1.

Investigatii radiologice in afectiunile tubului digestiv enumerare

Tehnici de examinare: Radioscopia sau radiografia pulmonara Radioscopia si radiografia abdominala simpla - Pneumoperitoneu - Nivele hidroaerice - Ansa santinela - Aerobilie - Calcificari pancreatice - Chisturi hidatice calcificate Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral - permite evidentierea: - modificarilor functionale; - modificarilor morfologice; - sediul si natura leziunii; - evolutia in timp a leziunii Irigoscopia si irigografia Examenele cu dublu contrast: -aer sau gaz cu subst. de contrast opaca Investigatia cu substante farmacodinamice -modifica tonusul, peristaltica, secretia 2. Tehnica de examinare in tranzitul baritat eso-gastro-duodenal Explorarea esofagului, stomacului ~i duodenului se face de rutina concomitent, cu administrare de contrast per os. Acest tip de examinare poarta numele de examen eso-gastro-duodenal. Pentru a obtine maximum de inforrnatii morfologice ~i functionale din acest examen trebuie ca examinarea sa se faca printr-o succesiune de etape: - Examen in strat subtire, cu 0 cantitate de substanta de contrast foarte redusa, care permite evidentierea reliefului mucoasei - Examen in sernirepletie cu 0 cantitate mai mare de substanta de contrast, care se face folosind compresia dozata; aceasta deforrneaza pliu rile , dar permite punerea in evidcnta a leziunilor de dimensiuni mici - Examenul in repletie cornpleta, care ofera informatii asupra formei, pozitiei dimensiunilor segmentului de tub digestiv examinat; cu aceasta ocazie se urrnareste ~i modul de evacuare (tranzitul) prin segmentul respectiv. Pozitiile cele mai adecvate de examinare ale esofagului sunt in oblic anterior drept (OAD) ~ioblic anterior stang (OAS).In aceste pozitii, esofagul nu mai este acoperit de opacitatea mediastinului ~i poate fi examinat mai usor, Pentru studiul functional (aprecierea peristalticii esofagiene) se folosesc aceleasi pozitii, dar in decubit (decubit dorsal in OAD~idecubit ventral in oblic posterior stang). In repletie esofagul apare ca 0 banda opaca de cca. 2-3 ern Iatime, iar in strat subtire se evidentiaza conturul lui ~i 2-4 pliuri longitudinale. Stomacul se exarnineaza in ortostatism in strat subtire, in semirepletie cu compresie dozata ~i in repletie, in diferite grade de oblic, obtinand informatii asupra contururilor stomacului, curburilor sale, pozitiei ~idimensiunilor, a fetelor sale, precum ~i a tonicitatii ~ikineticii gastrice. In repletie, fornixul pastreaza aerul acumulat in portiunea cea mai inalta a stomacului, care face cu substanta de contrast un menisc orizontal. In decubit dorsal, partea inferioara a stomacului se ridica cranial, fornixul rarnanand fixat dorsal. In acest mod substanta de contrast ia locul aerului din fornix, pe care il destinde, perrnitand evidentierea fetei posterioare a portiunii verticale ~ia antrului in dublu contrast ~ia fornixului in repletie. In decubit ventral substanta de contrast se etaleaza spre marea curbura gastrica ~i antru, astfel ca la nivelul fornixului vom avea aer ~ibariu, dar fara menisc orizontal. Atat in decubit ventral, cat ~i in eel dorsal forma stomacului se schimba, avand aspectul de .cmipoi", cu portiunea verticala scurtata ~i stergerea unghiului gastric. Cadrul duodenal se examineaza concomitent cu explorarea stomacului, utilizandu-se aceleasi pozitii ~i incidente. In decubit dorsal, la nivelul portiunii orizontale se poate evidentia pensa aorto-mezenterica. Tot in aceeasi pozitie se evidentiaza in dublu contrast fata posterioara a bulbului duodenal.

