B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

1. SITUATIA NOASTRA OBISNUITA Cine nu ar dori sa fie fericit? DorinTa de fericire este una din cele mai mari surse de energie care pun n miscare !iaTa omeneasca. Si totusi" c#Ti oameni pot spune ca au reali$at !reodata cu ade!arat fericirea? %n realitate" cei mai mulTi oameni si consuma cea mai mare parte din !iaTa caut#nd fericirea" ntr&un mod sau altul. Si ei si&ar dori ca fericirea lor sa fie permanenta. O cauta n multe direcTii & n relaTii" n cariera" n c#stigarea 'anilor" n se(" n citirea carTilor" n filme" n a 'ea alcool" a lua droguri" a iesi sa ia masa n oras" a face cumparaturi" a a!ea m'racaminte" n a o'Tine puterea" popularitatea sau faima. Acestea toate se afla esenTialmente n e(teriorul omului" ceea ce l face sa creada ca fericirea poate fi gasita n lumea e(terioara. )ste posi'il ca pentru o scurta perioada unii sa simta ca au o'Tinut ceea cea au urmarit" dar dupa o clipa acest simTam#nt dispare. Atunci c#nd se a*unge la o oarecare mulTumire datorata unor lucruri din e(terior" ea nu dainuie mult timp & si n aceasta consta pro'lema. +ai cur#nd sau mai t#r$iu a!em ne!oie de altce!a. Tre'uie gasita o alta sursa de fericire. +intea o'oseste de ceea ce poseda si din nou omul este de$amagit" sau simte ca i lipseste ce!a. Se adresea$a mereu lumii n cautare de ce!a nou. Daca ceea ce ne&a produs 'ucurie a fost o masina noua" atunci dupa un an 'ucuria se stinge" pentru ca acum masina este un model n!ec,it" care nu mai da satisfacTie. Acelasi lucru se petrece n ca$ul relaTiilor" al carierelor" acelasi lucru n pri!inTa distracTiilor si" de fapt" n tot ceea ce pot do'#ndi 'anii si n toate asa&$isele -trairi. ale !ieTii. Ne&am putea pune" prin urmare" ntre'area/ e(ista n lume !reo 'ucurie sau fericire care sa nu se sc,im'e si care sa dainuie n permanenTa? Ce!a dinauntrul nostru ar putea raspunde/ Da" asemenea fericire ar fi posi'ila daca lucrurile ar fi altfel0 daca as o'Tine acea a!ansare0 daca as scapa de !reo doua$eci de 1ilograme0 doar daca as putea gasi omul potri!it0 %nsa lumea nu se adaptea$a la ceea ce ne dorim noi & si a*ungem din nou pe acelasi !ec,i palier al nemulTumirii. Ne&am putea pune deasemenea urmatoarea ntre'are/ suntem oare n curs de a ne cauta fericirea ntr&o direcTie gresita? Iar pentru a raspunde" ar tre'ui mai nt#i sa raspundem la alta ntre'are/ cine si ce sunt eu? Un leu din desert adus ntr&o cusca la un circ nu ne da posi'ilitatea sa luam cunostinTa de ade!aratul potenTial al animalului. 2uaTi un peste de apa dulce si duceTi&l n mare. CredeTi ca pestele !a supra!ieTui? 3rimul se !a simTi ntemniTat si !a suferi" celalalt !a pieri cu siguranTa. Aceasta pentru ca fiecare creatura" prin nsasi natura ei" are cerinTe specifice. Dar noua oamenilor" care ne sunt cerinTele specifice? Ne cunoastem oare propria natura? Numai daca am nTelege cine si ce suntem am putea sti ce anume ne&ar putea mulTumi. )ste posi'il ca noi sa ne nselam asupra ade!aratei noastre naturi? )ste posi'il ca aceasta sa fie cau$a pentru care ne este imposi'il sa fim fericiTi pentru mult timp? O concepTie spirituala asupra lumii. Desi fiinTele omenesti sunt alcatuite din materie" ele mai au si alte componente/ mentala" emoTionala si spirituala. 3entru a nTelege ce sunt si a&si pune n !aloare ntregul lor potenTial" oamenii tre'uie sa&si de$!olte din plin toate componentele lor. Aceste patru aspecte ale naturii omenesti pot fi asemuite celor patru 1

E L

C A M I N O

R E A L

roTi ale unei masini. Daca una din ele este de$umflata" masina nu merge 'ine. +ulTi oameni si consacra mulTime de timp si de energie de$!oltarii naturii lor fi$ice" mentale si emoTionale. Adesea o de$!olta pe una din ele n detrimentul celorlalte doua. Dar foarte puTini oameni 'anuiesc macar e(istenTa marelui lor potenTial spiritual. De fapt" mulTi nu au !reo idee nici daca acesta e(ista. Secretul unei e(istenTe pline de mie$ se afla n de$!oltarea acestei dimensiuni spirituale. Dar pentru a o reali$a" tre'uie sa ne sc,im'am propria orientare. Aceasta noua orientare" catre spiritualitate" ne !a oferi o noua perspecti!a" cea spirituala. Aceasta !a a!ea nr#urire asupra felului n care reacTionam la lume. Aceasta ne !a a*uta sa ne redefinim modul de a'ordare a !ieTii cotidiene" a !alorilor si a prioritaTilor noastre4 iar reali$#nd aceasta" !om o'Tine o imagine mai ade!arata a cine si ce suntem. A!#nd o concepTie spirituala asupra lumii" ne !om nTelege mai 'ine propria noastra natura si marele ei potenTial. %nTelegerea ne !a oferi apoi c,eia pentru o fericire mai profunda si mai constanta" oferindu&ne accesul la o !iaTa mai ec,ili'rata si mai deplina. Dupa cum pestelui i este necesara apa curata pentru a trai" iar leului pentru a&i merge 'ine i este necesara li'ertatea n sal'aticie" la fel si finTelor omenesti" pentru a fi n stare 'una si pentru a&si de$!olta pe deplin potenTialul" le este necesara ,rana spirituala si o !iaTa spirituala. C,eia fericirii consta n readucerea spiritualitaTii n e(istenTa noastra. Taina unei !ieTi fericite" lipsite de gri*i si mplinite" consta n a transforma e!oluTia noastra spirituala ntr&o prioritate a'soluta. Tintele dorinTei 3rincipala noastra dificultate n a de!eni constienTi de ne!oia noastra de spiritualitate consta n faptul ca suntem at#t de capti!aTi de lume si de o'iectele ei" nc#t mintea noastra nu mai are timp sau loc n agenda ei pentru a se preocupa de nimic altce!a. Asemenea unui dop de pluta aruncat pe mare" mintea rataceste de pe un !al de impresii sen$oriale pe un altul. Asemenea unei maimuTe" ea nu este niciodata linistita. +intea este cu totul capti!ata de ceea ce e(perimentea$a n e(teriorul ei. 5iecare por al ei este saturat de placeri ale simTurilor. )ste 'om'ardata de !isuri si de posi'ilitaTi" patrunsa de fagaduinTele lumii. Ne ncetata acti!itate mentala a egourilor noastre focali$ate asupra lor nsile se reflecta n acapararea noastra de ceea ce socotim ca ne aparTine noua & familie" prietenii" cariera si posesiuni. Dar daca nimic din toate acestea nu ne aparTine de fapt? Stim ca atunci c#nd murim" nici unele din acestea nu ne nsoTesc. Cu toTii stim ca nimic din aceasta lume nu a nsoTit pe cine!a dincolo de moarte si ca nu o !a putea face !reodata. ToTi stim ca !a tre'ui sa ne lasam aici corpul4 lasam n urma noastra toate comorile pe care le&am adunat. 2e spunem adio celor pe care i&am iu'it. 5ie ca ne place sau nu" tot ceea ce pri!este lumea fi$ica tre'uie a'andonat n momentul morTii. Noi stim toate acestea4 dar daca atunci c#nd !a sosi moartea ne !om da seama ca am fost nselaTi" ca ceea ce credeam a fi real nu a fost dec#t o um'ra a realitaTii? )ste posi'il sa ne dam seama ca !iaTa este ce!a mai mult dec#t ceea ce tocmai am parcurs? nalTam castele n vazduh Sa ne nc,ipuim" asa cum a spus S,a1espeare" ca lumea este o scena. ToTi !enim aici pentru a *uca anumite roluri & de soT sau soTie" de fiu sau fiica" de creditor sau de'itor & dar dupa ce rolul nostru a fost *ucat" ne retragem e(act la fel cum fac actorii dintr&o piesa si ne re ntoarcem la ceea ce suntem "de fapt. Asemenea teatrului" 2

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

lumea nu este permanenta. Daca a*ungem la !i$iunea asupra lumii care asea$a !iaTa ntr&o perspecti!a corecta si le acorda lucrurilor din !iaTa preTul lor ade!arat" perspecti!a aceea ne !a da si puterea de a nu fi do'or#Ti n uraganele !ieTii. A!#nd&o" !om n!aTa sa fim n lume & fara a fi coplesiTi de ea" sa fim n lume" dar nu ai ei. Cora'ia pluteste pe apa" dar apa nu tre'uie sa patrunda n cora'ie. Daca o face" cora'ia se !a scufunda. Am reflectat noi !reodata la ciudaTenia faptului ca muncim $i si noapte" ntreaga noastra !iaTa" pentru a poseda lucruri care nu !or putea fi niciodata cu ade!arat ale noastre? Ne isto!im gonind dupa ,imere. Odata cu moartea dispar toate/ parinTi" copii" soT" prieteni" a!ere si 'unuri & iar uneori dispar c,iar nainte de a muri noi. Odata cu ultima noastra suflare ele au disparut pentru totdeauna si totusi" toate $ilele noastre traim si muncim numai pentru ele. Descoperim prea t#r$iu ca ne irosim !ieTile cladind castele n !a$du,. A-Ti croi drum si a mbrnci la o parte 3entru mulTi oameni mare parte din !iaTa consta n ncercarea de a se menTine n ec,ili'ru" ca si cum s&ar lupta sa ram#na n picioare n mi*locul unei mulTimi care i mpinge si i m'r#nceste. S&ar parea ca !iaTa ne sileste sa de!enim ec,ili'risti de profesie. 6rem sa ne ndeplinim cum se cu!ine ndatoririle" sa ne crestem 'ine copiii" sa&i rasfaTam pe cei dragi" sa ne petrecem un timp cu prietenii" un timp cu familia si un timp cu noi nsine. %n aceasta lume complicata pe care am alcatuit&o" am !rea deasemenea sa ne ngri*im de caminele noastre" de masinile noastre" de corpurile noastre" de capetele" de inimile" de sufletele noastre. Am !rea sa facem si sport" sa ne 'ucuram de ,o''7&uri si sa ne culti!am pasiunile e(terioare. 2e dorim pe toate & si ca si cum ele nu ar fi suficiente" spre a complica lucrurile si mai mult & dorim mai presus de toate mai mulTi 'ani" mai multa putere" mai multa recunoastere" mai multe 'unuri" mai mult din toate. Neca$ul este ca nu le putem a!ea. Si nu le putem a!ea din simplul moti! ca nu a!em timpul necesar. Si c,iar daca le&am a!ea" odata ndeplinita una dintre dorinTe" o alta este coapta spre a&i lua locul. Iar cerinTele faTa de timpul si de energia noastra nu au limita. Oric#t de mult ne&am stradui" pur si simplu nu suntem n stare" n timpul pe care l a!em la dispo$iTie" sa satisfacem toate cerinTele pe care dorinTele noastre i le impun minTii. Sa ne echilibram activitatea 3entru a face ca !iaTa noastra sa capete un sens" tre'uie sa ne lamurim ce anume este mai de preT pentru noi. Tre'uie sa ne facem o imagine asupra prioritaTilor noastre. Ne $'atem sa ne ec,ili'ram" dar asemenea altor trasaturi admira'ile" ec,ili'rul este greu de atins. )c,ili'rul nseamna sa discernem dintre multele noastre interese care ne sunt ne!oile reale" iar apoi sa ne reorientam prioritaTile pentru a reflecta aceste ne!oi. De o'icei aceasta implica renunTarea la unele din Telurile noastre urmarite cu nd#r*ire si la atasamente puternice" iar pentru aceasta tre'uie sa fim pregatiTi pentru a ne pune unele ntre'ari dure. Dar merita osteneala sa ni le punem" ntruc#t ec,ili'rul este esenTial pentru a a*unge la cunoasterea de sine4 iar fara a sti cine suntem" nu putem a*unge foarte departe n !iaTa. Societatea susTine ca a a!ea ec,ili'ru nseamna a a!ea o soTie" copii" casa" !reo doua masini" o ocupaTie renta'ila" unele ,o''7&uri" sa ne preocupam de lacasurile noastre de cult si de acti!itaTi ci!ice" sa ne menTinem n 'una stare fi$ica & si lista continua. Ade!aratul ec,ili'ru are prea puTin de&aface cu toate acestea" pentru ca toate sunt e(terioare noua" iar ade!aratul ec,ili'ru este o stare interioara. A ec,ili'ra lucrurile e(terioare ale !ieTii este minunat pentru cine!a care se mulTumeste cu !iaTa 3

E L

C A M I N O

R E A L

la suprafaTa ei. %nsa sunt mulTi oameni pentru care aceasta nu este dea*uns. )i aspira sa fie li'eri de limitarile lor" li'eri de a fi posedaTi de posesiunile lor" li'eri de ne'unia" de de$amagirile si de frustrarile !ieTii de la acest ni!el. )i sunt interesaTi sa se destepte la ceea ce este !iaTa cu ade!arat si nu sa&si cree$e si mai multe ,imere. Numai daca ne !om tre$i" !om afla ce nseamna a fi !iu. Cei mai mulTi dintre noi nu traim" ci doar e(istam. TineTi seama ca n interiorul acestui raga$ de !iaTa limitat care ne&a fost reparti$at" dupa cum spun unele statistici recente" ne consumam cca. sase luni astept#nd la semafoare sa se sc,im'e semnalul" un an n cautarea unor lucruri din casa pe care le&am ase$at gresit" doi ani telefon#nd unor oameni a'senTi sau ale caror telefoane sunt ocupate" cinci ani astept#nd la co$i si trei ani st#nd la sedinTe. )ste o groa$a de timp care ni se iroseste. Nu este doar un timp din care suntem a'senTi" ci este prile*ul de a ne folosi !iaTa cel mai 'ine" de a sesi$a cine suntem si de a afla ce anume dorim cu ade!arat. )ste foarte important modul n care ne consumam timpul si ce anume facem cu el. Ne complicam !ieTile cre$#nd n mod gresit ca pentru a fi fericiTi si a a!ea o !iaTa ec,ili'rata a!em ne!oie de toate aceste lucruri e(terioare. Dar acest fel de a trai nu este o'ligatoriu. +ai e(ista si alte opTiuni. Iar pentru a descoperi aceste opTiuni este necesar mai nainte de toate sa pri!im n interior4 tre'uie sa ne cercetam n interior. Ceea ce ne menTine ntr&un cerc !icios de suferinTa si de nefericire este permanentul nostru nesaT de lucrurile lumesti si o'sesia noastra pentru o'iecte" oameni si acti!itaTi. De$!oltarea unei !ieTi spirituale interioare este un instrument puternic" capa'il sa ne a*ute sa instauram" n propriul nostru sine" ec,ili'rul si fericirea pe care ncercam mereu sa le reali$am n e(terior. Ne&am putea ntre'a/ cum am putea a*unge la acest lucru? Iar raspunsul logic este/ sa cerem" nainte de orice" a*utorul celor care cunosc pro'lema. A!em ne!oie de contactul cu cei care si&au de$!oltat ei nsisi potenTialul lor spiritual si care ne pot arata n ce mod sa reali$am si noi acelasi lucru. Misticii +isticii si sfinTii lumii sunt cei care ne pot n!aTa cum sa aflam ceea ce cautam" tocmai pentru ca ei au a*uns la aceasta. )i sunt e(emple !ii ale starii de ec,ili'ru la care na$uim. Termenul -mistic. a fost foarte gresit nTeles n cultura occidentala. Adeseori misticii sunt nc,ipuiTi a fi retrasi" a!#nd un simT al realitaTii redus" nepractici" fara !iaTa de familie si acti!itaTi lumesti. Daca am a!ea pri!ilegiul de a nt#lni un mistic ade!arat" am a*unge la o imagine foarte diferita. Am constata ca ade!araTii mistici nu ocolesc raspunderile lumesti. Dimpotri!a" n tot ceea ce fac au un ni!el de eficienTa si de producti!itate e(traordinar. )i sunt stap#nii emoTiilor lor" ai g#ndurilor si acTiunilor lor si emana o imensa pace si 'ucurie interioara. Termenii -mistic." -sf#nt." sau - ndrumator spiritual. folosiTi n aceasta carte" se refera la cel care a e(perimentat prin el nsusi totalitatea uni!ersului" s&a contopit cu el si i&a cunoscut fiecare ung,er. Un ade!arat mistic sau sf#nt este cel care are autoritatea de a !or'i" din propria sa e(perienTa" despre pro'leme ca !iaTa si moartea. 3rin urmare" misticii sunt cei care ne pot lamuri n ce fel sa ne facem !ieTile mai pline de sens. )i ne pot arata care sunt acTiunile 'enefice noua si care ne sunt daunatoare. %ntruc#t misticii au o cunoastere c,iar de la sursa asupra tainelor uni!ersului" ei pot raspunde unor astfel de ntre'ari/ ce se nt#mpla cu noi atunci c#nd murim? De unde !enim? %n ce mod ne putem depasi limitarile? Care este scopul !ieTii? )(ista 4

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

Dumne$eu? )(ista un suflet? Si cum am putea afla acea pace a minTii si acea 'ucurie care sa puna capat" odata pentru totdeauna" suferinTei" plictisului" nelinistii" nsingurarii si tuturor emoTiilor negati!e carora suntem constr#nsi sa le facem faTa? Raspunsul la aceste ntre'ari l constituie stra!ec,ile nvaTaturi ale sfinTilor si aceasta este tema principala a carTii. %n!aTaturile sfinTilor se 'a$ea$a pe e(perienTa interioara a sfinTilor si nu pe ceea ce au au$it sau au citit ei. SfinTii sunt oameni care au facut din spiritualitate centrul !ieTii lor. A trai a!#nd acest centru nseamna a asimila cele mai nalte calitaTi omenesti si a transcende o'isnuitele limitari omenesti. Cu a*utorul unei te,nici anume ei sunt n masura sa&si paraseasca corpul si sa se re ntoarca la el dupa !oie. )i au 'iruit moartea si au descoperit tainele uni!ersului. Asemenea mistici sau sfinTi au fost pre$enTi pe pam#nt ntotdeauna. SfinTii si misticii !in n aceasta lume ca ndrumatori spirituali" pentru a ne reaminti cine suntem cu ade!arat. )i !in pentru a ne a*uta sa ne ridicam mai presus de limitarile noastre si sa !edem !iaTa n totalitatea ei po$iti!a. )i ne n!aTa sa nu adoptam or'este cu!intele lor" ci sa ne traim !iaTa n conformitate cu ndrumarile lor si sa ne demonstram ade!arul n!aTaturilor lor & fiecare dintre noi" pentru noi nsine. +isticii spun ca desi ne aflam ntr&un corp" noi nu suntem corpul & si ca a!em un suflet. C#nd corpul moare" sufletul continua sa e(iste. Cu alte cu!inte" moartea nu este sf#rsitul !ieTii noastre4 !iaTa noastra continua dupa ce corpul nostru a murit. De fapt & ne spun ei & e(ista multe dimensiuni prin care poate trece sufletul" iar tot acest uni!ers" cu toate planetele" stelele si gala(iile sale este doar o infima parte a !astului ocean al creaTiei. Deasemenea" ei ne spun ca ntruc#t e(ista o creaTie" e(ista un Creator. 3entru unii poate fi surprin$ator faptul ca Al'ert )instein" n pofida geniului sau stiinTific si cunoasterii fi$icii uni!ersului" a a*uns la conclu$ia ca tre'uie sa e(iste Dumne$eu. )l spune/ -Pentru mine este destul sa contemplu taina vieTii constiente care se perpetueaza pe sine de-alungul ntregii vesnicii; sa meditez asupra minunatei structuri a universului, pe care vag o putem percepe - si cu smerenie sa ncerc sa nTeleg fie si o infima parte a inteligenTei manifestate n natura. Raspun$nd la acestea" Ro'ert +illi1an" decanul Oamenilor de StiinTa Americani" declara SocietaTii Americane de 5i$ica/ -O buna definiTie a lui Dumnezeu, asa cum mi trebuia. )instein" cel mai eminent sa!ant al secolului 88" a facut aceasta afirmaTie cu ade!arat surprin$atoare si importanta" care ar putea fi accepta'ila pentru ma*oritatea dintre noi" daca am !rea sa meditam asupra sensului profund al cu!intelor lui/ -3entru mine este destul sa contemplu0 sa meditez asupra magnificei structuri a uni!ersului0 pe care vag o putem percepe si cu smerenie sa ncerc sa nTeleg 0 inteligenTa manifestata n natura.. De&alungul istoriei" oamenii au susTinut adeseori ca stiinTa si spiritualitatea se e(clud" dar nu aceasta este situaTia. Scrierile unor sa!anTi asemenea lui )instein arata ca ei -stiu. despre e(istenTa a ce!a mai presus de tar#mul timpului si spaTiului. )i totusi nu au fost n stare sa mearga mai departe pe aceasta direcTie. %nsa misticii sunt sa!anTi ai spiritului care s&au de$!oltat pe ei nsisi la potenTialul lor deplin si ela'or#nd stiinTa sufletului" au e(perimentat ei nsisi tar#murile e(istente dincolo de minte si de materie. 3rin urmare" ei sunt cei mai calificaTi sa&i ndrume pe alTii pentru a&si putea de$!olta deplin propriul lor potenTial.

