C-TII PT. HALE IND.

PE STALPI CU CONSOLE TIP PERON au avantajul unei bune iluminari directe si posibilitatea de ventilare corespunzatoare. Struct de rezistenta este o struct static determinata si se recomamda pt amplasament pe teren sensibile cu potentiale tasari inegale. De regula, traveile acestor c-tii sunt de 6 7,5 m. Stalpii pot fi preturnati pe santier iar acoperisul poate fi realizat in solutie prefabricata. Cand desc id sunt f. mari se poate recurge la montarea unor tiranti metalici pt eclilibrarea eforturilor. !a astfel de structuri, legat longitudinale sunt asigurate in zona centrala "pe direct talpilor#. Se mai pot e$ececuta din metal % sol caract depozitarii soproanelor cat si alelor pt productie care sunt prevazute cu rampa C&. "inaltimea rampei ',' m de la cota terenului#. HALE INDUSTRIALE TIP SED- sunt caract pt ind de bunuri de consum "te$tile, metalurgice#. Sol este econom avand grad ridicat de aplicabilitate in special pt ctii amplas pe teren bune de fundare. (stfel de structuri realiz din b.a. prefabricat sau monolit asig un grad de iluminat coresp si poate acoperi o supraf contruita f. mare. HALE IND CU ACOPERIS REALIZATE CU INIMA PLINA implica realiz unor imbinari articulate la partea superioara in consid in care sunt gr. )refabricate sau daca sunt monolit sist asig o incastrare. )t ale ind cu o sg desc idere cu varianta monolita, grinzile au sectiune variabila urmarind diagrama de momente. Desc iderea unei struct este limitata. (coperisul se realiz in varianta prefabr sau varianta monolita. )t desc ideri * 6 m o astfel de struct este prevaz cu luminator% rigla cadrului continua iar lumin aplicat pe zona traveii. )t ale cu desc mare se utilizeaza struct prefabricate. +otdeauna prefabr implica realiz unei imbinari articulate. ,ar - dispunerea grinzii pe '. m desc id care descarca pe stalp si pe care vin amplasate c esoane de acoperis. ,ar -- disp intre cei / stalpi a unei grinzi longit pe care descarca fasii cu descc id de '. m. HALE ACOPERITE CU BOLTI SUBTIRI CU ECHILIBRU SPATIAL sol constructiva de acoperire a ctiilor ind realizate din panze subtiri au o gama larga de aplicabilitate, mai ales acolo unde desc iderile sunt mari. )rin faptul ca o bolta lucreaza spatial, starea de eforturi este foarte redusa, rezultand grosimi mici ale elem. !a desc id de 6 m gros panzei se alege constructiv 0-5 cm. . (vantajele pe care le prez utiliz panzelor subtiri la c-tii ind 1 permite amplasarea stalpilor la distante mari % consumul de material este redus % suprafetele sunt curate si usor de intretinut. Dezavantaje 1 dificultate in realizarea golurilor de trecere % dificult amplasari luminatoarelor % pt incarc concentrate treb consid mas suplim % te nologie de e$ecutie costisitoare % sol de remediere a degradarilor impune te nici speciale. (stfel de sisteme pot fi realizate sub forma de panza cilindrica sau cu curburi dupa ambele directii. HALE CU ACOPERISURI IN ARCE DIN B.A . sist de acoperire in arc pt ctii ind, treb sa urmareasca rezolvarea probl functionale si de gabarit, sa se asig o distrib uniforma a mom incovoietor. )ractic pt c-tia arcelor folosite la acop alelor ind, curba arcului este un arc de cerc. !egat arcului sunt consid tip articulat.. )t desc ideri mari, struct se ec ilibr prin pozition tirantilor. +irantii pot fi pretensionati sau fara tens initiala in timpul e$ploatari intrand in tensiune. +irantii precomprimati se utiliz la asamblarea elem prefabr sau pt preluarea ef de intindere rezultate din efectul mom incovoietor. (rcele monolite din b.a. tirant precomprimat sau necomprimat sunt folosite la alcatuirea struct spatiale sau c-tii suspendate. -n unele situati in vederea reduceri sagetii tirantului se suspenda tirantul de arc prin interm unor montanti din metal sau beton. 2igiditatea la incovoiere a montantilor treb sa fie neinsemnata "3#, pt a nu provoca din efect deplas nodurilor mom incov si forte taiet suplim in arc modificand starea de eforturi considerata in faza de proiectare.

