FERNAND BHAUDEL Civilisatlon matrielle, economie et capitalisme, XV e -XVm e siede ome !

Let ftructuret d" quotidien: le possible et l'impossible # Li$rairie Armnd Colin, %aris, &'(' oate drept"rile as"pra pre)entei edi*ii +n lim$a romn, s+nt re)ervate Edit"rii -eridiane

Fernand Braudel

str"ct"rile cotidian"l"i. posi$il"l /i imposi$il"l

Volumul II
Traducere i postfa de ADRIAN RIZA

EDITURA MERIDIANE BUCURE TI! "#$%

* A-

Pe copert: Pieter de Hooch (16291684) Curte Interioar olandez. Washington, National aller! o" #rt

Capitol"l !V

&UCRURI&E DE 'RI()( l CE&E )BI NUITE* &)CUIN+A! ,E MINTE&E- I MODA

+n para0ra1ele capitol"l"i precedent 2 oc"p+n-d"ne de cons"m, de la cel de carne la cel de t"t"n 2 am +ncercat s, d,m 1iec,r"ia, at+t l"cr"l"i de prisos, c+t /i cel"i o$i/n"it, ceea ce i se c"vine3 4a s, ne +nc5eiem c,l,toria, r,m+ne s, vor$im despre loc"in*, /i despre 5aine, "n no" prile6 de a p"ne 1a*, +n 1a*, pe oamenii s,raci /i pe cei $o0a*i3 Unde poate l"7"l s,-/i dea 1r+" mai +n voie dec+t +n aceste domenii de soi. casa, mo$ila, cost"m"l8 C+t de st+n6enitor devine el aici9 ot"l pare s, i se c"vin, de drept3 %rile6 de a op"ne civili)a*iile +ntre ele. nici "na n" a ales acelea/i sol"*ii3

$% & '
H

(
:

CA;ELE D!N LU-EA <N REA4=

Vor$ind despre case, /i 0+ndind"-ne la timp"l c"prins +ntre secol"l al XV-lea /i cel de-al XV!!!-lea, c" 0re" am p"tea desprinde c+teva tr,s,t"ri indisc"ta$ile care s, le priveasc, pe toate, dar 1,r, s"rpri),3 Nici n" poate 1i vor$a s, le ve)i, s, le prive/ti pe toate3 Din 1ericire, +ntr-"n raport de &>> la &, ne a1l,m +n 1a*a "nor permanen*e, +n cel mai r," ca) a "nor evol"*ii lente3 %,strate sa"-resta"rate, n"meroase case ne poarta +n timp, +n secol"l al ?V!!!-lea, al XV!-lea sa", tot at+t de $ine +n cel de-al XV-lea /i c5iar mai departe. $"n,oar, pe strada de A"r a Hradcin"l"i din %ra0a@ sa" +n min"nat"l sat ;antillana, aproape de ;antander3 Despre Bea"vais +n &ABC, "n o$servator sp"nea c, nici "n ora/ n-a p,strat at+tea lo3c"in*e vec5i /i ne descrie Dvreo patr")eci de case de lemn din secolele al XV!-lea /i al XV!!-leaE& 3 -ai m"lt dec+t at+t, orice cas, se constr"ie/te sa" se reconstr"ie/te d"p, modele tradi*ionale3 +n acest domeni", +ntr-o m,s"r, mai mare dec+t +n altele, se 1ace sim*it, 1or*a precedent"l"i3 At"nci c+nd la Valladolid s-a" reconstr"it casele $o0,ta/ilor, d"p, incendi"l monstr"os din &FGB, /antierele a" 1,c"t apel la )idari, repre)entan*i, incon/tient de alt1el, ai vec5ilor meseria/i m"s"lmani C 3 A/a se e7plic, ar5aism"l real al acestor case noi /i at+t de 1r"moase3 Dar o$i/n"in*ele, tradi*iile ac*ionea), pret"tindeni. s+nt vec5i mo/teniri de care n" scap, nimeni3 De pild,, 1el"l +n care casele !slam"l"i se +nc5id +n ele +nsele3 Un c,l,tor vor$ind despre %ersia +n &G'B, are dreptate c+nd sp"ne c, toate 3casele +nst,rite Da" aici aceea/i ar5itect"r,3 A1li de o$icei +n mi6loc"l cl,dirii o sal, p,trat, de vreo trei)eci de pi-coare, +n mi6loc"l ei 1iind o ad+ncit"r, plin, c" ap, ca "n ie)er mic, /i de 6"r +mpre6"r covoareEH3 %entr" *,ranii din l"mea +ntrea0,, permanen*a este /i mai adev,rat,3 A vedea c"m se constr"ie/te, +n3cep+nd c" 1ra0ila arm,t"r, de lemn, o cas, de *,ran 1oarte s,rac, de cabloco, (

+n re0i"nea Vitoria, la nord de Rio de Ianeiro, +n &'H(B, +nseamn, a disp"ne de "n doc"ment 1,r, v+rst,, vala$il la s"te de ani distan*, de vremea noastr,3 ot at+ta c+t cort"rile simple ale noma)ilor. ele traversea), secolele 1,r, s, se sc5im$e, *es"te adesea la acela/i r,)$oi primitiv ca alt,dat,3 *e sc"rt, o Dcas,E, ori"nde ar 1i ea, d"rea), /i dep"ne ne+ncetat m,rt"rie c" privire la mi/carea lent, a civili)a*iilor, a 3c"lt"rilor +nc,p,*+nate s, p,stre)e, s, men*in,, s, repetel

Materialele de construcie scumpe: piatra /i crmida

Repetarea este c" at+t mai nat"ral, c" ct materialele de constr"c*ie varia), p"*in, c" c+t ele imp"n +n 1iecare re0i"ne an"mite constr+n0eri3 Ceea ce n" vrea s, sp"n,, 1,r, +ndoial,, c, civili)a*iile tr,iesc a$sol"t s"$ imperi"l pietrei cioplite, al c,r,mi)ii, al lemn"l"i, al l"t"l"i3 Dar aici avem adesea constr+n0eri de l"n0, d"rat,3 DDin lips, de piatr,, notea), "n c,l,tor Jad,"0,m. din lips, de lemnK e/ti silit J+n %ersiaK s, )ide/ti metere)e /i case din p,m+ntE3 De 1apt, case de c,r,mi)i, c+teodat, arse, mai adesea "scate la soare3 D:amenii mai $o0a*i +n1r"m"se*ea), )id"rile acestea pe din a1ar, c" "n amestec de var, de verde de -oscovia /i de clei, care le 1ace de par ar0intateEF3 ;+nt tot"/i )id"ri de ar0il, /i 0eo0ra1ia e7plic, acest l"cr", dar n" e7plic, tot3 A" /i oamenii de sp"s "n c"v+nt al lor3 %re*"l pietrei, care se dovede/te "n l"7, tre$"ie pl,tit 3ca atare, /i +n 1el"l acesta se imp"ne compromis"l, a$aterea. e/ti silit s, amesteci c,r,mida c" piatra, ceea ce 1,cea" /i )idarii romani, cei $i)antini /i, +n mod o$i/n"it +nc,, )idarii t"rci sa" c5ine)i@ s, 1olose/ti lemn /i piatra sa" s, p,stre)i piatra n"mai pentr" casele prin*ilor /i ale )eilor3 +n ora/"l inca/ilor C")co, tri"m1"l pietrei este complet, dar la maLa/i n"mai ( o$servatoarele, templele, arenele, a" acest privi-

le0i"3 Al,t"ri de aceste mon"mente, calator"l tre$"ie sa-/i +nc5ip"ie s,la/ele de n"iele /i de 3c5irpici ale vie*ii de 1iecare )i, a/a c"m le poate vedea, /i ast,)i +nc,, +n 6"r"l r"inelor de la C5ic5en !t)a sa" %alenM"e, +n N"catan3 La 1el, +n !ndia DeOOan"l"i, presti0ioasa ar5itect"r, de piatr, a ora/elor rectan0"lare "rc, spre nord p+n, la +nt+lnirea c" p,m+nt"l moale al c+mpiei indo0an0etice3 +n :ccident /i +n 6"r"l -editeranei, civili)a*ia pietrei a av"t nevoie de secole pentr" a se constit"i3 A 1ost nevoie s, 1ie e7ploatate carierele, s, 1ie 0,site pietrele "/or de l"crat /i car1r devin apoi mai d"re +n contact c" aer"l3 A 1ost nevoie s, se investeasc, la scar, de secole3 +n 6"r"l %aris"l"i, carierele de 0resie, de nisip, de piatr, de var, de 05ips s+nt nen"m,rate33 3 :ra/"l /i-a minat, dinainte, propria a/e)are3 %aris"l s-a consitr"it pe "ria/e e7cava*ii D+n spre C5aillot, %assL /i spre vec5i"l dr"m al :rlean-s"l"iE, s"$ Dtot 1a"$i"r0"l ;aint-IaeM"es, strada de la Harpe /i c5iar r"e de o"rnon 33 ." 6 . %+n, la prim"l r,)$oi mondial, calcar"l a 1ost e7ploatat intens, t,iat c" 1ier,str,"l +n sta*iile de la mar0inea ora/"l"i, apoi transportat prin %aris c" atela6e pe ni/te plat1orme de mari dimensi"ni3 ot"/i, aceste ima0ini n" tre$"ie s, ne +n/ele. %aris"l n-a 1ost totdea"na "n ora/ de piatr,3 %en- , tr" ca s, a6"n0, a/a, a 1ost nevoie, +ncep+nd din secol"l al XV-lea, de o m"nca "ria/,, contin"at, de o droaie de d"l05eri veni*i din Normandia, de *i0lari, 1ierari, )idari din Limo"sin Jo$i/n"i*i c" m"nca 0reaK, tapi*eri speciali/ti +n l"cr,ri 0in0a/e, nen"m,ra*i ipsosari3 %e vremea l"i ;e$astien -ercier, p"teai rec"noa/te, seara, d"p, "rma amprentelor al$e, dr"m"l ipsosarilor spre casele lor(3 Pi c+te ,case n-a" 1ost 1,c"te, at"nci, doar pe o temelie de piatr,, nivelele s"perioare r,m+n+nd de lemn8 C+nd, la C( aprilie &(&A a l"at 1oc %etit %ont, casele de lemn a" ars neostoit, ca D"n c"ptor de var mare J+n careK se vedea" c,)+nd 0rin)i, $+rne +ntre0iE3 Rarele case de piatr, a" 1ost ca ni/te di0"ri protectoare pe care 1oc"l n" le-a p"-

t"t dep,/i3 DLe %etO C5telet, care e 1oarte $ine cl,dit, notea), "n martor, a salvat r"e de la H"c5ette /i partea dinspre r"e 4alandeE3 %aris"l a 1ost, ast1el, m"lt, vreme "n ora/ de lemn, asem,n,tor at+tor altora, ca roLes care a 1ost mist"it dintr-odat, de 1l,c,ri +n marele incendi" din &FB(, ca Di6on care, +nc, +n secol"l al XV!!-lea, are case de lemn c" acoperi/"ri de paie@ a$ia at"nci se imp"ne piatra /i, odat, c" ea, olanele, mai ales cele, poleite", sm,l*"ite, care +/i 1ac apari*ia at"nci ' 3 +n Lorena, casele de la ora/e /i sate s+nt acoperite c" /i*, de lemn, olanele s+nt adoptate tardiv, ,c" toate c, tradi*ia oral,, +nc,p,*+nat, dar 1als,, vrea s, vad, +n ele o s"pravie*"ire roman,3 &> +n secol"l al XV!!-lea, +n "rnele sate din Qetterea", aproape de -ain, se inter)ice acoperirea caselor c" paie /i c5iar c" /i*,3 F,r, +ndoial, din pricina prime6diei pe care o pre)int, incendiile3 Acestea s+nt at+t de 1recvente +n ;avoia, +nc+t administra*ia re0el"i ;ardiniei prop"ne, +n &((C, s, n" acorde a6"tor sinistra*ilor, D+n ora/e, t+r0"ri /i sate mariE, dec+t dac, noile acoperi/"ri s+nt din olane sa" arde)ie&&3 %e sc"rt, pe ici-pe colo, +ntronarea pietrei /i *i0lei se 1ace prin constr+n0ere, respectiv c" a6"tor"l acest"i3 sistem de prime de asi0"rare3 +n secol"l al XV!!!-lea acoperi/"l de *i0l, r,m+ne +n c+mpia ;aon"l"i "n Dsim$ol al $"nei st,riE &C, /i c5iar +n &A&F constit"ie "n l"cr" e7cep*ional +n 5a$itat"l *,r,nesc din Fran*a&H3 La m")e"l din Niirn$er0, "n desen 3care recen)ea), c" e7actitate casele "n"i sat, colorea), c" ro/" acoperi/"rile de *i0l,, c" cen"/i" acoperi/"rile de paie@ p"tem p"ne r,m,/a0 c, este vor$a /i de "n mod de aR deose$i c" anticipa*ie pe *,ranii s,raci /i pe *,ranii +nst,ri*i3 Nici Sc,r,mida, din An0lia /i p+n, +n %olonia, n " a +nvins de la +ncep"t@ aici, ea se s"$stit"ie de o$icei "nei ar5itect"ri de lemn3 +n 4ermania, c" pa/i +nce*i, s"cces"l s," +ncepe tot"/i de timp"ri" +nc, din secol"l al X!-ea3 +n moment"l c+nd %aris"l devine "n ora/ de piatr,, Londra, +ncep+nd din epoca Elisa$etei,

*u>

': )

adopt, c,r,mida3 rans1ormarea se des,vr/e/te d"p, incendi"l din &GGG, care a mist"it trei p,trimi din ora/, mai m"lt de &C >>> de case, datorat, reconstr"c*iilor masive /i de)ordonate care i-a" "rmat /i pe care, ne+ndoielnic, nimic n" le-ar 1i p"t"t disciplina3 La 1el, la Amsterdam, +n secol"l al XV!!-lea, toate noile constr"c*ii se 1ac din c,r,mid,, o c,r,mid, +nne0rit, de strat"l protector de 0"dron, contrast+nd c" petele de piatra al$, ale 1rontoanelor sa" corni/elor3 ot a/a la -oscova, +n &GGC, 3casele s+nt de o$icei din lemn, dar, de c+*iva ani, Dori din +n1"m"rare, ori ca s, 1ie +n mai mare lini/te dimpotriv, 1oc"l"i J333K care $+nt"ie 1oarte adeseaE casele de c,r,mid, se constr"iesc D+n dest"l de mare n"14

m,r

-aterialele se s"cced ast1el +n timp /i aceast, s"ccesi"ne marc5ea), o linie a pro0res"l"i /i a +m$o0,*irii3 Dar, +n acela/i timp, materialele coe7ist, aproape pret"tindeni3 +n C5ina, de e7empl" al,t"ri de lemn, "tili)at din a$"nden*,, /i de c5irpici, c,r,mida de*ine "n loc considera$il +n ar5itect"ra domestic, a ora/elor /i a c+torva sate privile0iate3 -etere)ele "r$ane s+nt de o$icei din c,r,mid,, pod"rile 1recvent de piatr, /i "nele dr"m"ri s+nt pavate3 La Canton, casele sc"nde /i 1,r, eta6, a/a c"m se o$i/n"ie/te +n C5ina, prea sla$ cl,dite, aproape 1,r, 1"nda*ie, s+nt de c,r,mid, cr"d, sa" ars,, acoperit, c" "n mortar de paie /i de var &F3 N" s+nt 1olosite nici piatra, nici marmora. acestea *in de l"7"l princiar3 +n enorma incint, +n care s-a" +nc5is palatele din Bei6in0, terasele, sc,rile /i $al"stradele de marm"r, al$, se s"cced la in1init /i Dtoate cl,dirile s+nt ridicate pe temelii de marm"r, cen"/ie ro-/ietic,E, la +n,l*imea "n"i stat de om&G3 Acoperi/"rile c" mar0inile r,s1r+nte +n s"s, 1,c"te din cele$rele olane sm,l*"ite, se spri6in, pe coloane de lemn /i !pe Do p,d"re de 0rin)i, c,priori /i $+rne de lemn, acoperite c" lac verde, +ntre*es"t c" c5ip"ri de a"rE&(3 +n ar5itect"ra c5ine),, acest asam$la6 de marmor, /i de lemn n" apare dec+t &>