E L

C A M I N O

R E A L

9. UR+ARI2) ACTIUNI2OR NOASTR) SfinTii spun ca pentru a ne m'unataTi condiTia o'isnuita este necesar" nainte de toate" sa identificam acele g#nduri si acTiuni care ne induc o stare de pace si de armonie. DorinTele ne direcTionea$a g#ndurile" iar g#ndurile ne c#rmuiesc acTiunile. Inainte de a faptui ce!a n mintea noastra e(ista o dorinTa" o intenTie" sau o solicitare. +ai nt#i se formea$a n minte dorinTa" apoi mintea staruie asupra ei" iar ntr& un anume moment" mintea poate fi constr#nsa sa acTione$e. AcTiunea *oaca un rol ma*or n formarea a ceea ce suntem noi. Noi acTionam prin corpul fi$ic" dar acTiunile sunt re$ultatul g#ndurilor. AcTiuni po$iti!e sau negati!e sunt re$ultatul g#ndirii po$iti!e sau negati!e. :#ndurile sunt c,eia succesului sau a esecului nostru. :#ndurile noastre sunt raspun$atoare de atitudinea noastra" iar atitudinea noastra determina daca !om fi fericiTi sau nefericiTi. Atitudinea noastra este mai importanta dec#t mpre*urarile" dec#t esecurile sau reusitele" dec#t 'anii sau saracia" dec#t 'oala sau sanatatea. Daca a!em o atitudine po$iti!a" !om reali$a ma(imum posi'il c,iar n mpre*urarile cele mai rele. Daca a!em o atitudine negati!a" !om fi nefericiTi c,iar n cele mai fericite mpre*urari. Cea mai mare parte a !ieTii" prin urmare" este o pro'lema a felului n care reacTionam. De fapt" !iaTa capata nfaTisarea modului n care reacTionam n faTa ei. ConsecinTa finala a acTiunilor po$iti!e este fericirea" niciodata nu este suferinTa. ConsecinTa finala a acTiunilor negati!e este suferinTa" niciodata fericirea. +intea funcTionea$a asemenea unui calculator/ ceea ce introducem determina ceea ce se o'Tine. +ai nainte de toate sunt nregistrate n minte impresiile. Staruind asupra acestor impresii" alcatuim n minte fagase sau o'isnuinTe. Aceste o'isnuinTe de!in at#t de profund nradacinate nc#t suntem programaTi de ele" iar apoi suntem constr#nsi sa acTionam potri!it programarii noastre. Acesta este moti!ul pentru care tre'uie sa a!em foarte multa gri*a cu pri!ire la ceea ce g#ndim. Tre'uie sa !eg,em cu gri*a asupra g#ndurilor noastre si sa ne straduim sa g#ndim numai lucruri care ne !or a*uta sa ne de$!oltam atitudinea corecta" cea care ne !a duce la nfaptuirea unor acTiuni 'enefice noua. Efectul de bumeran +isticii spun ca fiecare acTiune generea$a o reacTie" c,iar daca noi nu i simTim o'ligatoriu re$ultatul pe loc. De e(emplu" atunci c#nd cine!a se m'ata se poate simTi ma,mur a doua $i. Dar efectul acTiunii de a 'ea nu se limitea$a neaparat la ma,mureala. In funcTie de cele faptuite su' influenTa alcoolului" omul poate a!ea de suferit urmari ngro$itoare" poate a*unge n nc,isoare sau la moarte. Acelasi lucru este !ala'il si n pri!inTa acTiunilor po$iti!e. De e(emplu" daca cine!a adopta o dieta alimentara mai sanatoasa" sau face gimnastica" s&ar putea sa nu le simta 'inefacerile imediat" dar desigur ca 'eneficiile !or fi resimTite la un moment dat" n !iitor. 5ie 'una" fie rea" odata sa!#rsita acTiunea" urmarile ei nu se pierd niciodata. Urmarile apar drept consecinTa a ei & la fel ca atunci c#nd arunc#nd un 'umerang" el se ntoarce c,iar la noi. Cu c#t este mai mare forTa pe care o aplicam" cu at#t mai mare este puterea cu care se ntoarce el. Aceasta este o lege o'iecti!a si nu o apreciere emoTionala sau su'iecti!a.

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

In cea de a treia sa lege a miscarii" Ne;ton formulea$a principiul conform caruia oricarei acTiuni i corespunde o reacTie egala si de sens contrar. Aceasta lege este riguros e(acta stiinTific si nici macar un electron su'&microscopic nu se poate misca fara a genera un efect. Aceasta este legea acTiunii si a reacTiunii. Dupa cum ea se confirma n fi$ica" ea ni se aplica si noua n c,ip de lege a cau$ei si efectului & sau 1arma <un cu!#nt sanscrit care literalmente semnifica acTiune=. Aceasta lege a acTiunii si a reacTiunii care gu!ernea$a at#t uni!ersul nostru c#t si pe noi nsine" e(plica moti!ul pentru care unii oameni se c,inuiesc n timp ce alTii sunt fericiTi" cau$a pentru care unii sunt 'ogaTi" iar alTii saraci. 3utem nTelege multe din asa&$isele nedreptaTi ale lumii" ca fiind acTiunea acestei legi. Ceea ce ni se nt#mpla noua este re$ultatul nemi*locit al acTiunilor noastre. Nu e(ista scu$e. Nu putem ocoli aceasta lege. Noi suntem cei raspun$atori de acTiunile noastre si noi suntem cei care a!em de suportat consecinTele lor. SfinTii ne spun ca acTiunile sa!#rsite de noi n trecut sunt un ocean fara fund4 este at#t de !ast si e(ista o asemenea gramada de datorii neac,itate & de urmari care tre'uiesc lic,idate & nc#t ne este aproape imposi'il sa le ac,itam !reodata. Atunci c#nd a*ungem n prea*ma unui sf#nt n !iaTa sau a unui ndrumator spiritual ade!arat si ncepem sa&i urmam sfaturile" treptat nTelegem c#t de mult ne&au modelat acTiunile noastre din trecut actuala situaTie si n ce fel ele e(plica c,iar preferinTele si repulsiile noastre. %n!aTam n acest fel sa ne acceptam rapunderea pentru faptele noastre din trecut si putem reacTiona asta$i mai puTin !iolent atunci c#nd tre'uie sa facem faTa urmarilor lor. %ndeplinind practica spirituala" de$legam treptat legaturile care ne nlanTuiesc de acTiunile noastre din trecut. De!enim apTi sa ne controlam reacTiile si sa e!itam acTiunile negati!e care ne&ar putea complica n continuare !iaTa n !iitor.

>. C) S) 3)TR)C) %N +O+)NTU2 +ORTII Dupa cum spun sfinTii" acTiunile noastre au o asemenea importanTa" nc#t totalitatea lor determina felul si momentul morTii noastre. %n cartea sa alea !aestrilor "pirituali" Dr. ?ulian ?o,nson descrie pe larg implicaTiile legii acTiunii si reacTiunii n !iaTa si n moarte. 3arafra$#nd o parte a comentariului sau despre 1arma" pornim de la faptul e!ident ca fiecare tre'uie sa moara ntr&o $i. 5ie om sau animal" 'ogat sau sarac" sanatos sau 'olna!" nimeni nu scapa de moarte. Cu toTii tre'uie sa&i treaca pragul. Sufletul care si&a nsusit forma fi$ica tre'uie sa o a'andone$e. Stim cu toTii ca !a tre'ui sa parasim aceasta lume c#nd!a" dar nu stim c#nd. C#nd moare cine!a" curenTii sufletului ncep sa se retraga de la talpile picioarelor spre crestetul capului. %ntregul corp amorTeste" iar atunci c#nd toate flu(urile sufletului sunt adunate n punctul aflat ntre sprincene" respiraTia ncetea$a si toate funcTiile corpului se opresc. %n acel moment omul moare. Dupa ce a murit" omul este purtat n regiunea sau n situaTia pe care si&a 'inemeritat&o drept resedinTa" fie ea 'una sau rea. )l ram#ne acolo pentru o perioada sta'ilita n conformitate cu ceea ce este optim pentru sufletul sau. Dupa trecerea acelei perioade el se re ntoarce n aceasta lume" sau ntr&o oarecare alta lume sau dimensiune" pentru a ncepe o noua !iaTa. Aceasta este metoda o'isnuita. Toate sufletele primesc n urmatoarea !iaTa e(act ceea ce au meritat" iar acolo tre'uie sa nfrunte urmarile acTiunile lor de pe pam#nt si sa plateasca pentru ele. Daca si&au umplut mintea cu impresii negati!e" ele tre'uiesc eliminate" ntr&un fel sau altul. Odata

E L

C A M I N O

R E A L

ndeplinit acest lucru" ei sunt li'eri sa&si croiasca drumul catre planuri mai nalte si condiTii mai 'une. Cel care si ncepe !iaTa urmatoare" patrunde n ea purificat si smerit" nclinat mai cur#nd catre iertare si fapte 'une. Are atunci o oportunitate de a acTiona mai 'ine" sau mai constructi!. 3arcurgerea acestor etape de n!aTare nu ne&ar *ustifica descura*area. Dupa ce perioada sa de instruire s&a sf#rsit" omul poate fi o'ligat sa reintre n !iaTa pam#nteasca spre a&si desa!#rsi scolari$area 1armica. Daca si&a trait !iaTa pam#nteasca ntr&un mod degradant" ar putea fi ne!oit sa se ntoarca n acest plan n mpre*urari mai dificile. Daca" dimpotri!a" si&a trait !iaTa ntr&un mod e(emplar" dar progresul sau spiritual a fost insuficient" s&ar putea sa fie ne!oit sa re!ina n planul acesta inferior" dar ntr&un mediu mai prielnic de$!oltarii sale spirituale. &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %n afara celor indicate n alt mod" toate e(trasele din alte pu'licaTii care au fost nglo'ate n te(t pro!in din carTile Rad,a Soami Satsang Beas care au fost menTionate la sf#rsit" pentru care dreptul de reproducere ram#ne mai departe al RSSB. %n unele ca$uri e(primarea a fost simplificata sau e(pusa pentru claritate ntr&un conte(t nou. @. 6)NIR)A SI 32)CAR)A Urm#nd ndrumarile sfinTilor" ncepem sa ne dega*am de atasamentele care ne leaga de lume. Ne nfr#nam de la acTiunile ale caror urmari ne&ar putea constr#nge la o noua nastere. AdmiT#nd ca pentru mulTi occidentali este dificil sa accepte ideea re ncarnarii" Dr. ?o,nson su'linia$a n respecti!ul capitol" n ce mod -o oarecare atenTie acordata acestei probleme va demonstra ca este unica e#plicaTie rezonabila pentru unele din cele mai confuze probleme ale vieTii. De e#emplu, de ce trebuie ca un oarecare batr$n inutil sa se t$rasca ani n sir, povara pentru sine nsusi si pentru alTii, n timp ce un copil frumos, plin de fagaduinTe si de bucurie, sa moara napraznic. %umai rencarnarea ofera o e#plicaTie rezonabila. & e#plica acestea prin bunul plac de nepatruns al unei divinitaTi care se amesteca arbitrar n viaTa omeneasca, nseamna sa dai loc disperarii si necredinTei. De e#emplu, parinTii copilului trebuie sa nTeleaga ca datorita propriilor sale acTiuni din trecut, copilului i s-a atribuit de la nceput e#act acel interval de viaTa, iar ei trebuie sa fie recunoscatori ca pentru acel scurt interval, copilul le-a fost 'mprumutat. (ar copilului, datorita propriilor sale acTiuni din trecut, i sa atribuit e#act acea durata de viaTa si nu mai mult. &cel timp lu$nd sf$rsit, el a trebuit sa plece. "curta lui viaTa a fost doar o repriza, o scurta evoluTie pe drumul devenirii sale. &cest scurt act trebuia )ucat. *l a reprezentat deasemenea un episod al vieTii parinTilor sai. &tunci c$nd efectul acTiunilor din trecut, at$t ale parinTilor c$t si ale copilului, a fost ac+itat, pentru copil nu a mai fost necesar sa ram$na aici - nu mai mult dec$t i este necesar unui actor sa ram$na pe scena dupa ce episodul sau s-a terminat. 'Deasemenea, cum de unii oameni vin n aceasta lume cu +andicapuri ngrozitoare, n timp ce alTii, aparent mai puTin merituosi, sunt nsoTiTi n permanenTa de noroc, De ce unii copii se nasc cu o inteligenTa superioara, n timp ce alTii sunt prosti fara speranTa, De ce unii se nasc cu tendinTe criminale, n timp ce alTii vin n viaTa cu un simT acut al puritaTii, dreptaTii si iubirii, &cestea si sute de alte ntrebari ne asalteaza pe toTi, iar ele nu au nici un raspuns dec$t daca sunt recunoscute drept consecinTele directe ale acTiunilor noastre din trecut, care au avut ca efect necesitatea de a prelua o noua nastere. 8

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

'-iecare dintre noi vine aici cu un anume program sc+iTat de el nsusi, ca urmare a acTiunilor sav$rsite de el n trecut. *l trebuie sa ndeplineasca acel program. &tunci c$nd ultimul act al acelui program a fost ndeplinit, piesa se termina. .ine sf$rsitul. .enirea lui este iminenta. !ai mult, sf$rsitul nu poate interveni p$na c$nd cel mai nensemnat act al vieTii sale nu a fost ndeplinit. *l trece atunci ntr-o alta viaTa. "i aici, viitorul i este stabilit pe baza propriilor sale merite. &stfel, fiecare individ nseamna timp n marele calendar al erelor. "ingurul lucru care poate pune capat vreodata acestei rutine monotone este nt$lnirea cu un ndrumator spiritual adevarat. &tunci c$nd un om are aceasta sansa, ea apare ca urmare a acTiunilor sale bune sav$rsite de el n trecut si nseamna ca momentul decisiv al ndelungatei sale evoluTii a sosit. *liberarea sa este aproape. Unele acTiuni au repercursiuni minore" altele au re$ultate mai semnificati!e. Uneori" consecinTele unei acTiuni pot a!ea o asemenea amploare nc#t ele nu se pot manifesta ntr&o singura !iaTa. Atunci tre'uie sa ne mai nastem pentru a e(perimenta n totalitate efectele acelor acTiuni. De e(emplu" cine!a arunca intenTionat acid n oc,ii altcui!a" produc#ndu&i or'irea. Cel care a aruncat acidul poate fi sigur ca se !a naste din nou" pentru a suporta urmarile celor sa!#rsite. %ntruc#t acTiunea sa a fost destructi!a" re$ultatul ei de ne nlaturat !a fi o oarecare e(perienTa nefericita si poate duce c,iar la a se naste or'. Aceasta este dreptate riguroasa" re$ultat a ceea ce a faptuit indi!idul. Nimeni nu poate scapa de urmarile propriilor fapte" c,iar daca ele au fost sa!#rsite n ascuns. ConsecinTele tuturor acTiunilor tre'uiesc suportate de faptuitor ntr&un moment oarecare n timp. Daca ne&am nascut n anumite condiTii specifice" aceasta nu s&a petrecut dintr&un capriciu al soartei sau dintr&o predeterminare accidentala. )ste re$ultatul direct a ceea ce am faptuit n trecut. %n mod asemanator" orice ar fi sa de!enim n !iitor" !a fi re$ultatul nemi*locit a ceea ce faptuim acum. S&au scris numeroase carTi despre !iaTa de dupa moarte si despre re ncarnare. +ulTi sunt la curent cu studiile medicilor si ale psi,iatrilor care au ntreprins cercetari asupra unor oameni care au murit din punct de !edere clinic si apoi s&au ntors si si&au relatat e(perienTele. Unii psi,iatri care au facut e(perienTe cu pri!ire la ,ipno$a au descoperit ca cer#ndu&le pacienTilor lor sa regrese$e n timp p#na la perioada c#nd se aflau n p#ntecele matern" acestia au regresat c,iar mai departe" ntorc#ndu&se ntr&o !iaTa trecuta. )(ista numeroase relatari ale unor oameni din toata lumea care si amintesc !ieTi trecute" sau care poseda capacitaTi sau a'ilitaTi deose'ite de la o !#rsta frageda" n timp ce acestea n mod normal ar fi necesitat o !iaTa ntreaga pentru a fi deprinse. Asa cum s&a !a$ut mai sus" atunci c#nd moare un om" sufletului i pot fi re$er!ate diferite e(perienTe. Renasterea pe pam#nt este numai una dintre ele. %n esenTa" re ncarnarea nseamna ca sufletul a tre'uit sa se re ntoarca n acest plan de constiinTa pentru a da seama de faptele sa!#rsite n trecut. Scopul acestei carTi nu a fost sa demonstre$e e(istenTa re ncarnarii sau a !ieTii de dupa moarte. Cititorul poate face cercetari pe cont propriu" ntruc#t e(ista o mare cantitate de materiale asupra acestui su'iect. Iar celelalte su'iecte de care se preocupa n!aTaturile sfinTilor nu necesita credinTa oar'a. Cititorul are de ntreprins o cercetare temeinica asupra fiecarui aspect al n!aTaturilor" ca si n oricare alt domeniu. 3entru a 'eneficia de n!aTaturile sfinTilor nu este necesar sa se preocupe de originea re ncarnarii si nu este o'ligat sa creada n ea" sau n !iaTa de dupa moarte. %n mod logic am putea admite ca aceasta ipote$a poate fi ade!arata" dar singura modalitate de a fi siguri !reodata este sa a*ungem dincolo de limitarile propriului nostru sine si sa !erificam daca afirmaTiile sunt ade!arate sau false. 9