HALE CU ACOPERIS DIN GRINZI CU ZABRELE pt ale cu desc ideri * '. m. -n comparatie cu arcele, grinzile cu zabrele sunt mai rationale d.p.d.v. al comportamentului la sarcini nesimetrice. 4r cu zabrele pt desc ideri mari pot fi realiz din componente prefabric asambl prin postcomprimare. +raseul cablurilor precomprimate este prevazut atat prin talpa superioara cat si prin talpa inferioara. +raseul se alege a.i. ef de compres ca urmare a precomprimarii sa fie cat mai apropiate de cele de intindere rezultate ca urm a actiuni fortelor e$t. Ca sist de acoperire, fermele pot avea diverse forme "ferma tip lentila % cu descarc pe talpa inf.#. STRUCTURI DE HALE INDUSTR pot fi realizate si in solutie metalica % in aceasta varianta se realiz struct de stalpi cu inima plina, casetate din profile, sau sectiuni compuse care au prevazute si zabrele pe langa profile cu inima plina. )t astfel de situatii fundatia realiz din b.a. tip cuzinet, prevazute cu placute metalice ancorate, dimensionate de a prelua eforturi de montare si de f taietoare, f a$iala transm de capatul inferior al stalpului. -nbinarile dintre sect compusa a stalpului si fund poate fi imbinare tip articulat sau incastrat . (stfel de stalpi sunt prevazuti cu console pentru grinzi de rulare, console pt sist de acoperis, etc. (coperisul alelor ind poate fi realizat cu grinzi cu inima plina din metal sau grinzi metalice cu profil econ."cu goluri#. GRINZI CU ZABRELE DIN METAL struct pt ale ind pot fi realiz si in sol mi$ta, respectiv fundatie si stalp din b.a. , acoperis metalic. -nc iderile perimetrale pot fi definitive, zidarie portanta cu panouri de profilit sau supraf vitrate, cu tamplarie aluminiu, p.v.c. sau solutie dementabila izopane, panouri prefabricate din beton usor cu si fara izolatie. (tunci cand desc iderile alei depasesc de / ori inaltimea ma$ima in mod obligatoriu se vor prevedea luminatoare pozitionate in zona de acoperis. (doptarea sol constructive este strans legata de procesul te nologic care se desfasoara si implicit de microclimatul industrial a.i. 1 - pt industrie cu degajari de no$e c imice agresive cu umiditati ridicate se vor adopta sol constructive realiz din b.a. luanduse masuri de protectie anticoroziva % - pt ind la care fact de poluare este de natura acustica se vor utiliza struct metalice % - pt ind la care la niv solului se dezvolta temp ridicate, se va prefera utilizarea unei struct mi$te MICROCLIMATUL INDUSTRIAL este dependent atat de te nologia utilizata in proc de productie, cat si de aptitudinile functionale ale cladirilor. Cond pe care trebuie sa le asig climatul ind sunt 1 +56)52(+72( un factor esential care influenteaza climatul ind, sc imbul de caldura care intervine in activitatea ind intre corpul uman si mediul inconjurator trebuie reglat cu efortul depus. 76-D-+(+5( un fact imp care intervine in climatul ind fiind definit umiditate relativa. 7miditatea relativa este raportul dintre continutul real de vapori de apa si continutul ma$ de saturatii la aceleasi cond de presiune. ,58+-!(+-( este crearea atmosferei interioare confortab si poate fi facuta natural sau artificial. Sunt ind unde apare obligat realiz ventilatiei fortate "ind c imica, metalurgie#. !76-8( S- C7!92-!5 iluminarea poate fi realizata natural sau artificial. 4radul de ilumin in ind se masoara pe un plan orizontal situat la apro$ ' m de la cota pardoselii. -lumin naturala a unei c-tii industriale se face prin ferestre amplasate pe zona perimetrala sau prin luminatoare"pozitionate in sist de acoperis asigurand etanseitatea#.(naliza gradului de ilumin se efect pe baza raportului dintre suprafata vitrata si aria pardoselii"indicii recomandati sunt 1 pt ateliere mecanice '5: , laboratoare;3:, otelarii '5:#. 5$ista o corelare intre inalt si latimea cladirii 1 l < / e$igentele de ilumin nu sunt specifice, supraf vitrate se dispun pe o sg latime % l = 0 se dispun ferestre pe / laturi. >4969+7! nivelul sonor se masoara in decibeli pt dif situatii,

