TEORIA CMPULUI ELECTROMAGNETIC 1. SISTEMUL LEGILOR ELECTROMAGNETISMULUI 1.1. RECAPITULAREA MRIMILOR ELECTROMAGNETISMULUI Pentru caracterizarea fenomene or e ectroma!

netice "i a #t$ri or core#%unz$toare& teoria macroscopic uti izeaz$ ase #%ecii 'e m$rimi %rimiti(e& a'ic$ "a#e #%ecii a c$ror intro'ucere nu e#te %o#i)i $ f$r$ a face a%e a e*%erien+$ , #au a teoria micro#co%ic$ , "i un num$r mare 'e m$rimi 'eri(ate& care com% eteaz$ "i u"ureaz$ caracterizarea ace#tor #t$ri. M$rimi e 'e #tare e ectric$ "i ma!netic$ a e cor%uri or #unt, sarcina electric q .caracterizeaz$ #tarea 'e /nc$rcare e ectric$0& , momentul electric p .caracterizeaz$ #tarea 'e %o ariza+ie e ectric$0& , intensitatea curentului electric de conducie i .caracterizeaz$ #tarea e ectrocinetic$0& , momentul magnetic m .caracterizeaz$ #tarea 'e ma!netiza+ie0. Ace ea"i #t$ri #e caracterizeaz$ oca %rim m$rimi 'eri(ate& 'intre care ce e mai im%ortante #unt- 'en#itatea 'e (o um a #arcinii (& %o ariza+ia e ectric$ P & 'en#itatea 'e curent J & ma!netiza+ia M . A te m$rimi 'eri(ate im%ortante #unt- 'en#itatea 'e #u%rafa+$ "i 'e inie a #arcinii S "i & #arcina 'e %o ariza+ie q%& 'en#itatea #u%erficia $ 'e curent J S & curentu am%erian im& #o ena+ia ".a. Mrimile de stare local ale cmpului electromagnetic #unt , inten#itatea c1m%u ui e ectric E "i in'uc+ia e ectric$ D & am)e e m$rimi fiin' 'eri(ate 'in (ectoru c1m% e ectric /n (i' E ( "i caracterizeaz$ oca a#%ectu e ectric a c1m%u ui e ectroma!netic .c1m%u e ectric0& , inten#itatea c1m%u ui ma!netic H "i in'uc+ia ma!netic$ B & am)e e m$rimi #unt 'eri(ate 'in (ectoru in'uc+ie ma!netic$ /n (i' B ( "i caracterizeaz$ oca a#%ectu ma!netic a c1m%u ui e ectroma!netic .c1m%u ma!netic0. M$rimi e 'eri(ate mai im%ortante core#%unz$toare #unt, ten#iunea e ectric$ ./n un!u unei cur)e C0 .cu #en#u 'e referin+$ ' s 0 , f u*u e ectric .%rintr,o #u%rafa+$ S0 .cu #en#u 'e referin+$ n 0 , ten#iunea ma!netic$ ./n un!u unei cur)e C0 .cu #en#u 'e referin+$ ' s 0 , f u*u ma!netic .%rintr,o #u%rafa+$ S0 .cu #en#u 'e referin+$ n 0
u = E ' s &
C

=D n ' A &
S

um = H ' s &
C

= B n ' A &
S

, curentu e ectric .%rintr,o #u%rafa+$ S0 .cu #en#u 'e referin+$ n 0

i = J n ' A &
S

1.2. REGIMURILE MRIMILOR ELECTRICE 3I MAGNETICE 4n teoria fenomeno o!ic$ .macro#co%ic$0 a c1m%u ui e ectroma!netic& m$rimi e fizice %ot fi con#i'erate func+iuni 'e tim%& iar 'u%$ con#ecin+e e (aria+iei or /n tim%& #t$ri e e ectroma!netice #e %ot !$#i /n urm$toare e re!imuri, regimul static& /n care m$rimi e 'e #tare nu (ariaz$ /n tim% .#au (ariaz$ #uficient 'e ent& %entru a %utea ne! i5a efectu (aria+iei or0 "i nu #e %ro'uc tran#form$ri ener!etice6 /n ace#t caz fenomene e e ectrice #e %ro'uc in'e%en'ent 'e ce e ma!netice "i ce e 'ou$ aturi a e c1m%u ui e ectroma!netic #e %ot #tu'ia #e%arat& /n ca'ru e ectro#taticii "i ma!neto#taticii6 , regimul staionar& /n care m$rimi e nu (ariaz$ /n tim%& /n#$ interac+iuni e c1m%u ui e ectroma!netic cu #u)#tan+a #unt /n#o+ite 'e tran#form$ri ener!etice6 , regimul cvasistaionar& caracterizat %rin (aria+ia #uficient 'e ent$ /n tim% a m$rimi or& a#tfe /nc1t #$ #e %oat$ ne! i5a efecte e a#ociate (aria+iei /n tim% a unor m$rimi. In ace#t re!im #e 'i#tin!, regimul cvazistaionar anelectric& /n care #e ne! i5eaz$ efecte e ma!netice a e curen+i or 'e 'e% a#are %e#te tot& cu e*ce%+ia 'ie ectricu ui con'en#atoare or .ace#t re!im e#te numit /n mo' curent c(azi#ta+ionar0 "i , regimul cvazistaionar amagnetic& /n care #e ne! i5eaz$ efecte e 'e in'uc+ie e ectroma!netic$ /n %ro'ucerea c1m%u ui e ectric6 , regimul nestaionar& core#%un'e ce ui mai !enera caz 'e (aria+ie /n tim% a m$rimi or& /n care a%are ra'ia+ia e ectroma!netic$. 1.7. RECAPITULAREA LEGILOR ELECTROMAGNETISMULUI Le!i e !enera e "i %rinci%a e e e!i 'e materia a e teoriei macro#co%ice a fenomene or e ectroma!netice #unt %rezentate /n 'iferite e or forme& inte!ra e "i oca e. Le!i e (or fi numerotate cu cifre romane. I. Legea induciei electromagnetice
e = ' S 't &

.1.7,10

/n care e e#te ten#iunea .e ectromotoare0 in'u#$ /n un!u conturu ui /nc8i# & iar S e#te f u*u ma!netic %rin #u%rafa+a S #%ri5init$ %e conturu D e = E ' s & D S = Bn S ' A. S

.1.7,20

9er#oru norma ei n S "i (ectoru e ement 'e arc ' s #unt a#ocia+i 'u%$ re!u a )ur!8iu ui 're%t& ca /n fi!ura 1.7,1a. Le!ea #e %oate %rezenta "i #u) forma inte!ra $ e*% icit$

E' s =' t

'

B n S ' A.