+n ar5itect"ra palat"l"i imperial, ora/ +n sine /i ora/ de e7cep*ie3 Descriind ;o ?in0-1", ora/ din ;eOian0, Da/e)at +ntr-"na dinRcele mai 1r"moase c+mpii ale l"mii /i 3care seam,n, m"lt c" Vene*iaE, c" pod"rile care aproape acoper, canalele /i c" str,)ile l"i Dpodite c" piatr, al$,E, "n c,l,tor ada"0,. D%arte din case s+nt cl,dite din piatr, 1,*"it,, de o al$ea*, neo$i/n"it,, l"cr" aproape 1,r, asem,nare +n celelalte ora/e din C5ioa3E&A

Alte materiale de construcie: lemn, p int, esturi

Asociat sa" n" ar0ilei sa" c5irpici"l"i, lemn"l domin, acolo "nde 0eo0ra1ia /i tradi*ia +i 1avori)ea), 1olosirea. +n %icardia, +n C5ampa0ne, +n *in"t"-rile scandinave /i moscovite, +n *in"t"rile renane, /i pret"tindeni "nde o an"me +ntr)iere a6"t, la men*inerea l"i3 +n secol"l al XV-lea, pictorii Pcolii din ?$Sln semnalea), c" re0"laritate case de c5irpici /i de paiant,3 La -oscova, casele de lemn pre1a$ricate pot 1i montate +n c+teva ore sa" deplasate acolo "nde vrea c"mp,r,tor"l&'3 %,d"rea omnipre)enta, st,p+n, a spa*i"l"i /i peisa6"l"i, +/i imp"ne /i o1er, serviciile3 De ce s, ca"*i ai"rea8 +n %olonia, "nde ea apare +n s"pra1e*e +ntinse /i s"1ocante, 3ca /i +n -oscovia, *,ran"l pentr" ca s,-/i constr"iasc, casa, Ddo$oar, ni/te pini, ia tr"nc5i"rile pe care le despic, +n do", de-al"n0"l, le a/a), pe patr" pietroaie mari p"se +n cele patr" col*"ri ale "n"i p,trat ca s, sl"6easc, de temelie, av+nd 0ri6, s, +ntoarc, +n,"ntr" partea dreapt,@ el 1ace ni/te l,ca/"ri la cap,t"l acestora ca s, le poait, +m$"ca la col*"ri 1,r, s, lase +ntre ele o cr,p,t"r, prea mare@ el +nal*, +n acest 1el o colivie de /ase picioare in +n,l*ime /i do",spre)ece +n l,r0ime, +n care p,strea), do", loc"ri de trecere. "n"l pentr" l"min,, cam de "n picior, alt"l, pentr" oameni, de %atr" sa" cinci@ do", sa" trei oc5i"ri de 0eam & sa" 5+rtie "ns, c" 0r,sime +nc5id 1ereastra3 La
- c"

"n ,col* al temeliei se +nal*, patr" pr,6ini 1orm+nd m"c5iile "nei piramide tr"nc5iate, +ntre*es"te c" cren0i spoite c" l"t, ca s, sl"6easc, de co/ pentr" 1"m"l "n"i c"ptor )idit +n,"ntr"E3 oat, aceast, m"nc, se 1ace c" a6"tor"l "nei Dsin0"re sc"leE. sec"reaC>3 Acest model n" este "n"l re)ervat E"ropei de est@ el se re0,se/te +n Alpii 1rance)i sa" italieni /i casa Dpionier"l"iE, +n America de nord, "nde condi*iile s+nt analoa0e, n" este 1oarte di1erit,3 Acolo "nde lemn"l n" este +ndest"l,tor 2T /i devine odat, c" aceasta "n l"7 2 p,m+nt"l, ar0ila, paiele s+nt sin0"ra sc,pare3 +n &GH', aproape de 4oa port"05e),, casele Ds+nt toate de paie /i mici, neav+nd alt, desc5i),t"r, dec+t o "/, strimt, 6oas,3 -o$ila lor const, doar din c+teva ro0o6ini pe care se +ntind ca s, doarm, sa" ca s, m,n+nce J333K T !n casele lor, ei da" c" $ale0, de vac,, deoarece cred c, aceasta al"n0, p"riciiEC&3 Aceste ima0ini se mai pot vedea, /i ast,)i +nc,, +n m"lte re0i"ni din !ndia. casa r,m+ne dramatic de ne+nc,p,toare, 1,r, vatr,, 1,r, 1erestre,- "licioara sat"l"i e plin, de vitele care n" c"nosc 0ra6d"l3 Casele r"rale din C5ina de nord, a/a c"m le-a" descris -acartneL sa" 4"i0nes Ds+nt 1,c"te Jcele mai m"lteK din barsilla"e siai" din $"c,*i de p,m+nt t"rnate +ntre ni/te sc+nd"ri /i n" de tot arse la soare J 3 3 3 K C+teodat, pere*ii s+nt n"mai din n"iele, c" o tenc"ial, de l"t3 Acoperi/"rile s+nt de paie mai toate, c+teodat, de iar$,3 :d,ile s+nt desp,r*ite printr-"n 1el de ),$rele /i tapisate c" 5+rtie lat, pe care se v,d c5ip"ri de divinit,*i sa" /ir"ri de sentin*e morale3 Fiecare cas, are +n 6"r"l ei "n spa*i" 0ol +mpre6m"it c" leas, de n"U Uiele sa" de t"lpine de #ot lean Jsor0KECC3 -ode l"l casei act"ale aminte/te aceste vec5i descrieri, +n simplitatea sa, el este "n drept"n05i +n0"st, +n cel mai $"n ca) do", sa" trei drept"n05i"ri, a/e )ate +n acest ca) +n 6"r"l "nei c"r*i pe care o +n c5ide "n )id3 C,tre c"rte se desc5id "/ile /i, c+nd e7ist,, 1erestrele3 +n mare, material"l este c,r,mida &C

/i olan"l, +n s"d Jsemn de $o0,*ie sa" tradi*ieK@ c5irpici"l /i paiele Jde sor0 sa" de 0r+"K +n nord3 C" toate acestea, 1ie de c,r,mid,, 1ie de p,m+nt, casa se spri6in, aproape totdea"na pe o arm,t"r, de lemn3 %+n, +n )ilele noastre, +n lim$a c5ine),, Dconstr"c*ieE este D"n l"cr" 1,c"t din pam+nt /i lemnE3 Dar lemn"l este rar, mai ales +n nord"l C5inei at+t de 0ola/, /i aprovi)ionarea c" lemn pentr" o 3constr"c*ie e$ de c+t important, repre)int, Dc5elt"ieli ne$"ne/tiE +n $ani /i +n oa meni3 Un 1"nc*ionar din secol"l al XV!-lea amin te/te "n dicton pop"lar din ;e-Ci"an. DDintr-o mie de oameni care s"ie +n m"nte ca s, ca"te lemne, n"mai cinci s"te se +ntorcE3 Acela/i martor ne sp"ne c, +n H"pe /i ;e-Ci"an, la orice veste despre cereri de lemn pentr" constr"c*iile impe riale, *,ranii Dde de)n,de6de, pl+n0ea" +n 5o5ote de se +nneca"E 33 3CH3 E +n linii mari, C5ina 2 /i re0i"nile vecine care s+nt +ntr-"n 1el +n ra)a ei de ac*i"ne c"lt"ral, 2 cl,desc la sol Ddin materiale solideE, totul fiind relati . Dimpotriv,, Asia de s"d-est J+n Laos, Cam$o0ia sa" ;iam, +n a1ar, de re0i"nile sini)ate din VietnamK s-a oprit, cel mai adesea, la casa /i 1oi/or"l pe piloni, deci prin 1or*a +mpre6"r,rilor la o constr"c*ie "/oar, de lemn /i $am$"s, c" o +m$r,c,minte din /ipci de lemn /i c5irpici /i "n acoperi/ din Diar$, de 1,c"t coli$eE, ec5ivalent"l acoperi/"l"i nostr" de paieCB3 Aceast, relativ, tr,inicie a ec5ipament"l"i c5ine)esc este oare dovada tr,iniciei economiei r"rale a C5inei, a vie*ii sale pro1"nde8 !slam"l constr"ie/te /i el din materiale solide3 !ar cavaler"l C5ardin, c" min"*ia sa care, r+nd pe r+nd, captivea), /i plictise/te, ne arat, c"m sta" l"cr"rile, de pild, +n %ersia, al c,r"i o$servator 1,r, e0al a 1ost, c" dra0oste /i ent")iasm3 C" toate c, piatra n" lipse/te, +n %ersia domne/te c,r,mida. pe cant sa" pe lat, ea r,sp"nde t"t"ror cerin*elor, c" at+t mai m"lt, c" c*t $ol*ile care +nc"n"nea), casele s+nt /i ele din )id,rie3 N"mai marile edi1icii a", c+teodat,, p+a- H 1on"l a/e)at pe coloane sa" pila/tri de lemn3 Dar

SC
><-D

1ie c, s+nt arse, ro/ii /i tari Jele valorea), +n acest ca) "n scud s"taK, 1ie ,c, s+nt n"mai "scate la soare Jiar pre*"l n" mai este dec+t de la doi p+n, la trei soliK, aceste c,r,mi)i s+nt "n material 1ra0il3 Ast1el, casele D1oarte departe de 1r"moasa +n1,*i/are a alor noastreE, se stric, repede, c5iar palatele, dac, n" s+nt +ntre*in"te3 Pi, dac, mo/tenesc o cas,, s,racii ca /i $o0a*ii pre1er, +n 0eneral s, o d,r+me /i s,-/i reconstr"iasc, o alta, a lor CF3 ;e vede $ine 3c, +n l"mea lar0, e7ist, o ierar5ie a materialelor care clasea), ar5itect"rile l"mii "nele +n raport de altele3 Cea mai 1ra0il, loc"in*, este tot cort"l noma)ilor3 -aterial"l din care este 1,c"t varia), Jp+sl,, *es,t"r, de p,r de capr, sa" c,mil,K, 1orma /i propor*iile de asemenea3 Dar o$iect"l 1ra0il traversea), secolele3 Necesitate sa" l+ps, de altceva mai $"n8 Este de a6"ns o con6"nct"r,, "n prile6 pentr" ca nomad"l s, se sedentari)e)e /i s,-/i sc5im$e loc"in*a. a/a c"m a 1,c"t-o pe o an"me scar,, 1,r, +ndoial,, la s1+r/it"l !mperi"l"i roman@ tot a/a, mai si0"r +nc,, pe vremea c"ceririlor t"rce/ti /i a sedentari),rilor a"toritare care le-a" +nso*it +n Balcani@ ca +n Al0eria colonial, de ieri /i ca +n toate *,rile !slam"l"i de ast,)i3

%abitatul rural al &uropei

C"noa/tem dinainte cele do", mari cate0orii de case pe care le p"tem +nt+lni prin l"me. cele r" rale, cele "r$ane3 %rimele, evident ma6oritare, mai m"lt ad,post"ri dec+t ,case, destinate nevoi lor elementare ale oamenilor /i animalelor do mestice, +i esite 1oarte 0re" "n"i occidental s, +/i ima0ine)e, +n realitatea lor )i de )i, a/a c"m era" ele alt,dat,, loc"in*ele r"rale ale !slam"l"i /i ale Asiei3 Aici ca /i +n alte domenii, continen t"l privile0iat din p"nct"l de vedere al c"noa/ terii istorice este E"ropa3 Pi +nc, privile0i"l este 1oarte limitat3 &B

Casa *,r,neasc, e"ropean, n" apare, ca s, )icem a/a, +n doc"mentele literare3 C"tare descriere clasic, a l"i Noel d" Fail n" este dec+t sc5i*a rapid, a "nei case $retone de pe la mi6loc"l secol"l"i al XV!-leaC3 La 1el, c"tare descriere a "nei 0ospod,rii 1ine)e de l+n0, ;anOt %eters$"r0 J&('>K, de o preci)ie tot"/i dest"l de rar,. iat, 0r"p"l de cocioa$e de lemn, cele mai m"lte p,r,0inite, care o comp"n@ loc"in*a, o simpl, odaie a1"mat,, do", 0ra6d"ri mici, o $aie (sauna', "n c"ptor pentr" "scat 0ri"l sa" secara3 -o$ilier"l8 : mas,, o lavi*,, o oal, de t"ci, "n cea"n, o p"tin,, o c,ldare, $"toaie, 5+rdaie, $lide de lemn sa" p,m+nt, "n topor, "n 5+rle*, "n c"*it de tocat var),C(3 Din desenele /i ta$lo"rile pictorilor a1l,m de o$icei ceva mai m"lt, 1ie despre 1i)ionomia "nor sate +ntre0i, 1ie despre interior"l caselor +nc,p,toare, +n care oamenii /i animalele tr,iesc +mpre"n,3 A1l,m /i mai m"lt, cercet+nd atent re0leaiem,rile c"t"miare privind constr"c*iile s,te/ti3 +ntr-"n sat, +ntr-adev,r, o cas, n" se constr"ie/te, n" se repar, dec+t c" a"tori)a*ia o$/tei, a com"nit,*ii, sa" a a"torit,*ii senioriale care controlea), acces"l la carierele din care se e7tra0e piatra sa" ar0ila /i la p,d"rile din care provine lemn"l ( maisonner", de 1,c"t case3 +n Alsacia, +n secol"l al XV-lea, tre$"ie sa tai cinci copaci mari pentr" o casa, tot at+*ia pentr" "n 0ra6dCA3 Aceste re0lement,ri ne da" in1orma*ii /i despre c5ip"l +n care se +mp,nea), ro0o)"l, st"1"l sa" paiele la coama acoperi/"l"i@ despre pietrele care, la m"nte, *in /i*a, ca s, n" o ia v+n-t"l@ despre pericol"l relativ mic de incendi" pe care-& pre)int, acoperi/"l de paie e7p"s m"lt, v reme intemperiilor@ despre e7celent"l +n0r,/,-m+nt pe care-& 1"rni)ea), de alt1el orice acoperi/ vec5i de paie at"nci c+nd este +nloc"it@ des-% r e 5rana pe care o poate el o1eri vitelor +n vreme de 1oamete Jca +n ;avoia +n secol"l al F AVlHleaKC'@ despre c5ip"l c"m se +m$in, lem-