normele prevad param ma$ acustici care insotesc funct. )t om tot ce depaseste .3 d? produce leziuni. +urboreactoarele se izoleaza cu materiale de ctie izolatoare sau utiliz de absorbanti acustici. ,-?2(+--!5 reprez un factor distructiv asupra calitati elastice ale materialelor, de aceea prevederea unor masuri de eliminare a vibratiilor sunt benefice atat pt personalul care e$ploateaza constr cat si pt struct de rezistenta. DEPOZITELE sunt ctii caract platformei ind. )ot fi depozite inc ise, desc ise, acoperite sau neacoperite. -ntreaga alcat a unui depozit depinde de cond de pastrare, manipulare, mijl de transport pe orizont sau vert utilizate pt depozitarea produselor. Depozitele sunt prevazute cu linii C&, benzi transportoare, platf de depozitare, sist de transp pe verticala. Depozitele pot fi cu regim de fct )arter "sol identice cu a alelor ind# sau etajate "realiz in sol monolite#. )t mat granulare se practica struct de depozit de forma triung iulara realizata cu bolti subtiri sau pe baza de arc cu ; artic. !a astfel de depozite incarcarea se face prin usi asezate la partea superioara iar descarcarea se face prin usi asezate la niv terenului. Calc struct de rezist este putin diferit fata de al alelor ind avand in vedere faptul ca e$ista riscul incarcarii simultan al tuturor planseelor. -n evaluarea incarc se are in vedere faptul ca ma$ '5: din suprafata utila este destinata circulatiei, restul se aloca depozitului. Depozitele etajate sunt ctii grele care implica sist separat de fundare "fund radier, pe coloane, pe piloti#. Depozite acoperite si desc ise lateral sunt depozite tip sopron realizate in special din b.a. prefabr, stalpi preturnati, acoperis realizat cu pane precomprimate, grinzi cu inima plina precomprimate, invelitoare usoara. Se utiliz pt depozitarea provizorie a mat granulare, materii finite ce nu sufera proces de degradare. Depozite descoperite sunt intalnite in special ca depozite de materii prime in ind metalurg, siderurgica, artiei. +ransportul pe oriz este realiz prin estacada pe pod rulant, realizata fie in varianta din b.a. prefabr, fie in varianta metalica. PODURI INDUSTRIALE se utiliz in cadrul platformei ind acolo unde sunt necesare miscari de materii prime si materiale. Dpdv al scopului pt care sunt realiz, podurile ind se pot clasifica 1 -5stacade pt poduri rulante "destinate sustinerii cailor de rulare e$t la depoz neacoperite# -5stacade pt benzi transportoare, -5stacade pt conducte, -)asarela pt trecerea oamenilor intre dif puncte. )odurile ind pot fi realizate din metal sau b.a. "durabilitate mare#. Caracteristica podurilor ind este ca sarcina utila si perm variaza in linii f mari. &ct de rap dintre ) si @ se alege sol constr metal, b.a. )odurile ind au o struct de rezist intr-una din variantele1 grinzi rezemate pe ctii "estac pt benzi transp, pasarele de circ# sau grinzi rezemate pe stalpi cu care alcat cadrele"estac pt conducte, supratraversarile#. ` ESTACADA PT PODURI RULANTE- se fol in ind unde mat prime, mater si prefabr se manipuleaza cu ajutorul podului. 9 estacada pe pod rulant are in compon urmat 1 grinda de rulare, stalpii, sina de rulare, mijl de acces la nivelul grinzilor, zone de acces dealungul gr de rulare. 4r. de rulare sunt elemente precomprimate, stalpii pot fi prefabricati din b a sau b p. )odurile ind sunt de 0 tipuri fct de regimul de lucru 1 usor, mediu, greu, foarte greu. -ncarc date de podurile rulante sunt 1 incarc verticale "greut propr pod, greut carucior, sarcina in carlig# % incarc orizontale in lungul podului"act de franare a podului rulant# % f orizontale transv caii de rulare "din act de franare a caruciorului# % f orizontale de imobiliz a podului

rulant "tampoanele#. Sina de rulare poate avea rezemare continua sau intermit, fct de reg de e$pl al podului ea poate desc pe gr de rulare sau prin intermediul traverselor din lemn. ?etonul de sub sina de rulare este supus la urm solicit 1 -vibr de inalta frecv creata de vibr sinelor % - sarcini alternative create de frecv de utilizare a podului rulant. Calculul unei astfel de structuri se realizeaza considerand estacada de pod ca un cadru solicit la incarc verticale, orizontale, orizontale perpendiculare. (vand in vedere faptul ca rigidit grinzi este mult mai mare decat a stalpilor, se recom considerarea si calculul gr de rulare ca grinzi continue cu incastrari partiale la capete. 5lem imp in calcul este asig rostului si limitarea deform acestuia. 