.1.7,70

:i!. 1.7,1. Con(en+ii a #crierea e!ii in'uc+iei e ectroma!netice .a0 "i cazu unei #u%rafe+e 'e 'i#continuitate .)0.

Cur)a "i #u%rafa+a S #e con#i'er$ #o i'are cu cor%uri e af ate /n mi"care .#unt antrenate /n mi"carea cor%uri or0& 'eci 'eri(area +ine #eama at1t 'e (aria+ia /n tim% a inte!ran'u ui& c1t "i 'e 'e% a#area #u%rafe+ei. Se fo o#e"te 'eri(ata #u)#tan+ia $& 'e f u*' 't ' f G S G n S ' A = S ' t n S ' A&

.1.7,;0

un'e

'f G G = + w 'i( G + rot G w & 't t

.1.7,<0

un'e w e#te (iteza %uncte or #u%rafe+ei S. Tran#form1n' inte!ra a 'e contur /n inte!ra $ 'e #u%rafa+$ .cu teorema ui Sto=e#0 "i fo o#in' 'eri(ata 'e f u* %entru a 'oua inte!ra $& /n 'omenii 'e continuitate "i netezime a c1m%uri or 'e (ectori #e o)+ine forma oca $ 'f B .1.7,>0 rot E = . 't
Pentru #u%rafe+e 'e 'i#continuitate& #criin' forma inte!ra $ %e un mic contur S #tr1n# 'e o %arte "i 'e a ta a #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate& %e o un!ime l .fi!ura 1.7,1)0& #e o)+ine
E t l + E 1 ( t ) l = ?&

#au
n ! E E1 = rot S E = ?&

.1.7,@0

re#%ecti( Et1 A Et2& a'ic$ a trecerea %rin #u%rafa+a 'e 'i#continuitate #e con#er($ com%onenta tan!en+ia $ a inten#it$+ii c1m%u ui e ectric. II. Legea fluxului electric
= q &

.1.7,B0

un'e e#te f u*u e ectric %rin #u%rafa+a /nc8i#$ & iar q e#te #arcina e ectric$ con+inut$ 'e #u%rafa+a . Cu nota+ii e 'in fi!ura 1.7,2a D D = D n ' A& q = ( ' v& .1.7,C0 D

%entru o re%arti+ie continu$ 'e #arcini e ectrice /n (o umu D. 9er#oru n %e norma $& e#te orientat #%re e*terioru #u%rafe+ei /nc8i#e .

:i!. 1.7,2. Nota+ii %entru e!ea f u*u ui e ectric .a0 "i cazu #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate .)0.

Tran#form1n' inte!ra a 'e #u%rafa+$ /n inte!ra $ 'e (o um cu formu a Gau##, O#tro!ra'#=i& #e o)+ine forma oca $ a e!ii& /n 'omenii 'e continuitate "i netezime a c1m%u ui 'e (ectori D .1.7,1?0 'i( D =( . Pentru #u%rafe+e 'e 'i#continuitate& #e #crie forma inte!ra $ a e!ii %e o #u%rafa+$ S& #tr1n#$ , 'e o %arte "i 'e a ta , a #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate& care %oate fi /nc$rcat$ cu 'en#itatea 'e #u%rafa+$ a #arcinii S .fi!ura 1.7,2)0 "i #e o)+ine
D 2 n 12 A + D 1 ( n 12 ) A = S A&

#au
n ! D 2 D 1 = 'i( S D = S &

.1.7,110

re#%ecti( D2n , D1n A S& a'ic$ #a tu com%onentei norma e a in'uc+iei e ectrice e#te %ro%or+iona cu 'en#itatea 'e #u%rafa+$ a #arcinii e ectrice. Pe #u%rafe+e ne/nc$rcate e ectric #e con#er($ com%onenta norma $ a in'uc+iei. III. Legea legturii dintre D& E D i P
D = ? E + P&

.1.7,120

/n care P e#te (ectoru %o ariza+iei e ectrice& iar ? e#te %ermiti(itatea (i'u ui& numit$ "i con#tant$ e ectric$.

I9. Legea polarizaiei electrice temporare Po ariza+ia are o com%onent$ %ermanent$ P% & in'e%en'ent$ 'e (a oarea actua $ a inten#it$+ii c1m%u ui e ectric "i o com%onent$ tem%orar$ Pt & care 'e%in'e 'e (a oarea actua $ a ace#tui c1m%
P = P% + Pt .

.1.7,170

Le!ea %o ariza+iei tem%orare e*%rim$ 'e%en'en+a 'e inten#itatea c1m%u ui e ectric a %o ariza+iei tem%orare
Pt = f E .

( )

.1.7,1;0

In 'ie ectrici izotro%i& iniari "i f$r$ %o ariza+ie %ermanent$ Pt = ? e E& iar /m%reun$ cu e!i e III "i I9 #e a5un!e a re a+ia con#tituti($ D = E = ? r E.

.1.7, 1;E0 .1.7,1<0

9. Legea circuitului magnetic

u mm = S + ' S 't &

.1.7,1>0

/n care umm e#te ten#iunea ma!netomotoare %e conturu /nc8i# & S e#te #o ena+ia ca cu at$ %e #u%rafa+a S #%ri5init$ %e conturu & iar S e#te f u*u e ectric %rin aceea"i #u%rafa+$ S .fi!ura 1.7,7a0 D D D .1.7,1@0 u mm = H ' s & S = Jn S ' A& S = Dn S ' A.

3i aici #e %$#treaz$ aceea"i re!u $ a )ur!8iu ui 're%t %entru a#ocierea /ntre (ectoru e ement 'e arc ' s "i (er#oru norma ei n S . Le!ea #e %oate %rezenta "i #u) forma inte!ra $ e*% icit$

' H ' s = J n S ' A + S 't

D n S ' A.

.1.7,1B0

:i!. 1.7,7. Nota+ii %entru e!ea circuitu ui ma!netic .a0 "i cazu unei #u%rafe+e 'e 'i#continuitate .)0.

Cur)a "i #u%rafa+a S #e con#i'er$ #o i'are cu cor%uri e af ate /n mi"care .#unt antrenate 'e ace#tea0& 'eci 'eri(area +ine #eama at1t 'e (aria+ia /n tim% a inte!ran'u ui& c1t "i 'e 'e% a#area #u%rafe+ei& a'ic$ #e fo o#e"te 'eri(ata #u)#tan+ia $& 'e f u*& .1.7,;0. A#tfe & forma inte!ra $ e*% icit$ 'e(ine
'f D H ' s = S J n S ' A + S ' t n S ' A.