n"l /i ar0iSla3 saW" despre 1el"l +n care se a/a), podeala +n odaia mare@ despre o$icei"l de a indica 5an"l printr-"n +nsemn, "n cerc de $"toi sa" o coroana, ca +n 4ermania3 %ia*a sat"l"i, )id"l care +ncon6oar, ansam$l"l caselor, 1ort,rea*a care este de at+tea ori c5iar $iserica, aprovi)ionarea c" ap, Jr+", 1+mt+n,, p"*K, +mp,r*irea spa*i"l"i 0ospod,riei *,r,ne/ti, +ntre loc"in*a oamenilor, ad,post"l animalelor /i 5am$ar"l pentr" recolt,, repre)int, tot at+tea detalii c"nosc"te 3/i care, de alt1el, se men*in p+n, +n secol"l al XlX-lea /i c5iar mai t+r)i"3 La Var)L JNievreK, or,/el din Bo"r0o0ne, c" +n1,*i/are s,teasc,, casele $o0a*ilor se dovedesc a 1i de tip *,r,nesc, iar inventarele care le descri", +n secol"l al XV!!-lea, amintesc doar o sin0"r, camer, de loc"it, $"c,t,rie, dormitor /i odaie de )i, +n acela/i timpH>3 De vreo do",)eci de ani, s,p,t"ri +ntreprinse +n vatra "nor sate p,r,site, +n U3R3;3;3, %olonia, Un0aria, 4ermania, Danemarca, :landa, An0lia /i recent +n Fran*a, acoper, +ncet"l c" +ncet"l o lips,, cronic, p+n, ac"ma, de in1orma*ii3 Case *,r,ne/ti vec5i, re0,site +n sol"l p"stei "n0"re/ti sa" +n alte p,r*i, relev, 1orme, detalii Jde pild,, c"ptor"l de c,r,mi)iK menite s, se perpet"e)e3 %rimele cercet,ri 1rance)e J&'GB /i &'GFK a" 1ost F,c"te +n trei sate p,r,site. -ontai0"t JAveLronK, Xaint-Iean-le-Froid J arnK, DracL JCotelS:rK, prim"l dest"l de +ntins, al treilea $o0at +n liverse o$iecte, al doilea dest"l de de0a6at +nc+t v , ne +n0,d"ie s,-& reconstit"im, c" metere)ele 6i, /an*"l, dr"m"l l"i de acces, str,)ile pavate /i rev,)"te c" ri0ole /i "n"l din cartierele de lolin*e, c" do", /i poate trei $iserici s"prap"se, + dimensi"ni mai impo)ante dec+t "ltima ca.l,, +nc, vi)i$il,, cimitir"l l"i3 3 .)* Lec*ia acestor s,pl,t"ri vor$e/te despre relativa a$ilitate a satelorY /i c,t"nelor@ ele se creea),, isc, se +mp"*inea), /i se /i m"t,3 C+teodat, e vor$a de Dp,r,siriE 1,r, apel, acele +iis, i"en, semnalate de istoricii /i 0eo0ra1ii 0er- &G

mani3 -ai adesea, +n interior"l "n"i teritori" dat, a av"t loc o simpl, deplasare a centr"l"i de 0re"tate@ /i din sat"l a$andonat, mo$ilier"l, oamenii, vitele, pietrele, tot"l a 1ost m"tat c" c+*iva Oilometri mai departe3 !n c"rs"l "nor asemenea vicisit"dini, se poate sc5im$a c5iar 1orma sat"l"i3 -arele sat loren ad"nat datea),, se pare, . din secol"l al XV!!-leaSHC3 Cr+n0"rile din 4-"-6 tine, +n Vendee, s-a" n,sc"t +n aceea/i perioad,, odat, c" +ntemeierea marilor 0ospod,rii aren-d,/e/ti, i)olate "nele de altele /i care a" remo-delat peisa6"l3 Dar m"lte sate sa" case, modi1icate 1,r, +ndoiala, a" a6"ns p+n, la noi3 Este s"1icient sa le prive/ti3 Al,t"ri de ora/ele-m")e" e7ist, satem")e", de la care, pornind +nd,r,t, p"tem a6"n0e +ntr-"n trec"t +ndep,rtat, marea pro$lem, 1iind ca, +n dr"m"l nostr", s, n" vrem s, dat,m c" preci)ie popas"rile3 Dar anc5ete ample 2 c" re)"ltate p"$licate +n ceea ce prive/te +ntrea0a !talie H& /i care ar "rma s, 1ie p"$licate +n ceea ce prive/te Fran*a J+n total &(F' de mono0ra1ii inediteKHF 2 sc5i*ea), liniile "nei reconstr"c*ii posi$ile3 Acolo "nde via*a n" /i-a 0r,$it prea tare c"r0erea, ca +n ;ardinia, se re0,sesc, adesea intacte,, caisele *,r,ne/ti, divers adaptate, dar adaptate, la sarcinile lor /i la +nlesnirea celor care le loc"iesc, potrivit di1eritelor re0i"ni ale ins"leiHG3 De alt1el ce t"rist, ce c,l,tor n" le rec"noa/te /i sin0"r, 1,r, nici o anc5et, savant,, privind interior"l casei de m"ntean p,strat la m")e"l din !nns$r"cO, sa" c"tare cas, savoLard,, pe care 0"st"l vile0iat"ri/tilor n-a distr"s-o p+n, ac"m, +nc, pe loc"l ei, c" co/"-i de lemn, la borne, +n care se a1"m, /"ncile /i c+rna*ii8 Vom re0,si la 1el, in Lom$ardia, +nc,p,toarele case *,r,ne/ti din secol"l al XV!!-lea, +n Catalonia ma0ni1ica masia dm secol"l al XV-lea, c" $ol*ile /i arcele ei, c" piatra ei 1r"moas, H(3 +n aceste do", ca)"ri, rec"noa/tem desi0"r casele "nor *,rani +nst,ri*i3 +n mod si0"r, ni/te rarit,*i3

rn

1. 2.
1. c

C3

Case /i locuine urbane

Dar este 1,r, +ndoial, mai "/or sa intri +n casele $o0a*ilor de la ora/e, +n E"ropa $ine+n*eles, c,ci +n a1ara de E"ropa, c" e7cep*ia palatelor princiare, aproape nici "na dintre vec5ile case n" s-a p,strat, tr,date de material"l de constr"c*ie3 !ar m,rt"riile de n,de6de ne lipsesc3 ;, r,m+nem deci pe m,r"nt"l continent3 La %aris, m")e"l Cl"nL Jre/edin*, a a$a*ilor de Cl"nLK, +n 1a*a ;or$onei, a 1ost terminat +n &B'A J+n mai p"*in de treispre)ece aniK de IacM"es dSAm$oise, 1ratele cardinal"l"i care a 1ost m"lt, vreme ministr" al l"i L"dovic al XH-lea3 Cl,direa @a ad,postit "n timp, +n &F&F, pe 1oarte t+n,ra v,d"v, a l"i L"dovic al Xll-lea, -,ria de An0lia3 Re/edin*a d"cilor de 4"ise, +ntre &FFH /i &G'(, din cartier"l -arais, este sedi"l Ar5ivelor Na*ionale de ast,)i, +n timp ce -a)arin a loc"it, +n &GBH2&GB', +n Bi$lioteca Na*ional,, dac, se poate sp"ne a/a3 Casa 1i"l"i l"i ;am"el Bernard Jcel mai $o0at ne0"stor din E"ropa +n epoca l"i L"dovic al XlV-leaK, IacM"es-;am"el, conte de Co"$ert, pe me d" Bac Jnr3 BGK, la c+*iva metri de $"levard"l ;aint-4ermain, a 1ost constr"it, +ntre &(B& /i &(BB3 No", ani mai t+r)i", +n &(FH, proprietar"l ei d, 1aliment, Voltaire 1iind /i el o victim, a acest"ia 3 3 , HA3 Dar dac,, +n loc de %aris, am ad"ce +n disc"*ie "n ora/ admira$il p,strat c"m este Cracovia, am p"tea 1ace o vi)ita 1ie prin*"l"i C)artorLsOi, 1ie acel"i ne0"stor 1oarte $o0at din secol"l al XlV-lea, Qier)LneO, a c,rei cas, este a/e)at, +n pia*a +r0"l"i ./0ne#' /i "nde, +nc, /i ast,)i, se poate l"a masa3 La %ra0a, am p"tea vi)ita, +n1r"nt+nd risc"l de a ne pierde +n ea, imensa /i prea or0olioasa cas, a l"i Qalilesnstein, de pe mal"l -oldavei3 La oledo, m")e"l d"cilor de Lerma este 1,r, +ndoiala mai a"tentic dec+t casa l"i El 4reco333 La "n nivel mai modest, iat, c+teva apartamente pari)iene din secol"l al XV!-lea c,rora datorit, re0istrelor din Ar5ivele notariale, le p"tem trasa plan"rile, +ntocmai ca +ntr-o o1ert,

pentr" o clientel, de event"ali c"mp,r,tori3 Aceste plan"ri vor$esc de la sine, dar n" avem a 1ace c" loc"in*e pentr" toat, l"meaH'3 C,ci c5iar at"nci c+nd constr"c*iile se vor 1i +nm"l*it, peste m,s"r, de m"lt din p"nct"l de vedere al pari)ienilor din secolele al XV!!-lea /i al XV!!!-lea, s,racii contin", s, loc"iasc, +n condi*ii mi)era$ile, mai ra" dec+t ast,)i, ceea ce n" este p"*in l"cr"3 Zin"te de o$icei de ne0"storii de vin sa" de perac5ieri, camerele mo$ilate ale %aris"l"i, m"rdare, pline de p"rici /i de plo/ni*e, sl"6esc de ad,postS 6p1 ostit"atelor, delincven*ilor, str,inilor, tOie-Sri+or lipsi*i de venit"ri, a$ia sosi*i din provincia lo1r[%oli*ia 1ace pe aici perc5i)i*ii 1,r, mena6amente3 :amenii doar c" p"*in mai +nst,ri*i loc"iesc +n noile entre sol9-"ri, constr"ite de c,tre ar5itec*i la pre*"ri red"se, Dca ni/te pivni*eE sa" la "ltimele eta6e3 De o$icei, c" c+t "rci mai s"s, c" at+t mai m"lt se deteriorea), condi*ia social, a locatar"l"i3 La eta6"l al /aselea, al /aptelea, +n mansarde /i pod"ri, /i-a ales domicili" mi)eria3 Unii evadea),, 4re")e, Fra0onard, Vernet a" tr,it acolo /i Dn" ro/esc deloc din pricina astaE, dar al*ii8 +n D1a"7$o"r0 ;aint--arcelE, cel mai r," dintre toate, +n &(AC, Do 1amilie +ntrea0, oc"p, adesea o sin0"r, camer, 333 +n care pat"rile n-a" perdele, +n care vasele de $"c,t,rie se rosto0olesc printre oalele de noapteE3 La 1iecare soroc, la 1iecare scaden*, se +nm"l*es3c m"t,rile 1,c"te +n 0ra$,, "militoare, cea de Cr,ci"n, +n 1ri0"l iernii, 1iind cea mai sinistr, dintre toate3 \Un 5amal p"ne pe tar0a din spinarea l"i toat, 0ospod,ria "n"i om s,rac, pat, saltea, sca"ne, mas,, d"lap, l"cr"rile de $"c,t,rie, +i co$oar, toat, averea de la al cincilea /i o "rc, la al /aseiea J]33K3 Este +ntr" tot"l adev,rat c, +ntr-o sm0"ra cas, din 1a"7$o"r0-"l ;aint-Honore Jprin &(ACK s+nt to*i at+*ia $ani c+t +n tot cartier"l ;aint-arcel l"at +mpre"n,E /i cartier"l este +n mod periodic e7p"s in"nda*iilor r+"l"i Bievre, Dr+"l 4o$elin"rilorE, al man"1act"rii re0ale de tapiserii Pi al vopsitoriilor ei B>3 C+te n" s-ar p"tea sp"ne E+i despre casele +n05es"ite din micile or,/ele, ca

,CA(ACU D)UA C)R'URI /E &)CUIN+A (0 CU /A&ERIE A 1)TE&IERU&UI 2EAN A&AIRE Kw.CtMr. XIX-2t9.9iude 1 4! I
re*d+n

to.
cr"c"

#uc$t$rie% ,a-er

34CA(A CU D)UA C)R'URI DE &)CUIN+A A &UI NIC)&A( BRA1IER 'R)CUR)R &A C1ATE&ET &Arcti
'(i. iMin.Ctnti XI)-2.2*+(i 1 2* ,

iuca :

,an./r

n
c a33
Curte de tucru

,o-era 0

^ !

54CA(A CU UN (IN/UR C)R' DE &)CUIN+6 A &UI /E)R/E( DE()7UE&)T 1Arc2.'"t. A')TICAR B6CAN
Min.Centr.C-&&- . t"u(u/t

1ol

Pri-2t eta*

Ai d(i&e" et"0

CC3 A%AR A-EN E %AR!_!ENE D!N ;EC:LUL AL XV-ca

cele din Bea"va+s, 1,c"te din paianta de proast, calitate, Ddo", od,i 6os, do", s"s /i c+te o 1amilie +n 1iecare odaieE B&9 ;a" despre cele din Di6on Dtoate +n ad+ncime, JcareK n-a" spre strada dec+t o 1a*ad, +n0"st,E, c" 1rontoane asc"*ite Dca ni/te sc"1e de ne$"nE, 1,c"te /i ele din $+rne /i c5irpiciBC3

:ri"nde te d"ci, sit"a*ia este aceea/i3 Ast1el, +n ora/ele :landei /i c5iar la Amsterdam, s,racii sta" +n case sc"nde sa" +n od,ile de 6os3 Aceast, cas,, s,rac, 2 care repre)enta re0"la +nainte de +n1lorirea 0eneral, din secol"l al XV!!-lea 2 are do", 3camere. Dodaia din 1a*,, odaia din dosE3 C+nd s-a" m,rit, devenind din acel moment D$"r05e)eE, tot c" 1a*ade 1oarte +n0"ste, dar ad,postind +n 0eneral o sin0"r, 1amilie, casele s-a" +ntins c"m a" p"t"t, +n +n,l*ime /i +n ad+ncime, +n s"$sol"ri, pe eta6e, +n Dcamere s"spendateE, toate n"mai "n05ere /i cotloane@ camerele s+nt le0ate prin trepte sa" prin sc,ri +n0"ste ca ni/te sc,ri de podBH3 !at,, +n spatele od,ii de oaspe*i a casei l"i Rem$randt, camera /i pat"l +n alcov "nde se odi5ne/te ;asOia, $olnav,3 L"7"l decisiv, +n secol"l al XV!!!-lea, repre)enta +nainte de orice o r"pt"r, a 5a$itat"l"i $o0a*ilor3 ;,racii +i s"port, 3consecin*ele, dar aceasta este o alt, pro$lem,3 De o parte loc"in*a, +nc,perea "nde se m,n+nc,, "nde se doarme, "nde Tse cresc copiii, "nde 1emeia n" mai are de +ndeplinit dec+t rol"l s," de st,p+n, a casei /i "nde, odat, c" s"praa$"nden*a m+inii de l"cr", se +n0r,m,de/te o servitorime n"meroas,, care l"crea), sa" se 1ace c, l"crea),, 1lecar, /i dest"l de viclean,, dar /i terori)at,. "n 3c"v+nt, o $,n"ial,, o p"n0,/ie, +nseamn, +nc5isoarea, c5iar sp+n)"r,toarea333 De cealalt, parte, casa +n care se l"crea),, pr,v,lia +n care se 1ace v+n)area, c5iar $iro"l +n care st,p+n"l +/i petrece cea mai $"n, parte a timp"l"iBB3 %+n, +n acel moment, e7istase "n re0im de indivi)i"ne. st,p+n"l +/i avea pr,v,lia, atelier"l +n propria-i cas,@ acolo +/i ad,postea l"cr,torii, "cenicii3 A/a se e7plic, 1orma caracteristic, a acestor case de ne0"stori /i me/te/"0ari din %aris, +n0"ste Jdat 1iind pre*"l teren"l"iSK /i +nalte. 6os pr,v,lia, deas"pra loc"in*a stapm"l"i, mai s"s od,ile l"cr,torilor3 ot a/a, orice $r"tar din Londra, +n &G&', ad,poste/te s"$ aa coperi/"l s," pe proprii copii, pe servitori /i pe "cenici, 0r"p"l constit"ind tbe famil0, 1amilia al c arei /e1 este me/ter"l $r"tarBF3 %e vremea l"i

