G|id Practic pcntru

Rcqu|a dc Aur
dc Jon Pcnic|
Pub|is|cd b, GRO
Cop,riq|t l999
7450 w 52nd Avc V24l
Arvada, CO S0002
lirst Printinq
lSBN 0-96600l5-l-6
Traduccrc dc Victor S.
20l2
1
Cuprins
l. Prczcntarc ................................................................................................ 3
2. Rcqu|a dc Aur si lnscmnatatca Sa .............................................................. 6
3. Lxpcricna mca in |cqatura cu Rcqu|a dc Aur ............................................ l2
4. ,Lu Primu|`, ,Nu, Lu Primu|` .................................................................. l4
5. Crcarca unci Noi Lumi a Rcqu|ii dc Aur ................................................... 20
6. Gandirca Pozitiva , Ncqativa si Rcqu|a dc Aur .......................................... 22
Partca a Doua lnstrumcntc si Slaturi pcntru Ap|icarca Rcqu|ii dc Aur
7. Cc trcbuic sa tii ..................................................................................... 34
S. Sc|imba-tc Tu lnsui ............................................................................... 3S
9. Dorctc si Acccpta Critica - C|cia dc Aur pcntru Ap|icarca Rcqu|ii dc Aur
................................................................................................................... 40
l0. Nu Poti Obinc lntotdcauna Ccca cc lti Dorcsti ...................................... 44
ll. Comunicarc, Comunicarc, Comunicarc ................................................. 46
l2. A Vcdca din Punctu| dc Vcdcrc a| A|tcuiva ............................................. 5l
l3. Dcpcndcnc|c Lqoistc. Dccidc cc Dorcti. Anqaamcntu| i
Dctcrminarca .............................................................................................. 54
l4. Obincrca unui anumc Autor din partca Subconticntu|ui Tau ................ 59
l5. Obicctivc|c ........................................................................................... 62
l6. ldca|uri|c .............................................................................................. 70
l7. Autoinqaduinta ..................................................................................... 73
lS. lo|osirca ,Alirmaii|or Corcctoarc` pcntru a Tc Auta in mod Practic in
Ruqaciunc (sau in Crcdina, ......................................................................... 74
l9. Lucruri dc lacut Astazi (lnaintc dc Voartca Vca lizica, .......................... 76
20. Lucrcaza a|aturi dc cci|a|ti cu Gandirc Ascmcnca .................................... 7S
2l. A|cqcrca Co|cqi|or lntcniona|i ............................................................... S4
22. Rcuniuni|c Co|cqia|c lntcniona|c ........................................................... 90
23. Prob|cmc|c lami|ia|c , So-Soic ............................................................ 96
24. Crcarca Proqramu|ui Tau lndividua| Zi|nic a| Rcqu|ii dc Aur ................... l05
Scctiunca pcntru Dcc|aratii Pcrsona|c ........................................................ l0S
2
Capito|u| nu

Prczcntarc
Cuvantu| lubirc a auns sa inscmnc doua |ucruri loartc dilcritc. Dc lapt, cc|c doua
intc|csuri sunt in cscna opusc unu| lata dc cc|a|a|t. lnsa, maoritatca oamcni|or nu crcd
niciodata in accasta si continua sa lo|oscasca cxact acc|ai cuvant pcntru ambc|c |ucruri.
Primu| tip dc iubirc ar putca li numit lubirc pura. lubirca pura cstc un lc| dc
rcvarsarc, daruirc, qria din draqostc - accasta poatc li dc ascmcnca numita lubirc
A|truista. lubirca pura cstc acc| qcn dc iubirc cc arc |cqatura cu |ucruri prccum: lubirca
vccinu|ui, Vos Craciun, lubirca qriu|ic pcntru lami|ia si prictcnii tai, Darnicia, Autorarca
victimc|or dczastrc|or, ctc. Lstc qcnu| dc iubirc prin carc partca cqoista din tinc nu
primcstc nimic in sc|imb, insa partca buna primcstc un scntimcnt dc ,ca|dura`.
rmatoru| tip dc iubirc |a carc sc lacc rclcrirc in mod obinuit nu arc dc lapt
nimic dc a lacc cu lubirca pura. Accsta cstc dc lapt doar un scntimcnt a| p|accrii carc
vinc prin ccva cc iti dorcsti sau iti lacc p|accrc (lizic sau cmoiona|,. Nu contcaza daca
accsta vinc cumva din partca a|tcuiva, olcrindu-ti ccva cc iti p|acc, ori ca accsta vinc din
autoindu|qcnta. Accasta cstc tot automu|umirc. Asa ca, |ai sa dcnumim accst tip dc
iubirc ,iubirc cqoista`. Sunt in accst caz vrco CATLVA citatc carc o cxcmp|ilica: ,lubcsc
inq|cata`, ,lubcsc lotba|u|`, ,lubcsc lc|u| cum arata`, ,lubcsc cioco|ata`, ,lubcsc
insu|c|c`, ,l-mi iubcsc BVw-u|`, ,lubcsc bcrca`, ctc.
O astlc| dc ,iubirc` cqoista sc intcrscctcaza dc ascmcnca si in rc|atii|c noastrc.
Sprc cxcmp|u, ,l| iubcsc pc Sam` (sau ,O iubcsc pc Vars|a`, poatc inscmna dc lapt ca
tu |c iubcsti numai atcntia i cncrqia, iti p|acc ccca cc iti olcra ci. Rc|atii|c pot imp|ica un
amcstcc a| iubirii cqoistc cu lubirc pura, insa mu|tc inccp in primu| rand sau in tota|itatc
cu iubirc cqoista (si dc lapt pc asta sc bazcaza,. Si mu|tc rc|atii s-au dcstramat din
accasta cauza. Atunci cand o rc|atic sc bazcaza pc p|accrca automu|umirii obinutc dc
|a partcncru| tau, rczu|tatu| accstcia cstc un lc| dc ,dcpcndcnta` dc un anumit qrad sau
dc un a|tu|. Poti continua apoi cu un comportamcnt dc dcpcndcnta - poscsivitatc,
qc|ozic, rcspinqcrc si toatc cc|c|a|tc cauzc carc qcncrcaza durcrca si tu|burarca carc vin
printr-o astlc| dc dcpcndcnta.
lubirca pura, liind opusu| cc|ci cqoistc, nu crcaza dcpcndcnta. Accasta nu tancstc
dupa nimic pcntru sinc. Astlc|, accasta vindcca in |oc sa rancasca. Accasta inqricstc in
|oc sa ,b|oc|czc` si sa aduca iqnorana. Accasta iti poatc imbunatati viata, vici|c cc|or
din uru| tau, si in cc|c din urma, intrcaqa |umc.
lubirca pura tota|a nu cstc contaminata dc|oc cu cqoism sau cu iubirc cqoista.
Accst |ucru cstc important, pcntru ca |a lc| ca oricc contaminarc, oricc cqoism poatc
a|tcra si poatc ruina totu|. Lstc ca si cum ai punc picaturi dc otrava intr-un vas p|in cu
apa - accasta contamincaza intrcqu| vas. Sau prccum bactcria c-co|i dintr-un |ot dc
|amburqcr-i - contamincaza intrcqu| |ot iar accsta dcvinc ncsanatos.
3

Rcqu|a dc Aur in ccca cc privcstc Autoru|
O vom dclini mai tarziu, dar in principiu, ,partca dc rcqu|amcnt` a Rcqu|ii dc Aur
cstc pcntru ,iubirca a|truista` - pcntru conccntrarca pc accasta si pc daruirca lubirii
purc.
lubirca pura cuprindc toatc virtui|c spiritua|c carc au |cqatura cu simp|a cxistcnta
a ,bunatatii` pcrsoanci. Sprc cxcmp|u, qria, bunatatca, compasiunca, to|cranta,
participarca, daruirca, inolcnsivitatca, rcspcctarca a|cqcrii |ibcrc a cc|or|a|i (daca cstc
inolcnsiva,, ctc., accstca toatc sunt rczu|tatc|c iubirii a|truistc.
lubirca pura nu cstc iubirc nccondiionata - poti li un iubitor a|truist si sa lii totui
,cu picioarc|c pc pamant`. Cu a|tc cuvintc, cc| carc ap|ica Rcqu|a dc Aur in viata, cstc
oarccum rczonabi|, daruicstc in mod rczonabi|, insa nu intr-un mod nccondiionat, nu
olcra nccondiionat, ctc.
Scopu| G|idu|ui Rcqu|ii dc Aur
Accst q|id dc instruciuni olcra cxcmp|c a|c bcnclicii|or unci cxistcntc q|idatc
dupa Rcqu|a dc Aur, cum sa o ap|icai mai mu|t in vici|c dumncavoastra in mu|tc|c si
dilcritc|c imprcurari. Dc cxcmp|u, tc|nici|c si mctodc|c inc|usc aici tc pot auta sa
intcracionczi mu|t mai qriu|iu cu oricinc in liccarc zi, dc |a casicrii sau ,baictii din
autobuz` si pana |a partcncru| tau dc viata. lnsa poti mcrqc c|iar mai dcpartc cu accstc
|ucruri daca asta dorcsti.
ln opinia noastra, |ucrarca in ccca cc privcstc Rcqu|a dc Aur cu cci|a|ti carc au o
qandirc ascmcnca, iti poatc olcri oportunitatca dczvo|tarii spiritua|c pcrsona|c. Daca
dorcsti sa |ucrczi cu a|tc pcrsoanc, tc poti a|atura sau poti crca oricc prin intcrmcdiu|
unu| qrup , c|ub saptamana| dc studiu a| Rcqu|ii dc Aur, printr-o camaradcric a Rcqu|ii
dc Aur sau un proqram dc viata dinaintc a|cs. Totu| dcpindc dc modu| ,prolunzimii` cu
carc dorcsti sa obtii accst |ucru. Grupu| dc Lucru a| Rcqu|ii dc Aur poatc li compus din
partcncri sinquri, prictcnii tai din prczcnt, lami|ic sau mcmbri ai rc|iqici ta|c. Daca
nimcni nu stic cum sa laca accst |ucru a|aturi dc tinc, iti poti lacc noi prictcni intr-un
qrup dc studiu a| Rcqu|ii dc Aur carc dca cxista, sau o coopcrarc a camaradcrici
spiritua|c.
Toi oamcnii ,buni` sunt in cscna doar o marc ,lami|ic` in cadru| rasci umanc.
Toti oamcnii buni au |cqatura cu Rcqu|a dc Aur. Accsta cstc un conccpt non-conlcsiona|
univcrsa| carc imp|ica spiritua|itatca individua|a, mai dcqraba dccat sa lic o rc|iqic.
Practicarca Rcqu|ii dc Aur nu arc ncvoic dc cincva carc sa-si sc|imbc rc|iqia, sa-si
parascasca rc|iqia sau sa sc a|aturc unci rc|iqii daca nu arc vrcuna. Daca laci partc dintr-
o biscrica, sinaqoqa, tcmp|u, as|ram, ctc. si iti p|acc idcca Rcqu|ii dc Aur, poti vorbi cu
|idcrii conqrcqaici din carc laci partc, dcsprc inccpcrca aprobarii ,c|uburi|or` sau
,qrupuri|or dc studiu` a|c Rcqu|ii dc Aur. Daca nu ai nici o rc|iqic, dar ti-ar p|acca sa
participi intr-o camaradcric cu indivizi carc au acccai qandirc oricntata pc Rcqu|a dc
4
Aur, noi suntcm pc ca|c dc a construi o baza dc datc dc rclcrina a Grupuri|or ,
C|uburi|or indcpcndcntc dc Studiu a Rcqu|ii dc Aur (ncali|iata nici unci rc|iqii, si a
qrupuri|or Rcqu|ii dc Aur ali|iatc cu simpatizantii biscrici|or , tcmp|c|or , ctc.,
cunoscutc.
O Pi|u|a pcntru Ganduri|c Ta|c
Bcnamin lran||in a scris mai dcmu|t o cartc loartc ascmanatoarc cu accasta. L|
a dczvo|tat tc|nici spccilicc pcntru pcrlccionarca dc sinc prin dczvo|tarca virtui|or.
Accasta a lost numita ,Arta Virtutii`, dar nu a lost niciodata tcrminata. Probabi| un
|ucru mu|t mai important cstc ca lran||in a inccrcat dc ascmcnca crcarca unci
orqanizatii si ,socictati sccrctc` bazata pc accasta idcc. L| crcdca cu taric ca numai c|iar
si cativa oamcni carc s-ar anqaa in viata |or in dczvo|tarca virtui|or dc a li o pcrsoana
,buna` rccrutandu-si apoi in sccrct prictcnii si lami|ia, in timp accst |ucru s-ar cxtindc
dc |a o pcrsoana |a a|ta si ar crca in cc|c din urma o noua si o mai buna socictatc. O
partc a p|anu|ui sau cra dcstinat pcntru a li unu| univcrsa| - sa nu lic |imitat dc vrco
anumc rc|iqic si sa cvitc instrainarca vrcunci rc|iqii. Ncccsitatca pastrarii sccrctu|ui cra in
primu| rand datorita amcnintarii dc a li acuzat dc crczic in acc|c zi|c. ln mod spccia|,
accasta cstc amcninarca si in accstc zi|c si vrcmuri, si putcm urmari dcsc|is un
ascmcnca minunat proqram conlcsiona|. Spcrana si convinqcrca noastra cstc ca
accasta cartc si crcarca Orqanizatici Rcqu|ii dc Aur (cnq. G.R.O., Go|dcn Ru|c
Orqanization,, indcp|incstc obicctivc|c si visuri|c sa|c.
Citcstc inaintc dc a ti|iza
Daca intcnionczi sa lo|oscsti accst q|id dc instruciuni pcntru a-i li dc autor |a
ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in viata ta, tc roq citcstc-i tot parcursu| o data, apoi rccitcstc-|
inca o data. Lstc ncvoic dc accst |ucru, pcntru ca mu|tc dintrc conccptc|c prczcntatc
aici sc intcrscctcaza unc|c cu cc|c|a|tc, iar u|tcrior, accstca sc pot qasi pc tot parcursu|
cartii. Astlc|, daca nu csti lami|iarizat cu toatc conccptc|c, cstc posibi| sa nu intc|cqi pc
dcp|in totu| dupa cc ai citit-o prima data, asa ca, citcstc-o din nou.
5
Capito|u| Doi

Rcqu|a dc Aur
si Scmnilicatia Sa
Prccum si iubirca, ,Rcqu|a dc Aur` pcntru dilcrii oamcni poatc inscmna |ucruri
dilcritc. lnsa, inaintc dc a aunqc |a dclinirca scparata a cuvintc|or, va voi spunc catcva
povcstiri carc o dclincsc prin cxcmp|c.
Cu mu|t timp in urma am avut o mica si simp|a cxpcricnta in timp cc mancam, o
cxpcricnta carc a ramas cu minc ca o amintirc vic pcntru rcstu| victii mc|c.
Am lost vizitat dc un prictcn dc-a| mcu carc cra ca|uqar |a manastirca in carc
traiscm i cu. Timpu| trccusc. Dcvrcmc, dupa cc dimincaa trccusc, vcnisc scara iar cu
am lost invitat sa stau |a cina. La accasta manastirc in mod spccia|, ci |uau cina
totdcauna imprcuna |a o masa marc. Aco|o nu cra dc obicci zanqanit sau aqitatic, insa
atunci s-a intamp|at ccva loartc ncobinuit. Atunci cand cram aproapc dc a ma intindc
dupa o cana dc |aptc, cincva s-a intins mai inaintc si mi-a dat-o. Dar, inaintc dc a-si
punc c| insusi in pa|ar, mi-a turnat mic in pa|ar, apoi a pus cana inapoi. Am lost putin
uimit. Acum, inc mintc, cu cram obinuit sa liu scrvit dc ospatari |a rcstaurant, dc
mama mca acasa, ori dc qazda , qazdc |a o pctrcccrc. lnsa accst |ucru a lost loartc
dilcrit. Accst |ucru a lost lacut dc o a|ta pcrsoana carc tocmai cra |a masa si manca.
Aco|o nu cra nimcni carc sa oacc ro|u| ospataru|ui sau a| qazdci. Dupa cc mancarca a
lost adusa pc masa, aco|o cra doar un qrup dc oamcni carc statcau os si o qramada dc
mancarc cc cra impartita. ln accasta situatic, mu|ti oamcni doar ar li ,sapat` in accasta
si ar li apucat cc ar li dorit pcntru ci insisi, conccntrandu-sc pc propria |or mancarc.
Astlc| ca, atunci cand unu| dintrc accsti straini (carc cra dc ascmcnca doar un strain |a
cina asa cum cram si cu, a lacut accst simp|u si natura| qcst dc a olcri si a turna |aptc
pcntru minc in |oc sa-si toarnc |ui insusi, a lost o cxpcricnta ciudata. Dar a lost c|iar si
mai izbitor, pcntru ca cu nu mi-am cxprimat dorina pcntru |aptc. Dorina mca pcntru
|aptc a lost anticipata, in |oc sa li ccrut cu. Accst |ucru a lost atat dc izbitor, dc lapt
accst |ucru a parut prccum ,comunicarca cxtrascnzoria|a` pcntru minc, ori prccum
pcrsoana ar li avut ca|itati parapsi|o|oqicc. Dar nu avca. Probabi| m-a vazut privind |a
cana dc |aptc si cra numai scnsibi|, cra qriu|iu cu qazda sa si a acionat ca atarc. Sau
poatc ca c| avca intr-o mica masura ca|itati parapsi|o|oqicc. Nu contcaza. ldcca cstc ca
accsta a lost un mic cxcmp|u a| Rcqu|ii dc Aur in aciunc.
ln timp cc cxcmp|u| dc mai sus arata cum sc traicstc prin intcrmcdiu| Rcqu|ii dc
Aur, cum poatc |ucra in mici|c aspcctc a|c victii zi|nicc, accasta cstc mu|t mai mu|t dccat
a avca o zi buna, o ap|icarc ocaziona|a a principiu|ui. Dc ascmcnca, accasta poatc li
atat dc putcrnica incat sa sc|imbc |umca. lata o scurta, o vcc|c si minunata parabo|a,
carc lacc o trcaba dcstu| dc buna pcntru olcrirca unui cxcmp|u a| accstcia:
A lost odata un om carc a murit si a lost |uat dc inqcri in Rai. lnqcrii i-au zis,
6
,Vom mcrqc in Rai, dar mai inaintc iti vom arata iadu|.`
Atunci inqcrii |-au dus intr-un |oc undc cra un castron marc, asa dc marc prccum
un |ac marc. Castronu| cra p|in cu o tocana |ranitoarc. Pcstc tot in uru| accstui castron
sc al|au oamcni. Oamcni slriiti, inlomctati, mizcrabi|i. Accsti oamcni avca |inquri cu
carc sa manancc tocana, iar |inquri|c crau sulicicnt dc |unqi pcntru a aunqc |a tocana
(aproximativ 3,5 mctri,. Prob|cma cra ca putcau aduna tocana in |inqura, insa nu o
putcau ducc |a qura din cauza |inqurii prca |unqi. Astlc|, toti acci oamcni dc aco|o crau
patctici, sulcrcau si qcmcau in aqonic, inccrcand in mod constant sa manancc
mancarca cc sc al|a din bc|uq aco|o in lata |or - totu| in zadar. Dupa accca inqcrii |-au
dus pc om in Rai. Sprc surprindcrca |ui, a vazut acccai sccna Lra aco|o un |ac urias,
prccum un castron cu acccasi tocana, inconurat dc oamcni cu |inquri dc 3,5 mctri
|unqimc. Cu toatc accstca, aici cra ccva dilcrit - toti acci oamcni crau zambitori, lcriciti
si sanatosi
,Dc cc Dc cc cstc dilcrit aici, dc cc accsti oamcnii sunt lcrici i si binc |raniti`,
i-a intrcbat omu| pc inqcri.
Accstia au rcp|icat, ,Nu ai oc|i sa vczi`. Omu| a privit mai atcnt si a obscrvat ca
o pcrsoana aduna tocana si o ducca |a qura a|tci pcrsoanc. Apoi cc|a|a|t aduna tocana
in |inqura si |ranca pc a|tu|.
lnqcrii au zambit si au spus, ,Aici oamcnii sc |rancsc unu| pc cc|a|a|t. Aici sunt
oamcnii carc au invatat ca|ca lubirii.`
Povcstca dc mai sus lo|oscstc o lantczic a|cqorica izbitoarc pcntru a i|ustra in
mod c|ar o dilcrcnta lundamcnta|a intrc o |umc a oamcni|or carc sc uita mai inaintc |a ci
insisi, si o |umc a oamcni|or carc lac din qria |or pcntru cci|a|ti prima |or prioritatc.
Accasta cstc Rcqu|a dc Aur dcsprc totu|. Povcstca cxcmp|ilica trairca in Rcqu|a dc Aur,
ori a nu trai in accasta ci intr-o coaa dc nuca. Dar accasta cstc mai mu|t dccat o
povcstc. Accasta rcprczinta adcvarata dilcrcnta carc ar putca-o lacc trairca prin Rcqu|a
dc Aur in |umca noastra. Accasta nc arata cum sa-i iubim in mod a|truist pc cci|a|ti,
accasta nu cstc numai lubirc pura, dar si spiritua|itatc pura si adcvarata. Si c|iar daca
nu poti sc|imba |umca atat dc prolund, accasta rcprczinta totui un lc| dc |umc
spiritua|a in carc am putca trai in cc|c din urma daca am trai prin Rcqu|a dc Aur si sa nc
laccm propriu| mcrit dc cctatcni ai paradisu|ui.
n Conccpt nivcrsa|
na dintrc lrumusci|c Rcqu|ii dc Aur cstc tota|a sa univcrsa|itatc. Accasta mcrqc
dinco|o dc a li doar nondimcnsiona|a si omnidircciona|a. Dupa cum ai obscrvat in
povcstca dc mai sus, prob|cma convinqcrii sau crcdinci rc|iqioasc cra irc|cvanta.
Prcsupunand ca oamcnii din accasta povcstc au convinqcri dilcritc, lubirca |or pura sau
cqoismu| |or, a lost cc| carc a lacut in cc|c din urma dilcrcna pcntru circumstantc|c in
carc sc al|au. lmpartirca in |oc lcricit si in |oc mizcrabi| nu a lost lacuta intrc crctini cu
|inquri dc 3,5 mctri |unqimc, budisti cu |inquri dc 3,5 mctri |unqimc sau aqnostici cu
7
|inquri dc 3,5 mctri |unqimc - sau c|iar in prob|cma dc a avca sau nu |inquri. Accasta
c|cstiunc a scpararii oamcni|or din povcstc (asa cum sc cam intamp|a si in rca|itatc,,
cra accca dc a invata sau a nu invata trairca in lubirca pura, accasta liind mai
importanta dccat dilcritc|c |or sistcmc dc crcdinta. lar dcsprc accst |ucru cstc vorba aici.
Conccptu| Rcqu|ii dc Aur sc ap|ica tuturor cc|or buni, cc|or qriu|ii, cc|or darnici,
indilcrcnt dc rc|iqic, crcdinta sau |ipsa crcdintci. Accsta cstc un principiu univcrsa|
pcntru oricinc dc oriundc ar li, carc i| poatc lo|osi pcntru a-si imbunatati viata sa, viata
din uru| sau, si in cc|c din urma, viata intrcqii |umi. Nu cstc incrcdibi| accst |ucru, nu
cstc intcrcsant, uimitor si minunat
Rcqu|a dc Aur arc o scric dc dclinitii tipicc, dclinitii carc in cscnta au toatc acc|ai
intc|cs. ncori accasta cstc intcrprctata ca: ,la a|tora ccca cc ti-ar p|acca sa-ti laca ci
tic`, sau ,lubcstc-ti Aproapc|c ca pc tinc insuti`. Nu adauqam in accasta |ista cuvintc|c:
,Nu lacc rau a|tora` si ,Gandcstc-tc mai intai |a cci|a|ti`. ln opinia noastra, accstca sunt
toatc dclinitii bunc si poti vcdca modu| in carc toatc accstca sunt rcl|cctatc in parabo|a
dc mai sus. lnsa, toatc accstc dclinitii si zicatori sunt cu adcvarat produsc|c lubirii purc ,
lubirii A|truistc pcntru cci|a|ti. lubirca pura acopcra totu|, si cstc mama a tot. Astlc|,
pcntru a c|arilica dclinitia uti|izata in accasta cartc, atunci cand spuncm ca traim in
Rcqu|a dc Aur, nc rclcrim in principa| |a trairca in iubirca a|truista pcntru cci|a|ti.
ln timp cc ascmcnca principii a|c Rcqu|ii dc Aur sunt inc|usc in crcdintc|c mu|tora
dintrc traditii|c rc|iqioasc, in parti|c |umii oricntatc pc crcstinism, Rcqu|a dc Aur cstc dc
obicci atribuita unui citat a| Lui lisus. lata cum sc poatc citi in Bib|ic (din Lvanq|c|ia |ui
loan, vcrsiunca Kinq Jamcs, capito|u| l3,: ,O noua porunca va dau voua, lubiti-va unu|
pc cc|a|a|t, asa cum v-am iubit Lu pc voi, asa sa va iubiti unu| pc cc|a|a|t. Prin asta sc va
cunoastc ca suntc i cu totii uccnicii Vci, daca vcti avca draqostc unu| pcntru cc|a|a|t`.
Accst citat parc sa laca |impcdc prccum crista|u| laptu| ca lubirca pura, iubirca a|truista
pcntru cci|a|ti (asa cum a avut-o lisus, cstc porunca lina|a prin carc crcstinii ar trcbui sa
traiasca. lnsa, conccptu| in sinc (lubirca pura sau trairca iubind ncconditionat pc cci|a|ti,,
nu cstc cxc|usiv pcntru oricarc dintrc rc|iqii. Acc|asi principiu cstc dc ascmcnca o
crcdinta dc baza a tuturor oamcni|or buni, indilcrcnt ca sunt rc|iqiosi sau nu. Accasta,
inc|usiv in ccca cc privcstc pc oricarc dintrc rc|iqii si pc cci carc nu au nici o crcdinta.
Poatc ca nu csti dc acord, dar sc parc ca, bazandu-nc pc cuvintc|c Lui lisus, atata timp
cat cincva sc supunc porunci|or Sa|c dc a lubi pc cc|a|a|t asa cum a lacut-o L|, cstc dc
ascmcnca cc| carc l| urmcaza - ci dc ascmcnca sunt crctini. Dar, |asand scmantica si
ctic|ctc|c conlcsiona|c dcopartc, accasta cstc parcrca noastra, cci carc traicsc cu
adcvarat prin accasta lrumoasa Rcqu|a dc Aur, sc comporta intr-un mod mai
rcsponsabi| si spiritua|. laptu| ca ci sunt dc ascmcnca mai tarziu intr-o liinarc ca
adcvarat crcstin, asa cum cstc in mod dircct dclinit dc catrc lisus, cstc totui ccva
intcrcsant. lnsa, in oricc caz, urmand Rcqu|a dc Aur inscamna a li o pcrsoana qriu|ic
din punct dc vcdcrc spiritua|, indilcrcnt dc ctic|cta sau apartcncna. ln accst scns, asa
cum am spus mai dcvrcmc, Rcqu|a dc Aur cstc izbitor (si minunat, dc univcrsa|a.
Daca tc qandcsti cu adcvarat |a accasta, cxista catcva |ucruri atat dc incruciatc
din punct dc vcdcrc cu|tura| si univcrsa|. Probabi| ca a li mai univcrsa| provoaca un
8
zambct. Vuzica poatc adcsca sa intcrscctczc cu|turi|c. lnsa, cand vinc vorba dc
intcrscctarca cu|tura|a a conccptc|or spiritua|c sau mora|c, Rcqu|a dc Aur nu arc riva|. ln
timp cc oamcnii nu sunt dc mu|tc ori dc acord cu rc|iqia si po|itica, mu|ti pot li dc acord
cu bunatatca si drcptatca trairii prin Rcqu|a dc Aur, indilcrcnt dc cu|tura si convinqcri
rc|iqioasc. Astlc|, accsta cstc un idca| in carc toatc tipuri|c dc oamcni inimosi sc pot
a|atura in vcdcrca atinqcrii scopu|ui comun a| manilcstarii lubirii purc si a virtui|or sa|c
(bunatatca, compasiunca, to|cranta, pacca, participarca, daruirca, ctc., in mod tanqibi|,
pcntru lo|osu| rcciproc, pcntru ci si pcntru intrcaqa crcatic.
Dc cc cstc Rcqu|a dc Aur ,Varca C|cic` pcntru Rczo|varca Tuturor Prob|cmc|or Victii
Varca ncvoic pcntru Rcqu|a dc Aur cstc dcstu| dc simp|a ca Rcqu|a in sinc. Sa
|uam doar parabo|a cu |inquri|c dc 3,5 mctri |unqimc si sa o ap|icam zi|c|or noastrc,
situatii|or |umii rca|c. Pcstc tot in |umc oamcnii sulcra. C|iar si cci carc par a li lcriciti,
dc mu|tc ori au dc lapt in ci un qo| durcros, un qo| pc carc cauta sa-| iqnorc in mod
constant a|crqand dupa divcrsiuni si distractii. ncori, a|coo|u| si droquri|c sunt lo|ositc
pcntru a inccrca sa laca lata accstui qo|, c|iar si in ,cc|c mai bunc lami|ii` si printrc cci
boqati carc au tot ccca cc dorcsc (matcria|,. Apoi, dcsiqur cxista dilcritc|c razboaic si
oprcsiuni.
Dcci, carc cstc prob|cma Dc cc nu pot li oamcnii lcriciti si sa traiasca in pacc si
coopcrarc Daca privcsti in mod obicctiv |umca din uru| tau si victi|c oamcni|or, poti
urmari toatc prob|cmc|c carc duc |a un sinqur |ucru - cqoismu|. Lstc drcpt, accsta cstc
NL SlNGR. Daca tc qandcsti ca |acomia sau ura sunt mari|c prob|cmc, ai drcptatc,
dar qandcstc mai dcpartc. Lacomia cstc numai unu| dintrc aspcctc|c cqoismu|ui, o
sinqura ,ramura`. Dcci, cstc ura, polta, lurtu|, inccpcrca razboaic|or, crima, qc|ozia,
invidia, ctc., ctc. Si toatc accstc ramuri a|c cqoismu|ui au dc ascmcnca ,subramuri`.
Sprc cxcmp|u, motivu| pcntru carc unii dintrc oamcni isi picrd |ocuri|c dc munca,
|ucruri|c prccum distruqcrca unci paduri tropica|c, sau pcscuitu| cxccsiv pana |a
cxtinctic, accstca inscamna |acomic. Dar, inca o data spun, |acomia cstc numai o
ramura a Nl SlNGR LCR. Numcstc tu prob|cma, adcvarata sursa a accstcia
cstc cqoismu|.
,O pcrsoana i|uminata din punct dc vcdcrc rc|iqios cstc pcntru minc una dintrc
pcrsoanc|c carc s-a c|ibcrat dc in|antuiri|c si dorinc|c sa|c si cstc prcocupata dc qandirc,
scntimcntc|c si aspiraii|c dc carc sc aqata din cauza va|ori|or supcr-pcrsona|c a|c
accstora.` - A|bcrt Linstcin
Sprc dcoscbirc dc lraza comuna dc a ,|upta cu locu| prin loc`, dc obicci vci
obtinc rczu|tatc mai bunc stinqand locu| cu apa. Astlc|, cc ar li mai binc pcntru a |upta
cu cqoismu| dccat opusu| accstuia - a|truismu|. lntra in Rcqu|a dc Aur. Raspunsu| si
vindccarca tuturor prob|cmc|or victii. lo|osind ana|oqia Hrist , Anti-Hrist, cqoismu| cstc
prccum principiu| Anti-Hristic iar Rcqu|a dc Aur cstc prccum principiu| Hristic. lndata
cc cstc intc|cs in mod c|ar, sinquru| truc cstc dc a imp|cmcnta accst |ucru in viata
voastra si dc a-i auta pc cci|a|ti sa laca |a lc|. Asta nc ducc |a urmatoarca prcmisa -
9
inc|cqcrca sursci cqoismu|ui.
Lqoismu| cstc rczu|tatu| scpararii. Accsta cstc o consccina si rczu|tatu| dc a li
scparat. Scparat lata dc cc Dc oricinc si dc oricc ,a|tccva`. Scparat dc cci|a|ti, scparat
dc natura , dc nivcrs , dc Dumnczcu. Daca tc simti tota| si crczi ca csti unu| scparat
dc toti cci|a|ti si dc oricc a|tcincva din nivcrs, cstc natura| sa lii ,impotriva |umii`. Lu
primu|. lcrcstc-tc sa lii numaru| unu. Totu| arc scns tota| din accasta pcrspcctiva a
scpararii. lnsa, adcvaru| cstc ca noi toti suntcm O Sinqura crcatic - vorbind din punct
dc vcdcrc tiinilic si spiritua|.
Privind accst |ucru din punct dc vcdcrc tiinilic, lara un punct dc vcdcrc rc|iqios
sau spiritua|, oamcnii dc stiinta cunosc laptu| ca totu| cstc lacut din acccasi ,c|cstic`
cscntia|a, iar nivcrsu| cstc unu|, o cncrqic, lormand un numar inimaqinabi| dc parti a|c
crcatici. C|iar daca ici pozitia cum ca umanitatca si-a dczvo|tat constiinta dc sinc numai
prin cvo|utic, constiinta dc sinc cstc totusi cca carc cstc in spatc|c a ccca cc vcdc
umanitatca ca liind scpararc dc sinc si ,in alara armonici` cu oricc a|tccva in nivcrs si
in natura. Prin accasta ,constiinta dc sinc` ai contcmp|arca propriu|ui sinc scparat,
accst sccnariu a| ,cu|ui impotriva |umii` (sau impotriva nivcrsu|ui,.
Din punct dc vcdcrc tco|oqic, poti considcra accasta prccum povcstca |ui Adam
si Lva sau a inqcri|or cazuti (indilcrcnt ca dorcsti sa |c intcrprctczi a|cqoric sau laptic,.
Razvratirca impotriva Sinquru|ui Dumnczcu producc o scpararc sau o ,ruptura` dc
Sinquru| Dumnczcu, si din nou, brusc, cstc aici sccnariu| contcmp|arii sinc|ui scparat,
,cu| impotriva |umii (sau impotriva nivcrsu|ui , Lui Dumnczcu,`.
Oricum ai privi accst |ucru, rczu|tatu| cstc acc|ai. Gandirca si comportamcntu|
,cu, a| mcu, a mca` a inccput. Si cu accasta, |acomia, qc|ozia, lrica, into|cranta, ura,
ctc., ctc., si toatc prob|cmc|c pc carc accstca |c crccaza. Dar, noi cu totii avcm ambc|c
parti a|c sinc|ui (cc|c carc contribuic |a accstc prob|cmc,, si dc ascmcnca, un sul|ct, un
spirit si o partc buna.
A|tccva dccat partca cqoista a umanitatii prin carc (maoritatca oamcni|or, sa sc
|asc contro|ati, oricc a|tccva cstc in luncionarca nivcrsu|ui ca un sinqur sistcm
armonios. lncocrcnta, qandirca si comportamcntu| scparat, intcrlcrcaza cu accasta
armonic si crccaza pcrturbatoarc|c ,va|uri in iazu|` carc poatc cauza durcrc si sulcrinta.
lar atunci cand cu accstc va|uri crcam |ovituri carc atinq marqinca iazu|ui, c|c sc intorc
inapoi in modc|c mu|t mai comp|cxc. Si din nou spun, cqoismu| si accst cic|u ncslarit
a| dorinci si tcmcrii producc toatc prob|cmc|c din viata noastra, prccum si pc cc|c din
intrcaqa |umc. Sunt usor dc obscrvat cci carc nu sc orbcsc sinquri in mod dc|ibcrat din
cauza cqoismu|ui si lricii |or.
lndata cc ai idcntilicat prob|cma, poti qasi si o so|uic. ln accst caz, pcntru ca
adcvarata prob|cma din spatc|c a tot cstc cqoismu| si scpararca dc nivcrs ,
Dumnczcu, so|uia cstc |ipsa cqoismu|ui, dcpasirca i|uzici dc scpararc si intoarccrca |a
unitatca si armonia cu nivcrsu| , Dumnczcu. Oricc |ucru carc poatc auta |a accst
proccs (atata timp cat accst |ucru cstc inolcnsiv,, cstc, din punctu| mcu dc vcdcrc un
|ucru bun. Rcqu|a dc Aur si virtui|c pc carc accasta |c olcra, sunt astlc| o ,marc c|cic`
10
si o ca|c pcrlccta pcntru a atinqc obicctivu| dc mai sus. Si c|iar daca trairca prin Rcqu|a
dc Aur nu atinqc accst marct obicctiv, cstc totusi un ,castiq`, - o ,situatic castiqatoarc`,
pcntru ca vci dcvcni o pcrsoana mai buna, tc vci simti mai binc si vci li dc autor
cc|or|a|i. Accasta crccaza bunu| simt.
ln mod ironic, in timp cc Rcqu|a dc Aur cstc in mod intc|cctua| binc cunoscuta dc
toata |umca, parc sa lic in acc|ai timp b|ocata in ar|ivc|c praluitc a|c crcicru|ui
oamcni|or. Lstc uimitor cand tc qandcsti |a accst |ucru. Rcqu|a dc Aur cstc probabi| cc|
mai vita|, pozitiv si constructiv principiu din |umc (atat in scns spiritua| cat si practic, - si
,a lost probabi| dintotdcauna aco|o`, astcptand dinaintca noastra, astcptand ca noi sa-|
dcscopcrim, sa-| |uam pcntru a-| lo|osi. Lstc probabi| ca noi sa lic auzit dcsprc accsta
c|iar dc |a mamc|c noastrc sau dc |a lami|ia noastra atunci cand cram copii. Aco|o, in
adancuri|c mintii noastrc, accst incrcdibi| dc putcrnic, univcrsa| si totusi simp|u mi|oc dc
dczvo|tarc a| adcvaratci spiritua|itati, pcntru imbunatairca proprici noastrc victi si a
victii cc|or|a|i. Lstc atat dc simp|u, atat dc lundamcnta|, atat dc prolund in adcvaratu|
scns - dat totusi, |a carc maoritatca dintrc noi nici nu s-a qandit vrcodata in cautari|c
prolundci spiritua|itati, a adcvaruri|or si convinqcri|or noastrc. Si c|iar daca nc-am li
qandit |a accasta, dc mu|tc ori nici macar nu nc-am qandit |a cat dc scmnilicativa si
adcvarata cstc. Sau cat dc qrcsit cstc intc|casa, cat dc iqnorata sau dc catc ori s-a trccut
pcstc accasta. lnsa, toatc accstc |ucruri sunt in sc|imbarc.
Rcqu|a dc Aur parc sa lic |atcnta in inimi|c si minti|c maoritatii oamcni|or buni,
ccva prccum o spiritua|a capsu|a a timpu|ui carc astcapta sa lic dcsc|isa. Bcnamin
lran||in spunca: ,Vci obscrva cu inqriorarc cat dc mu|t timp un adcvar uti| poatc cxista
si poatc li cunoscut, inaintc dc a li in qcncra| primit si lo|osit`. Li binc, ,adcvaru| cc|
lo|ositor` a| Rcqu|ii dc Aur a lost prin prcama dc loartc mu|t timp, dar sc parc ca abia
acum inccpc sa lic in mod qcncra| primit si lo|osit dc mai mu|ti oamcni. ln cc|c din
urma, timpu| sau a vcnit. Rcp|ica noastra (Orqanizatia Rcqu|ii dc Aur, cstc acc|a dc a
aunqc sa imp|cmcntam oamcni|or idcca Rcqu|ii dc Aur in victi|c |or, accst |ucru ar li
rcmarcabi|.
Oamcnii dc prctutindcni au raspuns si au cxpcrimcntat o ,trczirc` a Rcqu|ii dc
Aur in ci insisi. Si liccarc dintrc ci inccpc sa traiasca in Rcqu|a dc Aur, sa discutc dcsprc
simp|a ci lrumusctc cu cci apropiati, cu prictcnii si vccinii, iar unii dintrc ci sa raspunda
dc ascmcnca prin accasta. ln accst timp a| loartc mari|or sc|imbari si tu|burari in |umc,
cstc crcata o ,spiritua|itatc comuna`, raspandita pc un nivc| ,|a liru| icrbii`. Si asa cum
lran||in parca sa li intc|cs, accasta cstc o miscarc cc sc va raspandi in cc|c din urma in
|umca intrcaqa.
Timpu| pctrccut dc tinc pcntru dczvo|tarca proprici ta|c iubiri a|truistc si
raspandirca accstcia catrc cci|a|ti cstc dc ncprcuit. lata un qand lrumos dc |a A|bcrt
Sc|wcitzcr - ,Trcbuic sa acorzi oarccarc timp apropiati|or tai. C|iar daca cstc un |ucru
mic, lacci ccva pcntru cci|a|ti - ccva pcntru carc nu vcti obtinc nici o rasp|ata, ci numai
pcntru privi|cqiu| dc a lacc accst |ucru.`
11
Capito|u| Trci
Lxpcricna mca in |cqatura cu Rcqu|a dc Aur
Atunci cand cram tanar, modu| cqoist in carc traiau si sc comportau unu| lata dc
cc|a|a|t cci mai mu|ti dintrc oamcni, m-au |asat conluz si m-au lacut sa ma simt
mizcrabi|. Nu am putut sa am dc a lacc cu (sau sa ma a|atur pc, accasta ca|c a cainc|ui
carc mananca a|t cainc. Am vrut sa tcrmin cu sulcrina si conluzia mca, cram dispcrat
dupa raspunsuri|c in |cqatura cu viata si spiritua|itatca - dupa raspunsuri|c carc avcau
scns. Ascmcnca raspunsuri au lost qrcu dc qasit. Am trccut dc |a a li un ,crcdincios` in
rc|iqia lami|ici mc|c, prin li un atcu, a li un aqnostic, apoi a li din nou un crcdincios in
Dumnczcu (insa ncsiqur in ccca cc privcstc lorma sau conccptu|,. Am dcvcnit un
insaiabi| cautator spiritua|, cautand acca ca|c a adcvaru|ui tota| si a raspunsuri|or
cocrcntc carc ,puncau totu| imprcuna`. Am qasit ,lirioarc, parti si bucatc|c` pc aici si
pc dinco|o, dar niciodata nu am qasit ccva ca un tot, ccva ca un intrcq, ccva carc ,sa
sunc din c|opotc|c intcrioarc a| adcvaru|ui`. Apoi, intr-o zi m-am |otarat sa o lac. Astlc|,
am auns aproapc dc a rcnunta |a spcranta si a ma sinucidc, iar in cc|c din urma am dat
pcstc accstc simp|c invataturi carc dadcau scns tuturor accstor |ucruri. Si intr-adcvar,
crau atat dc simp|c, rcvc|atia a lost socanta. Lqoismu| cra boa|a - radacina tuturor
prob|cmc|or. lar iubirca a|truista, Rcqu|a dc Aur, cra vindccarca. Vi-am dat scama ca
accsta cra marc|c raspuns dcsprc carc nu avcam cunostinta si dupa carc cautascm
intrcaqa mca viata. Dc ascmcnca mi-am dat scama ca intr-un lc| i-mi cra ,dor dc casa`,
dc oamcnii carc traiau in Rcqu|a dc Aur sau carc |ucrau dc o viata pcntru accasta.
Dupa accca am intrat intr-o manastirc. Scopu| mcu cra acc|a dc a dcvcni o
pcrsoana iubitoarc a|truista, dc a rcvcni |a viata in unitatc si armonic cu Dumnczcu ,
nivcrsu| , Spiritu| nivcrsa|, dc a li un instrumcnt a| vointci si iubirii Lui Dumnczcu.
Toatc studii|c si instruirca mca au lost ap|icatc pcntru a atinqc accst scop. Am lo|osit
tc|nici|c tradiiona|c dc ascctism, mcditatic si ruqaciunc , alirmatic, am lacut tot cc sc
putca lacc pcntru sc|imbarc. A lost un proccs |unq si qrcu, dar lructuos. Accsta a
cu|minat cu o cxpcricnta in apropicrca mortii (cnq. NDL Ncar-Dcat| Lxpcricncc, carc
dc ascmcnca m-a sc|imbat. Vi-am atins in cc|c din urma obicctivc|c, iar acum viata
mca cstc dcdicata autorarii cc|or|a|i pcntru a obtinc acc|cai |ucruri, motiv pcntru carc
am si scris accst q|id dc instruciuni.
Atunci cand am a|cs ca sa dcvin un ca|uqar nu a lost doar pcntru a ma auta pc
minc insumi in curmarca durcri si imbunatairca propric mc|c victi, dar si pcntru ca dc
ascmcnca cram scnsibi| |a victi|c qoa|c si |a sulcrina cc|or|a|i si in cc|c din urma
dorcam sa-i aut. Stiam ca putcam sa lac accst |ucru numai prin cxcmp|u - astlc| ca a
trcbuit ,sa obtin` si sa traicsc cu accst |ucru mai inaintc. Dcci, acum cu continui sa |as
mai dcpartc accasta motcnirc, o olcr mai dcpartc cc|or|a|i, astlc| incat sa-si poata lacc
mai bunc proprii|c |or victi si sa o poata olcri ci insisi mai dcpartc cc|or|a|i. Primcstc-|c
si olcra-|c mai dcpartc
12
C|iar daca am un trccut prccum cc| a| unui ca|uqar, cu am dc ascmcnca lami|ic.
Vunca mca dc o viata a lost accca dc a olcri consi|icrc oamcni|or, dc a prcda principii|c
si mctodc|c din accasta cartc si din a|tc|c. Am zcci dc ani dc cxpcricnta in rc|atii|c dc
dilcritc tipuri, rc|atii intcrpcrsona|c si in situaii dc qrup. Lstc spcrana mca ca toata
accasta cxpcricnta poatc li lo|osita in bcncliciu| dumncavoastra, prin intcrmcdiu| accstci
carti.
Lvidcnt, maoritatca oamcni|or nu dorcsc o viata mona|a|a, ci dorcsc una mai
buna si mai spiritua|a. Vu|ti oamcni au ccrut slaturi cu privirc |a modu| cum pot ci
ap|ica Rcqu|a dc Aur in victi|c |or lara a sc a|atura unci manastiri. Li dorcsc sa stic cc
pot lacc in situaii|c victii |or prczcntc. Si sunt o mu|timc dc |ucruri pc carc |c poti lacc -
insa accstca sunt un lc| dc |ucruri carc trcbuic lacutc dc unu| sinqur. O manastirc cstc
prccum un |oc dc munca. Atunci cand |ucrczi pcntru cincva intr-un scrviciu, stii ca nu
poti li un ,ncpriccput`, a|tlc| vci li conccdiat. lntrcqu| mcdiu cstc oricntat sprc a va
mcntinc pc ca|ca cca buna si pcntru a va lacc trcaba |a potcnia|u| maxim. liind
propriu| tau scl si |ucrand acasa ai mai mu|t dc |ucru cu autodiscip|ina - nu ai nici un a|t
supravcq|ctor dccat pc tinc insuti, nu ai nici un proqram dc |ucru dccat cc| stabi|it dc
tinc insuti, o mu|timc dc divcrsiuni si tcntaii tc vor ducc in alara caii daca nu stai
,dcasupra` dc tinc insuti. Astlc|, accasta cartc nu numai ca acopcra practic toatc
tipuri|c dc sccnarii dc viata in carc poti |ucra pcntru propria ta dczvo|tarc spiritua|a prin
ap|icarca Rcqu|ii dc Aur, accasta iti olcra toatc tipuri|c dc tc|nici, indrumari si vcrilicarc
a |istc|or zi|nicc carc sa tc autc zi|nic pcntru a ramanc pc ca|c si a-ti atinqc scopuri|c.
Accasta inc|udc catcva idci si mctodc pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc Aur atunci cand
traicsti sinqur, atunci cand traicsti a|aturi dc un sot,sotic si,sau lami|ic, in ,qrupuri dc
studiu`, ,qrupari mona|a|c`, in situatii|c cu co|cqi dc camcra si c|iar crcarca
intcnionata a unci situaii cu co|cqi dc camcra ca intr-o scmi sau mini-manastirc. lnsa,
trcbuic sa mcntionam ca accst tip dc |ucruri nu a mai lost lacut inaintc si intr-un
ascmcnca mod, astlc| ca, accst |ucru cstc cxpcrimcnta|. Dcci, atata timp cat poti lo|osi
idci|c cxpusc aici, nu czita sa inccrci a |c modilica pcntru a sc incadra cxact situatici
ta|c, tc ruqam sa nc trimiti idci|c si cxpcricnc|c ta|c, astlc| incat si a|tii sa poata
bcnclicia dc accstca.
13
Capito|u| Patru
,Lu Primu|`, ,Nu, Lu Primu|`
lirctc, intrc Rcqu|a dc Aur si draqostca a|truista cxista prcmisa dc a nc
conccntra pc iubirca dc sinc mai inaintc dc a-i iubi pc cci|a|ti. Accst |ucru a lost
cxcmp|ilicat pc dc-a-ntrcqu| in parabo|a dcsprc |inquri|c |unqi (Cci carc sc qandcsc in
primu| numai |a ci insisi nu au nimic a|tccva si sc simt mizcrabi|. Cci carc sc qandcsc
mai inaintc |a cci|a|ti, sunt satui si lcriciti,. Accst |ucru parc sa lic paradoxa|, insa, asa
cstc, atunci cand csti cu adcvarat a|truist vci avca Draqostc Pura pcntru oricinc, inc|usiv
pcntru tinc insuti. O ascmcnca draqostc ,adcvarata` crccaza o situatic in carc iubcsti pc
cci|a|ti si pc tinc insuti, accasta aparc simu|tan - insa trcbuic sa inccapa prin daruirc.