.1.7,1C0

Tran#form1n' mem)ru #t1n! cu formu a ui Sto=e#& #e #ta)i e"te forma oca $ a e!ii ./n 'omenii 'e continuitate "i netezime0
'f D rot H = J + . 't

.1.7,2?0

Pentru #u%rafe+e 'e 'i#continuitate& #criin' forma inte!ra $ %e un mic contur S #tr1n# 'e o %arte "i 'e a ta a #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate& %e o un!ime l .fi!ura 1.7,7)0& #e o)+ine
H2 t l + H 1 ( t ) l = JS l&

#au
n 12 H 2 H 1 = rot S H = J S &

.1.7,210

re#%ecti( Ht2 , Ht1 A JS& a'ic$ a trecerea %rin #u%rafa+a 'e 'i#continuitate com%onenta tan!en+ia $ a inten#it$+ii c1m%u ui ma!netic are un #a t e!a cu 'en#itatea #u%erficia $ a curentu ui. Fac$ nu e*i#t$ curen+i %e #u%rafa+$& com%onenta tan!en+ia $ #e con#er($ a trecerea %rin #u%rafa+a 'e 'i#continuitate.

<

9I. Legea fluxului magnetic

= ?&

.1.7,220

un'e
D = Bn ' A

.1.7,270

e#te f u*u ma!netic ca cu at %e #u%rafa+a /nc8i#$ .fi!ura 1.7,;a0. Tran#form1n' cu formu a Gau##,O#tro!ra'#=i inte!ra a 'e (o um /n inte!ra $ 'e #u%rafa+$& #e o)+ine forma oca $ %entru 'omenii 'e continuitate "i netezime .1.7,2;0 'i( B = ?.

:i!. 1.7,;. Nota+ii %entru e!ea f u*u ui ma!netic .a0 "i cazu unei #u%rafe+e 'e 'i#continuitate .)0.

Pentru #u%rafe+e 'e 'i#continuitate& #e #crie forma inte!ra $ a e!ii %e o #u%rafa+$ S& #tr1n#$ , 'e o %arte "i 'e a ta , a #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate .fi!ura 1.7,;)0 "i #e o)+ine
B 2 n 12 A + B 1 ( n 12 ) A = ?&

#au
n 12 B 2 B 1 = 'i( S B = ?&

.1.7,2<0

re#%ecti( B2n A B1n& a'ic$ a trecerea %rintr,o #u%rafa+$ 'e 'i#continuitate #e con#er($ com%onenta norma $ a in'uc+iei ma!netice. O)#er(a+ie. A'e#ea #e intro'uce un c1m% 'e (ectori au*i iar " & numit potenial magnetic vector& %rin re a+ia .1.7,2>0 B = rot ". A#tfe e#te #ati#f$cut$ i'entic forma oca $ .1.7,2;0. C1m%u 'e (ectori " e#te 'eterminat numai 'ac$ #e cunoa"te "i 'i(er!en+a #a& care %oate fi 'at$ 'e , con'i+ia 'e eta onare Cou om)- 'i( " =?& , con'i+ia 'e eta onare Lorentz U tima eta onare e#te fo o#it$ %entru %oten+ia e e e ectro'inamice- %oten+ia u (ector " e "i %oten+ia u #ca ar Ve.
Ve 'i( " e = . t

9II. Legea legturii dintre

B = ? H + M &

B& H #i M.

.1.7,2@0

un'e M e#te (ectoru ma!netiza+iei.

9III. Legea magnetizaiei temporare

>

Ma!netiza+ia are o com%onent$ %ermanent$ M % & in'e%en'ent$ 'e (a oarea actua $ a inten#it$+ii c1m%u ui ma!netic "i o com%onent$ tem%orar$ M t & care 'e%in'e 'e (a oarea actua $ a ace#tui c1m%
M = M% + Mt .

.1.7,2B0

Le!ea ma!netiza+iei tem%orare e*%rim$ 'e%en'en+a ma!netiza+iei tem%orare 'e inten#itatea c1m%u ui ma!netic
Mt = f H .

( )

.1.7,2C0

In materia e ma!netice iniare& izotro%e "i f$r$ ma!netiza+ie %ermanent$ M t = m H& iar cu e!i e 9II "i 9III #e o)+ine re a+ia con#tituti($ B = H = ? r H. IG. Legea conservrii sarcinii electrice
i = ' q & 't

.1.7, 2CE0 .1.7,7?0

.1.7,710

/n care
D i = J n ' A&

q = ( ' v.
D

.1.7,720

:i!. 1.7,<. Nota+ii %entru e!ea con#er(rii #arcinii e ectrice .a0 "i cazu unei #u%rafe+e 'e 'i#continuitate .)0.

Curentu e#te ca cu at cu (er#oru norma ei n orientat #%re e*terioru #u%rafe+ei /nc8i#e .fi!ura 1.7,<a0. Le!ea e*%rim$ curentu e ectric 'e con'uc+ie ca un f u* 'e #arcini e ectrice& #au #arcina e ectric$ ca o inte!ra $ /n tim% a curentu ui 'e con'uc+ie. Le!ea #e %oate %rezenta "i #u) forma inte!ra $ e*% icit$

' J n ' A = 't

( ' v.

.1.7,770

Fin nou& #u%rafa+a e#te con#i'erat$ #o i'ar$ cu cor%uri e af ate /n mi"care. Pentru a intro'uce #u) #emnu inte!ra $ o%eratoru 'e 'eri(are /n ra%ort cu tim%u tre)uie fo o#it$ derivata substanial de volum. Pentru un c1m% #ca ar !
' 't

g'v=

'( g ' v& 't

.1.7,7;0

un'e
'( g g = + 'i(( g w ) 't t

.1.7,7<0

 e#te 'eri(ata #u)#tan+ia $ 'e (o um /n ra%ort cu tim%u . Mai #u# #,a notat cu w (ectoru (itezei %unctu ui /n ra%ort cu #i#temu 'e referin+$. Cu acea#t$ 'eri(at$& forma inte!ra $ a e!ii con#er($rii #arcinii e ectrice 'e(ine