E L

C A M I N O

R E A L

A. 3R):ATINDU&N) 3)NTRU +OART) Depl#ngem moartea altora" dar arareori reflectam n mod constient la propria noastra moarte. De fapt" nTelept ar fi sa ne preocupe propriul nostru sf#rsit si sa ne pregatim pentru ceea ce ni se !a nt#mpla noua apoi. Unde ne !om duce dupa ce !om pasi pragul morTii? 3e cine !om nt#lni acolo? Nu ar fi oare pre!a$ator sa ne punem aceste ntre'ari? CarTile religioase !or'esc de aceste lucruri" dar arareori le acordam atenTie" ntruc#t a!em con!ingerea ca ele sunt nc,ipuiri" po!esti" sau ncercari de a&i ndeparta pe oameni de pacat si de a&i ndemna sa faca fapte 'une. Cert este ca noi toTi a!em de trecut pragul morTii. Nimeni nu face e(cepTie. 3rin urmare" de ce ne ntoarcem pri!irile de la acest su'iect? +omentul morTii noastre nu este timpul cel mai potri!it pentru a ncepe sa ne pregatim pentru moarte. )ste mai lesne sa o facem a!#nd timpul de partea noastra sau" asa cum spune misticul c,ine$ 2ao Tse n Tao Te C,ing & -6ino de ,ac piedicii atunci c#nd ea este usoara" nfrunta ceea ce este mare atunci c#nd este mic. Toate lucrurile grele ncep cu ce!a usor" toate lucrurile mari din lume ncep cu ce!a marunt. Calatoria de o mie de mile ncepe cu un singur pas.. Acel prim pas" susTin misticii" este de a de!eni constienTi de atasamentele noastre. Atasamentele noastre sunt cele care ne fac sa suferim si ele ne fac" ni se spune" sa ne re ntoarcem n aceasta lume. 3arafra$#nd o rostire din Bi'lie/ Acolo unde Ti este comoara" acolo Ti faci cui'. Comoara noastra este acel lucru de care a!em cea mai mare gri*a. Daca n momentul morTii noastre suntem puternic atasaTi de oameni sau de lucruri din lume" nu !om fi n stare sa ne ridicam mai presus de aceste atasamente. Asemenea unui magnet" ele ne !or t#r napoi la acest ni!el/ mintea este cea care i da sufletului nostru direcTia. )(ista o nTelegere cu totul gresita cu pri!ire la atasament si la detasare. Detasarea nu are nTeles de renunTare. Cel care renunTa la a!ere ar putea continua sa se g#ndeasca toata $iua la 'ani" iar cel care renunTa la se( poate fi o'sedat $iua ntreaga de dorinTe. Detasarea nseamna a te ridica mai presus de o'sesie si de dorinTa de a a!ea sau de a stap#ni o persoana sau un lucru. 3e de alta parte" a de!eni detasat nu nseamna n nici un ca$ a nceta sa iu'esti. Atunci c#nd doi oameni sunt mpreuna un timp" este normal ca ntre ei sa apara o legatura. Dar atasament nseamna a fi preocupat de cine!a sau de ce!a n asemenea masura nc#t aceasta sa duca la pierderea linistii si a ec,ili'rului. Aceasta include cea mai rasp#ndita o'sesie & o'sesia lui )U si A2 +)U. Atunci c#nd murim" aceste atasamente ni se nfaTisea$a si ne coplesesc atenTia" fac#ndu&ne plecarea dincolo foarte grea. Cei mai mulTi considera firesc sa&si faca pregatiri" daca intenTionea$a sa plece n alta Tara. Tre'uie sa sta'ileasca" cel puTin" mi*loacele de transport si locurile unde se !or opri. %n aceste pro'leme lumesti suntem at#t de gri*ulii nc#t arareori ntreprindem o calatorie importanta fara a face n preala'il tot felul de planuri. Dar n perspecti!a calatoriei unice pe care o are de facut fiecare din noi" puTini oameni fac ce!a. Cine se ntrea'a macar unde duce de fapt acea calatorie prin moarte" sau cum se poate pregati cine!a pentru a o face mai lina? De&alungul secolelor" filo$ofii nu au cruTat nici un efort pentru a de$lega taina morTii. Dar fapt este ca intelectul a esuat. %n!aTaTii si ignoranTii sunt la fel de nea*utoraTi n a afla raspunsul. C#t de mulTi oameni tre'uie sa fi a!ut acelasi g#nd/ ce 'ine ar fi daca cine!a s&ar ntoarce sa&si po!esteasca e(perienTele realeB 5acem presupuneri cu pri!ire la ce nseamna moartea" dar presupunerile noastre sunt doar

10

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

plasmuiri ale imaginaTiei noastre & !ise care sa ne m#ng#ie de aceasta sum'ra certitudine a sf#rsitului !ieTii fiecaruia. SfinTii sau ade!araTii ndrumatori spirituali au de$legat taina morTii. 3rin lucrarea pe care o sa!#rsesc asupra lor si prin controlul pe care l do'#ndesc asupra propriei lor constiinTe" ei pot parasi n fiecare $i corpul omenesc si pot calatori n alte tar#muri ale e(istenTei. %n!aT#nd de la ei" putem do'#ndi si noi mi*loacele de a triumfa asupra morTii. )i ne n!aTa ca moartea nu este de temut. )a este doar numele dat fenomenului de parasire a corpului de catre suflet. +oartea este doar retragerea sufletului de la simTurile dense si patrunderea lui n regiuni mai su'tile. )ste numai a'andonarea actualului !esm#nt" corpul. Aceasta nu nseamna nimicire. )(ista !iaTa dupa moarte. SfinTii au !or'it pe larg despre aceasta. )i au descris metoda trecerii de la un ni!el al fiinTarii la altul. 5olosind metoda meditaTiei mpartasita de ei" discipolul poate n!aTa sa treaca pragul morTii si sa se re ntoarca n corp dupa !oie. Numai cel al carui suflet a calatorit prin tar#murile mai su'tile nainte de moarte" poate nTelege aceasta realitate. Numai e(perienTa i poate transmite cui!a ce nseamna aceasta. Intelectul este neputincios sa o cuprinda. Ne !om ocupa mai pe larg de aceasta n capitolul despre meditaTie. 3entru moment" tre'uie sa lasam deoparte acest su'iect spre a ne putea concentra asupra pro'lemei urgente cu pri!ire la ce tre'uie facut nainte de orice. Daca ne aflam ntr&o casa n flacari" ne !om g#ndi mai nainte de toate la calea cea mai rapida de a iesi afara" nainte de a ne pune ntre'area cine a dat foc si c#nd si de ce s& a pus focul. Raspunsul la aceste ntre'ari poate fi aflat dupa ce am scapat. C. SA D)D6O2TA+ NATURA NOASTRA S3IRITUA2A At#ta !reme c#t prioritaTile noastre se !or concentra asupra aspectelor materiale ale !ieTii" !om continua sa fim" launtric" din ce n ce mai de$amagiTi si mai nemulTumiTi. )c,ili'rul real si 'ucuria permanenta !or fi atinse numai atunci c#nd ne !om sta'ili prioritaTile Tin#nd seama de natura noastra spirituala si !om acTiona apoi n conformitate cu aceste prioritaTi. C,iar si acest prim pas este totusi dificil" pentru ca ne 'a$am prioritaTile pe gresita noastra nTelegere a cine suntem. Noi credem ca suntem corpul. Ne identificam cu natura noastra fi$ica pentru ca aceasta este partea cea mai usor de perceput din noi. Dar sa ne g#ndim doar o clipa/ daca ne aflam n corp" nseamna aceasta ca noi suntem corpul? Corpul acesta este ntr&o permanenta sc,im'are. Ce a!em noi n comun cu copilul de acum 1E" 1A" sau CE de ani? Nu prea multe. Nu ne&a mai ramas de atunci nici macar o singura molecula. Suntem fi(aTi totusi n ideea ca noi suntem acest corp" pentru ca n decursul ntregii $ile nu ne de$lipim atenTia de la pri!elistile si sunetele lumii materiale. Cert este ca desi ne aflam n corp" noi nu suntem corpul & si cu toate ca ndeplinim n lumea aceasta unele roluri" noi nu suntem aceste roluri. Daca presupunem ca suntem doar fiinTe materiale" ne !om organi$a !iaTa" scopurile si prioritaTile n conformitate cu aceasta percepTie. 3rioritaTile noastre se !or a(a n cea mai mare parte asupra modului de a do'#ndi 'ani" statut social" securitate materiala" frumuseTe fi$ica" sanatate si o mulTime de alte lucruri asemanatoare. Aceste prioritaTi ne ngradesc deplina de$!oltare. )le pro!in din constiinTa noastra marginita asupra a ceea ce suntem. Toate marginirile omenesti pro!in dintr&o mare 11

E L

C A M I N O

R E A L

sla'iciune omeneasca" aceea a ego&ului" a ideii ca noi suntem personalitatea noastra" o fiinTa fi$ica" centrul a toate & ca aici totul e(ista pentru mine. )go&ul este focali$area asupra propriei persoane" o'sesia fiecaruia despre mine, nsumi si eu. )go&ul este cel care ntr&una doreste sa controle$e. )go&ul este cel care ntotdeauna !rea sa posede. At#ta !reme c#t ne identificam pe noi nsine cu ego&ul nostru" suferinTa si limitarile noastre !or continua. +isticii spun ca noi suntem fiinTe spirituale care parcurg o e(istenTa omeneasca si nu fiinTe omenesti care au e(perienTe spirituale. DiferenTa are implicaTii considera'ile" iar nTelegerea ei ne a*uta sa ne reconsideram parerea asupra a cine suntem noi. Noi suntem fiinTe spirituale aflate pe calea !esniciei" care au de ndeplinit ndatoriri n planul fi$ic. Nu suntem doar copii ai 3am#ntului care ncetea$a sa e(iste odata cu moartea. Daca ne !om da seama ca suntem fiinTe spirituale" atunci ne !om fi(a Telurile n consecinTa" iar prioritaTile noastre se !or armoni$a de la sine. )go&ul nostru este singurul ecran care ne separa de natura noastra spirituala. 3entru a ne de$!olta spiritual tre'uie sa n!aTam sa ne nlaturam ego&ul. Aceasta nu se petrece cu usurinTa. A!em de nlaturat at#tea o'isnuinTe si straturi de lacomie" de dorinTa" frica" furie" egoism si ignoranTa & carami$i ale trainicului $id al egoismului nostru & nainte de a putea a!ea constiinTa a ceea ce suntem. Acesta este ,andicapul nostru. )ste falsul nostru 'aga*" adunat de noi n calatoriile noastre4 si n mod parado(al" renunT$nd pur si simplu la el" putem descoperi fiinTa spirituala care suntem noi. Cine!a care admira c#nd!a sculpturile lui +ic,elangelo i s&a adresat astfel/ -Cum de aTi putut reali$a asemenea sculpturi minunate?. +ic,elangelo a raspuns/ -Nu este greu. %nlatur doar ceea ce prisoseste. 5ormele au fost aici.. 2a fel si n spiritualitate" daca ne de'arasam de straturile apasatoare si grosolane care ascund ade!arata noastra natura" !om de!eni mai su'tili" mai luminosi si mai li'eri. Nu a!em ne!oie sa do'#ndim nici o nsusire noua. 2e a!em dintotdeauna. Tre'uie sa ndepartam doar crustele si sa ngaduim naturii noastre spirituale sa apara de la sine. 3entru cei care reusesc sa n!inga dominaTia minTii" dimensiunea spirituala de!ine ade!arata lor realitate" c,iar n timp ce traiesc n planul acesta pam#ntesc. C#ta !reme suntem a'sor'iTi de panorama lumii" nu putem depasi stressul si nelinistea" at#t de caracteristice lumii noastre moderne. C#ta !reme ngaduim simTurilor noastre sa ne conduca" !om continua sa ne departam de ade!arata comoara care e(ista n interior. C#t timp !om continua sa !#nam fericirea n lumea e(terioara" !om fi de$amagiTi n continuare. )!oluTia spirituala ne re&direcTionea$a spre interior. Doar n acest fel are loc largirea constiinTei & atunci c#nd ea este ndreptata catre interior si ascendent. TendinTa o'isnuita a minTii este spre e(terior" nc#t daca nu i modificam orientarea" nclinaTia ei fireasca !a continua sa ne mpinga n lumea e(terioara. SfinTii su'linia$a deose'irile ntre e(tremele comportamentului omenesc" pentru a ne a*uta sa alegem direcTia catre care !rem sa ne ndreptam. Sarcina de a ne alege !iitorul si de a opta pentru ceea ce !rem sa fim ne aparTine noua. Daca !rem sa do'#ndim mulTumire si 'ucurie permanenta" sfinTii ne sfatuiesc sa ne ndreptam atenTia catre interior si sa e(perimentam 'ucuria interioara. Daca r#!nim la agitaTia" confu$ia si suferinTa finala a permanentei sc,im'ari" atunci ne putem ndrepta energiile asupra lumii din *urul nostru si sa ngaduim ca simTurile sa ne conduca. SfinTii numesc lucrurile pe nume4 ei nu&si precupeTesc cu!intele pentru a descrie implicaTiile alegerii pe care o facem.

12

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

!aptivaTi de lume De o parte" spun sfinTii" e(ista cei mistuiTi n focul dorinTelor si a nesaTului lor. )i sunt !ictimele c,inuite si de$amagite ale ilu$iei" caut#nd fericirea n ceea ce este !remelnic. Atasamentul si a!ersiunea" dorinTa si m#nia le ard maruntaiele si le um'resc natura spirituala. Satisfacerea sinelui lor si refu$ul a cte ce!a i menTin ntr&o !esnica osclaTie & catre ceea ce iu'esc si dinspre ceea ce urasc. )i sunt m#naTi dintr& o e(trema n alta de 'iciul orgoliului" a urii" se(ului si lacomiei. Inimile le sunt pustii si sunt n permanenTa de$amagiTi. Asemenea cersetorilor alearga de la o usa la alta" dar foamea nu le este niciodata ostoita. Nimic nu pare sa&i tre$easca la realitate" nici c,iar moartea celorlalTi. )i !ad numai para!anul" ,aina e(terioara & corpul" iar ntruc#t acesta sf#rseste" dupa cum stim cu toTii" ntr&un pumn de Tar#na" !ieTile lor sunt lipsite de sens si superficiale. %n ceea ce i pri!este" natura lor spirituala nu e(ista. Ideea de a o de$!olta nici nu le trece prin minte" desi acesta este unicul si singurul lucru care le&ar face !iaTa mai 'una4 nsa ei si&au na'usit cu desa!#rsire cel mai po$iti! aspect al naturii lor su' o multitudine de po!eri grele faurite de ei nsisi. Cine ar putea nfaTisa" ntrea'a sfinTii" tainica suferinTa" nelinistea si c,inul pe care tre'uie sa le suporte acestia? "ermecaTi de spirit De cealalta parte" sfinTii i nfaTisea$a pe cei care traind n lume si ndeplinindu&si ndatoririle" ram#n detasaTi. 5iind mereu constienTi de natura lor spirituala" ei ram#n n permanenTa n legatura cu ea. )i traiesc n mi*locul ilu$iei si nu sunt nselaTi. )i sunt profun$i si totusi duc o !iaTa simpla. Nu dispreTuiesc pe nimeni. Nu g#ndesc rau despre nimeni" nici nu&si nseala semenii. :#ndirea lor este limpede asemenea cristalului si sunt eficienTi n tot ceea ce fac. Inima lor este desc,isa tuturor. )i nutresc iu'ire ade!arata faTa de toate fapturile !ii. )i au reali$at deplin potenTialul nepreTuitului dar care este forma omeneasca. )i nu doar e(ista & ci traiesc o !iaTa plina de sens" de na$uinTa si de 'ucurie. )i au atins ec,ili'rul desa!#rsit ntre ndatoririle lor lumesti si cele spirituale si s&au eli'erat de tensiunea si suferinTa lumii. Acestia sunt oamenii care au facut din spiritualitate prioritatea lor a'soluta si traind n!aTaturile sfinTilor n fapt" si&au contopit constiinTa cu puterea aflata la 'a$a ntregii !ieTi. F. N)CU3RINSU2 IN5INIT el fara de nume a fost ob$rsia cerului si a pam$ntului. *l este tainic si firesc si e#ista naintea cerului si pam$ntului. %eclintit si impenetrabil, necuprins infinit; "ingur se susTine si nu se sc+imba niciodata; Patrunde totul si niciodata nu este epuizat. *l este !ama universului, din care s-au iscat toate lucrurile. %u-i stiu numele, nc$t l numesc Tao. Din Tao Te +ing, cap. 1 si 9A DiferiTii mistici au numit necuprinsul infinit Tao" S,a'd" sau Cu!#ntul. Sa!anTii l numesc -energia creatoare. sau -energie !i'ratorie.. Asemenea misticilor" sa!anTii spun si ei ca aceasta energie !i'ratorie este omnipre$enta n fiecare particula a uni!ersului fi$ic. Aceeasi energie a furni$at forTa pentru crearea uni!ersului" forTa lui Big Bang" pe care sa!anTii l situea$a la nceputul creaTiei.

13

E L

C A M I N O

R E A L

:uru Amar Das" cel de al treile mare +aestru spiritual al Si1," spune n Adi :rant,/ Din "+abd a emanat ntreaga creaTie, de "+abd este desfiinTata si prin "+abd este din nou creata. StiinTa spirituala si stiinTa materiala sunt n deplin acord asupra creerii si menTinerii uni!ersului de catre o forTa" sau de o atoate&patrun$atoare energie !i'ratorie. Iisus spune/ /a nceput a fost uv$ntul. &cesta era ntru nceput la Dumnezeu. Toate prin el s-au facut; si fara el nimic nu s-a facut din ce s-a facut. Nu este nici o coincidenTa n faptul ca Iisus numeste aceasta energie !i'ratorie Cu!#ntul. Asemenea oricarui cu!#nt" acest Cu!#nt este o energie care are o frec!enTa de !i'raTie" emite un Sunet si are o putere magnetica intrinseca. %nsa Cu!#ntul lui Dumne$eu la care se refera Iisus nu este un grup de sim'oluri care poate fi rostit n !reo lim'a" caci cum ar fi putut a!ea acel fel de cu!#nt puterea de a crea uni!ersul? Acest Cu!#nt la care se refera Iisus nu este un cu!#nt scris sau rostit din nici o lim'a sau scriptura & fie aceasta Bi'lia sau oricare alta carte sf#nta. 3rin acest Cu!#nt se nTelege puterea infinita dinapoia tuturor puterilor" nsasi !iaTa si iu'irea 5iinTei Supreme" o putere care se re!arsa ne ncetat de la )l. )ste nsasi forTa !itala a creaTiei si ea este pre$enta n toate. %n cartea sa 0oga si 1iblia" ?osep, 2eeming ne spune/ '&cesta este uv$ntul la care s-au referit nvaTaturile sfinTilor n decursul tuturor secolelor istoriei consemnate. u multe mii de ani n urma l-au mpartasit &depTii 2egelui si PreoTii(niTiaTi care acordau iniTieri n !isterele *giptului antic. !ai t$rziu, n vec+ea 3recie, el a fost mpartasit aspiranTilor deveniTi apTi, de catre 4ierofanTi sau revelatori ai cunoasterii sacre, care conduceau !isteriile Orfice si *leusine. *l este cel care a fost menTionat n .ede - scripturile sfinte ale (ndiei. 5n vec+ea Persie, 6arat+ustra a mpartasit cunoasterea despre puterea si practica "unetului interior divin. uv$ntul, numit n greceste /ogosul, le-a fost cunoscut celor mai mari filozofi greci din antic+itate, ca Pitagora, 4eraclit, "ocrate si Platon. "ocrate se referea la ascultarea unui tainic "unet (nterior care l transporta n e#taz n lumi mai nalte. 5n +ina antica el a fost cunoscut ca Tao si a fost mpartasit de filozoful /ao Tse. Iisus le&a mpartasit discipolilor sai nTelesul Cu!#ntului si i&a iniTiat n practicarea lui. 3entru lamuriri foarte competente ale n!aTaturilor lui Iisus despre Cu!#nt" cititorul interesat poate cerceta carTile lui +a,ara* C,aran Sing," /umina asupra *vang+eliei dupa !atei si /umina asupra *vang+eliei dupa (oan si cartea lui ?o,n Da!idson & *vang+elia lui (isus7 5n cautarea 5nvaTaturilor lui Originale. Dupa cum se poate !edea din aceste scrieri" puterea Cu!#ntului le era cunoscuta at#t primilor parinTi ai Bisericii crestine" )senienilor si :nosticilor" c#t si cunoscutului filo$of egiptean 3lotin si celorlalTi filo$ofi mistici neoplatonicieni din secolul al doilea si al treilea" din Ale(andria. 3uterea aceasta este deasemenea menTionata n Coranul +usulmanilor. Dupa perioada lui +a,omed" mulTi oameni sfinTi +a,omedani !estiTi si&au iniTiat discipolii n nTelesul si tainele Cu!#ntului & unul dintre ei fiind misticul Rumi. Din acestea se poate deduce ca n!aTatura despre Cu!#nt nu este ce!a nou. De fapt" marii mistici spun ca ea a e(istat de la nceputuri si" su' mulTime de nume 14 uvntul si uvntul era la Dumnezeu si Dumnezeu era