3. Tehnica de examinare in irigografie Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a investigatiei irigografice . Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari baritate per os, substanta de contrast persista timp indelungat la nivelul colonului. Examenul radiologic al intestinului gros se face prin clisma cu substanta opaca. Poarta numele de irigoclisma, dar avand in vedere ca este intotdeauna finalizat cu efectuarea de radiografii este cunoscut sub numele de irigografie. Examenul se efectueaza in decubit dorsal, cuprinzand trei etape succesive: a) Examenul in repletie cornpleta Se introduc retrograd 1-1,5 1 de suspensie de sulfat de bariu cu ajutorul unui irigator. Examinatorul urrnareste progresia substantei de contrast progresiv in fiecare segment al intestinului gros, schimband pozitia bolnavului in raport cu pozitia ~i flexurile pe care le face intestinul gros in abdomen. Astfel rectul ~i sigmoidul se exarnineaza in pozitii oblice ~i / sau de profil, flexurile colice se exarnineaza in oblice pentru a putea fi bine desfasurate, inlaturandu-se suprapunerile, iar transversul se vizualizeaza mai bine in procubit. Se urrnareste coloana suspensiei baritate pana la nivelul cecului. Depasirea valvei ileocecale atrage de la sine opacifierea ileonului si mascarea sigmoidului ~i a cecului. Se efectueaza radiografii ale fiecarui segment. b) Examenul dupa evacuare Dupa repletie bolnavul evacueaza substanta de contrast, lumenul intestinului gros se reduce, resturile de substanta de contrast rarnanand intre pliurile de mucoasa. Etapa mai poarta numele de mucografie ~i se considera ca aducand inforrnatii despre starea mucoasei intestinului. c) Examenul cu insuflatie Mai poarta numele ~i examen in dublu contrast sau, dupa numele celui care a imaginat-o proba Fischer. Aceasta metoda consta in introducerea de aer in intestinul gros dupa ce suspensia baritata a fost evacuata, Aceasta metoda permite vizualizarea mai buna a contururilor mucoasei care este tapetata de pulberea de sulfat de bariu difuzata pe mucoasa de insuflarea de aer. Conturul mucoasei in acest tip de examinare poarta numele de lizereu de siguranta.

4. Modificari elementare morfologice (calibru/lungime/plusuri-minusuri de umplere) ale tubului digestiv enumerare exemple
Modificari de pozitie Ptoza deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare Deplasari (impingere / tractiune) Torsiuni mecanism complex, imagini bizare. Modificari dimensionale Cresterea / reducerea lungimii / calibrului (brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon) cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante) Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice Axiale / excentrice Cu contur regulat / neregulat Lungime: inelare / tubulare Uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat Benigne Maligne Modificari de forma bilocularea gastrica; deformarea polilobata a bulbului ulceros Modificari de contur Amprente = denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine; conturul nu este intrerupt; pliurile sunt impinse dar continue. Neregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale) sau extrinceci (periviscerite) Denivelari Intreruperera contururilor = consecinta proceselor tumorale vegetante Rigiditatea = produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii Benigna Maligna Modificari de mobilitate

 diminuata / disparuta consecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale. mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe)= anomalii ale sistemului de fixare (duoden mobil) Imagini aditionale (plus de umplere) Ulceratiile superficiale mici neregularitati de contur Nisa pierdere de substanta in peretele unui organ Rx: - de fata opacitate persistenta - de profil: - benigna iese din contur; relativ regulata; baza mica de implantare; - maligna forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur (incastrata) Imaginile diverticulare plus de umplere + colet Defectele de umplere (lacune) edem inflamator tumori benigne rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliurile tumori maligne crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte Modificarile reliefului mucoasei pliuri hipertrofice pliuri atrofice convergenta pliurilor aspectul neregulat al pliurilor intreruperea pliurilor disparitia totala a reliefului

