.

~ americana
in doar ciiteva decenii de la fondare, Statele Unite ale Americii s-au extins intr-un mod uimitor. Sclavia insa ameninta cu destramare tiinara republica.
I'-n 1789, George Washington a devenit
O George Washington, cunoscut americanilor ca .'p3rintele t3rii sale", a fost primul pre~edinte al Statelor Unite. Acest politician popular a fost de asemenea un militar indr3znet care a condus armata in r3zboiul pentru independent3 fat3 de Marea Britanie.

I primul pre~edinte al Statelor Unite. Republica nou formata era o uniune de 13 state, foste colonii britanice. Fiecare dintre acestea a renuntat la o parte din puteri in favoarea guvernului federal (central), continuand insa sa-~i desfa~oare propriile afaceri ~i sa-~i formuleze propriile legi. in ciuda existentei unei Constitutii Americane scrise, argumentele privitoare la limita drepturilor federale ~i a statelor aveau sa afecteze permanent istoria Statelor Unite. Partidele politice ~i-au facut in cucind apari!;ia in Statele Unite, reflectand o varietate de interese ale claselor sociale, economice ~i regionale. Totu~i, un factor constant in viata americana era tendinta spre democratie. in ciuda opozi!;iei politicienilor din clasele superioare ~i a intereselor constitutionale, pana in -.I830, aproape toate statele au devenit democratice. Toti barbatii albi (insa nu ~i femeile sau negriO aveau dreptul de a-~i alege conducatorii. in politica externa, Statele Unite au raffias neutre in razboaiele dintre Franta ~i Marea Britanie, insa cand unul dintre combatanti incerca sa-l blocheze pe celalalt, impiedicand astfel comertul liber al navelor americane, situatia devenea incendiara. in final, interferentele britanicilor in sistemul naval american a dus la razboi intre 1812-14 care, de~i dramatic (britanicii au incendiat ora~ul

O Emigran1i spre Vest, imagine ilustrand via1a pionierilor in timpul calatoriei lor spre vest. Pu1ini oameni s-au indepartat de coasta de est pana la inceputul anului 1790.

1JY

Washington), nu a fost decisiv. Dup~ aceste evenimente, disputele anglo-americane au fost intotdeauna rezolvate prin negocieri. intre timp, Statel.eUnite pomisera o expansiune aproape irezistibil~ spre vest $i sud, coloni$tii extinzandu-$i teritoriile, cople$indu-i pe indieni, care erau mutati In rezervatii. Fiecare zon~ nou cucerit~ era organiza~ 1ntr-un teritoriu controlat de guvemul federal; apoi, cand circumstantele p~reau favorabile, teritoriul devenea un stat cu guvemare proprie, cu constitutie proprie, putandu-se solicita admiterea sa In Uniunea American~. pan~ In 1821, existau deja 24 StateUnite. .Expansiunea Evenimentele din Europa favorizau expansiunea americana. in 1803, Napoleon, intentionand s~ cucereasc~ teritorii mai apropiate, a vandut Louisiana, care la acea vreme cuprindea o mare suprafa~ din centrul Americii de Nord. Florida a fost obtinu~ In 1819 de la Spania, dup~ 1ungi amenin~ri $i negocieri. in
201

'VOL. --

I.]

WILL[AM
M ASSACHUSTTS. J

LLOY~_~~_~I~!!_N
OUR COUNTRY 15 THE

AND
WORLD-OUlt

ISAAC
COUNTRYM!J

KNAPP,
ARE

PUBLISHER~
MANKIHO.

(NO.

22.1

BOSTOf(,

[SATUROAY, MA.Y28, 1831.