Asta pcntru ca Draqostca Pura cstc ccva carc curqc catrc cxtcrior. Lstc dircciona|a.
lmaqincaza-i apa carc curqc printr-un lurtun. La curqc intr-o sinqura dircctic, nu
inapoi, nici inaintc si inapoi (a darui, a primi, - numai inaintc (daruirc,. Astlc|, pcntru a
avca Draqostc Pura, pcntru a o cxpcrimcnta, pcntru a o avca, pcntru ca accasta sa
|ocuiasca in tinc, tot ccca cc ai dc lacut cstc sa o olcri. A|tlc|, intr-un lina|, vci aunqc sa
nu ai nici o pcrioada dc draqostc - nici draqostc pcntru cci|a|ti, nici draqostc pcntru tinc
insuti, si nici pc cincva dintrc cci|a|ti carc sa tc iubcasca.
nu| dintrc cc|c mai simp|c moduri dc a intc|cqc conccptu| dc Draqostc Pura cstc
acc|a dc a obscrva o mama si copi|u| ci. Poti vcdca accasta draqostc c|iar si |a anima|c.
Draqostca a|truista pcntru cci|a|ti cstc prccum iubirca sacriliciu dc sinc a| unci mamc
,norma|c` pcntru copi|u| ci. Din draqostca ci pcntru copi|, ca punc ncvoi|c si intcrcsc|c
copi|u|ui pc primu| |oc. Copi|u| nu trcbuic sa laca acc|ai |ucru - mama cstc p|ina dc
draqostca pc carc o olcra copi|u|ui. Dcci, cc parcrc ai dcsprc idcca ca trcbuic sa tc
iubcsti pc tinc insuti in primu| rand, in scopu| dc ai iubi pc cci|a|ti Li binc, dcsiqur
oricinc cstc bincvcnit sa aiba proprii|c opinii si sa sc q|idczc dupa proprii|c idci. Lu nu
spun ca nu ar trcbui sa tc iubcsti pc tinc insuti. Ar trcbui s-o laci. Lu, |a lc| ca mu|ti a|tii,
spuncm doar ca am obscrvat Draqostca Pura pcntru tinc insuti (sprc dcoscbirc dc
iubirca dc sinc,, accasta aparc doar ca un rczu|tat a| iubiri pcntru cci|a|ti mai intai. Daca
nu csti dc acord, tc roq sa ici in considcrarc in mod obicctiv cxcmp|c|c carc urmcaza,
cxcmp|c in |cqatura cu clcctc|c cc|or doua abordari dilcritc in ccca cc privcstc draqostca
dc sinc.
Lxista mu|ti carc sc iubcsc pc ,ci insisi`, dar carora nu |c-a pasat niciodata cu
adcvarat dc a|tcincva - ci doar continua mai dcpartc in proprii|c intcrcsc si in propriu|
cqoism (a sc vcdca cxcmp|u| cu ,vccinii` dc |a paqina 7,. lar din accasta cauza, ci
continua sa lic contribuabi|i cqoisti intr-o |umc p|ina dc prob|cmc bazatc pc cqoism, pc
rautatc si pc sulcrina cc dccurqc din accstca. Pc dc a|ta partc, nici unci pcrsoanc carc
a imbratisat vrcodata principiu| qrii pcntru cci|a|ti in primu| rand, nu-i va |ipsi dc
ascmcnca qria pcntru sinc insasi. Gandcstc-tc |a asta - daca ii iubcsti in primu| rand in
mod a|truist pc cci|a|ti, cstc imposibi| sa nu tc simti binc in |cqatura cu tinc insuti si sa
14
nu tc iubcsti pc tinc insuti. lubind pc cci|a|ti iti olcri stima ic insuti. Dc ascmcnca, tc
iubcsti pc tinc insuti - in acc|ai timp. Nu cxista nici o a|ta ca|c prin carc sa ii iubcsti in
mod a|truist pc cci|a|ti si sa nu tc poti iubi pc tinc insuti in mod automat, sa nu tc simti
binc in ccca cc tc privcstc pc tinc insuti. Cand simti si daruicsti Draqostc Pura, accasta
cstc buna pcntru oricinc, inc|usiv pcntru tinc insuti. Dc lapt, a iubi pc cci|a|ti cstc
sinquru| mod prin carc tc poti iubi pc tinc insuti. Si draqostca a|truista cstc sinquru| tip
dc draqostc adcvarata (sprc dcoscbirc dc ,iubirca romantica` sau dc conccptu| draqostci
pcntru ,bucataria lranccza`,.
,Viata mi sc parc o alaccrc intcrcsanta si mu|t mai incitanta atunci cand cstc
traita pcntru cci|a|ti`. - Hc|cn Kc||cr
Draqostca Pura cstc ,autosatislacic`. Accasta arc in compozitic proprii|c-i
rccompcnsc si bunc scntimcntc. lata o ana|oqic carc poatc auta oamcnii sa o intc|caqa:
lmaqinati-va ca noi suntcm robinctc concctatc |a o sursa dc apa. n robinct cstc in
cscnta o ,supapa`, un ,comutator pornit,oprit` carc pcrmitc apci sa curqa sau sa nu
curqa. Acum, imaqinati-va ca apa cstc Draqostca Pura. Noi avcm ncvoic dc apa
(Draqostca, si o dorim. lnsa, daca inccrcam sa o pastram pc toata pcntru noi insinc
tinand robinctu| oprit, nu vom obtinc nici noi apa carc sa curqa prin noi. Oricum, atunci
cand nc dcsc|idcm pcntru a pcrmitc ctu|ui dc apa sa curqa |ibcr, c|ibcrandu-| catrc
cxtcrior, apa va curqc dc ascmcnca in noi si prin noi. Dcci, vom obtinc astlc| apa
pcntru noi insinc. lnsa, daca vom inccrca sa pastram in mod cqoist apa doar pcntru noi
insinc, pcntru a o ,avca` numai pcntru noi, oprindu-nc va|vc|c si nc|asand-o sa curqa
|ibcr, nc|asand apa sa curqa prin noi, cc sc intamp|a Nc-am oprit propria a|imcntarc,
accasta nu mai curqc prin noi Astlc|, a olcri draqostc in primu| rand cc|or|a|ti, accasta
cstc adcvarata draqostc dc sinc - nu in primu| rand - nici in a| doi|ca - accasta simu|tan
- numai daruind vci dobandi.
,Cci cc aduc stra|ucirc vici|or cc|or|a|ti nu o pot pastra pcntru ci insisi.` - Jamcs
Barric
Draqostc A|truista vcrsus Draqostc Nccondiionata
Draqostca A|truista cstc un lc| dc draqostc ncconditionata. lnsa, daca intcrprctczi
in mod |itcra| cuvintc|c draqostc ncconditionata, accstca inscamna a tc olcri cuiva, a li
suport cuiva, indilcrcnt dc ac iuni|c accstuia, indilcrcnt carc sunt accstca. Daca lo|osim
cuvintc|c iubirc ncconditionata ca dclinitic, atunci ccca cc dcnumim Draqostc A|truista
dilcra intr-un mod dcstu| dc important. Draqostca A|truista nu inscamna a olcri
draqostc oricui si-o dorcstc, nu inscamna a olcri suport pcntru oricc lc| dc ac iuni si
pcntru toatc ac iuni|c. Draqostca ncconditionata dc accst tip poatc li daunatoarc cc|or
pc carc ii iubcsti. Draqostca A|truista pcntru cincva, inscamna ca poti avca totdcauna
15
qria pcntru cincva, a avca mcrcu qria in |cqatura cu ccca cc cstc cc| mai binc pcntru
cincva, indilcrcnt dc ccca cc ar putca lacc sau ar putca a|cqc cc| iubit. lnsa, aici nu pot
cxista condiii carc sa stabi|casca intcraciunca sau suportu|. Cc condiii Nu sc poatc
vorbi dc vrco rcqu|a lixa. Oamcnii sunt dilcriti. Oamcnii au ncccsitati dilcritc. Lxista
unc|c |ucruri carc sunt ascmanatoarc, dar liccarc individ arc c|cstii dilcritc carc ar trcbui
sa i sc pcrmita sau sa nu i sc pcrmita.
lubind pc cincva in mod a|truist, accst |ucru tc dctcrmina in mod automat sa olcri
cc|ui iubit tot ccca cc intrcaqa sa liinta arc ncvoic. lnsa, accst |ucru nu a|imcntcaza doar
ccca cc accsta vrca si isi dorcstc. Dc lapt, Draqostca A|truista poatc impunc
rcspinqcrca unci dorinc a cc|ui iubit. Dar, indilcrcnt dc ncvoia unci pcrsoanc, indilcrcnt
dc olcrta si,sau dorinta, ambc|c sunt rca|izatc lNDllLRLNT dc consccinc|c accstora
asupra dvs. C|iar daca accst |ucru ar inscmna ca pcrsoana sa tc urasca, daca sc |upta
cu tinc, trcbuic sa laci ccca cc cstc mai binc pcntru ca.
Sprc cxcmp|u, sa |uam in considcrarc crctcrca copii|or. Sa privim puncrca in
ap|icarc a lubirii A|truistc vcrsus iubirc ncconditionata si iubirca norma|a (cqoista,, cam
in accst sccnariu. Lxista momcntc cand nu trcbuic sa olcri unui copi| ccca cc c| isi
dorcstc, pcntru ca nu accsta ar li cc| mai |ucru pcntru c|. Si-ar putca dori ccva cc i-ar
lacc rau, ccva cc ar lacc rau cuiva sau a|tcuiva. Dar atunci cand nu cstc prczcnta
Draqostca A|truista, un copi| cstc ascmcnca cu cincva carc ,ccrc` cu insistcnta, un cqo
dcranant. lnsa, atunci cand ii vci da ccca cc accsta ccrc, c|iar daca nu va rczu|ta dc aici
nici o rautatc lizica, accst |ucru ar putca crca ccca cc in mod obinuit sc numcstc
,raslat`. Tcrmcnu| ,raslat` cstc numai un culcmism pcntru o pcrsoana cqoista, o
pcrsoana carcia i sc olcra in mod constant in scopu| dc a li ,binc |ranita`, in carc
cqoismu| crcstc in putcrc si va dori si mai mu|t, carc sc astcapta |a si mai mu|t. ln cazu|
copii|or, accstia dcvin ccca cc oamcni dcnumcsc ,mici monstri`, iar atunci cand accstia
aunq adu|ti ci dcvin ccca cc sc numcstc ,tica|osi cqoisti` sau ,curvc`. Copi| sau adu|t, o
pcrsoana cqoista cstc una carc a primit prca mu|ta indu|qcnta, o pcrsoana cu carc va li
dcstu| dc dilici|a rc|atia, una |ipsita dc po|itctc si draqostc pcntru cci|a|ti.
Lstc posibi| sa li vazut oamcni carc olcra adcsca prca mu|ta atcntic copii|or |or,
accstia dcvin uncori loartc abuzivi. Dar accst |ucru nu inscamna ca nu trcbuic sa |c
olcrim nimic. C|iar din contra.
Lxista o |atura comuna pcntru moncda indu|qcnci cqo-u|ui cuiva. Atata timp cat
accst |ucru sc lacc pcntru ,a olcri` pcrsoanci carc dc lapt cstc cqoista, si a|tc aspcctc
a|c cqoismu|ui accstcia vor icsi dc ascmcnca |a supralata. ncori, in |oc sa olcrc unui
copi|, unii dintrc parinti (carc nu sunt nistc lubitori A|truisti,, vor trata copi|u| cu manic
sau c|iar cu vio|cnta, accst |ucru va crca dc ascmcnca o cducatic rca, un
comportamcnt rau si un monstru.
Dc catc ori ai vazut un parintc spunand unui copi| sa nu laca ccva iar c| sa-|
iqnorc Copi|u| i| iqnora CNOSCAND laptu| ca poatc mcrqc mai dcpartc cu ccca cc
vrca sa laca. Dupa accca, parintc|c spunc ,nu` din nou. Dar cu nici un rczu|tat. ln cc|c
din urma, parintc|c sc supara si va ridica tonu| sau i| va |ovi pc copi|. Cc va invata
16
copi|u| din accasta situatic Doua |ucruri - unu|, ca poatc uca |a noroc pcntru a vcdca
cat dc dcpartc sc poatc mcrqc cu acca situatic, stiind ca parintc|c nu va lacc cu
adcvarat ccca cc spunc, ori laptu| ca cc| mai adcsca isi va rctraqc amcnintari|c. Si doi,
atunci cand parintc|c in cc|c din urma |-a picrdut pc copi|, in accst caz toti copii stiu ca
sunt atacati, urati, ca mai mu|t si mai putcrnic cstc mai binc si astlc| s-ar putca lacc
drcptatca. Toatc accstc |cctii sunt loartc proastc. Pc dc a|ta partc, un parintc lubitor
A|truist va olcri instructiuni p|inc dc draqostc o sinqura data, apoi |c va dcmonstra cu
abso|uta rcqu|aritatc, iar in cazu| in carc accstca nu sunt ascu|tatc, va urma o
discip|inarc p|ina dc draqostc. Dcsiqur, cstc ncvoic dc mu|ta munca, vointa dc licr si va
trcbui sa laci uncori |ucruri ncp|acutc, atat pcntru tinc cat si pcntru copi| - ccva cum ar
li tincrca dcpartc dc copi| a unui |ucru carc ii p|acc, ascundcrca acc|ui |ucru sau izo|arca
copi|u|ui prin trimitcrca in camcra |ui - dar intotdcauna sa lic cu Draqostc si bunatatc.
Numai o ascmcnca aciunc dc Draqostc adcvarata producc si rczu|tatc bunc. Accst
|ucru producc rczu|tatc rcmarcabi|c. ln cc|c din urma copi|u| nu isi va ,tcsta` |imitc|c
sa|c, va tcrmina prin a li lcricit, mu|t mai iubitor in sinca |ui.
Dc ascmcnca, accstc |ucruri sc pot ap|ica si in rc|atii. Daca vci to|cra un
comportamcnt daunator sau ncp|acut intr-o casatoric sau intr-o prictcnic, lic din cauza
,iubirii nccondiionatc` sau din cauza ca rc|atia dvs. sc bazcaza pc motivc cqoistc,
atunci avcti o marc incurcatura. lar cand in cc|c din urma vci picrdc si vci obtinc
ncqativitatc si luric, accstc |ucruri vor crca si mai mu|ta incurcatura. lnsa, daca csti un
lubitor A|truist, atunci ai putca c|iar sa auti pc cincva sa-si dcpascasca proprii|c
prob|cmc, sa nu-si to|crczc rau| comportamcnt si sa olcrc draqostc, dircctic pozitiva,
ambc|c in acc|ai timp.
,Vrcau sa Stiu cc cstc Draqostca - Am Ncvoic dc tinc sa-mi Arati`
nii dintrc parinti poatc ca au qustat un pic din bucuria lubirii A|truistc lacand
cadouri sub anonimitatc copii|or |or sub prctcxtu| ca accstca sunt dc |a Vos Craciun.
lnsa, c|iar si ,qustand` practic, nimic nu sc compara cu intrcaqa cxpcricnta dc a li un
tota| lubitor A|truist, cu amcstccu| dc pacc a mintii, cu tristcca si lcricirca cc o insotcsc.
Nici nu avcm vrco idcc dcsprc qustu| accstcia, dcsprc ccca cc inscamna sa lii in
tota|itatc un lubitor A|truist.
Vu|ti dintrc oamcni nu au cxpcrimcntat niciodata Draqostca A|truista pura,
indilcrcnt ca cstc vorba dcsprc a o olcri sau dc a o primi. Cum ai putca dcscric cu|ori|c
unci pcrsoanc carc s-a nascut oarba sau carc nu vcdc cu|ori|c Cum ai putca dcscric
cu|ori|c cuiva daca tu insuti tc-ai nascut orb, daca tu insuti nu ai cxpcrimcntat niciodata
cu|ori|c Accst |ucru ar li c|iar mu|t mai dilici|. lar Draqostca A|truista cstc ccva cc poti
olcri cc|or cc sunt ,orbi` din cauza cqoismu|ui, ccva cc sa |c dcscrii - si c|iar mai mu|t,
sa |c-o arati c|iar daca ci nu au cxpcrimcntat-o niciodata ci insisi... Accst |ucru va li
intotdcauna o binccuvantarc pcntru ci, c|iar daca n-o cunosc sau daca nu stiu cc sc
intamp|a. Accasta va li mu|t mai putcrnica dccat cuvintc|c ta|c, (c|iar daca accstca vor li
in armonic ambc|c, cuvintc|c ta|c si aciuni|c ta|c., Din cauza ca cxpcricna dc a li
17
lubitor A|truist imp|ica scntimcntc din partca cuiva, ccva cat mai subti| posibi|, dar ccva
carc nu ai mai simtit niciodata inaintc. Accst |ucru imp|ica dc ascmcnca o bunatatc
spiritua|a lntcrioara, o cunoatcrc, a vcdca dc lapt un cxcmp|u a| caii dc viata si aciunc
a cuiva. Vaoritatca dintrc oamcni nu pot li lubitori A|truisti pana cand nu au
cxpcrimcntat, pana nu au simtit ci mai inaintc Draqostca A|truista.
Vci inta|ni ascmcnca oamcni tot timpu|. Oamcni carc sunt prcqatiti sa sc
sc|imbc. Oamcni carc sc roaqa sau astcapta cu dispcrarc pc cincva cu raspunsuri sau
indrumarc pcntru victi|c |or. Lxpcricna dc a li lubit poatc aprindc l|acara lubirii
A|truistc in cc| iubit (daca c| cstc dcsc|is pcntru sc|imbarc si sc olcra c| insusi,. ln accst
lc| sc poatc raspandi Draqostca A|truista.
Draqostca A|truista lacc din viata ta o Viata a Ruqaciunii si Vcditatici
,Numai prin Draqostc putcm atinqc comuniunca cu Dumnczcu`. - A|bcrt
Sc|wcitzcr
La cc bun oricc crcdinta sau mctoda dc dczvo|tarc spiritua|a daca accasta nu lacc
o viata mai buna, cu mai mu|ta bunatatc, mai mu|ta lrumusctc Daca viata ta nu radiaza
accstc |ucruri, atunci viata ta nu cstc dccat un Soarc carc nu stra|uccstc. Oportunitatca
dc a tc dczvo|ta, dc a olcri si dc lubi in mod A|truist cstc aici in liccarc momcnt. Lstc
ruqaciunca pc carc o laci cu viata ta. Accasta cstc o mcditatic ctcrna.
Atacuri|c lantomc|or in Noaptc
ln anii dupa cc am p|ccat dc |a manastirc am ca|atorit loartc mu|t, am muncit
pcntru a auta oamcnii pc ca|ca rcspcctu|ui rcciproc, a compasiunii si inc|cqcrii, a
spiritua|itatii univcrsa|c pc carc noi cu totii o avcm in comun. ln tot accst timp am vizitat
manastiri, as|ramuri, ctc., accstca lacand partc din dilcritc rc|iqii si cai. lntr-una in carc
am lost in vizita timp dc catcva saptamani sc crcasc o ca|c unica dc a cxpcrimcnta
Draqostca A|truista printrc mcmbrii sai, accca dc a lacc daruri cc|or|a|ti mcmbri. Li au
numit-o lantoma si iata cum lunctioncaza: sa prcsupuncm ca cincva lacc o praitura, o
|aina sau a|tccva pcntru a o darui a|tcuiva din comunitatc. ln |oc s-o daruiasca pur si
simp|u sau sa amba|czc cu o mica ctic|cta sa sc stic pcntru cinc cstc cadou|, ci i| |asa
lurisandu-sc in toiu| noptii, cu o ctic|cta pc carc scric ca cstc dc |a lantoma. Vctoda |or
asiqura anonimatu| cc|ui carc daruicstc, astlc|, sinquru| castiq pcrsona| a| cc|ui carc
daruicstc cstc bucuria dc a lacc ccva lrumos pcntru a|tcincva, bucuria dc a darui,
bucuria lubirii A|truistc. Accst |ucru asiqura laptu| ca daru| va li lacut din motivc corcctc,
a|truistc, nca|imcntand astlc| partca cqoista. Lstc posibi| sa inccrci a darui tu insuti, ccva
in qcnu| lantomci - accst |ucru nu numai ca cstc bun pcntru tinc, cstc si distractiv.
18
Draqostca A|truista si Abuzu|
Lxista mu|ti oamcni carc au sulcrit abuzuri, oamcni carc inca sulcra in rc|atii
abuzivc c|iar acum. Noi dorim sa nc asiquram ca principiu| Rcqu|ii dc Aur a| iubirii
a|truistc nu cstc distorsionat, abuzat si lo|osit ca o scuza pcntru abuz sau pcntru a to|cra
abuzu|. Traind in Rcqu|a dc Aur nu inscamna ca trcbuic sa pcrmiti a|tora sa lic abuzivi.
ln oamcnii carc au lost abuzati sc dczvo|ta ,sindromu| abuzu|ui`. Li tind sa pcrmita
abuzu|, sa ,a|unccc` pcstc ci, sa lic ,OK` si uncori c|iar sa sc invinovatcasca ci insisi
pcntru accsta. Asa ca, |aidc imcdiat sa corcctam accst |ucru. Daca tc al|i intr-o situatic
in carc csti abuzat, tc roq ccrc autor prolcsiona| imcdiat - CHlAR ACV. ncori
prictcnii si lami|ia nu sunt dc autor, insa cxista dc obicci adaposturi si proqramc pcntru
cci abuzati, in apropicrca orasu|ui tau. Daca accst abuz cstc lizic, suna |a po|itic.
Draqostca a|truista nu inscamna a |asa pc cincva sa tc rancasca cmotiona| sau lizic,
numai pcntru laptu| ca ar trcbui sa lii cc| carc ii ,iubcstc`. Asa cum am mcnionat mai
inaintc, iubirca a|truista cstc conditiona|a, ncccsita dc mu|tc ori raspunsuri dilcritc |a
situaii dilcritc. Da, accasta inc|udc qria laca dc cci|a|ti si a lacc ccca cc cstc cc| mai
binc pcntru cci|a|ti. lnsa, a li un ,sac dc box` cmotiona| sau lizic nu cstc cc| mai bun
|ucru pcntru nimcni. A pcrmitc abuzu| nu cstc iubirc a|truista si nici qria cu adcvarat. A
trai prin Rcqu|a dc Aur nu cstc in opozitic cu a sta dcopartc dc pcrsoanc|c abuzivc
cmotiona| sau a c|cma autoritati|c pcntru a rczo|va prob|cma unci pcrsoanc abuzata
lizic. Dc lapt, intr-un astlc| dc caz, accst |ucru ar putca li iubirc a|truista. ncori oamcnii
au ncvoic dc o ,zquduitura` pcntru a-i ,trczi` si pcntru a |c olcri oportunitatca dc a sc
sc|imba. Daca dorcsti sa auti pc abuzator, sa-i olcri tcrapic, la accst |ucru DPA,
numai dupa cc tu ai primit autor si tratamcnt (a|tlc| poti obtinc doar o ,rcintoarccrc`
din nou in situatia dc abuz,.
ln mod ironic, daca tu insuti ai lost abuzat, ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in viata ta
poatc li cca mai buna spcranta dc tratamcnt. Domcniu| psi|o|oqici cstc impartit in accst
momcnt, accsta parc sa lic impartit in doua tabcrc opusc - una carc crcdc ca prin
conccntrarca pc qria lata dc cci|a|ti cstc o boa|a psi|ica in sinc si cca|a|ta carc crcdc ca
prin conccntrarca pc qria lata dc cci|a|ti cstc cca mai buna ca|c dc a prcvcni sau dc a
vindcca trauma. ln mod cvidcnt, noi suntcm intc|cqatori cu accst mod dc qandirc. Noi
crcdcm ca iubind in mod a|truist pc cci|a|ti inscamna auto-vindccarc.
,Cc| mai stabi| conlort cstc acc|a carc poatc lacc pc cincva sa cada inapoi |a
qandu| ca alaccrca victii |ui cstc accca dc a auta in vrcun lc| |a rcduccrca sumci
iqnorantci, dcqradarii si mizcrici dc pc supralaa accstui minunat Pamant.` - Gcorqc
L|iot
19
Capito|u| Cinci
Crcarca nci Noi Lumi a Rcqu|ii dc Aur
nii dintrc dvs. sunt dc acord cu idcca cxprimata in parabo|a cu ,|inquri|c` si ar
dori sa traiasca in accst mod, dar dcocamdata sc intrcaba in |cqatura cu posibi|itatca
practica dc a qandi cu adcvarat mai inaintc |a cci|a|ti. ln condiii norma|c, dc cc|c mai
mu|tc ori s-ar prolita dc avantau| a ccca cc ai lacc (carc ar li motivu| pcntru a-i qasi pc
cci|a|ti carc qandcsc ascmcnca tic, carc ar lacc ccca cc laci tu, in acc|ai timp,. Astlc|
ca, accst |ucru ar putca sa para prca idca|ist sau impracticabi| pcntru a tc opri c|iar
acum din a qandi in mod cqoist. lntr-un lc|, s-ar putca ca tu sa ai drcptatc - cstc o idcc
proasta sa tc sc|imbi tu insuti pcntru a dcvcni o liinta carc isi da si viata pcntru cci|a|ti,
lara nici o dcoscbirc. A olcri lara nici o discriminarc oamcni|or cqoisti poatc dc cc|c mai
mu|tc ori sa laca mai mu|t rau oamcni|or dccat binc. Dar, nu tc opri din a |ucra pcntru
ap|icarca Rcqu|ii dc Aur si transccndcrca cqoismu|ui. Accst |ucru sc poatc lacc lara
obtincrca dc avantac. Pur si simp|u trcbuic sa lo|oscsti o mara dc aprccicrc in |cqatura
cu ccca cc olcri si cui anumc. Obscrva daca cincva raspundc cu cqoism |a ccca cc olcri
tu, sau daca accst |ucru ii stimu|caza propria Draqostc Pura, apoi ocupa-tc dc accst
|ucru in consccina. Asta lacc ca draqostca a|truista sa lic ,conditiona|a`.
Lxista in accst caz mai mu|tc moduri dc a trata accasta prob|cma, in mai mu|tc
moduri. Accsta cstc si unu| dintrc motivc|c pcntru carc cxista accasta cartc. Poti ap|ica
Rcqu|a dc Aur intr-o anumita masura cu strainii cu carc a-i dc a lacc si intr-o mai marc
masura cu cci|a|ti carc au mai mu|ta qria dc tinc, asa cum si tu ai mai mu|ta qria dc ci -
qria pc carc o dcmonstrcaza prin actiuni|c |or.
n ,Varc Lxpcrimcnt`
Scopu| accstci carti nu cstc acc|a dc a crca o noua rc|iqic, ci mai dcqraba acc|a
dc a rcinnoi si a aducc un suport in cadru| oricarci ,spiritua|itati`. Accasta cstc pcntru
cci carc crcd ca Rcqu|a dc Aur cstc probabi| cc| mai important principiu prin carc sc
poatc trai, cca mai importanta crcdinta carc a cxistat vrcodata. Accasta cstc dc
ascmcnca pcntru cci carc crcd ca Rcqu|a dc Aur nu cstc doar un idca| spiritua|, ci un
principiu practic.
Accasta cartc a lost crcata ca un q|id dc autor pcntru cci carc isi dorcsc cu
adcvarat sa |ucrczc |a ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in victi|c |or - in dilcritc moduri, pc
dilcritc qradc - liccarc in luncic dc ncvoi|c sa|c pcrsona|c, dc dorinc si dc |ibcra
a|cqcrc. Spcram ca accasta ii va auta pc oamcni sa obtina ina|tarc spiritua|a prin
intcrmcdiu| ,Rcqu|ii dc Aur`, in lunctic dc propria rapiditatc, indilcrcnt dc circumstanc,
indilcrcnt dc |ocu| undc sc al|a in |umc, cu autor minim din cxtcrior. Atata timp cat nu
tc poti al|a intr-o situatic ,optima` pcntru ina|tarc spiritua|a prccum intr-o situatic dc tip
mona|a|, noi spcram ca ,G|idu| Rcqu|ii dc Aur` va auta pc oricinc dorctc in mod
20
individua| o astlc| dc ina|tarc, va auta |a obtincrca accstcia.
ln scopu| dc a li acccsibi|a tuturor, indilcrcnt dc propria situatic sau dc masura in
carc isi dorcstc sa obtina ina|tarca sau dczvo|tarca iubirii a|truistc, ,G|idu| Rcqu|ii dc
Aur` prczinta un anumit numar dc proqramc opiona|c. Lstc ncvoic dc atinqcrca mai
mu|tor nivc|uri, dc abordarc ,rc|aiona|a` pcntru a auta pc oricinc si-o dorcstc, pcntru
ap|icarca principiu|ui Rcqu|ii dc Aur in victi|c |or. Accstc |ucruri inc|ud: moda|itati
qcncra|c pcntru ap|icarca accstcia in viata ta in rc|atia cu cci|a|ti si pcntru a tc sc|imba
tu insuti, moda|itati dc ap|icarc in |cqatura cu cci cu qandirc ascmcnca cu a ta si carc dc
ascmcnca dorcsc sa o ap|icc, carc dorcsc sa |ucrczc a|aturi dc tinc. Ambc|c mctodc sc
pot ap|ica in cazu| vcc|i|or prictcni,lami|ii sau cu noii prictcni (inta|niti in cadru| rctc|ci
sau prin a|tc mi|oacc dc a va cunoastc,.
21
Capito|u| asc
Gandirca Pozitiva , Ncqativa si Rcqu|a dc Aur

Catcva Lxcmp|c a|c Adcvaratci Putcri a Gandirii (Pozitiva sau Ncqativa,
Atunci cand oamcnii dc stiinta au clcctuat studii|c, accstia |c-au aranat in asa lc|
incat au obinut ccva cc au numit ,clcctu| p|accbo`. Asta pcntru ca, atunci cand cincva
crcdc ca ccva anumc cstc rca|itatc, mintca |ui poatc avca clcct asupra trupu|ui intr-un
mod loartc rca|.
lata un cxcmp|u a| unui qcn dc ,clcct p|accbo ncqativ`. Atunci cand un pacicnt
cstc in opcratic, in mod inconsticnt, ccca cc spun mcdicii carc i| opcrcaza poatc sa-|
alcctczc. ln cazu| in carc mcdicii isi cxprima indoia|a in |cqatura cu abi|itatca dc a sc
rccupcra a pacicntu|ui |or, ori daca vorbcsc dcsprc cat dc rca cstc starca |ui, accst |ucru
ii poatc alccta ncqativ starca. Dc cc Pcntru ca subconsticntu| pacicntu|ui audc intrcaqa
convcrsatic si o acccpta ca pc o convinqcrc.
ln sc|imb, qanduri|c, convinqcri|c si vizua|izari|c pozitivc, pot avca uimitoarc
bcnclicii pcntru vindccarc. Lxista o mu|titudinc dc dovczi tiinilicc in |cqatura cu modu|
dc aciunc a| vizua|izarii pozitivc, iar contro|u| strcsu|ui poatc contribui in mod
scmnilicativ |a vindccarc si |a prcvcnirca bo|i|or.
Lxista ca|uqarii tibctani carc stau in zapada, inlasurati in paturi udc (carc inq|cata
rapid,. Li isi pot masura abi|itati|c in lunctic dc cat dc marc cstc ccrcu| dc zapada pc
carc o pot topi in uru| |or, cat dc mu|tc paturi inq|ctatc pot ci sa dczq|ctc.
Antrcnamcntu| prin bio-lccdbac| pcrmitc dc ascmcnca omu|ui sa-si modilicc
tcmpcratura corpu|ui si l|uxu| sanquin. Accst |ucru cstc c|iar si un bun tratamcnt pcntru
cci cc au durcri dc cap, miqrcnc putcrnicc. Accstia invata atcnuarca durcri|or dc cap
prin rcdirccionarca l|uxu|ui sanquin catrc maini - numai prin qandirc si atat.
Am vazut in co|cqiu prima dcmonstratic izbitoarc in |cqatura cu cat dc putcrnica
cstc mintca. L|cvi|or |ipnotizati |c-au lost atinsc maini|c cu un obicct rccc dcsprc carc
ci crcdcau ca cstc o tiqara incinsa. Lc-au aparut arsuri. Nu oricinc cstc un bun subicct
pcntru |ipnoza, insa oricinc arc o oarccarc putcrc a mintii.
Putcrca convinqcrii cstc uimitoarc, arc mu|tc uti|izari bunc, insa arc |imitc|c ci si
poatc li c|iar abuziva. nc|c dintrc carti|c cnumcratc in scctiunca dc comcnzi tc pot
auta in cazu| in carc dorcsti sa al|i mai mu|tc |ucruri dcsprc subicct.
lrica, Dorintc|c si Ncqarca, Ncqarca nu cstc un Rau in Lqipt
Din pacatc, cci mai mu|ti dintrc oamcni nu intc|cq cu adcvarat binc putcri|c
mintii, si nici |imitari|c accstcia. Li stiu intuitiv ca aici cstc ,ccva`, apoi al|a catcva idci
dcsprc accasta dc |a prictcni, din carti|c pc carc |c-au citit sau din ,proqramc|c` in carc
22
au lost imp|icati. Dar, asa cum spunc si zica|a, ,O s|aba cunoastcrc poatc li
pcricu|oasa`. O |ipsa dc inlormatii si antrcnamcnt in ccca cc privcstc mintca, combinata
cu o |ipsa dc draqostc a|truista, pot conducc |a unc|c moduri loartc distorsionatc in ccca
cc privcstc pcrccpcrca rca|itaii si |a ncinc|cqcrca idci|or in |cqatura cu putcri|c qandirii.
Accasta, in mod spccia|, nu cstc o combinatic buna cu cqoismu| sau cqoccntrismu|.
Accst |ucru dcsc|idc usi|c catrc putcrca qanduri|or dusa |a cxtrcm, |a lo|osirca accstora
cu cqoism, ccntratc pc ncqativitatc. Atunci cand sc intamp|a accst |ucru, Rcqu|a dc Aur
si v|astarc|c dc compasiunc a|c accstcia, sunt toatc aruncatc pc lcrcastra. Dcci, |ai sa
privim mai indcaproapc catcva dintrc accstc rca|itati si idci prcconccputc.
Tcama ca un Paratrasnct pcntru Prob|cmc
na dintrc primc|c ncinc|cqcri comunc cstc in |cqatura cu lrica. Cc cstc accasta,
cc poatc lacc si cum sa o tratam. Trairca in Rcqu|a dc Aur imp|ica qria lata dc cci|a|ti,
prcocuparca pcntru cci|a|ti, compasiunca pcntru cci|a|ti. |tcrior, accst |ucru imp|icand
|a randu| sau conlruntarca cu rca|itatca, conlruntarca cu adcvaratc|c prob|cmc pc carc
|c ai tu si cci|a|ti. Apoi, accst |ucru atraqc dupa sinc conlruntarca cu proprii|c tcmcri.
Conlruntarca cu lrica in |oc dc a trai cu accasta sau dc a o ncqa, accasta cstc sinqura
moda|itatc dc a lacc ccva pozitiv si constructiv in |cqatura cu prob|cmc|c ta|c sau cu
prob|cmc cc|or|a|ti. Ncqarca ca accstc prob|cmc cxista, doar pcrmitc accstora sa
continuc sau sa sc dczvo|tc. lnsa, cxista in accst caz o marc dilcrcnta intrc a rccunoastc,
a tc conlrunta si a tc ocupa dc prob|cmc, intrc cu|tivarca mcnta|a sau dczvo|tarca
accstora.
Dc lapt, tcama iti poatc atraqc acc|c |ucruri dc carc iti cstc tcama. Lxista dc
ascmcnca o vcc|c zica|a carc spunc ca anima|c|c pot ,mirosi` lrica. lar accst |ucru sc
poatc ap|ica dc ascmcnca si omu|ui. lnsa, oamcnii trcbuic sa intc|caqa in mod c|ar
dilcrcna dintrc lrica iraiona|a (p|us qanduri|c si scntimcntc|c carc au |cqatura cu
accasta,, si conccptu| raiona|u|ui (p|us qanduri|c si scntimcntc|c carc au |cqatura cu
accsta,. Prob|cma cstc ca, prca mu|ti oamcni considcra ca intc|cq lrica, putcrca mintii,
putcrca qandirii pozitivc si ncqativc pc carc dc lapt nu o intc|cq cu adcvarat.
Atunci cand cram tanar am cxpcrimcntat in mod pcrsona| si in mu|tc lc|uri
clcctc|c ncqativc a|c lricii. Am lost un copi| loartc scnsibi|, un copi| mcrcu a|cs pcntru a
li batut. Dupa cc am dcvcnit bun in artc|c maria|c si dupa cc mi-am picrdut lrica dc a li
batut, nu am mai avut niciodata vrco prob|cma, nu a trcbuit sa mai lo|oscsc niciodata
antrcnamcntu| in artc|c maria|c. Am vazut dc ascmcnca ca cci cc |upta cu lrica sau cu
ura au lacut adcsca mu|tc qrcc|i. n |uptator raiona| lara tcama, poatc lo|osi
,coninutu| cmotiona|` in sc|imbu| urii si a| manici pcntru a-si conso|ida abi|itati|c. lnsa,
c|iar si lara tcama, daca as li mcrs |a cxtrcm cu idcca ca ma al|am in laza dc ncqarc,
considcrand ca nu as putca li ranit, punandu-ma in situaii pcricu|oasc din cauza
dczi|uzici mc|c, as li lost ranit qrav.
Dc ascmcnca, am un liu carc a avut odinioara o lrica tcribi|a dc caini. Si dcstu|
dc siqur, accstia i| urmarcau si i| atacau intotdcauna. Dar, dc indata cc si-a picrdut lrica,
23
maoritatca dintrc caini nu au mai lost intcrcsati dc c|.
lrica dc a li in picrdcrc n dca|cr prolcsionist carc impartca odinioara carti|c
intr-un cazino din Las Vcqas, mi-a spus ca cxista o vorba in |cqatura cu accst |ucru -
,bani sc picrd din cauza lricii`. Accst dca|cr au vazut oamcni dispcrati dupa castiq, cu
o adcvarata lrica dc a nu picrdc, acctia aproapc intotdcauna picrd pcstc |imita. Accst
|ucru poatc li masurat prin statistica.
Tcama ca un ,apc| dc trczirc`
Am vorbit dc lapt numai dcsprc modu| cum tcama poatc auta |a crcarca
prob|cmc|or. lnsa, anumitc aspcctc a|c accstcia, lo|ositc in dilcritc moduri, pot dc
ascmcnca sa autc |a rczo|varca prob|cmc|or. lo|osind partca pozitiva a sursci tcmcrii ca
pc un simp|u q|id sau ca pc un dispozitiv dc a|arma, accst |ucru poatc li bcnclic.
Oamcnii au ncvoic in viaa dc mccanismc dc avcrtizarc. Ascu|tandu-i ,scnzorii intuitivi
dc avcrtizarc`, tc poi abinc dc |a a lacc |ucruri stupidc carc tc pot baqa in buc|uc. Ai
putca avca un scntimcnt rau in |cqatura cu laptu| dc a mcrqc in parc, i asta pcntru un
motiv bun. Sau scntimcntu| ca trcbuic sa incctincti maina pcntru ca in urmatoarca
curba ar putca li q|caa. Sau sa nu lo|oscti acca cabina tc|clonica cu toi acci oamcni
rczcmai dc ca. Lxista ncnumaratc incidcntc in carc cincva nu a avut dc sulcrit pcntru
ca i-a ascu|tat mccanismu| sau dc avcrtizarc, indilcrcnt ca s-a bazat pc intuiic sau pc
,sursa tcmcrii`. lqnorarca adcvaratc|or potcnia|c prob|cmc sub stindardu| ,ncintrarii in
panica` sau ,dc a nu lacc a|tccva rau` cstc pur i simp|u o ,rcvcric dc ncdorit`. Poi
crca o i|uzic dc ,siqurana prin intcrmcdiu| qandirii pozitivc` carc ii poatc aducc rau| tic
sau cc|or|a|i, daca ai auns |a accasta. Poi spunc, ,Nu voi olcri nici un lc| dc cncrqic
qanduri|or ncqativc i a|c posibi|itaii dc a li ranit`, |cqandu-tc |a oc|i i sa tc urci |a
vo|an conducand dc |a un capat |a cc|a|a|t a| orasu|ui in orc|c dc varl. Dar vci li aproapc
siqur imp|icat intr-un accidcnt. Accst |ucru poatc li dcmonstrat, nimcni nu va dovcdi ca
poi iqnora tralicu| prin carc mcrqi, indilcrcnt cat dc ,pcrlcctc i pozitivc` sunt qanduri|c
ta|c.
lnca o data spun, ai ncvoic dc ,scnzorii dc a|arma` carc sa tc avcrtizczc dc
posibi|c|c pcrico|c sau prob|cmc, trcbuic sa lii conticnt dc potcnia|c|c prob|cmc, sa
acionczi asupra |or pcntru a tc lcri pc tinc i pc cci|a|i dc rau. Dcci, cum sc lacc ca
accst |ucru, ca idcca dc lrica poatc atraqc prob|cmc i poatc provoca vatamari Nu
poatc lacc asta, TOCVAl DlN CAZA A CLLA CL AV VORBlT NOl CA N LSTL
TLAVA. Accasta cstc cca carc in cscna cstc sursa lricii. Asta sc intamp|a pcntru ca
atat mu|i oamcni ii ,picrd oricntarca`, ci pur i simp|u nu mai intc|cq. Li nu intc|cq cu
adcvarat dilcrcna dintrc a rccunoastc o potcnia|a prob|cma i a o crca in propria |or
mintc. Li doar au sarit dc pc |inia carc lacc dcmarcaia oricarui qand carc nu cstc dc
qcnu| accsta: ,Totu| cstc pcrlcct, nimic nu cstc qrcit, nimic nu poatc mcrqc prost`,
accasta cstc baza lricii i crcarca unci prob|cmc. lnsa, rccunoscand mcnta| o prob|cma ,
amcninarc, qandind |a modu| cum sa o rczo|vi, apoi |uand masuri, nu mai cstc nici o
tcama i nici o prob|cma. lrica poatc inc|udc in accst proccs mai mu|i oamcni, astlc|
24
ca, trcbuic izo|ata. Dar cxista ,sinc|c cqoist`, rcac ia |a ,mccanismu| nostru dc
avcrtizarc`, cc| carc crccaza lrica i prob|cmc|c asociatc, aa cum |c cunoatcm noi.
lrica asociata prob|cmc|or poatc aparca printr-o scric dc moduri dilcritc a|c
ncqativitaii carc au |cqatura cu lrica.
Tipu| dc rcacic nr. l a| sinc|ui cqoist cstc ,spaima` (dc dilcritc qradc, carc poatc
inc|udc i avcrsiunca,, obscsii|c asociatc accstcia i proiccia qandu|ui ncqativ. O vom
dcnumi ,qandirc ncqativa`.
Tipu| dc rcacic nr. 2 a| sinc|ui cqoist cstc acc|a dc a prctindc ca nimic nu cstc
qrcit, ca nimic nu poatc mcrqc prost. Pc accasta o vom dcnumi ,qandirca ncqarii`.
Gandirca ncqarii cstc dc lapt qandirca cuiva carc cstc lOARTL, loartc lricos, cincva
carc nu dorcstc sa sc conlruntc cu posibi|itatca cxistcnci motivu|ui lricii. Accst tip dc
qandirc imp|ica dc obicci translcru| tcmcrii catrc cci|a|i - qandirca |or translcrata catrc
a|tc pcrsoanc carc sa sc tcama, nu numai ci. Li spun a|tora ca |c cstc ,tcama` ori ii
,proicctcaza tcama`, c|iar i atunci cand ii mcnioncaza rca|itai|c durc a|c victii i
cvcntua|c|c prob|cmc sau amcninari. Vom discuta mai tarziu dcsprc qandirca ncqativa,
accasta crctc printrc oamcni i cstc partc a unci mari prob|cmc socia|c.
ln mod cvidcnt, ambc|c tipuri dc rcacii a|c sinc|ui cqoist vin cu proprii|c |or tipuri
dc prob|cmc (dcsprc carc dc ascmcnca vom discuta mai tarziu,. lnsa, cc am putca
spunc dcsprc o ca|c a Rcqu|ii dc Aur, dcsprc o ,citirc a scnzori|or dc atcnionarc`
Prin transccndcrca cqoismu|ui, una carc poatc vcni prin ap|icarca iubirii a|truistc
in viaa dumncavoastra, lrica poatc sc|imba pur i simp|u modu| raiona| dc inqriorarc
si un mi|oc dc a|crtarc pcntru cva|uarca posibi|c|or prob|cmc i amcninari, astlc| incat
sa putci aciona intr-un mod raiona|, pcntru a aunqc |a cca mai pozitiva conc|uzic.
Dczvo|tarca iubirii a|truistc ii sc|imba modu| in carc qandcsti i in carc tratczi totu|. ln
|ocu| rcacii|or ccntratc pc sinc poi avca rcacii|c dc ,dinco|o dc propriu| sinc`, rcacii
prin carc ai mai mu|ta conticntizarc asupra imaqinii dc ansamb|u, mai mu|t ca|m i mai
mu|ta c|aritatc in qandirc. Pcntru a intc|cqc putin mai binc accst |ucru poi lo|osi
ana|oqia cu o maina. Tu csti maina in accasta ana|oqic. Ai indicatoarc i |umini dc
avcrtizarc pc bordu| mainii ta|c.
Avand o rcacic dc tipu| l, dc ccntrarc pc propriu| sinc, ar li ca i cum ai privi
prca mu|t |a indicatoarc provocand un accidcnt, ca i cum ai privi nivc|u| tcmpcraturii
apci din radiator i tc-ai ,spcria` ca i cum tc-ai li ars. O astlc| dc rcacic ar putca li
iraiona|a, ca i cum ai spunc pcntru tinc insui ,O Dumnczcu| mcu Dumnczcu| mcu,
Dumnczcu|c` conducand mai dcpartc pana cand sc dclcctcaza toata maina. Sau ai
putca producc un accidcnt din cauza rcacici dc ,spcrictura` (tc-ai picrdc, ai putca sa nu
apci lrana, sa nu vczi cca|a|ta maina din cauza contiinci ta|c carc cstc scazuta, ctc.,.
Daca csti intr-o starc ,provcnita` dintr-un proccs dc qandirc carc sc bazcaza pc
a|truism, poi obscrva prob|cmc|c in mod pozitiv i poi aciona in mod pozitiv. ln cazu|
in carc motoru| mainii cstc prca licrbintc, ai putca sa cobori i sa sc|imbi apa inaintc
ca accsta sa aiba dclcctc scrioasc. Dc lapt, cunoti mai mu|t cu cat csti mai binc
prcqatit, astlc| ai mai puinc posibi|c prob|cmc.
25
lnsa, daca csti intr-un proccs dc qandirc carc ,provinc` din tipu| 2 dc rcacic
(ncqarc, i ii iqnori |umini|c dc atcnionarc, ii crcsc ansc|c dc a avca prob|cmc in |oc
sa scada. Daca vci iqnora tcmpcratura dc licrbcrc a radiatoru|ui, motoru| dvs. va muri,
indilcrcnt dc ccca cc ,qandcsti`. Tc poi imaqina iqnorand nivc|u| combustibi|u|ui din
rczcrvor, ,nu vrci sa a|imcntczi, pcntru ca mcrqc i lara combustibi|`
Lcqatura dintrc Compasiunc, Gria, Durcrc i Tcama
A trai in Rcqu|a dc Aur inscamna qria pcntru cci|a|i. Gria cstc o sursa
importanta a sc|imbarii pozitivc (cxcmp|c|c urmcaza,. Dar qria cstc durcroasa.
Catcodata. Dc ascmcnca, a avca cu adcvarat compasiunc, inscamna a li dispus sa simi
durcrca cmoiona|a, accasta cstc partc a ADLVARATLl qrii. Din cunotinc|c mc|c, nu
cxista nici o moda|itatc dc a avca o inima dcsc|isa i a avca qria dc cci|a|i, lara sa
simi pcrsona| durcrca cmoiona|a carc aparc atunci cand ai cu adcvarat compasiunc
pcntru durcrca, sulcrina i qrcutai|c cc|or|a|i. Accstca sunt |cqatc |ao|a|ta in mod
inscparabi|. Daca nu csti dispus catrc cxpcrimcntarca unci anumitc durcri sul|ctcti din
motivc dc qria, atunci nu csti dispus sa traicsti in Rcqu|a dc Aur.