5. Modificari elementare functionale ale tubului digestiv enumerare exemple

de tonus - hipotonia- marirea calibrului, evacuare intirziata - atonia- dilatare si suprimare peristaltism - spasmul- local sau segmentar= contractia prelungita a unui grup de fibre musculare circulare, cu suprimarea totala a tranzitului - hipertonia- ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului de peristaltica hiperkinezia- unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid hipokinezia- unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent akinezia- absenta totala a peristaltismului prin:- epuizarea fibrelor secundar unei stenoze, infiltrarea peretelui inflamator sau tumoral, medicamentos dischinezia- determina depresiuni ale conturului de tranzit accelerare= hipertonie+hiperkinezie staza- cu dilatarea segmentului Timpi normali de evacuare: - Esofag- 5-7 sec - Stomac- 2,5-3 ore - Dd.- 60-90 sec - Ajunge la valva Bauhin in 3-4 ore - In flexura hepatica in 8 ore - In sigmoid in 12-18 ore de secretie- hipersecretie

6. Aspect radiologic in ulcerul gastric

- Pierderi de substanta parietale (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa), uneori cu perforatie sau penetrarea unor organe vecine FORME: - eroziune superficiala pierdere de substanta a mucoasei gastrice - exulceratio simplex depaseste muscularis mucosa - ulcer acut crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza; - ulcer calos la virstnici, dimensiuni mari, penetrant - nisa Haudek nisa cu trei nivele (bariu, secretie, aer), penetranta SEMNE DIRECTE NISA - imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate persistenta inconjurata de inel transparent) - imagine de profil: plus de umplere - dimensiuni 2-3 mm la ~ cm - forma triunghiulara, rotunda, aplatizata

- conturul net si regulat, neregulat in cele penetrante - tonalitate omogena (neuniforma in cancer) MODIFICARI PERIULCEROASE - determinate de edem si infiltratie inflamatorie - Rx. banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton) semn patognomonic de benignitate SEMNE INDIRECTE Semne functionale - triada simptomatica: Hipertonie Hiperkinezie Hipersecretie - evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro pilorice - semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se localizeaza nisa) Semne morfologice - Convergenta pliurilor spre nisa - Rigiditatea segmentara - Scurtarea micii curburi - Bilocularea stenoza excentrica - Gastrita insotitoare

7. Aspect radiologic in ulcerul bulbar

Ulcerul duodenal in 90% cazuri ulcer bulbar Radiologic: semnul direct imaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi semne indirecte functionale: - hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului - aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate. - semne indirecte morfologice: - alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita, pilor descentrat, - bulb cu modificari de forma si dimensiuni. Bulb acut ulceros: nedeformat, imagine de nisa inconjurata de edem Bulb cronic ulceros: deformat, neomogen, pliuri neregulate, eventual stenozant

8. Diagnosticul diferential radiologic intre nisa maligna si cea benigna :

Benigna- imagine aditionala ce proemina din conturul lumenului digestive;suprafata este de regula mai mica decat profunzimea;de obicei unica sau cu nr redus(2-3);se poate pune in evidenta existenta unui pedicul;contur regulat bine precizat;in jurul Nisei se evidentiaza banda de transparenta crcumscrisa:edem perilezional;pliurile converg spre nisa aspect stelat maligna imagine aditionala incastrata in conturul lumenului digestiv;localizata intr.o lacuna de dimensiuni variabile cu contururi neregulate,sterse;intensitatea opacitatii este mai mica decat la nivelul portiunii sanatoase a segmentului de tub digestiv in repletie;suprafata mai mare decat profunzimea;intrerupe pliurile

9. Diagnosticul diferential radiologic intre stenoza antro-pilorica benigna si stenoza pilorica benigna :
stenoza antro-pilorica benigna :
- Secundar unui proces proliferativ vegetant sau ulcerant antro-piloric aspect aparent alungit al pilorului ingustare a regiunii antrale prepilorice stenoza axiala sau excentrica contur neregulat, imagini de semiton, pinteni maligni in t. vegetante pereti rigizi, regulati in t. infiltrative tranzitul prezent transpiloric, redus cantitativ dilatare a stomacului suprajacent (niciodata pana la dimensiunile din stenoza benigna)

stenoza pilorica benigna :

- Secundar unui ulcer piloric recidivant, trenanat Rx.: stomac in chiuveta alungit, dilatat, cu fundul sub creasta iliaca - Aton, achinetic - Pliuri sterse - Lichid de staza, mucus, resturi alimentare - Umplere de jos in sus, imagini de fulgi de zapada - Absenta evacuarii in cursul examinarii - Bariu in stomac >3 ore de la ingestie si la 24 de ore

