale, În toate grile de tranzit ale refugiailor din teritoriile româneti ocupate au fost înfiinate cantine, puncte sanitare i infirmerii ale Crucii Roii Române care au oferit hran.

1941

Începând cu intrarea României în rzboi, Crucea Roie Român, aflatsub Înaltul patronaj al Reginei Elena, vine în ajutorul rniilor, bolnavilor, prizonierilor i refugiailor.

1941-1945

Crucea Roie Românorganizeaz6 spitale de campanie, 16 spitale de zoninterioar, 55 cantine în gri i 40 de infirmerii. Sunt expediate zeci de mii de scrisori i colete pentru prizonierii iugoslavi, polonezi, francezi, englezi, bulgari etc., aflai în Germania. Delegai ai Crucii Roii Române viziteazlagrele de prizonieri, acordând numeroase ajutoare i solicitând aplicarea unui tratament umanitar acestora.

26

1946-1989 - Timpuri de rscruce. Crucea Roie Român

se

aproape

secol, pân

sub

guvernamental, fapt

care a fcut ca

pân � sub guvernamental � , fapt care a f � cut ca va o afla

va

o

afla

timp

de

de

jumtate

în

sever

1989,

tutel

ea s

nu-i

poat

îndeplini

întotdeauna

misiunea

nobil

i generoas

pentru

care

a

fost

creat.

toate

greut��ile

pân

la

Cu

întâmpinate, mergând,

uneori

transformarea ei într-un departament anexal Ministerului Snt��ii sau pânla ameninarea cu desfiinarea, Crucea Roie Româna rmas o instituie funcional, util, credincioasmisiunii sale fundamentale, aceea de a ajuta oamenii aflai în suferin��.

1947-1948

Cu sprijin internaional, Crucea Roie acordimportante ajutoare populaiei înfometate din Moldova în timpul secetei cumplite care ne-a bântuit ara, distribuind 460 tone de grâu, mari cantit��i de zahr, medicamente, orez, lapte condensat, îmbrcminte i încl��minte. O atenie deosebiteste acordat