Tcama, Durcrca i Gandirca Ncqativista
A avca constiinta dc sinc i a |umii din uru| tau, a avca o mintc dcsc|isa, cstc
loartc ascmanator cu a avca o dcsc|idcrc, dar una durcroasa, o durcrc a sul|ctu|ui. A
avca cu adcvarat cura, inscamna a li dispus sa simi durcrca cc arc |cqatura cu tcmcri|c
ta|c, sa stai lata in lata cu lrici|c ta|c i tc ocupi in mod pozitiv dc accstca.
nii dintrc oamcni sunt cc| putin sinccri in |cqatura cu lc|u| dc a li cqoist i a nu-i
pasa dc cci|a|ti. Sunt sinccri in |cqatura cu lrica dc a sta lata in lata cu rca|itatca. lnsa
a|tii au qasit moda|itati dc a cvita sa stca lata in lata cu ci insisi, cu tcmcri|c |or, cu
durcrca i lrica condiici |umii. na dintrc cc|c mai nclcricitc moda|itati cstc accca dc a
tc ,prctindc` spiritua|, dc a li p|in dc ,iubirc i |umina`. Accsti oamcni sunt dc lapt
convini in sinca |or ca propria |or i|uzic cstc rca|a, in timp cc sc al|a totusi in vcc|iu|
cqoism i in ncpasarc (intr-o lrumoasa ,iubirc i |umina` |a pac|ct,.
Sa dilcrcnicm comportamcntu| i n Rcqu|a dc Aur dc acc|a a| ,pscudo-
spiritua|itaii`. Sa spuncm ca |ocuicti intr-o comunitatc rura|a i ai vrco cativa vccini
carc ii sunt dc ascmcnca i prictcni. ,Cc| mai bun dintrc prictcni` parc sa lic unu|
aspru, un lcrmicr ncciop|it. lnsa, c| a ,auzit` dc idcca Rcqu|ii dc Aur i inccrca sa
traiasca in accasta. ,Cc| dc-a| doi|ca dintrc cci mai buni prictcni` cstc cincva carc
intotdcauna parc sa lic o pcrsoana p|ina dc ,du|ccaa i |umina`. Accasta pcrsoana a
citit mu|tc carti dcsprc spiritua|itatc, cstc in tot lc|u| dc ,c|cstii spiritua|c`, mcrqc |a tot
lc|u| dc scminarii cu tcma spiritua|a, ctc., ctc. ,Prictcnu| numaru| trci` sc considcra c|
insusi o ,pcrsoana rc|iqioasa`. Li sunt cu totii ,prictcni` i vccini dc mu|i ani. lntr-o zi,
casa dvs. a |uat loc. Prictcnii dvs. vin toi trci sa vada cc lacci. Prictcnu| carc inccarca
sa traiasca in Rcqu|a dc Aur, cc| ,nu cstc prca spiritua|` inccpc sa orqanizczc autoru|
26
pcntru rcconstrucia casci dvs., va aducc mancarc i |ainc, sc olcra sa va qazduiasca |a
c| acasa in accst timp. Vccinu| numaru| doi suspina, va stranqc mana i va spunc ca
dvs. trcbuic ,sa va li atras` accasta ncnorocirc prin proiccia qanduri|or ncqativc. Apoi,
c| p|caca i va |asa in casa arsa, in pral, i spunandu-va ca intcnioncaza ca imprcuna cu
clu| |ui, sa orqanizczc in wcc|cnd un dans cosmic i sa construiasca un scminar dc
qcomctric sacra. Prictcnu| numaru| trci ii cxprima in mod vcrba| inqriorarca i
simpatia, insa nu lacc nimic pcntru a auta. Carc cstc prictcnu| pc carc i |-ai dori Carc
prictcn cstc cu adcvarat mai spiritua| Cc lc| dc prictcni i-ai dori sa pastrczi i mcrita sa
pastrczi
Prccum in cxcmp|u| dc mai sus, unii oamcni prctind ca prin ,a nu acorda
cncrqic` prob|cmc|or |c-ai i prcvcnit, sau cc| putin |c-ai minimizat. lnsa, aa cum am
spus mai dcvrcmc, o ascmcnca qandirc dc ncqarc cstc adcsca adcvaratu| rczu|tat a|
tcmcrii dusc |a cxtrcm. Dc ascmcnca, accasta cstc i rczu|tatu| cqoismu|ui. Oamcnii sc
tcm sa piarda ccca cc ii dorcsc i dc ccca cc s-au ataat. Dcsiqur, nu cxista nici o
indoia|a ca qandirca ncqativa i tcama pot crca sau pot aqrava prob|cmc|c prccum am
spus in cxcmp|c|c dc mai sus. lnsa, atunci cand accst |ucru cstc qrcit intc|cs dc catrc
cincva carc nu lacc din draqostca a|truista prioritatca sa, accst |ucru cstc lo|osit dc
mu|tc ori ca o scuza pcntru cqoism, ca o moda|itatc dc a cvita lrica, in |oc dc a sta
curaos lata in lata cu rca|itai|c durc a|c victii. Nu ar trcbui sa sc atcptc nimcni ca
prob|cmc|c si ,amcnintari|c` sa dispara prin laptu| dc a |c iqnora, aa cum lacc struu|
cand ii ascundc capu| intr-o qaura (qandind ca pradatoru| nu-| va vcdca sau nu i| poatc
prindc,. Ncqarca, carc cstc ca insasi o prob|cma, nu inscamna ca nu cxista nici o
prob|cma sau ca astlc| nu ii vci crca prob|cmc. Dc lapt, daca accasta lacc ccva, lacc
|ucruri|c i mai rc|c, pcrmitc prob|cmc|or sa sc dczvo|tc i sa sc raspandcasca.
Cum poatc ,Gandirca in Rcqu|a dc Aur` sa laca Sc|imbarca Pozitiva
Am dat dca catcva cxcmp|c a|c bcnclicii|or qandirii pozitivc a Rcqu|ii dc Aur carc
trccc pcstc qandirca ncqativa sau ncqarc. Dar accsta cstc conccpt atat dc important,
incat m-am qandit ca ar trcbui sa dau mai mu|tc cxcmp|c carc sa va poata olcri o
inc|cqcrc mai prolunda i mai dcp|ina.
Cu ccva timp in urma am avut canccr. L-am avut din cauza unci cxpuncri
accidcnta|c |a radiaii cxtrcmc.
tiu ca cci carc qandcsc in ncqarc vor spunc dcsprc ci insisi ca prin qanduri|c |or
pot prcvcni apariia canccru|ui in ascmcnca circumstanc. Tot cc pot lacc cu cstc sa
rcpct pcntru minc insumi, sa spun ca inc|cqi qrcit putcrca qandirii. Cc adori sa ii
ccr, ,intrcaba-tc cu adcvarat` dcsprc accst |ucru i dcsprc inccrcarca dc a vcni cu
ORlCL dovada |cqitima a suportu|ui convinqcrii ta|c - in accst caz pur i simp|u nu
cxista nici una. lnca o data spun, trcbuic sa inc|cqi adcvaratc|c abi|itai i |imitc a|c
mintii i a|c qandirii. Lu stiu mai binc dccat mu|i a|tii cc sunt accstca. Dc ascmcnca,
cunosc mu|i oamcni carc s-au rccupcrat dc pc urma canccru|ui prin lo|osirca
imaqinaici pozitivc. lnsa, trcbuic sa scpari rca|itatca dc lantczic, sa cunoti |imitc|c i
27
adcvaratc|c uti|izari a|c qandirii pozitivc daca dorcsti cu adcvarat sa-i imbunatacti
viaa ta i pc a cc|or|a|i.
Sa nc intoarccm |a povcstca mca cu canccru| - mi s-au mai dat 6 saptamani dc
viaa (apropo, accst |ucru cstc ccva rau din partca unui mcdic - o adcvarata proiccic
dc qandirc ncqativa. Accasta dcc|araic putca contribui |a o moartc i mai timpuric daca
ali acccptat-o in vrcun lc|, c|iar i in subconticnt. Daca nu as li intc|cs putcri|c mintii
sau daca nu asli avut contro|u| asupra proprici mc|c mini, accst |ucru cstc posibi| sa
sc li intamp|at,. Abia mai traiam, dar inaintc dc a-mi inccpc drumu| pc ca|ca rccupcrarii,
a trcbuit sa rccunosc laptu| ca am lost mort i am mcrs mai dcpartc - daca nu atunci,
ali murit totusi intr-o zi ,|uat prin surprindcrc`. Dupa rccunoatcrca prob|cmci, am
dclinit-o (cc cra canccru| i cc tip dc canccr cra,, apoi am vcnit cu un p|an constructiv
pcntru vindccarc. Am lo|osit o combinatic dc mai mu|tc tcrapii lizicc i spiritua|c.
Primu| pas pcntru qasirca unci so|uii |a oricc prob|cma cstc idcntilicarca i
dclinirca in mod c|ar a prob|cmci. Apoi, poi qasi un raspuns, o so|uic, o vindccarc.
Astlc|, daca o pcrsoana dorcstc sa-i imbunatacasca viaa, vici|c a|tor pcrsoanc i a
|umii, trcbuic in primu| rand sa lic |a curcnt cu oricc prob|cmc sau potcnia|c prob|cmc
carc cxista. Dupa accasta, cstc ncvoic sa raspunda prin qanduri i aciuni constructivc.
Cc anumc icsc |a spa|at Comparand Varca dc tip ,A` cu Varca dc tip ,X`
Privii numai |a rczu|tatc|c urmatoarc|or doua moduri dc qandirc i dc a trata
viaa (Rcqu|a dc Aur vcrsus ,qandirc in ncqarc`,. Lxista in accst caz dovczi cantitativc
a|c bcnclicii|or unci cxistcnc in Rcqu|a dc Aur i croarca dc a trai cu qandirca
ncqativista. Sa |uam i sa privim toatc accstc laptc cu mintca dcsc|isa i in mod
obicctiv, adcvaru| cstc cxtrcm dc c|ar. Nimcni nu poatc dovcdi prin laptc ca apatia sau
ncqarca a autat vrcodata pc cincva sau ccva anumc. Pc dc a|ta partc, noi putcm vcni
cu mii dc cazuri dovcditc prin carc sc poatc rccunoastc pozitivitatca i adcvarata lacta
a unci prob|cmc, dupa carc liind tratata corcspunzator, accasta contribuic |a a lacc
|ucruri|c mai bunc. Dca am dat catcva cxcmp|c.
nii dintrc ,qanditorii ncqativiti` vin cu ,pscudo-cvidcna` modu|ui cum
lunctioncaza qandirca ncqativista. Li vor puncta |ucruri prccum p|ccarca din lata ui|or
inc|isc, cum ca |or nu |c-a lost lurata maina sau nu |c-a lost cluita casa, accstca ca
evindene a|c modu|ui ca nu au |ucrat cu o ascmcnca ,cncrqic ncqativa`. Dar sa |uam
laptc|c in mod obicctiv. Vcrilicai statistici|c. Vu|i dintrc oamcni sunt prcocupai in
|cqatura cu inlractorii, ci ii incuie usile i inca nu au lost cluii. Casa dvs. ar putca sa
nu lic niciodata o inta pcntru lurt, iar daca nu cstc, nici un cscroc nu va inccrca nici
macar c|ana dc |a ua pcntru a vcdca daca cstc dcscuiata. i-ai putca pctrccc toata
viaa lara a avca nici o prob|cma sau a putca aunqc pc una dintrc statistici|c dcsprc
clracii - cu incuictori sau nu, prcocupat sau ncprcocupat dc lurturi. Astlc| ca, nu cstc
nici o cvidcna a bcnclicii|or ,qandirii ncqativistc` sau cc| puin a luncionarii accstcia.
lar in cazu| in carc accasta luncioncaza cu adcvarat, dc cc nu conduci maina pc
cu|oarca roic a scmaloru|ui, ci acorzi atcnic laptu|ui ca vci primi amcnda sau ca sc
28
intamp|a vrcun accidcnt
Nu ii putem aducc dovczi a|c bcnclicii|or atunci cand stai laa in laa cu
rca|itatca (inc|usiv accca dc a nu conducc maina pc cu|oarca roic,. Pcntru inccput, in
accst caz cxista mu|tc situaii cand a|arma anti-clracic poatc inc dcpartc pc inlractori.
ln acccai instana a unci casc inta, cc| cc qandctc ncqativist lara a avca o a|arma, va
avca i un intrus (probabi| ca nu i-ar li dorit sa lic cluit, aa incat sa nu aratc a prost,.
Statistica in cazu| lurturi|or dc maini cstc simi|ara. ic s-ar putca sa nu-i lic
lurata niciodata maina, cu c|ci|c |asatc in contact sau nu. Dar dc lapt, dupa statistica,
vor spori ansc|c dc a-i lurata maina daca ii vci |asa c|ci|c in contact, indilcrcnt daca
cincva va vrca sa o lurc sau nu. i mai puinc maini cu sistcmc dc a|arma sunt luratc,
dccat acc|ca lara. Dc accca, unc|c dintrc companii|c dc asiqurari olcra rcduccri pcntru
pcrsoanc|c carc au casa, alaccri i sistcmc dc a|arma. Lstc in alaccrca |or cunoatcrca
accstc |ucruri. Astlc|, statistic vorbind, cvidcna in accstc domcnii dcmonstrcaza ca,
qandirca ncqativista nu luncioncaza, iar a ,acorda cncrqic pcntru` , a li rca|ist in
domcniu| cc inc dc prob|cmc|c i potcnia|c|c amcninari sc amortizcaza dc lapt atunci
cand acionczi in mod pozitiv i constructiv. i cxista mu|t mai mu|tc lc|uri dc ascmcnca
cxcmp|c.
Gandirca ncqativista cstc dc ascmcnca vazuta dc mu|tc ori ca liind printrc
prob|cmc|c qravc dc sanatatc. nii spun ca nu tc vci imbo|navi daca nu tc vci qandi |a
accst |ucru sau daca nu vci crcdc accst |ucru. Accst |ucru cstc dus uncori pana |a
punctu| dc a nu cauta un tratamcnt mcdica| pcntru prob|cmc qravc dc sanatatc (nici
c|iar cautarca unui tratamcnt a|tcrnativ i nici a unui tratamcnt mcdica| tradiiona|,.
lnsa, toatc trupuri|c imbatranitc sc imbo|navcsc catcodata, iar in cc|c din urma mor. Nu
cxista nici cca mai mica partc dc probc lapticc sau adcvaruri carc sa vina in contradicic
cu accst |ucru. Dc lapt, toatc |ucruri|c din natura, intrcqu| univcrs trccc prin accstc
cic|uri, prin varstc i moartc. Toatc accstca lac partc din cxistcna continua. Sunt
natura|c. Dc lapt, c|iar accsta cstc scopu| in sinc. lndilcrcnt ca tu crczi a|tccva, tc al|i
doar in laza dc ncqarc din cauza lricii ta|c dc imbatranirc i moartc.
ln mod ironic, mu|i dintrc oamcnii cu qandirc ncqativista au |cqatura cu mctodc|c
a|tcrnativc dc vindccarc. Dc cc sa ai |cqatura cu tcrapii|c dc vindccarc, daca rccunoti
ca ncccsitatca pcntru accstc |ucruri sunt dc lapt ,acordarc a cncrqici catrc` o boa|a sau
numai conso|idarca qandirii ncqativc prin rccunoatcrca unci bo|i (nu poi avca
vindccarca lara a avca ccva dc vindccat,. Dc lapt, in scopu| dc a vindcca o anumc
boa|a, trcbuic mai intai sa rccunoti laptu| ca cxista o prob|cma dc sanatatc, atunci
trcbuic sa o dclincti i sa o diaqnostic|czi, numai atunci poi cauta un rcmcdiu.
Tc roq Doamnc, Nu Vrci sa-mi Cumpcri un Vcrccdcs-Bcnz
lata un cxcmp|u amuzant a| ncinc|cqcri putcri|or proiccci qandirii i ruqaciunii.
Odata am oprit pcntru a auta catcva lcmci cc ramascscra cu maina in pana pc o
autostrada. Accstca laccau incantaii. Lc-am intrcbat daca aputca suna pc cincva sa |c
29
autc, sa |c conduca pana |a urmatoarca icirc dc pc autostrada, ori sa trimit pc cincva
dc |a un ccntru dc rcparaii ca sa |c autc. L|c au spus ccva dc qcnu|, ,Nu. Noi laccm
incantaii pcntru autor iar accsta va vcni in curand.` - accasta a lost o qandirc
ncqativista i unu| dintrc momcntc|c dc s|abiciunc a|c qandirii ncqativistc.
Ncqativismu| ii Trimitc Copiii Sub C|iuvcta Vca
Daca cti intr-adcvar dc acord cu prcmisa qandirii ncqativc ar putca li OK sa-i
|ai substanc|c otravitoarc |a indcmana unui copi| ncsupravcq|cat. Dc considcri lraza,
,tc imbo|navcti numai dc considcri ca sc poatc, cstc sau ar li proiccia accstcia`
adcvarata, accst |ucru ar putca li OK. ln cazu| in carc sc susinc ca nimic rau nu s-ar
putca intamp|a daca nu qandcti |a rau, acordandu-i astlc| cncrqic, dc ascmcnca ar
putca li OK. lnsa, daca vrcunu| dintrc accstc |ucruri ar li adcvaratc, atunci un copi| ar
putca aunqc sub c|iuvcta dc |a bucataric lara tirca dvs., apoi sa manancc nitc otrava
lara sa sc imbo|navcasca, nu-i aa La urma urmci, copi|u| nu arc nici un lc| dc idci
ncqativc prcconccputc sau vrco qandirc ncqativa in |cqatura cu accst |ucru. Daca nu va
qasii copi|u| lacand accst |ucru, daca nu va punci propria qandirc ncqativa pc accst
|ucru, ar putca li binc nu-i aa Grcit. Dc lapt, daca bcbc|uu| mananca otrava, c| sc
imbo|navctc, indilcrcnt ca tic sau nu, ori daca tii dvs. sau nu accst |ucru. i un copi|
nu ar li putut sa ,atraqa accst |ucru` c| insui, pcntru ca accsta nu cunoatc dinaintc
ascmcnca |ucruri. Va roq sa nu ma inc|cqci qrcit, cu dc lapt sunt un susinator a|
laptu|ui cat dc uimitoarc i putcrnica cstc mintca, cat dc mu|t poatc auta ca |a
vindccarc i |a mcnincrca sanataii ta|c. Accasta trcbuic inuta in pcrspcctiva, in
rca|itatc, nu lo|osita doar ca o scuza pcntru cqoism, ncpasarc i i n spriinu|
ncqativismu|ui. C|iar i cc|c mai putcrnicc mini, toatc au |imitari aici pc p|ancta
Pamant. Atunci cand tc intorci |a o starc spiritua|a a cxistcnci, mai dcqraba dccat |a una
a cxistcnci lizicc - atunci sc sc|imba povcstca. lnsa noi discutam dcsprc |umca lizica,
dcsprc cxistcna in trupuri lizicc i sa o laccm pc cat posibi| sa lic cca mai buna - cat
mai adcvarata.
Continctizarca Pub|ica a Gandirii Pozitivc in Rcqu|a dc Aur
,Spunc-mi cat dc mu|tc tii dcsprc sulcrinc|c scmcni|or tai, iar cu ii voi spunc
cat dc mu|t i-ai iubit.` - Hc|mut T|ic|ic|cs
ln continuarc sunt catcva a|tc cxcmp|c a|c qandirii pozitivc in Rcqu|a dc Aur,
unc|c cc sc al|a pc o poziic mai ina|ta dccat cc|c dcsprc carc am vorbit pana acum.
li amintcti dc ba|cnc|c lo|ositc in li|mu| ,lrcc wi||,` Daca oricinc ar avca
atitudinca dc a ,sta dcopartc dc tiri|c rc|c``, ar ramanc indilcrcnt i in ncqativismu| din
di|cma ba|cnci i nimic nu ar li lost lacut vrcodata in |cqatura cu accst |ucru. lnsa,
mu|umita oamcni|or carora |c pasa, cc|or carc sunt dispui sa auda dcsprc |ucruri|c
,rc|c` carc sc intamp|a in |umc, ba|cna a lost sa|vata. C|iar i oamcnii carc in mod
30
norma| ar li iqnorat tiri|c dcsprc accasta au auns sa lic cxpui inlormaici, au lost
micai scntimcnta| i au lacut ccva. Prin intcrmcdiu| li|mu|ui, conticntizarca
prob|cmc|or a lost insul|ata in mini|c oamcni|or i a dcvcnit o prcocuparc in inimi|c |or.
Oamcnii s-au simit ranii, au simit durcrc pcntru accasta ba|cna. A lost crcat un
scntimcnt carc a condus |a iniicrca unci micari pcntru c|ibcrarca ba|cnci. lar in cc|c
din urma accasta |ibcrtatc a vcnit. Daca oamcnii ar li abordat o qandirc ncqativista,
ba|cna ar li lost in continuarc captiva, ar li trait intr-un bazin pcntru inot.
Dc|linii sunt un a|t cxcmp|u. Daca nimcni nu ar li conticntizat sau nu ar li
,acordat cncrqic` situatci dilici|c a dc|lini|or sau daca nimanui nu i-ar li pasat dc ci,
accstia ar li lost intr-o situatici i mai proasta dccat sunt acum. Accasta cstc dcstu| dc
rca, insa cc| puin cxista mai mu|tc ,inta|niri cu dc|lini |ibcri` i mai puinc situaii cu
dc|lini sc|avi i captivi. lar clorturi|c dc a sa|va dc|linii dc |a ucidcrca carc arc |oc in
timpu| pcscuitu|ui dc ton au autat intr-o anumc masura. Acum poi cumpara cu
siqurana ,ton cu dc|lin`(q|uma,.
Pc |atura umanitara, in timp cc |umca arc prob|cmc scrioasc, oamcnii din
intrcaqa |umc inca vin in autoru| cc|or|a|i oamcni carc au ncvoic - DACA sunt
conticni dc situaia |or. Autoru| nu va vcni niciodata in cazu| in carc cu toii sunt in
laza dc ncqarc i rcluza sa rccunoasca prob|cmc|c. lnsa, c|iar i prin conticntizarc,
autoru| nu poate vcni daca oamcnii nu au sentimente pcntru cci|a|i oamcni.
Ganditorii ncqativiti cc sc opun, nu dorcsc sa lic conticni dc prob|cmc sau sa
simta ccva in |cqatura cu accstca. Acctia vor doar sa iqnorc |ucruri|c ,rc|c`, sa iqnorc
inlormaia in |cqatura cu ,ncqativitatca` prob|cmc|or cc|or|a|i din intrcaqa |umc,
qandcsc numai |a |ucruri|c lrumoasc |a ,tot ccca cc cstc doar qa|ant`. nii dintrc
qanditorii ncqativiti raioncaza in |cqatura cu accst |ucru prin a spunc ca oamcnii sc
al|a in situaii|c in carc sc al|a pcntru ca ci au a|cs sa sulcrc pcntru a invaa ccva. C|iar
i aa, daca acctia sunt in sulcrina, ci sulcra, cc ai putca simi tu in |cqatura cu ci daca
cti o pcrsoana carcia ii pasa i ci ar putca intr-adcvar sa aiba ncvoic dc cincva caruia
sa-i pcsc, sa simta durcrc compasiona|a in |cqatura cu di|cma |or. Scntimcntu| dc durcrc
pcntru sulcrina cc|or|a|i arc scop rca| i pozitiv. ln toatc cazuri|c in carc am olcrit
cxcmp|c a|c oamcni|or carc vin autoru| cc|or|a|i oamcni sau crcaturi (prccum ba|cnc|c,,
un anumc scntimcnt a| durcrii a lost componcnta a compasiunii. Toatc accstc |ucruri dc
imbunatairc ,adcvarata a vicii` nu s-au intamp|at prin iqnorarca unci prob|cmc i a nu-
i acorda cncrqia, atcnia. C|iar din contra.
lnsa, c|iar i conticntizarca, ma|nirca i qria lara a simi durcrc, pot totui sa
crcczc sc|imbari pozitivc. Sa |uam sprc cxcmp|u a|imcntc|c orqanicc. lndilcrcnt dc crczi
sau nu accst |ucru, nu contcaza, nu crcd ca cstc cincva ,impotriva` a|imcntc|or natura|c.
i ca nimic a|tccva, accst |ucru parc sa lic o marc rcinnoirc dc ,natura prictcnoasa` a
lormc|or dc activitatc aqrico|a. Costu| parc sa lic sinqura obiccic rca|a. lnsa, privii cum
au cvo|uat |ucruri|c in accst scns. ln primu| rand, conticntizarca pub|ica a posibi|c|or
riscuri dc sanatatc i croziunca so|u|ui au lost adusc in atcnia pub|ica. Atunci au cxistat
tcmcri|c, dupa carc s-a trccut |a aciunc - acum a|imcntc|c cco|oqicc sunt mai vandutc
c|iar i in |anuri|c dc supcrmar|ct-uri.
31
Riscuri|c dc imbo|navirc din cauza a|imcntc|or sunt un a|t cxcmp|u. Daca cxista
un locar dc sa|monc|a in oua sau dc L-co|i in carnc, cstc mai binc sa nu auzi dcsprc
accst |ucru, sa-| iqnori, sa nu-i acorzi atcnic Dc cc ln accst caz oamcnii nu sc vor
imbo|navi Tu nu tc vci imbo|navi Dovcdctc accst |ucru. Nu poi. ln sc|imb s-a
dcmonstrat ca, in cazu| in carc oamcnii sunt conticni dc un ascmcnca risc pcntru
sanatatc, atunci pot cvita accst |ucru. lar daca au lost contaminai, cu cat mai rcpcdc au
al|at accst |ucru, cu atat mai rcpcdc pot aciona. lo|osind mintca, anumitc sup|imcntc i
dovczi tiinilicc a|c tc|nici|or dc ,atinqcrc cu maini|c` pot li uti|izatc |a imbunatairca
sanataii cuiva carc a lost contaminat. lnsa, cu cat mai dcvrcmc tim dcsprc
contaminarc, cu atat mai bunc sunt ansc|c dc rccupcrarc i mai b|andc simptomc|c -
pcntru ca ai posibi|itatca dc a |ua masuri mai dcvrcmc. A ramanc in nccunotina sau
iqnorant in mod dc|ibcrat, rczu|tatc|c vor li cu mu|t mai rc|c. Accsta cstc un lapt.
Am putca mcrqc i pc unc|c cxcmp|c a|c modu|ui dc a rccunoatc i a simi
scnzaii|c dc rau i prob|cmc|c cc|or|a|i, accasta cstc sinqura ca|c dc a lacc |ucruri|c mai
bunc. Dar, suntcm in criza dc timp i |artic (spaiu scris,.
ln toatc incidcntc|c dcsprc carc am vorbit mai sus, prcocuparca mai mu|tor
oamcni ca un intrcq (cu a|tc cuvintc, noi toi cci cc am cunoscut prob|cmc|c, cci cc
simim compasiunc pcntru cci|a|i, cci cc |c simim durcrca i nc pasa dc accst |ucru,,
contribuim |a o sc|imbarc catrc pozitiv. Cc |ucru minunat. C|iar daca nu putcm avca
totu| in mod pcrsona|, in mod dircct, daca am lacut totu| pcntru ba|cnc, pcntru dc|lini,
pcntru victimc|c inundaii|or, pcntru cci inlomctai, indilcrcnt cc - grija noastra a crcat
o lora, un suport pcntru toi cci imp|icai in sc|imbari. Cci cc ,nu vor sa auda dcsprc
ascmcnca tiri`, cci cc ,nu dorcsc sa acordc nici un lc| dc atcnic ncqativu|ui`, nu
numai ca nu auta, dar, in primu| rand sunt o partc a prob|cmci, continua sa contribuic
mai dcpartc |a ascmcnca prob|cmc.
lo|osind ,Gandirca Pozitiva din Rcqu|a dc Aur`
Dcci, cum putcm lo|osi cc| mai binc qandirca noastra Am dat dca mai sus
catcva cxcmp|c bunc. lnsa, ca o imaqinc dc ansamb|u, daca scopu| tau cstc sa traicsti
prin intcrmcdiu| Rcqu|ii dc Aur (sa lii un iubitor a|truist a| cc|or|a|i, lo|osinc-i qandirca
pozitiva, cncrqia, i aciuni|c vor dcvcni ascmcnca. Ganduri|c ta|c construicsc ccca cc
cti tu, intrcaqa ta viaa. Tc roq sa ici loartc in scrios accst |ucru. Accsta nu cstc doar
un conccpt sau o lraza draqua, cstc loartc rca|. Totu| dcsprc viaa ta, dcsprc lc|u| dc a
trai, dcsprc munca ta, casa ta, lami|ia ta, ctc., toatc au inccput dc mai inaintc prin a nu
li a|tccva dccat un qand. Apoi o succcsiunc dc mai mu|tc qanduri, cu o anumita
,dirccic`, accstca au lost adusc aproapc |a lc| ca rca|itai|c in viaa ta. Cocrcna unor
ascmcnca qanduri cstc o c|cic vita|a a sc|imbarii conticntc a vicii ta|c.
Poi lo|osi qanduri|c ta|c pcntru a dccidc cc dorcti, sa qandcti |a so|uii i
imbunatairi, |a discip|inarca minii ta|c, |a a-i crca ruqaciuni|c , alirmaii|c pcntru a
auta |a sc|imbarca conticntu|ui i subconticntu|ui, |a qria dc a-i auta pc cci|a|i. Dc
ascmcnca, poi lo|osi accasta in qrupu| dc |ucru pcntru a-i auta pc cci|a|i i pcntru a tc
32
auta pc tinc sa dcvii un iubitor a|truist. Autand pc cci|a|i, tc aui pc tinc insui in
sc|imbarc Vom vorbi dcsprc accst |ucru mai tarziu, insa raspunsu| cstc, NVAl T
lNSl TL POTl AJTA CA SA TL SCHlVBl.
lnca un |ucru in p|us, atata timp cat suntcm |a accst subicct a| lo|osirii qanduri|or
ta|c. n |ucru loartc, loartc important. Nu ar trcbui sa inccrcam intotdcauna a nc
,asiqura` ca clorturi|c noastrc dc a-i auta pc cci|a|i vor li oricntatc in mod
corcspunzator. Considcr ca, ccca cc dorim noi ar trcbui sa lic un succcs ori un ccc, in
acord cu ncccsitai|c Spiritu|ui nivcrsa| , Dumnczcu nu propria noastra dorina sau
ccca cc crcdcm noi ca cstc binc. Daca cti crctin, cstc posibi| sa cunoti povcstca Lui
lisus cand sc al|a in Gradina. Cu o noaptc inaintc dc a li arcstat, L| sc roaqa sa nu
trcbuiasca a trccc prin tortura i crucilicarc. L| s-a ruqat astlc|, ,sa lic |uat pa|aru|
accsta dc |a minc`, insa, c|iar i in sulcrina Sa, L| a avut totui inc|cpciunca dc a
tcrmina cu, ,Dar laca-sc Voia TA, nu a mca.`. L| cunotca importana vita|a a accstui
|ucru. Daca vrci sa ici accstc |ucruri in scrios, cc| mai binc cstc sa tc asiquri intotdcauna
ca lo|oscti accstc |ucruri (sau ccva simi|ar, in ruqaciunca , alirmaia ta, ,Dar, laca-sc
Voia Lui Dumnczcu, nu a mca`. Spunc sau qandctc |a accst |ucru, sinccr, indilcrcnt
daca spcri, tc roqi, ii dorcti ccva sau inccrci sa aui pc a|tcincva.
Avcm ncvoic dc ascmcnca asiqurari, pcntru ca nu putcm inc|cqc pc dcp|in
ramilicaii|c intrcqu|ui prin punctc|c noastrc dc vcdcrc |imitatc. Sprc cxcmp|u, cc ai zicc
daca tu ai li pcrsoana carc a sa|vat un crimina| in scric dintr-un accidcnt dc maina,
atunci cand accsta cra un copi|. Apoi, accsta a continuat cu inccpcrca unui razboi i a
ucis mi|ioanc dc oamcni ncvinovai. n |ucru bun sau rau Accst |ucru dcvinc loartc
comp|icat atunci cand tc qandcti |a toatc ramilicaii|c posibi|c a|c aciuni|or noastrc.
lnsa, unu| dintrc aspcctc|c pcntru a dcvcni un iubitor a|truist cstc acc|a ca q|idarca i
aciuni|c ta|c vor vcni din cc in cc mai mu|t dc |a Spiritu| nivcrsa|, prin intcrmcdiu|
sinc|ui tau spiritua| in |oc sa vina din partca cqoista a sinc|ui tau. Daca totui nu inc|cqi
dc cc ar trcbui sa lo|oscti ,alirmaii|c dc asiqurarc`, amintctc-i povcstca cu q|cara dc
maimua. Accasta arata cu |ucruri|c pot mcrqc tcribi| dc rau atunci cand ccri ccva
anumc, c|iar i atunci cand ai cc|c mai bunc intcnii.
33
Partca a Doua
lnstrumcntc i Slaturi
pcntru Ap|icarca Rcqu|ii dc Aur
Capito|u| aptc
Cc Trcbuic sa tii
Cc Dorcti, Cinc Lti i Cinc li Dorcti sa lii
- Scciunca pcntru Dcc|araii Pcrsona|c a Rcqu|amcntu|ui Rcqu|ii dc Aur
,Scric accstc dcc|araii`, accsta cstc dictonu| pcntru oricinc ii ia in scrios un
anqaamcnt. Oamcnii lac asta tot timpu|, atunci cand ii propun sa cumpcrc o maina,
un apartamcnt, pcntru un |oc dc munca i pcntru mu|tc a|tc |ucruri in viaa. Sunt
anqaamcntc|c ta|c, anqaamcntc puin importantc pcntru tinc sau c|iar loartc
importantc
lina|u| accstci cari cstc conccput astlc| incat sa-i poi scric qanduri|c pcrsona|c
importantc sau cu scop spiritua|. Accstca sunt prccum o Dcc|araic dc lndcpcndcna
sau o Constituic pcrsona|a. Au o lorma prin carc poi sa-i laci proprii|c dcc|araii i
contractc scrisc in |cqatura cu idca|uri|c, cu scopuri|c i anqaamcntc|c cu tinc insui i
laa dc cci|a|i. Ltic|ctcaza-|c cu numc|c tau. Scmncaza-|c. Dai-|c |ui Jo|n Hancoc|.
Accsta va dcvcni ,rcprczcntantu|` tau, ,simbo|u|` a ccca cc dorcti i in cc| carc crczi.
Tc vci adrcsa accstuia dc atatca ori, pcntru a-i rcaminti tu insui ccca cc dorcti, dc cc
anumc ai ncvoic pcntru a |ucra in acc| scns, pcntru a-i rcalirma anqaamcntc|c in
|cqatura cu accstc |ucruri. Daca |ucrczi imprcuna cu a|ii cu acccai qandirc, carc dc
ascmcnca inccarca sa ap|icc Rcqu|a dc Auri in vici|c |or, vci putca lacc sc|imb dc
aqcndc dc |ucru, pcntru a |c arata idca|uri|c i anqaamcntc|c ta|c - nu doar aa ,dc
lorma`, ci ca pc o loartc tanqibi|a i ,matcria|a` lorma a dcc|araii|or pcrsona|c.
Scciunca ta dc dcc|araii pcrsona|c, imprcuna cu pastrarca urna|c|or scrisc i a
cxpcricnc|or dc zi cu zi (ambc|c, cc|c din starc trcaza cat i din timpu| visu|ui, sunt
clcctiv instrumcntc|c pc carc |c poi lo|osi in dczvo|tarca pcrsona|a, pcntru ina|arca
prin propria cunoatcrc i prin prccizarca c|ara a intcnii|or i anqaamcntc|or ta|c.
Daca ai dca o aqcnda, impartc-o in doua co|oanc (accasta cstc disponibi|a in
oricc birou dc lormu|arc tipizatc, i atacaz-o |a inccputu| scciunii ta|c dc Dcc|araii
Pcrsona|c.
Jurna|c|c
Poatc vci dori sa pastrai doua urna|c, unu| pcntru a va nota visc|c iar cc|a|a|t
34
pcntru a va nota activitai|c zi|nicc prccum intr-un urna| obinuit. Ambc|c urna|c tc vor
auta sa ap|ici Rcqu|a dc Aur in viaa ta.
Rca|izarca i lo|osirca unui Jurna| a| Visc|or
ln timpu| somnu|ui, visc|c nc pot spunc mu|tc |ucruri. ncori accstca nu
inscamna nimic, insa dc cc|c mai mu|tc ori accstca rcl|ccta prob|cmc|c cc sunt in curs
dc dcslaurarc in viaa noastra in p|an cmoiona|, psi|ic i spiritua|. Visc|c pot li dc
ascmcnca uti|izatc pcntru rczo|varca prob|cmc|or i pcntru |uarca dccizii|or opiona|c.
Trucu| consta in a invaa sa avcm avantau| din accasta starc i din inlormaii|c pc carc
accasta |c lurnizcaza.
Vu|tc dintrc visc sunt o prcvizua|izarc a cxpcricnc|or prin carc vom trccc sau a|c
circumstanc|or cxistcntc in prczcnt, accstca ar trcbui sa lic prccum o |ccic i o
moda|itatc dc dczvo|tarc. Accstc visc sunt importantc i ar trcbui sa lic tratatc ca atarc.
Cu toatc accstca, nu toatc visc|c sunt dc accst tip.
Bo|i|c sau tu|burari|c psi|icc ori tu|burari|c mcnta|c, indilcrcnt ca sunt din
taramuri|c conticntu|ui ori a|c subconticntu|ui, pot alccta sau c|iar pot crca i domina
cxpcricnc|c visu|ui. Numai accstca sunt visc|c carc ar trcbui sa lic iqnoratc.
Din pacatc, mu|i dintrc oamcni nu sunt conticni dc cxpcricnc|c |or dc vis. i
c|iar daca ci |c au, nu ar ti dc undc sa inccapa cu intcrprctarca |or. Astlc| ca, mari|c
bcnclicii a|c visc|or sunt picrdutc. Putcm sa intoarccm |ucruri|c in lavoarca noastra i sa
nc lo|osim visc|c pcntru a nc auta. Cum
Pcntru a bcnclicia din p|in dc visc, accst |ucru poatc li laci|itat in mai mu|tc
moduri:
l - Prin cxtindcrca starii dc contiina trcaza in timpu| visu|ui. Accst |ucru poatc
li rca|izat prin a dcvcni conticnt ca cti activ i lunciona| intr-un vis, in timp cc visczi.
Ai putca lo|osi o c|cic simbo|ica pcntru a dcc|ana rccunoatcrca conticntizarii in
timpu| unui vis. Sprc cxcmp|u, daca ii amintcti sa tc uii |a maini|c ta|c in timpu| unui
vis, accst |ucru poatc dcc|ana visu| contient. O |umina ar putca dc ascmcnca sa lic
lo|osita ca ,simbo| dcc|anator`.
liind intr-o starc dc vis conticnt, accst |ucru ii pcrmitc sa contro|czi visu|. Accst
|ucru ii pcrmitc sa crcczi o situaic ,simu|ata` din rca|itatc in carc poi |ucra asupra
prob|cmc|or, sa inccrci dilcritc so|uii, sa dczvo|i i sa crcczi aproapc oricc |ucru |a carc
tc poi qandi. Numai qandctc-tc |a posibi|itai
Daca ai cu adcvarat prob|cmc in obincrca unui stari dc vis conticnt, daca ii
poi pcrmitc tc|no|oqia, |a slaritu| carii vci qasi ccva dcsprc o masca spccia|a pcntru
somn, carc dc lapt |asa simuri|c aqi|c atunci cand inccpi sa visczi, apoi, printr-un l|as|
dc |umina, c|cia pcntru a intra intr-o starc conticnticnta (|ucida, dc vis. n |ucru dcstu|
dc intc|iqcnt.
2 - Prin cxtindcrca unui vis in starca conticnta. Accasta mctoda (carc dc a|tlc|
35
auta |a dczvo|tarca primci mctodc, sc lacc prin inrcqistrarca visc|or ta|c in liccarc
dimincaa. Pastrcaza un crcion i o aqcnda in apropricrca patu|ui tau, dc indata cc ai
inccput sa ici din starca dc vis i intri in starca dc ,trczirc`, scric tot cc ii poi aminti
din vis, c|iar daca accst |ucru cstc numai un lraqmcnt, un cuvant sau o starc. Nu
atcpta pana cand tc-ai trczit - fa-o atunci cand ai observat ca paraseti starea
de vis. Cu cat mai dcs laci accst |ucru, cu atat mai uor ii vci aminti visc|c, i i |c vci
aminti comp|ct. lnaintc sa-i dai scama dc accst |ucru, vci ump|c |a un momcnt dat
paqini|c.
Poatc tu crczi ca nu visczi, totui mai qandctc-tc o data Oricinc viscaza. nii
oamcni pur i simp|u nu-i amintcsc. Daca i tu ai accasta prob|cma sau oricarc a|ta
dilicu|tatc in a-i aminti visc|c, asta s-ar putca intamp|a din cauza trcccrii prca rapidc din
starca dc vis in starca dc trczirc. lnccarca sa |cncvcti in somn in |oc sa dcvii rapid
conticnt i activ. O a|arma ,discordanta` sau a|ta moda|itatc dc trczirc poatc li
catcodata prob|cma. Lxista un ccas spccia| carc lo|osctc un sinqur c|inc|ct uor pcntru
a iniia|iza ,trczirca` cc|ui cc doarmc i pcrmitc trcccrca trcptata din starca dc vis catrc
intrarca in trczirc. Nu-i lacc qrii, nu tc va |asa sa-i picrzi |ocu| dc munca - daca nu-| vci
opri, accsta o va lacc din nou, i tot timpu|, in cc|c din urma va lacc accst |ucru |a
intcrva| dc catcva sccundc daca nu |-ai oprit. Accstc ccasuri sunt instrumcntc minunatc
i putcrnicc pcntru lo|osirca visc|or. Vczi partca din spatc a carii pcntru a al|a sursa dc
undc sc pot obinc ccasuri|c ,non-dcranantc`, ,prictcnc a|c visc|or` carc tc pot auta
sa-i amintcti visc|c sau sa zabovcti intr-o starc dc vis |ucid.
3 - Prin rcvizuirca zi|nica a visc|or ta|c. Vcc|iu| Tcstamcnt arc o povcstc dcsprc
losil i dcsprc rcmarcabi|a sa abi|itatc dc a intcrprcta visc|c, sa|vandu-i astlc| lami|ia i
a|i oamcni. lnsa, puini oamcni au capacitatca dc a intcrprcta comp|ct i cu acuratcc
visc|c cc|or|a|i. nu| dintrc motivc cstc acc|a ca simbo|istica visu|ui dilcra dc |a individ
|a individ. Oamcnii trcbuic sa-i dcscopcrc propria simbo|istica i sa-i intcrprctczc
proprii|c visc.
Cc| mai bun mod dc a inc|cqc scnsu| visc|or ta|c cstc acc|a dc a |ua in mod
intuitiv imaqinca in ansamb|u. Nu-i |asa mintca sa inccrcc asocicrca cxtcrioara i a|tc
ascmcnca |ucruri. lnscmnatatca visc|or ta|c va dcvcni mu|t mai c|ara pcntru tinc daca |c
vci studia, daca |c vci ana|iza. Cu timpu|, prin cxpcricna i dcsc|idcrc, vci al|a cc
trcbuic sa tii in |cqatura cu ccca cc i-a lost aratat.
4 - Prin urmatoarca alirmaic carc cstc dc autor tuturor mctodc|or mcnionatc
mai inaintc, ,l-mi amintcsc visc|c mc|c i sunt conticnt dc accstca in timp cc viscz.`
Accst |ucru poatc li uti|izat prin rcpctarca in taccrc pcntru tinc insui inaintc dc a mcrqc
|a cu|carc.
Amintctc-i sa pastrczi in mintc toatc cauzc|c dilcritc carc sc pot manilcsta intr-
un vis, astlc| incat sa nu lii in inccrcarca dc a citi ccva prolund atunci cand accst |ucru
nu cstc a|tccva dccat un stomac dcranat carc prcdomina cxpcricna visu|ui
36
Rca|izarca i lo|osirca unui Jurna| Pcrsona|
ln liccarc scara, scric-i activitai|c ta|c zi|nicc (in cazu| in carc nu ai lacut dca
accst |ucru pc parcursu| zi|ci,. Dupa cc ai lacut-o, inc|idc-i oc|ii i mcrqi inapoi sa
,rcvczi` cxpcricnc|c pc carc |c-ai avut dc-a |unqu| zi|ci. Ai qasit vrco cxpcricna
ncqativa Ai ap|icat Rcqu|a dc Aur Ai dcvcni ncqativ, suparat in |cqatura cu ccva Ai
lacut vrco qrcca|a Ai lost un iubitor a|truist
Vcrqi din nou inapoi |a inccputu| zi|ci i rccxpcrimcntcaz-o in imaqinaia ta, insa
dc accasta data sc|imba |ucruri|c. Vizua|izcaza cxpcricnc|c ncqativc ca i cum s-ar
intamp|a in mod pozitiv. ln |ocu| |or vczi |ucruri|c |a carc tu ai rcacionat ncqativ ca pc
nitc |ccii, vizua|izcaza-tc tu insui rcacionand intr-un mod pozitiv, constructiv, prccum
un iubitor a|truist. ln cazu| in carc ai lacut qrcc|i, vizua|izcaza-tc |uand dccizii|c corcctc.
rmcaza-i i imaqincaza-i noi|c ta|c cxpcricnc pozitivc i dccizii|c pcntru rczu|tatc
pozitivc.
lacand accst cxcrciiu, vci auta |a icirca din tiparc|c ncqativc i |a crcarca dc noi
modc|c pozitivc.
Dupa cc a trccut o |una, inccpi sa compari vcc|i|c ta|c activitai i cxpcricnc din
trccut cu cc|c actua|c. la paqina pc carc i-ai scris idca|u| (cca pc carc mai dcvrcmc ai
ascuns-o, i compar-o cu accstca pcntru a vcdca cum ai trait pana |a atinqcrca idca|u|ui
tau. Dc ascmcnca, vczi-i urna|u| tau dc visc, vczi daca cxista vrco rc|aic intrc visc|c
ta|c din trccut i viaa ta din prczcnt.
37
Capito|u| Opt
Sc|imba-tc Tu lnsui
Vci obscrva ca tit|u| nu spunc ,Sc|imbarca cc|or|a|i`, ,Sc|imbarca sou|ui ,
soici ta|c` sau ccva ascmanator. Accsta spunc ,Sc|imba-tc Tu lnsu i`. Lxista un loartc
bun motiv pcntru accst |ucru. Primu| |ucru dc carc trcbuic sa-i dai scama i sa-i
amintcti cstc ca numai tu insu i tc po i sc|imba pc tinc insu i. Accst conccpt cstc
loartc important pcntru tinc i ,dc dorit`. Astlc| ca, o vom spunc mcrcu i mcrcu pc
parcursu| carii. NVAl T lNSl TL POl SCHlVBA PL TlNL lNSl. Nimcni
a|tcincva.
Pcntru ca oricinc cstc cqoist, oricinc arc tcndina dc a qandi ca arc drcptatc tot
timpu|, |ucru carc in mod norma| |asa dc inc|cs laptu| ca cci|a|i oamcni qrccsc tot
timpu|. Acum li sinccr cu tinc insui - probabi| ca simi accst |ucru i tu. Dcci, atunci
cand apar prob|cmc|c, in |oc sa cautam a al|a carc cstc propria noastra rcsponsabi|itatc
i cum nc putcm sc|imba noi ininc, dc obicci aratam in mod automat cu dcqctu| catrc
cci|a|i, atcptand ca ci sa sc sc|imbc sau atcptandu-nc ca ci sa lic dilcrii. Accst |ucru
cstc adcsca lo|osit ca o divcrsiunc i ca un raionamcnt pcntru a nu nc vcdca i a nu nc
trata proprii|c prob|cmc atunci cand aparc un arqumcnt, oricinc va arata catrc cxtcrior
adcvarata prob|cma |cqata dc comportamcntu| unci a|tc pcrsoanc. Partca cqoista a
sinc|ui nu vrca sa-i asumc rcsponsabi|itatca atunci cand tic ca nimcni a|tcincva nu cstc
pcrlcct, accsta cstc in cc|c din urma ,u|timu| carc scapa turma` - arata numai cu
dcqctu|, intoarcc loaia i da vina pc cci|a|i.
,Asta Nu Lstc din Vina Vca`
(Citat cc|cbru din San Andrcas,
ln |cqatura cu accst |ucru cxista o vcc|c zica|a, accca ca ,Sunt doua pari pcntru
liccarc povcstc`. lntr-adcvar, atata timp cat cci|a|i pot li invinuii, in cc|c mai mu|tc
dintrc cazuri, ambc|c pari dintr-o disputa au liccarc partca dc vina. Lxista o vcc|c cartc
carc (crcd cu, ca s-a intitu|at ,Lu sunt OK, tu cti OK`. lnsa, partca cqoista a sinc|ui
vrca intotdcauna ca |ucruri|c sa lic ,Lu sunt OK, tu Nu cti`.
lndilcrcnt a cui cstc vina i indilcrcnt pcntru cc, atunci cand aunqi in
dczaprobarc sau |a un arqumcnt carc ,ii apasa butoanc|c`, cinc tc poatc sc|imba
Cca|a|ta pcrsoana Cinc poatc sc|imba accstc |ucruri - tu NVAl T lNSl TL
POl SCHlVBA PL TlNL lNSl.