D
O

L"dovic al XlV-lea, c5iar secretarii re0el"i +/i avea" c+teodat, $iro"l ministerial +n propria lor loc"in*,3 +n secol"l al XV!!!-lea tot"l se sc5im$,3 Pi s+ntem sili*i s, socotim c, e7ist, aici o constr+n0ere lo0ic, e7ercitat, de c,tre marele ora/, deoarece o re0,sim +n mod ci"dat la Canton Jla 1el ca la %aris sa" LondraK. +n secol"l al XV!!!-lea, ne0"storii c5ine)i 3care se a1la +n le0,t"r, c" e"ropenii +/i a" pr,v,lia +ntr-o parte, loc"in*a +n alta3 ot a/a, la %eOin, "nde ne0"storii +nst,ri*i pleac, de la pr,v,lie +n 1iecare sear, ca s, a6"n0, +n cartier"l +n care loc"iesc so*iile /i copiii lorBG3 Ce nenorocire c, pentr" corecta noastr, apreciere a l"mii ima0inile din a1ara E"ropei se s"stra0 c"rio)it,*ii noastre9 ;c5emele /i ima0inile pe care le d,m despre casele !slam"l"i, C5inei /i !ndiei risc, s, par,, /i s+nt, atemporale3 C5iar ora/ele 2 /i cititor"l s, ai$, +n vedere /i ceea ce vom sp"ne c5iar +n aceast, carte despre Bei6in0 2 n" ne de)v,l"ie adev,ratele lor c5ip"ri3 C" at+t mai m"lt c" c+t c,l,torii care ne in1ormea), n" a" c"rio)itatea metic"loas, a l"i -ontai0ne. ei mer0 la marile spectacole pe care le a/teapt, event"alii lor cititori, /i care n" s+nt casele din Cairo, ci piramidele@ n" strada sa" pr,v,liile, sa" c5iar loc"in*ele nota$ililor din Bei6in0 sa" Del5i, ci ora/"l imperial inter)is /i metere)ele l"i 0al$ene sa" palat"l -arel"i -o0ol333

1atele urbani2ate
Este tot"/i evident c,, la scara +ntre0ii l"mi, +mp,r*irea +n case de ora/ /i case de *ar, e prea cate0oric,3 Cele do", 1amilii se re0,sesc pe nivel"l $"n,st,rii, c,ci +n a1ara c+torva trans1orm,ri ca cele care, +n secolele al XV!-lea /i al XV!!-lea, renovea), c" tot"l, +n mod spectac"losV(, satele en0le)e/ti, m"ta*iile de la *ar, s+nt re1le7"l, c5iar consecin*a l"7"l"i ora/"l"i3 De +ndat, ce acesta a str+ns m"l*i $ani, el +i replasea)a, +i investe/te +n satele din apropiere3 Ar 1ace-o c5iar dac, $o-

1vF;1a
Rr ;-$, d3 c+vmV E
secol"l aA devine o ne$"nie L de c+rma, ea de6inU R ir" l ora/elor, p`0 "ld 3 N" +ntinde 3ca o %R ile de DRr-@ ar5aice deci T R l $ a t i c , Caa de aceasta %o+tV *5ea_, $"n"l, ora/ /i s"ptavRV m+ t" l ,3 el scoate c*e FAUI+o r*nd ac olo proprie, i*ile sale

R l-ar & tviUea, cndva XV

Ra Brentei -e -0 I; s e c ol "l a l X V ! ! ! - U R trecerea de care se Rd

al sa

" r

$ane - RR vile e3I sp"s "n D UU

+n

8V 5 -i.8 ?ordea"7, -ilano, R RR

re)i dese aceste DcasteleE Pi d"cel"i de :71ord, la cep"t de Qalpole in & s,li .------------- E\ l"cra1l din +nc CH +n c,"tarea

Xton, m iN, si terminat m armor,, c" 0a ot

it1
,RB&:RE

pe

`" celelalte3

$edele . sa p+nd saUi str,p"n0i n" lor

Y U!E

r ,i , e r,spib ab

nictat e

$a

` a c"m

s+nd la o paRR?6 *,ran"l"i 1a0 3a l"i aRc" patn+nt p"* la/i. Dpirostmie, Rea"n"l de pe
va

(F

ti0,ile (4es quasses', la mei5 sa" covat, Jpentr" 1r,m+ntat p+ineaK333, lada c" +nc"ietoare, pat"l de lemn c" patr" st+lpi, c" perina de p"1 /i le "uedon Jplap"m, de p"1, d"naK, s"l"l de p"s c,p,t+i, c+teodat, +nvelitoarea pat"l"i@ n,dra0ii de s,r$,toare, pieptar"l, p"lparele@ c+teva sc"le Jlope*i, casmaleK3 3 3 E Dar +nainte de secol"l al XV!!!-lea, acelea/i inventare se red"cea" la c+teva $oar1e, "n ta$"ret, o mas,, o lavi*,, sc+nd"rile pat, ni/te saci "mpl"*i c" paie333 +n Bo"r0o0ne, din secol"l al XV!-lea p+n, +ntr-ai XV!!!-lea, procesele ver$ale s+nt pline de men*i"ni c" privire la Doameni Jc"lc+nd"-seK pe paie J 3 3 3 K 1,r, pat ori altele Jmo$ileKE, care n" s+nt desp,r*i*i Dde porci, dec+t printr-o leas, de n"ieleEFG3 ;, d,m apoi cre)are oc5ilor no/tri3 +ntr-"n ta$lo" de Adrien Bro"ber J&G>F2&GHAK, patr" *,rani c+nta +n cor +ntr-o odaie s,rac mo$ilat,. c+teva ta$"rete, o lavi*,, "n $"toi care serve/te drept mas,, pe care s+nt a/e)ate, al,t"ri de "n /ter0ar, o p+ine mare rot"nd,, "n "rcior3 N" e vor$a de o +nt+mplare3 B"toaiele vec5i, t,iate +n do",, me/terite /i trans1ormate c5iar +n 1otolii c" sp,tar, sl"6esc la orice, +n aceste circi"me s,te/ti, dra0i pict"rii olande)e din secol"l al XV!!-lea3 !ar +ntr-o p+n), de I3 ;teen, o sc+n-d"r, p"s, pe "n $"toi devine p"pitr" pentr" "n t+n,r *,ran pe care mama l"i, +n picioare al,t"ri, +l +nva*, sa scrie3 Pi el n" 1ace parte dintre de)mo/teni*i, de +ndat, ce, +n 6"r"l l"i, oamenii citesc /i scri"9 C+teva c"vinte dintr-"n te7t vec5i din secol"l al X!!!-lea s+nt, ele +nsele, "n adev,rat ta$lo". +n 4asconia, at+t de D$o0at, +n p+inR@ al$, /i +n min"nat vin ro/"E, *,ranii Da/e)a*i pe, l+n0, 1oc, a" o$icei"l s, m,n+nce 1,r, masa /i $ea" to*i din acela/i pa5arEF(3 oate acestea a" o lo0ic,. mi)eria este omnipre)ent,3 4r,itoare este o ordonan*, din &GG', din Fran*a, care recomand, d,r+marea Dcaselor ridicate pe $"l"maci de va0a$on)i /i pierde var,E la ] mar0inea p,d"rilorHA3 Aceste s,la/e te d"c c" 0+n-d"l la cele pe care le constr"iesc c+*iva en0le)i sc,pa*i de ci"ma londone), din &GGG *i care s-a" CG
"n"i

1"eiat +n mi6loc"l codrilor F'3 +n ora/e, specta-E 5I este la 1el de 6alnic. la %aris +n 1a"$o"r0 ;aint-arcel /i c5iar +n ;aint-Antoine, n"mai c+*iva Wmolari tr,iesc +n mod 3convena$il@ la -ans sa" +a Bea"vais l"cr,torii *es,tori n" a" de6"ci "nele3 Dar la %escara, pe Adriatica, o anc5et, din &FGB semnalea), c, trei s1ert"ri din 1amiliile or,/el"l"i R" vreo mie de loc"itori, venite din m"n*iiR din vecin,tate sa" din Balcani, s+nt practic 1,r, loc"in*, /i tr,iesc +n cocioa$e /i, c" toate acestea, mic, ora/"l are o 1ort,rea*,, o 0arni)oan,, )ilele c "i de t+r0, "n port, ocne de sare /i este a/e)at +n acea !talie din secol"l XV!, tovar,/, de parte la m,re*ia atlantic, /i metalic, a ;panieiG>3 +n 1oarte $o0ata 4enova, iarna, s,racii 1,r, loc"in*, se v+nd ca ocna/i vol"ntari pe 0alereG&3 La Vene*ia, nevoia/ii c" 1amiliile lor se ad,postesc +n ni/te $,rci amante, aproape de 3c5ei"ri (fondamenta' sa" s"$ pod"rile de pe canale, 1ra*i c" acei me/te/"0ari c5ine)i care tr,iesc la $ord"l 6oncilor sa" /ampanelor, pe r+"rile din ora/e, mere" pe dr"m, +n amonte sa" aval, c" 1amiliile, c" animalele, c" or,t,niile lor, +n c,"tare de l"cr"3

6i ili2aiile tradiionale sau interioarele care nu se sc$imb

A dotta re0"l,. civili)a*iile tradi*ionale r,m+n credincioase decor"l"i lor o$i/n"it3 Dac, n" l",m seama la "nele varia*i"ni 2 por*elan"ri, pict"ri, oron)"ri 2 "n interior c5ine) poate 1i la Fel de $ine din secol"l al XV-lea sa" din al XV!!!-lea@ casa 6apone), tradi*ional, 2 +n a1ar, de stampele colorate, care +ncep s-o decore)e +n secol"l al XV!!!-lea 2 este, +n secol"l al XV!-lea sa" +n a i XV!!!-lea, la 1el c"m p"tem s-o vedem /i ast,)i3 ot a/a, +n !ndia3 !ar "n interior m"s"lman de alt,dat, se poate +nc5ip"i pornind de la ima0inile l"i cele mai recente3 !n a1ar, de cea c5ine),, civili)a*iile nee"ropene 9 lnt 3 de altminterea s,race +n mo$il,3 %ractic, +n C( !ndia n" e7ist, sca"ne /i nici mese. +n lim$aS taA

mii c"v+nt"l me"ei deriv, din port"05e), (mesa'. N" e7ist, sca"ne +n A1rica nea0r,, "nde arti/tii din Benin se m"l*"mesc s, imite sca"nele e"ropene3 N\ e7ist, sca"ne, /i nici mese +nalte, +n !slam sa" +n *,rile care a" s"1erit in1l"en*a l"i3 +n ;pania, printre invectivele l"i %ere) de 45mc5on contra moriscilor, din Antialcor(n,5A s," J&FHCK, 1i0"rea), /i aceast, stranie dovada de s"perioritate. DNoi, cre/tinii, ne a/e),m la +n,l*ime potrivit, /i n" pe p,m+nt, ca animaleleEGC3 +n !"0oslavia m"s"lman, de ast,)i, la -ostar de e7empl", masa 6oas,, +n 6"r"l c,reia mesenii sta" Dt"rce/teE, pe perne, era +nc, o$i/n"it, ac"m vreo do",)eci de ani@ ea s"pravie*"ie/te +n "nele 1amilii ata/ate tradi*iei /i +n n"meroase sateGH3 +n &G'', se recomanda ne0"storilor olande)i s, d"ca +n -oscovia 5+rtie 1oarte tare 1iindc, r"s"l are p"*ine mese /i, scriind cel mai adesea pe 0en"nc5i, tre$"ie s, 1oloseasc, o 5+rtie re)istent,GB i, Bine+n*eles, :ccident"l, 1a*, de alte "nivers"ri@ 6 n" pre)int, n"mai s"periorit,*i3 Acestea a" adopBd tat pentr" loc"in*, /i mo$ilier sol"*ii in0enioase, adesea mai p"*in costisitoare dec+t ale l"i3 La activ"l lor se +nscri" "nele s"periorit,*i. pentr" !slam, $,ile p"$lice, mo/tenite tot"/i de la Roma@ pentr" Iaponia, ele0an*a, c"r,*enia interioarelor celor mai com"ne, in0enio)itatea or+nd"irii spa*iilor3 At"nci c+nd :sman A0a, a1lat pe dr"m"l 3c5in"itei l"i eli$er,ri J1"sese 1,c"t pri)onier sa" mai de 0ra$, 1"sese +nro$it de 0ermani, c" )ece ani mai +nainte, c" prile6"l c"ceririi LipoveiK, trece prin B"da Jrec"cerit, de cre/tini +n &GAGK, +n acea prim,var, din &G'', el este tot n"mai 1ericire c, poate s, se d"c, -+n m,re*ele $,i aile ora/"l"iEGF3 Este vor$a, $ine+n*eles, de $,ile t"rce/ti instalate pe mal"l D"n,rii, la poalele cet,*ii, /i "nde oricine, pe timp"l st,p+nirii otomane, intra 1,r, s, pl,teasc,3 %entr" Rodri0o ViveroGG, care le vede +n &G>'t casele 6apone)e n" a" spre strad, 1r"mos"l aspect al caselor din ;pania, dar le +ntrec pe acestea +n ceea ce prive/te 1r"m"se*ea interioarelor3

m :ti

@(dpient"l metalic

persan\ ca se

1oarte sc"mp " -

Ramine

iar $,ile c" apa b

sin

t, 7n

Dar3 +r sea c" " aprinsEG' C' proasta sa"

ine7istent3 !slam"l 1olose/te ni/te l,)i de cedr" pre*ios +n care se p,strea), ve/mintele, *es,t"rile /i $o0,*iile 3casei@ el 1olose/te la ri0oare mese 6oase, c+teodat, t,vi +ntinse de aram, a/e)ate pe "n cadr" de lemn3 Cel p"*in, +n casele t"rce/ti /i persane, ni/te ni/e +n pere*ii camerelor 6oac, rol"l d"lap"rilor3 Dar Dn" s+nt deloc pat"ri, nici sca"ne c"m avem noi@ n" s+nt deloc o0lin)i, n" s+nt deloc mese, nici 05eridoane, n" s+nt deloc ca$inete Jpies, e"ropean, de mo$ilier, c" compartimente /i sertare pentr" o$iecte de dimensi"ni mici3 N3 3K, n" s+nt deloc ta$lo"riE3 Nimic altceva +n a1ar, de saltele, care se +ntind seara /i se str+n0 )i"a, perne din $el/"0 /i c+teodat,, +n0r,m,dite "nele peste altele(&, admira$ile covoare de l+n, +n c"lori vii 1a*, de care cre/tin,tatea are o 1oarte vec5e pasi"ne3 Avem a 1ace c" "n mo$ilier de noma)i3 Bo0,*iile +ntre),rite prin m")eele !stan$"l"l"i s+nt *es,t"ri pre*ioase, adesea $rodate c" lalele stili)ate, pa5are c" torsad, Jn"mite Doc5i de privi05etoareEK, ma0ni1ice lin0"ri din cristal de st+nc,, din 1ilde/, din lemn de ar$ore de piper, +ncr"state c" aram,, ar0int, c" side1 sa" coral@ por*elan"ri de Cipr" sa" de C5ina, $i6"terii sompt"oase /i do", sa" trei tron"ri e7traordinare, +ncr"state peste tot ,c" r"$ine, smara0de, per")ele, perle3 Aceea/i impresie o las, /i inventar"l min"*ios al comorilor prin*"l"i c"rd pe care p"ne m+na armata t"rceasc,, +n i"lie &GFF, /i pe care le scoate la me)at. l,)i din 1ilde/, din a$anos /i lemn de c5iparos, l,di*e +ncr"state c" pietre pre*ioase str,l"citoare, sticl"*e c" ap, de tranda1ir sclipind de $riliante, ar),toare de par1"m"ri, c,r*i tip,rite +n :ccident, Coran"ri +mpodo$ite c" nestemate, opere de cali0ra1ie c+teodat, cele$re, s1e/nice de ar0int, por*elan"ri c5ine)e/ti, c"pe de a0at,, castrona/e /i 1ar1"rii de !)niO, arme demne de : mie 7i una de nopi, s,$ii c" lama din o*el"rile cele mai ren"mite, cii tecile l"crate maestr" +n a"r, 0r,mad, de ar0int, /ei c"s"te c" a"r, +n s1+r/it s"te de piei de ti0r" /i covoare nen"m,rate 33 3(C3

3!