J n ' A =

' ( ( ' v. 't

.1.7,7>0

Tran#form1n' mem)ru #t1n! cu formu a Gau##,O#tro!ra'#=i /n inte!ra $ 'e (o um& /n 'omenii 'e continuitate "i netezime a c1m%u ui 'en#it$+ii 'e curent #e #ta)i e"te forma oca $
' 'i( J = ( ( . 't

.1.7,7@0

Pentru #u%rafe+e 'e 'i#continuitate& #e #crie forma inte!ra $ %e o #u%rafa+$ S& #tr1n#$ , 'e o %arte "i 'e a ta , a #u%rafe+ei 'e 'i#continuitate& /nc$rcat$ cu 'en#itatea 'e #u%rafa+$ a #arcinii S .fi!ura 1.7,<)0 "i #e o)+ine
S J 2 n 12 A + J 1 ( n 12 ) A = A& t

#au
S n ! J 2 J ! = 'i( S J = & t

.1.7,7B0

re#%ecti( J2n , J1n A ,SHt& a'ic$ #a tu com%onentei norma e a 'en#it$+ii curentu ui 'e con'uc+ie e#te %ro%or+iona cu 'eri(ata /n ra%ort cu tim%u a 'en#it$+ii 'e #u%rafa+$ a #arcinii e ectrice. Pe #u%rafe+e ne/nc$rcate #e con#er($ com%onenta norma $ a 'en#it$+ii 'e curent. G. Legea conduciei electrice #e %rezint$ /nt1i /n forme e oca e

( ) .1.7,7C0 un'e E i e#te (ectoru inten#it$+ii c1m%u ui e ectric im%rimat .care e#te e*%rimarea /n im)a5 e ectric a unor c1m%uri 'e for+e 'e natur$ nee ectric$0 "i a%oi /n forme e inte!ra e& %entru circuite fi iforme
u f + ei = R i & #au i = G( u f + ei ) &

E + E i = J & #au J = E + E i &

.1.7,;?0

un'e& cu nota+ii e 'in fi!ura 1.7,>&

:i!. 1.7,>. Nota+ii %entru forma inte!ra $ a e!ii con'uc+iei e ectrice.

D uf = E ' s & C D ei = E i ' s & C D

:i!. 1.7,@. Nota+ii %entru forma inte!ra $ a e!ii tran#form$rii ener!iei /n con'uctoare.

R=

's & C A

G=

1 & R

i = A J.

.1.7,;10

S,a %re#u%u# o 'i#tri)u+ie uniform$ a curentu ui %e #ec+iunea tran#(er#a $ .'e arie A0 a con'uctoru ui fi iform& care are cur)a a*$ C& %e care #e 'efine"te ten#iunea /n un!u firu ui uf& ten#iunea e ectromotoare im%rimat$ ei "i rezi#ten+a R& re#%ecti( con'uctan+a G. In e*%re#ia u time or m$rimi A 1H e#te rezi#ti(itatea /n %unctu curent& iar A e#te aria #ec+iunii tran#(er#a e %e inii e 'e curent6 am)e e m$rimi %ot fi (aria)i e 'e a %unct a %unct. GI. Legea transformrii energiei n conductoare #e %rezint$ /nt1i /n forma oca $& care e*%rim$ 'en#itatea 'e (o um a %uterii e ectroma!netice ce'at$ cor%uri or /n %roce#u 'e con'uc+ie pI = E J & .1.7,;20 #au& +in1n' #eama 'e e!ea con'uc+iei e ectrice
pI = J 2 E i J = pR p! &

.1.7,;70

un'e pR e#te 'en#itatea 'e (o um a %uterii 'i#i%ate %rin efect Iou e& iar p! e#te 'en#itatea 'e (o um a %uterii !enerate #u) inf uen+a c1m%uri or im%rimate. Pentru con'uctoare fi iforme .fi!ura 1.7,@0& inte!r1n' %e (o umu con'uctoru ui& #e #ta)i e"te forma inte!ra $ a e!ii. Puterea I %rimit$ 'e con'uctor /n %roce#u 'e con'uc+ie e#te
I

A uf i& , &

.1.7,;;0 .1.7,;<0 e#te %uterea !enerat$ 'atorit$ ten#iunii

Jin1n' #eama 'e e!ea con'uc+iei e ectrice #e o)+ine

I

A R i2 , ei i A

un'e R e#te %uterea 'i#i%at$ %rin efect Iou e& iar e ectromotoare im%rimate.

GII. Legea electrolizei e*%rim$ efectu e ectroc8imic a curentu ui e ectric 'e con'uc+ie& #u) forma
m= Aq & :?

.1.7,;>0

/n care m e#te ma#a 'e%u#$ %rin e ectro iz$ 'e #arcina e ectric$ q .inte!ra a curentu ui 'e con'uc+ie0& 'intr,o #u)#tan+$ cu ma#a atomic$ A "i (a en+e& :? fiin' con#tanta ui :ara'aK. LALAL

Se reaminte"te c$ /n forma inte!ra $ a e!i or (ectoru e ement 'e arc ' s care '$ #en#u 'e %arcur!ere a cur)ei /nc8i#e ce m$r!ine"te #u%rafa+a 'e#c8i#$ S "i (er#oru norma ei a #u%rafa+$ n S #unt a#ocia+i 'u%$ re!u a )ur!8iu ui 're%t& iar %entru #u%rafa+a /nc8i#$ (er#oru norma ei n e#te orientat #%re e*terior. Fomenii e 'e inte!rare #e con#i'er$ a fi antrenate 'e cor%uri /n mi"carea or& 'eci #e fo o#e#c 'eri(ate e #u)#tan+ia e 'e f u* "i 'e (o um. 4n e!i inter(in trei con#tante uni(er#a e, con#tanta e ectric$ .%ermiti(itatea (i'u ui0 ? A 1H.; C.1?C0 M:HmN& , con#tanta ma!netic$ .%ermea)i itatea (i'u ui0