Sc|imbandu-tc pc tinc insui vci dcvcni un cxcmp|u pcntru cci|a|i. Dcvcnind un
cxcmp|u pozitiv i astlc| comportandu-tc dilcrit, vci avca un clcct asupra cc|or|a|i, |c vci
olcri astlc| o oportunitatc dc a sc sc|imba i ci. lnsa, carc cstc |ucru| pc carc i| poi lacc
38
cu adcvarat. lnca o data spun, NVAl T lNSl TL POl SCHlVBA PL TlNL
lNSl.
ln scciunca dc Dcc|araii Pcrsona|c, |a paqina l2l, vci qasi scris cu |itcrc uriac,
prima ta dcc|araic ,NVAl L VA POT SCHlVBA PL VlNL lNSVl`. Accstca sc
al|a in acca scciunc, astlc| incat sa-i poi aminti tu insui accst |ucru in mod lrccvcnt.
Vcrqi |a acca paqina acum, iar daca cti dc acord cu accst |ucru, scmncaza-tc in partca
dc os. Apoi, mcrqi |a una dintrc cc|c catcva li|c (pc carc |c vci lo|osi mai tarziu, i scric
pc una dintrc c|c cu |itcrc loartc mari acccai dcc|araic. Ar li o idcc buna sa o pui
undcva ca sa o poi vcdca in mod lrccvcnt.
39
Capito|u| Noua
Dorctc i Acccpta Critica -
C|cia dc Aur pcntru Ap|icarca Rcqu|ii dc Aur
Atata timp cat Rcqu|a dc Aur cstc ,Varca C|cic` a tuturor Prob|cmc|or Vicii,
critica acccptata, i modu| cum primcti accasta critica, sunt ,Vari|c C|ci` a|c
dczvo|tarii pcrsona|c i a|c ap|icari Rcqu|ii dc Aur in vici|c dumncavoastra. Proqrcsu| pc
carc |-ai lacut cstc dircct proporiona| cu smcrcnia dumncavoastra i cu dorina dc a
lo|osi critica pcntru a va dczvo|ta dumncavoastra iniva.
Dclcnsiva
Oricui ii cstc lami|iara o pcrsoana carc inccarca ,dclcnsiva` atunci cand a|tcincva
ii punc dinaintc |ucruri|c cu carc accasta pcrsoana nu vrca sa aiba dc-a lacc. Dc obicci
cstc ccva carc arc |cqatura cu partca cqoista a sinc|ui, ccva in |cqatura cu o dorina sau
tcmcrc. Puncrca dinaintc a oricarci prob|cmc carc crccaza prcsiunc pcntru a c|ibcra, lic
un ,b|oca` (partca dc tcmcrc,, lic o dcpcndcna (partca dc dorina,, cstc dc lapt in
dclcnsiva. Cc|c mai lrccvcnt ,dcc|anator` a| dclcnsivci cstc critica.
Dclcnsiva cstc o rcacic automata inradacinata adanc in oricinc, da, c|iar i in
tinc. Dc cc Daca vrci sa inc|cqi mai binc accst |ucru, inccpi prin a tc intrcba tu insui
cc cstc dc lapt apararca, cc cstc dclcnsiva Ccca cc cstc in rca|itatc aparat cstc numit
uncori ,cqo`. Dar in cscna, accsta cstc partca cqoista a sinc|ui. lar protcarca accstuia
(dclcnsiva, cstc ,baza` i contro|u|. Accst |ucru nu cstc dcstu| dc cvidcnt, pcntru ca, in
mod norma|, partca cu prob|cmc cstc cca aparata. Dar cu toatc accstca, accstc aspcctc
sccundarc sunt |cqatc dircct dc intrcaqa partc cqoista a sinc|ui. Aspcctc|c rcprczinta
partca cqoista.
Daca inc|cqi accst |ucru, daca dorcti sa tc ina|i i sa ap|ici Rcqu|a dc Aur in
viaa ta, cc anumc cstc aici cu adcvarat dc aparat Daca cqoismu| i cqo-u| sunt
dumanii dvs., dorii sa-i aparai c|iar daca acctia |ucrcaza impotriva dvs. Cu
siqurana ca nu. Dar spun inca o data, accasta cstc o RLAClL ATOVATA ADANC
lNRADAClNATA, ncccsita viqi|cna constanta i o munca loartc qrca pcntru a o
contracara. Atunci cand ai contro|u| accstci rcacii, vci li capabi| sa prolii dc avantac|c
cxtraordinarc a|c dczvo|tarii (proqrcsu|ui spiritua|,.
Cum putcm modilica accasta rcacic Sunt aici catcva moduri. ln primu| rand,
opusu| |a a li dclcnsiv, |a a tc apara cstc smcrcnia, oncstitatca i rcccptivitatca |a ccca
cc va imp|ica cqo-u| sau partca cqoista a sinc|ui. Cand cti sinccr in dorina dc a invaa
din dclcctc i dc a tc sc|imba, vci dori critica cc|or|a|i pcntru a tc auta in sc|imbarc. i
nu ar trcbui sa contczc pcntru tinc daca accasta critica cstc vcnita in spirit dc autor sau
40
din dumanic. Daca ai o atitudinc corccta, toatc critici|c pot li ,critici constructivc`.
Adcvaru| din critica cuiva i| poi lo|osi daca accsta cxista, insa daca nu cxista, poi omitc
critica.
Daca dorcti sa proqrcsczi, daca vrci cu adcvarat sa ap|ici Rcqu|a dc Aur in viaa
ta, vci li rcccptiv |a toatc critici|c. Dc lapt, vci mai mu|t dccat rcccptiv, vci li ,insctat`
dupa accstc critici. Accasta sctc cstc o ncccsitatc. Accasta smcrcnic cstc un avanta. O
pcrsoana cu mu|ta smcrcnic invaa i proqrcscaza cu mu|t mai rcpcdc dccat o pcrsoana
cu puina smcrcnic. lar daca ii |ipsctc comp|ct smcrcnia, nu vci aunqc nicaicri, sau
poatc ar trcbui sa spun, ,nu vci proqrcsa dc|oc`.
C|iar daca cti insctat dc critica, accasta poatc li o provocarc atunci cand sc
intamp|a. Dupa cc ai citit dcsprc accasta, poatc vci qandi, ,Da, accst |ucru suna qrozav,
dorcsc sa ma sc|imb i sunt dcsc|is |a critica.` Accsta cstc un inccput bun. lnsa, c
ncvoic dc munca, amintctc-i dorina dc sc|imbarc atunci cand inccpi sa auzi dcsprc
tinc |ucruri carc nu ii p|acc sa |c auzi, |ucruri carc sunt, ca sa spun aa, ,mai puin
maqu|itoarc`. Sprc cxcmp|u, |ucruri dcsprc ,dilici|u| dvs. cqo`. Daca sc intamp|a accst
|ucru, nu tc atcpta sa simi ,pacc i lcricirc`. Asta sc va intamp|a. P|anilicai-|c i li
prcqatit pcntru accstca. Cu draqostc i smcrcnic (dorina arzatoarc dc a lacc laa
dclcctc|or i sc|imbarii,, poi sa ai dc-a lacc cu c|c.
Partca importanta cstc modu| cum o sa tc dcscurci cu accstca atunci cand sc
intamp|a. Atunci cand auzi ccva cu carc nu vrci sa ai dc-a lacc, ori atunci cand sinc|c va
sarc instantancu in sus cu, ,Nu, accst |ucru nu cstc adcvarat`, sau pcntru un a|t
raspuns dclcnsiv, iata cc poi lacc. Oprctc-tc, i in sinca ta rcspira i c|cama-i in
mintc idca|u| , scopu| (discutat mai dcvrcmc,. Accst |ucru cstc loartc important,
dcoarccc accstuia ii cstc dcdicat idca|u| tau, tc va auta i tc va motiva sa tc ridici
dcasupra accstui raspuns dclcnsiv automat. Dupa accca, citctc scciunca dc Dcc|araii
Pcrsona|c i intrcaba-tc, ,Cc i-mi dorcsc cu cu adcvarat`, ,Dc cc ma al|u cu aici`. Din
lcricirc, raspunsu| dvs. cstc, ,Vrcau sa-mi vad toatc dclcctc|c, adcvaru| carc poatc sa ma
ina|c ca pcrsoana.` Apoi, cxamincaza critici|c , acccptari|c pc carc |c-ai primit, in mod
obicctiv, in mod dctaat. i cu prioritatca dorinci pcntru adcvar, ana|izcaza ccca cc ii
spun cu. li sinccr. li cinstit. Lstc in ordinc - poi lacc laa accstui |ucru i i| poi
sc|imba. Rccunoscand un dclcct , qrcca|a nu tc osandi, nu tc condamna. Accsta cstc
primu| pas pcntru dcpairca accstora.
ncori auta sa |c considcri a|c unci a|tc pcrsoanc iar tu cti numai un obscrvator.
Privii-|c doar ca tcra partc, ca obscrvator, cstc acc|a adcvaru| in |cqatura cu ccca cc sc
spunc
Daca tii ca accsta cstc adcvaru|, rccunoatci-|. Apoi qandii-va cc ar li putut li
daca cra invcrs. Daca cincva ii spunc ca cti un conducator auto imprudcnt (iar accst
|ucru cstc adcvarat i nu conduci dcstu| dc prudcnt pc cat ar trcbui,, atunci trasatura in
opoziic ar li accca dc a conducc cu qria. Dcci, pcntru a sc|imba accst |ucru i pcntru
a conso|ida pozitivitatca, lacci urmatoarc|c:
l - Sc|imbai-va imcdiat modu| dc a conducc.
41
2 - Vu|umctc pcrsoanci carc i-a atras atcnia in |cqatura cu accst |ucru. La i-a
lacut o lavoarc.
3 - Ccrci icrtarc daca cstc cazu|.
4 - Spunc o ,alirmaic` (vczi cc|a|a|t capito|, dc qcnu|, ,Lu conduc intotdcauna
cu qria`.
Dc ascmcnca, stai un momcnt i vizua|izcaza-tc imp|icat i avand o trasatura
pozitiva, simtc-tc rccunoscator pcntru oportunitatca dc a proqrcsa.
Din pacatc, cstc un |ucru rar ca cincva sa lic cu adcvarat rccunoscator atunci
cand a|tcincva i| critica sau ii arata un dclcct. lnsa, accst |ucru cstc in rca|itatc o
binccuvantarc dcq|izata, aa ca - simtc-tc binccuvantat
A li dinaintc prcvcnit inscamna a li lcrit dinaintc dc primcdic, astlc|, a li
conticnt dc un anumc ,sccnariu` dclcnsiv standard carc uti|izcaza partca cqoista poatc
li loartc dc autor. ln continuarc sunt catcva dintrc cc|c mai aprcciatc ,zica|c` pc carc |c-
am auzit dc-a |unqu| timpu|ui:
l - ,Lti doar un ,ncqativ`, iar accsta cstc adcvaratu| motiv pcntru carc spui
accst |ucru dcsprc minc.`
2 - ,Li binc, i tu laci accst |ucru aa ca nu ai drcptatc sa-mi spui ccva in |cqatura
cu accst |ucru.`
3 - ,laci prca marc caz din nimic.`
4 - ,Dc cc laci sa ai intotdcauna dczaprobarca`
Daca auzi oricarc dintrc accstc |ucruri a|crqand prin mintca ta sau daca auzi
vrcuna dintrc variaiuni|c accstora, da-tc un pas inapoi i cauta rca|itatca adcvaru|ui. Dc
ascmcnca, obscrva scntimcntc|c pc carc |c ai. Tc simi suparat Sau lurios Lti
nclcricit Daca ai scntimcntc in dizarmonic, ai o prob|cma, indilcrcnt dc vcridicitatca
|ucru|ui carc i |c-a provocat. Pcrsoana carc discuta cu tinc poatc avca dc lapt
scntimcntc ncqativc, poatc lacc o marc c|cstic din ccva anumc sau poatc tc lacc sa tc
conlruni cu |ucruri|c sa|c, dar totui, lN PRlVL RAND l PRlORlTATLA prob|cmci
cstc |a indcmana - cstc ccva cc tu poi invaa din ccca cc i spunc dcsprc tinc insui
Conccntrarca pc prob|cmc|c cc|ci|a|tc pcrsoanc cstc o mancvra standard a parii
cqoistc pcntru a cvita abordarca a ccca cc s-a spus dcsprc tinc. Vai inaintc dc toatc
cstc vorba dcsprc tinc. Tu cti pcrsoana rcsponsabi|a pcntru propria-i sc|imbarc -
nimcni a|tcincva. NVAl T lNSl TL POl SCHlVBA PL TlNL lNSl. Nu tc
|asa niciodata pc tinc insui sa cvii |ucruri|c in |cqatura cu ccva anumc, prin intoarccrca
spatc|ui criticii cc i sc aducc (accstc |ucruri pot li tratatc mai tarziu,. Sa|vcaza-tc pc tinc
insui i pc prictcnu| tau cu prob|cmc i carc trccc prin toatc accstca, li totui dcstu| dc
smcrit pcntru a cauta i a rccunoatc adcvaru|, indilcrcnt carc ar li accsta.
Nu cstc un arqumcnt va|abi| a spunc doar, ,Tu insui nu cti pcrlcct, aa ca nu
vrcau sa aud vrco critica din partca ta.`. Daca un a|coo|ic tc avcrtizcaza prca mu|t
dcsprc pcrico|c|c consumu|ui dc a|coo|, cstc rau slatu| |ui pcntru ca c| insui cstc bo|nav
42
i dcpcndcnt dc a|coo|, ori slatu| sau cstc totui un slat bun Dcci, inccpc prin a avca dc
a lacc cu tinc insui. Apoi, dupa cc tc-ai ocupat dc prob|cma in mod pozitiv, daca cxista
o prob|cma |a a|ta pcrsoana, o poi auta in |cqatura cu asta. lnsa, numai dupa cc tc-ai
ocupat in mod sinccr dc prob|cma ta. Obscrvai lc|u| cum am spus, ,autai`-va in
|cqatura cu asta. Prca dc mu|tc ori accst |ucru cstc vazut pc umcrii a|tcuiva, aparut in
cazu| |or, intors inapoi |a ci, ctc. lnsa, daca tu ii iubcti i vrci sa ii aui in proqrcsu| |or,
daca ai acordu| pcntru a |c arata anumitc |ucruri, atunci auta-i in drumu| |or catrc
unitatc. Accsta cstc spiritu| in carc ar trcbui sa spui intotdcauna |ucruri|c.
,Arc drcptu| sa criticc cc| cc arc inima sa autc.` - Abra|am Linco|n
ln scciunca ta dc Dcc|araii Pcrsona|c, vci qasi mai mu|tc dcc|araii scrisc cu
|itcrc mari. La paqina llS vci qasi, VRLA SA-Vl ,DlSTRG LGOlSVL` l lVl
DORLSC CRlTlCA. La paqina ll7 vci qasi, DL CL VA AlL L AlCl lar |a paqina
ll6 vci qasi, VRLA SA-Vl VAD TOATL DLlLCTLLL Sl ADLVARL, ASTlLL
lNCAT SA VA POT DLZVOLTA CA PLRSOANA. Vcrqi acum |a accstc paqini, iar
daca ai inc|cs i cti dc acord cu accstc |ucruri, scmncaza-tc in partca dc os. Apoi,
daca dorcti sa |c pui pc un pcrctc, scric acc|cai dcc|araii cu |itcrc loartc mari pc o
coa|a dc |artic aa cum ai lacut mai dcvrcmc.
43
Capito|u| Zccc
Nu Poi Obinc lntotdcauna Ccca cc li Dorcti
Oamcnii ruincaza atat dc mu|tc |ucruri, ii pctrcc atat dc mu|t timp simindu-sc
rau numai pcntru ca lac |ucruri|c din invidic in |oc dc pozitivitatc. lata numai un
cxcmp|u:
Daca ai un |oc dc munca dc carc cti ncmu|umit, daca dorcti sa laci o
sc|imbarc in pozitiv, ai doua opiuni - una dintrc accstca cstc sa rcnuni |a accsta. lnsa,
daca nu poi sau daca nu dorcti sa rcnuni |a accst |oc dc munca, atunci sc|imba-i
atitudinca i la cc cstc mai binc pcntru accst |ucru. Ap|ica Rcqu|a dc Aur |a |ocu| dc
munca. Accst |ucru va lacc |ucruri|c mai bunc pcntru tinc, pcntru cci cu carc |ucrczi, ii
va imbunatai pcrlormana |a |ocu| dc munca. Oricum, tu vci lacc ccca cc ii dorcti, aa
ca, dc cc sa nu laci ,cu adcvarat` asta
Acc|ai proccs sc ap|ica atat dc mu|tor |ucruri. lnc|usiv pcntru a lacc ccva draqu
pcntru cci|a|i, ccva cc tu ii ,dorcti intr-adcvar` sa laci. Sprc cxcmp|u, daca mcrqi sa
cinczi cu cincva i in cc|c din urma va |otarai sa mcrqci |a un a|t rcstaurant in |ocu|
cc|ui |a carc dorcai tu, ai posibi|itatca sa lii ,imbulnat tot timpu|` sau sa lii ,lcricit tot
timpu|`. Totu| dcpindc dc atitudinca ta, poi lacc ca scara sa lic potcnia| lrumoasa
c|iar daca cstc una oribi|a sau o poi lacc minunata.
Sa rccunoatcm accst |ucru, oamcnii in qcncra| oricum lac ccca cc dorcsc. Asta
nu inscamna ca ci spun ccca cc ii dorcsc sau par sa dorcasca, dar aproapc intotdcauna
lac cu adcvarat ccca cc ii dorcsc. C|iar daca laci ccva ccca cc nu ii dorcti sa laci,
c|iar daca cincva nu tc lorcaza dc lapt sa laci acc| |ucru sub amcninarc, ai |uat dccizia
sa laci acc| |ucru - astlc| ca, in cscna, vrci sa laci acc| |ucru. Daca nu vrci, nu laci acc|
|ucru. lnsa cstc posibi| sa SlVl ca nu ii p|acc, ca nu dorcti sa laci acc| |ucru. lar daca
inima ta nu cstc |a acc| |ucru, nu va mcrqc binc, c|iar daca ar li putut sa lic binc. Dc
lapt, daca sc intamp|a aa, poi crca tot lc|u| dc prob|cmc. Asta cstc ccca cc inc|cqcm
noi prin ,adcvarata dorina` dc a lacc ccva - a avca inima |a ccva, dorina dc a lacc
ccva, a simi ca dorcti sa laci acc| |ucru. Astlc| ca, accasta cstc o trasatura buna
pcntru a li dczvo|tata, sa lii capabi| dc a lacc acc|c |ucruri pc carc TRLBlL sa |c laci,
dc lapt sa laci ccca cc simi ca VRLl sa laci. Totu| sta in atitudinca pc carc o ici.
Am invaat accst |ucru cu mu|t timp in urma, atunci cand spa|am vasc |a
manastirc. Accsta a lost scrviciu| cc mi-a lost rcpartizat, dar pc carc nu dorcam sa-| lac.
Prin urmarc, vasc|c crau murdarc, |c-am spart, sc apropia masa dc pranz i nu crau
qata spa|atc. i pc |anqa toatc accstca, cram nclcricit tot timpu|. lntr-una din zi|c, mi-am
sc|imbat atitudinca. Am dccis ca atata timp cat mi-a lost olcrita posibi|itatca dc a
proqrcsa |a manastirc, a spa|a vasc lacca partc din accst proqrcs, am primit ccca cc
trcbuia sa lac i am lacut-o atat cat putcam cu dc binc. Am translormat accst |ucru intr-
44
un p|acut timp dc mcditaic. lndata cc am lacut accst |ucru, nu m-am mai simit aa dc
nclcricit iar vasc|c crau curatc, nu |c-am mai spart i am tcrminat dc spa|at cu mu|t timp
inaintc dc urmatoarca masa.
ln scciunca dvs. dc Dcc|araii Pcrsona|c dc |a paqina ll5 vci qasi o a|ta
dcc|araic scrisa cu |itcrc mari. lVl DORLSC SA lAC ORlCL DlN CLLA CL TRLBlL
SA lAC. Vcrqi acum |a acca paqina i daca inc|cqi i cti dc acord cu accst |ucru,
scmncaza-tc dcdcsubt. Apoi, daca dorcti sa o pui pc pcrctc, scric acccai dcc|araic cu
|itcrc loartc mari pc o coa|a a|ba dc |artic aa cum ai lacut mai dcvrcmc.
45
Capito|u| nsprczccc
Comunicarc, Comunicarc, Comunicarc
Numai pcntru cazu| in carc nu ai inc|cs idcca din tit|u| dc mai sus, comunicarca
cstc vita|a, vita|a, vita|a. Daca dorcti sa ai intcraciunc buna cu cci|a|i, trcbuic sa
comunici binc i pcrlcct. Nu poi rc|aiona cu oamcnii in mod corcspunzator daca nu
comunici in mod corcspunzator. Daca dorii sa ap|icai Rcqu|a dc Aur in viaa dvs.,
trcbuic sa va dczvo|tai abi|itai|c dc comunicarc. Dc ascmcnca, |ipsa dc comunicarc
cstc un marc distruqator a| rc|aii|or i dczvo|tarii pcrsona|c.
Lipsa vocabu|aru|ui i abi|itai|or |inqvisticc nu sunt o picdica pcntru o buna
comunicarc. Cca mai marc vina pcntru o proasta comunicarc o arc cqoismu|, contiina
dc sinc i proqramarca ncqativa.
lnca din copi|aric suntcm ,condiionai` or ,proqramai` in mai mu|tc moduri.
Pcntru ca suntcm cu toii dilcrii i avcm cxpcricnc dilcritc, vom dcprindc rc|c lormari
a|c comunicarii i pc dilcritc qradc. lnsa, cci mai mu|i dintrc noi sunt invaai sa-i
pastrczc proprii|c scntimcntc pcntru ci inii, pcntru ,a nu lacc va|uri`, sa nu avcm
incrcdcrc unu| in cc|a|a|t, in scntimcntc|c noastrc i sa ,nc acordam cu cxtcrioru|`, ctc.
lntrc timp dcvcnim adu|i, nc dczvo|tam totu| pc ,mod automat` in ccca cc privctc
cxprimarca dc sinc i ascu|tarca. i, dc obicci, cu dcstu|c |ipsuri intr-un anumit qrad sau
in a|tu|. Dc rcqu|a cstc i mai rau. lnsa, putcm sc|imba accst |ucru, sta in putcrca
noastra sa avcm capacitatca dc a nc imbunatai abi|itai|c dc comunicarc.
Cc|c Doua Pari a|c Comunicarii
ln cscna, buna comunicarc imp|ica atat inlormaia binc inc|casa, cat i buna
prczcntarc a idci|or ta|c. Lstc o ,strada cu doua scnsuri` sau ccva dc qcnu| ,primcti i
olcri`. Pc partca dc ,olcrta` sc al|a comunicarca cc cxprima. Lxprimarca poatc |ua
lorma vorbirii, a scricrii, imaqini|or, muzicii, a |imbau|ui trupu|ui, ctc. Pc partca dc
,primirc` a comunicarii sc al|a rcccpionarca inlormaici. Primirca inlormaici poatc |ua
lorma ascu|tarii, cititu|ui, vazu|ui i obscrvaici (inc|usiv a |imbau|ui trupu|ui i a|tor
mcsac non-vcrba|c,. Ambc|c ncccsita o divcrsitatc dc abi|itai i trasaturi pcntru a li
lacutc binc, inc|usiv a li qriu|iu, dcsc|is, scnsibi|, siqurana dc sinc, cxactitatc i
aprolundarc.
Putcm punc capat ratacirii noastrc in propria scpararc, nu ascu|tand |a cci|a|i, nu
prin a nc simi conlortabi| spunand ccva cc nc-ar p|acca sa auzim, nu prin a spunc ccva
qrcit , incorcct sau intcrprctat qrcit. Lstc doar o c|cstiunc dc rc-conccntrarc a atcnici
asupra cc|or|a|i.
46
Aspcctc a|c Parii dc Lxprcsic a Comunicarii
LXPRlVARLA POZlTlVA lVLDlATA
Dc obicci, nu suntcm prcqatii pcntru a nc alirma sau a nc cxprima ncccsitai|c i
idci|c unu| a|tuia - ci dimpotriva. Dc mu|tc ori, nc cxprimam numai dupa o acumu|arc
dc ncqativitatc sau manic. Dcci, inccpc prin a |ucra |a comunicarca cu scntimcntc|c ta|c
pozitivc imcdiat cc s-a ivit o prob|cma.
CLARlTATLA
Asiqura-tc ca ccca cc inccrci sa transmii cuiva cstc cxtrcm dc c|ar pcntru c|. S-ar
putca sa tii cc vrci sa spui cuiva, dar asta nu inscamna ca aa i laci. Dcci, la-o in mod
c|ar, in tcrmcni cc vor li inc|ci. Acorda atcnic, vczi daca intcr|ocutoru| ,s-a prins` i
austcaza-i comunicarca dupa cum cstc ncccsar. A nu lacc accst |ucru cstc sursa
comuna a prob|cmc|or - catcodata a prob|cmc|or scrioasc.
Atunci cand qandcti sau simi ccva pc carc trcbuic sa-| impartacti cu a|tcincva,
cstc binc sa dczvo|i obicciu| dc a li loartc conticnt i atcnt |a cuvintc|c pc carc |c vci
lo|osi, |a scntimcntu| pc carc i| conlcri prin acc|c cuvintc. Lti siqur ca spui intr-adcvar
ccca cc qandcti i simi Comunici tu intrcqu| conccpt Nu ii asumi nimic Lti cu
adcvarat concis Atunci cand privcsc |a cci|a|i carc inccarca sa comunicc unu| cu
cc|a|a|t, sunt uimit |a cat dc dcs sc spunc numai o partc din ccca cc ci qandcsc sau
simt, sc omit atat dc mu|tc |ucruri carc |asa pc cca|a|ta pcrsoana sa inc|caqa qrcit.
lBlRLA LSTL O PNTL DL COVNlCARL
Cu cat ai mai mu|ta iubirc i qria, cu atat mai binc vci li in masura sa comunici,
indilcrcnt dc nivc|u| tau dc priccpcrc. Astlc| ca, daca dorcti sa comunici binc, vcrilica-tc
lrccvcnt pc tinc insui pcntru a li siqur ca simi atat dc mu|ta qria i pozitivitatc cata
cstc posibi|a. Am vazut imcnsc|c qo|uri dc comunicarc cc au |cqatura cu o buna
smcrcnic i alcciunc pcntru cca|a|ta pcrsoana. Dc lapt, |uand accstc |ucruri |a o
cxtrcma, am invaat mu|tc dcsprc dcpairca qo|uri|or dc comunicarc in timp cc traiam
in ari strainc undc nu |c vorbcam |imba. Daca cti qriu|iu cu cci|a|i, accst |ucru lacc
toata dilcrcna din |umc. Nu numai dilcrcna dc baricrc|c |inqvisticc, dar dc ascmcnca i
dc baricrc cu|tura|c, prcudccai, rc|iqii i baricrc dc c|asa, ctc. lubirca lacc o imcnsa
dilcrcna intrc oamcnii boqai, |c olcra dcsc|idcrc i tiu sa comunicc cu tinc, da scns |a
ccca cc vrci sa spui, accasta olcra intcnia i mcsau| comunicarii.
POTRlVlRLA STlLRlLOR
Cuvintc|c pc carc |c lo|oscti sunt cc| mai binc a|csc pcntru pcrsoana carcia tc
adrcsczi Daca vci li atcnt |a accst |ucru, vci obscrva ca liccarc pcrsoana arc propriu|
sti| dc a vorbi. Vanicrc|c, intcnsitatca, tupcu| i mu|tc a|tc|c, cu toatc dilcra intrc
oamcnii i cu|turi|c |oca|c. C|iar vocabu|aru| i arqonu| dilcra.
Sprc cxcmp|u, un ospatar carc spunc ,acaza-tc` intr-un mod i pc un ton
ncatcptat, ar putca li considcrat ncpo|iticos in comparaic cu cc| spus dc cincva pc un
ton lrumos ,tc roq sa ici |oc`. Accst |ucru ar putca li ncpo|iticos sau insu|tator, in
47
luncic dc situaic. lnsa, daca ai dc-a lacc cu pcrsoanc in a caror norma cu|tura|a sc
vorbctc in accst lc|, accst |ucru nu cstc ncpo|iticos. Dc lapt, daca ai lost prca
,po|iticos` in comparaic cu norma |or cu|tura|a, accst |ucru |c-ar putca producc
ncincrcdcrc, sau in unc|c situaii sa tc considcrc s|ab i ca pc cincva carc cauta un
avanta. Dcci, o buna abi|itatc cstc accca dc a dczvo|ta un |imba cu un sti| i scntimcnt
sau un ,tip dc |imba` |a carc sc atcapta pcrsoana cu carc comunici. Pcntru mai mu|ta
simi|itudinc poi structura qanduri|c i cuvintc|c in sti|u| intcr|ocutoru|ui, sunt ansc mai
bunc ca mcsau| i inscmnatatca |ui sa lic corcctc i sa lic inc|csc.
lii conticnt dc laptu| ca cca|a|ta pcrsoana a inc|cs ccca cc ai vrut sa spui. Lxista
mu|tc ,scmna|c` vcrba|c i non-vcrba|c carc ,spun` cc inscamna i cc anumc ai vrut sa
spui, carc olcra indicii in |cqatura cu laptu| daca cca|a|ta pcrsoana a inc|cs cc ai vrut sa
spui. Numai sa ,icii din dvs. iniva` i sa acordai atcnic - atunci vci vcdca scmnc|c.
ln cazu| in carc atcnia ta cstc mai mu|t pc tinc insui, atunci |c vci picrdc.
SVARL PNCTLLOR lVPORTANTL DL LXPRlVARL
l. Nu |asa |ucruri|c nctcrminatc inaintc dc a spunc ccva.
2. li c|ar i prccis in |cqatura cu ccca cc spui.
3. Comunica cu Draqostc.
4. Vodc|caza-i sti|u| |imbau|ui in luncic dc audicna.
5. Conccntrcaza-tc pc cca|a|ta pcrsoana i obscrva daca tc-a inc|cs sau nu.
Aspcctc a|c Parii Rcccptivc a Comunicarii
A AZl DAR A N ASCLTA
Pc dc a|ta partc a moncdci, cci mai mu|i dintrc noi am lost cducai sa nu
ascu|tam cu adcvarat. Dc lapt, coa|a cduca i c|iar crccaza un sindrom in carc suntcm
,acopcrii cu q|azura` i b|ocai din cxtcrior |a |ucruri|c carc trcbuic spusc (|a lc|, pc
dilcritc qradc,. Accsta cstc rczu|tatu| inccrcarii i ob|iqativitaii dc a invaa.
Prob|cma cstc in continuarc inrautaita prin cqoism , cqoccntrism. Nu vom
acorda dcstu|a atcnic cc|or|a|i atunci cand atcnia noastra cstc conccntrata asupra
noastra ininc. Dc lapt, din cauza proprici noastrc conccntrari asupra noastra ininc,
niciodata nu s-a intamp|at cc|or mai mu|tora dintrc noi sa nc dam scama ca nc |ipsctc
capacitatca dc a ascu|ta, dc a inc|cqc i asimi|a ccca cc arc a|tcincva dc spus. Nu cstc
considcrat |a lc| dc important ccca cc au dc spus cci|a|i oamcni ca ccca cc dorcti tu sa
auzi. Probabi| ca ai auzit dc cursuri pcntru vanzatori, cursuri dc dicic, cursuri pcntru
stapanirc dc sinc, ctc., insa dc catc ori ai auzit dc cursuri pcntru a li un ascu|tator mai
bun Prob|cma imi aducc amintc dc povcstca unui om caruia prictcna ii spunc ca i| va
parasi pcntru ca nu vrca sa o ascu|tc. Atunci cand un a|t prictcn |-a intrcbat dc cc ca a
p|ccat, omu| spunc, ,Nu sunt siqur, ccva in |cqatura cu ascu|tarca, dar intr-adcvar nu i-
48
am acordat atcnic...`. laptu| cstc ca, mu|tora dintrc noi nu |c pasa dc ccca cc arc
a|tcincva dc spus. Aici cstc |ocu| undc intcrvinc Rcqu|a dc Aur - daca nc pasa, accst
|ucru poatc sc|imba totu|.
ACORDA ATLNlA LA CLLA CL SL SPNL lN LOCL A CLLA CL VRLl
T SA SPl
Daca vrci sa ascu|i cu adcvarat, ai qria cu atcnia prca mu|ta |a proprii|c rcacii i
dorinc. Vu|i oamcni nu ,aud` pcntru ca sunt prca ocupai sa sc qandcasca |a ccca cc
urmcaza sa spuna. Prccum sc spunc in vcc|ca zica|a, ,Oprctc-tc. Privctc. Ascu|ta.`
lll N BN OBSLRVATOR
Poi invaa mai mu|t dcvcnind un obscrvator - acorda atcnic |a lc|u| cum
comunica cci|a|i. Ascu|ta ambc|c scntimcntc|c, inscmnatatca dc supralaa, cat i
inscmnatatca prolunda a ccca cc spun oamcnii. lacand accasta, poi invaa mai mu|tc
dcsprc comunicarc.
OPRLTL-l VlNTLA
Vcditaia tc poatc auta sa dcvii un bun ascu|tator. ln timpu| mcditaici,
capacitatca minii ta|c cstc imbunataita, accst |ucru tc auta sa ascu|i, pcntru ca
pa|avraqca|a din mintca ta cstc rcdusa. Cinc poatc auzi cu adcvarat cc sc intamp|a
,aco|o`, atunci cand cxista o ascmcnca zarva asurzitoarc in propria-i mintc Accst
|ucru imi amintctc dc un vcc|i provcrb carc spunc ca noi am lost crcai cu doi oc|i,
doua urcc|i i numai o sinqura qura. Accstca au un raport dc patru |a unu. Poatc ca
cincva a inccrcat sa nc spuna ccva
ll PASA C ADLVARAT DL CLLA CL A Ll DL SPS
Gria pcntru cc arc a|tcincva dc spus tc lacc un mai bun ascu|tator i ii lacc pc
cci|a|i mai rcccptivi in |cqatura cu tinc. Dc ascmcnca, accst |ucru tc lacc mai intcrcsant
pcntru ci. Li vor simi un rca| intcrcs in |cqatura cu ccca cc qandcsc i simt (ccca cc din
pacatc cstc loartc rar, i dc ascmcnca, vor avca o inima mai dcsc|isa pcntru tinc, vor
ascu|ta ccca cc ai dc spus.
SVARL ASPLCTLLOR lVPORTANTL ALL ASCLTARll
l. Acorda atcnic |a ccca cc sc spunc, nu |a ccca cc vrci tu sa spui.
2. lii scnsibi| |a scntimcntc|c din spatc|c cuvintc|or pc carc |c auzi.
3. Pastrcaza-i mintca in ascu|tarc.
4. Sa-i pcsc cu adcvarat dc ccca cc simt i qandcsc cci|a|i.
RLGLl DL RLSPLCTAT
Comunicarca cstc cvidcnt, i dc ascmcnca, vita|a in rc|aii|c dc lami|ic, insa vom
discuta dcsprc accasta in scciunca dcsprc ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in lami|ic , rc|aii|c
49
dc lami|ic.
ln scciunca dvs. dc Dcc|araii Pcrsona|c dc |a paqina ll4 vci qasi o a|ta
dcc|araic scrisa cu |itcrc mari. COVNlCA VA LXPRlV L lNSVl lN VOD
CLAR ASCLT L C ADLVARAT Vcrqi acum |a accasta paqina i daca ai inc|cs
i cti dc acord cu accasta, scmncaza-tc in partca dc os. Apoi, daca dorcti sa o pui pc
un pcrctc, scric acccai dcc|araic cu |itcrc loartc mari pc o coa|a a|ba dc |artic aa
cum ai lacut mai dcvrcmc.
50
Capito|u| Doisprczccc
A Vcdca din Punctu| dc Vcdcrc a| A|tcuiva
Am tot auzit lrazc dc qcnu|, Dc aici dc undc stau cu...`, sau Vcrq o mi|a in
pantolii mci...`, ctc. Toatc accstca au rclcrirc comuna |a importana dc a avca puntc dc
vcdcrc distinctc i dilcritc. lnc|cqcrca |imitc|or proprii|or punctc dc vcdcrc i adcvarata
inc|cqcrc a punctc|or dc vcdcrc a|c a|tcuiva sunt ncccsarc pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc
Aur i pcntru o buna comunicarc.
Punctu| dc vcdcrc` a| unci pcrsoanc poatc inscmna doua |ucruri: l, Poatc
inscmna ccca spunc in mod |itcra| - punctu|` din carc o pcrsoana vcdc` |ucruri|c. 2, Sc
poatc rclcri |a opinia unci pcrsoanc. Opinia unci pcrsoanc sc bazcaza pc ccca cc sc
spunc |a punctu| l,, i pc crcdinc|c proqramatc a|c pcrsoanci.
ln primu| rand, |ai sa privim mai indcaproapc aspcctu| dc |a punctu| l,.
Vu|tc pcrsoanc au un punct dc vcdcrc |imitat i dictat dc laptu| ca c|c sunt
individua|itai scparatc. L|c vad liccarc |ucruri|c din propria poziic dilcrita, |itcra|
vorbind, dintr-un a|t punct. Vad numai din |ocu|` |or scparat i individua|. Lxista mai
mu|tc |ocuri` din carc o pcrsoana poatc vcdca ca i cum ar li a|tc pcrsoanc. lar
prob|cma cstc ca, vazand numai dintr-un sinqur |oc` nu sc poatc vcdca imaqinca dc
ansamb|u` sau marca imaqinc`.
lcmcia mctalorica
lata aici o a|cqoric cc poatc auta |a i|ustrarca accstci obscrvaii. Sa spuncm ca tu
imprcuna cu un prictcn va al|ai intr-un supcrmar|ct, insa lacci cumparaturi scparat. Tu
vii dc pc insu|a nr. l iar prictcnu| tau dc pc insu|a nr. 3. ln acc|ai timp, aco|o cstc o
lcmci carc vinc dc pc insu|a nr. 2, cxact intrc voi doi. Dupa un timp, ci inccp sa discutc
dcsprc ca.
,Ai vazut lcmcia carc vinc dc pc insu|a nr. 2`
,Da, sarmana dc ca.`
,Cc vrci sa spui cu sarmana dc ca` Lstc una dintrc cc|c mai lrumoasc lcmci pc
carc |c-am vazut vrcodata. Pun pariu ca cstc un top modc|.`
,Cc vrci sa spui La arc cicatrici tcribi|c. Probabi| ca a scapat dintr-un
inccndiu.`
Accasta conccpic incrcdibi| dc qrcita i |ipsa dc comunicarc sc datorcaza doar
unui simp|u |ucru - ,punctc|c dc vcdcrc` dilcritc. Dc lapt, lcmcia avca pur i simp|u
cicatrici|c pc umatatc din laa ci. Punctu| dc vcdcrc a| uncia dintrc pcrsoanc cstc din
partca cu cicatrici|c iar a| cc|ci|a|tc din partca lara cicatrici. Prin urmarc, liccarc dintrc ci
51
a |uat o |otararc, lormandu-i convinqcri c|arc` in |cqatura cu aspcctu| lcmcii. Din
cauza punctc|or |or |imitatc dc dc vcdcrc, ci au ramas liccarc cu convinqcri tota| dilcritc
in |cqatura cu ca. lar convinqcrca liccarcia dintrc pcrsoanc sc opunc i contrazicc pc a
cc|ci|a|tc. nu| considcra ca ca arata prccum un top modc| pc ambc|c pari a|c lcci ci,
iar cc|a|a|t ca ca cstc tota| inlricoatoarc pc ambc|c pari a|c lcci. Li au amandoi
drcptatc din punctu| |or dc vcdcrc |imitat. Cu toatc accstca, daca ci ar putca vcdca
lcmcia din laa (obinand astlc| un punct dc vcdcrc mai |arq,, ar vcdca ca amandoi sc
inca|a. Dc lapt, amandoi au tota|a drcptatc i amandoi sc inca|a comp|ct. Cum pot ci
amandoi sa aiba drcptatc atata timp cat punctu| dc vcdcrc a| liccaruia parc sa lic qrcit
sau c|iar imposibi| a li adcvarat i cum pot ci amandoi sa sc inc|c atata timp cat
ambii au in mod cvidcnt drcptatc din punctu| |or dc vcdcrc Dc lapt, atunci cand ai
simu|tan doua inc|cqcri contradictorii, dar totui adcvaratc, convinqatoarc, ai in rca|itatc
un adcvar i mai marc. Accasta situaic dilici|a poatc avca doua adcvaruri, liccarc dintrc
accstca parand sa o laca imposibi|a dc a li adcvarata pc cca|a|ta, accsta cstc un lc| dc
paradox crud. lar, un paradox cstc cc| mai apropiat |ucru prin carc poi aunqc |a
adcvaru| adcvarat sau c|iar |a intrcqu| adcvar. Accst cxcmp|u nc arata cum putcm
vcdca intrcqu| adcvar daca nc vom situa dcasupra liccaruia dintrc punctc|c dc vcdcrc
individua|c. Numai atunci putcm vcdca ,intrcaqa imaqinc`.
lara accasta imaqinc dc ansamb|u, nu pot cxista ramilicaii u|tcrioarc carc sa sc
bazczc pc inacuratcca punctc|or dc vcdcrc |imitatc. Sprc cxcmp|u, una dintrc pcrsoanc
ar putca olcri lcmcii o cartc dc vizita a unui bun aqcnt dc modc|inq pc carc c| i|
cunoatc, iar cca|a|ta pcrsoana numaru| dc tc|clon a| unui bun c|irurq cstctician pc carc
c| i| cunoatc.
Dintr-un punct dc vcdcrc mai |arq, putcm vcdca ca, probabi| lcmcia ar putca li un
top modc|, insa ar avca ncvoic dc c|irurqic cstctica.
ncori, ramilicaii|c unci udccai a |ucruri|or bazata pc un punct dc vcdcrc |imitat
poatc li o prob|cma mu|t mai qrava.
Nota: Nu-mi p|acc sa lo|oscsc cxcmp|u| dc mai sus in scnsu| in carc ma qandcsc
|a laptu| ca aspcctc|c nu sunt importantc - ccca cc contcaza in |cqatura cu cincva cstc a
li o pcrsoana buna sau nu. ln mod spccia|, aspcctu| nu ar trcbui sa aiba vrco
importana dandu-i omu|ui inc|inaia sprc discuii (prccum in cxcmp|u| dc mai sus,. lnsa,
oricum ar sta |ucruri|c, cu |-am lo|osit, pcntru ca cstc uor dc inc|cs i olcra un
cxcmp|u loartc bun in |cqatura cu ,punctc|c dc vcdcrc`.
VARlLL PNCTL DL VLDLRL
A|cqoria dc mai sus lacc o mica dcmonstraic, modu| cum a avca un punct dc
vcdcrc cat mai |arq posibi| nc pcrmitc o mai buna pcrccpic a rca|itaii i sa vcdcm mai
mu|t adcvaru|. n punct dc vcdcrc mai |arq nc poatc auta sa-i inc|cqcm mai binc pc
cci|a|i, sa inc|cqcm mai binc |umca i in cc|c din urma intrcqu| nivcrs din uru| nostru.
ln cazu| in carc punctu| nostru dc vcdcrc cstc dcstu| dc |arq, accsta nc pcrmitc sa
52
inc|cqcm mai binc celelalte punctc dc vcdcrc - atunci putcm comunica mai uor,
putcm intcraciona cu cci|a|i iar ci pot comunica mai uor cu noi. Dc cxcmp|u, punctu|
dc vcdcrc a| liccarui individ carc a citit o cartc oarccarc va li dilcrit, acctia o vor
pcrccpc in moduri dilcritc, accasta va li pcrccputa in mod dilcrit dccat cstc in rca|itatc,
dccat s-a intcnionat a li pcrccputa. Larqu| punct dc vcdcrc a| cititoru|ui i| va lacc sa
pcrccpa mai mu|t din ccca cc cstc cu adcvarat scris (in anumitc |imitc,.
Practicarca Rcqu|ii dc Aur i dczvo|tarca iubirii a|truistc va cxtindc punctu| dvs. dc
vcdcrc. lnsa, accst |ucru luncioncaza dc ascmcnca i pcntru cci din ur. Cu cat mai
mu|t ii dczvo|i un punct dc vcdcrc mai |arq, cu atat mai mu|t vci ap|ica Rcqu|a dc Aur.
i cu cat cti mai dcsc|is |a inc|cqcrca punctu|ui dc vcdcrc a| a|tcuiva, cu atat mai mu|t
vci rcducc dcca|ac|c carc nc scpara.
ln scciunca dvs. dc Dcc|araii Pcrsona|c dc |a paqina ll3 vci qasi o dcc|araic
scrisa cu |itcrc mari. VRLA SA VAD PNCTL DL VLDLRL AL CLLORLALl.
VRLA SA VAD lVAGlNLA DL ANSAVBL. Vcrqi acum |a accasta paqina i daca
inc|cqi i cti dc acord cu accasta, scmncaza-tc in partca dc os. Apoi, daca sa o pui pc
un pcrctc, scric acccai dcc|araic cu |itcrc loartc mari pc o coa|a a|ba dc |artic aa
cum ai lacut mai dcvrcmc.
53
Capito|u| Trcisprczccc
Dcpcndcnc|c Lqoistc
Dccidc cc Dorcti
Anqaamcntu| i Dctcrminarca
n scurt i simp|u prcccpt cstc acc|a dc a li scrvit dc cci|a|i cat mai puin
posibi| i dc a-i scrvi pc cci|a|i cat mai mu|t posibi|` - Lcv Nico|acvici To|stoi
Cca Vai Grca Prob|cma dc Dcpcndcna din Lumc
Vu|i dintrc cci cc abuzcaza sunt in inccrcarca dc a cvita proprii|c aspcctc a|c
vicii |or i pc carc |c qascsc ncp|acutc. Accasta poatc li doar o divcrsiunc carc ii inc
dcpartc dc nclcricirc, p|ictisca|a sau dc qo|iciunca intcrioara cc vinc dintr-o viaa cqoista
i ncroditoarc in |oc sa olcrc una roditoarc. Dc ascmcnca, oamcnii dc mu|tc ori sc
indrcapta catrc a|coo| sau a|tc droquri dupa cc au picrdut pc cincva din viaa |or, dupa
cc i-au picrdut scrviciu| sau o alaccrc, ctc. lnsa, cxista o ,radacina` in spatc|c tuturor
dcpcndcnc|or, accasta cstc cu mu|t mai rca dccat poi sa-i imaqinczi - i toata lumea
o arc.
Vai dcvrcmc am mcnionat cum cqoismu| cstc adcvarata sursa a tuturor
trasaturi|or ncqativc, sprc cxcmp|u |acomia. Dc ascmcnca, cqoismu| cstc adcvarata
sursa i cauza a tuturor dependenelor. lnsa, cu nu vorbcsc aici doar dcsprc
dcpcndcna carc dc obicci vinc in mintc atunci cand lo|oscti cuvintc prccum - droquri,
ocuri dc noroc, scx, ctc.
Carc sunt Dcpcndcnc|c
Carc cstc partca cqoista a sinc|ui i cca carc da dcpcndcna Accstca sunt mai
mu|tc. L|c dilcra dc |a pcrsoana |a pcrsoana, insa dc cc|c mai mu|tc ori c|c inc|ud
atraqcrca atcnici, p|accrca, poscsiuni|c (inc|usiv dc oamcni,, divcrsiuni|c i distracia
p|acuta, maini|c, casc|c, banii, ctc. Dar, inca o data spun, accstca sunt toatc numai
ramilicaii a|c obincrii accstor moda|itai (prin carc sc obin accstc ,satislacii`,. Prin
accstca sc dorctc practic tot ccca cc sc dorctc i sunt moda|itatca prin carc sc obin
toatc. Accstca aduc dcpcndcna pcntru LLL. Dcsiqur, |c poi dclini in continuarc i tu.
Accstca sunt in mod spccilic dcpcndcnc pc carc nu numai ca nu |c dorcti i |c vrci,
dar c|c imp|ica i ,rcvcrsu|` (cci cc sc tcm dc accstc |ucruri nu vor sa aiba dc a lacc cu
c|c, nu |c urmarcsc sau nu sc imp|ica,. Tot ccca cc ii dorcti sau cvii, toatc sunt
54
aspcctc a|c acc|ciai ,pari cqoistc a dcpcndcnci`. lndilcrcnt cc ii dorctc partca
cqoista, accasta dorctc, indilcrcnt daca vrca sau nu vrca.
Ar trcbui sa ai mcrcu in vcdcrc laptu| ca cxista un scop principa| in spatc|c
tuturor dcpcndcnc|or pari cqoistc a sinc|ui - cstc acc|a dc a pastra contro|u| asupra ta
i dc a mcninc i|uzia ca cti o cntitatc scparata. Dcci, pcntru sinc|c cqoist, mcnincrca
dcpcndcnc|or sa|c nu inscamna nimic mai puin dccat ,a sc mcninc in viaa`, c|iar
daca cstc dccat o i|uzic dc ncbun. lnsa pcntru c|, pcntru |upta cxistcnci |ui i daca
inccrci sa dai contro|u| ,parii spiritua|c a sinc|ui`, trcbuic sa lii conticnt dc scriozitatca
unci ascmcnca bata|ii.