8ublul mobilier c$ine2esc

+n secolele care ne preoc"pa, +n C5ina n" se +nre0istrea), nici "n 1el de evol"*ie rapid,, ci o complica*ie latent,, care o deose$e/te de toate celelalte *,ri nee"ropene3 C" mo$ilier"l ei a$"ndent, ra1inat, c" esen*ele pre*ioase de lemn, adesea importate de departe, c" lac"rile ei, c" d"lap"rile, eta6erele savant +m$inate, c" mesele ei +nalte /i 6oase, sca"nele, $,ncile /i ta$"retele, 3c" pat"rile ei, de o$icei c" perdele, cam ca +n :ccident"l de ieri, ea este +ntr-adev,r o e7cep*ie3 Cea mai pron"n*at, ori0inalitate Jc,ci ea implic, "n mod de via*,K este, desi0"r, 1olosirea mesei, c" sca"n, ta$"ret sa" $anc,3 Este de notat tot"/i c, n" avem a 1ace aici 3c" o +n1,pt"ire a C5inei primitive3 At"nci c+nd Iaponia a +mpr"m"tat, copiind"-& metic"los, tot material"l civili)a*iei c5ine)e din epoca an0 JG&A2'>(K, ea n-a 0,sit +n el sca"ne /i nici mas, +nalt,3 De 1apt, act"al"l mo$ilier 6apone) coresp"nde +ntr"tot"l mo$ilier"l"i ar5aic al C5inei. mese sc"nde, re)em,toare pentr" $ra*e care 1ac mai con1orta$il, V /ederea pe vine, ro0o6ini Jacele tatami 6apone)eK pe estrade mai m"lt sa" mai p"*in ridicate, mo$ile sc"nde pentr" depo)itarea inventar"l"i casnic Jeta6ere /i l,)i +n serieK, perne, tot"l e 1,c"t pentr" o via*, la nivel"l sol"l"i3 ;ca"n"l a a6"ns pro$a$il +n C5ina din secol"l al !!-lea sa" al !!!-lea e3n3, dar i-a tre$"it m"lt, vreme pentr" a deveni o mo$il, c"rent, Jprima repre)entare pe care i-o c"noa/tem datea), din FHF2FB>. o stel, sc"lptat, de la m")e"l din ?an-sas CitL, ;tatele UniteK3 :ri0inea sa este pro$a$il e"ropean, oric+t de ocolit ar p"tea 1i dr"m"l pe care &-a 1,c"t ca s, a6"n0, +n C5ina Jprin %er-sia, !ndia sa" prin nord"l C5ineiK. de alt1el n"mele s," c5ine)esc primitiv, +n,c, 1olosit ast,)i, +nseamn, Dc"lc"/ $ar$arE3 %ro$a$il c, el a servit mai rit+i ca Dloc de onoareE, laic sa" reli0ios3 Pi 3c5iar p+n, n" de m"lt, +n C5ina, sca"n"l era 1 e)ervat oaspe*ilor de onoare, persoanelor +n H& virsta, ta$"ret"l 1iind de +ntre$"in*are c" m"lt

mai 1recvent,, a/a c"m se +nt+mpla +n E"ropa Ev"l"i -edi"3 Dar ceea ce este important +n acest ca) este po)i*ia, pe care sca"n"l ca /i ta$"ret"l o implic,, deci "n mod de via*,, o serie de 0est"ri contrare celor speci1ice C5inei vec5i, contrare /i celor din alte *,ri ale Asiei, din toate *,rile nee"ropene de alt1el. dac, sca"n"l a str,$,t"t %ersia sa" !ndia, +n trecerea prin aceste *,ri el n-a c"nosc"t nici "rm, de s"cces pop"lar3 Dar, din secol"l al XH!-lea, de e7empl", +ntr-o stamp, c5ine)easc, care ne poart, de-a-l"n0"l "n"i dr"m de *ar,, apoi printr-"n ora/, p"tem vedea +n 5an"rile r"stice ca /i +n pr,v,liile citadine, mese +nalte, c" $,nci /i tot 1el"l de sca"ne3 %entr" C5ina, aceast, ac5i)i*ie a coresp"ns "nei noi arte de a tr,i, c" at+t mai ori0inal, c" c+t ea n" va e7cl"de vec5ile mod"ri de e7isten*,3 C5ina poseda +n 1el"l acesta am+ndo", 1ormele de rao-$6HerR mo$ilier"l /,c6"nd /i mo$ilier"l +nalt3 -area camer, com"n,, at+t de caracteristic, +n toat, C5ina de nord, este de altminterea d"$l,. la "n nivel in1erior, sca"n"l, ta$"ret"l /i $anca sta" l+n0, masa +nalt,, d"lap"l +nalt Jadesea c" sertareK 2 dar C5ina n-a c"nosc"t niciodat, D/i1onier"lE sa" comoda, toat, n"mai sertare, dec+t tardiv /i i)olat, ca o imitare a E"ropei secol"l"i al XlX-lea@ mo$ilier"l de tip vec5i, sa" 6apone), se a/a), la "n nivel s"perior, pe estrada lar0, constr"it, din c,r,mi)i /i av+nd +n,l*imea "nei lavi*e, mai ridicat, dec+t cealalt, parte a camerei@ acesta este #an",u*, +nc,l)it de "n +ntre0 sistem de *evi interioare, acoperit de ro0o6ini sa" de p+sl,, de perne, de covoare vi" colorate, av+nd pe el o mas, 6oas,, d"lap"ri /i l,)i, 1oarte 6oase /i ele3 Aici se doarme iarna, la ad,post de 1ri0 /i tot aici, a/e)a*i la nivel"l sol"l"i, se primesc oaspe*ii /i se $ea ceai@ 1emeile cos sa" *es covoare, +nainte de a "rca pe #an", c5ine)"l se descal*,, r,m+n+nd n"mai c" +nc,l*,rile de p+n), al$astr,, c" talp, al$,, v,t"it,, care tre$"ie s, 1ie totdea"na de o c"r,*enie 1,r, c"s"r3 +n C5ina de s"d, +nc,l)irea n" este necesar,, dar /i ea posed, cele do", HC

tip"ri de mo$ila3 %,rintele de Las Cortes, +n1a*i/+nd "n spectacol pe care +l avea s"$ oc5i, +n re0i"nea Canton"l"i, la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!-lea, ni-i arata pe 3c5ine)i m+nc+nd, a/e)a*i pe sca"ne, +n 6"r"l "nei mese p,trate3 Pi c+nd ne descrie o lectic,, "n Dsca"n de p"rtatE, oric+t de deose$it, ar p,rea aceasta, datorit, pr,6inilor "/oare de care se ridica, ea este concep"ta pe aceia/i principi" ca lectica din E"ropa3 Re)"mat"l rapid de p+n, ac"m p"ne, 1ara s, le re)olve, pro$lemele a,cestei m"ta*ii, tot"/i impresionante3 A vedea aici o simpl, avent"r, a sca"n"l"i /i n"meroasele consecin*e ale introd"cerii l"i, ar +nsemna s, rel",m "na din acele e7plica*ii simpliste +n care a$"nd, vec5ea istorie a te5nicilor3 Realitatea Jas"pra c,reia, +n 0eneral, vom reveni +n capitol"l "rm,torK este totdea"na c" m"lt mai comple7,3 De 1apt, a e7istat, +n C5ina Js, )icem, +n mare, +nainte de secol"l al XH!-leaK "n salt p"ternic +n ceea ce prive/te via*a /i "n soi de parta6 +ntre o via*, a/e)at, pe sca"n /i "na c5ircit,, st+nd 3pe vine la nive+"l sol"l"i, aceasta din "rm, 1amiliar,, cealalt, o1iciala, tron"l s"veran"l"i, 6il*"l mandarin"l"i, $,ncile /i sca"nele /colilor333 oate acestea ar cere e7plica*ii /i cercet,ri peste p"terea noastr,3 Este tot"/i semni1icativ, constatarea c, +n l"me e7ist, do", comportamente +n via*a de 1iecare )i. po)i*ia a/e)at, /i po)i*ia c5ircita pe vine, aceasta pre)ent, pret"tindeni, +n a1ar, de :ccident, /i am+ndo", 6"7tap"se n"mai +n C5ina3 C,"tarea ori0inilor acest"i comportament, +n E"ropa, ar cond"ce p+n, +n antic5itate /i p+n, la inse/i r,d,cinile civili)a*iei occidentale3 Dar iat,, 3ca "n re)"mat, c+teva ima0ini3 +n car"l c" $oi 6apone), c,l,tor"l n" are, c"m ar tre$"i, "n loc pe care s, /ad,3 +ntr-o miniat"r, persan,, "n prin* instalat pe tron"l l"i +nc,p,tor st, pe el ca "n croitor3 %+n, mai ieri la Cairo, R tr,s"rile de pia*,, vi)iti"l e0iptean, pe "n m,n"nc5i de paie +n 1a*a caprei, +/i str+n0ea picioarele s"$ el, c+nd ar 1i p"t"t s, /i le +ntind,3 HH %+n, la "rm, este vor$a +ntr-adev,r de o di1eren*,

M"asi-$iolo0ic,(H. sa te odi5ne/ti +n0en"nc5ind ca 6apone)ii spri6ini*i pe calc+ie sa" c" picioarele +ncr"ci/ate, croitore/te, ca +n !slam /i in "rcia, pe vine, c"m at+t de des o 1ac 5ind"/ii, este "n l"cr" c" nep"tin*,, cel p"*in 0re" pentr" e"ropeni, al c,ror 1el de a se a/e)a p,rea at+t de s"rprin),tor pentr" 6apone)i, +nc+t +l indica" prin e7presia am")ant,. F aR6iat+rn3a3picioareleE 333 Dar iat,-&, +n iarna l"i 96:;, pe 4emelli Careri, c,l,torind +ntr-o Dcaros,E t"rceasca sa", mai de0ra$, $"l0,reasc,, de la 4allipoli la Adrianopol3 +n c,r"*, n" e7ist, sca"n. DNe1iind e" deloc o$i/n"it, scrie el, s, sta" pe 6os, c" picioarele +ncr"ci/ate t"rce/te, am 1ost 1oarte st+n6enit +n acea c,r"*, 1,r, sca"n /i 1,c"t, +n a/a c5ip +nc+t n" se a1l, "n e"ropean care s, n" 1i 1ost st+n6enit tot a/aE, +n palanc5in"l indian, acela/i c,l,tor, doi ani mai t+r)i", este Dsilit s, stea +ntins ca +ntr-"n patE(B3 :$li0a*ie care ne-ar p,rea mai p"*in peni$il,3 Dar /i la Bei6in0 s+nt 1recvente tr,s"rile 1,r, sca"ne /i e r+nd"l l"i Io5n Barrob s, $om$,ne, ca 4emelli Careri, Dc, ele s+nt pentr" e"ropeni cel mai "ricios 1el de c,r"*, ce se poate +nc5ip"iE(F3 N"mai c5ine)ii s+nt o$i/n"i*i c" oricare din cele do", atit"dini Jc" toate c, c5ine)ii de ori0ine t,t,reasc,, +n principi", adopt, rar sca"n"l /i masa@ la Bei6in0, din acest p"nct de vedere, e7ista c5iar o di1eren*, de stil de via*, +ntre ora/"l t,-t,r,sc /i ora/"l c5ine)escK3 Un 1rance), primit la Bei6in0, +n &('F, ca mem$r" al "nei am$asade olande)e, poveste/te. D-andarinii socotiser, s, ne p"n, s, st,m c" picioarele +ncr"ci/ate3 Dar, va-)+nd c, aceast, stare ne st+n6ene/te, ei ne-a" d"s +ntr-"n mare 1oi/or J 3 3 3 K +n care era" mese /i sca"neE, mo$ilat mai l"7os@ estrada Davea "n covor mare /i dedes"$t aprinseser, 1oc"lE('3 +n :ccident, s"prap"nerea celor do", c"lt"ri 2 i$eric, /i islamic, 2 a provocat o clip,, +n ;pania, o sit"a*ie analoa0,3 Re1lec*ia l"6 %ere) de C5in-c5on, pe care am citat-o, c" privire la m"s"lmani care Dse a/a), pe p,m+nt ca ni/te animaleE, este rel"at, de el s"$ o alt, 1orm,, de ne+n*eles la prima HB

vedere. D 33 3pe p,m+nt ca ni/te 1emeiE3 %entr" c,, +ntr-adev,r, 1emeile spaniole a" contin"at m"lta vreme Jp+na +n secol"l al XV!!-leaK s, stea ar,$e/te pe perne3 De "nde e7presia tomar la almo, $adilla Jliteralmente. a l"a pernaK ca s, sp"i c, o doamn, de la C"rte a o$*in"t drept"l de a sta 6os de 1a*, c" re0ina3 +n timp"l l"i Carol f"int"l, +n s,lile de recep*ie, o estrad, plin, de perne /i de mo$ile sc"nde era re)ervata 1emeilor((3 e-at 1i p"t"t crede +n C5ina3 ,

4n Africa nea"r

, 3,3 3

Re)"ltat"l este acela/i, /i c+nd este vor$a da s,r,cia pame66ilor, /i c+nd este vor$a de /,6Rciacmli)a*ii+or3 +n ceea ce prive/te -c"lt"rileE(VEe eEre,li)ea)a +n 1ond "n c"m"l 2 o d"$l, s,r,cie 2 /i mi)eria se men*ine timp de secole3 Acesta este +ntradev,r spectacol"l pe care +l o1er, A1rica nea0r, /i as"pra c,r"ia ne vom opri o clip,, c" titl" de 3con1irmare rapid,3 %e *,rm"rile 0ol1"l"i 4"ineii "nde se 1i7ea), /i p,tr"nde tra1ic"l e"ropean, n" e7ist, ora/e ad"nate, de 1el"l celor occidentale sa" c5ine)e/ti3 -"N *imi *,r,ne/ti, n" voi sp"ne nenorocite J+n sine, acest c"v+nt n" are sensK, +n mod si0"r +ns, lipsite de cele mai elementare l"cr"ri, ne +ntmpin, +nc, din primele sate care, odat, c" povestirile c,l,torilor, a6"n0 p+n, la c"rio)itatea noastr,3 +n rea6i*a6*e6UUri"e76st, loc"in*, adev,rat,. co-li$e +n605e$ate dm craci lipite c" l"t, din st"r, Drot"nde ca ni/te por"m$areE, rareori spoite c" var, 1,r, mo$ile Jnimic +n a1ar, de oale de p,m+nt /i co/"riK, 1,r, 1erestre, a1"mate c" 0ri6, +n 1iecare noapte, pentr" a al"n0a *+n*arii, marin,"ouin, ale c,ror +n*ep,t"ri s+nt 1oarte d"reroase3 DN" toat, l"mea e +nv,*at, ca ei Jne0riiK, scrie %,rintele La$at J&(CAK, s, 1ie a1"ma*i prec"m o /"nc, /i s, prind, "n miros de 1"m care provoac, 0rea*a celor ce-i 1recventea), pe ne0riE('3 ;, n" mai vor$im de 0rea*a aceasta, c,ci i-am da o HF prea mare importan*,3 !storici, /i sociolo0i , din

