Tmioas romneasc

Tmioasa romneasc este un vechi soi romnesc de struguri folosit pentru producerea de vinuri de calitate albe, dulci i aromate. Acest soi cultivat de mai bine de dou milenii n spaiul romnesc i gsete rdcinile n sudul Greciei antice, fiind apreciat de ctre toate popoarele aflate n bazinul Mrii Mediterane, unde era folosit ca moned de schimb. n spaiul romnesc, soiul a a uns att prin colonitii greci, cat i prin interven ia romanilor. !uprafata total actual cultivat cu Tmioas romneasc este de aproape ".### de hectare. $entru a se produce vinuri cu denumire de origine controlat %&'(), acest soi este cultivat n (otnari, *ui, &ealu Mare %+alea (lugreasc, ,rlai, (eptura, Tohani, Merei, -oreti i .reaza), $ietroasele, tefneti, Arge,&rgani, .anu Mrcine, !egarcea, Mehedini %!everin, (orcova, Golul &rncei, +n u Mare, 'revia) i Murfatlar %Medgidia i (ernavod). $roducia de struguri este relativ modest, de pn la /0"#.### 1g2ha i scade n procesul de supracoacere a ungnd la 304.### 1g2ha. !trugurii acumuleaz frecvent 53#056# g2l zaharuri, iar n anii favorabili chiar 57#08## g2l. +inurile au un coninut de alcool de "590"5,69, de o culoare ntre galben0auriu i chihlimbariu, cu o arom bogat de flori de tei i salcm, cu o mare persisten gusto0olfactiv. :ntensitatea aromei se menine la nvechirea n sticl pn la 70/ ani dup care intensitatea scade, iar aroma sugereaz mirosul fagurelui de miere.

Tamaioasa ;omaneasca (otnari Tamaioasa ;omaneasca este un vin alb de inalta tinuta, puternic aromat, cu o savoare inegalabila. Aroma sa inegalabila ingemaneaza parfumul de busuioc si fan cosit in soare. Generos, inviorator, vitalizant, plin de seva si corp, are gustul comple< de pere busuioace si fragi de padure si un post0gust lung, de inalta clasa. (unoscut si sub denumirea de .usuiaca de Moldova, Tamaioasa Alba, Tamaioasa de &ragusani sau Tamaioasa de Moldova, Tamaioasa ;omaneasca este un soi autohton cultivat pe teritoriul tarii din timpuri indepartare. =enotipic, se aseamana cu Muscat =rontignan, cultivat de asemenea, de multa vreme in =ranta. Tamaioasa romaneasca se inscrie in aceeasi gama valorica de calitate ca si Grasa si =eteasca Alba. >ste un vin alb, singular in paleta vinurilor aromate romanesti, fiind apreciat ca produs original in cel mai bun inteles al cuvantului. !e obtine din strugurii soiului cu acelasi nume culesi tarziu, fapt pentru care el apartine grupei de vinuri indreptatite la denumire de origine controlata DOC0(T. :n anii de mare favorabilitate, vinul se poate produce si din struguri culesi la innobilarea boabelor &'(0(:.. Amprenta soiului din care provine depinde in mare masura si de durata si de modalitatea in care are loc operatiunea de macerare0 fermentare in vederea e<tragerii substantelor ordonate din pielita boabelor. .ogatia in e<tract sec nereducator, aciditate totala, glicerol, zaharuri, alcool etc. si modul cum acestea se amortizeaza intre ele fac ca vinul sa se prezinte ca un intreg, un tot, din care nimic din ce ii este necesar nu ii lipseste. !ub o frumoasa roba galbena stralucitoare, cu refle<e verzui sau galbui, in raport cu trecerea anilor, se ascunde o licoare rar intalnita. $arfumul de busuioc si fan de curand cosit, la care se adauga o aroma deosebita de pere busuioace, ii confera, comparativ cu celelalte vinuri aromate, o distincta personalitate, calitate ce ustifica unitatea podgorie0soi0vin. Gustul sau este inimitabil, sugerand pe cel al unei dulcete

preparata din petale de trandafir. =iind un vin robust si cu o buna coloana vertebrala, la degustare produce o senzatie de plinatate si caldura. ,soara astringenta, sesizata uneori la vinul tanar, obtinut printr0o macerare0fermentare de mai lunga durata, nu0i diminueaza cu nimic caracterul glisant si nuanta de onctuozitate si de catifelare. $us in fata unei asemenea cupe de (otnari, consumatorul incearca un sentiment de autentica placere si apreciere, iar specialistul ramane frapat si refle<iv. Recomandare culinara: !e serveste in asociere cu deserturi %pra ituri, clatite, papanasi, creme, strudele, placinte, salate de fructe, nuci, alune, migdale).