10. Diagnosticul diferential al plusurilor de umplere la tranzitul baritat esofagian Plusurile de umplere (imaginile aditionale) - au ca ~i corespondent radiologic proeminente opace determinate de substanta de contrast, iesind din conturullumenului dar in legatura cu acesta. Sunt reprezentate de: a) Diverticuli b) Spiculi c) Ni~e a) Diverticulii reprezinta defecte ale structurii tunicii musculare, care permit angajarea mucoasei prin bresa constitutta, determinand crearea unor veritabile pungi de dimensiuni variabile. Pot fi unici sau multipli. Dupa natura lor pot fi: - Diverticuli de pulsiune - care au forma rotunda sau rotund-ovalara, cu contur regulat, bine precizat, care prezinta la locul de contact cu lumenul un colet sau un pedicul de regula mai ingust ca restul pungii diverticulare. Diverticulul de pulsiune poate fi in repletie omogen, atunci cand in punga diverticulara nu persista resturi de continut sau neomogen cand contine resturi de continut. Evacuarea sa poate fi totala sau partiala. La nivelul coletului se pot pune in evidenta pliuri de mucoasa care reliefeaza protruzia mucoasei in sacul diverticular. Daca este neomogen si conturul sau este neregulat sau partial sters se considera ca mucoasa din interior este cdematiata printr-un proces de diverticulita Diverticuli de tractiune - au forma triunghiulara, cu baza la nivelul lumenului ~i varful spre exterior, avand contururi regulate, bine precizate, aproape rectilinii. Avand 0 baza larga de implantare se evacueaza complet. Sunt rezultatul unor procese de fibroza, retractile, din vecinatatea segmentului de tub digestiv. Sunt mai rari decat diverticulii de pulsiune. b) Spiculii - (fig.31) reprezinta defecte ale mucoasei de suprafata ~iprofunzime mica, de forma triunghiulara de cca. 1-2 mm., care se pun de obicei in evidenta la examenul in strat subtire. Au ca substrat procese inflamatorii care deterrnina aparitia unor ulceratii superficiale. In repletie pot sa nu fie vizualizati sau s neregular itati de contur. Sunt de obicei multipli ;?i apar eel mai frecvent la nivelul ultimei anse ileale ~i a colonului, dar mai rar ;?ila nivelul esofagului. c) Nisele - sunt plusuri de umplere care traduc existenta unei solutii de continuitate (ulceratii) de suprafete ;?i profunzimi diferite la nivelul peretelui segmentului de tub digestiv sau al unei mase tumorale, cornunicand cu lumenul organului cavitar.

11.Aspect radiologic in cancerul gastric

Tumorile gastrice benigne Polip, leiomiom, lipom, fibrom, neurinom, schwanom, angiom, insula de pancreas ectopic. RADIOLOGIC - Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net Tumorile gastrice maligne Cel mai frecvent adenocarcinoame, apoi sarcoame, limfoame Trei tipuri anatomopatologice si radiologice: Vegetant imagine lacunara Lacuna maligna -dimensiuni variabile, de obicei mari, - contururi neregulate - imagini de semiton - pinten malign - inconjurata de relief malign: pliuri groase, neregulate, deformate in maciuca, in limba de clopot, - Stenoza excentrica sau axiala contururi neregulate disparitia reliefului mucos camera cu aer micadispare RGE incontinenta pilor

Infitrant rigiditate - deschide unghiul gastric - antru conic sau cilindric - stenoza mezogastrica, axiala, cu bilocularea stomacului Schirul gastric (linita plastica)- organ tubular - fara peristaltica

Ulcerant nisa maligna - Retrasa din contur - Baza larga de implantare - Dimensiuni de ob. mari - Fundul rigid si neregulat

- Relief malign inconjurator Tipuri: - incastrata- mica, pe un placard infiltrativ

in lacuna- intr-o masa vegetanta ulcerata in menisc- intr-o vegetatie dezvoltata de pe o curbura