Da-i Scama ca ,partca cqoista a sinc|ui` Tau cstc un Dcpcndcnt
Lti prcqatit pcntru tu|buratoru| adcvar Lqoismu| cstc prin c| insui cc| mai marc
i unicu| ,dcpcndcnt` din |umc. i oricat dc ocant poatc li accst |ucru, oricinc cstc un
dcpcndcnt, inc|usiv tu. Oricand ai cc| puin o mica nclcricirc, o iritarc, o ncqativitatc,
ctc., doar pcntru ca nu ai ccca cc ii dorcti ori trcbuic sa laci laa , sa laci ccva dc carc
nu vrci sa tc ocupi, accsta cstc rczu|tatu| dcpcndcnci cqoistc. lar accasta dcpcndcna
nu inscamna doar o cvadarc in droquri. Dcpcndcna parii cqoistc a sinc|ui poatc
producc oricc, dc |a rupcrca unci rc|aii i pana |a inccpcrca unui razboi
Sunt uor dc obscrvat manilcstari|c dcpcndcnci cqoistc a sinc|ui |a copii, pcntru
ca ci sunt mai puin comp|cci, nu sunt prca solisticai in moda|itai|c dc a-i ascundc
dcpcndcna. Dc catc ori nu ai vazut un copi| carc sc supara pcntru ca nu ia lost dat
ccca cc ii dorctc, ori ca nu cstc |asat sa laca ccca cc vrca sa laca. Ai vazut vrcodata
cat cstc dc manios pcntru accst |ucru, cum va distruqc in mod dc|ibcrat o ucaric, cum
va strica atmoslcra p|acuta din uru| |ui sau cum va inccrca sa rancasca pc cincva in
vrcun lc| Accst |ucru nu cvo|ucaza odata cu maturitatca, c| dcvinc doar mai comp|icat
i mai dcq|izat printr-o mu|imc dc ocuri - iar aciuni|c sunt dc dcpartc mu|t mai qravc.
Aa o li
Dc cc sa nu lic impacata partca cqoista Sa o |asam sa lic o ,dcpcndcnta` Dc
cc sa nu o |asam in continuarc sa aiba ccca cc ii dorctc, dc cc sa cvitc |ucruri|c cu
carc nu vrca sa aiba dc-a lacc Lxista numcroasc |ucruri pcntru carc nu trcbuic lacut
accst |ucru, motivc pcntru carc accasta nu luncioncaza. Ai vazut vrcodata rczu|tatc|c
ca|marii comportamcntu|ui ncqativ a| unui copi|. L| ii conso|idcaza rau| comportamcnt,
i| lacc i mai rau i sc intoarcc cu o razbunarc.
Partca cqoista dcpcndcnta nu cstc niciodata satislacuta. Accasta nu va li
niciodata lcricita dccat daca i sc olcra ccca cc ii dorctc. Accasta vrca intotdcauna mai
mu|t. lnca o data spun, daca ai copii poi vcdca uor asta in comportamcntu| |or. Astlc|,
nu vci li niciodata lcricit atata timp cat ci ii contro|caza viaa.
Apoi, cqoismu| mai cstc i sursa ncqativitaii. Accsta cstc ,anti` Rcqu|a dc Aur.
55
Dc cxcmp|u, atunci cand |ucruri|c nu mcrq dupa cum ii dorctc cincva, accstca
aducandu-i ,supararc i ncqativitatc`, cc sc intamp|a Draqostca nccqoista zboara alara
pc lcrcastra iar trasaturi|c ncqativc zboara inauntru. Accti oamcni inccp sa sc
comportc in moduri |ipsitc dc bunatatc, |ipsitc dc draqostc, iar accst |ucru poatc
inscmna |acomic, rautatc, ctc. ln cc|c din urma acctia aunq nitc mizcrabi|i iar cci cu
carc au |cqatura sunt ranii. Nu cstc ccva bun i cc nc-ar p|acca sa vcdcm.
Pcntru a da un a|t cxcmp|u subti| a| accstui qcn dc |ucruri, sa nc imaqinam ca
cincva batc cu un crcion pc o masa. Accst |ucru i sc parc cncrvant. ln intcrioru| tau
cti dcranat, iar cmoia ncqativa in|ocuictc scntimcntc|c dc qria pcntru sau in |cqatura
cu acca pcrsoana. Punc accst |ucru in pcrspcctiva - carc cstc cc| mai important aspcct
in accst sccnariu, laptu| ca pcrsoana lacc ccva cncrvant sau laptu| ca ii picrzi draqostca
a|truista intr-o anumita masura
Accsta cstc un cxcmp|u subti|, un incidcnt minor, dar cxista mu|tc ca accsta. Dar
cxista unc|c i mai mari. Prccum acc|a in carc liu| dvs. va |ovctc maina. Sau un al.
Sau... lnsa daca tc qandcti |a toatc accstca, exista un oarecare motiv destul de
bun pcntru a-i picrdc draqostca a|truista ln opinia noastra, nu. Dc cc ln toatc
circumstanc|c, indilcrcnt cat dc atrocc cstc ccva, picrdcrca draqostci ta|c a|truistc lacc
totui |ucruri|c i mai rc|c. Accst |ucru nu lacc |ucruri|c mai bunc. lntrucat, mcnincrca
draqostci ta|c a|truistc olcra cc| puin oportunitai pcntru ca |ucruri|c sa mcarqa mai
binc. Totui, putci |ua masuri discip|inarc i totui sa lii un iubitor a|truist. lnsa, daca vci
aciona in timp cc simi sau qandcti ncqativ, accstc |ucruri vor avca intr-o oarccarc
masura consccinc distructivc.
Lucrarca in trairca prin Rcqu|a dc Aur ncccsita iniicrca rupcrii provocarii
,dcpcndcnci cqoistc`. O pcrsoana nu poatc li iubitoarc a|truista i in acc|ai timp i
cqoista.
Tcrapia - Tratcaza-tc Tu lnsui dc Dcpcndcna Lqoista
Nu tiu cai dintrc voi suntci lami|iarizai cu vcc|ca povcstc pcntru copii ,Vicu|
Trcn carc Poatc`, insa accasta cstc un bun cxcmp|u dc anqaamcnt i dctcrminarc.
Trcnu| ar spunc ,Crcd ca pot, crcd ca pot` in timp cc urca pc un dca| incrcdibi| dc
dilici|. i in cc|c din urma a rcuit. ldcca cstc, T TL POl SCHlVBA pc tinc insui. ln
primu| rand, totu| inc dc intcnsitatca cu CARL DORLTl ACLST LCR C
ADLVARAT. Vaoritatca oamcni|or nu ,obin` cu adevarat asta (c|iar daca ar putca
crcdc ca au obinut,. lndata cc tc-ai dccis cc ii dorcti in viaa i ca vrci sa lic astlc|, poi
inccpc prin a |ua masuri pcntru a tc sc|imba, pas cu pas - i nimeni nu te poate
opri in afara de tine. lar in accst |ucru sc al|a prima c|cic. DLClZlA. DLClDL-TL CL
DORLTl C ADLVARAT.
Dccidc Cc Dorcti cu Adcvarat
lnccpi prin a tc qandi in |cqatura cu dclinirca tipu|ui dc |umc in care ai vrea sa
traieti. Apoi qandctc-tc cum ai vrea sa fii tu. Accstc doua |ucruri sunt inscparabi|c.
56
Cum eti tu, va determina in cc|c din urma tipu| dc |umc in carc traicti. ln timp cc
tc qandcti |a toatc accstca, trcbuic sa ici o dccizic lcrma, anqaamcntu| ca laci sa sc
intamp|c asta sau a|tlc|, vci trai prccum o mcduza dusa dc marcc.
Comporta-tc prccum un Droqat |a Rccupcrarc
Rccupcrarca din dcpcndcna dc droquri i din a|tc tipuri dc dcpcndcnc,
inc|cqcrca va|orii dccizici dc a vrca cu adcvarat sa lic aa i cum poatc accst |ucru va
dctcrmina in cc|c din urma in cc tip dc |umc traicti. Sc cunoatc dc ascmcnca va|oarca
dctcrminarii i anqaamcntu|ui. Poatc li loartc qrca c|ibcrarca dc o dcpcndcna. lnsa, cci
carc sc al|a ,in vaqoanc` au invaat ca in primu| rand cstc dorina dc a sc rupc dc
dcpcndcna, apoi, |uarca unci decizii absolute pcntru a lacc accst |ucru i mai apoi,
determinare absoluta i angajamentul pcntru sc|imbarc, accstca sunt mari|c c|ci
in rca|izarca unci sc|imbari. Dc lapt, cat dc qrcu cstc sa rupi dcpcndcna, arc |cqatura
cu adcvarata dorina i cu ,dorina` dc a sc|imba. Am vazut mu|i oamcni ,inccrcand`
sa rcnunc |a lumat, insa carc nu dorcau cu adcvarat sa laca accst |ucru. Acctia dc
obicci nu rcucsc. lnsa oamcnii carc dccid cu adcvarat in intcrioru|ui |or inii ca vor sa
renune, acctia rcucsc.
Vczi Partca Lqoista a Sinc|ui ca pc un Dcpcndcnt
A vcdca partca cqoista a propriu|ui tau sinc ca pc un dcpcndcnt, poatc dc lapt sa
tc autc sa o inlruni. Tratcaza-i totui propriu| tau sinc cqoist ca i cum ar li un
dcpcndcnt dc droquri. Poi c|iar invaa dcsprc accst |ucru prin dilcritc ,proqramc in l2
pai`. Trcbuic mai inaintc sa vezi i sa recunoti ca ai o prob|cma. Apoi, trcbuic sa
doreti rupcrca dc dcpcndcna i sc|imbarca, sa tc decizi cu adcvarat pcntru
sc|imbarc. Dupa carc, sa dclincti prob|cma, sa adopi o stratcqic pcntru a prc|ua
contro|u| i sa o |ovcti. Stratcqia poatc inc|udc laptu| dc a li dcsc|is i cinstit cu cci|a|i
in |cqatura cu prob|cma ta, dc a obinc un suport dc qrup i dc a ccrc autor in cazu| in
carc simi o a|unccarc. lnsa, trcbuic mai prcsus dc toatc sa ici un angajament abso|ut
in lavoarca sc|imbarii, anqaamcnt carc sa tc determine sa nu rcnuni.
la un Jurna| dc Lucru pcntru Prob|cmc|c Ta|c dc Dcpcndcna
Dcci, urmatoarca noastra sarcina din Jurna|u| dc Lucru cstc dc a lacc o |ista cu
proprii|c ,dcpcndcnc a|c parii cqoistc a sinc|ui, cu dorinc|c i cu tcmcri|c. Vci qasi
lormu|arc|c pcntru accstca |a paqini|c lll i ll2. Dupa citirca accstui paraqral |c poi
comp|cta imcdiat. Tc pun accstca cu adcvarat pc qanduri. Cc tipuri dc qanduri ii
impicdica trairca mcrcu in Rcqu|a dc Aur Cc lc| dc qanduri tc pot conducc |a picrdcrca
scntimcntc|or dc compasiunc, qria, daruirc, partaic - cu a|tc cuvintc, cc poatc avca un
impact ncqativ pcntru draqostca ta a|truista. Nu oricc contcaza. Poi avca bani, bunuri
matcria|c, ctc., i totui sa nu-i lic alcctata draqostca. lnsa cc sc intamp|a daca accstca
57
o vor lacc Dc ascmcnca, poi lacc |ucruri carc nu ii p|acc sa |c laci iar accstca sa nu ii
alcctczc draqostca. Dar daca o sc va intamp|a aa Daca picrzi totul sau oricc i s-ar
intamp|a, tc pot face accstca sa-i picrzi draqostca, ai o prob|cma dc dcpcndcna carc
tc contro|caza in mod ncqativ. Accstca sunt |ucruri dc carc trcbuic sa lii conticnt, dc
carc trcbuic sa tc ocupi in cazu| in carc vrci cu adcvarat sa traicti in Rcqu|a dc Aur tot
timpul. Accasta |ista va li dc autor numai pcntru idcntilicarca potcnia|c|or ta|c
prob|cmc, astlc| incat sa lii conticnt dc ccca cc ai putca avca ncvoic in |ucrarca ta
(rca|izcaza copii sup|imcntarc a|c accstor paqini in cazu| in carc nu cxista spaiu sulicicnt
pcntru a comp|cta toatc prob|cmc|c ta|c,.
58
Capito|u| Paisprczccc
Obincrca unui anumc Autor
din partca Subconticntu| Tau
Subconticntu| nostru arc un impact cnorm asupra vici|or noastrc. nc|c studii
arata ca mai mu|t dc 9S din tot ccca cc qandim i ccca cc laccm cstc iniia|izat in
subconticnt. Accsta arc un contro| dcstu| dc putcrnic asupra comportamcntu|ui i vicii
noastrc.
Subconticntu| cstc ascmcnca unui computcr. i |a lc| ca toatc computcrc|c,
accsta opcrcaza in luncic dc cum cstc ,proqramat`. Proqramarca accstuia poatc li
buna i dc autor, ori poatc li proasta i p|ina dc ,dclcctc`. Daca ai o proqramarc
ncqativa sau carc punc o picdica in vrcun lc| vicii ta|c (aa cum au maoritatca
oamcni|or,, accasta poatc contracara i ruina toatc clorturi|c constructivc pc carc |c
laccm.
Obincrca Sincronizarii dintrc Conticnt i Subconticnt
Pcntru ca scopu| oricarui proqram sa lic clicicnt i atins cu adcvarat, conticntu|
i subconticntu| trcbuic sa |ucrczc imprcuna. Dc mu|tc ori, o pcrsoana ia dccizii maorc
in mintca conticnta, insa mintca subconticnta cstc in conl|ict cu accstca iar
continuarca |ucrarii cstc in opoziic cu scopu| conticnt. Din momcnt cc atat dc mu|tc
qanduri i aciuni pc carc |c laccm vin din subconticnt, accstca pot anu|a in tota|itatc
dorinc|c conticntc, i dc lapt, |ucruri|c sc intamp|a in opoziic cu ccca cc dorcti tu.
Sprc cxcmp|u, o pcrsoana poatc dccidc ca dorctc o caricra dc succcs i lacc toatc
|ucruri|c corcct i conticnt pcntru ca accst |ucru sa sc intamp|c. Sc instruictc i ap|ica
ccca cc a invaat in practica, ctc. lnsa, daca subconticntu| cstc proqramat pcntru ccc,
pcrsoana va lacc |ucruri carc contracarcaza i distruq scopu| conticnt. Accstca pot li
|ucruri stupidc i ncinscmnatc, cum ar li scaparca unui cuvant intr-un momcnt
ncpotrivit, ori a aunqc prca tarziu |a o inta|nirc sau c|iar mici ,scapari` lizicc carc
provoaca anumitc prob|cmc in |ucrarca pc carc o laci. Accst |ucru poatc li invins in mai
mu|tc moduri.
Dc ascmcnca, accst |ucru sc poatc ap|ica pcntru dczvo|tarca pcrsona|a sau
pcntru atinqcrca scopuri|or spiritua|c. Dc cxcmp|u, daca cti in inccrcarca dc a li
pozitiv, iar subconticntu| continua sa scuipc qanduri i rcacii ncqativc, accstca
,scurtcircuitcaza` in mod clcctiv c|u| dvs.
59
Dc cc mi sc Parc ca Lu Continui sa Va lmpuc Sinqur in Picior
ln primu| rand (aa cum am mcnionat mai dcvrcmc,, partca cqoista a sinc|ui
lo|osctc proqramarca ncqativa in sinc i pc sinc, pcntru a sc pastra scparat, pcntru a
pastra contro|u| i pcntru a sc mcninc ,in viaa`. Nu dorctc sa-i lic amcninata
,poziia`. Dar pcntru un momcnt, sa aruncam o privirc |a cc lc| dc proqramarc arc
subconticntu| prin sinc insui, poatc li accasta atat dc auto-distructiva.
Prob|cma cstc ca, cci mai mu|i dintrc oamcni nu ii a|cq niciodata propria
proqramarc. ncori proqramarca subconticntu|ui nostru a lost dczvo|tata |a intamp|arc
prin mcdiu| in carc traim prin i cxpcricnc|c noastrc. A|tcori accsta a lost proqramat in
mod dc|ibcrat in noi, dc a|tc pcrsoanc i dc cu|tura cu|tura noastra ca intrcq. Accst |ucru
a inccput din momcntu| in carc nc-am nascut (i probabi| c|iar din pantcc, i a
continuat pana in prczcnt. Astlc|, proqramatorii notri au lost, socictatca noastra,
parinii, co|cqii, coa|a, tc|cvizoru|, |ucruri|c pc carc |c-am citit, li|mc|c, ctc., ctc., (i
cxpcricnc|c noastrc in toatc in |cqatura cu accstca,.
Din pacatc, maoritatca dintrc oamcni nu sunt conticni dc proqramarca |or i nu
ar ti cum sa o sc|imbc c|iar daca ar li conticni dc asta. Daca vrci cu adcvarat sa
cvo|uczi, ar trcbui sa laci o auto-cxaminarc a proprici ta|c proqramari i sa dccizi daca
ccva din accasta cstc auto-distructiva sau |ucrcaza contrar idca|uri|or i obicctivc|or ta|c
(daca Rcqu|a dc Aur cstc principiu| prin carc dorcti sa-i traicti viaa, poi paria ca o
anumita partc a proqramarii cstc contrara accstcia,.
Lccu| i motivc|c cccu|ui sunt adcsca proqramatc. Caiva dintrc oamcni au avut
o buna proqramarc in copi|aric, proqramarc carc sa li lost un suport pcntru
capabi|itatca dc a rca|iza ccca cc dorcsc in viaa, ca sa nu mai vorbim dc susincrca
bcnclicii|or dc a li un iubitor a|truist. ln mod cvidcnt, nu vci li in masura sa cxaminczi
toatc proqramari|c in acc|ai timp (cc| puin in condiii norma|c,, insa pc o parte dintrc
accstca |c poi contcmp|a. Privctc-|c ca pc prob|cmc cc apar in viaa ta. din timp in
timp.
Dupa carc, trcbuic sa contcmp|i |a cc lc| dc proqramarc ai vrca sa ai i carc ar
putca sa lic buna pcntru tinc. Dupa cc ai lacut accstc doua |ucruri, poi lo|osi dilcritc
mctodc dcsprc carc vom discuta mai tarziu, pcntru a in|ocui sau pcntru a sc|imba
mu|tc sau c|iar toatc dintrc proqramari|c dvs., pcntru a va lacc subconticntu| sa
|ucrczc pcntru dvs. in |oc sa |ucrczc impotriva dvs.
Lupta pcntru O Cauza Buna
Combatc proqramarca ncqativa, qanduri|c ori scntimcntc|c carc nu sunt cu
adcvarat clicicntc. Cc| mai bun mod dc a invinqc cu adcvarat ncqativu| cstc acc|a dc a
lacc proqrcsc catrc binc. Vom discuta dcsprc modu| cum sc poatc lacc accst |ucru.
Primu| |ucru dc lacut cstc acc|a dc a stabi|i obicctivc|c i idca|uri|c, apoi dc a
prc|ua contro|u| asupra subconticntu|ui prin lo|osirca alirmaii|or , ruqaciunii , auto-
|ipnozci sau oricc a|tccva carc va poatc auta sa indcp|inii accst |ucru. O spun inca o
60
data, subconticntu| cstc loartc putcrnic i |ucrcaza intotdcauna in lunda|. Accsta poatc
li lacut sa |ucrczc mcrcu PLNTR obicctivc|c i idca|uri|c conticntu|ui sau lVPOTRlVA
accstuia. Dcci, |uand masuri pcntru proqramarca subconticntu|ui prin dorina
conticnta, ii vci lacc subconticntu| sa |ucrczc pcntru tinc in |oc sa |ucrczc impotriva
ta. Accst |ucru lacc o RlAA dilcrcna intrc a avca un subconticnt in armonic, carc sa
|ucrczc imprcuna pcntru dorinc|c i scopuri|c conticntu|ui dvs. ,Alirmaii|c
Subconticntc`, lnrcqistrari|c mcnionatc cc insocsc cartca lo|oscsc un amcstcc dc
tc|nici dovcditc tiinilic, pcntru autoru| LNORV carc sc obinc prin a va lacc propriu|
subconticnt sa |ucrczc pcntru dvs., pcntru atinqcrca scopuri|or dvs.
61
Capito|u| Cincisprczccc
Obicctivc|c
Llcctc|c dclinirii i stabi|irii unui obicctiv in viaa poatc li obscrvat in mai mu|tc
moduri. Votivu| din spatc parc a li in |cqatura cu ccva matcria| ncscmnilicativ sau |ipsit
dc scns in cc|c mai mu|tc dintrc cazuri, nu cxista numai matcria, nu sc ,oprctc` totu|
numai |a matcric. Lstc mai mu|t o c|cstiunc a laptu|ui daca accstc motivc au crcat sau
nu un qo|, daca s-a |uat o dccizic pcntru mcrqc ,mai dcpartc pc accasta ca|c` i dc a |c
ap|ica pcntru sinc cu consccvcna i discip|ina. Atunci, indilcrcnt dc accstc ,opriri` sau
,obstaco|c`, ,continua sa mcrqi inaintc i iar inaintc`, nu contcaza cat dc dilici| sc poatc
aunqc aco|o, pana cand sc atinqc obicctivu|. At|cii catiqatori i antrcnorii cunosc dc
ascmcnca accst |ucru, avantau| cxtrcm dc important a| vizua|izarii dc ncc|intit a unui
obicctiv, cu dctcrminarc i anqaamcnt.
Acc|cai |ucruri sc poatc ap|ica i pcntru dczvo|tarca pcrsona|a ori spiritua|a, insa
cstc puin mai comp|icat. ln |oc dc a avca numai un sinqur obicctiv pcntru o caricra dc
succcs, poi ap|ica stabi|irca obicctivu|ui pcntru ca|itai pcrsona|c, pcntru virtui i
trasaturi dc pcrsona|itatc. lar atunci cand tc vci sc|imba tu insui in accst mod, oricc
a|tccva din cxtcrioru| tau dc ascmcnca sc va sc|imba. Cinc cti i cum cti, vci
dctcrmina cinc ii sunt prictcnii, cc lc| dc |oc dc munca obii, cc tip dc rc|aii ai -
accasta cstc pur i simp|u radacina a tot ccca cc cstc viaa ta. Sprc cxcmp|u, daca cti
un dcpcndcnt dc droquri, ai in qcncra| prictcni carc sunt i ci dcpcndcni dc droquri, ai
putca avca prob|cmc |a |ocu| dc munca, un standard scazut dc viaa , o |ocuina mica,
ctc. lnsa, prin a sc|imba numai un sinqur |ucru, prin |asarca droquri|or in urma ta, in
cc|c din urma sc producc o sc|imbarc a prictcni|or, a scrviciu|ui i a mcdiu|ui viaa.
Sc|imbarca a|tor trasaturi prccum |cnca, poscsivitatca, |acomia, amanarca, ctc., in
contrapari|c |or pozitivc, accstca va sc|imba dc ascmcnca viaa. Sc|imbarca in cincva
carc |ucrcaza pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc Aur, imp|ica mu|tc sc|imbari dc trasatura,
astlc| arc |oc un marc impact asupra vicii ta|c.
lo|osirca Alirmaii|or
pcntru Rca|izarca Obicctivc|or Ta|c dc Dczvo|tarc Pcrsona|a
Alirmaii|c sunt dcc|araii pcntru a-i ,acorda` tu insui ,dirccii|c`. Accstca vin sa
va intarcasca a|cqcrca conticnta, dorinc|c i dirccia in viaa, auta |a obincrca
a|cqcri|or in proqramarca subconticntu|ui , modc|c|c dc comportamcnt pcntru tot ccca
cc vei dori sa sc intamp|c.
lo|osirca alirmaii|or cstc un marc ,instrumcnt` - o tc|nica pcntru dczvo|tarca
virtui|or i ca|itai|or in tinc insui, accstca tc vor auta sa-i atinqi scopuri|c, idca|uri|c,
dc ascmcnca dc vor auta |a corcctarca ,scapari|or` sau a comportamcntu|ui ncqativ.
62
Virtui|c i ca|itai|c pc carc i |c dorcti a li dczvo|tatc pot inc|udc |ucruri cum ar
li cumpatarca, siqurana dc sinc, smcrcnia, b|andcca, scnsibi|itatca, bunatatca,
compasiunca, conticntizarca, viqi|cna, punctua|itatca, vita|itatca, conccntrarca, auto-
discip|ina, ascu|tarca, prccizia, o buna comunicarc, pcrscvcrcna, stabi|itatca
cmoiona|a, rcsponsabi|itatca, a li om dc nadcdc, ctc. Accstca sunt trasaturi |a carc vci
|ucra prin lo|osirca alirmaii|or ta|c pcrsona|c, aa cum sunt dcscrisc mai os in accasta
scciunc.
lo|osirca unci alirmaii cstc prccum p|antarca unci scminc in pamantu| lcrti| a|
subconticntu|ui tau, i |a lc| ca o samana, accasta arc ncvoic dc ncvoic dc inqriirc,
a|tlc| poatc muri. Din accst motiv, alirmaii|c sunt instrumcntc carc sunt lo|ositc zi|nic i
lrccvcnt dc catrc cci carc dorcsc sa sc sc|imbc.
Alirmaii|c ,Corcctoarc`
Daca vrci intr-adcvar sa tc sc|imbi cat mai rcpcdc posibi|, o alirmaic corcctoarc
pozitiva ar trcbuic lacuta imcdiat i de fiecare data cand cincva ii spunc dcsprc ccva
bun cc ar trcbui sa corcctczi ori daca ii punctcaza un dclcct. Accst |ucru ar trcbui lacut
instantancu, sinccr, in qand, c|iar atunci cand i-a lost pus in vcdcrc.
Pcntru ca alirmaii|c sa lic clicicntc, accstca trcbuic sa lic intotdcauna stabi|itc ca
avand rczu|tat pozitiv, in |oc sa sc inccrcc ncqarca` unci ncqativitai. Dc cxcmp|u, daca
tc-ai inluriat pc ncdrcpt, alirmaia pc carc ar trcbui sa o lo|oscti nu poatc li, Lu nu
sunt un ncqativ`, Lu nu sunt lurios`, sau ccva dc qcnu| accsta. Accstca trcbuic
lormu|atc prin lrazc pozitivc - ccva dc qcnu|, Lu sunt pozitiv, smcrit i lubitor A|truist`.
Cu a|tc cuvintc, vci spunc intotdcauna un |ucru bun pc carc vrci sa-| obii, niciodata nu
lo|osi un dub|u ncqativ`, niciodata nu acorda cncrqic unci trasaturi ncqativc pc carc
dorcti sa o modilici. Acorda in sc|imb cncrqic pcntru trasaturi|c pozitivc carc vor
in|ocui ncqativu|.
Dc ascmcnca, amintctc-i ca subconticntu| cstc ccva prccum un robot lara
mintc - accsta doar sc supunc i inc|cqc |ucruri|c in mod literal, accsta nu inc|cqc
|ucruri|c |a ,modu| liqurat`, nu |c ,intcrprctcaza`, ,nu tic |a cc sc rclcra accstca`.
Astlc|, alirmaii|c ar trcbui sa lic intotdcauna prccum un fapt deja implinit cum ar li
Lu sunt aa i astlc|`, in |oc sa |c |asai nctcrminatc pcntru un posibi| viitor, ccva dc
qcnu|, Lu voi li...`, Am dc qand sa liu...` sau Avrca sa li mu|t mai...`. Alirmaii|c
lormu|atc in accstc moduri nu au pur i simp|u nici un scns pcntru subconticnt, nu
spun subconticntu|ui ca accasta cstc o sc|imbarc cc ar putca avea loc in viitor. lar
pcntru ca viitoru| cstc intotdcauna in viitor, accsta dc lapt prcvinc sc|imbari|c cc s-ar
producc vrcodata - pcntru ca noi nc al|am intotdcauna in acum`. Sprc cxcmp|u, sa
spuncm ca cti un robot carc inc in mana o |inqura iar cu vrcau sa rcnuni |a ca, sa
arunci |inqura. Ar trcbui sa-mi dau scama cxact cc anumc sa-i spun pcntru a tc lacc sa
arunci |inqura. Daca cu tiu ca tu vci |ua numai |itcra| cuvintc|c mc|c, aa cum tiu ca o
lacc i subconticntu|, atunci am ncvoic dc o lraza in carc cuvintc|c mc|c sa lic
corcspunzatoarc pcntru tinc, a|tlc| nu vci inc|cqc ca cu vrcau sa arunci |inqura i nu vci
63
lacc accst |ucru. Astlc|, daca cu i-am zis ca |inqura ii va cadca`, ccca cc |itcra|mcntc
inscamna pcntru tinc ca VLl arunca |inqura, nu ca ar trcbui sa cada lVLDlAT. Dcci, cc
sc intamp|a O vci pastra, atcptand ca pc viitor SA-l cada. Dar, daca cu spun arunca
|inqura` sau tu arunci |inqura`, atunci accasta ii va cadca.
Catcva Alirmaii Pozitivc lundamcnta|c
Accstca sunt unc|c dintrc alirmaii|c standard pc carc |c poi lo|osi:
Afirmaiile pentru dimineaa:
ln primu| rand, amintii-va idca|u| dumncavoastra (pcrsoana cc rcprczinta cc| mai
binc conccptu| dvs., o marc pcrsona|itatc sau pcrsoana pc carc vrci sa o imii,. Atunci
cand tc qandcti |a idca|u| tau, asiqura-tc ca nu tc qandcti |a pcrsoana in sinc , |a
pcrsona|itatc, ci mai dcqraba |a cxcmp|u| pc carc i| da.
Acum, in timp cc ai idca|u| in mintc, spunc pcntru tinc insui in |initc sau cu
vocc tarc in particu|ar, cu dcp|ina inc|cqcrc, simte accst |ucru, nu doar ca pc o
rcpctiic dc cuvintc, spunc Voia Ta sa sc laca Doamnc (sau numc|c oricarui Dumnczcu
ai a|cs,, nu a mca, in minc i prin minc, arata-mi cc trcbuic sa lac in accasta zi i |asa-
ma sa liu un cana| a| binccuvantari|or Ta|c pcntru toi`. Daca dorcti sa lic numai unu|
carc ,prindc totu|` pcntru a trai in Rcqu|a dc Aur, poi spunc pur i simp|u alirmaia ta,
,Lu sunt o pcrsoana iubitoarc a|truista`. O a|ta lrumosa i spccia|a ruqaciunc din cca a
Sl. lrancisc, accasta spunc ca, ,Dumnczcu va lacc, in minc i prin minc`. Pcntru toatc
alirmaii|c pc carc |c spui, rcpcta-|c timp dc cinci minutc.
Daca traicti a|aturi dc a|ii carc |ucrcaza pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc Aur
imprcuna cu tinc, dc ascmcnca poi inccpc prin a |c ccrc zi|nic o lavoarc - CLRL-LL |or
sa tc criticc pcntru a tc auta sa dcvii cca mai buna pcrsoana iubitoarc a|truista carc
poatc cxista.
Afirmaiile pentru seara:
la-i alirmaii|c pcrsona|c pcntru obicctivu| tau din prczcnt, pcntru virtutca ,
ca|itatca |a carc |ucrczi in mod spccia| pcntru a o dczvo|ta. lar mai apoi trcbuic sa laci
alirmaia pcntru vis (urmcaza mai os,.
Afirmaiile de dinainte de culcare:
Dc cc|c mai mu|tc ori, accasta cstc cca mai clicicnta alirmaic, pcntru ca o rcpci
inaintc dc a mcrqc |a cu|carc, accasta patrundc cc| mai adanc in subconticnt. Din accst
motiv, cca mai marc prioritatc ar trcbui sa o aiba alirmaia pc carc o laci atunci cand
mcrqi |a cu|carc.
Daca vrci sa lii in starc sa-i amintcti dimincaa visc|c, daca vrci sa lii conticnt
in timpu| visc|or, lo|osctc urmatoarca dcc|araic ca pc o alirmaic dc dinaintca
somnu|ui pana cc dilicu|tatca cstc rczo|vata: lmi amintcsc visc|c i sunt conticnt in
timp cc viscz.
64
Cum sa Pcrsona|izczi lrazc|c Alirmaii|or
Daca nu cstc posibi| sa obii proprii|c-i alirmaii dc |a cincva carc cstc un cxpcrt,
poi ccrc indrumarc (in |cqatura cu alirmaii|c, in timpu| ruqaciunii sau mcditaici, ori
numai sa tc qandcti |a trasaturi|c ncqativc , cqoistc pc carc |c ai i pc carc tii ca
trcbuic sa |c sc|imbi, |a trasaturi|c pozitivc pc carc ai dori sa |c ai. Dc lapt, ca partc a
proqramu|ui Rcqu|ii dc Aur cstc i rca|izarca unci |istc. Acorda ccva timp pcntru a lacc
accst |ucru acum. La paqina l06 vci qasi o Lista cu Obicctivc i Alirmaii Pcrsona|izatc
pcntru a tc auta sa idcntilici i sa scpari ccca cc dorcti sa sc|imbi. Arunca o privirc in
partca buna a inimii ta|c, lii loartc sinccr cu tinc insui, la o |ista cu tot ccca cc vrci sa
sc|imbi in |cqatura cu tinc insui. Gandctc-tc |a |ucruri|c carc ar putca li b|oca sau
obstaco| in ca|ca crcarii idca|u|ui tau spiritua|. Hotaratc-tc sa laci opusu| - rca|izcaza
inca o |ista doar cu alirmaii|c a tot ccca cc cstc ,pozitiv`. Cu a|tc cuvintc, daca cti un
|cnc, scric ca |ucrczi din qrcu pcntru a dcvcni |arnic i cncrqic. Pcntru a|tc idci poi
consu|ta |ista dc alirmaii carc urmcaza, accasta tc va auta |a qasirca alirmaii|or
pozitivc in ,opoziic` dilcritc|or trasaturi ncqativc.
Dupa cc i-ai tcrminat |ista, vci inccpc prin a |ucra |a sc|imbari|c punctatc una
catc una. A|cqc numai NL din acc|c |ucruri pc carc dorcti sa |c modilici (primu| din
cc|c mai importantc,, apoi citctc in cc|c cc urmcaza modu| cum sa ap|ici Alirmaia
Pcrsona|izata.
n slat: ln timp cc subconticntu| cstc prccum un computcr i ia |ucruri|c aa
cum |c spui in mod |itcra|, conticntu| |ucrcaza prccum un li|tru i lacc intcrprctari pc
carc |c ia in considcrarc. Dc cxcmp|u, sa spuncm ca privcti |a un actor dc comcdic pc
carc i| considcri cxtrcm dc amuzant i lo|oscti un arqou pcntru a tc cxprima, ccva dc
qcnu|, ,L| ma omoara pc minc`. Accst |ucru nu inscamna ca prin propria-i
proqramarc ,c| tc va ucidc` in vrcun lc|. lnsa, atunci cand laci |ucruri carc sc adrcscaza
dircct subconticntu|ui, sau cand cti intr-o starc modilicata carc acccscaza
subconticntu|, nu ai accasta mara dc mancvra, trcbuic sa li lii loartc |itcra|.
lata catcva trasaturi pcrsona|c ncqativc i alirmaii|c pozitivc ,in opoziic`, carc sa
tc autc in sc|imbarc:
Trasaturi Ncqativc cc rmcaza a li Vodilicatc:
lntarzicrc - ,Lu sunt totdcauna punctua|.`
Lcnc - ,Lu sunt clicicnt, cncrqic i |ucrcz din qrcu. lmi indcp|incsc totdcauna
sarcini|c pc carc am dc lacut.`
lrcsponsabi|itatc - ,Lu qandcsc i acioncz totdcauna in mod rcsponsabi|.` ,Vrcau
sa lac |ucruri|c in mod pozitiv, in mod corcspunzator i in scopu| dc a-i auta pc cci|a|i.`
,Tot ccca cc lac cstc lacut binc, pozitiv i drcpt.`
Sacaia|a - ,Spun |ucruri|c cuiva numai atunci cand cstc ncccsar.` ,Ori dc catc ori
65
atraq atcnia spunand cuiva ccva anumc, o lac cu draqostc i in mod concis.`
Amanarc - ,lac totdcauna in mod prompt i binc |ucruri|c pc carc trcbuic sa |c
lac.` ,Sunt prolund, clicicnt i rapid in |ucruri|c pc carc |c am dc lacut.`
Zqarccnic - ,Sunt a|truist in a olcri atunci cand cstc in Voia Lui Dumnczcu, iar
accst a|truism ma lacc sa ma simt binc i ma ump|c dc o prolunda siqurana i pacc
intcrioara.` ,Atunci cand cstc in Voia Lui Dumnczcu, olcr cu qcncrozitatc i impart ccca
cc am cu cci|a|i.`
Dclcnsiva - ,Vrcau ca oamcnii sa-mi aratc |ucruri|c pcntru a dcvcni mu|t mai
pozitiv, mai iubitor i clicicnt.` ,Acccpt cu bunavoina oamcnii carc imi arata |ucruri|c cc
ma pot ridica pc minc insumi sau carc ma pot lacc mai bun data viitoarc.`
Lacomic - ,Sunt mcrcu un iubitor a|truist.` ,Atunci cand cstc in Voia Lui
Dumnczcu, olcr in mod |ibcr i cu qcncrozitatc.`
Ncindurarc - ,Sunt bun i iubitor a|truist.` ,Atunci cand cstc in Voia Lui
Dumnczcu, sunt b|and in comportamcnt i in rc|aii|c mc|c cu cci|a|i.`
lntrovcrtirc - ,lmi cxprim qanduri|c i scntimcntc|c.` ,Sunt mcrcu o rcvarsarc.`
,Sunt dinamic.` ,Sunt atraqator i iubitor a|truist.`
lnsistcn a i Aroqan a - ,Sunt totdcauna conticnt i scnsibi| |a scntimcntc|c i
ncvoi|c cc|or|a|i.` ,Sunt un iubitor a|truist.`
Ncinqaduin a - ,Atunci cand cstc in Voia Lui Dumnczcu pot atcpta cu ca|m, cu
pacc a minii i rabdarc.` ,Sunt totdcauna rabdator i cu iubirc lara nici un intcrcs atunci
cand accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.`
ra - ,Sunt totdcauna bun, cu bun simi iubitor a|truist.`
luric ira iona|a - ,lmi cxprim totdcauna scntimcntc|c cu draqostc a|truista.`
Vio|cn a Distructiva - ,Sunt totdcauna b|and, bun i iubitor a|truist in atitudinca
mca laa dc cci|a|i.`
lnc|aciunc Distructiva - ,Sunt totdcauna dcsc|is i cinstit in |cqatura cu qanduri|c
i scntimcntc|c mc|c atunci cand cstc in Voia Lui Dumnczcu.` ,lmi impartacsc
scntimcntc|c in mod dcsc|is i oncst cc|or pc carc ii iubcsc i dc carc imi pasa, atunci
cand accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.`
Partinirc - ,Am intotdcauna mintca dcsc|isa i draqostc a|truista.`
lmpu|sivitatc - ,Sunt totdcauna atcnt i rcsponsabi| in toatc aciuni|c mc|c.`
Obscsic - ,Sunt l|ucnt, ca|m, rczonabi|, adaptabi|, l|cxibi| i raiona|.`
Poscsivitatc - ,Las oamcni|or scntimcntu| dc lcricirc, iubcsc |ibcrtatca.` ,Va
indrcpt catrc |ucruri|c pc carc |c iubcsc.` ,Sunt un iubitor a|truist.`
Gc|ozic - ,lmpart i olcr intotdcauna, iubcsc in mod a|truist.` ,Simt siqurana in
ccca cc privctc rc|aii|c pc carc |c am.` ,Sunt un iubitor a|truist.`
lnvidic - ,Atunci cand vad |a a|ii ccca cc cu nu am, ma bucur pcntru ci.` ,Sunt
66
un iubitor a|truist.`
lmbuibarc, Lxccs - ,Consum a|imcntc numai in cantitatca ncccsara sanataii
trupu|ui mcu.` ,Am dorina dc a inqcra numai |ucruri carc sunt sanatoasc.` ,Vananc
numai |ucruri carc sunt sanatoasc.` ,Vrcau i dorcsc numai a|imcntc i produsc carc
sunt sanatoasc pcntru minc.`
A|coo| , Droquri - ,Am o dorina dc a inqcra numai |ucruri|c carc sunt
sanatoasc.` ,Vananc numai |ucruri carc sunt sanatoasc.`
lumat - ,Am o dorina dc a inqcra numai |ucruri|c carc sunt sanatoasc.`
,Vananc numai |ucruri carc sunt sanatoasc.`
i mama tuturor accstora -
Lqoismu| - ,Lu sunt un iubitor a|truist.`
Pcntru Dczvo|tarca rmatoarc|or Virtui i Trasaturi Pozitivc:
Cumpatarc - ,Sunt modcrat in toatc |ucruri|c.`
Hotararc - ,Sunt dinamic i |otarat in manicra unui iubitor a|truist.`
To|cran a - ,Sunt totdcauna rabdator i to|crant laa dc comportamcntu| i
dclcctc|c cc|or|a|i, daca accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.`
Smcrcnic - ,Sunt totdcauna smcrit i iubitor a|truist.`
l|cxibi|itatc - ,Sunt totdcauna l|cxibi| i l|ucnt daca cstc ncvoic sa lic astlc| i daca
accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.`
B|andc c - ,Atunci cand cstc in Voia Lui Dumnczcu, sunt mcrcu b|and i
inqaduitor in atitudinca mca laa dc cci|a|i.`
Scnsibi|itatc - ,Sunt intotdcauna conticnt i scnsibi| |a ncvoi|c i scntimcntc|c
cc|or|a|i.`
Bunatatc - ,Sunt intotdcauna bun, qriu|iu i atcnt.` ,lmi pasa dc oricinc vinc in
contact cu minc i sunt bun atunci cand accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.`
Compasiunc - ,Sunt totdcauna compasiona| i qriu|iu.` ,Sunt qriu|iu| i
compasiona| cu toatc liinc|c dc prctutindcni.`
Conticntizarc - ,Sunt mcrcu conticnt i atcnt |a mcdiu| cc ma inconoara i |a
ccca cc sc intamp|a in uru| mcu.` ,C|iar i atunci cand sunt conccntrat i loca|izat pc
ccva, sunt dcstu| dc conticnt dc ccca cc sc intamp|a in uru| mcu.`
Viqi|cn a - ,Sunt totdcauna conticnt i viqi|cnt.`
Punctua|itatc - ,Sunt totdcauna punctua| i |a timp.`
Vita|itatc - ,Sunt cncrqic, sanatos i vita|.` ,Vita|itatca mca cstc rcinnoita i
conso|idata prin Draqostca A|truista cc ma spa|a i trccc prin minc.`
67
Conccntrarc - ,Am o conccntrarc cxcc|cnta.` ,lmi pot pastra cu uurina atcnia
pc tot ccca cc am ncvoic i dorcsc.` ,Vintca mca cstc c|ara i loca|izata.`
,Conccntrarca mca cstc pcrlccta.`
Auto-discip|ina - ,ln liccarc zi, cu sunt din cc in cc i mai auto-discip|inat.` ,Sunt
auto-discip|inat.` ,Auto-discip|ina dcvinc uoara pcntru minc.`
Ascu|tarc - ,Ascu|t cu atcnic |a ccca cc au dc spus cci|a|i.` ,lnc|cq i inc|cq pc
dcp|in scnsu| |ucruri|or pc carc cci|a|i oamcni inccarca sa mi |c comunicc.`
Acuratc c - ,Sunt totdcauna prccis, conticnt i qriu|iu cu privirc |a tot ccca cc
qandcsc, simt i lac.`
Buna comunicarc - ,Comunic cu cci|a|i in mod prccis, succint i comp|ct.` ,Sunt
conticnt dc laptu| daca cci|a|i au inc|cs sau nu ccca cc am cu dc comunicat.` ,Sunt
mcrcu conticnt i atcnt in |cqatura cu ccca cc crcd, simt, spun i lac.`
lncordarc , Aqrcsiunc - ,Atunci cand cstc ncccsar sunt aqrcsiv i incordat, daca
accst |ucru cstc in Voia Lui Dumnczcu.` ,Atunci cand cstc ncccsar sunt un |uptator
invincibi|.`
Pcrscvcrcn a - ,Dcpun in mod constant clort pcntru a-mi atinqc obicctivc|c i
pcntru a dcpai obstaco|c|c.`
Stabi|itatc cmo iona|a - ,Va simt in siqurana.` ,Sunt ca|m din punct dc vcdcrc
cmoiona|, sunt stabi| i ccntrat.` ,Sunt intotdcauna raiona|.`
Rcsponsabi|itatc - ,Sunt totdcauna rcsponsabi|, dc incrcdcrc i un iubitor a|truist.`
lncrcdcrc - ,Sunt totdcauna dc incrcdcrc i pot li nomina|izat pcntru a indcp|ini
sarcini|c |a carc acord atcnic i promptitudinc.`
Cura , Taric lntcrioara - ,lora pozitiva i draqostca a|truista cstc loartc
putcrnica in minc, dcpacsc cu uurina oricc obstaco| iar obstaco|c|c dcvin trcptc dc
trcccrc.` ,Am un cura imcns i o voina putcrnica.`
Sanatatc - ,Sistcmu| mcu imunitar cstc loartc putcrnic i poatc |upta i ucidc
oricc invadatori.` ,Trupu| mcu producc i lo|osctc oricc substana carc cstc ncccsara
pcntru optima sanatatc spiritua|a, cmoiona|a i lizica.`
Afirmaia Personalizata:
Vcrqi |a paqina ll0, |a scciunca dc Dcc|araii Pcrsona|c. Aici sc spunc ca
,Alirmaii|c mc|c zi|nicc sunt:` Sub accasta scric pc cca carc ai vrca sa lic alirmaia ta.
Daca ai mai mu|tc dc una, cstc mai binc sa |ucrczi cu una sinqura |a un momcnt dat.
Poi spunc alirmaii|c prin rotaic, iar daca ai lacut una timp dc o saptamana sau o |una,
continua sa laci pc urmatoarca in saptamana , |una viitoarc, ctc. Din nou spun, poatc
ca vrci sa o copiczi i sa o aliczi in a|t |oc - sa o privcti, sa lic |a vcdcrc, pur i simp|u
nu o |asa inqropata sau picrduta. Citii-va alirmaii|c pcntru dumncavoastra iniva, cu
vocc tarc sau in taccrc, in liccarc zi.
68
Lxista ccva ccca cc noi va suqcram, uti|izai micu| dispozitiv dcnumit VotivAidcr.
Accsta cstc prccum un mic paqcr vibrator pc carc sa i| pori |a tinc. l| poi scta |a
intcrva|c dc timp sa ii amintcasca ccva (intrc intcrva|u| dc l5 sccundc i 24 dc orc,.
Votivatoru| poatc li lo|osit pcntru a-i aminti sa laci alirmaii|c pcrsona|c pc tot
parcursu| zi|ci. lndata sctat, accsta va vibra in |initc |a liccarc minut (sau cum |-ai sctat,
pcntru a-i aminti sa-i laci alirmaia, pcntru a o spunc in taccrc pcntru tinc insui i
pcntru a tc qandi cum sa o pui in ap|icarc.
n a|ta moda|itatc rccomandata cu taric cstc accca dc a va p|anta prolund i
imcdiat alirmaii|c in ,qradina` subconticntu|ui dvs. prin lo|osirca CD-u|ui , Casctci
Audio cu ,Alirmaii pcntru Subconticnt`. Lxista mu|tc i dilcritc vo|umc cu alirmaii
spccilicc dca inrcqistratc. Accstc inrcqistrari sunt aprobatc dc psi|o|oqi, lo|oscsc o
combinaic dc mctodc tradiiona|c i dcmonstratc tiinilic pcntru a tc auta sa-i
acccsczi subconticntu| i pcntru a lacc modilicari|c pc carc |c dorcti. i tot ccca cc
trcbuic sa laci cstc sa |c ascu|i o data pc zi lnrcqistrari|c cu ,Alirmaii pcntru
Subconticnt` (inc|ud un spcctru comp|ct dc tc|nici stabi|itc clicicnt, combinatc cu:
Rc|axarc proqrcsiva, lmaqinaic q|idata, Vizua|izarc, Alirmaii, Antrcnamcnt a| undc|or
ccrcbra|c i Sunctc a|c ritmu|ui cardiac,. Rczu|tatu| cstc o inrcqistrarc carc tc rc|axcaza i
ii aducc o prolunda starc dc conticntizarc carc, in qcncra|, cstc acccsibi|a numai
mactri|or mcditaici dupa ani mu|i dc antrcnamcnt qrcu. Sunt disponibi|c vo|umc
spccia|c cu alirmaii pcntru contro|u| strcsu|ui, pcntru dczvo|tarc spiritua|a, pcntru
vizua|izarca vindccarii i mu|tc a|tc|c. Accstca au lost uti|izatc cu rczu|tatc cxcc|cntc dc
catrc Vcdici i Psi|iatri i sunt cca mai rapida i putcrnica moda|itatc pcntru lo|osirca
alirmaii|or pozitivc. Cu toatc accstca, c|c nu ar trcbui sa lic lo|ositc ca substitut pcntru
a |ucra zi|nic cu alirmaii|c mcnionatc mai sus dcoarccc accstca nu sunt loartc
spccilicc.