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

diferite de&alungul erelor" a fost predicata acelora pregatiTi sa o primeasca. Brian Gines" n cartea sa "oapta lui Dumnezeu - Tunetul reaTiei7 *couri ale 2ealitaTii &bsolute n -izica %oua, ne spune/ 'Oricine doreste sa parcurga drumul catre adevarul ultim, trebuie sa nainteze pe valul "piritului care apare ca o vibraTie sonora - sunetul 2ealitaTii &bsolute. "unetul acesta este auzit nu de urec+ile fizice, ci de o facultate a sufletului. !isticul !a+ara) "a8an "ing+ spune ca el 'este auzit cu auzul sufletului9 "unetul este de fapt Dumnezeu n acTiune9 *l se proiecteaza pe "ine n toate si se desfata n acest )oc9 *ste muzica ne-iscata care rasuna n interior9 eea ce auzim n interior este ecoul sau; sesiz$ndu-l, mintea devine linistita. Prin concentrare, energia constiinTei noastre este nalTata la un nivel de la care ea poate fi atrasa de puterea "piritului : uv$ntul;. &tunci, sufletul ncearca o mare bucurie ascult$nd ceea ce a fost denumit !uzica Divina, sau muzica sferelor. Sunetul interior Gines continua cu urmatoarele o'ser!aTii/ -0 .ibraTiile sonore ale "piritului au fost descrise de savanTi spirituali aparTin$nd multor religii, Tari si epoci diferite. um putea fi altfel, )senTa RealitaTii A'solute !a fi perceputa de oricine stie cum sa intre n contact cu ea. Desigur" misticii descriu n mod diferit mu$ica Spiritului" n funcTie de cultura si mediul lor. Ric,ard Rolle descrie e(perienTa sa a Du,ului Sf#nt n acest mod/ Pacea aceasta simTita de "pirit este foarte dulce. O muzica divina si m$ng$ietoare coboara pentru a-l umple de bucurie. !intea este vra)ita de aceasta muzica sublima si suava si ea c$nta bucuria iubirii vesnice9 :&m simTit; o inspirare si percepTie a sunetului spiritual ceresc care este imnul de vesnica slava si nc$ntare, o melodie inaccesibila auzului obisnuit. &ceste sunete nu pot fi cunoscute sau auzite de nimeni nafara celui care le primeste, iar acesta trebuie sa se pastreze pe sine curat si separat de lume9 %imeni dintre cei care sunt nrobiTi de lucrurile lumesti nu poate sti nimic despre el9. Iata cu!intele unui mistic Sufit din sec. 8II" Ga$rat Ina7at H,an & care a trait cu apro(imati! CEE de ani mai t#r$iu si la distanTa de *umatate de lume de misticul engle$ Rolle. Dar mesa*ul lor esenTial este" totusi" acelasi/ "unetul esenTial este numit de "ufiTi saut-e-sarmad; ntregul spaTiu este plin de el9 el care cunoaste taina sunetului, cunoaste taina ntregului univers9 sunetul esenTei continua n permanenTa nlauntrul, mpre)urul si n prea)ma omului. De obicei nu este auzit, pentru ca atenTia omului este centrata n ntregime n e#istenTa materiala9 ei care sunt capabili sa auda saut-e-sarmad si sa mediteze asupra lui sunt absolviTi de toate gri)ile, nelinistile, supararile, temerile si bolile; iar sufletul este eliberat din robia simTurilor si a corpului fizic. "ufletul celui care asculta devine constiinTa atoate-patrunzatoare9 'Taoistii +inezi ne nvaTa ca Tao, sau "piritul, poate fi perceput ca sunet. /ivia <o+n spune ca 'n cosmologia filozofiei mistice Taoiste, Tao poate fi imaginat ca un sunet de o anumita lungime de unda care patrunde si cuprinde tot ceea ce e#ista. "au, dupa cum l definesc taoistii nsisi, este o calitate anumita a =i :energia cosmica; care constituie baza si care alimenteaza ntreaga e#istenTa. 'Plotin, un mistic venit din *gipt care preda filozofia la 2oma n sec. al (((-lea, scria ca 'energia circula n univers si nu e#ista e#tremitate la care ea sa fie diminuata. Peter 3orman observa ca 'Plotin vorbeste adesea de cosmos ca fiind o armonie, dar 15

E L

C A M I N O

R E A L

adevaratul lacas al muzicii divinitaTilor este lumea inteligibila aflata dincolo de cosmosul tri-dimensional. Descriind calatoria sa mistica n acea lume, Plotin i cere celui iniTiat sa astepte p$na c$nd va auzi sunetele muzicale care provin din inteligibil7 Daca, de e#emplu, cineva s-ar astepta sa auda un sunet dorit, l-ar discerne dintre alte sunete si si-ar aTinti auzul atunci c$nd, printre celelalte senzaTii auditive, el s-ar asemana cu modelul; deasemenea sa evite pe pam$nt ascultarea sunetelor perceptibile dec$t daca sunt strict necesare si sa-si pastreze facultatea fizica de percepTie pura si pregatita sa auda sunete din nalt. '"-ar putea da mult mai multe e#emple care sa ateste ca numitorul comun al oricarei religii profunde si al disciplinei mistice este comuniunea constienta cu uv$ntul sau Dumnezeu. *#perimentul meditaTiei contemplative a fost repetat de multe ori, de-alungul multor secole, n multe culturi, iar rezultatele obTinute de cercetatori seriosi ai adevarului sunt ntotdeauna aceleasi. &toate-patruzatoarea energie a "piritului, Tao, "aut-e-"armad, Du+ul "f$nt numele nu are nsemnatate - este perceput ca o vibraTie spirituala audibila. #umina interioara '"i fireste, ca lumina divina, lumina lui Dumnezeu nu este separata de sunetul "au. !a+ara) "a8an "ing+ spune7 ' uv$ntul le emite pe am$ndoua, at$t lumina c$t si sunetul. /a aceasta e#tremitate, n planul fizic, lumina si sunetul se pierd n materia densa. 5n planurile mai subtile sunetul este auzit iar lumina este vizibila. /a e#tremitatea superioara, "unetul este cea mai subtila muzica, neauzita urec+ilor omenesti - iar /umina este cea a milioane de sori si de lune ntr-o raza. u toate ca puterea spiritului mbina at$t lumina c$t si sunetul, misticii desav$rsiTi subliniaza adesea manifestarea audibila a lui Dumnezeu-n-&cTiune. artea -acerii :>7?; ne spune7 '"i a spus Dumnezeu, "a fie lumina7 si lumina se facu. &ceasta presupune ca rostirea, glasul lui Dumnezeu, a precedat lumina "a. "unetul tinde deasemenea sa fie prima nsusire a "piritului perceputa de discipolii ncepatori n meditaTia contemplativa. '5ntotdeauna, at$t sunetul c$t si lumina l ntovarasesc pe discipolul spiritual n ascensiunea sa prin regiuni superioare de constiinTa catre realitatea lui Dumnezeu. "unetul, spun misticii desav$rsiTi, provine din lumina, iar lumina provine din sunet. 5n mod asemanator se comporta si electromagnetismul7 dupa cum afirma :savanTii; 4azen si Trefil, '*lectricitatea si magnetismul sunt doua aspecte inseparabile ale aceluiasi fenomen7 nu puteTi obTine una fara cealalta. "piritul apare deasemenea sub doua aspecte pentru a calauzi sufletul &casa. !a+ara) +aran "ing+ scrie7 ' uv$ntul mbina at$t lumina c$t si sunetul. "unetul este menit sa arate direcTia de unde vine, iar lumina ne permite sa calatorim ntr-acolo. '9!a+ara) "et+ "+iv Da@al "ing+ vorbeste despre e#istenTa a cinci sunete care corespund celor cinci regiuni ale creaTiei7 '-iecare regiune si are "unetul ei distinctiv si taina sa caracteristica9 Prin "unetul fiecarei regiuni sufletul se poate nalTa treptat, de la o regiune la alta, p$na la cel mai nalt stadiu. Se naste apoi ntre'area" de ce nu putem au$i sau !edea Cu!#ntul" Spiritul? Gines !or'ea ntr&un paragraf precedent/ '-izicianul %icA 4erbert observa7 'e#ista o str$nsa paralela ntre simTul vazului si auzului, pentru ca ambele presupun perceperea frecvenTelor de o anumita vibraTie. *l spune ca vederea fizica este 'o percepere subiectiva a vibraTiilor electromagnetice cu lungimi de unda ntre Boo si CDD nanometri :miliardimi de metru;, cunoscute altfel drept lumina9 urec+ea este sensibila la frecvenTele sonore ntre ED si ED.DDD de vibraTii pe secunda. orpul omenesc este incapabil sa simta vibraTii nafara acestor limite. 16

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

'"piritul este o vibraTie non-materiala a lui Dumnezeu-n-&cTiune, nc$t nu poate fi vazut sau auzit de oc+ii sau urec+ile fizice - oric$t de sensibile ar fi aceste organe. 5n fapt, perceperea de catre noi a fenomenelor materiale ne mpinge constiinTa n e#terior si n )os, departe de punctul unde poate fi contactat "piritul. %oi nu suntem constienTi de aceasta capacitate a sufletului, pentru ca atenTia noastra este mprastiata si nu concentrata. Dupa cum energia unei cisterne de petrol focalizata asupra unui unic proton ar avea o forTa cov$rsitoare, la fel ar fi posibil pentru constiinTa noastra sa devina una cu "piritul, daca ar putea fi focalizata ntr-un singur punct. &sa cum a spus (isus7 'de va fi oc+iul tau singur, tot corpul tau va fi plin de lumina :!atei F7EE;. "i "unet. '!a+ara) "a8an "ing+ scrie7 ' uv$ntul rasuna n fiecare atom. %u-l auzim pentru ca nu suntem n contact cu el nlauntrul nostru. e ne mpiedica sa intram n contact cu aceasta putere imanenta, /ipsa de concentrare. unoasterea desav$rsita, beatitudinea si iubirea se afla n interiorul nostru si nu n e#terior. 5nsa atenTia noastra este n totalitate mprastiata n e#terior, n senzaTiile fizice, n g$nduri, imagini, fantezii si emoTii. Tar$murile interioare ram$n necunoscute - terra incognita. +iar daca reusim sa nc+idem oc+ii si pentru o clipa sa uitam lumea e#terioara, ne ram$ne constiinTa corpului nostru. "i aceasta deasemenea ne Tine legaTi de realitatea limitata. '!a+ara) +aran "ing+ scrie7 '"piritul este prezent c+iar si acum n corpul nostru. "ufletul este doar o raza a acelui "pirit, iar sufletul este rasp$ndit n tot corpul9 trebuie sa readucem aceasta constiinTa napoi n centrul oc+iului spre a fi atrasa de acel "pirit, iar apoi el va ridica sufletul n sus. "piritul este omniprezent, dar trebuie sa aducem constiinTa la nivelul de unde "piritul poate atrage sufletul asemenea unui magnet. '9 !editaTia contemplativa nalTa sufletul p$na la un plan de constiinTa unde el se contopeste cu atot-patrunzatoarea energie constienta a "piritului. &ceasta are o oarecare asemanare cu lansarea unui ve+icol spaTial. "a consideram sufletul drept ve+icolul principal care trebuie nalTat n spaTiu. !intea este rac+eta puternica n v$rful careia sta ve+icolul. orpul nostru este rampa de lansare si edificiul care suporta diferitele componente ale ve+icolului spaTial. !isiunea - Telul suprem, este plasarea ve+icolului principal - sufletul - pe o orbita nalta. '9 2ampa de lansare a corpului nostru )oaca un rol important n pregatirea acestei misiuni. Oricum, mi)loacele prin care luam cunostinTa despre meditaTie si despre celelalte metode de cercetare ale stiinTei spirituale sunt simTurile noastre fizice. 5nsa dupa cum edificiul care susTine ve+icolul spaTial este ndepartat n ultimele secunde dinaintea lansarii, la fel si noi trebuie sa devenim detasaTi de materialitate incluz$nd si corpul nostru - nainte ca transportul mistic n sfere mai nalte de constiinTa sa aiba loc. -orTa necesara acestui transport provine iniTial de la minte, care slu)este drept rac+eta care nvinge atracTia simTurilor fizice si a g$ndurilor despre aceasta lume. "9 5n meditaTia contemplativa savantul spiritual repeta cuvinte asociate cu planurile non-materiale ale e#istenTei. &ceasta ndeparteaza treptat mintea de domeniul cel mai de )os al creaTiei, ntocmai la fel cum motoarele rac+etei purtatoare ale ve+icolului l a)uta sa se ridice deasupra rampei de lansare - la nceput abia misc$ndu-se, apoi din ce n ce mai rapid, p$na c$nd dispare n nori. .e+icolul principal, sufletul, controleaza rac+eta minTii, dar fara forTa ei, el nu s-ar putea nalTa9

17

E L

C A M I N O

R E A L

'&poi, dupa atingerea unei anumite altitudini, aceasta rac+eta se desprinde, iar ve+icolul principal calatoreste n continuare prin propria sa putere. 5n mod asemanator :ntr-o oarecare masura;, sufletul abandoneaza mintea9 iar "piritul devine forTa motrice a transportului mistic. Puterea aceasta este audibila sub forma "unetului si este vizibila ca lumina. *ste dinamul divin care energizeaza fiecare parte a creaTiei. !a+ara) +aran "ing+ spune7 9 "unetul acesta nu ne conduce doar, ci cu adevarat ne poarta napoi la Tatal. !ai nt$i l urmarim; apoi, pe masura ce realizam progrese interioare ne contopim cu el si ne nalTam sau ascendem spre caminul nostru prin mi)locirea "unetului, uv$ntului. *l ne atrage n permanenTa spre interior, asemenea unui magnet si ne atrage acasa. I. C)I CINCI 3I2ONI AI S3IRITUA2ITATII SfinTii au un punct de !edere foarte po$iti! si optimist n ceea ce ne pri!este. Cu toate ca ei si dau seama de peni'ila noastra situaTie" de starea noastra o'isnuita" ei au n !edere" de fapt" ceea ce am putea noi de!eni. )i stiu ca fiecare om poate de!eni o fiinTa desa!#rsita" luminoasa si fericita. )i stiu deasemenea ca cei mai mulTi dintre noi nu au cunostinTa de acest lucru" pentru ca minTile noastre au fost ntunecate de atasamente si irosite n acti!itaTi daunatoare" nc#t am pierdut discernam#ntul cu pri!ire la modul n care pot fi aflate ade!arata pace si 'ucurie. %ndata ce ne !om da seama de marele nostru potenTial" ne !om dedica fireste de$!oltarii a ceea ce e(ista n noi n stare latenta. Ne !om asigura ca faptuim acTiuni care fa!ori$ea$a e!oluTia spirituala si !om e!ita acTiunile negati!e" destructi!e" sau cu urmari nefericite. 3entru a ne a*uta sa e!itam nenumaratele capcane aflate pe parcursul spre Telul nostru" n!aTaturile sfinTilor ne po!aTuiesc sa ne concentram eforturile asupra a cinci puncte principale/ 1. Sa urmam ndrumarile unui n!aTator ade!arat actualmente n !iaTa4 2. Sa renunTam la a ne ,rani cu carne" pasari" pesti si oua4 3. Sa ducem o !iaTa cinstita" morala4 4. Sa ne nfr#nam de la folosirea drogurilor si a alcoolului4 5. Sa practicam meditaTia doua ore si *umatate $ilnic. Acestia sunt cei cinci piloni pe care se !a spri*ini si care !or ntari natura noastra spirituala. Aceasta este calea practica pentru a ne apara si a ne de$!olta pe noi nsine. 5ara ea" ne !om da seama mai greu daca gresim. Asemenea sinelor de cale ferata sau a liniilor trasate pe o autostrada" ei ne a*uta sa ram#nem pe calea ferata sau sa ne menTinem pe sosea. )i dau o direcTie !ieTii noastre" iar c#nd pasim nafara acestor limite" putem fi siguri ca ne departam de Tel. Aceste cinci principii asigura o e(celenta ndrumare practica pentru prote*area" sporirea si intensificarea e!oluTiei noastre spirituale.

J. N)C)SITAT)A UNUI KNDRU+ATOR S3IRITUA2 6IU Din c,iar momentul n care au e(istat oameni pe acest pam#nt" au fost si ndrumatori spirituali" sfinTi sau mistici care sa arate ade!aratul scop al !ieTii. Asa cum s&a spus mai nainte" termenii sf#nt" ndrumator spiritual sau mistic" folosiTi n aceasta carte" se refera la cel care si&a stap#nit mintea" si&a nalTat constiinTa p#na la cele mai 18

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

nalte regiuni spirituale" a !a$ut realitatea lui Dumne$eu faTa n faTa si s&a contopit cu acea realitate. 2egea primordiala si fundamentala a n!aTaturilor sfinTilor este ca a!em ne!oie de ndrumarea unui dascal spiritual care este actualmente n !iaTa pentru a atinge reali$area lui Dumne$eu. 3entru un lucru at#t de simplu cum este a n!aTa sa conducem automo'ilul" a!em ne!oie de un instructor. Daca dorim sa pilotam un a!ion nu o putem face doar citind carTi si manuale. Daca atunci c#nd n!aTam sa pilotam nu a!em cu noi un instructor" ne !om pra'usi. Cu c#t mai necesar ne este un ndrumator !iu care sa ne n!eTe cum sa trecem ne!atamaTi prin realitatea dura a !ieTii cotidiene" cum sa facem faTa comple(itaTii lumii fara a ne pierde ec,ili'rul" cum sa patrundem n planurile mai su'tile ale e(istenTei si sa stra'atem prin aceste regiuni interioare su'tile prin care are de trecut sufletul odata ce paraseste planul material. Spiritualitatea este un domeniu e(trem de comple( si complicat. 3entru a calatori n regiunile interioare este necesar sa a!em o calau$a care cunoaste aceste regiuni si care le&a stra'atut el nsusi. At#ta timp c#t nu suntem n legatura cu cine!a care este familiari$at deplin cu fiecare detaliu al regiunilor interioare pentru a 'eneficia de e(perienTa sa" ne !om da seama ca este e(trem de dificil fie si sa pornim n acea direcTie. Nimeni n aceasta lume" oric#t de inteligent" plin de iu'ire si credincios & nu ne poate a*uta sa a*ungem n acele regiuni interioare dec#t daca le&a stra'atut el nsusi. Asa cum a!em ne!oie de un nsoTitor pentru a calatori ntr&un loc necunoscut si periculos din lumea e(terioara" a!em ne!oie deasemenea de un ndrumator si n planurile interioare. %nsa cum am putea a!ea ncredere ca cel care nu a a*uns si nu a parcurs aceste planuri su'tile ne&ar putea macar nt#lni de cealalta parte a pragului morTii? Deasemenea" cine!a care nu a e(perimentat el nsusi reali$area lui Dumne$eu" cum ne&ar putea purta napoi la Dumne$eu? De fapt a!em ne!oie de un n!aTator din momentul n care ne&am nascut. 5ie acasa" la scoala sau n !iaTa" cel mai 'ine n!aTam de la alTii. )ste ndoielnic sa e(iste n lume !reo meserie sau profesie care sa poata fi nsusita fara profesor. Cum ne&am putea nc,ipui ca cel mai dificil dintre domenii" stiinTa spirituala" poate fi nsusita fara profesor? )(igenTele ei sunt cu mult mai mari iar necesitatea unui profesor mult mai imperioasa dec#t pentru orice alt domeniu pe care ni l&am putea imagina. %ndrumatorul nostru tre'uie sa ne calau$easca nu numai prin !iaTa" el tre'uie sa fie mpreuna cu noi si sa ne calau$easca dincolo de moarte. Odata acceptata ideea ca ntotdeauna !om n!aTa mult mai 'ine de la o alta fiinTa omeneasca si ca spiritualitatea este o stiinTa ca oricare alta si nu o credinTa oar'a" !om ncepe sa preTuim si sa acceptam necesitatea unui ndrumator spiritual. +arii mistici sau sfinTii !in pe pam#nt c,iar n !ederea acestei misiuni. )i !in nu spre a face din aceasta lume materiala un loc mai 'un" ci pentru a ne re!ela calea reali$arii spirituale" pentru a ne eli'era de ro'ia fara sf#rsit a nasterii si morTii. Aceasta idee poate fi ilustrata prin urmatoarea para'ola/ Sa ne nc,ipuim ca ntr&o nc,isoare se afla o mulTime de deTinuTi. Un om cu suflet carita'il care !i$itea$a nc,isoarea constata ca n tot timpul !erii acestia nu au apa rece si atunci porunceste sa li se aduca $ilnic g,iaTa. Un alt !i$itator constata ca ei primesc o ,rana ordinara si fara gust si se asigura ca li se !or da pe !iitor m#ncaruri gustoase. Un al treilea" milosti!indu&se de cei nc,isi" le asigura ,aine calduroase pentru iarna. ToTi acesti oameni de 'ine reusesc sa le usure$e ntr&o oarecare masura suferinTele detenTiei" dar ei ram#n mai departe nc,isi. Sunt n continuare n temniTa. Didurile nalte i despart n continuare de lumea e(terioara" iar dorinTa de li'ertate este un !is ireali$a'il. 19