12.Aspect radiologic in cancerul colonic

Tumorile colonului Tumori benigne - Polipul frecvent rectosigmoidia - Polipoza rectocolonica Tumori maligne - Adenocarcinoame vegetante sau infiltrante, asociind leziuni ulcerative Forma vegetanta = lacuna + relief malign + semiton + pinteni maligni (pantalon de golf, explozie de grenada, cotor de mar) Forma infiltranta = rigiditate parietala, contur dintat In stadii tardive, in ambele forme - stenoze axiale sau excentrice - ulceratii cu aspect de nisa maligna

13.Diverticulii tubului digestiv descriere radiologica particularitati de localizare

DIVERTICULII ESOFAGIENI = Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagian Diverticuli de pulsiune slabirea musculaturii esofagiene localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice RADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timp Diverticuli de tractiune situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheei in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinat RADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusa Diverticul Zenker - ia nastere la granita dintre faringe si esofag hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior diverticuli duodenali : - plusuri de umplere legate prin pedicul - unici sau multiplii, - obisnuit pe DII sau DIII - forma rotund-ovalara, contur net. Diverticuli colonici - La adulti, frecvent multipli, de la ~mm la ~cm - Plusuri de umplere legate prin pediculi Diverticuloza Diverticulita Fistule colice

14.Aspectul radiologic normal al tesutului osos spongios si compact

Tesutul osos compact este format din: - sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice) - lamele complementare - una care inconjoara diafiza in manson, sub periost - alta situata spre canalul medular = endost; - canalele Volkmann pe elementele precedente Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen IRM: asemnal in toate secventele Tesutul spongios este constituit din: - lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea - trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu functiile osului Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente CT: travee dense ce se intersecteaza in retea IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

15.Aspectul radiologic normal al osului lung

1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular. Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului Tesutul osos compact este format din: - sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice) - lamele complementare - una care inconjoara diafiza in manson, sub periost - alta situata spre canalul medular = endost; - canalele Volkmann pe elementele precedente Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen IRM: asemnal in toate secventele Canalul medular Rgr. banda radiotransparenta CT: densitate tisulara, predominant grasoasa IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2) Periost Rgr, CT: nevizibil IRM: asemnal 2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara Tesutul spongios este constituit din: - lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea - trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu functiile osului Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente CT: travee dense ce se intersecteaza in retea IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

16.Leziuni elementare de structura distructive enumerare, exemple

1.Demineralizare = diminuarea sarurilor fosfo-calcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea integritatii acesteia (reversibila) Evidenta RADIOLOGIC la o pierdere mai mare de 30% din continutul normal de saruri PCa. Radiologic: in spongioasa: scaderea grosimii traveelor cu cresterea spatiilor dintre travee si accentuarea transparentei afectarea compactei poate merge de la discreta diminuare a opacitatii pana la aspect de spongiozare Distributie: difuza generalizata dezechilibru metabolic general, cu rezultat activarea mecanismelor de mobilizare a calciului din schelet. localizata cauzata de factori locali producatori de hipo-/ hiperperfuzie inflamatori infectiosi tumorali parazitari mecanici Exemple: Artrita hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator metabolizarea sarurilor PCa scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei demineralizare Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare 2. Osteoliza presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme: modificari tip metabolic local (inflamatie) dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare tumorala) + combinate (osteomielita) Diagnosticul poate fi sugerat in functie de Sediu: - diafizar, metafizar, epifizar - cortical, spongios, canal medular Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata Contururi: - nete cu scleroza periferica (tip IA) - nete fara scleroza periferica (tipIB)

- sterse, multiple = aspect mancat de molii (tip II) - microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III) Matrice: omogena / septata / calcificata 3. Osteonecroza = leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un teritoriu osos septica aseptica la nivelul epifizelor = osteonecroza aseptica la nivelul diafizelor, metafizelor = infarct osos la copil, osteonecroza ncl. epifizari = osteocondroza 4. Atrofia prin presiune = caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui element compresiv de vecinatate (adeseori vascular) din interior spre exterior (ex. chist osos) dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca balonizata in adenomul hipofizar)