Bra)ilia ne sp"n +ns, Jdar p+n, la "rm, nimeni n" e o$li0at s,-i cread,K c, ne0ri 1"0ari, sta$ili*i +n sertao, +n rep"$lici independente, /i c5iar ne0rii de la ora/e +n cocioa$ele lor "r$ane (mucam, bos' tr,iesc, +n secol"l al XlX-lea, +ntr-"n 1el mai s,n,tos dec+t st,p+nii lor de pe planta*ii /i din ora/e3 %rivind mai atent, vedem +n A1rica, al,t"ri de $o6de"cile o$i/miite, c+teva coli$e al$e spoite c" var, /i aceasta repre)int, de6a "n l"7, oric+t de ne+nsemnat ar 1i el, +n compara*ie c" "rsita com"n,3 Pi mai m"lt ies +n eviden*,, 1oarte p"*in n"meroase este adev,rat, casele Dport"05e)eE, constr"ite d"p, maniera port"05e)a, c,ci e7empl"l e l"at de la vec5ii c"ceritori, a c,ror lim$, mai este +nc, vor$it, de c,tre Dprin*iE. ease c" Dvesti$"le desc5ise, "nde s+nt r+nd"ite Jpentr" ca oaspe* ii s, ponta, sta pe eleK Dmici sc,"na/e de lemn 1oarte c"rateE, /i c5iar mese, /i "nde pentr" oaspe*ii ale/i se 0,se/te desi0"r /i vin de palmier3 +n case de 1el"l acestora, tr,iesc 1r"moasele m"latre care st,p+nesc inima re0ilor *,rii sa", ceea ce este acela/i l"cr", a vre"n"i $o0at ne0"stor en0le)3 C"rte)ana care domne/te as"pra Dre0el"iE din Barre este +m$r,cat, Dc" "n mic corset de satin, d"p, moda port"05e),E /i poart, Ddrept 1"st, o $asma din acelea 1r"moase ,care vin din ;ao Na-0"e, ins"l, din cele ale Jar5ipela0"l"iK Cap"l"i Verde,333 $asma pre*ioas,, c,ci n"mai 1e*ele alese se 1olosesc de asemenea o$iecte@ ele s+nt c" adev,rat 1oarte 1r"moase /i 1oarte 1ineEA&3 !ma0ine am")ant, /i 1"0itiv, care dovede/te c, +n c5iar vast"l $loc al p,m+nt"rilor a1ricane, o$i/n"itele do", t,r+m"ri se +n1r"nt,. partea $"n, /i partea rea a vie*ii, lipsa /i l"7"l3

<ccidentul 7i mobilele lui cele multe

C5iar +n raport c" C5ina /i +n raport c" rest"l l"mii, ori0inalitatea :ccident"l"i in materie de mo$ilier /i de amena6are interioar, consta 1,r, +ndoial, din po1ta l"i de sc5im$are, din rapiditatea HV

relativaaevol""ci, pe care C5ina n-a c"nosc"t-o ttc oR RR+R:coHent6RR*"lRe sc5im$,3 F,r +ndoial, n" [HeE peERo[)+pe alta3 Darinom+c n" scap, "nei evol"*ii m"lti1orme3 +nc, "n pas +ntr-"n m")e", +ntr-o sal, no"a, /i spectacol"l s-a sc5im$at@ el s-ar sc5im$a c" tot"l +n alt 1el dac, ne-am a1la +ntr-o alta re0i"ne a E"ropei3 N"mai marile trans1orm,ri s+nt com"ne, dincolo de decala6e importante, de imita*ii, de contamin,ri mai m"lt sa" mai p"*in con/tiente3 Via*a com"n, a E"ropei amestec, ast1el c"lori 1oarte di1erite, care n" se +mpac, $ine "na c" alta. nord"l n" este E"ropa meridional,, :ccident"l n" este L"mea No",, E"ropa cea $,tr+n, n" este cea no",, cea care s-a +ntins spre est p+n, +n ;i$eria s,l$atic,3 -o$ileleR6iBiR6nailsrii 3ac0IPf6@ opo)i*ii, a1irmarea acestor patrii mm"sc"le +ntre "c15e=e +mparte l"mea occidental,3 -ai m"lt +nc,, /i tre$"ie s, repet,m l"cr"l acesta, societatea, implicata, +ncriminat, mere", are de sp"s /i ea "n ciiv+nr3 +n s1+r/it, mo$ilier"l, sa" mai de0ra$, ansam$l"l decor"l"i casei, dep"ne m,rt"rie despre ampla mi/care economic, /i c"lt"rala care d"ce E"ropa spre epoca pe care ea +ns,/i a $ote)at-o ,& >uminilor, spre pro0res3

PieUa63333333333333333333333333333333333UUUUU

?arc$et, perei, plafoane, u7i 7i ferestre ,-X

Dac, pornim de la decor"l 1amilial al vie*ii noastre de ast,)i, 0+ndind"-ne p"*in, ro1HlUs;--RXaR3 de/te a !LIXI+Ui;tta+OR3n66isRaRrRR?rSB+ro"l +n care se r+nd"ieste r"1, pe care scri", d"lap"l +n care se r+nd"ieste r"1,ria, tapet"l lipit pe perete, sca"nele, parc5et"l de lemn, pla1oanele de st"c, disp"nerea +nc,perilor, c,min"l, scara, pre)en*a $i$elo"rilor, 0rav"rilor, a ta$lo"rilor3 Dintr-"n interior simpl" de asta0i potR/,, re3c,:If3s6dt3"!,,DCHA`0,tnd"l Vec5ea evol"*ie, sd der"le) 6n6ve6-/ ,",n,,U 1ilmRcare +L La d"ce pe cititor S`arie spre, 3aSe-cl"leRI/7"rit, 6Lite tot"/i U6t+r)+"@ A,ceasta +nseamn, s, 1i7e)i repere, saRde/crR6$eR cedar"l,3rimei istorii a,3 3roo$ili6er3"l"i3 Nirnlcrnai. m" t dartreD"ie +ncep"t c" +ncep"t"l3

: +nc,pere a av"t +ntotdea"na patr" pere*i, o podea, tavan, "na sa" mai m"lte 1erestre, "na sa" mai m"lte "/i3 La parter, sol"l va 1i 1ost m"lt, vreme de p,m+nt $,t,torit, acoperit apoi c" dale de piatr, sa" c" c,r,mid,3 !ar +n miniat"rile vec5i, adesea, pardoseala este sompt"oas,. desen"l este "n l"7 care n" cost,3 Care"rile +ncr"state s+nt de alt1el +n ") din secol"l al XlV-lea, care"rile Dplom$ateE Jacoperite c" "n email pe $a), de 0ra1itK apar +n cel de-al XV!-lea@ +n cel de-al XV!!-lea, pardoseli din pl,ci 3ceramice se 0,sesc pret"tindeni, c5iar +5 loc"in*ele modeste3 C" toate acestea, n" e7ist, mo)aic, +n Fran*a cel p"*in, +nainte de s1+r/it"l secol"l"i al XV!!-lea3 +n ceea ce prive/te parc$etul, +n sens modern, n"mit Dparc5et de asam$la6E, el apare +n secol"l al X!V-d0a, dar n" c"noa/te marea vo0, dec+t +n cel de-al XV!!!-lea, c" m"ltiple variante, +n Dmo)aicE, +n po'mt de %on"rie.. ?,. Nevoia de lemn spore/te3 Voltaire poate s, scrie. D;te6arii p"tre)ea" alt,dat, prin p,d"ri@ ei s+nt 1asona*i ast,)i +n c5ip de parc5etE3 avan"l s-a n"mit m"lt, vreme +n 1rance), planc$er DpodeaE. el n" era +ntr-adev,r dec+t Dpodea"aE pod"l"i sa" a eta6"l"i s"perior, c" s"s*inerea l"i de $+rne /i 0rin)i aparente, neprel"crate +n casele o$i/n"ite, 0el"ite, +mpodo$ite sa" asc"nse de tapete, de tapiserie, +n loc"in*ele $o0ate3 La +ncep"t"l secol"l"i al XV!!!-lea, o moda venit, din !talia acoper, $+rnele /i 0rin)ile c" c5esoane de lemn sc"lptat, a"rite, +mpodo$ite ,c" pict"ri mitolo0ice3 A$ia +n secol"l al XV!!!-lea +ncepevo0a tRvando6RR;irR s+c"+al- [ gi st"cat"rile +neac, /arpanta de lemn /i s"$ strat"rile lor ac"m"late, se +nt+mpla s, re0,se/ti ast,)i, prin casele vec5i, $+rne /i 0rin)i pictate ac"m trei secole, c" 1lori /i cart"/eAH3 Cel mai c"rios dintre vec5ile o$icei"ri, +n ") p+n, +n secol"l al XV!-lea J/i c5iar d"p, aceast, dat,K, acoperirea parc5et"l"i, parter"l"i /i camerelor, c"3 paie +n timp"l iernii, c" ier$"ri /i 1lori n timp"l verii. D;trada d" Fo"arre Jtermen"l vec? 1rance) pentr" DpaieEK, lea0,n"l Fac"lt,*i- HA

lor noastre de Litere /i de Ptiin*e, +/i datorea), n"mele paielor c" care se acoperea sol"l s,lilor de c"rsEAB3 La 1el se o$i/n"ie/te /i +n re)iden*ele re0ale, +n i"nie &FB', la $anc5et"l dat de ora/"l %aris Caterinei de -edicis, or0ani)atorii a" av"t 0ri6, sa se D+mpr,/tie prin sal, ier$"ri mirositoare de cele aleseEAF3 La $al"l de noapte, c" prile6"l n"n*ii d"cel"i de IoLense, "n ta$lo" anor3im J&FA&2&FACK ne arat, parc5et"l pres,rat 3c" 1lori3 Pi aceste 1lori, ier$"rile, p,p"ri/"l tre$"ia" sc5im$ate3 Ceea ce n" se +nt+mpla totdea"na +n An0lia, cel p"*in d"p, 3c+te ne sp"ne Erasm"s, a/a +nc+r 0"noaiele /i tot soi"l de rest"ri se ad"na" acolo de !a sine3 +n po1ida acestor nea6"ns"ri, "n medic recomand, +nc, +n &G&H 1olosirea acestor m,n"nc5i"ri de ier$"ri D+ntr-o camer, 1r"moas,, $ine acoperit, c" ro0o6ini sa" +m$r,cat, de 6"r +mpre6"r /i a/tern"t, pe 6os c" rosmarin, $"s"ioc, ma05iran, levan*ic,, salvie /i alte asemenea ier$"riEAG3 Aceast, decora*ie c+mpeneasca, paie, iar$, /i st"1 sa" st+n6enei, care se a/e)a" de-a l"n0"l pere*ilor, dispare +n 1a*a +mpletit"ri!o([He[[pa+e[clinosc"te de c+nd l"mea /i care, +n c"r+nd, +ncep s, se 1ac, de 3c"lori di1erite, c" ara$esc"ri@ iar apoi +n 1a*a covoarelor3 Acestea apar 1oarte devreme@ 0roase, vi" colorate, ele acoper, sol"l, mesele c,rora n" totdea"na li se v,d picioarele, l,)ile /i c5iar partea de s"s a d"lap"rilor3 %e pere*ii camerei, )"0r,vi*i +n "lei sa" +n c"lori de clei, 1lorile, ram"rile /i st"1"l las, loc tapiseriilor care se pot 1ace Ddin orice soi de *es,t"r,, c"m ar 1i din cati1ea"a, adamasca, $rocard"l, $rocatela, satin"l de Br"0es, cadis"lE Jo sto1, "/oar, de l+n,K, de/i poate ca ar tre$"i s, p,str,m aceast, den"mire, ne s1,t"ie/te ;avarL J&(GCK, pentr" D$er0am"ri, pieile trase c" a"r Jacele "uada,meciles din ;pania, c"nosc"te acolo de secoleK tapiseriile de l+n, t"ns, care se 1ac la %aris /i la Ro"en /i celelalte tapiserii n,scocite dest"l de c"r+nd, ce se 1ac din p+n), 0roas, de a*, pe care, c" 1el"rite c"lori, se imit, dest"l de $ine persona- ' he+e /i 1r"n)i/"l copacilor din tapiseriile bute

lisse"@A. Aceste tapiserii $ane lisse, l"crate la complicate r,)$oaie de *es"t verticale, c" persona6e, a c,ror vo0, +ncepe prin secol"l al XV-lea /i se +nscrie la activ"l arti)anilor din Flandre, a" 1ost d"se mai t+r)i" la per1ec*i"nea lor te5nic, de c,tre man"1act"ra 4o$elinilor3 Dar pre*"l de cost e +mpotriva lor@ +n pl"s mo$ilier"l, care se +nm"l*e/te +n secot"il aii XV!!!-lea, le va limita r,sp+ndirea. p"i o comod,, sa" "n $"1et +n 1a*a lor /i, iat,, c"m ne e7plic, ;e$astien -ercier, persona6ele cele 1r"moase se taie pe din do",3 A6"tat, de pre*"l ie1tin, D5+rtia pictat,E, le papier peint", i se sp"ne domino, 1ace pro0rese decisive3 Ea este imprimat, de c,tre dominotien", d"p, procede"l care serve/te la 1a$ricarea c,r*ilor de 6oc3 DAcest soi de tapiseriile Ii+rtie J ] T S T K n-a servit m"lt, vreme S dec+t oamenilor de la *ar, /i prostimii din %aris, ca s, +mpodo$easc, /i, a/a )icmd, s, tapise)1e ni/te T col*i/oare de prin oo6meliile lor /i de prin pr,v,liile /i camerele lor@ dar J 3 3 3 K c,tre s1+r/it"l secol"l"i al XV!!-lea, a 1ost d"s, p+n, la o asemenea des,v+r/ire /i la o asemenea pl,c"t, +n1,*i/are +nc+t +n a1ara de marile cantit,*i ce se trimit +n *,rile str,ine /i +n ora/ele de seam, ale Re0at"l"i, n" e cas, la %aris, c+t de m,rea*, s, 1ie ea, care s, n" ai$, c+teva col*"ri, ori 0ardero$e, ori loc"ri +nc, mai tainice, care s, n" 1ie tapisate c" ea /i dest"l de pl,c"t +mpodo$iteEAA J&(G>K3 De alt1el de c"m a6"n0i la mansard,, n" se poate s, n" 0,se/ti acolo 5+rtia pictat,, c+teodat, 1oarte simpl,, c" d"n0i al$e /i ne0re3 C,ci e7ist, 5+rtie pictat, /i 5+rtie pictat,. n" toate s+nt at+t de sompt"oase ca e/antion"l J&((>K de la National -"se"m din -iinc5en, de inspira*ie c5ine)easc,3 C+teodat,, pere*ii s*n*RDacoperi*i c" boiseries, lam$ri"ri de em6n SD n seco!"+VS,CX%?<ecnt+rn-plarii en0le)i 1a$ricaser, din ste6ar de Danemarca aceste pano"ri pentr" +m$r,carea pere*ilor care s+nt /i o modalitate de a l"pta +mpotriva 1ri0"l"iA'3 Re0,sim lam$ri"rile acestea /i +n n" prea spa*ios"l ca$inet de l"cr" dintr-o cas, a F"00erilor Jsecol"l al XV!-leaK, +n 4ermania, "nde s+nt sim- B>