E L

C A M I N O

R E A L

6ine apoi un alt !i$itator/ acesta are c,eia porTii nc,isorii. )l descuie poarta si i eli'erea$a pe deTinuTi" care sunt li'eri sa se ntoarca acasa. 5ara ndoiala" acTiunea celui din urma raspunde ade!aratei ne!oi a deTinuTilor ntr&un fel n care faptele carita'ile ale celorlalTi nu au putut&o face. %n mod asemanator" lumea aceasta este nfaTisata adesea de mistici ca fiind o uriasa temniTa. )(ista o singura iesire din aceasta temniTa & !iaTa omeneasca & iar taina ei le este cunoscuta numai sfinTilor. 3rin urmare" sf#ntul este singurul care are c,eia si care poate desc,ide poarta. Numai un sf#nt ne poate calau$i pe drumul tainuit al i$'a!irii care este calea interioara si sa ne eli'ere$e de suferinTa" ntr&un mod n care nu o poate face nici un alt procedeu. SfinTii din trecut au fost fara ndoiala ade!araTi n!aTatori spirituali" dar acum noi nu putem 'eneficia de ei. A!em ne!oie de un ndrumator spiritual care traieste acum. Dupa cum un 'olna! tre'uie sa consulte un medic n !iaTa si nu poate fi tratat de unul din trecut & oric#t de renumit ar fi fost & a!em ne!oie si noi de un ndrumator spiritual !iu. Numai un ndrumator spiritual !iu ne poate a*uta sa desc#lcim comple(itatea !ieTii care ne prinde n mre*ele ei $i de $i. Un ndrumator spiritual !iu este esenTial pentru a ne de$!alui realitatea interioara a spiritului. Daca am fi putut a*unge la reali$area lui Dumne$eu fara un n!aTator !iu" atunci niciodata n trecut nu ar fi fost necesar ca sfinTii sa !ina pe pam#nt n forma omeneasca. Daca sfinTii din trecut ne&ar putea a*uta asta$i" ce ne!oie ar fi fost ca ei sa fi !enit !reodata pe pam#nt? Daca nsusi Dumne$eu" fara mi*locirea unei ntrupari omenesti !ii a!#nd nsusirile 2ui" ar putea nalTa sufletele p#na la acel stadiu spiritual superior" ce ne!oie ar fi fost sa apara !reodata n lume un ndrumator spiritual? 3e de alta parte" daca la un moment anumit din istorie a fost necesar sa apara un ndrumator spiritual n forma omeneasca" atunci asta$i e(ista cu siguranTa o ne!oie la fel de mare. Cert este faptul ca pentru calea spirituala un ndrumator spiritual !iu este o necesitate a'soluta. Si Iisus a spus" la timpul sau/ -)u sunt calea" ade!arul si !iaTa.. <Ioan 1@/C= SfinTii si misticii din toate locurile si epocile au insistat asupra necesitaTii unei calau$e !ii pentru calatoria interioara. !alea ndrumatorului spiritual Imaginea noastra despre tar#murile nalte ram#ne doar un concept mental c#ta !reme nu le&am e(perimentat noi nsine. )ste doar o proiecTie a minTii" o plasmuire a imginaTiei. Dar un ade!arat ndrumator spiritual sau un sf#nt nu se 'a$ea$a pe concepte mentale" proiecTii ale minTii sau pe cele citite n carTi. Un ade!arat ndrumator spiritual !or'este din propria sa e(perienTa. %ntruc#t sfinTii s&au contopit n cea mai nalta stare de 'eatitudine si unitate cu Dumne$eu" ei mpartasesc ceea ce au e(perimentat ei nsisi. Ade!araTii mistici nu ne sfatuiesc !reodata sa ne sc,im'am religia. )i !in sa uneasca" nu sa de$'ine. Soarele are ra$e multe si ne&ar putea parea diferite una de alta" dar c#nd pri!im la sursa lor !edem ca ele sunt esenTialmente" una. Ne putem referi la Dumne$eu ca fiind Ie,o!a" Iisus" Alla," Hris,na" energia cosmica sau cu oricare alt nume" dar tot ceea ce dorim n realitate este sa intram n contact cu acel Ade!ar. Ade!arata spirtualitate nu are nici o legatura cu riturile si ritualurile religiilor noastre4 ea are legatura numai cu iu'irea care se afla n fiecare din noi" indiferent n ce fel o manifestam. %n interiorul nostru nu e(ista limitari. Dorim sa re&descoperim mostenirea noastra fireasca & acea comoara care se afla n interiorul nostru & iar ade!araTii ndrumatori spirituali !in sa ne n!eTe tocmai modul n care sa o reali$am. )i nsisi s&au contopit din nou cu o'#rsia lor" caminul de unde !enim. 3entru a reali$a 20

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

aceasta ei si parasesc corpul dupa !oie" parcurg cele mai nalte regiuni spirituale si se ntorc dupa !oie pentru a&si ndruma mai departe discipolii si a&i n!aTa sa faca acelasi lucru. Ade!araTii ndrumatori spirituali nu !in sa sc,im'e lumea. %n n!aTaturile lor" ei arata ca lumea aceasta nu este menita a fi un paradis. Daca s&ar fi intenTionat aceasta" marii mistici si sfinTi din trecut ar fi facut&o p#na acum. SfinTii ne n!aTa cum sa ne focali$am constiinTa si sa o contopim cu mu$ica nc#ntatoare a spiritului lui Dumne$eu. Odata aflaTi n contact cu mu$ica interioara" mintea se nalTa mpreuna cu sufletul p#na c#nd a*unge la propria ei o'#rsie" unde si regaseste caminul pierdut. Sufletul" care a fost parali$at n la'irintul minTii" si descopera identitatea distincta4 'iruitor" se contopeste si el cu propria sa o'#rsie. Semnele unui adevarat ndrumator spiritual %n!aTaturile sfinTilor sunt gratuite" asemenea tuturor celorlalte daruri ale naturii ca aerul" apa si lumina soarelui. 3rin urmare" un ade!arat ndrumator spiritual nu cere plata niciodata pentru nimic si nici nu accepta daruri pentru n!aTaturile lui. %ntotdeauna le mpartaseste gratuit. %n!aTatorul nu cerseste niciodata si nu este po!ara pentru nimeni" ntreTin#ndu&se ntotdeauna pe sine si familia sa" c#stig#ndu&si propriile mi*loace de trai. %n aceste !remuri si n aceasta era este foarte greu de gasit un ade!arat ndrumator spiritual interesat e(clusi! de a*utorarea oamenilor si nu de 'anii lor. Un ndrumator spiritual ade!arat nu este niciodata ostil celor care nu&i mpartasesc con!ingerile" nici nu se pl#nge de atitudinea altora. Nu critica nici nu '#rfeste" nici nu sa!#rseste miracole asemenea unui magician pentru mulTumirea auditoriului. )ste modest" discret si si pastrea$a ascunse puterile. Un ndrumator spiritual ade!arat si n!aTa discipolii cum sa medite$e asupra Cu!#ntului sau S,a'd pentru a atinge reali$area lui Dumne$eu si cum sa&si traiasca !iaTa cotidiana pentru a consolida aceasta lucrare spirituala. Avanta$ele de a avea un ndrumator spiritual viu Numai un sf#nt cunoaste totul cu pri!ire la moarte. %n clipa morTii" atunci c#nd toate ne parasesc/ familia" a!erea" 'unurile" corpul & singurul care ram#ne mpreuna cu discipolul este ndrumatorul sau spiritual. )l" maestrul & n!aTator desa!#rsit" este ntotdeauna cu noi atunci c#nd trecem pragul morTii. Dupa moarte el este cel care acTionea$a ca o calau$a a noastra n regiunile spirituale. Cu c#t progresam mai departe n studiul misticismului" cu at#t mai e!ident de!ine faptul ca nu putem face nimic fara un ndrumator spiritual !iu. %ndrumatorul nostru" prietenul" calau$a" e(emplul !iu al idealului nostru" de!ine pilonul central si susTinatorul e!oluTiei noastre spirituale. Nenumarate sunt 'inefacerile pe care le o'Tinem primind ndrumare si sfaturi din partea unui maestru !iu. Aceasta ne da posi'ilitatea de a de!eni oameni mai 'uni & mai iu'itori" mai eficienTi" mai atenTi & si sa ne ndeplinim mai 'ine atri'uTiile de $i cu $i. )l ne a*uta sa ne nalTam constiinTa deasupra ni!elului minTii si materiei. Urm#nd ndrumarile lui suntem transformaTi" ntruc#t !enim n contact cu puterea lui Dumne$eu n interiorul nostru. +agia acestei puteri este cea care ne i$'a!este de toate limitarile noastre. Asemenea unui 'i*utier care lu#nd o piatra 'ruta si ndepart#nd tot ceea ce prisoseste o poate transforma ntr&o piatra preTioasa" ndrumatorul spiritual l face pe discipol constient de propria sa spiritualitate nascuta. Atunci c#nd !enim n contact cu

21

E L

C A M I N O

R E A L

un ndrumator spiritual ade!arat" contemporan" ne descoperim propria esenTa preTioasa si n!aTam n ce fel sa o de$!oltam si sa o re!elam deplin. Un ndrumator n !iaTa este pilonul central al structurii de spri*in de care a!em ne!oie pentru a ne asigura reusita. A*ung#nd n prea*ma unui maestru !iu" el ne mpartaseste patru principii calau$itoare n !ederea atingerii Telului. )l ne sfatuieste sa fim !egetarieni" sa ducem o !iaTa morala curata" sa nu folosim droguri sau alcool" sa meditam $ilnic. Calau$a si principiile calau$itoare repre$inta cei cinci piloni pe 'a$a carora suntem apoi n masura sa edificam o !iaTa rodnica" plina de sens" ec,ili'rata si fericita. 1E. D) C) 6):)TARIANIS+ ? %n fiecare an se ard mii de 1ilometri de padure pentru a&i pregati n !ederea cresterii !itelor. Copaci mari" puternici si frumosi sunt do'or#Ti pentru a planta nutreT pentru !ite. Aceasta se petrece la o scara at# de mare nc#t afectea$a de*a clima planetei. +ai mult" c,iar si n $one cu apa puTina" industria carnii consuma multe mii de metri cu'i de apa pentru cresterea pasarilor si a !itelor. Deasemenea" pentru a face faTa cererilor pieTii" industria pestelui afectea$a dramatic ec,ili'rul ecosistemului oceanelor. +or anual mii de delfini n plasele folosite pentru ton. Au disparut de*a un numar necunoscut de specii ac!atice si altele sunt n curs de dispariTie. )cologic si social" preTul platit este foarte mare. A ne ,rani cu !ite" pesti" pasari si cu ouale lor este daunator moralmente" este inutil din punctul de !edere al sanataTii si cu mult mai costisitor. Ne putem asigura necesarul de proteine prin ,rana de origine !egetala mult mai simplu si mai economic" fara a fi ne!oiTi sa mpo!aram at#t de greu animale" paduri" pe noi nsine si planeta. To(inele si organismele patogene din carnea animalelor transmit oamenilor diferite 'oli. ConcentraTia de acid uric din ,rana animala mpo!area$a corpul cu su'stanTe foarte greu de eliminat si este cau$a multor pro'leme de sanatate. )(amin#ndu&ne ndeaproape corpul !om constata ca din punct de !edere genetic nu am fost proiectaTi sa m#ncam carne. DinTii si ung,iile noastre nu se aseamana cu cele ale animalelor carni!ore" iar intestinele noastre" spre deose'ire de cele ale animalelor carni!ore" sunt lungi" ceea ce face ca propria noastra capacitate de eliminare a to(inelor animale sa fie periculos de lenta. 2uaTi n considerare soarta milioanelor de !aci" oi" pesti si gaini macelarite anual pentru noi" spre a fi gatite si m#ncateB 2e ucidem fara a le acorda !reun g#nd & fara ndurare & sau n cel mai 'un ca$ o fac pentru noi alTii pe care i a!em la dispo$iTie. C#t de senini suntem si ce puTin ne pri!este suferinTa lorB 6om recunoaste !reodata aceste fapte? Si ne !om da seama ca tot acest c,in este impus" iar toate aceste pro'leme economice" ecologice si sociale sunt create pentru a ne satisface simTul gustului timp de c#te!a minute? Ceea ce nu nTelegem este ca atunci c#nd ne ntemeiem 'ucuria pe suferinTa altor fapturi" atragem asupra noastra urmari negati!e si nedorite. Unii pot fi !egetarieni de dragul sanataTii lor" sau din raTiuni sociale" umane" economice" etice sau ecologice" dar considerentul pentru care sfinTii ne sfatuiesc sa ne a'Tinem cu desa!#rsire de a m#nca orice fel de carne" este unul spiritual/ -Ceea ce semeni" aceea culegi.. 3o!ara acTiunilor destructi!e sa!#rsite n trecut pe care o purtam cu noi este oricum grea si ne apasa4 tre'uie sa ncetam sa sporim aceasta po!ara cu care ne&am ncarcat fara a ne da seama. Daca semanam suferinTa" ntr&o $i !a tre'ui sa culegem suferinTa. Daca pentru ,rana noastra ucidem sau i platim pe alTii 22

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

sa o faca" suntem raspun$atori pentru fiecare dram de suferinTa pe care l pro!ocam & atragem asupra noastra suferinTa ntr&o masura egala cu suferinTa pe care o producem. %ntr&o $i !om a!ea de suportat consecinTele acTiunilor noastre" c,iar daca aceasta ne !a o'liga sa ne ntoarcem n creaTie ntr&o alta !iaTa. Aceasta lege a compensaTiei ec,i!alente" e(act ca si legea lui Ne;ton n fi$ica" este precisa" implaca'ila si imua'ila. )ste foarte greu sa parasim acest plan de constiinTa daca suntem raspun$atori" direct sau indirect" de uciderea animalelor. Datoria este prea mare si !a tre'ui ac,itata. Acesta este considerentul pentru care ade!araTii ndrumatori spirituali ne sfatuiesc sa ncetam sa ne ,ranim cu s#ngele si suferinTa altor fiinTe" pentru a nceta sa sporim po!ara greutaTii foarte mari pe care o purtam oricum. Un ac este atras n mod firesc de magnet4 dar daca ase$am pe ac o greutate mare" el nu mai poate fi atras de magnet. %n mod similar" ne !a fi imposi'il sa a!em acea inima ne!ino!ata care sa ne permita sa reali$am progrese spirituale" daca ne ncarcam n continuare cu po!eri grele care slu*esc la nlanTuirea noastra de ni!elele inferioare ale creaTiei. 11. SA DUC)+ O 6IATA CINSTITA" +ORA2A +odul n care ne traim !iaTa influenTea$a nemi*locit de$!oltarea naturii noastre spirituale. Un comportament moral corect & o spun toTi ndrumatorii spirituali & este nsusi fundamentul !ieTii spirituale. %n!aTaturile sfinTilor cu pri!ire la etica se 'a$ea$a pe recunoasterea acTiunilor 'enefice si a celor daunatoare e!oluTiei spirituale. SfinTii nu se preocupa de moralitate e(clusi! de dragul moralitaTii. )i sunt preocupaTi sa ne faca sa nTelegem legea acTiunii si reacTiunii care conduce lumea. )i !or sa ne fereasca de capcane si de amagiri. )i stiu ca n o'sesia noastra pentru placeri cautam fericirea acolo unde putem fi doar de$amagiTi" nefericiTi si nro'iTi. 3rincipiile morale calau$itoare pe care ni le arata sfinTii au menirea de a ne feri sa intram n cercul !icios al acTiunilor si reacTiunilor care ne leaga de creaTie. %roblema se&ului +isticii ne sfatuiesc sa ne disciplinam se(ualitatea" pentru ca ea atrage atenTia noastra n *os" spre corp. Telul nostru este sa ne nalTam atenTia & sa ne ridicam ni!elul de constiinTa & daca !rem sa ne de$!oltam spiritualitatea. Orice ne atrage atenTia asupra o'scurelor placeri sen$uale ale corpului ne co'oara n lume si astfel slu*este la o mai str#nsa legatura cu creaTia materiala. Stanle7 L,ite" anali$#nd n cartea sa *liberarea "ufletului pro'lemele morale cu care se confrunta discipolul pe calea spirituala" atrage atenTia asupra faptului ca mulTi ndrumatori spirituali sunt casatoriTi. )l spune/ -*i ne arata ca oricine poate, duc$nd o viaTa de familist, sa practice totusi cu suces calea mistica. Daca ducem o viaTa de bun simT, nfr$nata, vom constata ca meditaTia ne va detasa treptat de necesitaTile fizice. &tunci nu vom resimTi 'pierderea activitaTii se#uale, caci mintea va fi aflat o bucurie mai nalta :n interior; si va renunTa de buna voie la placerile asociate cu se#ul. !isticii sunt foarte practici; ei stiu ca nu vom putea nceta sa ne dedam placerilor se#ului din c+iar clipa n care a)ungem pe ale. *i nvaTa ca retragerea trebuie sa fie lenta si treptata. De aceea ne ngaduie sa ne satisfacem n continuare nevoile trupesti, p$na c$nd atingem stadiul n care necesitatea este nvinsa prin atasarea noastra de spiritul din interior. 23

E L

C A M I N O

R E A L

'Practic, n timp, interesul nostru si nevoia noastra de se# descresc pe masura ce realizam un progres spiritual nauntrul nostru. O viaTa de celibat ar fi nepractica pentru toTi, e#cept$nd o m$na de oameni care a depasit n fapt aceasta nevoie. (ar un celibat 'forTat nu va realiza nimic, ntruc$t mintea se va revolta permanent din cauza reprimarii. Prin urmare este evident ca porunca sfinTilor de a duce o viaTa morala curata, n graniTele casatoriei, av$nd drept Tel final o detasare lenta si treptata - prin atasarea de puterea din interior - este unica metoda rezonabila cu a)utorul careia pot fi depasite nevoile trupesti." +ulTi oameni dornici de a&si de$!olta nTelegerea spirituala ncearca sa supuna mintea pe o cale sau alta. +intea este cea care ne mpiedica sa percepem spiritul. Unii practica diferite forme de penitenTe sau duc o !iaTa de totala austeritate. )i spera sa desprinda astfel mintea cu forTa de 'ucuriile lumii. Dar daca nu i oferim minTii o alta sursa de placere" daca nu reusim sa o atasam de o alta sursa de nc#ntare mai m'ietoare" la un moment dat ea se !a ra$!rati. Calugarul care se re ntoarce n lume dupa ce a a*uns la o stricta disciplinare de sine" poate fi depasit daca are de nfruntat ispitele lumii. %si poate pierde c,iar si auto&controlul de care dispune un om o'isnuit. Daca mintea este pur si simplu o'ligata si ngradita si forTata sa se supuna" c#nd este eli'erata se ntoarce adeseori la placerile trupului cu o forTa ndoita. Detasarea de placerile sen$uale nu se poate reali$a prin reprimare. Nici asa cum si nc,ipuie unii ca ded#ndu&ne lor" ne&am putea nalTa deasupra placerilor simTurilor. Ca si cum am ncerca sa stingem un foc pun#nd ga$ peste el4 mintea !a de!eni doar mult mai acti!a. 3rin ngaduinTa ea nu !a a*unge niciodata satula. +ai cur#nd" ngaduinTa i !a spori dorinTele. SfinTii sugere$a o alta metoda. )i ne sfatuiesc sa atasam mintea de ce!a mai nalt" de ce!a care sa&i ofere mult mai multa 'ucurie dec#t placerile simTurilor & iar aceasta 'ucurie mai nalta este contactul nostru cu Cu!#ntul. Cu!#ntul este i$!orul primordial de 'ucurie pura si permanenta. )(ta$ul di!in care are loc la contactul cu acea +elodie fara sf#rsit ne produce o astfel de nc#ntare interioara nc#t niciodata nu ne saturam de ea. %n comparaTie cu ea !om constata ca lucrurile lumesti ne par insipide si lipsite de nsemnatate. Numai pe aceasta cale ne putem ntr&ade!ar detasa. Detasarea nu se poate reali$a niciodata n gol. Numai atasarea de ce!a mai 'un & de Cu!#nt & poate duce la ade!arata detasare de lume Mai puTin nseamna mai mult SfinTii ne sfatuiesc sa fim cinstiTi n relaTiile cu ceilalTi oameni" iar !iaTa noastra sa fie una cu codul nostru moral . )i acorda o mare nsemnatate c#stigarii mi*loacelor de e(istenTa de catre fiecare din noi" caci daca traim pe socoteala altora ridicam o alta opreliste n calea e!oluTiei si de$!oltarii noastre. 5iind po!ara pentru alTii facem datorii care" spre a fi ac,itate" maresc timpul pe care l a!em de petrecut n acest plan de constiinTa. Ade!araTii ndrumatori spirituali repre$inta pentru noi e(emple de !iaTa curata. )i se ntreTin singuri" fara ca prin aceasta sa renunTe la calea lor. )i nu accepta niciodata 'ani de la discipoli pentru folosul lor personal. RelaTiile lor cu toTi oamenii sunt sincere si directe. )i do!edesc clipa de clipa ca fericirea nu consta n a!ere si n 'unuri" ci ntr&o inima plina de mulTumire. %n aceasta era materialista s&a nascut con!ingerea ca pentru a fi fericiTi a!em ne!oie de c#t mai mult din toate. Nici nu ne dam seama ca atunci c#nd nlesnirile materiale si siguranTa noastra de!in pentru noi lucrul cel mai important" !iaTa noastra interioara ncepe sa se ofileasca. Atas#ndu&ne de 'ani" de posesiuni si de o'iecte ale 24