(lnrcqistrari|c cu ,Alirmaii pcntru subconticnt` nu lo|oscsc mcsac
,sub|imina|c`. Toatc instruciuni|c i alirmaii|c sunt audibi|c in mod c|ar.,
69
Capito|u| aisprczccc
ldca|uri|c
,Stabi|irca Obicctivc|or` imp|ica dclinirca i oricntarca catrc tot ccca cc dorii sa
rca|izai. ,Stabi|irca ldca|uri|or` cstc simi|ara. Dilcrcna consta in laptu| ca accstca au
|cqatura cu modu| in carc dorcti sa lic in p|an pcrsona|, sprc dcoscbirc dc modu| cum
dorcti sa sc rca|izczc.
Pcntru ,stabi|irca idca|u|ui` tc poi lo|osi dc cxcmp|c|c mari|or slini ori dc
inc|cpii pc carc ii admiri pcntru un idca| sprc carc sa aspiri. Dc cxcmp|u, daca cti
crctin, lisus cstc un marc ,idca|` i un modc| (sau poi lo|osi pcntru accasta unu| dintrc
slini,. Daca cti budist, Budd|a sau Da|ai Lama ar putca li idca|u| tau. Daca cti
po|itician, Bi|| C|inton sau Rona|d Rcaqan poatc li idca|u| tau (accasta cstc o q|uma
oamcni buni,. Daca simi ca accstc cxcmp|c par sa lic prca ina|tc pcntru a sc aunqc |a
c|c imcdiat, a|cqc numai pc cincva pc carc i| cunoti i i| admiri ca pcrsoana. Apoi,
stabi|ctc modu| cum sa i| imii ca prim idca|,obicctiv. lnc|idc-i oc|ii i contcmp|caza-|.
Simtc-| i vizua|izcaza-| comp|ct ca liind idca|u| tau, ca i cum accsta ar li intr-adcvar
rca|.
n motiv pcntru a a|cqc pc cincva admirabi| ca un idca| pcntru a tc modc|a pc
tinc insui, cstc ca viaa sa sa lic un cxcmp|u pcntru tinc. Dc ascmcnca, daca aparc o
situaic in carc cti conluz in |cqatura cu modu| cum ar trcbui sa tc compori, tc poi
conccntra din nou pc idca|u| tau ,pcrsona|izat`, qandctc-tc |a modu| cum accsta ar
aciona sau ar vorbi in situaia data. ACLST LCR POATL ll lOARTL TlL. Sprc
cxcmp|u, ai vazut vrcodata acc|c mici rcvcrc carc au iniia|c|c ,wwJD` pc c|c Accasta
inscamna w|at wou|d Jcsus Do (Cc ar lacc lisus,. ln cazu| in carc lisus cstc idca|u| dvs.
i nu suntci siqur cum sa va comportai i cc sa spunci intr-o anumita situaic,
intrcbai-va ,Cc ar lacc lisus` Accst conccpt sc poatc ap|ica oricui cstc a|cs ca idca|
pcntru dvs. Dc cxcmp|u, unii oamcni ar putca sa idca|izczc un marc umanist carc a avut
compasiunc i draqostc pcntru cci|a|i, pc cincva prccum A|bcrt Sc|wcitzcr sau pc
cincva ascmcnca |ui. Vorbind dcsprc c|, cxista un minunat citat a| |ui Sc|wcitzcr carc
spunc ca, ,Nu tiu carc va li dcstinu| tau, insa tiu un |ucru: Vor li cu adcvarat lcricii
accia dintrc voi carc au cautat i au qasit modu| cum sa s|ucasca (pc cci|a|i,.`
ldca|u| tau cstc incapsu|arca rczu|tatu|ui lina| a| tuturor obicctivc|or ta|c, in
dclinitiv a ccca cc dorcti sa lii, i mu|t mai important, o modalitate de a fi, totu|
invc|it dinaintc intr-un conccpt simbo|ic.
Am discutat dca dcsprc modu| cum sa qandcti i sa acionczi, accsta sc|imba in
mod radica| totu| in viaa ta. Atunci cand ii stabi|cti un idca| i i| pastrczi in mintca
conticnta, accsta poatc avca un putcrnic clcct asupra vicii ta|c. lnsa, accsta cstc
numai atat dc putcrnic pc cat cstc ap|icat ca idca| in viaa ta.
70
Proqramarca ldca|u|ui Tau
Pcntru a-i introducc idca|u| proqramat in subconticnt, lo|osctc instrumcntc|c
alirmaici, a|c ,vizua|izarii dc corccic`, aa cum i-ai scris activitai|c zi|nicc in Jurna|,
apoi lo|osctc CD-u| sau Cascta Audio cu ,Alirmaii|c pcntru Subconticnt`. VotivAidcr
poatc dc ascmcnca sa tc autc in pastrarca idca|u|ui tau in mintca conticnta, l lN
PLS auta |a corcctarca proqramarii subconticntu|ui pcntru a li ccca cc vrci tu sa lii.
lndata sctat, accsta va vibra |a liccarc minut (sau cum |-ai sctat tu,, pcntru a-i aminti i
a-i aducc idca|u| in mintc.
lndata cc un idca| cstc comp|ct proqramat in subconticnt, accsta va |ucra pcntru
rca|izarca accstuia. Asta nu inscamna ca tc poi rc|axa i sa |ai subconticntu| sa laca
totu| pcntru tinc. Trcbuic in continuarc sa ap|ici in mod conticnt idca|u| tau in toatc
situaii|c - contrarca i autodiscip|ina intra aici in oc.
ln liccarc scara, scoatc Jurna|u| tau i rcvizuictc-i activitai|c zi|nicc, pcntru a
vcdca cat dc binc |ucrczi pcntru a-i atinqc idca|u| in viaa.
Atata timp cat ai DLClS cc dorcti cu adcvarat, rca|izcaza un anqaamcnt
imbracat in oc| pcntru a tc sc|imba pc tinc insui. La paqina ll6 vci qasi Obicctivu|,
ldca|u| Pcrsona| i Contractu| Anqaamcnt. Accsta cstc intr-o lorma dcta|iata pcntru a tc
auta ,sa-i stabi|cti cursu|`. Scriindu-| i| laci mai rca|, tc auta i tc lacc sa-| ici mu|t mai
in scrios.
Poatc dorcti sa-i sc|imbi obicctivc|c sau idca|uri|c din cand in cand, astlc| incat,
in accst caz, poatc vrci sa ump|i lormu|aru| cu un crcion sau sa laci mai inaintc o copic
nccomp|ctata a lormu|aru|ui. Atunci cand |-ai tcrminat dc comp|ctat, asiqura-tc ca ai
timp sa tc qandcti cu adcvarat |a ccca cc dorcti sa crcczi pcntru propria-i
spiritua|itatc. i sa nu-i lic tcama sa-i atinqi cc| mai ina|t idca|, |ucrcaza in mod c|aborat
asupra |ui.
Atunci cand |-ai tcrminat dc ump|ut, scmncaza-|. Sa nu ii lic tcama sa-| modilici
daca dorcti.
ln acccai zi, o data pc saptamana, (dc cxcmp|u, in liccarc Duminica sau ori dc
catc ori avci o rcuniunc a qrupu|ui dc studiu,, citctc-i propriu| Obicctiv, ldca| Pcrsona|
i Contractu| Anqaamcnt, apoi mcnta| sau vcrba| rcalirma-i propriu| anqaamcnt.
Vodilica-| daca obicctivc|c , idca|u| tau sc sc|imba.
Rczumatu| ldca|uri|or
Oricarc ar li idca|u| dvs., autodiscip|ina, consccvcna i pcrscvcrcna sunt lactorii
dctcrminani pcntru modu| in carc manilcstarca idca|u|ui dvs. cstc una marcaa, daca
arc un clcct rcdus sau daca a dat qrcin intrcaqa manilcstarc. Privctc |a cci cc au
cxcc|at in dilcritc|c |or dirccii. Cum au lacut ci accst |ucru Li au avut obicctivc dclinitc
loartc c|ar i au |ucrat |a accstca in mod consccvcnt. nu| dintrc invaatorii mci dc |a
71
manastirc a avut o scric dc citatc lavoritc in |cqatura cu accst |ucru, ,Promovcaza
pcrscvcrcna` i ,Daca oricinc a|tcincva poatc lacc un |ucru, atunci i tu poi`. Sau aa
cum spunca rcccnt un prictcn, ,lii cu oc|ii pc prcmiu.`
72
Capito|u| aptcsprczccc
Autoinqaduina
Aici cstc un mic paradox, insa trcbuic sa |uam in considcrarc adcvaru| accstuia.
Lstc ncccsara dctcrminarc abso|uta i anqaamcnt pcntru conccntrarca pc un obicctiv i
un idca|, pcntru a rcui in sc|imbarc. C|iar nu-i pcrmii posibi|itatca mcnta|a dc a nu
atinqc obicctivc|c i idca|uri|c propusc. Dar cc laci daca ai dat qrc Dc cxcmp|u, un
at|ct dc succcs trcbuic sa lic ,prcqatit psi|ic dinaintc`, sa aiba indrumarc mcnta|a,
dctcrminarc i anqaamcnt pcntru a catiqa cu oricc prc. lnsa catcodata c| nu catiqa
sau pur i simp|u da qrc. Atunci cc cstc dc lacut Accsta cstc cazu| cand aparc
to|crana. Daca inccpi sa qandcti ncqativ, daca dczvo|i un modc| dc qandirc ncqativa
a| ,pcrdantu|ui` sau acc|a dc ,a li un ratat , unu| carc o da in bara`, ai acordat crcdit
parii cqoistc. Accasta partc vrca doar sa tc ina os i sa tc pastrczc sub contro|u| ci.
Lu am invaat cum sa ma ocup dc accst |ucru atunci cand am studiat tc|nici|c dc
mcditaic carc imp|ica conccntrarca. Daca ,dai qrc` atunci cand tc prcqatcti, mintca
ta inccpc sa rataccasca i sa a|unccc in dcriva catrc tot lc|u| dc qanduri. lndata cc ai
obscrvat in slarit ca mintca ta a a|unccat i i-ai picrdut conccntrarca, poi lacc unu| din
doua |ucruri. Poi mcrqc sprc ncqativ, ca|ca distructiva (lrustrarca i conso|idarca
cccu|ui, i c|iar sa continui in accst mod,. Sau poi mcrqc catrc pozitiv, ca|ca
constructiva (pur i simp|u sa-i aduci imcdiat mintca inapoi pc ccca cc ar li trcbuit sa tc
conccntrczi, lara un momcnt dc ,auto-pcdcpsirc`,. Carc situaic crczi tu ca arc cc|c mai
pozitivc rczu|tatc
Poi adopta acccai abordarc in |cqatura cu oricc ccc sau poi ramanc |a cc ai
avut mai inaintc in viaa ta. Daca cti in inccrcarca dc a trai in Rcqu|a dc Aur i a li un
iubitor a|truist tot timpu| i sa mcrqi inaintc, atunci cc ar trcbui sa laci ln primu| rand, li
cinstit i dcsc|is in |cqatura cu ,cc a lost qrcit` sau ,lacut qrcit`. Daca trcbuic sa-i
ccri icrtarc unci a|tc pcrsoanc, la accst |ucru. liind in dclcnsiva nu vci aunqc nicaicri.
Li binc, dc lapt accst |ucru tc ducc undcva - asta conso|idcaza cqoismu| i cstc
contraproductiv pcntru sc|imbarc, pcntru a dcvcni o pcrsoana iubitoarc i mu|t mai
a|truista. li smcrit, cinstit, to|crant i sa spuncm ca o alirmaic pozitiva ii dcc|ara i
conso|idcaza anqaamcntu| i obicctivc|c, accsta cstc modu| pozitiv i constructiv cu
carc sa tratczi ,a|unccari|c`.
Vom discuta dcsprc accst |ucru mai tarziu, dar dcocamdata vom da numai un
cxcmp|u loartc scurt a| unci scapari, vom |ua o abordarc dupa modc|u| Rcqu|ii dc Aur
pcntru a rcvcni inapoi pc ca|c. Sa spuncm ca ai lost suparat pc ncdrcpt i ai spus ccva
dur sau durcros a|tcuiva. lndata cc starca ta mcnta|a cstc mu|t mai raiona|a i ai
bunatatc din nou, ai dori sa inccpi cu scuzc|c. Dupa accasta, ai vrca sa laci o alirmaic
pozitiva corcctoarc ccva dc qcnu|, ,Lu sunt ca|m, drcpt i qriu|iu.` sau c|iar ,Sunt
smcrit i un iubitor a|truist.`, pcntru a acopcri accst |ucru. Dupa accca discuta
prob|cmc|c prob|cmc|c in mod pozitiv.
73
Capito|u| Optsprczccc
lo|osirca Alirmaii|or Corcctoarc pcntru a tc Auta
in mod Practic in Ruqaciunc (sau in Crcdina,
Daca cti sinccr in ccca cc privctc trairca in Rcqu|a dc Aur, ii vci inl|ucna i pc
cci|a|i prin cuvintc|c ta|c, insa cc| mai important |ucru, prin comportamcntu| tau. lar cc
sc al|a cu adcvarat in spatc|c cuvintc|or i comportamcntu|ui, sc al|a spiritua|itatca ta, sc
al|a cc| cc cti tu cu adcvarat, lc|u| cum tc simi tu cu adcvarat. Nu contcaza lc|u| cum tc
prczini, lc|u| cum inccrci sa convinqi pc oricinc in |cqatura cu oricc, contcaza daca ai
sau nu draqostc A|truista pcntru ci, lc|u| cum tc simt ci in intcrior i poi modilica
rczu|tatc|c in dilcritc moduri (o rcacic loartc pozitiva daca i ci sunt pc intcrior
pcrsoanc bunc, qriu|ii, dar o posibi|a rcacic ncqativa daca ci sunt impictrii, cu inima
rccc i ncpasatori,.
Daca tu cti un iubitor a|truist, acionczi in cxtcrior in dorina dca lacc ccca cc
cstc cc| mai binc pcntru cci|a|i. lar discip|ina, dczaprobari|c i a|tc ascmcnca |ucruri,
toatc lac partc din pac|ct. Dc ascmcnca, accstc |ucruri sc ap|ica modu|ui cum ii tratczi
propriu| ,sinc`.
Dcci, cc| mai importantc sunt aciuni|c ta|c, cuvintc|c i qanduri|c ta|c carc sa nu
vina din cqoism, dintr-un |oc |ipsit dc draqostc. i daca nu cti pcrlcct, cqoismu| tc va
inccrcui tot timpu|. Sa ai dc-a lacc sau nu cu accstc |ucruri atunci cand sc intamp|a, asta
contcaza. Partca cqoista ar prclcra sa ridici maini|c in sus cu auto-compatimirc i sa
rcnuni |a |upta pc carc o duci pcntru a-i sc|imba sinc|c. lnsa accst |ucru nu cstc
constructiv. Astlc|, daca vrci cu adcvarat sa mcrqi inaintc in dczvo|tarc, contcaza cat dc
pozitiv tc tratczi pc tinc insui atunci cand tc prinzi in cxistcna cqoista sau ,ncqativa`
(ori atunci cand a|tcincva ii arata accst |ucru,. ln accst caz apar alirmaii|c corcctoarc.
Alirmaii|c corcctoarc sunt loartc ascmanatoarc cu alirmaii|c pcntru obicctivc ,
virtui dcsprc carc am discutat mai inaintc, numai ca accstca sunt uti|izatc in mod
spccia| pcntru a dc rcdircciona tu insui in mod mai uor, pcntru a rcalirma ccca cc
dorcti cu adcvarat atunci cand ai avut o scurta cadcrc. Daca cti ,norma|`, probabi| ca
va trcbui sa |c laci zi|nic.
Alirmaii|c corcctoarc nu sunt o scuza. Atata timp cat accstca sunt bunc pcntru a
li spusc cu vocc tarc (in situaii|c cand cstc posibi|, astlc| incat i cci|a|i sa tc poata auzi,
c|c nu ar trcbui sa lic lo|ositc ca in|ocuitor sau ca scuza. Alirmaii|c sunt stabilite
pentru a face modificari ale propriului comportamcnt. Principa|u| raionamcnt
cstc ca accstca sa lic spusc cu vocc tarc, pcntru ca c|c ncccsita smcrcnic, oncstitatc i
dcsc|idcrc pcntru a |c lacc. Sunt ascmanatoarc cu proqramc|c dc ,l2 pai` a|c
dcpcndcni|or. lnsa, daca cti in situaia dc a li intr-un |oc inadccvat (prccum |ocuri|c
74
pub|icc sau |a scrviciu, ctc., |c poi lacc in taccrc pcntru tinc insui. lata catcva cxcmp|c
a|c |ocuri|or undc poi lacc alirmaii|c corcctoarc in taccrc. Lti intr-un maqazin i |ovcti
accidcnta| baqau| unci doamnc i nu i-ai dat scama daca tc-a vazut sau nu. A|tlc| dc
scuzc s-ar putca spunc in taccrc pcntru tinc insui, ,Sunt intotdcauna atcnt, conticnt i
cu qria`. rmatoarca data, situaia nu s-ar mai putca rcpcta. Sau probabi| ca va li
ncvoic dc o mai marc lo|osirc dinaintc a alirmaii|or, pcntru a dcvcni in accst mod mu|t
mai conticnt. lnsa dc un |ucru sa lii siqur, daca cti cu totu| in dclcnsiva in |cqatura cu
aciuni|c ta|c, atunci nu cstc nici macar un punct pcntru vrco alirmaic, asta pcntru ca
nu ai o atitudinc in rcqu|a, iar atitudinca ta va li in dclcnsiva pcntru a invinqc clcctu|
alirmaici. n a|t incidcnt poatc li acc|a cand cti intr-un autobuz i ii dai scama ca i-ai
|asat portolc|u| acasa. Ai putca li numai nc|initit in |cqatura cu accst |ucru. Ai putca sa
inuri. Sa lii lurios. Sau ai putca li raiona| i sa spui ccva dc qcnu| ,lmi amintcsc mcrcu
dc portolc|u| mcu`, sau ccva mai pc |arq dc qcnu| ,Vcmoria mca dcvinc una pcrlccta`,
ori pc un stadiu i mai avansat, ,Vcmoria mca cstc pcrlccta`. n a|t incidcnt in carc sc
ap|ica mu|t mai dircct Rcqu|a dc Aur poatc li in timp cc cti |a rand, |a casa dc marcat a
unui maqazin i sa-i dai scama ca cincva din laa ta arc mai mu|t dc |imita dc l0
artico|c. Ai putca avca o luric inabuita. Sa-i cxprimi osti|itatca. Sau ai putca spunc in
taccrc ,Sunt intotdcauna un iubitor a|truist` l ASTA lNSLAVNA SA O APLlC. SlVT
ACLST LCR. Acum lacand accst |ucru i sc|imbandu-i atitudinca cu una pozitiva,
N cxc|udc posibi|itatca dc a spunc pcrsoanci ca nu ar trcbui sa lic |a rand. Sau c|iar
adu-i arqumcntc in |cqatura cu accst |ucru. ACLASTA LSTL ATlTDlNLA TA
lNTLRlOARA CARL CONTLAZA. i cc| puin accasta atitudinc tc va alccta i pc tinc,
i poatc avca un clcct pozitiv asupra cc|ci|a|tc pcrsoanc. Cc| puin accst |ucru olcra o
buna oportunitatc.
Lstc binc intotdcauna sa spui o alirmaic corcctoarc imcdiat dupa un incidcnt
daca cstc posibi|. lnsa, daca accst |ucru nu cstc posibi|, o poi lacc mai tarziu.
lo|osii alirmaii|c corcctoarc imprcuna cu cci|a|i cu carc |ucrai pcntru ap|icarca
Rcqu|ii dc Aur, accstca vor li discutatc in capito|c|c dc mai tarziu.
75
Capito|u| Nouasprczccc
Lucruri dc lacut Astazi
(lnaintc dc Voartca Vca lizica,
Avand o Lxpcricna in Apropicrca Vorii (cnq. Ncar Dcat| Lxpcricncc, NDL,,
accasta poatc sc|imba i imbunatai prolund viaa unci pcrsoanc. Lxista mu|tc cazuri in
carc un dczastru poatc dc lapt sa dcvina c|iar cc| mai bun |ucru carc i s-a intamp|at
cuiva - din cauza accstci L.A.V. Partc din motivu| pcntru accst |ucru cstc cxpcricna
pozitiva pcrsona|a a ,vicii dc dupa moartc` (pcntru maoritatca dintrc oamcni,. Dar, un
a|t motiv cstc acc|a ca dupa cc au avut o L.A.V., oamcnii ii rccva|ucaza viaa, lac
sc|imbari pozitivc i ii aprcciaza liccarc momcnt. Pcntru a avca o scurta L.A.V. cxista
tc|nici spccia|c dc ,moartc conticnta` carc pot avca un clcct prolund bcnclic asupra
vicii ta|c - c|iar inaintc dc a avca cxpcricna morii.
Oricinc ar trcbui sa-i amintcasca in mod CONSTANT pcntru sinc insui ca ar
putca muri lizic in oricc momcnt. Amintctc-i ca dc lapt mori intr-o zi. lntr-una din
accstc zi|c vci li |a doar catcva minutc dc moartc. Gandctc-tc scrios |a accst |ucru.
Contcmp|caza-| pcntru un anumit timp. i qanditu-tc |a accst |ucru, qandctc |a lc|u|
cum |ai |ucruri|c, |a modu| cum ii lo|oscti viaa c|iar acum. lata catcva cxcmp|c:
l, Daca tc qandcti ca mori in cinci minutc, lc|u| cum ai |asat |ucruri|c in
|cqatura cu oamcnii din viaa ta cstc cc| carc i-ai dorit sa lic
2, Sunt u|timc|c cuvintc pc carc |c spui cc|c pc carc dorcti sa |c spui dupa cc
ai p|ccat
3, Ai |asat ccva ncspus i pc carc sa li vrut sa spui inaintc dc a p|cca pcntru
totdcauna
4, Cu pcrspcctiva dc a ti ca vci muri in oricc minut, cat dc important cstc
pcntru tinc laptu| ca prob|cma _______ carc tc dcrana cu adcvarat (dcsprc modu| dc a
trai aa ori a|tlc| sau cum ar li i cc ar li lost daca, |ucruri|c dcsprc cum nu i-ar li p|acut
sau undc trcbuia sa traicti, ctc., ctc.,
5, Lstc tcribi| arqumcntu| pc carc i| ai in |cqatura cu _______ cstc accsta cu
adcvarat important
6, Ai lacut cc ai dorit sa laci sau a trcbuit sa laci cu viaa ta
7, Carc cstc motcnirca pc carc o |ai in urma Sunt u|timc|c aciuni a|c ta|c
acc|ca carc ai dori sa lic u|timc|c
,Atunci cand tc-ai nascut tu ai p|ans iar |umca s-a bucurat. Traictc-i viaa in aa
76
lc| incat atunci cand mori |umca sa p|anqa iar tu sa tc bucuri.` - Provcrb indian
Vcrqi Cu Voartca A|aturi dc Tinc
Lxista aici o mctoda pc carc o poi lo|osi ca sa-i amintcti dc moartc.
Pcrsona|izcaz-o i pastrcaz-o cu tinc. Traictc-i viaa conticnt ca moartca sta
intotdcauna |anqa tinc, doar |a o |unqimc dc braapropicrc. Dupa carc, traictc in acord
cu accst |ucru. Aa nu vci trai in lrica - din contra. Asta tc va c|ibcra pcntru a-i trai
viaa pc dcp|in. Am rccomandat cu taric liccaruia sa-i contcmp|c propria moartc - i
nu ar trcbui sa lic ccva dc carc sa-i amintcti zi|nic, ar trcbui sa lic constant sau cc|
puin atat dc lrccvcnt cat o poi lacc. Asta tc auta cu adcvarat sa pastrczi |ucruri|c in
pcrspcctiva i ii sc|imba lc|u| in carc traicti. Atunci cand cti mcrcu conticnt ca ai
putca muri in oricc sccunda, poi trai cu adcvarat viaa |a maxim i in manicra cca mai
pozitiva i constructiva. Conticntizarca morii zamis|ctc adcvarata viaa.
,Ai socotca|a vicii ta|c zi|nicc in modu| in carc crczi ca vci lacc in aa lc| incat sa
tc simi binc in |cqatura cu viaa ta, astlc| incat daca ai trccut |a ziua dc mainc, accasta
sa tc conina pc tinc insui.` - Sc,mour.
77
Capito|u| Douazcci
Lucrcaza a|aturi dc cci|a|i cu Gandirc Ascmcnca
Vu|tc dintrc idci|c dcsprc carc am vorbit pana acum tratcaza ap|icarca sc|imbarii
ta|c insui cat i ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in intcraciuni|c ta|c cu cci|a|i oamcni,
indilcrcnt daca accstc pcrsoanc inccarca sau nu sa traiasca q|idandu-sc c|c insc|c dupa
Rcqu|a dc Aur. lnsa, vom mcrqc acum sa obincm mctodc|c dc intcracionarc cu cci|a|i
carc au o qandirc ascmcnca.
Lucru| imprcuna cu cci|a|i ii olcra mai mu|ta oportunitatc dc a-i vcdca
adcvaratu| tau sinc. Sa prcsupuncm ca dorcti sa vczi |ucruri dcsprc tinc insui, |ucruri
carc sunt impcdimcntc pc ca|ca dc a li un iubitor a|truist (astlc| incat sa tc poi sc|imba
tu insui,. lntrucat partca ta cqoista nu vrca sa lic ,cxpusa` in |umina adcvaru|ui,
accasta va ,tria` pcntru a tc lacc sa nu ii vczi i sa-i cvii proprii|c prob|cmc. lnsa
cci|a|i vor vcdca dc mu|tc ori prob|cmc|c , b|ocac|c pc carc |c ai, cc|c pc carc tu nu
poi sa |c vczi (sau pc carc inccrci sa nu |c vczi,. Dcci, |c poi ccrc sa ii cxpuna |ucruri|c
pc carc ci |c vad in |cqatura cu tinc, sa-i olcrc un raspuns , o critica. Accst |ucru ii
olcra o mai marc oportunitatc dc sc|imbarc.
Lucrand imprcuna cu cci|a|i carora |c-ai ccrut sa tc autc in sc|imbarc (i carc au
ccrut autoru| pcntru sc|imbarc,, cstc prccum a sta dczbracat intr-o incapcrc p|ina cu
oq|inzi (in scns mcnta| , cmoiona| , spiritua|,. Dcsiqur, atunci cand cc|c|a|tc pcrsoanc
nu sunt iubitoarc a|truistc purc, c|c ii vor ,rcl|ccta` propriu| sinc lara acuratcc, in
dilcritc qradc, dcoarccc proprii|c prob|cmc bazatc pc cqoism |c vor ,distorsiona`
pcrccpia. Dc ascmcnca, accst |ucru |c viciaza motivc|c. ln accst caz cstc inc|ator. O
rcl|ccic a ta i a comportamcntu|ui tau cstc inca aco|o, insa trcbuic sa disccrni
adcvarata rcl|cxic din accasta ,distorsiunc`. Dc ascmcnca, partca cqoista din tinc ar
dori sa iqnorc adcvarata rcl|cxic carc ii cstc cxpusa. lar daca nu cti atcnt, poi aunqc
in cc|c din urma sa iqnori critica cu adcvarat constructiva, prin ,raionamcntu|` ca
accasta cstc inlormaic distorsionata carc provinc dc |a cincva partinitor. Pcntru a tc
auta in accasta prob|cma, accst q|id dc |ucru coninc mctodc spccilicc pcntru a tc
auta in c|arilicarca proccsu|ui i pcntru a maximiza potcnia|u| dczvo|tarii ta|c.
lmpartairca ldca|uri|or i Obicctivc|or
Lucrand aproapc dc cci|a|i carc impartacsc acc|cai idca|uri i obicctivc ca i
tinc, accst lapt ii olcra oportunitatca dc ai dczvo|ta draqostca a|truista. Daca dorcti cu
adcvarat sa laci accst |ucru mai rapid, sa proqrcsczi mai cu prolunzimc, lacand accst
|ucru cu autoru| cc|or|a|i cstc mu|t mai binc dccat daca ai lacc-o sinqur. Asta sc ap|ica
dc ascmcnca i pcntru rca|izarca |ucruri|or ca i qrup.
Dc cxcmp|u, daca ai o maina cu una dintrc roi b|ocata intr-un an, 7 oamcni
78
carc inccarca sa o scoata alara din anliccarc scparat, catc unu| pc rand, nu vor rcui
sa o scoata. lnsa, 7 oamcni carc ii conccntrcaza cncrqia pc acc|ai |ucru, in acc|ai
timp (daca toi cci 7 ridica din partca cu roata cc sc al|a in an, in acc|ai timp,, ci o
pot ridica (sau imprcuna pot impinqc maina alara din an,. Accst |ucru luncioncaza in
acc|ai mod i cu a|tc obicctivc.
Daca cti incantat in |cqatura cu ccca poatc inscamna Rcqu|a dc Aur in viaa ta i
a cc|or|a|i, in mod natura| vci dori ca i cci|a|i sa-i dcscopcrc lrumuscca, mai a|cs cci
cc ii sunt draqi. Poi lo|osi Rcqu|a dc Aur prin dczvo|tarca mctodc|or intcrpcrsona|c
dcscrisc in accasta cartc imprcuna cu oricinc ii impartactc obicctivc|c i idca|uri|c.
Dar, pcntru ca cstc ncvoic dc coopcrarc, pcntru oricinc spcra ca i tinc in |ucrarc,
trcbuic sa sc simta pc acccai ca|c ca i tinc in |cqatura cu spiritua|itatca. Dc cxcmp|u,
daca tu crczi ca trairca in Rcqu|a dc Aur cstc o prioritatc iar ci nu crcd accst |ucru,
atunci inscamna ca ci nu dorcsc cu adcvarat sc|imbarca. C|iar daca cincva cstc dc
acord ,sa mcarqa imprcuna` cu tinc, daca ci nu au cu adcvarat simamantu| in inima,
nu au anqaamcnt, accst |ucru nu va lunciona. ln accst caz, tot cc poi lacc cstc sa
|ucrczi tu pcntru tinc insui, sau sa qascti a|ii cu qandirc ascmcnca pcntru a |ucra in
Rcqu|a dc Aur in qrupuri dc studiu sau in qrupari biscriccti.
ln cazu| in carc prictcnii i lami|ia ta nu simt |a lc| ca i tinc, inc mintc ca pcntru
ci un bun cxcmp|u cstc mu|t mai clicicnt dccat o ,prcdica`. Dc ascmcnca, amintctc-
i... NVAl T TL POl SCHlBA PL TlNL lNSl. i daca tu tc sc|imbi i dcvii mai
iubitor i mai a|truist, daca ap|ici in mod constant accst |ucru in viaa ta, vci li un
cxcmp|u carc va inl|ucna pc cci din uru| tau, |c vci olcri oportunitatca dc a sc sc|imba
in mod pozitiv. Accsta cstc cc| mai bun |ucru dc lacut pcntru oricinc. i unii oamcni ar
putca acccpta i aprccia accst |ucru, insa a|ii |-ar putca rcspinqc. Asta dcpindc dc cc lc|
dc pcrsoanc sunt ci in intcrioru| |or.
Grupuri|c , C|uburi|c dc Studiu vcrsus Convicuirc
Lxista dc lapt doua cai dc baza dilcritc pcntru a |ucra imprcuna cu a|i oamcni
pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc Aur.
na dintrc cai cstc tipu| dc situaic a| qrupu|ui , c|ubu|ui dc studiu in carc
oamcnii c|iar sc inta|ncsc pcntru a avca pcriodic activitai dc qrup.
O a|ta ca|c cstc |ucrarca cu oamcni carc dc lapt traicsc in accst mod. Lucrand
imprcuna cu cci cc traicsc astlc| cstc o situaic mu|t mai ,intcnsa`, accasta olcra mu|t
mai mu|tc oportunitai pcntru dczvo|tarc, o dczvo|tarc mai rapida i carc poatc li mu|t
mai imp|inita.
Trairca imprcuna cu oamcni carc sunt dcdicai ap|icarii Rcqu|ii dc Aur poatc
inc|udc o situaic dc tip lami|ia| , so, soic, un aranamcnt co|cqia| (caz in carc un
numar dc indivizi cu qandirc ascmcnca impart , contribuic intr-o c|adirc,, sau ambc|c
situaii. Noi numim ambc|c vicuiri cu un so,soic , lami|ic carc au acc|cai idca|uri ,
obicctivc ca i tinc (ap|icarca Rcqu|ii dc Aur, sau carc traicsc ca oamcni indcpcndcni
79
carc au acc|ai idca|uri , obicctivc comunc, o numim ,Convicuirc intcniona|a`.
ln timp cc rc|aii|c lami|ia|c sunt un pic mai comp|cxc, cxista o scciunc spccia|a a
q|idu|ui practic in |cqatura cu accst |ucru dupa scciunca ,Convicuirca intcniona|a` dc
mai os.
Convicuirca lntcniona|a
Nu cstc nimic mai bcnclic dccat vicuirca i |ucrarca imprcuna cu a|ii carc dc
ascmcnca |ucrcaza pcntru ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in vici|c |or. Accst |ucru olcra cca
mai marc oportunitatc pcntru propria ta intarirc ca pcrsoana iubitoarc a|truista (NVAl
T TL POl SCHlVBA PL TlNL lNSl,. Lstc marc |ucru numai daca ai posibi|itatca
sa |ucrczi imprcuna cu o a|ta pcrsoana. lnsa, daca poi |ucra imprcuna cu mai mu|t dc o
pcrsoana cstc c|iar i mai binc, pcntru ca asta olcra mai mu|tc posibi|itai, mai mu|tc
variabi|c, i astlc|, mai mu|tc oportunitai pcntru tinc dc a-i dczvo|ta draqostca a|truista.
lndilcrcnt cu cat dc mu|tc pcrsoanc |ucrczi, toatc idca|uri|c ta|c, intcnii|c ta|c, adcvaratu|
tau qrad dc smcrcnic i draqostc a|truista, cstc pus |a inccrcarc in astlc| dc situaii.
Aa cum am spus mai dcvrcmc, olcrind cc|or cqoiti poatc li dc lapt daunator
(pcntru ca astlc| |c-ai putca lacc mu|t mai mu|t rau,. Dc cxcmp|u, lacand ccva aparcnt
bun prccum un act dc caritatc, dand bani unci pcrsoanc lara adapost, nu cstc cu
adcvarat dc autor daca acca pcrsoana sc va lo|osi dc acctia pcntru a-i cumpara
droquri (dc lapt, astlc| tu vci li contributor |a rau| accstuia,. Dcci, ai ncvoic dc ,tcrcn
siqur` pcntru a-i practica daruirca. Daca ai un so,soic, lami|ic, prictcn(i,, un qrup sau
un c|ub carc sunt cu to ii dc acord sa traiasca dupa acc|cai standardc, ai intr-o oarccarc
masura potcnia|u| pcntru un ,tcrcn siqur`. Poi crca un contro| a| situaici in carc
liccarc cstc dc acord cu ap|icarca pc dcp|in a Rcqu|ii dc Aur, unu| laa dc cc|a|a|t.
Atunci poi olcri in mod |ibcr, poi primi i ii poi cxprima scntimcntc|c i qanduri|c,
liccarc poatc lacc asta cu cc|a|a|t.
li ,lo|osit` sau lo|osctc Tu lnsui
Odata cc tc-ai dccis in scopu| dc a olcri, dc a li qriu|iu, dc a-i auta pc cci|a|i i ai
qasit o situaic in carc o poi lacc - ia in considcrarc daruirca a tot ccca cc poi. la in
considcrarc ca laci tot ccca cc poi. Cci mai mari oamcni carc au trait vrcodata pc
accasta p|ancta, indilcrcnt pcntru cc i-au dcdicat aptitudini|c, cncrqia, abi|itai|c,
clortu|, ta|cntc|c, clorturi|c, sudoarca, timpu| i truda, ci au lost capabi| sa olcrc - totu|
pcntru a-i auta pc cci|a|i. Sacriliciu| dc sinc a lost daru| |or dc draqostc a|truista.
Am auzit oamcnii vorbind dcsprc a li ,lo|osit` sau a ,avca avanta`. Dcsiqur, daca
cincva sc lo|osctc numai dc propriu| catiq cqoist i asta cstc dc lapt daunator
propriu|ui sinc i cncrqici ta|c acordata pcntru asta, tu nu lacc astlc|. lnsa, daca
sou|,soia ta, lami|ia sau prictcnii au qandirc ascmcnca i sunt dcdicai |ucrarii pcntru
dczvo|tarca i ap|icarca draqostci a|truistc ci inii, atunci ar trcbui sa ici scama |a cum
anumc poi contribui |a intrcq ca |a o minunata oportunitatc. Pcrsona|, cu sunt mcrcu
80
,lo|osit` dc cci|a|i. Vrcau sa olcr abi|itai|c mc|c, cncrqia i timpu| in s|uba |ui
Dumnczcu. Sunt lcricit sa olcr tot ccca cc pot pcntru a-i auta pc cci|a|i sa-| qascasca
pc Dumnczcu, sa-i qascasca ci inii Pacca lntcrioara - sa-i aut sa dcvina mai iubitori.
Accasta cstc adcsca o munca qrca i lara dc rasp|ata, dar pcntru cc sunt cu aici Lu
sunt aici pcntru a primi sau pcntru a olcri Pcntru a acumu|a bunuri sau poscsiuni
matcria|c doar pcntru minc insumi, sau pcntru a li mai in masura sa-i aut pc cci|a|i. Lu
sunt aici pcntru a li iubit sau pcntru a iubi Pcntru minc i dc |a minc, cu spun, cu
vrcau sa liu ,lo|osit`. Voi lo|osi tot cc am pcntru accasta scrvirc. Accasta cstc dorina
mca constanta, accca dc a li un instrumcnt a| voinci Lui Dumnczcu. Doar accsta sunt
cu, i accasta cstc a|cqcrca mca. Tu trcbuic sa a|cqi sinqur. lnsa nu ar strica sa-i pui
unc|c intrcbari.
Dc |a Slantu| lrancisc dc Assisi -
,Doamnc la din minc un instrumcnt a| pacii Ta|c.
Aco|o undc cstc ura, |asa-ma sa scman Draqostc
Aco|o undc cstc insu|ta, |asa-ma sa scman icrtarc
Aco|o undc cstc nccrcdina, |asa-ma sa scman crcdina
Aco|o undc cstc dispcrarc, |asa-ma sa scman spcrana
Aco|o undc cstc intuncric, |asa-ma sa scman |umina
Aco|o undc cstc tristcc, |asa-ma sa scman bucuric
O| divin Vacstru
Da-mi sa caut a nu li aa dc mu|t conso|at, pc cat sa conso|cz.
A li inc|cs, pc cat a inc|cqc
A li iubit pc cat a li lubitor
Pcntru asta cstc daruirca carc noi o primim
Accasta cstc in icrtarca cu carc noi suntcm icrtai
i accsta cstc in moartca pcntru carc noi nc-am nascut in Viaa Vcnica.`
Trandaliri sau Spini
Daca in timp cstc dcstu|a daruirc, convicuitorii intcniona|i ncinrudii pot dcvcni
c|iar prccum un lc| dc lami|ic cxtinsa, asta din cauza idca|uri|or i qrii |or impartaitc
unu| pcntru cc|a|a|t.
O astlc| dc situaic poatc parca minunata |a prima vcdcrc, i cu siqurana aa
poatc li, insa cstc ncvoic dc munca, dcdicarc i anqaamcnt. Accasta nu cstc doar o
alaccrc dc ,inimi i trandaliri`. Lstc mai mu|t prccum o ca|c cu trandaliri - l|ori, spini,
l|ori, spini i iar l|ori.
81
Prccum oricc provocarc, accasta poatc aducc uncori dilicu|tai. ln luncic dc
,undc ai auns` in |cqatura cu tinc insui, poi cxpcrimcnta un qcn dc intcraciunc
minunata sau una oribi|a. Votivu| pcntru accasta cstc simp|u. ,Parii spiritua|c` a
omu|ui ii p|acc in rca|itatc susincrca, cu|tivarca i acordarca unor astlc| dc intcraciuni
cu cci|a|i. lnsa ,partca cqoista` uratc daruirca, critica constructiva (pcntru ca accstca ii
,cxpun` trucuri|c i ocuri|c,, accstca o lac sa-i piarda contro|u| asupra ta. Accsta cstc
motivu| pcntru carc |ucruri prccum anqaamcntu| abso|ut dcvin dc ncprcuit. lnsa
atitudinca ta cstc poatc c|iar i mai importanta, pcntru ca accasta inl|ucncaza cc tip
dc qandirc cstc qcncrata. Atitudinca inl|ucncaza totu|, inc|usiv modu| in carc ii
abordczi sarcini|c, dczvo|tarca i ccca cc rca|izczi. Am un prictcn carc lacc qauri in
|acuri|c inq|catc in mi|ocu| icrnii. lubctc sa laca accst |ucru lnsa c| iubctc accst |ucru
doar pcntru ca arc accasta atitudinc in |cqatura cu accst |ucru. Pcntru oricinc a|tcincva,
asta ar putca li o cxpcricna inlcrna|a. i daca a|tcuiva i s-ar spunc ca trcbuic sau ar
trcbui sa laca accst |ucru, cuiva carc arc o atitudinc ncqativa in |cqatura cu accst |ucru,
pcntru c| ar putca li un comar. c!imba-i atitudinea i ii vei sc!imba
experiena i astfel viaa.
Astlc| ca, atunci cand ai dc-a lacc cu a|i oamcni carc au o atitudinc smcrita laa
dc critica, o atitudinc to|cranta laa dc accasta (mai dcqraba dccat a li p|ini dc mandric,
inl|cxibi|i sau aroqani,, accasta atitudinc lacc uriaa dilcrcna. Aa i cu qria mai marc
in |cqatura cu inccrcari|c i ncvoi|c cc|or|a|i in |oc dc a nc conccntra pc noi ininc
(amintctc-i cc|c l2 |inquri |unqi dc 3,5 mctri,. Dc lapt, atunci cand tc qandcti |a
cci|a|i sau cand ai qria dc ncvoi|c cc|or|a|i, mintca ta nu cstc |a tinc insui. "ste
numai experiena ta# propria ta mizerie# aspectele i problemele atunci cand
te gandeti numai la tine insui. Dc lapt, studii rcccntc arata ca atunci cand cxista
un dczastru dc un anumit lc|, victimc|c dczastru|ui carc sc conccntrcaza pc autorarca
cc|or|a|i sulcra traumc psi|o|oqicc mai mici.
,li bun, pc oricinc ai inta|ni, sa tii ca c| ducc o qrca bata|ic.` - Jo|n watson
Rc|aii|c lntcrpcrsona|c
Atunci cant oamcnii sc aduna imprcuna, aproapc intotdcauna apar prob|cmc|c
intcrpcrsona|c. Cu cat traicsc mai aproapc imprcuna i cu cat intcracioncaza mai mu|t
unu| cu cc|a|a|t, cu atat mai mu|tc prob|cmc pot aparca. Accsta cstc unu| dintrc
motivc|c pcntru carc rata divoruri|or cstc aa dc marc. Apropic doi oamcni cqoiti unu|
|anqa cc|a|a|t (mai a|cs daca acctia nu au acc|cai idca|uri, i vci avca un bun potcnia|
pcntru viitoarc prob|cmc. Acc|ai |ucru sc intamp|a i cu prictcnii sau co|cqii dc camcra.
li poi avca imprcuna daca nu sc vad prca dcs unu| cu cc|a|a|t sau daca |ocuicsc scparat
laa dc cc|a|a|t, insa daca au ,dcpait anumitc qranic` pot ici scantci. ln mod norma|,
atunci cand doi oamcni inc|iriaza acccai camcra i dcvin co|ocatari, acctia ii stabi|csc
toatc lc|uri|c dc ,qranic` dcsprc carc au vorbit sau nu, pcntru a prcvcni , minimiza
prob|cmc|c intcrpcrsona|c carc apar. Dar, intr-o situaic idca|a dc co|cqia|itatc
82
intcniona|a bazata pc Rcqu|a dc Aur (indilcrcnt ca accasta inscamna un soic sau
prictcni cc |ocuicsc indcpcndcnt,, ccca cc contcaza cstc dczvo|tarca i inccrcarca dc a
practica Draqostca Pura. Astlc|, co|ocatarii cc practica Rcqu|a dc Aur in mod
intcnionat, dorcsc dc lapt sa-i dcpacasca qranic|c stabi|itc in mod deliberat i olcra
critica constructiva, in scopu| dc ,a nu mcrqc` pc ca|ca cqoismu|ui ci pcntru a-i
dczvo|ta draqostca pura. Accasta poatc li intcnsa. Pot aparca astlc| toatc tipuri|c dc
cmoii - luric, rcscntimcntc, invidic, qc|ozic, ctc. lnqroparca prob|cmc|or cmoiona|c i
cicatrici|c rc|aii|or din trccut, c|iar i abuzu| din copi|aric, accstca ar putca aparca din
rcprcsiunc i in accst caz cstc ncvoic dc tratamcnt. lnsa toatc accstca sunt partc a
sc|imbarii i a vindccarii.
Oricat dc straniu poatc parca accst |ucru, inccrcarca dc a ap|ica cu adcvarat
Rcqu|a dc Aur poatc li c|iar i mai |aotica i tumu|tuoasa. Accst |ucru sc poatc
compara puin cu a li intr-un trancu dintr-o zona dc razboi. Daca tu nu cti pcrlcct, ci
nu sunt pcrlcci, atunci |a cc tc poi atcpta C|iar daca munccti pcntru a dcvcni un
iubitor a|truist (i astlc| sc atcapta cci|a|i cu carc |ucrczi sa lii,, |a cc anumc tc poi
atcpta laptu| ca |ucrczi pcntru a li un iubitor a|truist nu inscamna ca aa i cti. lnsa,
in accst caz cxista totui ccva: Cca mai marc dczvo|tarc a adcvaratci spiritua|itai vinc
din coborarca ,in trancc` imprcuna cu cci|a|i - asta inscamna acccptarca criticii,
olcrirca criticii (i a tc ocupa dc rcacii i dclcnsiva,, a avca conl|ictc cu cci|a|i, accstca
apar din provocari|c draqostci ta|c a|truistc, din a tc ocupa dc accstc prob|cmc in mod
corcct i cu draqostc. Lstc posibi| sa citcti dcsprc accasta din nou, pcntru ca cstc vorba
dcsprc cscna adcvaratci spiritua|itai, cstc cca mai marc partc a muncii spiritua|c i a
dczvo|tarii carc arc |oc.
Vai tarziu, vom discuta mai mu|t dcsprc moduri|c pozitivc carc tc vor auta sa
intcracionczi i sa rca|izczi accasta, insa, acum sa inccpcm cu scricrca anqaamcntc|or
i dcc|araii|or intcrpcrsona|c.
Dcc|araii lntcrpcrsona|c dc Anqaamcnt
Accstca sunt simi|arc cu anqaamcntu| pcntru idca|u| i obicctivu| pcrsona| dcsprc
carc am discutat mai dcvrcmc, insa c|c dclincsc i ,prcqatcsc tcrcnu|` obicctivc|or i
anqaamcntc|or ta|c pcntru a |ucra cu cci|a|i carc qandcsc ascmcnca. Prcsupun ca |c-ai
putca compara intr-un lc| cu uramintc|c sau cu uramintc|c dc casatoric, insa c|c sunt
lrccvcnt uti|izatc i sc lacc rclcrirc |a c|c ca partc a proqramu|ui dc |ucru qcncra| i
intcrpcrsona| pcntru Rcqu|a dc Aur in qrup.
La paqina l20 a scciunii Dcc|araii|or Pcrsona|c, vci putca qasi Dcc|araia dc
Anqaamcnt lntcrpcrsona|a a Rcqu|ii dc Aur. Comp|ctcaz-o i scmncaz-o.
83
Capito|u| Douazcci i nu
A|cqcrca Co|cqi|or lntcniona|i
Pcrsoanc|c carc dorcsc sa crcczc un mcdiu contro|at pcntru a |ucra mai susinut
|a Rcqu|a dc Aur acasa, o pot lacc. Tot cc trcbuic sunt indivizii cu qandirc ascmcnca,
prictcni ori lami|ic carc sa |ocuiasca imprcuna. Dcsiqur, oamcnii |ocuicsc imprcuna tot
timpu|, insa in mod norma| numai pcntru avantau| linanciar. Dar, accst avanta poatc li
dc ascmcnca i spiritua|.
Oamcnii carc |ocuicsc imprcuna au intotdcauna stabi|itc ,rcqu|i a|c casci`.
Rcqu|i|c pot sa imp|icc imparirca trcburi|or casnicc, rcqu|i|c cu privirc |a lumat,
aranamcntu| mcsci, zqomotu| intrc anumitc orc, ctc. Co|ocatarii oricntai pc Rcqu|a dc
Aur pot stabi|i rcqu|i a|c casci carc sa crcczc un mcdiu propicc pcntru trairca in Rcqu|a
dc Aur i pcntru dczvo|tarca draqostci i qriii a|truistc.
Poatc ca toata |umca i-ar dori o camcra spccia|a dcstinata ruqaciunii ,
mcditaici. Sau poatc rcspcctarca scmnu|ui ,nu dcranai` dc pc ua unui dormitor, i ,
sau scntimcntu| dc pacc i |initc in casa ar li sulicicntc.