17.Osteoliza aspecte radiologice, clasificare, caractere benigne/maligne, exemple

Osteoliza presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme: modificari tip metabolic local (inflamatie) dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare tumorala) + combinate (osteomielita) Diagnosticul poate fi sugerat in functie de Sediu: - diafizar, metafizar, epifizar - cortical, spongios, canal medular Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata Contururi: - nete cu scleroza periferica (tip IA) - nete fara scleroza periferica (tipIB) - sterse, multiple = aspect mancat de molii (tip II) - microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III) Matrice: omogena / septata / calcificata Osteoliza este modificarea radiologies elernentara in care componenta mineral a ~i proteica sunt distruse pe un teritoriu osos in totalitate. Este consecinta activitatii exacerbate, insulare, de osteoclazie. Desfasurarea ei este un proces mai lent decat demineralizarea. Procesul apare ca ~i consecinta a alterarii grave a caracteristieilor biologice ale tesutului osos datorita unor procese patogeniee diverse. Substratul patogenic al osteolizei este reprezentat de: - Procese inflamatorii - Procese toxice - Hemoragii - Suprasolicitari mecanice - Proliferari maligne Aparitia osteolizei este urmarea unui proces de demineralizare rapida care favorizeaza fagocitarea osteoclazica, urrnata de dezvoltarea unui tesut de granulatie Aspectul radiologic al zonelor de osteoliza este eel al unor arii de resorbtie osoasa de dimensiuni variabile, cu contur bine precizat sau sters, regulat sau neregulat, uneori determinat de un lizereu osteosclerotic, alteori de structura osoasa din jur, in interiorul carora macrostructura osului este complet disparuta. Uneori in interior se pun in evidenta septuri sau calcificari. Zonele de osteoliza pot fi localizate la nivelul tesutului osos compact, unde se ~ivizualizeaza mai usor, sau la nivelul spongioasei osoase. Aria de osteoliza poate fi localizata periferic, afectand conturul osului. In acest caz, dad diametrul1eziunii este mai mare decat profunzimea poarta numele de eroziune, iar dad profunzimea este mai mare decat diametrul 1eziunii poarta nume1e de carie. Dad 1eziunea este situata central, neafectand conturul osului se numeste lacuna osoasa. In situaria localizarii subcortica1e 1eziunea osteolitica se mai numeste ~igeoda osoasa.

18.Leziuni elementare de structura constructive enumerare, exemple

1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza A. OSTEOSCLEROZA In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul endostului compactei Radiologic: ingrosarea compactei ingustarea canalului medular Spongioscleroza intereseaza componenta spongioasa Radiologic: ingrosarea traveelor preexistente cresterea numarului traveelor scaderea numarului areolelor scaderea transparentei specifice osului spongios evolutia pana la aspectul de compactizare B. PERIOSTOZA = formare de os nou la nivelul periostului In functie de aspectul radiologic: 1. unilamelara (specifica proceselor inflamatorii) 2. plurilamelara a.inflamatie b.sarcom Ewing 3. spiculata (t. maligne) 4. apozitii periostale (triunghi malign Codman) 2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os = OSIFICARI HETEROTOPE -osteofite -sindesmofite -osificari posttraumatice

19.Periostoza aspecte radiologice

B. PERIOSTOZA = formare de os nou la nivelul periostului In functie de aspectul radiologic: 3. unilamelara (specifica proceselor inflamatorii) 4. plurilamelara a.inflamatie b.sarcom Ewing 4. spiculata (t. maligne) 5. apozitii periostale (triunghi malign Codman)