9 problema critica o constit dimensensionarea pintenului care datorita descentrari podului in 73: din cazuri prezinta cedari locale. !a dimens estacadelor pt podurile rulante este necesar a fi consid urm S.!. 1 S! de rezistenta in sect normale si inclinate "stalp# % S! la oboseala "grinda# % S! de deform "grinda de rulare# % S! la fisurare "grinda#. ESTACADE PT BENZI TRANSPORTOARE se utiliz in ind c imica, mat de ctii e$tractiva. Dpdv al materialelor constitutive se pot realiza din beton, metal, lemn, sol mi$te. -n fct de cond te n astfel de estacade pot fi inc ise sau desc ise. 5lem struct sunt grinzi, placi si stalpi. (tunci cand lungimea traseului este mare, pt a evita struct costisitoare inalte, estac se prevad cu rupere de panta. 5st pt benzi transp sunt prevazute cu spatiu pt circulatie si balustrade metalice. ?enzile 1 au banda cauciucata, role de reazem, mecanism de actionare al benzii, dispozitiv de intindere al benzii, disp de incarcAdesc al acesteia. 8r benzilor aferent unei estac este impus din considerente te nol. 5stac pt benzi transp se calc la urmat incarcari1 date de banda transp , date de greut mat transportat , date de dispoz de intindere al benzii , longitudinale dat. frecarii benzii pe role. Sc ema statica este grinda simplu rezem pe stalp. Stalpii se incastr intr-o fund pa ar. ESTACADE PT CONDUCTE sunt struct de rezist care asig suportul de descarc pt conducte a caror diam variaza intre 53-/333 mm. Conductele pot fi amplas la sol, subterane sau suprateran. Datorita drumurilor si a C& industr din incinta platformei, pac etul de conducte trebuie sa asig gabaritul necesar circ diverselor utilaje. Cand dist intre stalpi se doreste a fi mai mare, se recurge la pozarea conductelor pe o estacada speciala. Dist intre stalpi poate fi marita dc se utiliz sustineri intermediare prin cabluri. 2ezemarea conduct pe stalpi se face prin interm aparatelor de reazem fi$e sau mobile. 2eazem mobile sunt cele care permit deplas longitud ale conductelor la variatii de temp. Cele fi$e impiedica deplas conduct dat variatiei de temp Struct de rezist a acestor estacade este realiz din stalpi prefabr pe care in multe situatii descarca elem orizontale pt asig portantei conduct. "ferme cu zabrele#. &undatiile acestora sunt tip pa ar. Calc estac de conducte se efect considerand sistemul ca fiind de tip cadru actionat la 1 - incarc verticale"greut conductei, lic idului, a invelit, zapezii, g etii# % - incarc orizontale"variatia lung conduct, fortele de frecare ce iau nastere in lugul peretelui dat curg lic idului, lovituri de berbec# %- incarc oriz transv "pres vantului, act seismice, var de lung ale ramnific dat var de temp# PASARELE DE CIRCULATIE face legat intre ala de productie si alte ctii industr. Struct de rezist este asemanat podurilor, rezemarea este asig pe struct cladirilor, alelor si pe reazeme intermediare. !a realiz acestor ctii se are in vedere ca reazemele sa preia atat incarcari verticale cat si impingeri date de pasarele. Ca mat la ctiia lor se fol metalul si b.p. )t desc id de 6-'3m se fol grinzi simple % '/-;3m grinzi c esonate % pana la 03 m se pot utiliza grinzi cu zabrele si pt desc ideri mai mari de 03 m b.p. Calc pasarelelor 1 - incarc utila nu produce solicitari importante

- incarc data de oameni este de natura mobila, in calc static se are in vedere starea de eforturi prin calc mom ma$im, sau prin incarcarea placilor de sa . TUNELE SI CANALE PT CONDUCTE pt ctii ind asig utilitati se poate realiza prin centraliz conductelor si pozarea acestora in tunele sau canale. +unelele sunt canale ingropate a caror dimens corespund e$igentelor de utilizare, se calculeaza la presiune si la sarcini concentrate sc ema statica fiind un cadru inc is. +unelele se idroizoleaza pt a impiedica patrunderea apelor in incinta tunelelor. +unelele au pante pt evacuarea apelor infiltrate si pt interventia oamenilor la conducte si in multe situati cu inst de iluminat. !a sc imbarea directiei sau la distante prevazute, tunelele sunt prevaz cu camine de vizitare si montaj, realiz din b.a. acoperite, cu scara metalica. (tunci cand pac etul de conducte este la inaltime mai mica, se utiliz canale care pot fi e$ecutate in ale ind sau spatii adiacente. Calculul acestora se face la impingerea pamantului , forte e$ter, din subteran, accesul mijl auto. -n tunele sau