Tu nu dorcti un mcdiu dc viaa in qcncra| |initit Sau pcrioadc dc |initc Vor
oamcnii sa cantc muzica |a oricc ora, i cc lc| dc muzica O capodopcra muzica|a
pcntru o pcrsoana cstc zqomot in dizarmonic pcntru o a|ta pcrsoana. Dar in |cqatura
cu tc|cvizoru| Poi avca sau nu poi avca tc|cvizor, sau numai pcntru anumitc
momcntc, numai pcntru li|mc. Opiuni|c pcntru toatc accstca sunt nc|imitatc.
Cc zici dc curacnic Cum tc dcscurci cu rulc|c murdarc Cu rcqu|i|c din
bucataric Cc crczi dcsprc unii dintrc oamcni carc sunt vcqctaricni Dcsprc bo|i|c
transmisibi|c ln Hawaii, in unc|c qospodarii sc pastrcaza tradiia dc a tc dcsca|a inaintc
dc a intra in casa - in a|tc|c nu. ln Japonia dc ascmcnca sc practica accst |ucru. Lu am
trait aco|o, iar accst |ucru pastrcaza curacnia in casa i mai mu|ta iqicna. Cc spui
dcsprc |ucruri|c pc carc |c rcspiri i carc pot irita p|amanii cuiva, ccva prccum lumu| dc
iqara, |acu| dc unq|ii sau tamaia Lxista mu|tc dccizii in |cqatura cu modu| dc a lacc
mu|tc dintrc |ucruri. Tot ccca cc trcbuic cstc qandirca i co|aborarca, in tot ccca cc arc
|cqatura cu tinc i cu co|cqii tai dc |ocuina.
Poi crca un mcdiu aproapc mona|a| daca tu i co|cqii tai o dorcsc. Dupa toatc
accstca, nu cstc c|iar o aa dc marc dilcrcna. Cc anumc o lacc manastirc Li binc,
accstca dcsiqur ca sunt dilcritc, insa un |ucru cstc siqur - accst |ucru nu arc dccor i
ambiana. Lstc practic vorba dc a lacc rcqu|amcntc intcrioarc carc sa pcrmita o viaa
conccntrata pc trairca i practica spiritua|a.
nii dintrc ca|uqari practica taccrca sau pcrioadc|c dc taccrc, insa cci mai mu| i,
nu.
84
Daca nu ai propria ta camcra nu cxista o prob|cma pcntru tinc i co|cqii tai dc
camcra, imparirca camcrci poatc cconomisi bani i poatc crca mai mu|ta intcraciunc i
oportunitai pcntru a-i vcdca propriu| comportamcnt i pcntru a ap|ica Rcqu|a dc Aur.
Daca vrci o camcra in carc sa ai mai mu|i oamcni sau mai mu|tc zonc apropiatc,
paturi|c supra-ctaatc sunt o moda|itatc tradiiona|a pcntru a avca oamcni ,in dub|ura` o
mai marc pcrioada dc timp. Accstca au lost lo|ositc pcntru a crctc qradu| dc ocuparc
acasa pcntru copii, pcntru ,dormitoarc|c din maini`, trcnuri, ,autocarc` pcntru artiti
i pcntru trupc, in manastiri, in baraci|c mi|itarc, ,dormitoarc|c` din caminc i in
tabcrc|c dc vara. Totu| cstc |a indcmana ta i a co|cqi|or tai intcniona|i dc camcra,
pcntru ca sc pot lacc rcqu|i co|cctivc
Contractc|c intrc cci cc |ocuicsc imprcuna
Dupa cc toi cci cc |ocuicsc imprcuna s-au dccis in |cqatura cu rcqu|i|c casci,
accstca ar trcbui sa lic scrisc sub lorma unui contract. Toi cci cc |ocuicsc imprcuna
liind dc acord, ii pot lacc un anqaamcnt scris. Accsta nu cstc un anqaamcnt |cqa|, c|
cstc un acord. Sc poatc lacc rclcriri |a c| u|tcrior daca cstc ncccsar, pcntru a rcaminti
oamcni|or cc au convcnit dc acord. Dcci, sc stabi|csc in dcta|iu toatc punctc|c, |uandu-
sc in considcrarc dinaintc. Dc ascmcnca, accstca olcra ccva pcntru un potcnia| viitor
in |cqatura cu puntu| dc vcdcrc a| co|cqi|or dc camcra, astlc| incat ci sa poata dccidc
daca vor acc|cai rcqu|i. Daca ci nu sunt dc acord cu accstca iar tu dorcti sa tc
acomodczi cu c|c, poi lacc intotdcauna modilicari a|c rcqu|i|or daca vci considcra ca
mcrita. Poatc ca dorcti sa ai c|auzc contractua|c carc sa spccilicc mi|oacc|c pcntru
c|iminarca unui co|cq pc carc cci|a|i i| qascsc dc ncdorit (dc cxcmp|u, printr-un vot
maoritar sau in a|t lc|,.
Rcuniuni|c Camaradcrcti a|c Rcqu|ii dc Aur
Aa cum am mcnionat mai dcvrcmc, pot cxista doua tipuri dc qrupuri carc mcrq
imprcuna in autorarca cc|or|a|i carc ap|ica Rcqu|a dc Aur in vici|c |or. nu| cstc mai
ocaziona|, s|ab structurat i mai puin intcns. Cc|a|a|t cstc pcntru situaii|c dc ,trairca
imprcuna dc tip intcniona|` - carc inc|udc cup|uri, lami|ii i co|cqi dc camcra. Astlc|,
cxista in accst caz dilcritc tipuri dc rcuniuni i mctodc dc intcraciunc carc sa sc ap|icc
pcntru liccarc situaic.
Lxista doua tipuri dc catcqorii: Rcuniuni|c Grupuri|or,C|uburi|or,Camaradcrici dc
Studiu a|c Rcqu|ii dc Aur, i Rcuniuni|c Co|cqia|itaii lntcniona|c. Rc|aii|c intrc soi sunt
o prob|cma spccia|a cc trcbuic |uata in considcrarc, astlc| ca, accstca vor li abordatc
scparat. Rcuniuni|c intrc soi , lami|ia|c vor li acc|cai ca i rcuniuni|c intrc co|cqii dc
camcra cu intcnic, cxc|ud accstc aspcctc, astlc| incat ar trcbui sa lo|oscti scciunca
rcuniuni|or co|cqia|itaii intcniona|c ca q|id. Oricinc ar trcbui sa citcasca dcsprc ambc|c
tipuri dc rcuniuni, cu toatc ca pcntru anumitc conccptc cu siqurana sc poatc sari.
85
Rcuniuni|c Grupuri|or,C|uburi|or,Tovaraii|or dc Studiu a|c Rcqu|ii dc Aur
$Pentru a gasi un grup%club de studiu apropiat# sau a forma a unuia
dintre ele# eti binevenit sa contactezi sediul central al &rganizaiei 'egulii
de Aur ()olden 'ule &rganization * )'&+,-
rmatoarc|c instruciuni pcntru conduccrca unci rcuniuni a Rcqu|ii dc Aur sunt
datc pas cu pas. Din cauza lormatu|ui, citind numai |inii|c dircctoarc, c|c ar putca lacc
sa para ca rcuniuni|c Rcqu|ii dc Aur sunt o c|cstiunc riqida, inc|isa. lnsa, accstca nu ar
trcbui sa lic aa. Daca o laci corcct ar trcbui sa lic loartc conlortabi|, o atmoslcra ca|da,
rc|axata, dc draqostc i p|acuta (cu cxccpia momcntc|or dc c|ibcrarc cmoiona|a sau in
dczacorduri|c intcrpcrsona|c |a carc sc poatc aunqc uncori un pic mai intcns dccat in
mod norma|,. i simtc-tc |ibcr sa modilici oricc, inc|usiv ordinca |ucruri|or pcntru a
imbunatai luncia i rczu|tatc|c rcuniuni|or.
Primc|c Dccizii a|c Rcuniunii
l, ndc - Rcuniuni|c Rcqu|ii dc Aur pot li inutc in spaii sau casc dc cu|t,
sau |a mcmbri acasa. Daca a|cqi ca accstca sa lic inutc |a mcmbri acasa, poi lacc asta
prin rotaic daca dorcti.
2, linanarca - Dorcti sa sc pcrccapa taxc dc mcmbru pcntru acopcrirca
c|c|tuic|i|or cu mancarca , bauturi|c, ctc. sau daca sc intamp|a prin rotaic acasa, |ai
liccarc mcmbru sa sc ocupc dc accstca atunci cand ii vinc randu| Vrci sa ,trcci cu un
co` sau poatc ca nu vrci, pcntru a acccpta donaii|c mcmbri|or pcntru a spriini
proicctc|c |oca|c i,sau pcntru |ucrarca Rcqu|ii dc Aur
3, lnta|niri|c zi|nicc, timpu| i durata - Ccca cc contcza in primu| rand cstc a
discuta in |cqatura cu a li dc acord |a cat dc dcsc vor li rcuniuni|c. Accst |ucru va li in
mod cvidcnt dctcrminat dc modu| cum ii pcrmitc liccaruia proqramu|. Daca cstc
posibi|, sunt dc prclcrat rcuniuni|c zi|nicc. Accstca auta |a mcnincrca vicii ta|c
dirccionata i axata pc idca|uri i obicctivc, auta |a a tc mcninc pc ca|ca obincrii
,qasirii i dcscurcarii` prob|cmc|or dc zi cu zi, tc poatc auta |a pastrarca inspiraici.
lnsa, accstca nu pot li posibi|c lara rcuniunca lrccvcnta a cc|or carc nu traicsc
imprcuna. O data pc saptamana ar putca li binc daca toata |umca sc poatc anqaa |a
accasta. rmatoarca discuic stabi|ctc cc| mai bun timp pcntru rcuniunc. Discuta apoi
o durata dc timp aqrcabi|a pcntru rcuniunc.
4, A|cqcrca Lidcru|ui - A|cqcrca unui |idcr a| qrupu|ui sc lacc in mod sccrct
sau prin vot dcsc|is. Accasta poziic dc |idcr trcbuic sa lic dcsc|isa pcntru provocarc i
un nou vot stabi|it pcntru oricc momcnt din timpu| rcuniuni|or. Daca sc tic totu| sau
dcstu| dc mu|t unu| dcsprc cc|a|a|t, cstc cvidcnt cinc cstc cc| mai bun pcntru li a|cs,
pcntru rcspcct, pcntru corcctitudinc i,sau compasiunc. Lidcru| qrupu|ui va anuna
rcuniunca sau anu|arca accstcia, va intcrvcni in anumitc situaii pcntru a anuna o
dccizic a unci pari tcrc.
86
Conduccrca unci Rcuniuni a Grupu|ui,C|ubu|ui dc Studiu
l, Timpu| dc Linitc - lndata cc toata |umca cstc |a |ocu| ci i rcuniunca s-a
stabi|it, toata |umca ii poatc da maini|c i sa pctrcaca vrco catcva minutc qandind in
taccrc, ruqandu-sc in taccrc sau mcditand. Daca toata |umca cstc dc acord pcntru a
qandi |a un |ucru stabi|it in accasta pcrioada, poatc li un |ucru qrozav. lnsa, daca qrupu|
dvs. nu cstc dcrivat i nu cstc ali|iat nici unci anumitc rc|iqii, ar trcbui sa votczi pcntru
oricc dcviaic dc |a pcrioada dc taccrc. Lxccpia cstc cazu| cand un qrup cstc ali|iat unci
anumitc rc|iqii i toi mcmbri sunt din acca rc|iqic, in accst caz nu ar trcbui sa lic lacuta
prcsiunc pc cincva pcntru a sc conlorma practici|or rc|iqioasc spccilicc - accst |ucru ar
putca li picrdcrca scopu|ui in |cqatura cu Rcqu|a dc Aur. Daca toata |umca din qrup
crcdc in Dumnczcu intr-un lc| sau a|tu|, cxista posibi|itatca ca toi sa poata li dc acord
pcntru tcrminarca pcrioadci dc |initc cu alirmaia ,laca-sc Voia Lui Dumnczcu`.
2, Povcstirca Lxpcricnc|or Pozitivc - lnccpci rcuniunca prin crcarca unci
oricntari pc starca dc spirit pozitiva. Lxista o scric dc c|cstiuni pc carc |c poi obinc
micand |ucruri|c pc dirccia cca buna.
Punand in cvidcna |ucruri|c bunc pc carc cincva |c lacc sau pc carc |c-ai lacut tu
in u|tima saptamana, cstc un |ucru bun pcntru a inccpc rcuniunca. Vcnioncaza pc
unu| dintrc prictcnii tai carc a obscrvat sau a lacut un anumit |ucru sau un a|tu|, sau
laptu| ca a lost atcnt, oricc a|t punct stra|ucitor trcbuic sa-| ai in vcdcrc.
,Daca cincva a lacut ccva bun, ap|auda Vci lacc doi oamcni lcricii.` - Samuc|
Go|dwin
3, Citctc tcxtc Spiritua|c lna|atoarc, Vczi li|mc sau Vuzica ascmcnca - Lstc
posibi| sa dorcti a lacc o |ccturarc in qrup a urna|u|ui dc |ucru sau a a|tor cari cu tcma
inspiraiona|a cu carc toata |umca cstc dc acord lara nici o prcsiunc din partca cuiva.
lnca o data spun, daca dorcti laci un studiu dc qrup ncpartinitor, daca dorcti sa
pastrczi va|oarca univcrsa|a a Rcqu|ii dc Aur, nu a|cqc cari sau pasac carc contribuic |a
scpararca socia|a ori rc|iqioasa, pc cc|c carc aduc atinqcrc, divizarc sau prcudccata.
lndilcrcnt cc ai a|cqc pcntru |ccturarc, incuracaza-i pc mcmbri sa laca comcntarii sau sa
puna intrcbari in |cqatura cu accasta.
O a|tcrnativa ocaziona|a a |ccturii (sau in p|us |a |cctura,, poatc li vizionarca unui
li|m inspiraiona| spiritua| sau ascu|tarca muzicii inspiraiona|c. Daca cti ali|iat unci
rc|iqii, accasta probabi| ii poatc olcri o |ista cu li|mc|c pc carc |c aproba.
S-a spus ca muzica cstc cc| mai apropiat |ucru dc |imbau| Lui Dumnczcu. Daca ai
timp, punc |a vo|um mic o muzica inspiraiona|a, una carc sa ina|c spiritua| pc toata
|umca.
GRO arc un urna| dc |ucru sup|imcntar i spccia| pcntru li|mc|c i muzica
inspiraiona|a spiritua|a, unu| carc inc|udc rccomandari ncpartinitoarc. Accsta inc|udc
dc ascmcnca i obscrvaii in |cqatura cu li|mc|c i |ucruri|c vizua|izatc i discuii in timp
cc sunt vizua|izatc dc qrupu| dc studiu GRO. Vczi pcntru accasta sitc-u| wcb a| GRO sau
partca din spatc a carii pcntru comanda.
87
4, Rcvizuirca Dcc|araii|or Pcrsona|c - Toata |umca ar trcbui sa-i aduca
urna|c|c, Jurna|c|c dc |ucru a|c Rcqu|ii dc Aur |a rcuniuni. Dupa |cctura , animaia
ina|atoarc, ci ar trcbui sa-i dcsc|ida urna|c|c dc |ucru |a scciunca dc Dcc|araii
Pcrsona|c, sa-i rcvizuiasca intrcqu| coninut pcntru a-i rcaminti cc au dc lacut, sa-i
amintcasca dc anqaamcntc|c |or. ln mod cvidcnt, accst |ucru va dura catcva minutc.
Dupa cc liccarc pcrsoana i-a rcvizuit scciunca, ar trcbui sa-i inc|ida urna|u|, astlc|
incat |idcru| qrupu|ui sa tic cand liccarc cstc prcqatit. Apoi liccarc ar trcbui sa
sub|iniczc cu vocc tarc:
A, Dc cc sc al|a ci aco|o.
B, Carc cstc idca|u| i obicctivu| |or. (Vorbctc din inima in |cqatura cu ccca cc
dorcti sa laci, sc|imbari|c pc carc dorcti sa |c laci i cum tc simi in |cqatura cu asta.,
C, lntrcaba pc oricinc a|tcincva in |cqatura cu impactu| |or i da-|c voic sa al|c ca
primcti cu buna voic critica pc carc dorcti s-o auzi in |cqatura cu tinc insui, cu tot
ccca cc oricinc ar putca sub|inia in |cqatura cu ccca laci sau spui, ctc., accasta i-ar
putca li cxpusa pcntru a |ucra i dc a tc sc|imba.
D, Stabi|irca anqaamcntc|or.
5, Pcrioada Discuii|or in |cqatura cu Rcqu|a dc Aur - ln continuarc, daca
cincva dorctc sa aduca in discuic prob|cmc|c din urna|u| sau, o poatc lacc. Amintctc-
i, comunicarca cstc vita|a - COVNlCA, COVNlCA, COVNlCA Oricc ar trcbui
sa poata discuta. Li pot aducc cxcmp|c a|c |ucruri|or bunc carc sc pot intamp|a,
cxpcricnc in |cqatura cu mctodc|c |or dc ina|arc spiritua|a, pcrspcctivc|c sau
prob|cmc|c pc carc |c-au intampinat. Apoi, mcmbrii qrupu|ui pot lacc comcntarii.
COVNlCAl, COVNlCAl, COVNlCAl
Daca cincva a avut o intcraciunc ncqativa cu a|tcincva din alara qrupu|ui, una
carc simtc ca a ramas ncrczo|vata sau pc carc dorctc sa o rczo|vc in mod pozitiv, sc
pot so|icita slaturi dc |a cci|a|i mcmbri. n a|t mod dc a dczbatc o ascmcnca situaic
cstc accca dc a lacc o rcconstituirc a intcraciunii ncqativc, avand pc cci|a|i mcmbri
carc sa oacc ro|uri|c.
Dc cxcmp|u, sa prcsupuncm ca Susan a avut o a|tcrcaic cu un co|cq dc scrviciu
|a birou i simtc ca |ucruri|c nu au mcrs binc. n a|t mcmbru a| qrupu|ui ar putca uca
ro|u| |ui Susan in timp cc a|tu| ar uca ro|u| co|cqu|ui dc scrviciu a| |ui Susan. Accti
mcmbri sunt ncimp|icai cmoiona| in situaic, astlc| ca, ci ar putca olcri o varictatc dc
pcrspcctivc i ar arata carc sunt posibi|c|c potcnia|c |otarari pozitivc carc ar putca li
adoptatc, i mu|t mai important, cazu| in carc Susan ar li putut li in ,alara |inici` i s-a
comportat in mod ncqativ. lndata cc accst |ucru cstc sub|iniat, Susan poatc spunc o
alirmaic corcctoarc pcntru a auta |a sc|imbarc, indilcrcnt dc ca|itatca pc carc ar li
putut s-o aiba intcraciunca cu carc a lost alcctata in mod ncqativ. Apoi, Susan poatc
lacc un pas in intcrioru| ro|u|ui ucat dc ca insai, putand aciona in mod pozitiv in
cxtcrior.
Daca Susan ,nu aunqc` |a punctc|c adusc dinaintca ci, sau daca nu cstc dc
88
acord cu critici|c in ccca cc privctc comportamcntu| ci, ar trcbui sa-i dcsc|ida Jurna|u|
dc |ucru i sa citcasca coninutu| din scciunca dc Dcc|araii Pcrsona|c pcntru a-i
rcaminti dc cc sc al|a ca aco|o, carc ii sunt obicctivc|c, anqaamcntc|c i cc crcdc cu
adcvarat dcsprc CLLA CL LSTL VLT VAl lVPORTANT, a li bun sau rau, ori a li un
iubitor a|truist Dc lapt, cxista o paqina cu un s|oqan carc ar trcbui sa lic postat undcva
in sa|a dc rcuniunc (paqina lll,. ln cazu| in carc nu sc intamp|a accst |ucru, ca poatc
inmana Jurna|u| ci dc |ucru |idcru|ui dc qrup, accsta poatc citi Dcc|araii|c ci Pcrsona|c,
sa vorbcasca cu ca in |cqatura cu accstca i sa o intrcbc din nou cc cstc mai important,
a li bun sau rau, ori a li un iubitor a|truist. Atunci spcrana dc a li in dclcnsiva va li
scazuta, iar adcvaru| va li acccptat. lnsa, aa cum spunc i zica|a, ,Poi ducc un ca| |a
apa, dar nu i| poi ob|iqa sa bca.` Toatc accstc ,proccduri` carc cxista pcntru a tc auta,
nu vor li clicicntc in cazu| in carc tu nu ai atitudinca i anqaamcntu| corcctc, |otararca
dc a tc sc|imba. Nici c|iar daca vci COVNlCA, nici c|iar daca vci COVNlCA, nici
c|iar daca vci COVNlCA
$.ota: /aca exista neinelegeri nerezolvate intre doi sau mai muli
membri ai grupului# pentru idei in legatura cu cel mai bun mod de a le
rezolva# vezi capitolul urmator 0'euniunile Colegiale 1ntenionale2-,
6, Dcsc|idc un lorum, Anuna - Dupa accca, dcsc|idc un lorum undc
oamcnii pot spunc cc au in mintc, obinc spriinu| i comcntarii|c a|tor mcmbri.
Dupa asta, |idcru| qrupu|ui poatc lacc oricc anuncarc cstc ncccsar. Dc
ascmcnca, accst |ucru ar putca li un momcnt bun pcntru a discuta idci|c dc promovarc
a Rcqu|ii dc Aur i a oricarui proqrcs carc a lost lacut in accst domcniu. Promovai
cuvantu| Asta poatc li lacut prccum un cvcnimcnt, un bazar, promovarc, p|iantc,
discuii dc |a |oi |oca|c, |a c|uburi, biscrici, ctc. Dc ascmcnca, mcmbri ar putca promova
accasta prin purtarca dc tricouri (cu ,Gandctc prin intcrmcdiu| Rcqu|ii dc Aur`,
,Rcqu|a dc Aur sa|vcaza` sau a|tlc|,, pc acc|c dc rcvcr, pc cani, prin postcrc, panouri,
ctc. (Noi inccrcam sa-i laccm pc unii dintrc mcmbrii sa qandcasca astlc|,.
Dc ascmcnca, |idcru| qrupu|ui ar trcbui sa laca anunuri dcsprc |cqatura cu cci|a|i
mcmbri |a nivc| |oca| (i dcsprc Orqanizaia Rcqu|ii dc Aur |a nivc| intcrnaiona|,. Sprc
cxcmp|u, daca Susan |ucrcaza in domcniu| contabi|itaii comcrcia|c iar And, |a un
dcpozit pcntru unc|tc dc qradinarit, ci ar putca daca dorcsc sa laca anunuri cc|or|a|i
mcmbri carc |c susin alaccri|c.
Accsta ar putca li dc ascmcnca un momcnt bun pcntru ,a trccc cu o tava dc
co|cctarc`, daca ai dc qand sa acccpi donaii sau trcbuic sa co|cctczi c|c|tuic|i|c pcntru
rcuniunc.
7, Socia|izarca - ln cc|c din urma, a|oca un anumit timp pcntru ca oamcnii sa
vorbcasca i sa socia|izczc unu| cu cc|a|a|t in mod indcpcndcnt.
S, Sa Nc Vcdcm Din Nou - lnc|ciai inta|nirca cu o a|ta pcrioada a unirii
maini|or, a |initii, a ruqaciunii in |initc sau a mcditaici. Apoi sc continua cu o marc
imbraiarc dc qrup
89
Capito|u| Douazcci i Doi
Rcuniuni|c Co|cqia|c lntcniona|c
Aa cum am mcnionat mai dcvrcmc, ,coborarca in trancc` a|aturi dc cci|a|i cu
acccai qandirc, olcra marca oportunitatc a sc|imbarii in mai mu|tc moduri. i in p|us,
laptu| ca uncori din accasta rczu|ta ncinc|cqcri i conl|ictc. Obicctivu| cstc sa tratczi cu
pozitivitatc |ucruri|c carc ii sunt prczcntatc in |cqatura cu partca ta cqoista. ln cazu| in
carc accst |ucru nu cstc lacut imcdiat atunci cand cstc prczcnta o ,prob|cma`, ori cand
aparc un dczacord , conl|ict (pcntru un oarccarc motiv,, atunci cc| mai bun instrumcnt
pcntru a aborda in mod pozitiv ascmcnca prob|cmc cstc acc|a dc a avca o rcuniunc a
qrupu|ui pcntru a discuta |ucruri|c i pcntru a |ucra |a c|c.
A|cqcrca unu| ,cl intrc Co|cqi`
li poi imaqina maini|c i picioarc|c ta|c tot inccrcand sa acionczc in mod
indcpcndcnt i ,lacandu-i proprii|c rcqu|i` lara o coordonarc dc |a crcicru| , mintca ta
Oricc trup arc ncvoic dc un cap. Accstc |ucruri sc ap|ica oriundc cstc imp|icata mai
mu|t dc o pcrsoana, pcntru ca totu| sa luncionczc ca un intrcq, |a cup|uri|c casatoritc i
|a partcncrii dc alaccri, |a cc|ipc dc lotba|, corporaii i c|iar naiuni. Ana|iza obicctiva
arata in mod c|ar ca clorturi|c dc qrup luncioncaza mai binc atunci cand cincva
acioncaza ca ,cl`.
Accst |ucru sc ap|ica partcncri|or i cup|uri|or i c|iar qrupuri|or mu|t mai mari.
Vu|tc dintrc partcncriatc|c dc alaccri s-au rupt din cauza ,impasu|ui`, dczacordu|ui in
|cqatura cu cinc cstc cc| cc arc dc spus u|timu| cuvant. Accsta cstc motivu| pcntru carc
mu|tc partcncriatc modcrnc dc alaccri au prcvazutc in contract ,c|auzc dc prc|uarc`
carc ncccsita un partcncr carc sa-i imparta cota sa catrc cci|a|i daca sc aunqc |a
accasta situaic. Lstc dcsiqur mu|t mai comp|icat in rc|aii|c dc lami|ic, dar totui,
ascmcnca rc|aii sc rup din |ipsa unuia sau a cc|ui|a|t partcncr carc cstc ,capu|` carc ia
dccizia in lami|ic. lar catcodata accstca sc dcstrama din cauza |uptc|or pcntru putcrc in
|cqatura cu accst |ucru.
Avand un cap dominant sau un |idcr poatc li dcsiqur i un dczavanta. Dar, din
pacatc, pana in momcntu| in carc toata |umca cstc so|idar coordonata cu o sursa
univcrsa|a , spiritua|a dc acc|ai lc|, atunci nu vor mai li ncccsari |idcri , cli. Dc
ascmcnca, sc ap|ica aici i coordonarca clorturi|or dc qrup. Accsta parc sa lic cca mai
buna so|uic pcntru ,dcpairca b|ocau|ui`. Trucu| cstc acc|a dc a nc asiqura ca ,clii`
sunt cat mai ,buni` posibi|. n ,rcqc` sau o ,rcqina` qcncroi pot li cca mai marcaa
lorma a conduccrii, rca|izarc i binccuvantarc pcntru o ara, in timp cc unii cqoiti ar
putca li cc| mai rau comar. lnsa, |idcrii dc oricc lc|, a|ci sau nu, pot li o binccuvantarc
sau un b|cstcm. Proccsu| c|cctora| cstc o supapa dc siqurana pcntru accst |ucru, insa
90
nu ar trcbui sa sc abuzczc dc accst |ucru prin inccrcarca dc a scapa dc cincva atunci
cand accsta ii lacc datoria. ln cazu| unui qrup dc |ucru a| Rcqu|ii dc Aur, trcbuic
prudcna in dorina dc a scapa dc un |idcr a| qrupu|ui numai pcntru ca accsta a spriinit
critica cc i-a lost adusa sau pcntru ca ,s-a a|aturat dc partca` cuiva carc cstc impotriva
ta. Partca cqoista a sinc|ui tau liind amcninata, accsta nu cstc un bun motiv pcntru a
scapa dc un |idcr a| qrupu|ui, cstc insa un motiv bun pcntru a-| pastra.
clu| in Co|cqia|itatca lntcniona|a
Am discutat dca dcsprc sccnariu| a|cqcrii unui |idcr intr-un qrup,c|ub dc studiu,
dar accst |ucru inscamna c|iar mai mu|t dccat un ro| critic i important intr-un sccnariu
a| co|cqia|itaii intcniona|c. Va trcbui sa a|cqi pc cincva carc sa aiba u|timu| cuvant intr-
o situaic dc impas, in arqumcntc sau discuii atunci cand doua sau mai mu|tc pcrsoanc
sunt in dczacord. Accasta pcrsoana ar trcbui sa lic capabi|a dc mcdicrc in scnsu| pozitiv,
cu draqostc i in mod obicctiv, c|iar i mi|ocu| unci |uptc incinsc intrc cqo-uri. Accsta
va trcbui sa adcrc |a contractu| dc rcqu|i i acorduri carc au lost stabi|itc dc qrup in
|cqatura cu modu| dc tratarc a oricarci prob|cmc,impas carc ar putca aparca. Accst
|ucru ar trcbui sa lic critcriu| pc carc cincva sa lic a|cs, iar daca accstc |inii dircctoarc nu
sunt urmatc dc catrc mcdiator,|idcr, atunci qrupu| ar trcbui sa a|caqa pc a|tcincva. Lstc
loartc important ca acordu| in |cqatura cu accst |ucru sa tc laca sa tc simi binc pcntru
a|cqcrca pc carc ai lacut-o pcntru accst ro|, dcoarccc, atunci cand cti in mi|ocu|
prob|cmc|or, cand ai dc-a lacc cu prob|cmc, |ucruri|c pot dcvcni dcstu| incinsc i
intcnsc, accsta cstc momcntu| cand oamcnii carc au motivc cqoistc sa lic ncmu|umii
sau sa dorcasca c|iminarca |idcru|ui, vor cauta oricc scuza pcntru ,a ataca`,a qasi vina
pcrsoanci carc a lost a|casa pcntru a conducc,a mcdia.
,Condamna qrcca|a, nu pc actoru| carc a qrcit.` - wi||iam S|a|cspcarc
Convocarca unci Rcuniuni
Co|cqii intcniona|i pot a|cqc sa aiba inta|niri carc sunt proqramatc in mod
rcqu|at, indilcrcnt daca cxista sau nu prob|cmc dc dczbatut sau numai atunci cand
cincva rccunoatc ca cstc ncvoic dc accasta. Din momcnt acctia traicsc imprcuna, cstc
mai uor sa aiba inta|niri lrccvcntc proqramatc (c|iar i zi|nicc sau dc doua ori pc zi,.
A|tc|c in alara dc inta|niri|c proqramatc sunt cc|c proqramatc pcntru ca cincva arc dc
lacut un anun, o critica, o p|anqcrc in |cqatura cu un comportamcnt ncqativ,
prcocuparca in |cqatura cu o posibi|a prob|cma sau cc|c in carc cstc ncvoic dc
rczo|varca unci disputc. Rcuniuni|c nu trcbuic sa sc laca numai pcntru comportamcntu|
ncqativ sau pcntru conl|ictc. Pot li in |cqatura cu conl|ictc|c pcrsona|c dintrc mcmbri,
conl|ictc intcrnc, dubii sau dilicu|tai. Accsta cstc un lorum pcrlcct pcntru a ,traqc ccva
acr in picpt` i pcntru a primi susincrc, qria sau indrumarc. Dc ascmcnca, rcuniuni|c
ar trcbui sa lic lo|ositc pcntru a discuta dcsprc aprccicrca sc|imbari|or pozitivc sau
pcntru a discuta laptc|c bunc.
91
Atunci cand cstc convocata o rcuniunc, cc| mai bun |ucru cstc sa inccpi prin a
mcrqc |a |idcru| qrupu|ui, sa-i cxp|ici motivc|c convocarii unci rcuniuni i sa-i CLRl sa tc
autc. Sprc dcoscbirc dc ccca cc marca maoritatc a oamcni|or crcd, a li un bun |idcr dc
qrup cstc adcsca o trcaba lara satislacic i loartc dilici|a. Li ii lac accasta lavoarc din
bunatatca inimi |or i ar trcbui sa lic tratai ca atarc.
Daca un |idcr dc qrup cstc una dintrc pari|c imp|icatc intr-un |itiqiu, c| trcbuic sa
sc |asc in scama unci a|tc pcrsoanc carc va indcp|ini tcmporar luncia dc |idcr a|
qrupu|ui.
Atunci cand arc |oc o inta|nirc, mcmbri ar trcbui sa-i aduca Jurna|c|c dc |ucru
aa cum cstc mcnionat in instruciuni|c rcuniuni|or qrupu|ui dc studiu datc mai
dcvrcmc. Dc lapt, tot acc|cai |ucruri sc ap|ica pcntru qrupuri|c dc studiu, inc|usiv
pcntru rcuniuni, i dc ascmcnca pcntru co|cqia|itatca intcniona|a. Cu toatc accstca, din
momcnt cc co|cqii intcniona|i sunt mai prcdispui a avca conl|ictc intcrpcrsona|c,
trcbuic sa discutam dcsprc mctodc|c spccia|c dc a trata |ucruri|c intr-o cdina.
Adoptarca Hotarari|or
l, Dcc|araii|c Pcrsona|c - Daca un conl|ict ncrczo|vat dintrc doi mcmbri cstc
adus in rcuniunc, cci doi ar trcbui sa-i citcasca proprii|c scciunc dc Dcc|araii
Pcrsona|c, apoi sa i |c dca unu| cc|ui|a|t pcntru a |c citi - inaintc dc a li discutatc.
2, Anqaamcntc|c Spusc cu Vocc Tarc - Dupa accca, ci ar trcbui sa sc
privcasca unu| pc cc|a|a|t i sa-i rcalirmc vcrba| ca dorcsc sa aunqa rcciproc |a adcvar
in |oc sa-i apcrc propria poziic in accasta privina. Li ar trcbui sa-i alirmc vcrba| ca
adcvaru| cstc mu|t mai important pcntru ci, dccat a li bun sau rau i ca draqostca
a|truista unu| pcntru cc|a|a|t cstc mu|t mai importanta dccat a li bun sau rau.
3, lntoarcci-va unu| catrc cc|a|a|t i spunci-va povcstca - Dupa accca, ci ar
trcbui sa-i spuna liccarc povcstca |ui. lntrcrupcrca rczonabi|a pcntru c|arilicarca
laptc|or ar trcbui sa lic pcrmisa, insa accst |ucru nu ar trcbui sa sc translormc intr-o
constanta arqumcntaic. Oricui ar trcbui sa-i lic pcrmis dc catrc cc|a|a|t sa-i spuna
povcstca.
4, (a, Vcmbrii sa-i rcamintcasca dcsprc disputc (l,, picrdcrca obicctivitaii
(2, i ap|icarca Rcqu|ii dc Aur. (b, lzo|arca prob|cmci principa|c dc cca sccundara. (c,
Dupa accca, mcmbri pun intrcbari in |cqatura cu disputa, discuta i acorda accstcia o
mai marc obicctivitatc. Acum, aproapc in liccarc caz, ambc|c pcrsoanc vor avca paria|
drcptatc i ambc|c vor qrci intr-o anumita masura. Cci|a|i mcmbri (carc nu sunt
imp|icai din punctu| dc vcdcrc a| ,parii cqoistc` i carc nu sunt imp|icai cmoiona| i
cqoccntric, ar trcbui sa rcl|cctczc |a c|cstiunc. Astlc|, ci pot sa-i olcrc paria|itatca dc
adcvar pc carc i| vad ci in accst conl|ict, prccum i moda|itai|c in |cqatura cu modu|
cum ar trcbui tratata prob|cma in |umina draqostci a|truistc. Lstc mu|t mai uor pcntru
noi sa vcdcm adcvaru| i so|uii|c in |cqatura cu arqumcntc|c i prob|cmc|c cc|or|a|i
oamcni, in |oc sa |c vcdcm pc a|c noastrc ininc. Accsta cstc motivu| pcntru carc liccarc
92
dintrc noi trcbuic sa sc bazczc pc obicctivitatca i c|aritatca cc|or|a|i mcmbri, atunci
cand noi ininc suntcm prini in ,capcana` cqoismu|ui, a dclcnsivci, a ncqativitaii sau
incapaanarii. Lstc |a |atitudinca mcmbri|or ncimp|icai in conl|ict sa punctczc aspcctc|c
corcctc in |cqatura cu accsta, qrcc|i|c in |cqatura cu accsta i mu|t mai important,
modu| cum ar trcbui privit i tratat lo|osind Rcqu|a dc Aur.
Vcmbri ar trcbui sa inccapa prin a rcaminti pari|or imp|icatc in conl|ict ca
trcbuic sa lNLLLAGA i SA lNA VlNTL accst |ucru in timpu| rcuniunii, laptu| ca
probabi| ci i-au picrdut obicctivitatca. Ca liccarc dintrc ci considcra ca probabi| c| arc
drcptatc i cc|a|a|t qrcctc. Trcbuic in primu| rand sa admita ci inii accst |ucru, apoi
cci|a|i mcmbri ai rcuniunii, ca cxista o loartc buna ansa ca macar paria| sa nu aiba
drcptatc, daca nu c|iar pc dc-a-ntrcqu|. Li trcbuic sa DORLASCA cu adcvarat sa-i
vada PROPRlA qrcca|a, s-o sc|imbc in |oc sa sc conccntrczc pc acca partc in carc
cca|a|ta pcrsoana qrcctc. ln caz contrar, nu sc va obinc nimic, nu sc va rca|iza nimic,
nu va avca |oc nici o dczvo|tarc, iar draqostca a|truista va li in|ocuita printr-un lc| dc
,ciuda` sau prin dilcritc obstaco|c i cmoii ncqativc. lnsa, atunci cand accst proccs sc
lacc in mod corcct, cand ap|icarca Rcqu|ii dc Aur cstc prioritara manici, invidici,
qc|ozici, ctc., atunci draqostca a|truista va dcvcni i mai putcrnica.
ln mu|tc cazuri, ccca cc sc va intamp|a cstc prob|cma iniia|a, accasta aducc
conluzic i sc amcstcca intr-o prob|cma sccundara. Sa |uam in considcrarc urmatoru|
cxcmp|u lictiv. Sa prcsupuncm ca Jo|n ii rcamintctc |ui Var, ca cstc randu| ci sa laca
mancarc, i ii mai atraqc atcnia ca ca dc liccarc data cvita accst |ucru atunci cand ii
vinc randu|. Var, rcacioncaza in mod ncqativ, dcvinc iritata i nu cstc dc acord,
susinc ca nu a cvitat dc liccarc data accst |ucru, iar Jo|n nu lacc a|tccva dccat sa
,dcvina ncqativ`. i laptu| cstc ca, Jo|n a lOST ,ncqativ` - pcntru ca s-a atcptat |a
asta rcamintindu-i |ui Var,, prob|cma dcvcnind ,dcrananta` un timp. Dcci, in |oc sa
puna prob|cma in mod pozitiv aa cum ,trcbuia dc lapt`, c| mai inaintc a punctat accst
|ucru, astlc| incat, in accst mod a auns |a ,praqu| dc ncqativitatc` i astlc| ,s-a picrdut
contro|u|`. Jo|n nu a adus prob|cma pur i simp|u pana |a ,iritarc`, c| a ,construit-o` in
timp, accasta liind o i mai marc prob|cma dccat daca accstca i-ar li lost cu adcvarat
qanduri|c i scntimcntc|c. Pana atunci, c| ar li lost dcstu| dc dcranat, aa ca i-a cxpus
prob|cma pc un ton ncqativ, a construit in spatc|c accstcia o uoara ,incarcatura` osti|a.
Hai sa prcsupuncm ca prob|cma dintrc Jo|n i Var, nu a lost niciodata rczo|vata
in mod pozitiv i cstc adusa |a una din rcuniuni. Cc ar trcbui sa sc intamp|c
ln primu| rand, ci trcbuic sa scparc prob|cmc|c dc ,atitudinc` dc cc|c lapticc. Cu
a|tc cuvintc, omu| nu ar trcbui sa lo|oscasca NlClODATA ,tonu|` , atitudinca pcntru a
scmna|a o prob|cma a|tor oamcni, sa lo|oscasca accst |ucru ca pc o scuza pcntru a
iqnora ccca cc i-a lost scmna|at |ui. Accasta cstc o inccrcarc comuna pc carc partca
cqoista inccarca sa o lo|oscasca mcrcu pcntru ,a ici basma curata`. Astlc|, dcscopcrim
ca |a rcuniuni, primu| |ucru dc lacut cstc acc|a dc a izo|a cc|c doua prob|cmc. Asta nu
inscamna ca atitudinca ncqativa a |ui Jo|n ar trcbui iqnorata, pcntru ca, daca c| nu cstc
pc ca|c dc a dcvcni un iubitor a|truist i totui dorctc accst |ucru, atunci c| trcbuic
autat. lnsa, accst |ucru inscamna ca atitudinca |ui Jo|n ar trcbui sa lic tratata numai
93
DPA cc cstc rczo|vata in tota|itatc prob|cma principa|a. ln caz contrar, ascmcnca
prob|cmc dc ,du-tc, vino` nu s-ar tcrmina i nu s-ar rczo|va niciodata. Dcci, in primu|
rand, Var, trcbuic sa sc ocupc dc cc anumc i-a scmna|at Jo|n, indilcrcnt daca Jo|n a
lost un ncmcrnic cc ipa sau un du|cc prccum p|acinta in |cqatura cu accst |ucru. Cci|a|i
mcmbri trcbuic sa sc imp|icc cu modu| |or dc pcrccpic. Carc cstc adcvaru| in |cqatura
cu lc|u| |cnca| |ui Var, dc a prcqati mancarca dc liccarc data cand ii cstc randu| ln
situaii|c conl|ictua|c, |ucruri|c sunt adcsca cxaqcratc dc catrc ,acuzator` i dc mu|tc ori
,minima|izatc` dc catrc acuzat. Astlc| ca, Var, arc o tcndina dc a a-i iqnora trcburi|c,
insa nu lacc accst |ucru dc llLCARL DATA. ln accst caz cxista o anumita partc dc
drcptatc i din nou o partc dc qrcca|a. ln cc| dc-a| doi|ca rand, in momcntu| dc inccput
cand Jo|n i-ar li atras atcnia |ui Var,, ca ar li trcbuit sa admita ca arc accasta tcndina
(daca cra adcvarat,, mu|umindu-i |ui Jo|n pcntru ca i-a atras atcnia, spunand o
alirmaic pozitiva dc qcnu|, ,Lu sunt intotdcauna pozitiva, rcsponsabi|a i iubitoarc
a|truista` i sa urmczc accasta ca|c. Vcmbri trcbuic sa inccrcc sa o autc pc Var, in a
vcdca accst |ucru, sa-i dc-a scama dc asta i sa laca asta.
5, Rczo|varca Prob|cmci Principa|c - Daca Var, acccpta slatu| mcmbri|or i
ii da scama ca a qrcit, ca i poatc ccrc icrtarc i sa laca o alirmaic. Dupa cc accst
|ucru ,a lost lacut`, i numai dupa accca, ar trcbui sa lic tratata prob|cma dc atitudinc
ncqativa a |ui Jo|n. Dar, inaintc dc a inccpc cu accst cxcmp|u, |ai sa nc ocupam dc
cazu| in carc Var, nu ar li acccptat adcvaru| in laa cc|or|a|i mcmbri.
ln primu| rand, Var, ar li trcbuit sa-i amintcasca dc cc anumc sc al|a ca aco|o,
carc cstc obicctivu| pc carc i |a cxprimat. La ar trcbui sa sc intrcbc daca dorctc sa
aunqa |a adcvar sau daca vrca numai ,sa lic in ordinc`. Ar trcbui sa sc intrcbc daca
simtc draqostc a|truista laa dc Jo|n. Dorctc ca sa dcvina o pcrsoana cu mai mu|ta
draqostc a|truista, sa-i dczvo|tc virtui|c Rcqu|ii dc Aur sau numai ,sa lic in ordinc` ln
cazu| cand ca totui nu sc rcqasctc nicaicri, mcmbri ncimp|icai ar trcbui sa inccrcc
ucarca unui ro|, unu| carc sa oacc ro|u| |ui Var, iar a|tu| carc sa oacc ro|u| |ui Jo|n.
Acctia pot uca mai inaintc ro|u| cu situaia qrcita, pcntru a vcdca daca Var, ,sc
prindc` i apoi sa oacc ro|u| cand Var, ar li lost pozitiva.
6, Rczo|varca Prob|cmci Sccundarc - Acum, dupa cc prob|cma
comportamcntu|ui |ui Var, a lost comp|ct rczo|vata (asta inscmnand ca ca ,s-a prins`, a
vazut croarca din comportamcntu| sau apoi i-a ccrut icrtarc |ui Jo|n, a spus o alirmaic
pozitiva pcntru ca insai,, atunci putcm trata i prob|cma dc atitudinc a |ui Jo|n.
ln primu| rand, Jo|n ar trcbui sa sub|iniczc laptu| ca trcbuic sa comunicc mai
binc, sa corcctczc |ucruri|c mai rcpcdc, in |oc sa |c |asc dus catrc ncqativ. ln cc| dc-a|
doi|ca rand, c| ar trcbui sa-i amintcasca laptu| ca nu cxista un motiv sulicicnt dc bun
pcntru a li ncqativ. Ar trcbui sa-i amintcasca laptu| ca trcbuic sa-i pcsc dc cci|a|i, sa lic
iubitor a|truist i sa laca |ucruri|c in |cqatura cu cci|a|i din dorina dc a-i auta. L| ar
trcbui sa-i amintcasca laptu| ca a critica in mod pozitiv, cu draqostc din inima, atunci
va primi cc| mai adcsca un raspuns bun. ln luncic dc atitudinca |ui cstc i raspunsu|,
acc|cai ctapc dc mai sus pcntru a o auta pc Var, sc lo|oscsc i pcntru a-| auta pc
Jo|n.
94
n a|t |ucru carc sc intamp|a adcsca, cstc laptu| ca oamcnii rccurq |a rcprcsa|ii.
Dc cxcmp|u, sa spuncm ca Var, s-a oprit intr-un mod conticnt sau inconticnt |a
ranc|iuna pc carc o poarta |ui Jo|n pcntru laptu| ca ii prcqatctc masa. Astlc| ca va
cauta o oportunitatc pcntru a-i qasi o anumita vina. Nu una carc sa-| autc in dczvo|tarca
sa. Nu pcntru ca i| iubctc. Nu pcntru ca c| cstc cc| mai bun. Nu pcntru ca ca inccarca
sa-| sc|imbc prin olcrirca unci critici constructivc, ci numai pcntru ca ca vrca sa-i
intoarca spatc|c. ln mod cvidcnt, accst |ucru nu cstc bun. Dcci, cc cstc dc lacut
Li binc, o critica lacuta din ciuda cstc practic acccai prccum prob|cma dc mai
inaintc in carc Jo|n cstc ncqativ atunci cand ii ccrc |ui Var, sa qatcasca. Dcci, accasta
ar trcbui sa lic tratata in acc|ai mod. Cu a|tc cuvintc, nu contcaza carc cstc motivu|
pcntru carc cincva ii olcra ccva, daca o lacc sau nu din ranc|iuna. Adcvaru| cstc
adcvar. Sa lic sau nu adcvarat accst |ucru. Trcbuic sa tc ocupi dc prob|cma. Apoi,
numai dupa cc prob|cma iniia|a cstc in tota|itatc rczo|vata, ar trcbui sa tc ocupi dc
prob|cma ranc|iunci, pcntru a auta |a rcintoarccrca pc ca|ca criticii cu draqostc i dintr-
o dorina dc a auta in |ocu| dorinci dc a lacc rau i a tc razbuna.
7, Disputc|c ncrczo|vatc carc sunt inmanatc |idcru|ui qrupu|ui pcntru |uarca
unci dccizii - Daca totu| da qrc, disputc|c din Jurna|u| dc |ucru ar trcbui sa lic inmanatc
|idcru|ui dc qrup pcntru a li dczbatutc. L| poatc aminti pari|or idca|uri|c in carc sunt
imp|icatc, obicctivc|c i anqaamcntc|c, poatc lacc dctcrminarca lina|a in |cqatura cu
rczo|varca accstora. Pcntru a acccpta dccizia |idcru|ui qrupu|ui, in cazu| in carc accasta
cstc una carc nu ii p|acc, li smcrit. Daca ai o prob|cma in |cqatura cu accst |ucru,
intrcaba-tc sinqur, cstc dccizia |idcru|ui una carc ii poatc lacc rau ic sau oricui a|tcuiva
Daca nu, cc anumc ai tu dc picrdut C|iar daca accasta ar li qrcita, intrcaba-tc sinqur
cc anumc ai dc picrdut, a|tccva in alara dc orqo|iu Daca cincva nu poatc rczo|va o
disputa dc unu| sinqur sau cu autoru| mcmbri|or, ori daca cstc dispus a |ua o dccizic
prccum cca |idcru|ui qrupu|ui cu o atitudinc cu adcvarat buna, pozitiva, atunci acc|a a
dccis sa-i laca din apararca propriu| cqo un |ucru mai important dccat dczvo|tarca i
ap|icarca Rcqu|ii dc Aur i nu ar trcbui nici macar sa prctinda ca a ,inccrcat`. Sc poatc
intamp|a o |upta, dar in cc|c din urma numai asta ar trcbui sau nu ar trcbui lacut. A|cqc
sa lii smcrit i iubitor sau a|cqc sa lii in dclcnsiva i cqoist.
S, ln lina| inci-va dc maini, indilcrcnt cc a-i a|cs sa lacci, ruqai-va ,
mcditai , lacci alirmaii, apoi imbraiai-va. Lasai |ucruri|c intr-o nota pozitiva,
ina|atoarc.