ple /i c"rate, ca /i pe marile pano"ri sompt"os sc"lptate, pictate /i a"rite, din saloanele secol"l"i al XV!!!-lea 1rance), al c,ror decor va servi ca model E"ropei +ntre0i, incl"siv R"siei3 Este +ns, timp"l s, desc5idem u7ile /i ferestrele. U/a p+n, +n secol"l al XV!!-lea este +n0"st,, desc5i)+nd"-se din interior, permi*+nd trecerea "nei sin0"re persoane3 U/ile 6nar6L3d"$le vin mai t+r)i"3 Fereastra, oric+toe p"*in am "rca +n trec"t Jsa" daca este vor$a de o cas, *,r,neasc,, +nc, +n secol"l al XV!!!-leaK, poate s, 1ie "n simpl" o$lon de lemn plin@ at"nci c+nd vitrali"l, privile0i" al $isericii, trece la casele partic"lare, sticla ne"ni1orm, montat, +n pl"m$ este prea 0rea, /i este /i prea pre*ioas, pentr" ca $atant"l s, 1ie mo$il3 A/a st+nd l"cr"rile, +n 1ereastra c" 0eam"rile 1i7e se desc5ide "n sin0"r oc5i 2 sol"*ia 0erman,@ sa" se +m$in, pano"ri vitrate 1i7e c" pano"ri de lemn mo$ile 2 sol"*ia olande),, de e7empl"3 +n Fran*a, cadrele vitrate s+nt adesea 1i7e, c,ci -ontai0ne notea), c, Dceea ce 1ace s, str,l"ceasc, at+t de p"ternic 0eam"rile J+n 4ermaniaK este c, ei n-a" 1erestre +n*epenite c"m e moda noastr,E, a/a 1el +nc+t pot Ds, le 1rece 1oarte desE '>3 E7ist, /i 1erestre mo$ile, c" D0eam"riE de per0ament, de p+n), +m$i$at, +n tere$entin,, de 5+rtie +m$i$at, c" "lei, de 1oi s"$*iri de 0ips3 A$ia c" +ncepere din secol"l al UXL66.leaiU3Ram"X3,t*.a1lspH6rent3l/i--1ace c" adevaF,*Sapari*ia. el se r,sp+nde/te apoi 1,r, o re0"la an"me3 Repede +n An0lia, "nde, din anii &FG>, se r,sp+nde/te +n casele *,r,ne/ti, odat, c" marea +n1lorire a a0ric"lt"rii en0le)e/ti /i 3c" de)voltarea ind"striei sticlei'&3 Dar, cam prin aceea/i epoc, J&FFGK, Carol f"int"l a6"n0+nd +n Estremad"ra Jvenea din FlandraK, are 0ri6, s, c"mpere 0eam"ri, +nainte de a a6"n0e la cap,t"l c,l,toriei 'C3 %e dr"m"l spre 4ermania, -ontai0ne notea), c,, +ncep+nd de la Epinal. DN" se a1l, cas, de sat e$ de mica s, n" ai$, 0eam"riE'H3 Aceea/i o$serva*ie o 1ace, /ai)eci de ani mai t+r)i", stras$"r05e)"l BracOen5o11er'B +n le0,t"r, ,c" Nevers /i Bo"r0es3 Dar doi c,l,tori pleca*i din Z,rile de Ios spre ;pania, +n &GHH, semnalea), o linie de demar-

ca*ie spre s"d. 0eam"rile dispar de la 1erestrele caselor de c"m trec Loara la ;a"m"r'F3 C" toate acestea, spre est, la 4eneva, +n aceea/i epoca, casele cele mai distinse se m"l*"mesc c" 5+rtie 'F /i, +nc, +n &((', +n timp ce la %aris camerele celor mai mode/ti m"ncitori s+nt l"minate de 0eam"ri, la LLon, ca /i +n "nele provincii, adao0, in1ormator"l nostr", s-a p,strat 1olosirea 5+rtiei +m$i$ate +n "lei, +n special de c,tre l"cr,torii m,t,sari, pentr" c, l"mina lor este Dmai d"lceE '(3 +n ;er$ia, 0eam"rile n" apar ia 1erestre +n mod c"rent dec+t +n plin secol al XlX-lea. ele s+nt +nc, o raritate la Bel0rad +n &A>A'A3 : alt, evol"*ie lent,. +n ce6Zc06aa"aUIierestrei se +ncr"ci/ea), o m"l*ime de stin05ii de lemn[cHn ca")a dimensi"nilor 0eam"rilor, a re)isten*ei cadr"l"i3 re$"ie s, a/tept,m secol"l al XV!!!-lea pentr" ,ca marea 1ereastr, s, apar, /i s, se imp"n, cel p"*in +n casele $o0ate3 +n le0,t"r, c" aceste moderni),ri tardive, avem m,rt"rii n"meroase /i diverse, c"m era de a/teptat, din partea pictorilor3 N" e7ist,, re0lementar, de la "n cap,t la alt"l al E"ropei, /i la "n moment dat, o 1ereastr, olande), tipic, c" 0eam"rile ei imo$ile Jpartea de s"sK /i c" pano"ri de lemn mo$ile Jpartea de 6osK3 !at,, +ntr-o Buna estire de ;c5on0a"er, o 1ereastr, con1orm, c" acest model, dar alta, din aceea/i epoc,, n" comport, dec+t "n pano" +n0"st de sticl, mo$il@ o alta, "n o$lon de lemn e7terior care se +nc5ide peste 1ereastra 1i7a (dormante'C d"p, ca) $atant"l da lemn va 1i d"$l", sa" simpl" etc3 +ntr-o parte, perdele interioare@ dincolo, nici "n 1el de perdele, +n 1ond avem a 1ace c" o serie de sol"*ii la o pro$lem, care const, +n aerisirea /i l"minarea caselor, dar care tre$"ie s, incl"d, /i posi$ilitatea ap,r,rii +mpotriva 1ri0"l"i /i a l"minii )ilei ce poate s, tre)easc, pe cel care doarme3 ot"l depinde de 3climat /i de o$icei"ri. -ontai0ne n" apro$, +n 4ermania 1apt"l c, n" e7ista Dnici o ap,rare de "me)eal, sa" de v+nt dec+t n"mai sticla sin0"r,, care n" este acoperit, deloc c" lemnE,

42

deci 1,r, o$loane e7terioare sa" interioare, iar pat"rile din 5an"rile 0ermane n" a" perdele9 3 3 3E3

6minul
N" e7ist, c,min a/e)at la perete +nainte de secol"l al XH-lea3 %+n, at"nci, c,min"l rot"nd, central, *inea le mc,t,rie3 %entr" +nc,l)it se 1olosea" +nc,l)itoarele c" 6,ratec, braseros sa" c$aufferettesm. Dar 1oarte c"r+nd, de la Vene*ia, ale c,rei +nalte c,mine e7terioare a" 1ost at+t de des repre)entate de pictorii ei, p+n, la -area Nord"l"i, de la 5otarele -oscovei p+n, la Atlantic, c,min"l se instalea), /i +n +nc,perea principal,, +n care toata l"mea ca"t, "n ad,post +mpotriva 1ri0"l"i3 Vatra este, +nc, de la ori0ine, pardosit, c" "n strat de c,r,mi)i, mai t+r)i", +ncep+nd din secol"l al XH-lea, ,c" o plac, de metal@ "n soi de capre metalice, c$enet, c$iennet, Jde la c$ien, Dc+vieE, din ca")a asem,n,rii c" "n c+ine st+nd c" $ot"l pe la$e, N3t3K s"s*in $"/tenii3 : plac, de 1ont,, a/e)at, +n picioare, adesea decorat, Je7ist, "nele de toat, 1r"m"se*eaK /i care se c5eam, contrecoeur" acoper, 1"nd"l vetrei le coeur", inima" ei3 +n 3c,min"l propri"-)is, c+rli0"l, a0,*at de "n inel, prev,)"t c" crest,t"ri pentr" sc5im$area +n,l*imii, o Dcremalier,E, +n0,d"ie sa se a0ate deas"pra 1oc"l"i o oal,, cel mai adesea "n cea"n, +n care apa 1ier$e +n permanen*a3 ;e 0,te/te pe vatr,, +n 1a*a 1oc"l"i, oala de t"ci 1iind a/e)at, c5iar +n $,taia 1l,c,rii sa", /i mai $ine, 1olosind 6ar"l c" care poate s, i se acopere capac"l3 -i0,i c" m+ner l"n0 +n0,d"ie s, se 1oloseasc, "/or c5iar inima 1oc"l"i3 +n casele $o0ate, c,min"l devine, 1ire/te,Selement"l decorativ esen*ial al s,lii com"ne +n care se a1l,. le muntean, D+m$r,c,minteaE c,min"l"i se +mpodo$e/te c" $asorelie1"ri, 5ota c" 1resce, picioarele se ornea), c" m"l"ri, terminate +n consola sa" c" capitel"ri sc"lptate3 Hota "n"i c,min din Br"0es, de la s1+r/it"l secol"l"i al XV-lea, ara

pictata pe ea o B"navestire, oper, din /coala i"i 4erard David&>&3 Dar aceste 1r"moase c,mine a" r,mas m"lt, vreme de o concep*ie r"dimentar,, analoa0e te5nic celor din casele *,r,ne/ti de la +ncep"t"l secol"l"i al XX-lea. "n co/ de 1"m prea lar0 pe vertical,, l,s+nd loc de trecere pentr", event"al, doi 3co/ari deodat,, provoac, "n asemenea c"rent de aer +nc+t +n apropierea 1oc"l"i ri/ti s, te p+r6ole/ti pe o parte /i s, +n05e*i pe cealalt,3 De "nde tendin*a de a m,ri din ce +n ce mai m"lt dimensi"nea c,min"l"i, a/a 1el +nc+t s"$ 5ot,, de o parte /i de ,alta, s, poat, 1i a/e)ate $,nci de piatr,&>C3 Aici se st, at"nci c+nd 1oc"l se potole/te /i se disc"t, sous le manteau, s"$ +m$r,c,mintea c,min"l"i3 Un asemenea sistem, +nc, accepta$il pentr" 0,tit, r,m+ne "n mi6loc de +nc,l)ire deplora$il3 +ntro cas,, odat, c" venirea 1ri0"l"i iernii, n"mai vecin,tatea c,min"l"i o1er, "n re1"0i"3 Cele do", c,mine de la e7tremit,*ile 4aleriei :0lin)ilor de la Versailles n" re"/ea" s, +nc,l)easc, enorm"l spa*i" al +nc,perii3 Era de pre1erat s, apele)i la $l,n"rile protectoare3 Dar era" ele de a6"ns8 La H 1e$r"arie &G'F, %rin*esa %alatin, scrie. DLa masa re0el"i, vin"l /i apa a" +n05e*at +n pa5areE3 Este de a6"ns acest detali", "n"l dintr-o m"l*ime de altele, nen"m,rate, pentr" a evoca incon1ort"l "nei case din secol"l al XV!!-lea3 +n aceast, epoc,, 1ri0"l p"tea 1i o calamitate p"$lic,, +n05et+nd r+"rile, oprind morile, n,p"stind peste *ar, 5aite prime6dioase de l"pi, +nm"l*ind epidemiile3 De +ndat, ce asprimea l"i cre/te, ca +n &(>' la %aris, Doamenii de r+nd mor de 1ri0 ca m"/tele3E JC martieK3 Din ian"arie, din lipsa de +nc,l)ire Jne sp"ne tot %rin*esa %alatin,K, Dtoate spectacolele a" +ncetat /i tot a/a proceseleE&>H3 Dar tot"l se sc5im$, prin &(C>. DDe c+nd c" Re0ent"l, p"tem sp"ne, +ntr-adev,r, c, st,m la c,ld"r, +n timp"l ierniiE3 Pi se a6"n0e la aceasta 0ra*ie pro0reselor Dcarninolo0ieiE, datorate co/ari-lor /i so$arilor3 ;-a descoperit secret"l Dtira6"l"iE3 BB

L,ca/"l pentr" 1oc se str+mtea),, se ad+nce/te, +m$r,c,mintea c,min"l"i se las, +n 6os, c,min"l propri"-)is Jco/"l, U 5orn"lK3 3 3devine 60p6it, cel drept av+nd o +nc,p,*+nat, pornireEsa i"me0e&>B3 J e po*i +ntre$a c5iar, retrospectiv, c"m a p"t"t ie/i din +nc"rc,t"r, marele Ra1ael, +ns,rcinat s, +mpiedice c,minele d"oel"i dSEste s, a1"meK3 Aceste pro0rese s+nt de alt1el c" at+t mai e1iciente c" c+t n" mai este vor$a de +nc,l)irea "nor s,li din palatele constr"ite de -ansart, ci de cele din cl,dirile ridicate de 4a$riel, c" +nc,peri de dimensi"ni re)ona$ile3 C,mine c" l,cas"rLm"ltip+e Jcel p"*in d"$le, )ise a la ?opeliniere' +n0,d"ie s, 1ie +nc,l)ite p+n, /i camerele servitorilor3 +n 1el"l acesta, t+r)i", se prod"ce o revol"*ie a +nc,l)it"l"i3 Dar s, n" ne +nc5ip"im c, s-a prod"s ast1el o economie de com$"sti$il, c"m visa o carte. >'&par, "ne,bots, ap,r"t, c" "n secol mai devreme, +n &G&', c,ci 1oc"rile, mai e1iciente, s-a" +nm"l*it ca prin min"ne3 De alt1el, +n pra0 de iarn,, toate ora/ele intr, +n 1e$ra c,rat"l"i /i t,iat"l"i lemnelor3 La %aris, +nc, +n a6"n"l Revol"*iei, de pe la mi6loc"l l"i octom$rie D+ncepe alt, 1or1oteal, prin toate cartierele ora/"l"i3 -ii de tele0i c" ro*ile str+m$e, +nc,rcate c" stive de lemne, +nc"rca str,)ile /i +n vreme ce se descarc,, se taie, /i se car, lemnele p"n pe to*i trec,torii +n prime6die s, 1ie )dro$i*i, da*i peste cap sa" s, li se r"p, picioarele3 C,r,"/ii, +n )or mare, ar"nca pe nea/teptate /i repe)it $"/tenii, de s"s din v+r1"l tele0ii3 Caldar+m"l r,s"n,@ ei s+nt s"r)i /i or$i /i n" ca"t, dec+t s,-/i descarce c+t mai i"te lemnele, c" prime6die pentr" capetele trec,torilor3 Apoi vine t,ietor"l, m+n"ie/te 1er,str,"l c" i"*eal, /i ar"nc, lemnele +mpre6"r, 1,r, s, se "ite la nimeniE&>F3 +n toate ora/ele spectacol"l este acela/i3 !at,-& la Roma pe v+n),tor"l de lemne, +nso*it de m,0,r"/"l l"i /i o1erind"-se s, livre)e mar1a la domi3-cili"3 Niim$er0"l are noroc"l s, 1ie a/e)at +n mi6loc"l "nor p,d"ri +ntinse apropiate@ la CB octom$rie &(>C, *,ranilor de s"$ 6"risdic*ia sa li se BF por"nce/te s, des1ac, pe pia*a ora/"l"i 6"m,tate

din re)ervele lor de lemne&>VF3 Pi iat,-&, pe str,)ile Bolo0nei, pe sp,r0,tor"l de $"t"r"0i +n c,"tare de l"cr"3