? A ; 1?,@ MOHmN& , con#tanta ui :ara'aK .ec8i(a entu e ectroc8imic0 :? A C>;C? MCH!N. 1.;. FISCUJIE ASUPRA SISTEMULUI LEGILOR ELECTROMAGNETISMULUI Le!i e I& II& III& 9& 9I& 9II& IG "i GI #unt legile generale a e teoriei macro#co%ice a c1m%u ui e ectroma!netic. Le!i e I9& 9III& G "i GII #unt %rinci%a e e legi de material "i /n e e inter(in& /n afara con#tante or uni(er#a e& anumite m$rimi 'e materia .'e%en'ente oca 'e natura ace#tuia& 'e tem%eratur$& 'e #tarea 'e 'eformare #au ten#ionare oca $ etc.0- #u#ce%ti(itatea e ectric$ e& %ermiti(itatea A ? r& #u#ce%ti(itatea ma!netic$ m& %ermea)i itatea A ? r& rezi#ti(itatea #au con'ucti(itatea A 1H& inten#itatea c1m%u ui e ectric im%rimat E i & ma#a atomic$ A& (a en+a . E*i#t$ "i a te e!i 'e materia cu a% icati(itate mai re#tr1n#$ /n 'eterminarea c1m%u ui e ectroma!netic- e!ea c1m%uri or im%rimate (o taice& e!ea emi#iunii e ectronice 'in meta e ".a. Le!i e I& II& III "i I9 #ta)i e#c toate con'i+ii e %ro'ucerii c1m%u ui e ectric .%rin fa%tu c$ %ermit %recizarea circu a+iei /n un!u oric$rei "i a f u*u ui %rin orice #u%rafa+$ cur)e /nc8i#e /nc8i#$& %entru fiecare 'intre (ectorii c1m% E #au D 0. Le!i e 9& 9I& 9II "i 9III #ta)i e#c toate con'i+ii e %ro'ucerii c1m%u ui ma!netic .%rin fa%tu c$ %ermit %recizarea circu a+iei /n un!u oric$rei "i a f u*u ui %rin orice cur)e /nc8i#e #u%rafa+$ /nc8i#$& %entru fiecare 'intre (ectorii c1m% H #au B 0. Le!i e IG "i G #ta)i e#c %ro%riet$+i a e curentu ui e ectric 'e con'uc+ie "i %ermit 'eterminarea (ectoru ui c1m% J & iar e!ea GI #ta)i e"te efectu ener!etic a %roce#u ui 'e con'uc+ie a curentu ui e ectric. Le!ea GII %recizeaz$ efectu c8imic a curentu ui 'e con'uc+ie. Princi%a e e 'e%en'en+e %e care e im% ic$ #i#temu e!i or I,G 'e mai /nainte& /n con'i+ii e o)i"nuite /nt1 nite /n a% ica+ii te8nice& %ot fi re%rezentate #c8ematic ca /n fi!ura 1.;,1. S$!e+i e in'ic$ #en#u cauza & iar #$!e+i e cu inie /ntreru%t$ in'ic$ e!$turi e care e*i#t$ numai /n #t$ri (aria)i e /n tim% .re!im ne,#ta+ionar0. S$!e+i e cu am)e e #en#uri in'icate core#%un' unei inter'e%en'en+e a c$rei inter%retare cauza $ 'e%in'e 'e con'i+ii concrete #u% imentare. Princi%a e e i'ei e*%rimate /n acea#t$ re%rezentare #unt urm$toare e. a0 #n regim staionar nu e*i#t$ %ractic inf uen+$ reci%roc$ /ntre fenomene e e ectrice "i ma!netice& #in!ura e!$tur$ /ntre ace#te cate!orii 'e fenomene fiin' e*%rimat$ 'e e!ea ui O8m .G0& conform c$reia re%arti+ia c1m%u ui im%rimat .a'ic$ a #ur#e or0 'etermin$ at1t curen+ii 'in con'uctoare ."i 'eci c1m%u ma!netic %ro'u# 'e ace"ti curen+i0& c1t "i re%arti+ia c1m%u ui e ectric 'in con'uctoare. C1m%u e ectric "i c1m%u ma!netic #unt /n e!$tur$ e*c u#i( %rin interme'iu cor%uri or con'uctoare& %arcur#e 'e curent e ectric 'e con'uc+ie. 4n i%#a curen+i or e ectrici 'e con'uc+ie& acea#t$ e!$tur$ 'i#%are "i rezu t$ 'ou$ c1m%uri 'e (ectori com% et in'e%en'ente- c1m%u e ectro#tatic "i c1m%u ma!neto#tatic. )0 #n regim staionar$ cmpul electric %n izolani e#te 'eterminat 'e re%arti+ia #arcini or e ectrice "i a momente or e ectrice . e!i e II "i III06 toto'at$ c1m%u e ectric inf uen+eaz$ re%arti+ia momente or e ectrice .%artea or tem%orar$0 %rin e!ea 'e materia a %o ariza+iei tem%orare .I90& iar %n conductoare$ cmpul electric im%une re%arti+ia 'e #arcin$ e ectric$ .'e o)icei& #u%erficia $0& fiin' 'eterminat 'e re%arti+ia c1m%u ui e ectric im%rimat .%rin con'i+ia 'e ec8i i)ru e ectro#tatic& care rezu t$ 'in G0. C1m%u e ectric #ta+ionar e#te %ro'u# 'e cor%uri /nc$rcate e ectric #au %o arizate e ectric.

1?

:i!. 1.;,1. Princi%a e e re a+ii "i 'e%en'en+e /ntre e!i e I,G a e c1m%u ui e ectroma!netic.