95
Capito|u| Douazcci i Trci
Prob|cmc|c lami|ia|c , So-Soic
Cunoatcm cu toii ca a trai a|aturi dc un so,o soic poatc li un |ucru minunat
sau poatc li un comar. Dc lapt, maoritatca dintrc crimc au |a baza arqumcntc dc
casnicic. lnsa, daca imparii idca|uri comunc, daca muncii imprcuna, partcncru| dc
viaa poatc li cc| mai dc va|oarc mcmbru a| ,cc|ipci` pcntru a va atinqc obicctivc|c.
Daca nu, accst |ucru poatc li cc| mai marc dctrimcnt in a-i atinqc obicctivc|c. Cc lac
soii in rc|aia |or cstc intru-totu| crcat numai dc ci. Ai dori sa-i pastrczi sou|,soia cat
mai os, sau sa-|,s-o spriini in dczvo|tarca spiritua|a
Daca tu i sou|,soia ta dorii sa |ucrai unu| cu cc|a|a|t pcntru ap|icarc Rcqu|ii dc
Aur in vici|c voastrc, atunci suntci in cscna ,co|cqi dc camcra intcniona|i` in Rcqu|a
dc Aur i atunci putci lo|osi accst proqram. Dar, rc|aii|c conuqa|c au prob|cmc mu|t
mai comp|cxc, astlc| ca, |ai sa privim pc unc|c dintrc accstca.
nii spun ca prob|cmc|c dintrc barbat i lcmcic apar pcntru ca ci sunt dc naturi
dilcritc.
Nu cxista nici o indoia|a ca ci au naturi dilcritc, moduri dc qandirc i dc
comportamcnt dilcritc (i astlc| ,moduri dc a aciona` dilcritc,, insa nu accsta cstc
adcvaratu| motiv pcntru carc au prob|cmc in rc|aic. Natura dilcrita poatc li dc lapt un
|ucru minunat i comp|cmcntar atunci cand cstc cc|i|ibru prin ap|icarca draqostci
a|truistc. lndilcrcnt dc natura ,modu|ui sau dc aciunc`, liccarc liina umana cstc dc
ascmcnca un amcstcc intrc c|cmcntc|c mascu|in i lcminin. Accst |ucru cstc intr-adcvar
dcstu| dc comp|icat, insa i dcstu| dc simp|u daca ap|ici Rcqu|a dc Aur.
Pc |anqa laptu| dc a avca naturi dilcritc (carc adcsca nu sunt inc|csc,, barbatu| i
lcmcia au proqramari dilcritc carc crccaza i mai mari dilcrcnc i scpararc dccat cc|c
carc sunt in mod natura| incrcntc. Ambii au dilcrcnc dc natura i dilcrcnc proqramarc,
accstca trcbuic sa lic cxaminatc i |uatc in scama.
Adcvarata radacina a oricarci prob|cmc in rc|aic, nu doar in cc|c dc natura
mascu|ina , lcminina, nu arc nimic dc-a lacc cu scxu|. Accasta arc |cqatura cu acc|ai
|ucru dcsprc carc am vorbit pc parcursu| accstci cari. Adcvarata radacina a prob|cmci
cstc numai cqoismu|, iar vindccarca (sprc dcoscbirc dc o so|uic tcmporara dc
vindccarc, cstc totui draqostca a|truista.
ln primu| rand, |ai sa |uam in ca|cu| proqramarca. Avcm aici tota|itatca
proqramari|or prin cu|tura, accasta proqramarc cstc un |andicap pcntru noi, unu| carc
|arqctc prapastia dintrc scxc. Cc urmcaza ar putca li simp|ilicat, cstc p|in dc
qcncra|itai, insa cstc in cscna adcvaru|. inc mintc ca, in timp cc proqramarca
cu|tura|a crccaza proprii|c-i convinqcri i comportamcntc, accasta sc combina dc
ascmcnca cu naturi|c intcqrantc a|c barbatu|ui i lcmcii pcntru a producc tot lc|u| dc noi
96
dcviaii.
Atat barbaii cat i lcmci|c obin o mu|imc dc proqramari ncqativc, insa atunci
cand vinc vorba dcsprc abi|itai dc rc|aionarc, barbatu| obinc cc cstc mai rau din
accasta. Barbaii sunt in p|us dcsc|ii in laa proqramarii sccrctc pcntru a-i rcprima
scntimcntc|c. Lor ,nu |c cstc pcrmis` nici macar sa aiba scntimcntc, ca sa nu mai
vorbim dcsprc a |c impartai cuiva. ,Baicii mari nu p|anq`, cstc adcsca spus vcrba| sau
in oapta i intr-un anumc lc| copii|or mici dc scx mascu|in. ,li barbat`, cstc auzit sau
|asat in mod consccvcnt sa sc inc|caqa. Dar, cc inscamna sa lii un barbat A li dur
(inscnsibi|,, a-i rcprima scntimcntc|c A li un alcmciat A avca unq|ii|c murdarc A
uca i a urmari sporturi|c dc compctiic A bca i a conducc
ln cc|c din urma, cc| puin maoritatca dintrc barbai sunt lacui sa simta ruinc
daca sunt cu adcvarat scnsibi|i sau cand ii cxprima scntimcntc|c, astlc| ca, ci i |c
suprima, |c inc|id in adancu| |or i inccarca sa |c ina ,amoritc`. Lstc dc mirarc ca
atunci cand vin acasa dc |a scrviciu ci nu vor ,sa vorbcasca` cu soia |or
ln topu| maoritaii sc al|a barbaii carc nu inc|cq scntimcntc|c dc baza a|c unci
lcmci, qandirca sau ncvoia ci dc a discuta. lntrc accstca i proqramarca ncqativa, nu sc
lacc rclcrirc |a lcmcic ca |a un prictcn (in acc|ai mod cum sc rclcra |a barbat,. Dilcrcna
cstc adcsca atat dc marc incat barbaii aunq in cc|c din urma sa |c considcrc pc lcmci
doar ca pc ccva cu carc trcbuic ,sa invcc sa traiasca`, pcntru a obinc ccca cc au
ncvoic ci dc |a c|c, sa dorcasca ccva dc |a c|c.
Pc |anqa laptu| dc a li in mod natura| bazata pc qandirc cmoiona|a, lcmcia cstc
adcsca proqramata sa qandcasca i sa sc comportc in mod iraiona|, cmoiona|, sa
considcrc ca cstc ,|ipsita dc autor` i ca ,nu o ducc mintca`. L|c, dc ascmcnca, nu
rc|aioncaza cu modu| dc qandirc a| barbatu|ui i in qcncra| nu sc rclcra |a barbat ca |a
un prictcn (in acc|ai mod cum ar lacc cu a|tc lcmci,. A|tccva in alara dc a avca proprii|c
proastc cxpcricnc in |cqatura cu ci inii (i o proasta proqramarc,, barbaii sunt adcsca
proqramai sa primcasca o intcnsa proqramarc dc porc cqoist, sa lic to|crani in a lacc
sc|imb dc ncccsitai sau dorinc.
C|iar daca dc lapt noi nu |c auzim spusc ascmcnca |ucruri, nc indrcptam
oarccum catrc accstca prccum nitc copii. Vcdcm accstc |ucruri in comportamcntu|
cc|or din uru| nostru i mcrqcm catrc c|c prin mcsac|c i indicii|c non-vcrba|c.
Adcvarata Vina
lndilcrcnt dc varictatca motivc|or pcntru carc barbatu| i lcmcia sunt atat dc
dilcrii, cu siqurana un sinqur |ucru au toi oamcnii in comun, indilcrcnt dc scx, rasa,
varsta sau condiic, accsta cstc cqoismu| - scpararca. Atunci cand o pcrsoana dcvinc
iubitoarc a|truista, |ipsa inc|cqcrii i concxiunii dintrc scxc i dintrc soi disparc in mod
,miracu|os`.
Gc|ozia cstc una dintrc cc|c mai pcrlidc ,ramuri` a|c cqoismu|ui. n marc
proccnta a| crimc|or i vio|cnci in lami|ic dcsprc carc am mcnionat mai inaintc,
97
provinc din qc|ozic. ncori oamcnii vor ca sou|,soia sa lic un pic qc|oi. Li considcra
prin accst |ucru ca sunt iubii. lnsa, accst |ucru cstc dcpartc dc adcvar. Atunci cand
cincva cstc qc|os, nu poatc li in acc|ai timp i iubitor. Accstc doua |ucruri nu pot
cocxista. Vai dcqraba dccat a li iubitoarc, o pcrsoana qc|oasa cstc una cqoista, poscsiva
i ncpasatoarc. Da, accasta ii cta|caza ,qria` indilcrcnt daca i-ar putca picrdc sau nu
ccca cc poscda, insa in accst lc| ca nu ii arata ,qria` pc carc o arc in |cqatura cu TlNL.
Accasta pcrsoana nu ii cta|caza draqostca, ca ii cta|caza o tcribi|a dcpcndcna.
Poscdand, avand contro|u|, atraqand atcnia i cncrqia a|tui om, cstc probabi| cca
mai putcrnica, cca mai distructiva lacta a dcpcndcnci umanc. Poscsivitatc cstc ccca cc
obii atunci cand cti ,dcpcndcnt dc droquri`. lar atunci cand ccva anumc amcnina
accasta putcrnica dcpcndcna, tratamcntc|c dcpcndcnci dc ,droquri`, ,rcpararca`
dcpcndcnci, rcacia |a accst |ucru cstc una ncqativa i distructiva - accasta cstc qc|ozic.
Dcsiqur, accasta poatc li una rc|ativ uoara. lnsa, poatc dcvcni loartc rapid una scvcra.
C|iar i rcacii|c rc|ativ uoarc sunt prccum o otrava intr-o rc|aic dc draqostc adcvarata,
accstca scrvcsc doar |a o viitoarc scpararc intrc soi. Pcntru ,oaca` dc a o avca intr-o
rc|aic, accasta cstc o oaca cu ncbunia, prccum qandirca unui dcpcndcnt dc droquri
carc lo|osctc dc un droq inolcnsiv, cai pai mai sunt dc lacut pana |a inccputu| accstci
ncbunii, pana |a vio|cna cmoiona|a, pana |a vio|cna lizica i pana |a crima. Dcci,
inaintc dc a nc uca cu accasta, pana |a a nc qandi ca cstc ccva ,atraqator` sau un scmn
a| draqostci, trcbuic sa tc qandcti mu|t i insistcnt |a toatc abuzuri|c oribi|c pc carc |c-a
cauzat qc|ozia. i nu cstc numai vio|cna una dintrc cauzc|c accstcia. Lstc unu| dintrc cci
mai importani distruqatori ai rc|aii|or. Lxista dcsiqur mu|tc a|tc ,bo|i a|c rc|aii|or`, insa
c|c au un sinqur rcmcdiu comun - Draqostca Pura.
Din pacatc, a imita Draqostca pura cstc uncori |uat ca liind so|uia pcntru a avca
o ,rc|aic buna`. Barbaii i lcmci|c sunt uncori invaai sa prctinda ca sunt inc|cqatori,
atcni i qriu|ii. Li pot invaa doar ,sa mcarqa prin intcrmcdiu| micarii` i ,sa spuna
|ucruri corcctc`. Oamcnii invaa doar o la|sa qria i inc|cqcrc prin clcctuarca
comportamcntc|or spccilicc, prin accasta vor ,catiqa` aprobarca sou|ui,soici |or.
lnsa, contcaza accst |ucru daca nu i| simi cu adcvarat Ar trcbui sa lii la|s numai aa dc
draqu| rc|aici, pcntru a obinc ccca cc ii dorcti pcntru tinc insui sau pcntru a cvita o
disputa Ar trcbui sa mcrqi doar pc asta, numai pcntru ca sa obii rccompcnsa ori ccca
cc ii dorcti Nu contcaza daca cti qriu|iu sau daca SlVl cu adcvarat qria sau nu
Asta dcpindc dc cc anumc ii dorcti. Daca ii dorcti un rczu|tat la|s, lo|osctc mctodc|c
dc qria la|sa i mcrqi pc ca|ca accstora. Daca ii dorcti ,|ucruri adcvaratc` intr-o
rc|aic, atunci la |ucruri rca|c, qandctc cu qanduri adcvaratc, li unu| adcvarat. Ap|icand
Rcqu|a dc Aur i-ai putca picrdc o rc|aic la|sa ori supcrlicia|a i ai obinc una adcvarata.
Lstc a|cqcrca ta.
Hai sa |uam in considcrarc un cxcmp|u in |cqatura cu accasta. n barbat i o
lcmcic vin amandoi dc |a scrviciu. L| sc trantctc in laa tc|cvizoru|ui. Nu vrca sa
vorbcasca cu soia ori s-o ascu|tc, vrca numai o bcrc i sa sc uitc |a tc|cvizor. Soia
dorctc sa-i pctrcaca timpu| discutand i probabi| sa-i impartacasca o mica
alcctivitatc. ,Rcpararca rapida a rc|aici` ar putca inscmna din partca |ui sa mcarqa |a
98
ca, s-o intrcbc cand cstc ziua ci, sa vada cc ar putca lacc pcntru ca, i-ar putca da c|iar
i o imbraiarc i sa sc olcrc sa duca qunoiu|. Dar daca c| lacc asta numai pcntru ca
vrca sa pastrczc |ucruri|c in pacc, ca sa primcasca ccva sau pcntru a cvita sacaia|a din
rc|aic, cc arc atunci n concubina intrc doi roboi. A|aturarca a doi roboi pcntru a sc
mcninc in viaa Accst |ucru rcducc practic rc|aia |a nimic mai mu|t dccat un lc| dc
alaccrc cqoista rcciproca (i din pacatc sunt mu|tc astlc|,. ,Voi lacc asta pcntru tinc
DACA o laci i tu pcntru minc`.
Pcntru soic, rcpararca in mod la|s a |ucruri|or poatc inscmna ,|ai sa-| |as sa aiba
spaiu| |ui`. Dar in intcrior, daca ca nu lacc accst |ucru din Draqostc Pura pcntru c|,
atunci accasta va c|ocoti. lar acumu|arca dc ncqativitatc va ici |a ivca|a candva intr-o zi.
C|iar daca ici in considcrarc abordarca in mod la|s a stabi|itaii rc|aici ta|c, asta
poatc mcrqc pcntru un timp, insa nu poatc dura. Din cauza naturii parii cqoistc a
sinc|ui accasta sc va ruina. C|iar i o sinqura pcrsoana nu va olcri sulicicnta, nu o va
olcri cc|ui|a|t carc o dorctc, a|ii o vor olcri intr-un mod prca cxiqcnt sau in a|t lc|. O
pcrsoana va primi ncqativitatc din partca a|tcia, atunci accasta va rccurqc |a rcprcsa|ii -
atunci sc va producc ,clcctu| bu|qarc|ui dc zapada`. Cat dc mu|t ar putca avca un om,
cat timp i-ar putca pastra un ,bun` comportamcnt daca c| nu primctc ccca cc ii
dorctc in sc|imb dc |a partcncru| sau i invcrs. Nu prca mu|t timp. Sc ap|ica dc
ascmcnca i ro|u| invcrs.
Rcqu|a dc Aur poatc rcmcdia |ucruri|c daca ambc|c pari dorcsc cu adcvarat sa o
ap|icc. Cu puina Draqostc Pura adcvarata, a|truismu| i qria mcrq pc un drum |unq.
Daca unu| dintrc soi va li doar to|crant, inc|cqator, cu qria in ccca cc privctc natura
partcncru|ui |ui, a proqramarii sa|c i i| auta sa munccasca |a accasta, accst |ucru poatc
sc|imba totu| - dc liccarc partc a baricadci.
lnca o data spun, un |ucru dc rcinut cstc acc|a ca nu poi sc|imba o a|ta
pcrsoana. NVAl T lNSl TL POl SCHlVBA PL TlNL lNSl. lnccrcarca dc a
inl|ucna pc cincva ,vorbindu-i dcsprc ccva anumc`, inccrcarca unci anumitc lormc dc
,mita` conuqa|a, ,cica|irca` sau ,lora` s-ar putca sa dca anumitc rczu|tatc tcmporarc,
insa cu siqurana nu vor rczo|va |ucruri|c. lndata cc tc-ai sc|imbat tu insui pcntru a li un
mai marc iubitor a|truist, atunci vci li in mod automat olcrtantu| unci adcvaratc
oportunitai pcntru sc|imbarca sou|ui,soici. Pc dc a|ta partc, accst |ucru olcra
oportunitatca pcntru o sc|imbarc pozitiva, indcpartarca dc trairca unci vici prccum cca
a unui striqoi cqoist i |ipsit dc draqostc. Pc u|tima |inic sc al|a laptu| ca, lacand anumitc
|ucruri in scopu| dc a obinc ccva, vci cxista numai in zona dc ,a| mcu` - accasta ii
poatc aducc in cc|c din urma numai prob|cmc. Adcvarata draqostc unu| pcntru cc|a|a|t,
adcvarata qria cstc sinqura ca|c pcntru rczo|varca i vindccarca dilicu|tai|or carc apar
intrc soi.
To|crana Vodcrata
Lstc ncvoic dc un amcstcc dc to|crana |a s|abiciuni|c umanc i |a dclcctc|c
partcncru|ui(partcncri|or, nostru(notri,, combinat cu o dorina sinccra dc a li dc lo|os
99
din punct dc vcdcrc spiritua| pcntru cca|a|ta pcrsoana. Trcbuic sa lii atcnt, nu sa inccpi
a qandi ca to|crana inscamna spriinirca comportamcntu|ui ncqativ. Rc|aii|c dc co-
dcpcndcna(manilcstarca laa dc o a|ta pcrsoana dcpcndcnta,, nu cstc buna pcntru
oricinc. Cc vrcau sa spun prin asta Vaoritatca rc|aii|or sc bazcaza pc individua|itatc i
pc obicctivc|c dc rcciprocitatc cqoista. Din pacatc, Rcqu|a dc Aur cstc dc obicci abscnta
in accstc pcrsoanc i dc mu|tc ori |c |ipsctc qria pcntru cc|a|a|t i pcntru dczvo|tarca sa
ca o liina umana. Atata timp cat ascmcnca rc|aii dcvin piscinc mari pcntru rc|axarc i
vc|icu|c pcntru conso|idarca cqoismu|ui i s|abiciunii unci pcrsoanc, ambii partcncri pot
sta imprcuna din motivc qrcitc, continuand sa promovczc comportamcntu| ncqativ.
lmaqincaza o lcmcic carc simtc ca sou|ui ci ii pasa loartc puin dc ca, ca c| ar
vrca mai dcqraba sa privcasca |a tc|cvizor dccat sa-i pctrcaca un timp bun pcntru a
comunica cu ca sau pcntru a-i impartai amandoi un anumc romantism sau a|tccva. La
invaa sa to|crczc ccca cc dorctc c| sa laca, cunoscand laptu| ca nu-| poatc sc|imba (cu
toatc ca i-ar dori accst |ucru,, invaa astlc| sa mcarqa inaintc cu accst comportamcnt a|
|ui. Accsta cstc un sc|imb. n sc|imb prost lacut. La rcnuna intr-o anumita masura |a
intimitatc i comunicarc, in scopu| dc a obinc a|tc |ucruri in rc|aic. Accst |ucru cstc
va|abi| in ambc|c scnsuri. Lui nu ii p|acc dc ca ca pcrsoana, nu o inc|cqc, ci amandoi
nu au intcrcsc comunc, nimic dcsprc carc sa vorbcasca cu adcvarat, insa ca arc qria dc
c|. L| o to|crcaza intr-o anumita masura, in scopu| dc a obinc a|tc |ucruri din rc|aia |or.
Accst |ucru poatc li o situaic loartc mizcrabi|a pcntru ambc|c pcrsoanc.
laptu| ca dca citcti accst q|id, inscamna ca cti dca inc|inat sa lii un darnic i
atcnt |a accasta situaic. laptu| ca cc| puin prcuicti accstc trasaturi. Avand in vcdcrc
accst lapt, ai putca olcri mai mu|ta atcnic comportamcntu|ui rau , ncsanatos a|
partcncru|ui tau, imaqinandu-i ca cti o pcrsoana mai buna.
Bunu| Lxcmp|u Rau
Cunosc o doamna carc a trait cu un om cc cra dcpcndcnt dc a|coo| dc mai mu|i
ani. La ,a ramas cu c|` considcrand ca poatc inccrca sa-| autc, sa mcnina un sti| dc
viaa bun pcntru copii. Avcau doi copii i a ramas a|aturi dc c|, lorata sa sc supuna
abuzuri|or |ui. Dcsiqur, copii au acum cicatrici|c asociatc. La a ucat ro|u| curau|ui, a|
qriii, a| mamci inc|cqatoarc, muncind i inccrcand sa ina |ucruri|c imprcuna, p|atind
lacturi|c atunci cand c| nu cra capabi| sa munccasca din cauza a|coo|ismu|ui. La a
considcrat ca c| a lost ,un baiat bun`. Caiva ani mai tarziu, ca putca spunc ca a lacut
asta pcntru ca aa a simit ca ar avca qria ca |ucruri|c sa mcarqa i sa ,cvo|uczc`. Nu a
vrut sa ii ,laca rau` parasindu-|. Prin laptu| dc a ramanc a|aturi dc c|, ca i-a marit
prob|cmc|c. Dc lapt i-a lacut rau i |ui, i-a lacut rau sinqura i in mod dircct copii|or ci.
lar in accst caz, clcctu| va|u|ui qrcc|ii carc sc intoarcc s-a marit.
lata catcva intrcbari bunc pcntru a i |c punc tu insui:
l, Poatc rc|aia ta sa scrvcasca punctc|or s|abc a|c parii ncqativc a
partcncru|ui tau
100
2, Dc cc suntci imprcuna
3, Dc cc to|crczi,pcrmii |ucruri|c pc carc |c pcrmii Votivc cqoistc Lstc din
cauza lricii dc a li sinqur, a ataamcntu|ui, a poscsivitaii, a catiqu|ui bancsc, a
ncsiquranci, ctc. (Accti lactori sunt aproapc intotdcauna in acccai lormu|a.,
4, Vrci sa mcrqi inaintc in rc|aia ta, in acc|ai mod in carc ai lacc-o in mod
curcnt daca prcocuparca tc-ar auta sa lii o pcrsoana dczvo|tata , sa dcvii o pcrsoana
mai buna
5, Ar putca anumitc |ucruri pc carc i |c pcrmii in mod curcnt, sa dcvina
inacccsibi|c daca propriu| tau ataamcnt i intcrcsc|c sinc|ui nu ar mai li mu|t timp pc
sca|a va|ori|or
6, Ai putca incuraa , promova anumitc |ucruri in rc|aic i pc carc in mod
curcnt nu |c incuraczi, in cazu| in carc proprii|c ta|c ataamcntc i intcrcsc dc sinc nu ar
mai li mu|t timp pc sca|a va|ori|or
7, Lstc partcncru| tau dc viaa i prictcnu| tau
Accstca sunt mari|c intrcbari pc carc sa i |c pui tu insui in mod pcriodic. i daca
raspunzi |a c|c in mod sinccr i obicctiv, privctc dc ascmcnca in mod cinstit i obicctiv
|a raspunsuri i |a |ucruri|c pc carc sc bazcaza rc|aia ta. Ar putca sa lic toatc motivc
cqoistc sau toatc motivc dc qria, insa pcntru mu|i dintrc oamcni, accstca sunt un
amcstcc din cc|c doua.
Daca raspunsuri|c ta|c |a intrcbari sunt ccva dc qcnu|, ,Scxu| cstc minunat.`,
,Am ncvoic dc cincva in viaa mca.`, sau ,Sunt mu|tc |ucruri pc carc |c-alacc in mod
dilcrit daca cu ali primu| imp|icat in a-| lacc pc partcncru| mcu sa sc simta binc i sa
ma simt i cu binc`, ctc., trcbuic sa arunci o privirc sobra |a ccca cc laci, dc cc o laci i
daca trcbuic sa laci unc|c modilicari.
Nimcni a|tcincva nu-i poatc olcri ,adcvarata lcricirc`, nimcni nu ,tc lacc lcricit`
intr-o oarccarc adcvarata masura sau una dc durata. Siqur - cincva poatc lacc ccva carc
sa-i ridicc tcmporar spiritu| sau satislacia - insa nu accsta cstc |ucru| dcsprc carc
vorbcsc. Lu vorbcsc dcsprc un comportamcnt dc ansamb|u cu caractcr pcrsona|. Daca
cti o pcrsoana ,dc os`, accst |ucru cstc condiionat dc tinc, nu cstc din vina a|tcuiva.
Daca vrci sa lii lcricit, trcbuic in primu| rand sa tc laci tu insui un om lcricit, accst |ucru
nu dcpindc dc a|tcincva. Cum dc a|tlc|, tu nu poi lacc cu adcvarat lcricit pc oricinc
a|tcincva. Dc lapt, o rc|aic dc codcpcndcna , abuziva comuna, carc cstc lo|osita
pcntru a pastra un partcncr dc convicuirc cstc arqumcntata dc lrazc prccum, ,Dar
daca vci p|cca cu voi li doar bucac|c.` sau ,Daca tu p|cci cu nu voi li capabi| sa ma
oprcsc din baut.`, ctc. Rcvcnind |a studii|c dc comportamcnt a|c dcpcndcnci i |a
proqramc|c pcntru autorarca unui dcpcndcnt, cunoatcm ca ascmcnca arqumcntc nu
in. Sc aunqc |a un timp cand oamcnii sc pot auta numai ci inii, iar daca vci spriini
oricum comportamcntu| ncqativ a| cuiva din cauza proprii|or ta|c ncccsitai , dorinc
cqoistc, atunci tu i-ai lacut rau.
101
ln mod idca|, oamcnii ar trcbui sa lic partcncri dc draqu| unci susincri rcciprocc
a visc|or i idca|uri|or |or, pcntru a sc |rani i a sc spriini rcciproc in moduri
constructivc, pozitivc - pcntru conso|idarca parii pozitivc a liccaruia. lnccpcrca
asumarii rcsponsabi|itaii pcrsona|c a liccaruia dintrc partcncri pcntru a lacc sc|imbari
pozitivc, ATNCl sc obinc spriinu| unuia dc |a cc|a|a|t.
Ai putca spunc, ,Li binc, partcncru| mcu nu cstc intcrcsat in a li o pcrsoana mai
buna`. Accasta poatc li intru-catva o di|cma. ln accst momcnt, poatc ca ar trcbui sa
mcrqi din nou |a |ista dc intrcbari dc mai inaintc. Apoi, daca simi in continuarc ca ar
trcbui sa lii intr-o rc|aic pcntru un anumit motiv bun, dccidc carc sunt
comportamcntc|c acccptabi|c i ncacccptabi|c bazatc sau nu pc oricc lc| dc
comportamcnt carc cstc bun pcntru o pcrsoana i pcntru pcrsoanc|c din uru| accstcia
- inc|usiv pcntru tinc. Atunci, mai poi dc ascmcnca sa ai o inta|nirc sau sa mcrqi daca
dorcti |a un consi|icr prolcsionist.
Daca un comportamcnt in spccia| nu cstc productiv sau constructiv, trcbuic spus
ccva cu draqostc in |cqatura cu accst |ucru, iar daca cstc ncccsar, sa lic |uatc masuri cu
draqostc pcntru a auta |a crcarca unci sc|imbari. Daca lo|oscti accasta lormu|a, atunci
poi cvita capcana dc a dcvcni pur i simp|u unu| carc ,ncmu|umctc` sau un
,sacaitor`. Varca prob|cma in a li numai un dcranant i un sacaitor, nu arc |cqatura cu
aciunca in sinc. Dc a|tlc|, poi vcdca accasta prob|cma in rc|aii|c parintc - copi|. Sa
spuncm ca un copi| lacc ccva cc nu ar trcbui sa laca. Daca parintc|c continua sa tot
spuna, ,Nu, nu, nu...`, iar copi|u| cstc obinuit sa i sc spuna ,nu` in mod rcpctat inaintc
dc a sc aciona, sau daca nu sc va aciona in mod rca|, atunci nu vci obinc rczu|tatc
pozitivc. Daca ,nu` cstc in mod constant urmat dc o aciunc discip|inara din draqostc,
atunci sc obinc ccva din asta. Dc ascmcnca, a avca dc-a lacc din partca unui un
partcncr numai cu ncmu|umirc i sacaia|a s-a dovcdit a li inclicicnt. Ar putca lunciona
in unc|c situaii, insa doar tcmporar i in mod supcrlicia|. Dar, cc| mai bun clcct cstc in
opoziic cu ccca cc sc dorctc, pcntru ca accst |ucru o ,amorctc` pc pcrsoana carc
ascu|ta, i dc ascmcnca, o lacc sa mcarqa mai dcpartc. Astlc| ca, cc| mai binc cstc sa
stai os i sa comunici c|ar liccaruia in partc |ucruri|c, iar daca sunt sulicicnt dc qravc
pcntru a ncccsita aciunc, trcbuic sa lii pozitiv, sa acionczi cu draqostc. Spunand cc ai
dc spus i acordand inscmnatatc |a ccca cc spui. Nu lacc ,liquraic` i nu uca ocuri.
Dupa cc cuvintc|c i-au lacut trcaba |or, |asa laptc|c sa vorbcasca pcntru tinc.
Prcsupun ca accsta cstc un lc| dc paradox, insa daca munccti pcntru ap|icarca
Rcqu|ii dc Aur, poi prolita dc avantac|c cuiva carc tc sacaic. Trairca a|aturi dc un
sacaitor ii poatc olcri catcva mari ansc dc dczvo|tarc i cxaminarc a propriu|ui sinc.
Lti prcdispus |a a li rcccptiv unui l|ux constant dc critica i obscrvaic. Accst |ucru cstc
mai bun dccat sa traicti cu cincva carc nu i-a aruncat niciodata un oc|ii catrc tinc,
c|iar i atunci cand ai ca|cat stramb. Toatc inlormaii|c pc carc cu i |c olcr pot li loartc
uti|c daca nu cti in dclcnsiva i poi ccrnc critica buna dc cca rca. Daca poi privi cu
sinccritatc accst |ucru i daca poi lo|osi pcr|c|c pc carc |c qascti in ba|cqar, poi lacc cu
adcvarat anumitc proqrcsc sprc binc. Probabi| ca partcncru| tau va obscrva dcsc|idcrca
i sc|imbari|c pc carc |c laci i cc| mai probabi| va dobandi un nou rcspcct pcntru tinc.
102
Cinc tic, poatc ca accst |ucru va ducc c|iar |a inccpcrca unor imbunatairi
,Oncstitatca cstc primu| capito| din Cartca lnc|cpciunii.` - T|omas Jcllcrson
ti|izarca Comunicarii in Rc|aii
(Lstc atat dc Straniu Ca Nu Vai Comunicam,
Vu|i dintrc noi au obscrvat o rc|aic carc ,mcrqc pc potcci stancoasc`. Cu cat
|ucruri|c sunt mai rc|c intr-o rc|aic, cu atat i comunicarca cstc mai rca. Dar accasta
luncioncaza i in a|t lc| - cu cat comunicarca cstc mai rca intr-o rc|aic, cu atat mai rca
cstc i rc|aia. Atunci comunicarca sc oprctc comp|ct, accasta ori a primit o |ovitura
morta|a, ori poatc inscamna ca rc|aia cstc dca moarta.
Accasta inccpc cu rctraqcrca in sinc a oamcni|or, intrcrupcrca in p|an intcrn a
simamintc|or i qandirii. Adcsca, liccarc pcrsoana simtc ca cc|ui|a|t nu ii pasa dc
scntimcntc|c sa|c, dc qanduri sau dc ncccsitai (|ucru carc poatc li adcvarat,. lnccrcarca
dc a comunica sc poatc slari in mod lrccvcnt in lrustrarc sau disputa. Poi mcrqc in sus
punand caramida pcstc caramida. Scpararca crctc i nu mai cstc mu|t inaintc ca
prapastia dintrc oamcni sa lic dc nctrccut.
Am vazut cup|uri casatoritc carc nu ii mai vorbcsc dc|oc i in |cqatura cu nimic.
Nu mai vorbcsc nici macar puin, nu comunica in |cqatura cu cc s-a intamp|at intr-o zi i
nu ia in scrios nici macar o convcrsaic ,prolunda`. Li nu pot discuta nici macar in
|cqatura cu |ucruri|c simp|c, ca sa nu mai vorbim dcsprc comp|icatc|c prob|cmc
intcrpcrsona|c. Dc cc anumc au ci ncvoic pcntru a avca qria comunicarii. Sa sc aczc
i sa discutc dcsprc cc au in mini|c |or, sa ascu|tc, sa sc ascu|tc cu adcvarat unu| pc
cc|a|a|t. Din pacatc, dc cc|c mai mu|tc ori cstc prca tarziu pcntru asta.
Daca oamcnii sunt dc acord ca dorcsc sa sc dczvo|tc, sa sc dczvo|tc i sa sc
apropic, trcbuic sa c|iminc scpararca dintrc ci. lar una dintrc cai|c dc a rca|iza accst
|ucru cstc prin intcrmcdiu| comunicarii. lnsa daca nu sc inccpc cu Rcqu|a dc Aur, cu
qria pcntru cci|a|i oamcni, nici c|iar comunicarca nu va li dc autor.
Daca simi ccva prccum o rctraqcrc in sinc i o inc|idcrc, in partcncru| tau sau in
cci|a|i, ori daca vczi,simi ca oricinc a|tcincva lacc asta, poi intruni imcdiat o rcuniunc.
Comunica. Spunc |ucruri|c in mod dcsc|is i amintctc-i ca oricc prob|cma poatc li
rczo|vata cu dcstu|a draqostc a|truista i oncstitatc. Dc ascmcnca, inc mintc laptu| ca
adcsca prob|cmc|c nu imp|ica ambc|c pari sau toatc pari|c. Nu cstc vorba dc a da vina
pc cincva, cstc vorba dc rczo|varca prob|cmc|or carc au aparut intrc noi i in liccarc in
partc, intrc noi i in |cqatura cu draqostca noastra. Prin accasta abordarc nc putcm
aducc inapoi dcsc|idcrca i draqostca, nc putcm intoarcc |a rc|aii|c i |a autorarca
rcciproca in |oc sa nc laccm rau unu| cc|ui|a|t.
103
Rczumat in |cqatura cu Partcncriatu|
Daca dorcti sa obii |ucruri cu o cc|i|ibrarc pozitiva, inccpi prin a avca o
rcuniunc cu partcncru| tau. Al|a daca accsta cstc pc acccai ,|unqimc dc unda` ca i
tinc, daca dorctc sa |ucrczc prin ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in viaa sa, atat in rc|aia cu
tinc cat i cu cci|a|i. Daca cstc aa, la acc|cai |ucruri prcvazutc in proqramu|
,Co|cqia|itaii lntcniona|c`. Dccidc paramctrii ambc|or |ucruri, a|c ,rcqu|i|or casci` i a|c
,rcqu|i|or rc|aici`.
104
Capito|u| Douazcci i Patru
Crcarca Proqramu|ui Tau lndividua| Zi|nic
a| Rcqu|ii dc Aur
Suqcstii|c dc mai os sunt |ucruri pc carc |c putci a|cqc pcntru a lacc partc din
proqramu| dumncavoastra dc pcrlccionarc.
Gri|a Proqramu|ui Zi|nic a| Rcqu|ii dc Aur (doar suqcstii,. Pcntru cci cc traicsc i
munccsc cu a|ii cu qandirc ascmcnca. (pcntru a va in|csni cautarca vcrilicai i copiai
|ista zi|nica pc carc am crcat-o. (Vczi paqina l2l,,.
l. Trczii-va i scrici-va visc|c,
2. lacci alirmaii|c dc dimincaa i citii-|c dc aco|o dc undc |c-ai postat,
3. Daca |ocuicti a|aturi dc a|i oamcni carc dorcsc sa tc autc in proqramu|
tau dc ap|icarc a Rcqu|ii dc Aur, sa ai o rcuniunc scurta dc dimincaa, sa |c ccri sa tc
autc aratandu-i |ucruri dcsprc tinc,
4. Candva in timpu| pranzu|ui spunc-i alirmaii|c pcrsona|c, SA:
La intcrva|c dc ...... minutc pc parcursu| zi|ci, oprctc-tc din oricc ai lacc i
vcrilica-tc mcnta| pcntru a vcdca daca ai qanduri|c dirccionatc catrc a-i atinqc
obicctivc|c saptamana|c i daca traicti dupa modc|u| idca|u|ui tau. Dupa accca, spunc-i
tu insui, in taccrc, alirmaia a|casa pcntru acca zi,saptamana. lo|osctc un ccas
portabi| cu a|arma sau un VotivAidcr (tcmporizator spccia| cu vibraic, pcntru a tc auta
|a accst |ucru,
5. (Dupa amiaza sau dupa cc ai vcnit dc |a scrviciu, Vcditcaza , Roaqa-tc ,
Spunc alirmaii|c,
6. (Scara, Sa ai o intrunirc cu cci|a|i mcmbri ai Orqanizaici Rcqu|ii dc Aur
daca cstc posibi|,
7. Daca ai timp, citctc |itcratura carc sa tc i|uminczc, ascu|ta muzica cc tc va
inspira sau vizioncaza li|mc ina|atoarc, ctc.,
S. inc un Jurna| a| intrcqii zi|c. Cc ai lacut in viaa pcntru a-i atinqc idca|u|
Cat binc ai lacut Cc anumc ai li putut lacc mai binc Tc ocupi dc o situaic, pui acccnt
pc pozitivitatc sau cti mai pozitiv dccat in trccut Cum simi intrcaqa zi scntimcntu| dc
draqostc Rctraictc-i mcnta| ziua, corcctcaza oricc a mcrs prost,
9. (Vcrqand |a cu|carc, la alirmaii|c dc dinaintca somnu|ui.
105
RLZVATL CLLOR VAl lVPORTANTL PNCTL ALL CARll
l. Lqoismu| cstc radacina tuturor prob|cmc|or noastrc, prin urmarc, a nu li
cqoist cstc so|uia,
2. Numai tu insui tc poi sc|imba pc tinc insui,
3. lntrcaba-tc tu insui, ,Cc ar li daca ar li aa sau a|tlc|` (nii dintrc dvs. ar
putca considcra ca sunt prccum marii |idcri spiritua|i lisus, Budd|a, ctc.,,
4. Comunicarca cstc dc o importana capita|a,
5. To|crana cstc buna,
6. Nimcni nu cstc pcrlcct,
7. Sa-i amintcti continuu pcntru tinc insui cc anumc cstc cu adcvarat
important in viaa, carc sa tc autc sa-i traicti viaa mu|t mai constructiv i pc dcp|in,
S. Traictc i indruma-tc tu insui ca i cum accasta ar li u|tima zi din viaa ta.
lacand toatc accstc |ucruri pcntru a-i li dc autor |a ap|icarca Rcqu|ii dc Aur in
viaa ta, va dura ccva timp. ln cazu| in carc cstc o prob|cma, trcbuic doar sa-i pui
catcva intrcbari. Carc cstc cc| mai mcrituos |ucru pcntru tinc Cc laci cu timpu| tau
|ibcr
Vu|i oamcni sc p|anq ca accstc |ucruri nu sunt posibi|c pcntru ca nu au dcstu| dc
mu|t timp pcntru accstca. Li spun ca au |ocuri dc munca i,sau lami|ii, ca au o viaa in
carc trcbuic sa supravicuiasca, sprc dcoscbirca |uxu|ui dc a trai intr-o manastirc. Dcci,
|ai sa privim accstc rca|itai.
Daca intr-adcvar nu ai timp pcntru a lacc abso|ut tot proqramu| dat aici, in mod
comp|ct, cstc OK. lnsa, daca ai o atitudinc constructiva, pozitiva laa dc accst |ucru,
atunci ai posibi|itatca dc a-i crca un proqram a|tcrnativ. ORlCAT cstc mai binc dccat
nimic. i probabi| ca sunt moda|itai dc a va arana un timp sup|imcntar |a carc inca nu
v-ai qandit. Vom rcvcni |a accst |ucru intr-o c|ipa, dar mai inaintc ar trcbui sa in|atur
qrcita conccpic in |cqatura cu ,|uxu|` dc a trai intr-o manastirc.
Nu pot vorbi dcsprc toatc manastiri|c, insa nu cunosc cata ,|ibcrtatc dc micarc`
sau ,viaa uoara` ai avca stand in cur toata ziua. ln cazu| nostru, cu munccsc
cc|iva|cntu| unui timp dc scrviciu cu dc doua ori timpu| ,|umii dc alara`, a ,adcvaratc
|umi`, a ,adcvaratci vici`, PLS inca S orc dc munca spiritua|a. Dorm loartc puin, i
pc |anqa asta, nu am un somn zi|nic. lnsa, accst |ucru a lost loartc important pcntru
minc. Acum, daca accst |ucru nu cstc aa dc important prccum o prioritatc a vicii ta|c,
ori daca intr-adcvar nu ii poi lacc timp, cstc binc. Numai ca trcbuic sa lii cinstit in
|cqatura cu asta, sa nu lii suparat sau invidios pc cci|a|i carc au ori ii lac timp.
Cci mai mu|i dintrc oamcni pur i simp|u nu acorda prioritatc i nu ii dau scama
cat dc mu|tc sc pot lacc daca dorcsc cu adcvarat, cc sc poatc lacc daca ii dcpacsc
rutina norma|a. Dcci, |ai sa privim i sa |uam in considcrarc vrco catcva idci.
106
Prima i cca mai cvidcnta, ai cu adcvarat atata ncvoic dc somnu| pc carc i|
dormi Noi nu ii suqcram sa mcrqi inaintc cu |ucruri|c dc carc ai ncvoic prin oricc
mi|oacc. Gandctc-tc numai daca ai ncvoic sau nu dc mai mu|t dccat ccca cc ai. Apoi,
qandctc-tc |a cc|a|a|t timp ncproductiv pc carc |-ai putca lo|osi pcntru a mcrqc mai
dcpartc. Pcrsoana obinuita ar putca sa laca intrcqu| proqram numai prin scurtarca
vizionarii cmisiuni|or TV. Daca ii vci punc intr-adcvar mintca in |cqatura cu accst |ucru,
vci vcni cu proprii|c idci in |cqatura cu modu| dc rcaranarc a timpu|ui pc carc i| iroscti,
in |cqatura cu timpu| cconomisit pcntru ccca cc trcbuic sa laci. Aici cstc o |ista cu numai
catcva domcnii cc ar putca li simp|ilicatc sau c|iminatc pcntru a lacc timp unci prioritai
mai mari (in mod cvidcnt, accstca nu sc pot ap|ica pcntru oricinc,:
TV
li|mc
Timpu| mcsci
Sporturi|c
,Socia|izarca` , sau ,a sta |a acr` |a tc|clon sau scriind cmai|-uri.
Vasa - accasta poatc li mu|t mai simp|a sau mai puin timp dc qatit , dc curaat
Poatc a|tcincva sa-i prcqatcasca mcsc|c astlc| incat sa ai mai mu|t timp Ai putca sa
laci mai mu|ta mancarc odata, mcsc cu supa , orcz, sau sa laci cantitai mai mari dc
scmiprcparatc, sa|atc, ctc.
Pctrcccri|c
Cititu| - citcti cari , rcvistc carc nu tc auta |a imbunatairca vicii sau carc dc
a|tlc| sunt inuti|c
Cumparaturi|c - transportu| in comun, cumparaturi|c carc pot li imparitc ,
lacutc cu randu|. Vu|tc dintrc orac au disponibi|c acum c|iar scrvicii dc cumparaturi
on-|inc i dc distribuirc.
Divcrtismcntu|
Apoi, daca asta nu cstc sulicicnt, arancaza-i un proqram, la ccca cc poi.
Amintctc-i, toatc accstca dcpind dc tinc, noi inccrcam sa nu tc inl|ucnam pcntru a
sc|imba |ucruri|c din viaa ta dupa modc|u| dc mai sus, olcrim doar idci pcntru cci carc
c|iar DORLSC sa laca din munca pc ca|ca Rcqu|ii dc Aur o marc prioritatc. Dar, indata
cc tc-ai dccis in |cqatura cu cc sc poatc lacc, cand i-ai lacut un proqram, amintctc-i ca
pcntru anqaamcntu| in a-i rca|iza propriu| p|an, consccvcna cstc vita|a.
107
Dcc|araii Pcrsona|c
Lista Obicctivc|or i Alirmaii|or Pcrsona|izatc
Trasaturi pc carc dorcti sa |c sc|imbi sau
sa |c dczvo|i
Alirmaia lo|osita:
l l
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
S S
9 9
108
Alirmaii|c mc|c zi|nicc sunt:
109
Lista Dorinc|or i Dcpcndcnc|or dc Conticntizat
l
2
3
4
5
6
7
S
9
110
Lista B|ocac|or,Ncp|accri|or,Tcmcri|or
Dcpcndcntc dc Conticntizat
l
2
3
4
5
6
7
S
9
111
VRLA SA VAD
PNCTL DL VLDLRL
AL CLLORLALl.
VRLA SA VAD
SLVNATRA
112
COVNlCA
VA LXPRlV
L lNSVl
lN VOD CLAR
ASCLT L
C ADLVARAT
SLVNATRA
113
lVl DORLSC
SA lAC
ORlCL DlN CLLA
CL TRLBlL
SA lAC
SLVNATRA
114
VRLA SA-Vl VAD
TOATL DLlLCTLLL
l ADLVARL,
ASTlLL lNCAT SA VA
POT DLZVOLTA CA
PLRSOANA.
SLVNATRA
115
DL CL VA AlL
L AlCl
116
VRLA SA-Vl
,DlSTRG
LGOlSVL`
l lVl DORLSC
CRlTlCA
SLVNATRA
117
Obicctivu|, ldca|u| Pcrsona|
i Contractu| dc Anqaamcnt
l, Tipu| dc |umc in carc adori sa traicsc ar putca li:
2, ln scopu| dc a ma potrivi in accst tip dc |umc in carc mi-adori sa traicsc, trcbuic
sa liu:
3, Pcrsoana pc carc o considcr un cxcmp|u bun pcntru atinqcrca idca|u|ui mcu cstc:
4, ln scopu| dc a dcvcni prccum idca|u| mcu, cu dcvin (|ista cu ca|itai|c i trasaturi|c
pc carc |c idca|izczi,:
5, Obicctivc|c mc|c sunt:
6, ln scopu| dc a rca|iza idca|uri|c i obicctivc|c dc mai sus, cu sunt (in accasta zona
scric cc ai dc qand sa laci, ccva prccum ruqaciunca , mcditaia i cat dc mu|t i cat dc
mu|tc ori pc zi sa laci alirmaii|c, ,oqa, sa ccri cc|or|a|i sa-i sub|iniczc qrcc|i|c, astlc|
incat sa tc dczvo|i tu insui, ctc.,:
7, Am dccis sa-mi sc|imb viaa in accst lc|, lac un anqaamcnt abso|ut dc a |ucra
din qrcu pcntru a-mi atinqc idca|uri|c i obicctivc|c dc mai sus, pcntru a ma sc|imba in
consccina:
Scmnatura _________________ Data ___________
118
DLCLARAlL DL ANGAJAVLNT lNTLRPLRSONALA A
RLGLll DL AR
Lu (numc|c, _______________________
Scopu| mcu pcntru a |ucra imprcuna cu cci|a|i cu qandirc ascmcnca
cstc:
Particip |a accst qrup dc |ucru a| Rcqu|ii dc Aur pcntru ca:
Promit so|cmn:
Sa liu dcsc|is i oncst cu minc insumi,
Sa dorcsc i sa acccpt critica pozitiva,
Sa privcsc critica in mod obicctiv i cu oncstitatc,
Sa critic numai in scopu| dc a-i auta pc cci|a|i, nu pcntru a |c lacc
rau,
Sunt dc acord cu qasirca in mod rcciproc a adcvaru|ui, cstc mu|t
mai important sa liu corcct dccat sa qrccsc intr-o prob|cma
oarccarc,
Sunt dc acord sa liu un iubitor a|truist, accst |ucru cstc mu|t mai
important dccat oricc a|ta prob|cma, sa liu corcct sau sa qrccsc cu
privirc |a o oarccarc prob|cma.
Scmnatura _________________ Data ___________
119
Numai cu ma pot
Sc|imba pc minc
insumi
120
CL LSTL VLT VAl
lVPORTANT,
a li corcct, a qrci
sau a li un iubitor
a|truist
121
Am cu Scntimcntc
dc lubirc A|truista
122
Lucruri Zi|nicc Proqramatc dc Vcrilicat
L V V J V S D
l. Scris visuri|c.
2. Alirmaii|c dc dimincaa i citirca postari|or.
3. lnta|nirca dc dimincaa i ccrcrca dc a li criticat.
4. Alirmaii|c pcrsona|c dc pranz.
4a. Alirmaii|c dintrc intcrva|c.
5. Vcditaia,Ruqaciunca,Alirmaia lnrcqistrata dc
dupa amiaza sau dupa sosirca dc |a munca.
6. Rcuniunca dc scara.
7. Citctc, ascu|ta muzica sau vizioncaza un li|m cc
ridica mora|u|, ctc.
S. Scric i rcvczi Jurna|u| zi|nic. Vizua|izcaza ca
|ucruri|c mcrq sprc binc.
9. Alirmaii|c dc dinaintc dc somn.
123