canale circulabile, pot fi montate conducte pt transp apei, aer comprimat, dar nu pot fi montate in acelasi tunel, conductele de apa supraincalzita, conducte de gaze, combustibil. Dist intre / camine de vizitare pana la '33m. FUNDATII PT UTILAJE IND utilajele necesita fundatii care sa raspunda e$ig de functiune privind privind fundatii sau forte puternice perturbatoare. Dpdv al vibratier, utilajele se clasifica astfel 1 - dupa miscarea maselor care produc f neec ilibrate"transl alternativa orizontala, verticala, rot in jurul unui a$ orizontal, vertical#% dupa marimea fortelor perturbatoare neec ilibrate "dinamicitate mica'3 Bgf, medie '3-'33 Bgf, mare '33-;33 Bgf, f mare peste ;33 Bgf# % - dupa turatie "masini de joasa turatie sub 033 rotAmin, tur mijl 033-/333, de tur inalta peste /333# % - dupa sensibilitate"sensib inalta ma$ 3,' mmAsec, sensib medie pana la ' mmAsec, sensib joasa '-0 , masini insensibile#. )t utilajele care transf fortei perturbat importante se impune ca fund sa fie asezata pe un suport elastic. (stfel de fund se prevad a fi independente de struct de rezist a cladirii. 7tilajele care nu produc f perturbat se pot realiza direct pe pardoseala clad ind pe un suport din ba cu /3 cm in elevatie. )t utilajele producat de zgomot, ele vor fi asezate pe un covor din cauciuc panzat iar a cand ele treb pozitionate pe plansee intermediare se prevad obligat izolatii antivibratoare. )lanseele care suporta utilaje se calc la o incarc coresp greut utile majorata cu 53:. )t realiz fund de utilaje sunt nec urmat 1 desenul utilajului si a prinderilor, planul de montaj te nologic, cartea te n a utilajului, pl de amplasam al utilajului, val numerica, directia si pulsatia fortelor a cuplurilor neec ilibrate. &undatiile de masini se realiz din b, ba, bp, metal. &ortele dinamice pot proveni din efecte de camp magnetic, imperf de prindere, misc partilor mobile ale masinii. Se manifesta sub forma de forte de soc, periodice, cu distirb aleatoare. &und de masini se clasif in fund masive si fund in cadre "stalpi, rigle. radier#. PROIECTAREA SI EXEC FUND PT UTILAJE trebuie sa asig urmat e$igente 1 rezist si stabilitatea, limitarea deplasarilor, durabilitate in timp. (ctiunile specif fund de masini sunt 1 permanente, temporare de lunga durata, e$ceptionale. Calc se efect la S! 1 S! ultima "de rezistenta, oboseala, stabilitate# si S! de esploatare normala"de fisurare, de deformatie, de rezonanta#. &und masive pt utilaje cu caract dinamice importante se aseaza direct pe teren si pot fi realizate astfel 1 subacordat"fund de greutate mare# sau supraacordat"fundatie usoara, c iar cu goluri#. Calc fund comporta urmatoarele etape 1 tema, alegerea greut si dimens blocului de fundare, calc poz centrului de greutate si al mom de inertie, alegerea frecventei proprii de vibratie, calc amplitudinilor, calc fortelor statice inlocuitoare, calc izolatiei elastice, calc de rezist al blocului de fundare. &und de utilaje treb sa fie astfel dimensionata ca sa asig frecv

dorita, rezemarea rigida a utilajului si o pres pe teren coresp pres admise. &und se armeaza cu armatura elastica iar calitatea bet utilizat este legata de param utilajului. )t izolarea fundatiilor de struct se folosesc mat cu carac amortizoare sau diverse sist de ec ilibrare idraulice. Se recomanda utiliz mater cu o durabilit mare deoarece inlocuirea acestora implica oprirea te nologica. TURNURI DE RACIRE - -nstalatii industriale care au plansee pentru racirea apei necesara procesului de reciclare a acesteia in sist ind. &enomenul de racire a apei in instalatii se bazeaza pe sc imbul de caldura care se produce intre apa racita si aerul ambiant cu care vine in contact ,apa sub forma de picaturi trece printr-un curent de abur , facilitand racirea acesteia. (pa see injectezaza prin duze sub forma de picaturi foarte fine care prin cadere libera in bazin isi modifica temperatura cu citeva grade. Dpdv al sistemului de racire turnurile pot fi1 '. cu sistem de racire in circuit inc is "bazine de stropire#./.cu sistem de racire in circuit desc is "bazine artificiale#.;.cu sisteme de racire descoperite "sistem natural de diminuare a temperaturii#. !a astfel de struct bazinul este realizat din ?