c0 #n regim staionar &i cvasistaionar' cmpul magnetic e#te 'eterminat 'e re%arti+ia curen+i or e ectrici "i a momente or ma!netice . e!i e 9& 9I "i 9II06 toto'at$ c1m%u ma!netic inf uen+eaz$ re%arti+ia momente or ma!netice .%artea or tem%orar$0& %rin e!ea 'e materia a ma!netiza+iei tem%orare .9III0. C1m%u ma!netic #ta+ionar e#te %ro'u# 'e cor%uri ma!netizate #au %arcur#e 'e curent e ectric. '0 #n regim varia(il %n timp a%are o con'i+ionare reci%roc$ /ntre re%arti+ia 'e #arcin$ "i cea 'e curent %rin e!ea con#er($rii #arcinii .IG06 toto'at$ mai a%are o 'u) $ legtur direct .nu %rin interme'iu cor%uri or0 /ntre c1m%u e ectric "i c1m%u ma!netic- c1m%u ma!netic (aria)i /n tim% 'etermin$ a%ari+ia unui c1m% e ectric #o enoi'a .in'u#0 %rin fenomenu in'uc+iei e ectroma!netice .I06 c1m%u e ectric (aria)i /n tim% 'etermin$ a%ari+ia unui c1m% ma!netic #o enoi'a %ro'u# 'e curentu 'e 'e% a#are& care inter(ine /n e!ea circuitu ui ma!netic .90. Acea#t$ e!$tur$ 'u) $ con'i+ioneaz$ e*i#ten+a c1m%u ui e ectroma!netic P'e#%rin#P 'e cor%uri& #u) form$ 'e unde electromagnetice& care #e %ro%a!$ cu o (itez$ finit$. LALAL Si#temu e!i or c1m%u ui e ectroma!netic tre)uie #$ /n'e% inea#c$ %atru con'i+ii 'e natur$ metateoretic$a0 #i#temu #$ fie com% et& a'ic$ #$ %ermit$ 'e#crierea com% et$ a unei anumite c a#e 'e #t$ri "i 'e fenomene. Pentru c1m%uri e 'e (ectori& e!i e tre)uie #$ %ermit$ cunoa"terea circu a+iei (ectoru ui c1m% %e orice cur)$ /nc8i#$ "i a f u*u ui c1m%u ui %rin orice #u%rafa+$ /nc8i#$. Si#temu %rezentat %ermite /n'e% inirea ace#tei con'i+ii %entru oricare 'intre c1m%uri e E& D& H & B & J 6 )0 #i#temu #$ fie necontra'ictoriu& con'i+ie care e#te #ati#f$cut$ 'e #i#temu e!i or teoriei Ma*Qe ,Oertz6 c0 e!i e #i#temu ui #$ fie in'e%en'ente& a'ic$ #i#temu #$ nu con+in$ afirma+ii 'e'ucti)i e 'in a te e a e ace uia"i #i#tem. Fin %unct 'e (e'ere #trict a*iomatic& e!ea IG .a con#er($rii #arcinii e ectrice0 nu e#te in'e%en'ent$ 'e e!i e II "i 9 .a f u*u ui e ectric& re#%ecti( a circuitu ui ma!netic0& ci rezu t$ 'in e e. Fe fa%t& %e neconcor'an+a 'intre teorema ui Am% re "i e!ea con#er($rii #arcinii e ectrice "i,a )azat Ma*Qe ra+ionamentu %rin care a #ta)i it forma e!ii circuitu ui ma!netic.

11

E*i#t$ enun+uri mai !enera e 'ec1t /n ace#t cur# %entru e!i e II "i 9& care a#i!ur$ in'e%en'en+a o!ic$ a tuturor e!i or !enera e %rezentate. Fac$ #e a% ic$ e!ea circuitu ui ma!netic .90 unui contur care #e re'uce /n ce e 'in urm$ a un %unct& $#1n' o #u%rafa+$ S finit$ .fi!. 1.;,20& care 'e(ine o #u%rafa+$ /nc8i#$ & #e #ta)i e#c urm$toare e imite

:i!. 1.;,2. Su%rafa+$ "i contur %entru #ta)i irea e!ii con#er($rii #arcinii e ectrice 'in e!ea circuitu ui ma!netic.

H ' s ?&

S i & S

.1.;,10

"i& +in1n' #eama 'e e!ea f u*u ui e ectric . A q0 rezu t$ e!ea con#er($rii #arcinii e ectrice i R 'qH't A ?& ca o con#ecin+$ a e!ii circuitu ui ma!netic. E#te %o#i)i #$ #e %$#treze con#er(area #arcinii e ectrice ca e!e& atunci e!i e f u*u ui e ectric "i f u*u ui ma!netic 'e(in teoreme. Intr,a'e($r& a% ic1n' e!ea circuitu ui ma!netic "i e!ea in'uc+iei e ectroma!netice %e #u%rafa+a 'efinit$ anterior .a c$rei contur 'e #%ri5in #e (a re'uce a un %unct& fi!. 1.;,10 #e o)+in re a+ii e
i + ' ' t = ? #i ' ' t = ?.

.1.;,20

Jin1n' #eama 'e e!ea con#er($rii #arcinii e ectrice "i inte!r1n' e*%re#ii e& #e #ta)i e#c re a+ii e
' ' t = ' q ' t & #au = q + const1& ' ' t = ?& #au = const 2.

Con'i+ii e 'e coeren+$ intern$ a teoriei& ca "i con#tatarea 'e natur$ e*%erimenta $ c$ %rin mi5 oace a'ec(ate #e %oate anu a c1m%u e ectroma!netic /ntr,o re!iune oarecare 'in #%a+iu& im%un ca ce e 'ou$ con#tante #$ fie nu e. A#tfe rezu t$ teorema flu!ului electric "i teorema flu!ului magnetic. 4n ucrarea 'e fa+$& ca "i /n mu te a te e& 'atorit$ im%ortan+ei %ractice 'eo#e)ite a ce or trei e!i im% icate #e trece %e#te acea#t$ re'on'an+$ "i #e %$#treaz$ #i#temu e!i or #u) forma enun+at$ anterior& cu 12 e!i. '0 Mai tre)uie a'$u!at$ con'i+ia ca e!i e #$ fie (erificate 'e e*%erien+$ .criteriu 'e a'e($r0& 'e"i acea#t$ con'i+ie nu e#te nece#ar$ 'in %unctu 'e (e'ere a*iomatic& /n#$ e#te e#en+ia $ %entru a% ica+ii e %ractice. Fin ace#t %unct 'e (e'ere e!i e teoriei Ma*Qe ,Oertz au fo#t (erificate e*%erimenta & fiin' confirmate a%roa%e toate con#ecin+e e or. E*ce%+ie fac une e e*%erien+e cu cor%uri %o arizate af ate /n mi"care .Roent!en "i Eic8enQa '0 #au cu cor%uri care #e mi"c$ a (iteze foarte mari. Ace#te cazuri #unt e*% icate com% et 'e teoria re ati(i#t$ a c1m%u ui e ectroma!netic .Min=oQ#=i& Ein#tein0& care /n#$ im% ic$ re'efinirea unor conce%te fun'amenta e "i #e a% ic$ numai #i#teme or iner+ia e. Limit$ri e intro'u#e 'e P'eficien+e eP e ectro'inamicii Ma*Qe ,Oertz %rezint$ o im%ortan+$ re'u#$ %entru %ractica in!inerea#c$& fa%t %entru care acea#t$ e ectro'inamic$ #t$ a )aza tuturor meto'e or in!inere"ti.