20.Aspecte radiologice in consolidarea normala a fracturilor

ANATOMOPATOLOGIC: 1. formarea calusului fibroproteic organizarea hematomului intre fragmentele de fractura sub forma de coagul, apoi retea de fibrina hiperemie importanta mobilizarea sarurilor PCa din fragmentele implicate in focarul de fractura 2. formarea calusului conjunctiv calusul e invadat de fibroblasti ce produc fibre de colagen + existenta de saruri minerale se creeaza conditiile osteogenezei are loc o contractare a componentei moi, cu apropierea segmentelor osoase implicate RADIOLOGIC: dupa 7-10 zile: cresterea transparentei extremitatii osoase din focarul fracturat = demineralizare locala largirea solutiei de continuitate, contururile osoase adiacente apar sterse

dupa 2 saptamani: demineralizare importanta linia de fractura apare mai putin clara (fum de tigara) incepe procesul de modelare sub activitate osteoclastica

3. Etapa de calus osos primitiv la nivelul matricei conjunctive sunt depuse saruri PCa, realizand o structura osoasa relativ anarhica in care sunt prinse cele 2 extremitati

4. Calus osos definitiv

dupa 3 saptamani opacifiere neomogena la nivelul focarului de fractura care depaseste limita traiectului

treptat, dispare solutia de continuitate fiind inlocuita de structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o luna calusul capata aspect trabecular stabilirea continuitatii compactei si reducerea volumului calusului

21.Tulburari in consolidarea fracturilor aspecte radiologice

Calus vicios: consolidare in pozitie anormala Calus exuberant: calus voluminos cu interesare de parti moi Pseudartroza: lipsa de stabilire a continuitatii intre fragmente la 6 luni de la producerea fracturii Mecanisme: distanta mare dintre fragmente hipervascularizatia teritoriului interpunere de parti moi si distrugere de periost rezulta osificare si depunere de os nou pe fiecare dintre fragmente, cu aparitia de corticala noua spre focarul de fractura Radiologic: lipsa de calus in jurul elementelor din focarului de fractura aparitia de os nou compact la nivelul versantilor fracturii

22.Complicatii postfractura aspecte radiologice

imediate / tardive - Infectia in cazul fracturilor deschise Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase Clinic - semne de infectie acuta Prognostic prost si vindecare dificila. - Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural, scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei) Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a fragmentului necrozat IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv - Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic mana si picior (tulburari vasomotorii locale) Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F IRM: edem osos Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata Se remite prin reglarea circulatiei locale. - Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate. Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei - Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura

23.Osteomielita aspecte radiologice dupa faza anatomo-patologica

FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE Aspect anatomo-patologic proces inflamator domina fenomenul conj.-vascular afectarea secundara a tesutului osos hiperemie demineralizarea mai ales in spongioasa , dar si in compacta Aspect radiologic 10-14 zile os : aspect normal parti moi: creste densitatea partilor moi in vecinatatea metafizei interesate dupa 10-14 zile os: demineralizare difuza(spongioasa si compacta), ce se extinde rapid 15-20 zile + reactie periostala unilamelara sau plurilamelara

+ inflamatia si a periostului

(PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE) FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE) Aspect anatomo-patologic abcesul format difuzeaza in toate directiile se produc necroze, datorita emboliei microbiene, compresiei vaselor (in compacta mai usor, datorita vascularizatiei sarace si lipsei anastomozelor)

inflamatia periostului este intretinuta de prezenta sechestrelor

10

Aspect radiologic

- aspect patat al demineralizarii, cu aparitia de mici zone de osteoliza - apar sechestre in spongioasa- dimensiuni mici in compacta dimensiuni mari (PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE) FAZA DE REMANIERE Aspect anatomo-patologic - dupa indepartarea sechestrelor (eventual chirurgical) se regenereaza osul, de obicei neomogen , unde nu a fost distrus (abces, sechestre);

Rx vizibil dupa mai multe luni (2) - portiuni de os izolate de tesutul din jur prin zone de osteoliza - delimitarea de tesutul din jur: 4-6 luni - se pot resorbi, se pot elimina (fistule) - reactii periostale din ce in ce mai bogate

Aspect radiologic

- apozitiile subperiostale isi reduc dimensiunile - structura se reface, putind persista zone cu structura mai condensata sau mai rarefiata pot persista cavitati ( zone de osteoliza )

- lipsa de substanta osoasa se completeaza partial sau total (PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE)