( ingropat in pamant , iar suprastruct este o panza subtire a caruie sistem de incarcare descarca pe o struct de stalpi cu zabrele din ?(. -n zona montantilor de descarcare curentii de aer patrund in circuitul interior al panzeii de bet pe intrandul careia sunt montate conducte. Calculul acestor struct se realiz comform metodelor de calcul ptr panzele subtiri din ba "greut proprie , act vantului ., act seismica#. 7n factor distructiv cu implicatii grave il constitiue e$igenta te nologica. ?azinul se calc ca un rezervor ingropat comform precizarilor efectuate. 2eferitor la te nologia de realizare a cursului"panzei subtir# se precizeaza ca se poate realiza din bet monolit din elem prefabricate asamblate prin precomprimare.panza subtire actuala reprezentand forma optima ca instalatia de racire sa fie in contact cu aerul cit mai mult. &undatia se realiz in sol de fundatie inelara dispusa in jurul lui. SILOZURI - Sunt ctii destinate depozitarii mat granulare si purverulente. Depozitarea se face pe o perioadata indelungata oferind posibilt optime de pastrare. -n prezent silozurile din 2om sunt 1'. silozuri din ba monolit , prefabricat asamblat prin precomprimare./.struct mi$te ,realizatein cadre din ba si zidarie prein rigole. )arti componente ale silozurilor1 '. turnul etansator ./.str in cadre din ba, care asigura transportul pe verticala cu ajutorul elevatoarelor. Str de rezist a galeriei e realiz din cadre de ba cu inc ideri perimetrice din zid de cramida. CALCULUL SILOZURILOR - Se realiz la act generate de greut proprie , de greut produsului stocat , act vantului , zapezii ,seismica. )eretii silozului sunt solicitati la incovoiere in plan vert , lucrand ca niste grinzi pereti. Spre deosebire de buncare in calculul silozuriilor se considera si forta de frecare care ia nastere intre produsul stocat si peretele silozului. -n act de frecare in timpul golirii poate sa a apara efort de intindere asupra peretele celulei. )ilnia se considera atirnata de peretele celulelor si ce calc la greut produsului, la greut continutului si presiunii in planul orizontal sup. 5forturile care iau nastere sunt efortui de intindere in muc iile palniei. Cele mai impor a! " a#arii1 -fisuri in turnul elevatuelelor si a galeriilor datorate miscarilor seismice - degradarea bateriei de celule - degradari pe fata e$terioara a celulei la cele in contact cu atm datorita agresiunilor naturale. Pro$%"m" &p"'i(i'" &i%o)*ri%or pentru functia lor silozurile au o serie de instalatii1 - instalatii de primire in magazie% - instalatii de desprafuire% - instalatii de uscare a produselor de tratare contra daunatorilor, de cantarire, control, aerisire a celulelor SILOZURI DIN METAL - Compararea siozurilor din metal cu cele din b a. A+ANTAJE '.C-tia silozurilor din otel este mai usoara, rapida% /.Silozurole metalice

prezinta o rezistenta mai mare la incarcare fata de silozurile din beton% ;.Silozurile met prezinta o etanseitate mai buna fata de interperii% 0. Suprafata interiora permite eliminarea fortelor de frecare dintre material si acestea% 5.Silozurile din metal ofera o rezistenta sporita fata de temperaturile ridicate% 6. 5fectul cutremurelor este diminuat% 7. permit e$tinderea benzii de depozitarre si tot odata permit eventuale modificari de amplasament "mutarea silozului#% .. grosimea portilor este inferioara fiind cuprinsa intre ' si 0 mm. DEZA+ANTAJE, Sunt legate de conditiile de calitate ale produselor, starea de stocare,sc imburile de caldura "interior, e$terior#. Silozurile metalice se pot realiza in doua variante1 -.Silozuri de tip conceptie americana din tabla ondulata galvanizate cu ansamblare realizata cu suruburi. Din dimensiunea celulelor metalice sunt cuprinse intre ;,0 si ;/ m cu inaltime pana la '0 m. 7neori se utilizeza silozuri cu mai mare utilizandu-se sisteme adecvate de incarcare. -n cele mai multe situatii astfel de silozuri se prevad cu uscatoare de cereale mobile sau fi$e cu stati de sortare si tratare, cu ec ipamente adecvate asigurarii transportului cerealelor. .. -n industria alimentarea se mai ulilizeaza silozuri metalice realizate din table cu rigidizari similare sistemelor de buncare metalice. (cest sistem se practica si in industria materialelor de c-tii. -n multe situatii silozurile confectionate utilizte in industria alimentara sau in ind de c-tii se amplaseaza pe un esafodaj de sustinere realizat din b a sau din metal. 