12

1.<. ECUAJIILE LUI MAGSELL 3I MAGSELL,OERTT C1m%u e ectroma!netic %oate fi #tu'iat #i#tematic cu a5utoru forme or oca e a e e!i or. Se nume#c ecuaiile lui Ma)well ecua+ii e cu 'eri(ate %ar+ia e care re%rezint$ forme e oca e a e e!i or !enera e a e c1m%u ui e ectroma!netic %n medii imo(ile .(iteza oca $ w ? 0 "i %n domenii de continuitate i netezime a %ro%riet$+i or fizice oca e. 4n #criere (ectoria $ ace#te ecua+ii #unt-

D rot H = J + & ( e!ea 9) t B rot E = & ( e!ea I) t

.1.<,10

.1.<,20

'i( D = ( & ( e!ea II)

'i( B = ?& ( e!ea 9I)
Ecua+ii e ui Ma*Qe D D i E& 'intre B D i H "i me'ii iniare #unt re a+ii e con#tituti(e
D = E&
B = H&

.1.<,70

.1.<,;0

#e com% eteaz$ cu re a+ii e 'intre 'intre E D i J . e!i e III& I9& 9II& 9III "i G0& care /n .1.<,<0 .1.<,>0

J = E + Ei .

.1.<,@0

Rezo (area #i#temu ui 'e ecua+ii .1.<,10....1.<,@0 e#te %o#i)i $ /n %rinci%iu& 'ac$ #e 'au & & #ur#e e "i

J #au E i D i

.com%onenta tan!e+ia $ a ui H #au a ui E 0 "i con'i+ii e ini+ia e .teorema unicit$+ii ecua+ii or c1m%u ui e ectroma!netic06 a #u%rafe+e 'e 'i#continuitate a %ro%riet$+i or 'e materia #e +ine #eama 'e con'i+ii e 'e trecere& formu ate /n ca%ito e e anterioare. O)#er(a+ie. Ecua+ii e Ma*Qe ,Oertz& %entru cor%uri /n mi"care& #e o)+in /n ocuin' /n %rime e 'ou$ ecua+ii 'eri(ata %ar+ia $ /n ra%ort cu tim%u %rin 'eri(ata 'e f u*
t 'f ' t.

e %e frontiera 'omeniu ui /n care #e 'etermin$ c1m%u ) & con'i+ii

.1.<,B0

1.>. UNFA ELECTROMAGNETIC PLAN O con#ecin+$ im%ortant$ a ecua+ii or ui Ma*Qe e#te e*i#ten+a c1m%u ui e ectroma!netic P'e#%rin#P 'e cor%uri #u) forma un'e or e ectroma!netice. E*i#ten+a ace#tor un'e e#te 'eterminat$ 'e o e!$tur$ 'u) $ /ntre c1m%u e ectric "i c1m%u ma!netic .%rin e!ea in'uc+iei e ectroma!netice "i e!ea circuitu ui ma!netic0& care nu e#te mi5 ocit$ 'e cor%uri.

17

Pentru a %une /n e(i'en+$ une e %ro%riet$+i a e un'e or e ectroma!netice #e (a #tu'ia ce mai #im% u caz& a unei unde electromagnetice plane& /n care m$rimi e 'intr,un % an 'e%in' numai 'e o coor'onat$ 'e,a un!u unei 're%te %er%en'icu are %e % an "i 'e tim%. Se a e!e % anu %er%en'icu ar %e a*a O!& iar 'irec+ia a*ei (a fi numit$ direcie de propagare. M$rimi e 'e #tare a e c1m%u ui (or fi
E = E( ! & t ) & H = H( ! & t ) .

.1.>,10

O un'$ e ectroma!netic$ % an$ e*i#t$ .%ractic0 a 'i#tan+e #uficient 'e mari 'e orice #ur#$ 'e c1m% e ectroma!netic& /ntr,un me'iu iniar& izotro%& omo!en "i imo)i . :ie %ermiti(itatea "i U %ermea)i itatea me'iu ui. Se caut$ #o u+ii e (aria)i e /n tim% a e ecua+ii or ui Ma*Qe & /n i%oteza .1.>,10& con#i'er1n' c$ in me'iu nu e*i#t$ nici #arcini e ectrice . ( A ?0& nici curen+i 'e con'uc+ie . J = ? 0. In ace#te con'i+ii& +in1n' #eama c$ 'eri(ate e #%a+ia e /n ra%ort cu " "i # #unt nu e& ecua+ii e com%onente or m$rimi or 'e #tare 'e(in
E ! t = ?& H ! t = ?& E ! ! = ?& H # ! = E " t & E # ! = H " t & H ! ! = ?. H " ! = E # t & E " ! = H # t &

.1.>,20 .1.>,20 .1.>,70

Fin ace#te ecua+ii rezu t$ 'ou$ con#ecin+e im%ortantea0 *nda electromagnetic plan este transversal& a'ic$ nu are com%onente (aria)i e /n 'irec+ia 'e %ro%a!areE! A con#t1& H! A con#t2. Com%onente e (aria)i e /n tim% a e E D i H (ectori or #e af $ /n % ane tran#(er#a e fa+$ 'e 'irec+ia 'e %ro%a!are. )0 +istemele de ecuaii rmase .1.>,20 "i .1.>,70 #e %ot !ru%a /n 'ou$ %erec8i 'e ecua+iiuna #e refer$ numai a E" "i H#& iar cea a t$ numai a E# "i H". Ce e 'ou$ %erec8i VE"& H#W "i VE#& H"W nu #unt e!ate %rin nici un fe 'e re a+ii& 'eci #unt in'e%en'ente /ntre e e. E*i#t$ 'eci ce %u+in 'ou$ un'e #u%ra%u#e care nu #e inf uen+eaz$ reci%roc. O un'$ format$ 'intr,o a#emenea %erec8e #e #%une c$ e#te polari#at liniar. Feci o un'$ e ectroma!netic$ % an$ %ro(ine 'in #u%ra%unerea a 'ou$ un'e cu %o ariz$ri iniare& 'u%$ 'irec+ii orto!ona e& care #unt in'e%en'ente /ntre e e. U tima o)#er(a+ie %ermite re#tr1n!erea #tu'iu ui a una 'intre ace#te un'e%erec8ea VE"& H#W& a'ic$ #e %re#u%une E# A ? "i H" A ?. 9ectorii c1m%u ui E = , E " & H = -H # #unt %er%en'icu ari /ntre ei "i am)ii #unt %er%en'icu ari %e 'irec+ia 'e %ro%a!are .fi!ura 1?.1,10. Si#temu 'e ecua+ii r$ma# e#te
H # ! = E " t & E " ! = H # t .

.1.>,<0

:i!. 1.>,1. Nota+ii %entru un'a e ectroma!netic$ % an$.