FAZA DE CRONICIZARE: pusee repetate, evolutie prelungita Aspect anatomo-patologic Aspect radiologic - prezenta sechestrelor intretine infectia - reactii periostale abundente ingrosare neregulata a (congestia si staza locala conditii pt. osteoscleroza) osului - circulatie locala lenta cu staza limfatica favorizeaza - osteocondensare formarea de os - ingustare a canalului medular - compactizarea spongioasei prezenta de abcese cu sechestre - in interiorul acestor condensari apar zone de osteoliza bine conturate ce pot contine imagini de sechestre - prezenta de fistule (PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE)

24.Aspecte radiologice in tuberculoza vertebrala

LOCALIZARE : - la nivelul corpului vertebral de obicei - in jumatatea anterioara a corpului vertebral - in apropierea discului - coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent ) Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului vertebral vecin. Radiologic : - leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia semnelor clinice In ordine apar: Afectari discale: - Pensarea spatiului intervertebral anterior sau lateral: cifoza, scolioza in intregime, cu aspect estompat, sters Leziuni vertebrale a. de structura - platouri vertebrale cu contur sters - osteoporoza de vecinatate - lacune - marginale, in oglinda - centrale, cu contururi sterse - sechestre demineralizate b. de forma si dimensiuni - diminuarea in inaltime a corpurilor vertebrale prin leziuni distructive cifoze , scolioze, retrolistezis PERIOADA DE STARE Se accentueaza modificarile spatiilor si corpurilor vertebrale

11

corpurile vertebrale isi reduc inaltimea in mod evident suprafetele discale vin in contact datorita distructiei complete a disculului = blocuri cifoze angulare aparitia abcesului rece opacitati uni-/ bilaterale ce bombeaza mai mult/ mai putin lateral, limite nete, omogene, depasind apofizele transverse apar si procese reactionale = linii de demarcatie scleroza ce delimiteaza leziunile si reface contururile osoase STABILIZARE disparitia sechestrelor regresia abcesului rece delimitarea neta a focarelor instalarea sudurii intervertebrale

25.Necroza aseptica de cap femural aspect radiologic

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia / intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare, sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze: origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap femoral origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism, hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori), citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher) EPIDEMIOLOGIE: 85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve- Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler) ANATOMIE PATOLOGICA: Stadiul 1 : moarte celulara la debut Stadiul 2: aparitia unei interfete periferice reactive 2a = osteocondensare relativa prin scaparea de la demineralizare - ce apare prin hiperemia reactiva si diminuarea activitatii 2b = osteocondensare reala survenind la nivelul suprafetei portante Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor necrozate, fractura si stergerea osului subcondral Stadiul 5: distructia cartilajului de acoperire si aparitia coxartrozei ASPECTE RADIOLOGICE: Dupa STEINBERG - 5 stadii: 1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice, histologice si izotopice 2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima manifestare radiologica consta din modificari structurale teoretic reversibile : osteocondensare sectoriala a capului femoral o plaja de demineralizare heterogena subcondrala inconjurata la periferie de osteocondensare arciforma (situata de obicei in cadranul supero-extern si anterior) forma capului femural pastrata fara modificari ale spatiului articular, fara osteofite 3. fractura subcondrala coaja de ou spatiul articular in continuare normal 4. modificare de forma a capului femural spatiul articular normal 5. leziuni articulare degenerative secundare: ingustarea spatiului articular remanieri osoase degenerative

26.Caractere radiologice de diferentiere benign-malign in tumorile osoase osteolitice

Criterii de benignitate tumori monooste (1 os), monotope (1 localizare) rata de crestere lenta (da posibilitate osului sanatos de a de delimita de leziunea tumorala) = contur in harta geografica,eventual scleroza marginala, atrofie prin presiune nu distrug corticala nu determina reactie periostala (rar, de tip benign) nu invadeaza partile moi Criterii de malignitate monooste / polioste, politope rata de crestere rapida (limite imprecise) Exceptie: mielom multiplu rata lenta dimensiuni mari intrerup corticala determina reactie periostala (spiculata, triunghiulara) evolutie rapida pot recidiva

12