5lementele de calcul atat atat pentru silozurile metalice sunt similare celor utilizate din b a si anume actiunea vantului, cutremurului, zapezii, greutatea proprie, greutatea produsului stocat. BUNCARELE - Sunt c-tii care adapostesc materiale granulare si pulverulente. Sunt ctii cu inaltime mica. )artile componente ale buncarelor sunt1 celula, planseul peste celula, stalpii de sustinere. -n plan orizontal buncarele pot avea forma patratica, dreptung iulara sau circulara. ?uncarele pot avea o celula sau mai multe celule "baterie#. ?uncarele sunt la partea superioare acoperite sau descoperite in fct de materialul depozitat. 5le se utilizeaza in industria c imica, ind cimentului, mat de c-tii, si mai putin in ind alimentara. 5safodajul de sustinere a buncarelor se realizeaza din metal si beton, in mai multe situatii cand inaltimea este apreciab ila se realizeaza o scara de acces la gura de alimentare a buncarului. 5le se dimensioneaza la incarcarea permanenta precum si la actiunea seismica. (tunci cand buncarul stoc eaza material purverulent cu actiune distructiva in prezenta umiditatii e$ista pericolul de coroziune a esafodajului datorita depunerilor de pulbere pe structura care in prezenta umiditatii din aer devine c imica agresiva. -n general buncarele sunt amplasate in spatii desc ise asigurand controlul si interventia pe durata e$ploatarii BUNCARE METALICE se pot realiza cu pereti plani sau cu pereti rotunzi. -n unele situatii se pot realiza buncare cu pereti fle$ibili. ?uncarele plane sunt prevazute cu rigidizari atat in plan orizontal cat si in plan vertical. !a partea superioara se prevede obligabilitatea rigidizarii orizontale. 4ura de golire a palniei se intareste cu o rama din cornier pe laturile careia se realizeaza prinderea capacului. ?uncarele metalice se prind de esafodaj realizat in varianta metalice sau varianta demo prin intermediul unei aripi. ?uncarele rotunde sunt realizate dintr-un corp drept in forma de cilindru si un trunc i de con care constituie........de golire. )eretii nu necesita rigidizari. ?uncarele cu pereti fle$ibile se carcterizeaza prin faptul ca o portiune are pereti plani verticali si o alta portiune are o portiune parabolica. >ona parabolica nu are rigidizari si in general este supusa eforturilor de intindere iar forma se carcacterizeaza prin eficienta dpdv al consumului de materiale astfel de lucrari se folosesc acolo unde trebuie asigurata o capacitate ma$ima de depozitare. )eretii fle$ibili se fac din table asezate transvarsal care se petrec la partea inferioara unde se introduc cupoane de tabla preparate pentru amenajarea gurilor de scurgere. Ca%'*%*% $*!'ar"%or m" a%i'". -n marea majoritate a situatiilorr portiunea verticala bordata de rigidizari orizontale "incarcare si intindere# prezintan si rigidizari orizontale

dispuse la o distanta. ,olumul de stocare este dependent de valoarea buncarului, fiind o functie compusa. !a materialele care descarca prin intermediul unei benzi transportoare aceasta val este caractertizata cu variatia sistemului de depozitare a materialului. Calculul de rezistenta are la baza dimensionarea peretilor si a structurii de rezistenta care sustin peretii. Structura se dimensioneaza la incarcarea transmisa de buncar, actiune seismica, actiunea vantului si la alte actiuni suplimentare care pot sa apara pe durata de e$ploatare a structurii. (stfel de structuri de e$ploatare se pot realiza din beton sau din metal, calculul efectuandu-se ca pentru un cadru din b a a caror grile de reazem. Calculul buncarelor se realizeaza ptr urmatoarele incarcari1 -presiunea datorata mat depozitata mat depozitat% -presiunea sau depresiunea interioara% -sarcini suplimentare rezultate din conditii de montaj si e$ploatare% -sarcini accidentale cu caracter dinamic generate de dispozitivele de golire de vibratiile date datorita amplasamentului in imediata invecinatate a caii ferate% -sarcini dinamice generate de formarea boltilor de material in timpul golirii% -incarcari datorate actiunii vantului, seismului, zapezii. )resinea materialului pe peretii buncarului este obt de natura materialului stocat. 