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

lumii" ne ntarim ego&ul/ centrul nostru launtric sau ec,ili'rul nostru sla'esc" iar n acest proces ne nstrainam noi nsine de ceea ce suntem. %n acest fel ne pierdem pacea minTii si posedaTi de posesiunile noastre si de am'iTii" de!enim an(iosi si tensionaTi. %n ncercarea ei permanenta de a ignora realitatea implaca'ila a impermanenTei noastre" mintea se amageste pe sine printr&o permanenta acti!itate" straduindu&se sa adune mai multa a!ere" mai multa putere si mai mult din toate cele ce o satisfac. %n acest scenariu putem de!eni toTi cu multa usurinTa drogaTi de acti!itate4 dar de fapt nu o'Tinem mai mult dec#t struTul care si ascunde capul n nisip si crede ca nu&l mai !ede nimeni. Sf#rsitul nostru !a !eni cu siguranTa c#nd!a" oriunde ne&am ascunde si orice am face. %n tentati!ele noastre de a ne afla fericirea n lucruri din e(teriorul nostru" am sporit comple(itatea !ieTii p#na la un punct fara ntoarcere. Am ngaduit reclamelor comerciale sa ne spele creierele" creindu&ne necesitaTi artificiale care n fapt nu ne sunt necesare. 3rin acest proces ne&am modelat pe noi n comformitate cu raiurile fagaduite de tele!i$iunile comerciale si ne&am repe$it direct n capcanele lor ademenitoare. +ass&media comerciala" c,ipul lacomiei omenesti" a nlocuit !alorile noastre spirituale cu idealuri materiale. Consumul ne dictea$a modul de !iaTa. A merge la cumparaturi a de!enit un nlocuitor pentru e(perienTa religioasa" iar comple(ele comerciale sunt acum noile locuri de nc,inare. Tre'uie sa Tinem pasul cu unii si cu alTii si cu ceea ce re!arsa asupra noastra media. CarTile de credit ne a*ung cu greu. Daca a!em o casa pentru iarna" una pentru !ara" un apartament la ocean si o ca'ana n paduri" suntem nca nemulTumiTi. C#te camasi putem purta ntr&o $i? C#te roc,ii putem etala ntr&o seara? %n c#te camere putem dormi noaptea? C,iar daca am reusi sa do'#ndim acele lucruri materiale care repre$inta ultimul cu!#nt n materie & un Rolls de comanda" poate" sau un a!ion cu reacTie pri!at" ce !om face daca ne !om da seama ca tot nu suntem fericiTi? Ne !om asemana c#inelui care fuge 'e$metic dupa o masina p#na c#nd o a*unge din urma" dar apoi !ede ca nu stie ce sa faca mai departe0 2acomia este catastrofala. 2acomia ne or'este. %i face pe oameni sa fie at#t de o'sedaTi sa&si capete porTia oc,ita de ei din pro!er'ialul co$onac" nc#t sunt gata sa&si !#nda sufletele. %n mioapele lor pretenTii pentru satisfacTii" fara sa 'age de seama" oamenii de!in sal'atici. Sa ne amintim de modul n care am secatuit unele resurse ale pam#ntului pentru a ne satisface lacomia. Atunci c#nd aceasta ne a!anta*ea$a" facem compromisuri cu principii despre care susTinem ca sunt importante pentru noi. Atunci c#nd ne con!ine gasim *ustificari c,iar unor acTiuni ale noastre pentru care pe alTii i condamnam. 2acomia si ne ncetata goana pentru propria satisfacere aspresc inima" dispersea$a mintea si risipesc energie preTioasa" fac#nd ca e!oluTia spirituala sa fie deose'it de dificil de reali$at. Bogat este nu cel care are mai multe" ci acela care este mulTumit cu ceea ce are. Ne&am ridicat standardul de !iaTa dar" din pacate" n ceea ce pri!este standardul nostru de mulTumire nu am reali$at nimic. +ulTumirea a de!enit un cu!#nt aproape strain n !oca'ularul nostru actual si totusi posedam cu at#t mai mult dec#t ne tre'uie de faptB Daca ne !om lua osteneala sa anali$am" !om constata ca nu a!em ne!oie de at#t de multe. Ne!oile noastre nu sunt c,iar at#t de mari. 6iaTa este foarte simpla. Noi suntem cei care o complicam. Cu c#t mai multe posedam" cu at#t mai mult suntem posedaTi4 cu c#t a!em mai puTine" cu at#t mai puTin suntem posedaTi. 25

E L

C A M I N O

R E A L

+a,ara* C,aran Sing," ntr&una din conferinTele sale reproduse n -Comoara de Necuprins. spune/ 'Pe oricine ntrebi, vei constata ca nu are timp. !uncitorul nu are timp; inginerul nu are timp; industriasul nu are timp. ine are timp pentru a se destinde, ine are unele clipe de ti+na, %imeni. ' e am dob$ndit, deci, prin tot acest proces, prin toata aceasta dezvoltare, %u putem obTine o ora pentru noi nsine, nici macar o )umatate de ora n care sa ne rela#am. -iecare sufera de o stare de ncordare mentala - fiecare c+ip reflecta tensiune - nimeni nu pare a fi rela#at. Oamenii nu pot sta mpreuna si sa-si risipeasca tensiunea n voie buna si r$s. '2ezultatul se constata n frecvenTa sporita a bolilor de inima, n diabet si tensiune arteriala marita. 5ntreaga noastra viaTa a devenit artificiala. &m uitat sa r$dem, am uitat sa varsam lacrimi. "ur$sul nostru a devenit artificial, lacrimile artificiale. '%u este n totalitate vina dezvoltarii. &m devenit prizonierii lucrurilor pe care ni le-au oferit dezvoltarea si progresul. &ceste lucruri au fost destinate beneficiului, folosului nostru; nu noi am fost destinaTi folosului si beneficiului lor. Dar noi am devenit robii masinariei, nu posesorii ei. %oi suntem posedaTi de ea, nu noi o posedam. Trebuie ca noi sa devenim proprietarii, stap$nii acestui ntreg progres. -iecare om trebuie sa aiba +rana suficienta, acoperis deasupra capului, trebuie sa fie rela#at, trebuie sa fie scutit de ncordare. 5n mintea nimanui nu trebuie sa e#iste tensiuni. 'ParinTii trebuie sa-si iubeasca copiii, iar copiii trebuie sa fie respectuosi cu parinTii lor. &cestea sunt valori ale vieTii pe care le preTuieste orice fiinTa omeneasca. "unt valorile fundamentale ale vieTii. Daca valorile vieTii sunt pierdute, atunci care este avanta)ul acestei dezvoltari, 5n ce consta binefacerea acestui ntreg progres, '%u sunt mpotriva dezvoltarii moderne si a actualei civilizaTii. Dar cu nici un preT nu trebuie sa facem compromisuri cu valorile fundamentale ale vieTii omenesti. Trebuie sa avem ti+na. Trebuie sa ducem o viaTa simpla, destinsa si fara tensiune. 5n familie trebuie sa e#iste unitate si pace, respect pentru parinTii nostri, iar noi trebuie sa avem gri)a de copiii nostri. 4rana si mediul nostru trebuie sa fie sanatoase. Trebuie sa fim plini de simpatie si folositori celorlalTi. &ceasta este direcTia n care trebuie sa ne conduca dezvoltarea noastra'. Daca ne edificam lumea pe falsele promisiuni pe care ni le pre$inta mass media & toate fiind 'a$ate numai pe lacomie & artificialitatea si superficialitatea ei ne !or distruge. Daca irosim oportunitatea de a ne de$!olta deplin" ne !om pierde sansa de a a*unge la pacea permanenta a minTii si la neasemuita 'ucurie si fericire care se afla n interior.

19. %NTUN)CAR)A 6IDIUNII NOASTR) 'ro urile( false porTi ale percepTiei Telul !ieTii spirituale este eli'erarea de ilu$ie. Daca consumam su'stanTe care modifica acti!itatea minTii" indiferent daca sunt naturale sau c,imice" putem e(perimenta cu succes realitaTi sau stari de constiinTa diferite" dar nici una din ele nu dainuie si ele se limitea$a la domeniul minTii. Ar fi foarte simplu daca" lu#nd o pilula" am putea sa ne ridicam n permanenTa constiinTa" dar din nefericire nu este posi'il. %n clipa n care dispare efectul drogului" omul este acelasi cu cel dinainte. )(perienTele cu droguri sunt doar stari mentale si nu au nimic comun cu e(perienTa spirituala4 de 26

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

aceea" e(perienTele celor care iau droguri difera ntre ele. Dar e(perienTele spirituale nu difera una de alta. Toate e(perienTele spirituale sunt negresit aceleasi. Drogurile pot facilita o usoara concentrare fi$ica si le pot pro!oca su'iecTilor o transa parTiala sau o aparenta stare de 'eatitudine" dar atunci c#nd incursiunea s&a sf#rsit" se termina si e(perienTa. C,iar daca ei !ad ce!a ntr&o stare alterata de constiinTa" nu au control asupra ei" n timp ce asupra e(perienTei spirituale a!em controlul. 3rin practica spirituala ne putem ridica ni!elul de constiinTa si sa stra'atem tar#murile spirituale atunci c#nd dorim si n acelasi mod ne putem ntoarce la ni!elul de constiinTa al corpului oric#nd o dorim. )(perienTa spirituala de$!olta cunostiinTa noastra asupra sufletului si ne transforma n oameni cu mult mai puri si mai 'uni. Nu mai suntem *ertfele simTurilor noastre4 ne controlam mintea" iar mintea ncepe sa controle$e simTurile. %nsa prin folosirea drogurilor ram#nem ro'ii at#t ai simTurilor c#t si ai minTii. Cre ndu&ne si mai multe ilu$ii" nu ne !om a*uta sa ne tre$im din amagirea n care oricum ne aflam. Alcoolul( mesa$ de moarte ntr-o sticla Nu este ne!oie de multa logica pentru a susTine necesitea a'Tinerii de la 'auturi alcoolice. Stim cu toTii c#t de nesa'uiTi de!enim c#nd suntem 'eTi si ce crime si ne'unii se comit su' influenTa alcoolului. 5olosirea lui ne ntuneca !i$iunea si ne alterea$a simTul !alorii ntr&at#t nc#t ne pierdem discernam#ntul si nu suntem n stare sa !edem ce acTiuni ale noastre ne !or face rau noua nsine sau altora. Concentrarea este o parte esenTiala a meditaTiei. Concentrarea cere sa fim atenTi la noi nsine si !igilenTi. Daca ne aflam su' influenTa drogurilor sau a alcoolului" ne putem simTi 'ine un timp si sa ne cufundam n uitare" dar o practica spirituala serioasa este imposi'ila su' influenTa alcoolului sau a drogurilor" oricare ar fi acestea. 1>. +)DITATIA De$!oltarea spirituala ade!arata poate fi reali$ata numai prin practicarea meditaTiei. )(ista multe moduri de a medita" iar scopul si re$ultatele lor !aria$a" dar cel nfaTisat aici este dedicat te,nicii unirii sufletului cu puterea primordiala sau S,a'd. )ste menit e(clusi! contopirii noastre cu o'#rsia noastra. 3entru a putea reali$a contactul cu aceasta putere care se manifesta n interiorul nostru n forma luminii si sunetului interior" tre'uie sa ne conformam te,nicii de meditaTie prescrisa de un ndrumator spiritual care este el nsusi n contact cu ea si care ne poate n!aTa aceasta te,nica. Daca a!em un aparat de radio deconectat de sursa sa de energie" este e!ident ca nu !om putea capta cu a*utorul lui nici un fel de mu$ica. 3entru a acorda aparatul la o frec!enTa de emisie !a tre'ui sa gasim un mod de a conecta aparatul la o sursa de energie. %n mod asemanator" un ade!arat ndrumator spiritual actualmente n !iaTa" fiind n re$onanTa cu sursa de energie care a creat uni!ersul" ne poate arata cum sa ne conectam din nou la mu$ica spirituala interioara care rasuna n interiorul fiecaruia din noi. !alatoria interioara 6iaTa poate fi considerata drept un parcurs. 3rima lui parte este cea pe care o stra'atem acum" n care intram n legatura cu lumea" prin simTuri. Desi este posi'il sa fi trait multe momente de fericire" au e(istat deasemenea din 'elsug de$amagiri si suferinTa. Asa&$isele placeri de care ne putem 'ucura la acest ni!el se transforma 27

E L

C A M I N O

R E A L

ntotdeauna n suferinTe" n cele din urma. 2imitaTi de simTurile noastre si de atasamentele lumesti care ne Tin nro'iTi" ram#nem ngradiTi n aceasta lume" uit#nd cu desa!#rsire orice altce!a. Nu a!em nici o 'anuiala despre cea de a doua parte a parcursului & parcursul interior. %ncep#nd cu cea de a doua parte a traseului" se a*unge la o fericirea constanta. Aceasta se reali$ea$a prin meditaTie. )a ncepe se se produca din momentul n care ncepem sa ne ridicam constiinTa din corp si sa o concentram n focarul oc,iului spiritual. 5ocarul acesta este resedinTa fireasca a minTii si a sufletului n corpul fi$ic & un punct situat aproape de *umatatea distanTei si usor mai sus de cei doi oc,i. )ste un punct spiritual su'til si nu poate fi gasit disec#nd corpul. %n acest punct su'til mintea si sufletul sunt ntrepatrunse" nodate laolalta" fiind punctul de repaus al constiinTei noastre n starea de !eg,e. Aici este locul n care" daca ne nalTam constiinTa la acest ni!el" intram n contact cu S,a'd sau mu$ica fermecata a lui Dumne$eu. Aceeasi minte care gonea n permanenTa dupa placerile simTurilor este astfel deplin m'l#n$ita4 placerile lumii de!in cu totul insipide atunci c#nd" prin meditaTie" !enim n contact cu 'eatitudinea mu$icii di!ine. +odelarea !ieTii noastre n !ederea atingerii acestui Tel o !a face sa fie plina de sens si merit#nd a fi traita. A muri ramnnd viu )ste ade!arat ca n interiorul nostru se afla comoara Cu!ntului <S,a'd=4 este 'ogaTia noastra" ea se afla aici pentru noi" dar o !om descoperi numai atunci c#nd !om practica te,nica meditaTiei mpartasita de un ndrumator !iu & un maestru desa!#rsit al spiritului. Numai un mistic ade!arat n !iaTa ne poate transmite te,nica meditaTiei prin care ne retragem constiinTa din ntregul corp la centrul oc,iului spiritual" unde a*ungem n contact cu curentul Sunetului. +isticii !or'esc despre acest proces al meditaTiei ca fiind -a muri ram#n#nd !iu.. Dupa cum s&a spus mai nainte" atunci c#nd !ine moartea" sufletul nostru se retrage ncep#nd de la talpile picioarelor n sus si a*unge n centrul oc,iului spiritual. 2a nceput se racesc picioarele" mem'rele si ntregul corp amorTesc" iar organele corpului ncetea$a sa funcTione$e. Atunci c#nd sufletul trece prin centrul oc,iului spiritual" corpul lipsit de suflet nu poate supra!ieTui si murim. 3rin acelasi proces" n meditaTie tre'uie sa murim fiind !ii. 3otri!it n!aTaturilor sfinTilor" meditaTia este procesul prin care ntreaga constiinTa !itala paraseste partea inferioara a corpului iar curenTii sufletului sunt concentraTi n oc,iul spiritual. Atunci suntem capa'ili sa strapungem planul material si atunci ncepe ade!arata calatorie a sufletului acasa. DiferenTa esenTiala ntre moartea o'isnuita si a muri ram#n#nd !iu este aceea ca n meditaTie nu este ntrerupta legatura sufletului cu corpul. Organele corpului continua sa funcTione$e iar sufletul se re ntoarce n corp la sf#rsitul timpului de meditaTie. Atunci c#nd atenTia funcTionea$a mai *os de oc,i" suntem morTi n ceea ce pri!este !iaTa ade!arata si !esnica4 c#nd atenTia este retrasa si concentrata n centrul oc,iului spiritual" de!enim cu ade!arat !ii si suntem morTi n ceea ce pri!este lumea.

28

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

A birui moartea Unul din 'eneficiile n!aTaturilor sfinTilor este faptul ca discipolul trece pragul morTii ntr&o stare constienta de fericire. )ste e(perienTa discipolilor care au urmat cu s#rguinTa instrucTiunile unui ndrumator spiritual ade!arat. Aceasta nu este doar o po!este sau para'ola luata din !reo carte sf#nta sau scriptura. Cei care urmea$a cu stricteTe instrucTiunile unui ndrumator spiritual ade!arat ating stadiul de a muri n fiecare $i" ram#n#nd !ii. Odata ce reali$ea$a aceasta nalta treapta" ei pot a*unge n regiuni superioare si apoi sa se ntoarca n corpul lor fi$ic" dupa !oie. 3entru ei Dumne$eu este o realitate !ie. Acesti discipoli au 'iruit moartea. 3reocuparea suprema n spiritualitate este aceea de a muri ram#n#nd !iu" pentru ca numai dupa o astfel de moarte sufletul de!ine ntr&ade!ar !iu. A muri ram#n#nd !iu nu are nici o legatura cu arderea sau ngroparea" sau cu sinuciderea. Dimpotri!a" cel care n!aTa acest mestesug poate pune capat pentru totdeauna ciclului nasterilor si renasterilor si poate trai !esnic. 5iind n stare sa treaca porTile morTii" discipolul pierde orice teama. Niciodata nu !om putea nfaptui !iaTa ade!arata c#ta !reme nu depasim domeniul morTii" sau cu alte cu!inte" c#ta !reme nu suntem renascuTi n regiunile su'tile superioare. De aceea a spus Iisus/ Daca un om nu se naste a doua oara, nu poate vedea mparaTia lui Dumnezeu. <Ioan >/>= Cel care si perfecTionea$a aceasta te,nica nu !a mai fi ne!oit niciodata sa se ntoarca la suferinTa acestei lumi. )ezultate imediate* +oartea n timpul !ieTii nu se reali$ea$a cu usurinTa. Numai cei care si&au 'iruit mintea" si&au ani,ilat toate dorinTele si nesaTurile si au nimicit ego&ul pot cunoaste aceasta e(perienTa. 2ucrul nu este at#t de simplu pe c#t ar putea parea. Nu este la fel de usor de reali$at pe c#t este de usor de citit sau de !or'it despre el" caci l poate reali$a numai cel care renunTa la lume. C#ta !reme dorinTele lumesti asaltea$a corpul" sufletul nu l poate parasi. Numai detas#ndu&ne de corp si de minte putem muri ram#n#nd !ii. Unii oameni cred n mod gresit ca ne putem contopi cu constiinTa lui Dumne$eu n decursul unei clipe. Dar n spiritualitate nu e(ista scurtaturi. Ade!arata alc,imie este procesul transmutarii metalelor inferioare <aceasta !iaTa muritoare= n aur <nemurirea=" iar pentru aceasta se cere timp si straduinTa. Sa nu ne facem nici o ilu$ieB Reali$area acestei stari nu se face peste noapte. )ste un proces constant de transformare" de de!enire" nu de informare. C#nd ntreprindem ce!a suntem adesea nera'datori sa !edem re$ultate rapide. A fi interesaTi de re$ultate poate fi po$iti! n lumea afacerilor" dar n spiritualitate lucrurile sunt diferite si adesea par contradictorii. 3rimul lucru & daca !rem re$ultate & este sa uitam de re$ultate. 2a nceput tre'uie sa dam mai puTina atenTie re$ultatelor si mai multa atenTie efortului. Aceasta atitudine ne a*uta sa fim mai eficienTi n truda noastra si sa re$ol!am cu promptitudine pro'lemele. Atunci c#nd ne ngri*im de clipa de faTa" de la sine ne ngri*im si de !iitor. Atitudinea necesara n spiritualitate este diferita de cea necesara n lumea materiala. Spiritualitatea ne solicita sa ne modificam !i$iunea asupra lumii" sa de!enim mai modesti n a'ordarea !ieTii & fara mari asteptari & e(act la fel ca si copilul care n!aTa sa scrie. Copilul este a'sor'it de n!aTare" doar de a practica si de a face aceasta & fara nici un fel de asteptari. 29