O Eliberatorul, un ziar anti-sclavagist, publicat de William Garrison ~i Isaac Knapp intre 1831 ~i 1865. in 1863, Lincoln a proclamat emanciparea sclavilor din toate zone le aflate sub arme impotriva guvernului. decufs de cativa ani, festul impefiului spaniol in America a feu~it sa se desprinda de sub stapanifea americana, statele latino-americane de la Mexic la Argentina ca~tigandu-~i independenta. Fiind con,5tient Ca unele puteri eufopene af sprijini festaurafea imperiului, in 1823 pfe~edintele James Monroe a declarat ca Statele Unite nu VOf tolera nici o interven1;ie sau colonizafe eUfOpeana pe continentul american. Acest lucru a devenit celebru sub numele de Doctrina Monroe ~i, de~i Statele Unite nu efau pfobabil capabile sa o aplice atunci, apari1;ia acestof principii a anticipat folul pe cafe aveau sa-l aiba In emisfera vestica. Acest lucru a devenit evident In momentul in care coloni~tii americani s-au mutat in mafea pfovincie nofdica a Mexicului, Texas, declarandu-l republica separata (1836), zadarnicind eforturile mexicanilof de a-l reocupa. Apoi, in 1845, SUA a anexat Texasul ~i a pornit un razboi expansionist (1846-48), in cafe mexicanii au fost Infranti ~i nevoiti sa cedeze teritorii Intinse, inclusiv New Mexico ~i California. Descoperifea zacarnintelof de auf din California (1848) ~i goana dupa auf cafe a ufmat, au accelefat pOpulafea coastei Pacificului. Formafea de noi teritorii ~i state a

ridicat problema sclaviei, care se limita doar la statele din sud, fiind insa transmisa ~i in vest, de catre sudi~ti. Pftna la inceputul anului 1800, opinia americana s-a intors impotriva sclaviei, comertul cu sclavi din Africa a fost interzis, facftndu-se eforturi de a-i trimite pe sclavii eliberati inapoi in Liberia, un stat african subventionat de America. Societiti diferite Atitudinea sudi~tilor s-a schimbat insa in momentul in care sudul ~i-a dezvoltat o economie bazata pe cultivarea bumbacului, a carei prosperitate parea sa depinda de munca la scara larga. Nordul industrial ~i sudul agrar au devenit societati foarte diferite, cu atitudini divergente -fata de sclavie, printre altele. Prima criza a avut loc cftnd Missouri, stat ce permitea detinerea de sclavi, a solicitat admiterea in Uniune. Dupa opozitii considerabile, prin Compromisul de la Missouri din 1820 a fost acceptataincluderea statului in Uniune in schimbul unor limite importante ale raspftndirii sclaviei. Cu toate acestea,in anul 1830 a fost infiintata mi~carea abolitionista in nord. Membrii radicali ai acesteianu doar s-au agitat impotriva continuarii existentei sclaviei, dar au ~i organizat o "cale ferata subterana",ce-i ajuta pe sclavii fugari sa scape ~i sa ajunga in siguranta in Canada. Unii abolitioni~ti, in special John Brown, erau chiar hotaclti sa foloseasca violenta ~i au incercat sa decla~eze o revolta a sclavilor in sud.
CWilliam Garrison, un jurnalist, a fost intemni~at in anul 1830, dupa ce s-a impotrivit sclaviei in Statele Unite. O John Brown, executat pentru tradare In 1859, dupa ce a devastat un arsenal federal cu inten,ia de a-i Inarma pe sclavii din Virginia.

La nivel de dezbatere politic~, problema nu era existenta sclaviei -care era o institutie legal~ in sud -ci dac~ trebuia s~ se permit~ r~sp.1ndirea ~i legalizarea acesteia ~i In alte teritorii. La mijlocul anilor 1850, un adev~rat razboi civillntre grup~ri pro ~i contra sclaviei In zona ce avea s~ fie cunoscut~ sub numele de "Kansas-ul Ins.1ngerat", a intensificat dezbaterea ~i a dus la crearea noului Partid Republican, care era de p~rere c~ guvernul federal trebuia s~-~i foloseasc~ autoritatea pentru a interzice sclavia In toate teritoriile. In 1860, alegerea republicanului Abraham Lincoln.ca pre~edinte a fost atat de insuportabil~ statelor din sud, lnc.1t acestea au hot~r.1t s~ p~r~seasc~ Uniunea, precipit.1nd un razboi civil tragic.

202

Istorie

universala

63-

SCLAVIA

Istorie

universala

66-

RAzBOIUL

CML,AMERICAN