4olirea buncarului este obtinut de coef de frecare dintre material si peretii buncarului. R")"r#oar" /i! $" arma 0 sunt ctii realiz din bet armat necesare magazinarii lic idelor. (ceste ctii pot formula o serie e$igente privind functionare lor. (cestre e$igente au in vedere asigurarea unei impermeabilitati foarte bune , asigurarea turor instalatiilor unei bune functionalitati. Clasificare1 -'. dupa amplasare"subterane , suparaterane , de inaltime#% /. dupa forma"prismatice, cilindrice#% ;. dupa compartimentare"cu o incapere, cu mai multe#% 0. dpvd al protectiei "acoperite si descoperite#% 5. dpvd al temperaturii al lic idului stocat"temperaturi curerente si ridicate# %6. dpvd al te nologiei de e$ec"monolite , prefabricate, din bet precomp#. R")"r#oar" pri&ma i'" astfel de rezervoare se calc astfel 1 - cand dimens sunt mici peretii rezervoarelelor se calc ca placi % - cand dimens sunt mari peretii se calc fie ca placi rigidzate cu nervuri oriz si vert fie ca un cadru inc is. -n general ipotezele de incarcare au in vedere urmat aspecte% '. pozitia rezervorului% /. tipul si forma rezervorului. Calculul act seismice a rezervoarelor are in vedere includerea fenomenolor de interact printr-o modelare matemamatica. (coperisul se realiz in general din elem prefabricate in forma de segmente de cerc separate , realizate pe capiteliul stalpului central si pe peretele e$t. 2ezultalete sunt finisate la int in situatii specifice ctiilot care adapostesc lic ide. 2ezistenta se calc la urmat incarcari1 '. greut proprie a elem de ctie % /. presiune idrostratica a lic idului% ;. impingerea pamantului , inclusiv la moment incovoietor% 0. greut utilajelor si a oamenilor pe acoperis% 5. act vantului si zapezii %6. pres apei subterane% 7. act cutremurului%.. variati de temp%C. contractia si curgerea bet % '3. efectul comprimarii. +oate se considera grupate si actionanad conf S+(S-ului privin act in ctii . ipotezele de calcul sunt1 '. rezist glo la act impingerii pamantului , apei subterane %/. rez plin prin act presiunii apei , var de temp , efectul contractiei si curgerii bet %;. act in ansamblu cu toate impingerile din int si e$t. CONSTRUCTII DE CAI DE COMUNICATII AFERENTE PLATFORMELOR INDUSTRIALE Drumuri industriale sunt cele care rezolva necesitatile de transport interior ale intreprinderilor care sunt influientate si administrate de catre acestea. S" '%a&i(i'a, '. dupa amplasament drumuri industriale "deservesc cercul material amenajat intre obiectivele, sectii, platforme industriale#% - drumuri e$terioare industriale "leaga intreprinderile de sursele de materii prime sau de spatiile de distributie#% /. dupa natura circulabilitatii1 - carosabile "autove icole#% - dupa circulabilitate cu capacitate redusa "electrocare# trotoare si alei pietonale%

;. dupa functiunea lor secundare si principale% 0. dupa intensitatea de circulatie, in functie de nr de automobileA/0 0533, - intre 753 si 0533 mai mici de 753. !a proiectarea drumurilor ind trebuie sa se aiba in vedere natura terenului, conditiile idrologice, materialele locale. 7n element important pentru drumurile ind sunt zonele de traversare cu linii aeriene si obstacole de constructii. )entru liniile aeriene regimul de inaltare "gabarit# variaza intre 5,5 si 7m, in functie de tensiune. Se precizeaza faptul ca drumurile ind sunt prevazute cu o serie de elemente care config siguranta in e$ploatare si anume marcaje, stalpi pt dirijare, semnalizari, indicatoare pentru circulatie si iluminare. Drumurile ind sunt realizate dpdv al solutiei, fct de rel, conditii de teren, conditii de trafic, elemente specifice. CAI FERATE INDUSTRIALE Deservesc in e$clusivitate platforma ind si pot fi cu ecartament redus "633 733mm# sau cu caracter normal '0;5mm. Dpdv al amplasamentului caile ferate ind pot fi interne si e$terne. Dpdv al destinatiei si rolul functional, sunt linii de racord intre statia caii ferate si platforma. Caii ferate ind se supun aceleiasi restrictii de functii. Se presupune ca platformele ind sunt prevazute cu retea de linie C& cu statie de triaj, cu ec ipe de interventii si verificare care deservesc atat liniile care asigura contonuitatea cat si liniile izolate care nu au continuitate. (proape toate ind care se caracterizeaza prin productii mari au linii ferate.