E L

C A M I N O

R E A L

3entru a a*unge de la stadiul de no!ice la cel de cunoscator & transformarea cere timp4 cere ra'dare" !oinTa de a face efortul si !oinTa de a lupta. #uptatorul interior +intea noastra superioara si tendinTele noastre inferioare ri!ali$ea$a p#na la sf#rsit. Aceasta este o lupta de o !iaTa" iar 'atalia continua p#na c#nd una din parTi este !ictorioasa. 3entru a c#stiga aceasta lupta tre'uie sa ne 'a$am pe re$istenTa" pe propriul nostru efort si pe ndrumarea si susTinerea ndrumatorului spiritual n !iaTa. Daca !edem lumea asa cum este" daca suntem osteniTi sa fugim de noi nsine si de suferinTa singurataTii" daca ne dam seama ca nu facem dec#t sa cautam pretutindeni su'stitute pentru iu'ire" atunci nu a!em alta alegere dec#t sa fim suficient de ndra$neTi pentru a lupta. Aceasta lupta interioara !a fi dura. Suntem dispusi sa trecem prin ncercarea grea a desprinderii de atasamentele noastre? Daca da" suntem pregatiTi pentru a face sacrificiile necesare do'#ndirii unui nou fel de a !edea si de a acTiona? Sa ne g#ndim. )(ista multe cai spirituale. Aceasta cale anume nu este menita tuturor. )a cere mult cura*" ra'dare si tenacitate. O anecdota din !iaTa lui 3icasso ilustrea$a aceasta/ !i$it#nd una din ultimele lui e(po$iTii" o doamna s&a apropiat de el si i&a spus/ -+aestre" picturile d!. sunt minunate" dar spuneTi&mi" un copil nu ar picta si el n acelasi fel ca d!.?. -Ba da" a!eTi totala dreptate." i&a raspuns 3icasso" -singura diferenTa este ca mie mi&a luat noua$eci de ani din !iaTa ca sa picte$ ca un copil.. 2ui 3icaso i&a tre'uit o mulTime de timp" munca grea si ra'dare pentru a de!eni din nou asemenea unui copil. Si noi deasemenea a!em de muncit din greu. Dar !om putea readuce n !ieTile noastre acea ne!ino!aTie" simplitate si curaTenie. Bi$uindu&ne pe cei cinci piloni ai spiritualitaTii" ntreaga noastra !i$iune asupra lumii se !a sc,im'a" !a fi mai destinsa" mai plina de iu'ire si mai rodnica. 3icasso a fost ne!oit sa se de$!eTe de tot ceea ce a n!aTat" pentru a de!eni din nou simplu. Acesta este modul de a'ordare de care a!em ne!oie n !iaTa noastra. Atunci c#nd suntem a(aTi pe spiritualitate" traim n pre$ent" n aici si acum" iar pro'lema re$ultatelor nu se pune. Ne orientam catre re$ultate atunci c#nd nu !rem sa fim acolo unde suntem4 atunci c#nd ocolind efortul dorim sa a*ungem la re$ultate & rat#nd prile*ul de a ne 'ucura de efortul n sine. +editaTia este efortul fara de efort" care readuce n !ieTile noastre simplitatea si puritatea. Sa ne desprindem de atasamente +editaTia este leacul care ne !a !indeca de suferinTa pe care am atras&o asupra noastra. Daca !rem ca acest leac sa acTione$e" tre'uie sa a'andonam multe atasamente si o'iecti!e fara sens care complica si mai mult ilu$ia n care traim. Numai prin meditaTie putem n!aTa sa ne desprindem de atasamente nainte de a muri. 6iaTa noastra nu tre'uie sa gra!ite$e n *urul nici unor atasamente & faTa de oameni" de animale" o'iecte" ocupaTii" roluri sau proiecte. 2inistindu&ne mintea" meditaTia ne a*uta sa g#ndim mai limpede si sa consideram fiecare lucru n perspecti!a cu!enita. 3rin practicarea meditaTiei de!enim constienTi ca !om mai fi n aceasta lume doar un timp. Nimic nu ne aparTine si noi nu aparTinem nimanui. Suntem cu toTii doar n trecere. Nu e(ista aici nimic de care sa de!ii dependent & ne putem de'arasa de atasamente" ne putem de'arasa de tot ceea ce nu dainuie.

30

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

+editaTia ne face sa de!enim constienTi ca totul n !iaTa este tran$itoriu. Oric#t timp am consacra unui lucru" fie acesta propriul nostru corp" o alta persoana" o ocupaTie sau orice altce!a" n cele din urma" n momentul morTii" !a tre'ui sa ne desprindem de ele. 5ie ca o dorim sau nu" !a tre'ui sa ne desprindem de toate. Iar ceea ce ne spun misticii este sa ne desprindem" n inima noastra" de toate aceste atasamente nainte de a muri" iar cu c#t ne !om desprinde mai cur#nd de ele" cu at#t !om fi mai fericiTi. Asa cum s&a afirmat mai nainte" n meditaTie n!aTam sa ne linistim mintea. C#nd mintea de!ine linistita ncepem sa ne dam seama ca noi nsine suntem altce!a dec#t mintea. +editaTia ne a*uta sa ne eli'eram de o'iceiul de a *udeca" care ne ntareste ego&ul si ea ne face li'eri de procesul de g#ndire n care se fauresc ilu$iile noastre. C#nd mintea de!ine li'era de *udecare iar su!oiul g#ndurilor se ast#mpara" ncepem sa ne dam seama care ne este starea de fapt. S&ar putea ca aceasta sa nu ne placa. Dar singura cale de a face !reun progres este sa ne acceptam demonii secreTi si sa ne recunoastem sla'iciunile" iar apoi sa acTionam asupra lor. Alcoolicul" cel dependent de droguri sau o'sedatul nu pot ncepe sa se !indece p#na c#nd nu recunosc si nu accepta pro'lema fundamentala. )ste esenTial sa ne cunoastem pe noi nsine asa cum suntem" nainte de a ne putea sc,im'a. Atasamentele si o'sesiile de care ne agaTam cu at#ta n!ersunare ne fac doar sa suferim4 ne am#na calatoria spirituala si ne fac mai dificil nceputul unui mod de a trai plenar. )le prelungesc ilu$ia ca noi aparTinem acestei lumi. Dar noi nu suntem de aici. Nu aici este casa noastra ade!arata. Aici totul este n sc,im'are permanenta si nu !a dainui. Singurul lucru care e(ista aici si este permanent" este sinele nostru ade!arat" S,a'd" care este ConstiinTa eterna" e(istenTa eterna si fericire eterna. Singura modalitate de a intra n contact cu acest sine etern" de a ne da seama cine suntem de fapt" este meditaTia. Numai meditaTia patrunde destul de ad#nc pentru a strpi radacina pro'lemelor noastre. :#ndirea intenTionala" afirmaTiile mentale si alte tipuri de terapie" $g#rie doar la suprafaTa. )le pot funcTiona un rastimp" dar dupa o !reme efectul lor trece" iar noi ne ntoarcem la comportamentul nostru o'isnuit. +etodele acestea se aseamana cu aspirina folosita mpotri!a cancerului. +editaTia asupra Cu!#ntului & S,a'd & acTionea$a ncepnd cu radacina pro'lemelor noastre" di$ol!#ndu&ne atasamentele" pun#ndu&ne n contact cu i$!orul primordial de forTa si de 'ucurie. +editaTia ne a*uta sa ne de$!oltam calitaTile po$iti!e latente. )a di$ol!a 'loca*ele care le mpiedica sa apara la suprafaTa. 3rin practicarea corecta a meditaTiei a*ungem mai aproape de mie$ul fiinTei noastre" iar atunci calitaTile noastre po$iti!e ncep sa se manifeste de la sine. )le se ridica la suprafaTa fiinTei noastre la fel de firesc cum se ridica sm#nt#na deasupra laptelui. 3rin meditaTie" tendinTele noastre inferioare se transforma n opusul lor & m#nia de!ine seninatate" pofta de!ine indiferenTa" lacomia de!ine mulTumire" ego&ul de!ine smerenie" atasamentul de!ine iu'ire ade!arata. 3e masura ce de!enim constienTi de S,a'd n interiorul nostru" suntem martorii unei sc,im'ari radicale a atitudinii noastre faTa de !iaTa. %n mod firesc ne ordonam prioritaTile si facem efortul de a ne comporta ntr&un mod care sa fie n concordanTa cu ceea ce suntem noi si cu lumea. 3ro'lemele noastre nu dispar" dar suntem mai puternici si mai 'ine n$estraTi pentru a le face faTa. Nu ne mai pierdem ec,ili'rul si ne menTinem pacea interioara. 3acea pe care o aflam prin meditaTie este independenta de orice factor e(terior. n acea pace de!enim constienTi de realitate. +editaTia ne face sa fim mai focali$aTi" mai ndem#nateci si mai eficienTi n tot ceea ce facem. 3rin meditaTie dam 31

E L

C A M I N O

R E A L

!ieTii noastre un sens si ne purificam pe noi nsine. )a nlatura tensiunile si mi$eria care ne asaltea$a mintea. +editaTia linisteste mintea" meditaTia ne n!ie sufletul. +editaTia ne face constienTi de ad#nca iu'ire pre$enta nlauntrul nostru4 este singurul mi*loc de a cunoaste" de a e(perimenta si a ne napoia la Dumne$eu.

1@. 2I+IT)2) NOASTR) %N IUBIR) Iu'irea & ne n!aTa sfinTii & este forTa cea mai desa!#rsita si mai de neclintit n !iaTa. Iu'irea" mai mult dec#t orice altce!a" ne conduce catre o !iaTa ec,ili'rata si fericita. Dar p#na c#nd iu'irea nu de!ine nsusirea noastra de capat#i" mintea si simTurile !or continua sa&i ngradeasca li'era desfasurare. #imitele cunoasterii Iu'ire este alt nume pentru spiritul lui Dumne$eu" care este o realitate nemarginita si atoate&patrun$atoare. Intelectul este capa'il doar sa raTione$e si sa e!alue$e. )l nu poate sesi$a eternul si nemuritorul" care poate fi sesi$at numai de suflet. 3e Dumne$eu nu ni&l putem nc,ipui" pentru ca realitatea care este Dumne$eu este mai presus de percepTia minTii si intelectului omenesc. :#ndind doar" nu putem a!ea nici o e(perienTa a 2ui" c,iar daca am citi sute de carTi si am cugeta mii de g#nduri. )ste necesar sa acceptam" cu nTelegerea noastra" unele din limitarile care ne ngradesc atunci c#nd a'ordam un domeniu at#t de grandios. Stanle7 L,ite" n *liberarea "ufletului, descrie atri'utele lui Dumne$eu. )l spune/ '!intea noastra, asa cum recunoaste stiinTa, este o entitate finita. &ceasta presupune ca ea are limitari. *a poate face at$t c$t este n stare, mai mult nu. De e#emplu, putem multiplica n minte forme, fara a)utorul +$rtiei si al creionului, dar putem sa o facem p$na la o anumita limita, dupa care suntem depasiTi. Putem auzi sunetele numai din zonele de audibilitate specifice noua, desi spectrul audibil se ntinde mai sus si mai )os dec$t pragul nostru de audibilitate. %u putem percepe prezenTa razelor G, infra-rosii sau ultraviolete, dar aceasta nu nseamna ca ele nu e#ista. !ai cur$nd, aceasta arata ca suntem incapabili sa le discernem e#istenTa prin intermediul simTurilor noastre. '5n c+iar aceasta clipa suntem bombardaTi de unde radio de la staTiile noastre locale de emisie, dar nu le putem sesiza e#istenTa p$na c$nd nu ne 'acordam' la frecvenTa lor cu a)utorul unui aparat de recepTie special conceput. PuTini dintre noi sunt at$t de nesabuiTi nc$t sa conteste e#istenTa transmisiunilor de radio si televiziune, doar pentru ca nu le putem sesiza fara a)utorul aparatelor, numai prin simTurile noastre. &ici ne confruntam cu un principiu important al vieTii9 "unt lucruri care e#ista si care nu pot fi percepute de simTuri. 9!ari ndrumatori religiosi au afirmat ca Dumnezeu este infinit. &ceasta nseamna ca *l este lipsit de orice limitare, de orice natura. um poate o entitate finita :mintea; sa cuprinda ceva infinit, ca Dumnezeu, *ste evident ca ne-am ciocnit aici de o problema dificila7 cum poate nTelege mintea ceva care este mai mare dec$t ea nsasi, 9. autaTi sa va amintiTi ceea ce aTi citit, anume ca s-ar putea sa nu fie posibila e#plicarea n amanunt fie si a unui singur concept, ntruc$t nu e#ista cuvinte care sa transmita e#perienTa care are loc dincolo de tar$mul minTii si materiei9 5ntruc$t cuvintele sunt ale minTii, ele nu pot comunica o realitate mai nalta dec$t cea e#perimentata de minte. Odata stabilit acest lucru cu fermitate n constiinTa noastra, sa 32

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

ncercam acum sa folosim c$t mai bine cuvintele, ntr-o ncercare de a alimenta viziunile spirituale ale minTii de care ea sa poata beneficia. Numai acea cunoastere care este folosita n ncercarea de a&l nTelege pe Dumne$eu si ade!aratul nostru sine este 'enefica" n ultima anali$a. Orice alta cunoastere" desi ar putea fi utila altor aspecte ale !ieTii" este prea superficiala pentru a ne a*uta sa a*ungem n contact cu sinele nostru real si sa cunoastem nlauntrul nostru puterea Creatorului. 3utem cunoaste aceasta putere e(periment#nd&o" nu citind sau g#ndind la ea. 3entru a o e(perimenta" tre'uie sa atingem regiunile de constiinTa pura din interiorul nostru. 3rin cu!intele M!iaTa spirituala. nTelegem o !iaTa de comuniune cu aceasta putere" nu o !iaTa utili$ata pentru a g#ndi" a citi sau a discuta despre ea. Dumne$eu este omnipre$ent" n fiecare particula a creaTiei. )l este pre$ent deasemenea n fiecare din noi" caci nu suntem noi parte a creaTiei? %n mod caracteristic" fiind fiinTe omenesti" noi ne ndreptam eforturile pentru aflarea 2ui nspre e(teriorul nostru. %n mod caracteristic" niciodata nu luam n considerare e!entualitatea de a&l cauta n interior. Aici este un aspect important al n!aTaturilor sfinTilor" care ne arata eroarea noastra si ne ndruma ncotro sa cautam pentru a&l afla pe )l. 3rincipiul este simplu/ Creatorul pe care l cautam nu poate fi aflat n e(terior. Creatorul tre'uie cunoscut n interiorul corpului omenesc. Odata ce am reali$at puterea lui Dumne$eu n interiorul nostru" ne !om putea depasi conceptele limitate si ne !om da seama ca )l se afla pretutindeni & nu e(ista loc n creaTie unde )l nu se afla. SfinTii spun ca nu&l putem !edea pe Dumne$eu n creaTie" daca nu l&am e(perimentat mai nt#i n interiorul propriei noastre fiinTe. #imitele ritualurilor si ceremoniilor Toate religiile predica omenirii aceleasi ade!aruri etice si spirituale. %n!aTaturile lor fundamentale spun ca oamenii tre'uie sa ai'a un comportament 'un" sa ai'a credinTa n Creator si sa atinga comuniunea cu )l. Religiile contemporane ne cer sa !eneram sau sa ne nc,inam unor mistici din trecut ca Iisus Gristos" +a,omed" +oise" Bud,a" Hris,na" 2ao Tse" :uru Nana1 si alTii. Dar ele nu ne spun cum au a*uns acesti mistici la desa!#rsirea lor spirituala" sau cum i putem nt#lni n fapt pentru a putea n!aTa de la ei. )le insista asupra necesitaTii de a crede ntr&o scriere religioasa sau alta" dar nu ne mpartasesc metodele de a a*unge la aceleasi e(perienTe spirituale descrise n acestea. )le ne spun ca Telul nostru este comuniunea cu Dumne$eu" dar nu reusesc sa ne n$estre$e cu mi*loacele de a o reali$a. )le fagaduiesc i$'a!irea" dar numai pe ncredere & si numai dupa moarte. Riturile si ritualurile au luat locul e(perienTei lui Dumne$eu. Ne mulTumim sa mergem la temple" 'iserici si mosc,ei n $ilele de sar'atoare prescrise" cre$#nd ca particip#nd la astfel de slu*'e si ascult#nd un preot" ra'in" mulla, sau pandit care recita scrierile sfinte" !om do'#ndi m#ntuirea. Dar aceasta este doar o amagire a minTii. Daca Telul nostru este a ne uni pe noi cu Dumne$eu" cum poate fi reali$at acest lucru prin ritualuri si ceremonii? 2iturg,iile" ritualurile" ceremoniile si locurile de nc,inare ne limitea$a doar si ne st#n*enesc eforturile de a cauta n interior" pentru ca nlocuiesc aceasta cu nc,inarea e(terioara. '5mparaTia lui Dumnezeu se afla n voi <2uca 1F/91= sau" asa cum afirma Sf. 3a!el" -%u stiTi ca sunteTi templul lui Dumnezeu si ca du+ul lui Dumnezeu salasluieste 33

E L

C A M I N O

R E A L

n voi, <9Cor. C/1C= Acestea sunt cu!inte din )!ang,elie. Dar oare le nTelegem" sau le acordam atenTie? S&ar parea ca nu. %n fapt" templele" mosc,eile si 'isericile stau marturie n ce fel ncercam noi sa&l limitam pe Dumne$eu la materie. Cum putem sa&l limitam pe Cel Nemarginit? Cum ar putea fi ngradit Dumne$eu" care este omnipre$ent" ntre pereTi de caramida si mortar sau piatra? SfinTii arata ade!arul si !or'esc despre o cale simpla catre realitatea di!ina care se afla n interiorul fiecarui om. Aceasta cale" spun ei" este calea naturii catre descoperirea de sine4 ea a fost creata de Dumne$eu si a e(istat de c#nd fiinTea$a omenirea. )a nu este facuta de om. )a nu are nimic de&aface cu riturile si cu ceremoniile" iar Telul ei final nu se margineste la comportamentul moral sau la faptele 'une. SfinTii spun ca Dumne$eu e(ista si ca toate religiile ncearca sa a*unga la comuniunea cu )l. Calea" sau stiinTa comuniunii cu Dumne$eu este numita n mod o'isnuit religie. 2eligie !ine de la cu!#ntul latin religare" care nseamna re-unire cu Dumnezeu. Ne putem reuni cu Dumne$eu numai daca l gasim n interior4 calea spirituala pe care se ntemeia$a aceasta este aceeasi pentru toTi oamenii. Oricine si reaminteste de Dumne$eu si reali$ea$a comuniunea interioara" poate fi considerat ade!arat credincios al lui Dumne$eu" indiferent cine este el. Dumne$eu a creat fiinTe omenesti care doar mai t#r$iu au de!enit Crestini" Budd,isti" Iudei" Si1," +usulmani si alTii. Acum cinci sute de ani nu e(istau Si1,4 nici +usulmani nu e(istau acum treispre$ece secole" nici Crestini acum doua mii de ani" nici Budisti acum doua mii cinci sute de ani. Oamenii sunt oameni" la )st sau la 6est si sunt egali cu toTii" ntruc#t n fiecare se afla un suflet care este un fragment din acelasi Creator. )(ista un singur Dumne$eu" desi n marginirea noastra l numim cu nume diferite. De e(emplu" un om poate cere pentru a&si potoli setea apa4 un altul" din alte parTi" poate cere a=ua" sau pani, dar lor le tre'uie aceeasi G9O" indiferent cu ce nume o numesc. 3entru a&l reali$a pe Dumne$eu" omul poate aparTine oricarei religii. 3entru a atinge comuniunea cu Creatorul nu este necesar sa&si a'andone$e propria religie tradiTionala. ToTi oamenii l pot cunoaste pe Dumne$eu n interior" indiferent de se(" statut social sau religie. SfinTii spun ca desi Dumne$eu poate fi aflat n interiorul trupului" ntre sufletul care cunoaste si Dumne$eu se afla oprelistea egoismului" de aceea sufletul nu l poate !edea pe Dumne$eu. Am#ndoi traiesc n acelasi templu" n acelasi trup" dar nu se !ad unul pe altul si acest fapt nu poate fi sc,im'at prin !reun ritual sau ceremonie. Numai ade!arata spiritualitate" practicarea meditaTiei interioare" poate ridica oprelistea. #imitele nchinarii noastre Ade!arata 'iserica" ade!aratul templu" este corpul omenesc. Acesta este un ade!ar simplu si cu toate acestea" poate ca doar un om dintr&un milion si ndreapta cercetarea reala a lui Dumne$eu n interior. Sf. 3a!el spune/ ' aci ce nTelegere este ntre templul lui Dumnezeu si idoli, aci noi suntem templu al Dumnezeului cel viu.. <9Cor. C/1C= Daca ar arunca cine!a o piatra n fereastra 'isericii sau a templului" ne&am napusti cu n!ersunare si l&am pedepsi asa cum se cu!ine unui p#ngaritor de 'iserici4 dar Dumne$eu salasluieste c,iar nlauntrul acelui om. Dilnic p#ngarim ade!aratul templu al lui Dumne$eu" corpul omenesc" prin tot felul de g#nduri" cu!inte si fapte. %l cautam pe Dumne$eu n uni!ersul fi$ic" dar nu reusim sa&l recunoastem acolo unde 34