E imin1n' c1te una 'intre func+iuni e E" "i H#& #e o)+in ecua+ii e 'e or'inu 'oi
2 E " ! 2 2 E " t 2 = ?& 2 H # ! 2 2 H # t 2 = ?&

.1.>,>0 .1.>,@0

care #unt 'e ti%u numit ecuaia undelor. Fin teoria ecua+ii or cu 'eri(ate %ar+ia e "e "tie c$ ecua+ia un'e or are #o u+ia #u) forma unei func+iuni ar)itrare f 'e ar!ument
=t ! v &

.1.>,B0

1;

a'ic$ are forma

E " = f ( ) = f ( t ! v) .

.1.>,C0

4n acea#t$ e*%re#ie v e#te o con#tant$ a e c$rei (a ori %o#i)i e #e 'etermin$ #u)#tituin' #o u+ia /n ecua+ia 'e or'inu 'oi. Cu re!u i e 'e 'eri(are cuno#cute rezu t$ #ucce#i(

E "

' f f E = = & ! ' ! v

"

E "

2 E

!2
a'ic$ #e o)+ine ecua+ia

1 ' f = v ' !
v
2

f P = & ! v2
.1.>,1?0

f P

1 (

= ?.

Ecua+ia e#te #ati#f$cut$ 'ac$

v2 =1& #au v =1 .

.1.>,110

Semnifica+ia fizic$ a con#tantei v #e %oate #ta)i i a#tfe . Se #ca'e "i #e a'un$ a ar!umentu m$rimea t. Se o)+ine
f ( t ! v) = f

( ( t t ) ( ! vt ) v) .

.1.>,120

Fin acea#t$ i'entitate #e o)#er($ c$ (a oarea func+iunii f 'e%in'e 'e tim% "i 'e %unct a#tfe /nc1t /n %unctu ! a momentu t are (a oarea %e care o a(ea /n %unctu !,vt a momentu t,t. Feci re%arti+ia #%a+ia $ a func+iunii #e 'e% a#eaz$ /n un!u a*ei O! cu (iteza v& numit$ vitez de .az a un'ei. Acea#ta e#te (iteza %e care tre)uie #$ o ai)$ un o)#er(ator& %entru ca /n ra%ort cu e re%arti+ia #%a+ia $ #$ a%ar$ in(aria)i $. E*i#t$ 'ou$ (a ori a e (itezei 'e faz$& e!a e "i 'e #emn contrar& care arat$ c$ %ot e*i#ta 'ou$ un'e& care #e 'e% a#eaz$ /n #en#uri o%u#e 'e,a un!u a*ei O*- unda direct #e 'e% a#ez$ /n #en#u cre#c$tor a a*ei O! .v X ?0& "i unda invers , /n #en#u 'e#cre#c$tor a a*ei .v Y ?0. O)#er(a+ie. :iecare 'intre ace#te un'e e*i#t$ numai 'ac$& un'e(a& 'e%arte& /n %artea 'in care P(ineP un'a& a e*i#tat o #ur#$ 'e ra'ia+ie e ectroma!netic$. Mai 'e%arte #e (a #tu'ia numai unda direct "i #e (a nota cu c #im)o u (itezei v "i cu c? , (iteza /n (i' a un'e or e ectroma!netice .(iteza uminii0
c =1 = c ? r r & cu c ? = 1 ? ? .

.1.>,170 .1.>,1;0 .1.>,1<0

Cu acea#t$ nota+ie un'a 'irect$ %entru inten#itatea c1m%u ui e ectric are e*%re#ia
E " = f ( t ! c) &

/n care f e#te o .uncie ar(itrar& 'e e*em% u 'e forma

f ( t ! c) = E " ma* #in( ( t ! c) )

/n cazu unei (aria+ii #inu#oi'a e /n tim% /ntr,un %unct 'at. Cuno#c1n' inten#itatea c1m%u ui e ectric& #e %oate ca cu a inten#itatea c1m%u ui ma!neticH # t = 1 E " ! = 1 f ! = f E ( c) &

iar a%oi %rin inte!rare 1<

H# = f E

( c) ' t = f ( c) + const .

.1.>,1>0

Con#tanta 'e inte!rare #e %oate con#i'era nu $& /ntruc1t #e caut$ numai #o u+ii e (aria)i e /n tim%. Se noteaz$ cu
= c A 1 ( c) = = E " H #

.1.>,1@0 .1.>,1B0

o m$rime caracteri#tic$ a me'iu ui& numit$ impedan de und& care /n (i' are (a oarea
? = ? ? = 12? 7@@

e#te o con#tant$ uni(er#a $& numit$ impedana de und a vidului . Cu acea#t$ nota+ie& inten#itatea c1m%u ui ma!netic #e #crie
H # = E " = f ( t ! c) &

.1.>,1C0

a'ic$ /n fiecare %unct 'in #%a+iu e#te %ro%or+iona $ "i /n faz$ cu inten#itatea c1m%u ui e ectric .E M9HmN& O MAHmN EHO MN0. E*%re#ia .1.>,1C0 rezo ($ com% et %ro) ema 'etermin$rii m$rimi or 'e #tare a e c1m%u ui e ectroma!netic /n un'a % an$. $onclu#ii referitoare la undele electromagnetice plane% a0 4n me'ii omo!ene& izotro%e& iniare .&U con#tante0& imo)i e . v = ? 0& ne/nc$rcate .( A ?0& izo ante . J = ? 0 "i in'efinit e*tin#e& #o u+ii e ecua+ii or ui Ma*Qe care 'e%in' 'e o #in!ur$ coor'onat$ #%a+ia $ ! 'e,a un!u unei a*e O!& #unt #u%ra%uneri 'e un'e % ane e ementare& care #e %ro%a!$ cu (iteze e 'e faz$ con#tante Zc 'e,a un!u a*ei. Un'a % an$ #e com%une 'in ce mu t %atru un'e e ementare& care 'ifer$ fie %rin 'irec+ia 'e %ro%a!are& fie %rin 'irec+ia 'e %o arizare iniar$. )0 4n fiecare un'$ e ementar$& (ectorii E #i H #unt %er%en'icu ari /ntre ei "i %er%en'icu ari %e 'irec+ia 'e %ro%a!are6 (ectorii v & E& H formeaz$ un trie'ru orto!ona 're%t& a'ic$ %ro'u#u (ectoria E H are 'irec+ia 'e %ro%a!are. c0 9aria+ia /n tim% a m$rimi or E #i H e#te ar)itrar$ "i e#te 'eterminat$ 'e con'i+ii e 'e %ro'ucere a un'ei. In fiecare %unct a un'ei e ementare "i /n fiecare moment& (a ori e E #i H #unt %ro%or+iona e& ra%ortu or fiin' im%e'an+a 'e un'$ a me'iu ui.

1>