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

poate fi aflat de fapt & nlauntrul fiecaruia din noi. Ne nc,ipuim n mod usuratec ca misticii si sfinTii !or'esc doar sim'olic c#nd spun ca l putem afla pe Creator n interior. Nu reusim sa percepem sensul direct al cu!intelor lor. Ne limitam nc,inarea noastra lui Dumne$eu la a&i cere unele lucruri" ca si cum ne&am t#rgui la piaTa. De o'icei" 'inecu!#ntarile la care speram din partea lui se refera la lucruri materiale sau fi$ice" ca sanatate" a!ere si relaTii. Daca reusim sa do'#ndim ceea ce dorim" ne implicam si mai mult n creaTie. Acest fel de rugaciune este mai mult o afacere comerciala n care cautam sa&l mituim pe Dumne$eu. Daca )l ne acorda ceea ce dorim" atunci !om da de pomana at#ta sau at#ta" sau !om face cutare sau cutare lucru. De fapt" toate aceste forme de rugaciune marginite sunt doar materialism spiritual. Din punctul de !edere al ade!aratei spiritualitaTi" ele sunt inutile. Alta forma de materialism spiritual este confu$ia care se face ntre operele umanitare si spiritualitate. Ade!araTii ndrumatori spirituali nu sunt implicaTi n sc,im'area acestei lumi. )i stiu ca aceasta lume este un stadiu de scolari$are pentru suflet. 2a fel cum ntre scoala elementara si uni!ersitate tre'uie sa e(iste trepte" n e!oluTia sufletului e(ista deasemenea stadii intermediare prin care tre'uie sa trecem. 2umea aceasta este unul dintre ele. Sufletele care se ncarnea$a n aceasta lume au de n!aTat din su'iectele pre$entate n aceasta scoala numita pam$nt. 3e parcursul timpului fiinTele omenesti !or fi supuse acelorasi pro'e. Acestea sunt teme care se pre$inta su' forma unor perec,i de contrarii. 6om a!ea de&aface mereu" din acest considerent" cu simTaminte de iu'ire si ura" de pofta si indiferenTa" lacomie si mulTumire" m#nie si iertare" 'oala si sanatate" !iaTa si moarte si toate celelalte. Aceasta este dualitatea & natura lumii. C#ta !reme e(ista $ile" !or fi si nopTi" c#ta !reme e(ista oameni 'ogaTi" !or fi si saraci. C#ta !reme e(ista ra$'oi" !a fi si pace. Telul nostru este a'sol!irea acestei scoli" ridic#ndu& ne deasupra perec,ilor de contrarii. Atunci !om a*unge n ade!aratul nostru camin spiritual. Daca nu stim sa notam" cum putem sal!a pe cine!a care se neaca? Ar fi din partea noastra o do!ada de egoism daca mai nt#i ne&am concentra efortul pentru a n!aTa sa notam? Numai atunci i&am putea a*uta pe cei care se neaca. )ste foarte usor sa critici situaTia n care se afla lumea" dar daca fiecare din noi ar de!eni un om mai 'un" aceasta ar aduce o contri'uTie cu mult mai po$iti!a la m'unataTirea ei dec#t lansndu&ne n nesf#rsite contro!erse despre ce au gresit toTi ceilalTi. Daca se edifica spitale" 'iserici" ospicii si scoli" daca se nfaptuiesc tot felul de alte fapte carita'ile ca a*utorarea celor 'olna!i" celor muri'un$i si celor lipsiTi & toate acestea sunt ndeletniciri umanitare care ne pot da cu ade!arat un simTam#nt de mplinire. Din pacate n mod gresit umanitarismul este considerat ca fiind spiritualitate. Aceste acti!itaTi" prin ele nsele" nu pot duce la Dumne$eu. 5ara a patrunde n mod constient n interiorul nostru si a ne nalTa constiinTa" fara a a!ea comuniune cu Dumne$eu si a de!eni asemenea 2ui" toate straduinTele noastre e(terioare & oric#t de ele!ate & nu ne !or fi de nici un folos. Diferitele religii ne ndeamna sa facem fapte carita'ile" sa ne rugam si sa ducem o !iaTa morala si acestea sunt considerate alfa si omega religiei. Desi aceste acti!itaTi sunt foarte po$iti!e" ele nu sunt suficiente" pentru ca nu ne pot duce mai departe de cerurile inferioare ale regiunilor spirituale. Odata ce meritele acumulate pentru asemenea fel de comportament se sf#rsesc" sufletul tre'uie sa se ntoarca n acest plan de constiinTa si sa nceapa din nou totul" pentru ca cerurile n care a*ungem ca rasplata pentru faptele noastre 'une se afla toate n cuprinsul domeniului minTii.

35

E L

C A M I N O

R E A L

Referindu&se la aceasta di!ersitate a planurilor spirituale" Iisus a spus/ -5n meu sunt multe locasuri.. <Ioan @/9=

asa Tatalui

Comunicarea noastra cu Dumne$eu este marginita" atunci c#nd ne rugam 2ui cu rugaciunile rituale. Daca credem ca Dumne$eu are puterea de a ne ndeplini dorinTele" )l are cu siguranTa deasemenea puterea de a sti ce anume ne tre'uie. 3ropria noastra lipsa de credinTa este cea care ne ndeamna sa&i cersim 2ui" ca si cum )l nu ar sti ce ne!oi a!em. C#nd folosim anumite rugaciuni presta'ilite" oare nu ne st#n*enim pe noi nsine n e(primarea li'era a iu'irii noastre? C#nd ne adresam celor pe care i iu'im a!em ne!oie de cu!inte presta'ilite? )ste Dumne$eu at#t de tare de urec,e nc#t tre'uie sa&i repetam rugaciunile mereu? %l sla!im de frica pentru ceea ce ne poate face )l? Sau l sla!im din interesul de a do'#ndi ceea ce dorim? %n am#ndoua ca$urile" rugaciunea moti!ata de frica sau de interes este foarte marginita. Tre'uie sa&l sla!im pe Dumne$eu din iu'ire. Ra'ia Basri" o femeie sf#nta din 3ersia" spunea/ 'Doresc sa pot neca porTile iadului pentru ca nimeni sa nu Ti se nc+ine Tie de frica si as vrea sa dau foc porTilor raiului, pentru ca nimeni sa nu Ti se nc+ine Tie pentru fagaduinTa raiului. &tunci Ti se vor nc+ina cu toTii doar din iubire. Sa razbatem dincolo de limitarile noastre n iubire Iu'irea nsasi este cea care di$ol!a toate ,otarele si limitarile pe care noi le impunem !ieTii. Iu'irea este cea mai mare forTa din creaTie. 5ara iu'ire" !iaTa este stearpa si fara !aloare. Un palat i !a apare celui lipsit de iu'ire la fel de mo,or#t ca un morm#nt4 o coli'a mi$era si darapanata este frumoasa atunci c#nd este luminata de lumina iu'irii. Iu'irea este cea mai preTioasa din toate comorile. 5ara ea nu e(ista nimic" cu ea este totul. %n -ilozofia !aestrilor "pirituali" +a,ara* Sa;an Sing, spune/ '5naintea creaTiei acestei lumi, Dumnezeu era asemenea unui vast ocean de Omni-- onstiinTa. *l era n ntregime iubire, ntrutotul beatitudine si siesi ndestul. Dumnezeu era totul n sine nsusi si se afla ntr-o stare de fericita seninatate, iar forma sa esenTiala era iubire. %u iubire pentru o alta faptura, pentru ca nu e#ista nici una. *ra pentru "ine nsusi. *ra parte integranta din *l si nu depindea de nimic altceva pentru aceasta. &ceasta este starea de nedescris a iubirii. Iu'ire este un alt nume pentru spiritul lui Dumne$eu. Spiritul lui Dumne$eu este ceea ce susTine uni!ersul n ec,ili'ru si armonie. Aceasta este cau$a pentru care considera'ilele forTe care acTionea$a n uni!ers nu sunt n conflict una cu alta" ci coe(ista n ec,ili'ru desa!#rsit. A*ung#nd n contact cu spiritul lui Dumne$eu" ne !om 'ucura deasemenea de armonia desa!#rsita. Aceeasi forTa care susTine ntreaga creaTie susTine n permanenTa si propria noastra !iaTa si se ngri*este de ea. 5orTa aceea este iu'irea. 5orTa iu'irii este puterea po$iti!a a creaTiei si include inteligenTa" 'ucurie si ec,ili'ru. SfinTii si misticii !in pentru a ne aduce n contact cu acest spirit al lui Dumne$eu" nc#t sa putem ra$'ate dincolo de limitele pe care le&am impus iu'irii si sa traim n aceasta iu'ire" n ec,ili'ru si n 'ucurie.

1A. )l CA+INO R)A2 & Calea Regala %n cartea sa u un !are !aestru n (ndia" Dr. ?o,nson scrie cu pri!ire la calea sfinTilor/ 9 alea aceasta nu este o teorie. %u este un sistem de credinTe si dogme. %u este nici macar o religie, desi include toate valorile religiei. *ste un drum adevarat, o cale reala care trebuie parcursa, care fara ndoiala pretinde unele pregatiri si un antrenament n vederea parcurgerii ei. De fapt, cuv$ntul 'cale nu este cu totul 36

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

potrivit. Hn cuv$nt mai adecvat ar fi amino 2eal - sau alea 2egala. *a le aparTine !aestrilor "upremi si ea l conduce pe calator de pe pam$nt p$na sus, din mparaTie n mparaTie, din regiune n regiune, fiecare din ele mai minunata dec$t precedenta, ntr-o serie ascendenta, p$na c$nd calatorul atinge destinaTia sa finala, la picioarele Dumnezeului "uprem al tuturor religiilor. *ste literalmente o ascensiune, un drum spre nalt pe care sfinTii l strabat mpreuna cu discipolii lor, care trece prin vaste si numeroase regiuni, oprind la diferite staTii pe parcurs. 'Parcursul este ntr-adevar o succesiune de triumfuri, caci toTi discipolii sfinTilor sunt mputerniciTi sa stap$neasca fiecare regiune n care a)ung, sa-i absoarba cunoasterea si puterile si sa-i devina cetaTean. "f$ntul este marele conducator care conduce sufletul din biruinTa n biruinTa. *ste un parcurs lung si anevoios, dar sf$ntul a fost aici de multe ori si este stap$n peste toate acestea. De aceea, calatoria spirituala este o lunga succesiune de biruinTe, p$na n momentul c$nd calatorul si atinge mareaTa destinaTie." %n!aTaturile sfinTilor sunt o stiinTa pe care este necesar sa o e(perimentam n la'oratorul propriului nostru sine si sa&i acordam timp pentru a !erifica re$ultatele ei prin noi nsine. )ste esenTial sa e(perimentam n c,iar interiorul nostru. 3entru a e(perimenta n interiorul nostru este important sa ne facem ordine n la'orator" sa punem ordine n !iaTa noastra" sa ne e!idenTiem prioritaTile si sa acTionam n conformitate cu ele. Tre'uie ca acTiunile noastre sa reflecte aspiraTiile noastre. A urma o cale spirituala Ce asteptam" de fapt" de la !iaTa? Care este scopul acTiunilor pe care le sa!#rsim? %ncotro duce drumul pe care am optat sa mergem? Ne ndreptam ntr& ade!ar ntr&o direcTie" sau drumul ne conduce n cerc? Suntem satisfacuTi de !iaTa noastra? Daca nu suntem mulTumiTi de raspunsurile noastre la aceste ntre'ari" am dori poate sa cautam o cale care sa ai'a un sens" o cale de a putea trai n lume si n acelasi timp sa de$!oltam tot ceea ce este mai !aloros n noi. Daca suntem ,otar#Ti sa ne de$!oltam !iaTa la ntregul ei potenTial" tre'uie sa ne aprofundam spiritualitatea. Cum putem proceda? Care sunt demersurile practice care duc la aprofundarea spiritualitaTii noastre? +ai nt#i ncepem prin a cerceta n!aTaturile spirituale si prin a ne alege cu gri*a to!arasiile. O 'una companie si un efort ndeplinit cu onestitate ne !or ndrepta n direcTia catre Dumne$eu. Acesta este considerentul din care orice sf#nt le accentuea$a discipolilor sai importanTa unei 'une to!arasii. )ste propriu naturii omenesti sa de!enim asemenea celor pe care i iu'im. Suntem cu toTii influenTaTi de compania n care ne aflam constant. Afl#ndu&ne mpreuna cu oameni lacomi si plini de patimi suntem cuprinsi de porniri asemanantoare" n timp ce aflaTi n to!arasia unor oameni cu nclinaTii spirituale" de!enim deasemenea interesaTi de spiritualitate. Alaturi de oameni cu preocupari lumesti !om fi ndemnaTi" mai pro'a'il" sa comitem fapte repro'a'ile4 n timp ce n prea*ma celor cu nclinaTii spirituale este mai pro'a'il sa de!enim 'l#n$i si curaTi. Ne putem a*uta deasemenea pe noi nsine citind carTi spirituale sau particip#nd la nt#lnirile unde sunt e(puse n!aTaturile sfinTilor. Tre'uie sa in!estigam n continuare" sa anali$am mai multe cai pentru a ne con!inge care este cea mai potri!ita pentru noi" cu care din ele simTim mai multa afinitate. )ste important sa ntreprindem o cercetare aprofundata pentru a descoperi care este cea mai 'una cale pentru noi. Daca pentru un lucru at#t de o'isnuit cum este 37

E L

C A M I N O

R E A L

cumpararea unei camasi cercetam at#tea nainte de a alege una" cu c#t mai multa atenTie necesita luarea unei ,otar#ri at#t de nsemnateB )(ista multe cai si diferiTi ndrumatori. 5iecare ndeplineste un anumit scop. Daca sunteTi n cautarea unei cai de m'unataTire a situTiei d!. financiare" sau a o'Tinerii unei energii sporite" sau a m'unataTirii !ieTii se(uale" sau a linistirii minTii" sau a sporirii relaTiilor" sau de a de!eni mai sanatos" sau de a lua ,otar#ri mai 'une n afaceri & e(ista mulTi n!aTatori care !a pot ndruma pe aceste cai" fara a tre'ui sa !a supuneTi unor austeritaTi sau sa !a asumaTi o'ligaTii" asa cum pretind n!aTaturile sfinTilor. Calea sfinTilor este menita e(clusi! reali$arii sinelui si n final reali$arii lui Dumne$eu. Daca n urma unei anali$e atente decideTi ca pentru d!. ade!arata cale este aceea a n!aTaturilor sfinTilor" atunci tre'uie sa ncercaTi timp de un an sa nu folosiTi droguri sau alcool" sa a!eTi o dieta !egetariana si sa duceTi o !iaTa cinstita si morala" pentru a !a da seama daca !eTi putea urma aceasta cale tot restul !ieTii. Calea aceasta nu este un ,o''7" un clu'" o religie sau o secta. )a nu are nici un anga*ament faTa de o anumita grupare4 nu presupune nici o o'ligaTie 'aneasca4 nu e(ista nici o dogma" ritual" sau ceremonie4 nici preoTi" nici cladiri sacre" nici sculpturi sfinte" nici meditaTie n grup & si nu se cere credinTa oar'a. Oricine poate aparTine oricarei religii si sa urme$e n!aTaturile sfinTilor. Aceasta cale a spiritualitaTii implica o relaTie personala ntre discipol si ndrumatorul sau spiritual. )a impune doar auto&disciplina de a respecta dieta !egetariana" a'Tinerea de la droguri si alcool" o !iaTa morala si a medita doua ore si *umatate n fiecare $i. Aceasta este o cale pentru oameni so'ri" pentru oameni maturi. Oricine" la mplinirea !#rstei de doua$eci si patru de ani" poate solicita iniTierea n aceasta cale a spiritualitaTii. 2a aceasta !#rsta omul este mai puTin influenTa'il. )l a !a$ut lumea suficient pentru a&si da seama ce are ea de oferit si este suficient de matur pentru a ,otar daca !a fi n masura sa adopte aceasta cale ca mod de !iaTa. Echilibrul desavrsit - usurinTa de a trai A!em o raspundere faTa de noi nsine. Tre'uie sa ne ngri*im de noi nsine. Nimeni altcine!a nu !a stra'ate pentru noi calea noastra. Tre'uie sa o parcurgem noi nsine. %ndrumatorul spiritual ne !a a*uta" dar noi !a tre'ui sa contri'uim cu efortul nostru. Ne putem 'i$ui pe cei cinci piloni ai spiritualitaTii pentru a ne asigura o 'a$a solida pe care sa ne edificam !iaTa spirituala. Atunci c#nd luam ,otar#rea de a de!eni fiinTe omenesti mai 'une" n c,iar acel moment am nceput sa ne de$!oltam natura spirituala si mpreuna cu ea" tot ceea ce este mai 'un n noi. 3entru a ne de$!olta tre'uie sa ncepem mai nt#i prin a introduce !alorile spiritualitaTii n lumea noastra materiala. Tre'uie sa depasim str#mtul ori$ont la care ne&am limitat pe noi nsine si sa ne largim ori$ontul de acTiune si nTelegere. De$!olt#nd pacea minTii si sta'ilitatea ei" 'a$#ndu&ne pe cei cinci piloni ai spiritualitaTii" ne !om 'ucura de e(istenTa lipsita de crispari" sta'ila si fericita care !a urma. Culti!#ndu&ne natura spirituala si 'ucur#ndu&ne de ea" mintea noastra !a cauta sa menTina aceasta noua si mult mai fericita modalitate de a e(ista si !a a!ea con!ingerea si ,otar#rea de a o'Tine c#t mai des fericirea pe care a ncercat&o. Cu c#t precumpaneste natura noastra spirituala" cu at#t de!enim mai li'eri si mai mulTumiTi. C#nd ncepem sa pasim pe calea spirituala" tendinTele inferioare ale minTii sunt treptat ani,ilate. Stra'at#nd calea cu con!ingere" atitudinea noastra n faTa !ieTii 38

B A Z E L E

S P I R I T U A L I T A T I I

se !a sc,im'a si !om de!eni puternici din punct de !edere spiritual. TendinTele de ascensiune ale minTii !or fi atunci li'ere sa dea la i!eala tot ceea ce este mai 'un n noi. Atunci c#nd ne&am sta'ilit cu certitudine pe calea sfinTilor ncepem sa acTionam ponderat si senin" n timp ce n interior ne 'ucuram de cea mai minunata pace" fericire si 'ucurie de a e(ista. Atunci" cunoasterea de sine si cunoasterea lui Dumne$eu de!in posi'ilitaTi reale.

CU3RINS +. SITUATIA NOASTRA ACTUA2A ... > o concepTie spirituala asupra lumii Tintele dorinTei a nalTa castele n !a$du, a&Ti croi drum si a mpinge deoparte sa ne cumpanim faptele misticii ,. UR+ARI2) ACTIUNI2OR NOASTR) . . . I NE efectul de 'umerang -. C) S) 3)TR)C) %N +O+)NTU2 +ORTII . . . J .. 6)NIR)A SI 32)CAR)A ... 1E /. 3R):ATINDU&N) 3)NTRU +OART) . . . 19 0. SA N) D)D6O2TA+ NATURA S3IRITUA2A . . . 1> capti!aTi de lume fermecaTi de spirit 1. N)CU3RINSU2 IN5INIT ... 1A sunetul interior lumina interioara 2. C)I CINCI 3I2ONI AI S3IRITUA2ITATII ... 9E 3. N)C)SITAT)A UNUI :GID S3IRITUA2 6IU . . . 9E sfera de acTiune a unui ndrumator spiritual caracteristicile unui ade!arat ndrumator spiritual a!anta*ele de a a!ea un ndrumator spiritual !iu +4. D) C) 6):)TARIANIS+? ... 9@ ++. SA DUC)+ O 6IATA CURATA" +ORA2A . . . 9A pro'lema se(ului mai puTin nseamna mai mult +,. CU+ N) %NTUN)CA+ 6IDIUN)A ... 9I drogurile/ nselatoare porTi ale percepTiei 39

E L

C A M I N O

R E A L

alcoolul/ ra!as de moarte ntr&o sticla +-. +)DITATIA ... parcursul interior a muri fiind !iu a 'irui moartea re$ultate imediate? luptatorul din interior +.. 2I+IT)2) NOASTR) %N IUBIR) ... limitele cunoasterii limitele ritualurilor si ceremoniilor limitele nc,inarii noastre sa ra$'atem dincolo de limitele noastre n iu'ire +/. )2 CA+INO R)A2 ... urm#nd o cale spirituala ec,ili'rul desa!#rsit" usurinTa de a trai

9J

>@

>I

40