6uptoare 7i sobe
-ontai0ne sp"ne, cam 0r,$it, c, +n 4ermania na e7ist, Dnici "n c,minE3 %reci),m. nici "n c,min +n camerele de dormit din 5an"ri sa" +n sala com"n,, +n $"c,t,rie e7ist, +ntotdea"na "n c,min3 Dar, mai +nt+i, 0ermanii Dsocotesc drept vin l"cr" 1oarte r," s, intri +n $"c,t,riile lorE3 C,l,tor"l nare dec+t s, se +nc,l)easc, +n vasta sal, com"n,, "nde se ia masa /i "nde se a1l, so$a de 1aian*,, Dac$elbofen+E. Apoi, c,min"l n" este Dd"p, moda noastr,E. DEi +nal*, c,mine +n mi6loc"l sa" +n col*"l "nei $"c,t,rii /i 1olosind mai toat, l,*imea acestei $"c,t,rii pentr" co/"l c,min"l"i@ e o ]desc5i),t"r, mare de ,/apte ori opt pa/i pe o lat"r,, care mer0e a6"n0+nd p+n, la tavan"l casei@ spa*i"l acesta, le +n0,d"ie s, p"n, +ntr-"n col* acea p+n), mare a lor, care ar c"prinde at+ta loc +n co/"rile noastre, +nc+t ar +mpiedica trecerea 1"m"l"iE&>A3 Aceast, Dp+n),E este Do v+rtelni*,E care +nv+rte 1ri0area, ni/te aripi de moar, pe care +e p"ne +n mi/care 1"m"l /i aer"l cald 33 3 Dar o privire pe il"stra*ii ne va sc"ti de e7plica*ii mai l"n0i, dac, n" +n ceea ce prive/te mecanism"l acesta, cel p"*in +n ceea ce prive/te 1ri0area, pci*aUi9il*U6si pUosi$ilitatea36deRa60R+iR1araS a te +ndoi de mi6loc, ca +nHFran*a, sa" ca la 4eneva&>', sa" ca +n Z,rile de Ios3 ;o$a se +nt+lne/te3 des /i dincolo de 4ermania, +nI In0ar+a, in %olonia, +n R"sia, peste p"*in, vreme /i +n ;i$eria3 E vor$a de ni/te c"ptoare o$i/n"ite, constr"ite din piatra, din c,r,mid,, c+teodat, din l"t3 +n 4ermania secol"l"i al X!V-lea, c"ptor"l se 1ace mai lesne, c5iar dintr-"n p,m+nt de 1el"l l"t"l"i de ol,rie (=opfert$on'. Caro"rile de 1aian*, care +l +m$rac, s+nt adesea decorate3 +n 1a*a l"i e o $anc, pe care te po*i a/e)a /i dormi3 Erasm"s e7plic, J&FC(K@ D+n so$, Jadic, +n camera BV

pe care o +nc,l)e/te so$aK, +*i sco*i ci)mele, +*i p"i pap"cii, +*i sc5im$i c,ma/a dac, vrei@ +*i at+rni aproape de so$, ve/mintele "date de ploaie /i te apropii de ea ca s, te "s"ciE&&>3 DCel p"*in, c"m va sp"ne -ontai0ne, aici n"-*i p+rle/ti nici 1a*a, nici ci/mele /i scapi /i de 1"m,raia din Fran*aE&&&, +n casele polone)e +n care, din lips, de 5an"ri, este primit orice c,l,tor, Francesco da %avia se c"lc, +mpre"n, c" to*i mem$rii 1amiliei /i c" al*i oaspe*i +n trecere, pe lavi*ele late acoperite c" perne /i $l,n"ri care +ncon6oar, odaia in care se 0,se/te so$a3 De aceast, +mpre6"rare pro1it, senior"l italian :ctavian, care +/i ale0e loc"l pe l+n0, "na din 1emeile casei, Dde care era c+teodat, $ine primit, iar c+teodat, se ale0ea c" )0+riet"riE, tot"l pe t,c"te, ca s, n" tre)easc, pe nimeni&&C3 ;o$ele din p,m+nt 0la)"rat /i-a" 1,c"t apari*ia +nR1ran*a prin &FC>, cinci ani d"p, -ari0nan@ dar ele n" c"nosc s"cces"l dec+t +n secol"l al XV!!-lea, pentr" ca s, se imp"n, +n secol"l "rm,tor3 De alt1el, +nc, +n &F(&, c5iar c,minele era" rare la %aris&&H3 +nc,l)irea se 1,cea o$i/n"it c" braseros. +n secol"l al XV!!!-lea, s,racii %aris"l"i contin"a s, 1oloseasc, acele brasiers, +n care ardi c,r$"ni de p,m+nt3 A/a se e7plic, into7ica*iile 1recvente&&B3 +n orice ca), +n Fran*a, c,min"l avea sa 6oace p+n, la "rm, "n rol mai mare dec+t so$ele, re)ervate mai ales *,rilor 1ri0"roase din est /i nord3 ;e$astien -ercier scrie +n &(AA. DCe di1eren*, +ntre o so$, /i "n c,min9 Vederea "nei so$e +mi stin0e ima0ina*iaE&&F3 ;, not,m c, +n ;pania n" e7ist, nici so$e, nici c,mine@ D+n nici "n apartament333 n" se 1olosesc dec+t de +nc,l)itoareE3 Contesa de A"lnoL, car, relatea), acest l"cr", ada"0,. DE "n mare noroc c, lemn"l lipsind, c"m se +nt+mpla +n aceast, *ar,, s, n" ai nevoie de elE&&G3 Cit despre An0lia, ea oc"p, +n istoria c,min"l"i "n loc aparte, c,ci, +ncep+nd c" secol"l ial XV!-elea, lipsa de lemn introd"ce aici drept com$"sti$il, din ce +n ce mai m"lt, c,r$"nele de p,m+nt3 A/a se e7plic, o serie de trans1orm,ri ale vetrei, dintre ( care cea mai important, a 1ost cea a l"i R"m1ord,

cie la s1+r/it2l secoi"l"i al -XV!!!-lea, 0+ndita +n a/a 1el +nc+t s, +mpr,/tie c,ld"ra +n +nc,pere&&(3

8e la me7terii de mobilier la anitatea clienilor

:ric+t de vie ar 1i la cei $o0a*i po1ta de sc5im$are, interioarele /i mo$ila n" se modi1ica niciodat, 1oarte repede3 -oda se sc5im$,, dar c" +ncetinitor"l3 Pi asta din mai m"lte motive. c5elt"ielile pe care le pres"p"ne sc5im$area s+nt enorme@ +ntr-o m,s"r, /i mai mare, posi$ilit,*ile de prod"c*ie care r,m+n limitate3 Ast1el, p+n, cel p"*in +n &CF>, n" e7ist, nici "n 1er,str," mecanic ac*ionat de ap,&&A@ p+n, +n secol"l al XV!-lea n" e7ist, nici "n alt material +n "eneral, +n a1ar, de ste6ar@ at"nci +ncepe la Anvers vo0a n"c"l"i /i a lemn"l"i e7otic, +ntr-o m,s"r, /i mai mare, tot"l a dep6ns de meserii3 !ar acestea evol"ea), lent3 +ntre secolele al XV-9ea /i al XV!-lea, din r+nd"l d"l05erilor se desprind t+mplarii, 4es menuisier, adic, cei ce l"crea), le bois menu, Dlemn"l pe s"$*ireE@ apoi din r+nd"rile t+mplarilor, +n secol"l al XV!!!-lea, 4es ebenistes, De$eni/tiiE&&'3 imp de secole, d"l05erii a" 1,c"t pro$a$il mo$ile /i case3 A/a se e7plic, dimensi"nile mari, tr,inicia, o an"me 0rosol,nie cinstit, a mo$ilelor D0oticeE, acele d"lap"ri 0rele 1i7ate +n pere*i, enorme mese +n0"ste, lavi*ele mai 1recvente dec+t sca"nele 1,r, sp,tar sa" 6il*"rile, l,)i din sc+nd"ri late /i prost cioplite, potrivite pe m"c5ie /i D1erecateE, c" a/a-n"mitele pentures, /ine de 1ier *int"ite, /i c" ni/te +nc"ietori solide&C>3 -o$ilele era", ast1el, "n 1el de l,doaie3 ;c+nd"rile era" 1a*"ite c" $arda. Dvec5e "nealt, c"nosc"t, +n E0ipt, ca /i sa" la Roma, n"-/i va rel"a rol"l +n E"ropa de nord dec+t +n secol"l al Xl!!-lea3 ;c+nd"rile s+nt prinse c" c"ie de 1ier, mai t+r)i" +/i vor 1ace c" +ncet"l reapari*ia asam$larea +n nit"ri, +n cep"ri, +n coad, de r+nd"nic,, "rmat, de c"iele de lemn, de /ti1t"ri, per1ec*ion,ri tardive /i, +n s1+r/it, de -/"r"$"rile de 1ier, c"nosc"te dintotdeia"na, dar FB

niciodat, 1olosite din plin +nainte de secoI"I aI XV!!!-lea3 Uneltele, topor"l, $arda, dalta, mai"l Jciocan"l de lemnK, ciocan"l, str"n0"l c" arc a arbalete Jpentr" piese3Se mari. str"n6irea "n"i picior de mas,, de e7empl"K, str"n0"l c" manivela sa" c" c,lc,toare Jpentr" piesele 1ineK, s+nt toate c"nosc"te din str,vec5ime, s+nt o mo/tenire venita de departe p7in intermedi"l l"mii romane&C&3 Unelte /i procedee vec5i se p,strea), de alt1el +n !talia, "nde se 0,sesc sin0"rele mo$ile dinainte de &B>> a6"nse p+n, la noi3 Pi din acest p"nct de vedere, !talia a av"t "n avans /i o s"perioritate. ea a di1")at mo$il,, modele de mo$ila, procedee de a o 1ace3 %entr" a te convin0e de acest l"cr" e de a6"ns s, ve)i la NationaSm"se"m din -iinc5en, de e7empl", l,)i italiene din secol"l al XV!-lea, c" sc"lpt"rile lor complicate, c" socl"rile, c" lemn"l lor l"str"it, c" 1ormele c,"tate, at+t de deose$ite de l,)ile care se 1,cea" +n aceea/i epoc, +n alte p,r*i ale E"ropei3 ;ertarele, care apar t+r)i" la nord de Alpi, a" venit /i ele tot din s"d, de-a l"n0"l v,ii Rin"l"i3 Ele a6"n6 +n An0lia a$ia +n secol"l al XV-lea3 De re0"l,, p+n, +n secol"l al XV!-Iea, /i c5iar +n al XV!!-lea, mo$ila, tavan"l, pere*ii se spoiesc3 re$"ie s, ne +nc5ip"im vec5ile mo$ile /i sc"lpt"rile lor colorate +n a"ri", ar0inti", ro/", verde, pret"tindeni la 1el, +n palate, +n case ca /i +n $iserici3 Dovad, a "nei porniri p,tima/e spre l"mina, spre c"loarea vie, +n interioare +nt"necoase, prost desc5ise spre e7terior3 C+teodat,, +nainte de a 1i vopsite, mo$ilele era" acoperite c" o p+n), 1in, /i c" ipsos ast1el +nc+t c"loarea s, n" scoat, +n eviden*, nici "n"l din de1ectele lemn"l"i3 %e la s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea, mo$ilele +ncep s, 1ie n"mai cer"ite sa" l"str"ite3 Dar c"m ar p"tea 1i "rm,rit, $io0ra1ia complicat, a 1iec,reia dintre ele8 Ele apar, se modi1ic,, dar n" se pierd dintr-at+ta3 Ele s"port, la nes1+r/it tiraniile stil"l"i ar5itect"ral /i ale sc5im$,rii disp"nerii interne a caselor3 %ro$a$il c, lavi*a a/e)at, +n 1a*a c,min"l"i : imp"ne masa drept"n05i"lar, +n0"st,@ mesenii s+nt

a/e)a/i de o sin0"r, parte, c" spinarea la 1oc /i c" 1a*a spre masa3 -asa rot"nda s"prim, pro$lemele de prioritate, ne sp"ne le0enda re0el"i Art5"r3 Dar aceast, mas, rot"nd, n-a p"t"t 1ace carier, dec+t +n compania sca"n"l"i care +/i c+/ti0, t+r)i" drept"rile, 1orma /i privile0i"l n"m,r"l"i3 Iil*"l primitiv este "n sca"n mon"mental, "nic, re)ervat senior"l"i medieval@ pentr" ceilal*i s+nt lavi*ele, ta$"retele, sc,"na/ele, 1oarte t+r)i" sca"nele&SR3 Ar$itr"l acest"i meci dintre mo$ile este societatea, adesea, c" alte c"vinte, vanitatea3 Eta6era, de pilda, este o mo$il, ivit, la $"c,t,rie, "n 1el de Dservant,E, adesea o simpl, mas, pe care se a/e)a" D1el"rileE /i n"meroasa vesel, tre$"incioas, pentr" pr+n)"rile ce "rma" s, 1ie servite3 +n casele senioriale, o a do"a eta6er, a a6"ns +n sala de ceremonie@ pe ea se e7p"nea vesela de a"r, de ar0int sa" de ar0int a"rit, castroanele, i$ricele, c"pele3 Ea comporta mai m"lte sa" mai p"*ine poli*e, n"m,r"l lor 1iind sta$ilit de etic5et, in 1"nc*ie de calitatea st,p+n"l"i casei. do", pentr" "n $aron, n"m,r"l cresc+nd +n con1ormitate c" scara titl"rilor&CH, +ntr-"n ta$lo" repre)ent+nd $anc5et"l dat de !rod, o eta6er, c" opt ra1t"ri semnalea), incompara$ila demnitate re0al,, pe treapta cea mai de s"s a sc,rii3 +n s1+r/it, mai m"lt dec+t at+ta, eta6era se a/e)a c5iar +n strad,, +n )i"a de Gete, 8ieu, D+n 1a*a tapiseriilor +n care era +m$r,cata casaE3 Un c,l,tor en0le), 5omas CorLate, se min"nea),, +n &GA>, c, vede pe str,)ile %aris"l"i at+tea eta6ere pline de ar0int,rie&CB3 ;-ar p"tea, c" titl" de e7empl", sc5i*a istoria dulapului, +ncep+nd de la 0reoaiele d"lap"ri vec5i +nt,rite c" $alamale l"n0i de 1ier, p+n, la cele din secol"l al XV!!-lea, care Dse +m$"r05e)escE, d"p, c"m sp"ne "n istoric c,r"ia n"-i prea plac D1rontoanele, anta$lamentele, coloanele /i pila/triiE stil"l"i Lo"is X!!!&CF3 D"lap"rile pot atin0e at"nci dimensi"ni considera$ile, at+t de mari c+teodat,, +ne+t o sol"*ie pare sa 1ie t,ierea +n do",, de "nde no"a mo$il,, care n" 1ace carier,, le bas d'artnoire, Dpartea de 6os a d"lap"l"iE3 D"lap"l a devenit ast1el o mo$ila preten*ioasa, c+teodat, $o0at sc"ip- FS

tat, /i decorat,3 +n secol"l al XV!!!-lea, el pierde acest rol, cal p"*in +n carele l"7oase /i, red"s la rol"l de "arderobe, n" mai apare +n +nc,perile de primire&CG3 Dar timp de secole, el ram+ne m+ndria carei *,r,ne/ti /i a loc"in*ei oamenilor de r+nd3 -,rlSc, apoi dec,dere, "milin*,@ moda tra0e 1oloasele3 L"cr"l acesta ni l-ar p"tea sp"ne dest"l de $ine3 cabinetul, mo$il, c" sertare sa" compartimente +n care se or+nd"ieic o$iectele de toalet,, cele tre$"itoare pentr" scris, c,r*ile de 6oc, $i6"teriile3 Arta 0otic, +l c"noa/te3 ;ecol"l al XV!-lea asist, la prim"l sa" s"cces3 Ca$inetele Renaissance, +mpodo$ite c" pietre semi-pre*ioase sa" ca$inetele de moda 0ern"n, a" av"t vo0a lor +n Fran*a3 ;"$ L"dovic al XlV-lea, "nele din acete mo$ile s+nt de dimensi"ni 1oarte mari3 +n secol"l al XV!!!lea, imp"lsionat de toate acestea, s"cces"l secre, taire,ului va 1i deplin3 Dar s, "rm,rim mai $ine, pentr" o clip,, s"cces"l comodei, care +/i ad6"dec, +n c"r+nd prim"l loc@ ea este mo$ila care detronea), c" adev,rat d"lap"l3 +/i 1ace apari*ia +n Fran*a, +n anii de +ncep"t ai secol"l"i al XV!!!-lea3 Pi, a/a c"m prin intermedi"l mo$ilei *,r,ne/ti $retone sa" prin cel al "nora din mo$ilele milane)e, ne p"tem +nc5ip"i primele d"lap"n ca pe ni/te l,)i p"se D+n picioareE, tot a/a, ideea c6modei e cea a s"prap"nerii "nor l,)i mici3 Dar e.te o idee /i o reali)are t+r)ie3 Lansat, de c,tre o mod, n6",, +ntr-"n secol de ra1ina*i ele0an*,, comoda devine 1oarte repede o mo$il, l"7oas,, c" linii savante, ale c,rei 1orme rectilinii sa" sin"oase, drepte sa" 7im1iate spre mi6R loc, masive sa" )velte, ale c,rei intarsii, esen*e pre*ioase, $ron)"ri, lac"ri "rmea), +ndeaproape le0ile "nei mode sc5im$,toare, incl"siv pe cea a Dc5ine)ariilorE, c" deose$irile c"nosc"te, de la stil"l DLSR"is X!VE, la DLo"is XVE sa" la DLo"is XV!E3 -o$ile de $a),, mo$ile de oameni $o0a*i, comodele n" ce 0enerali)ea), dec+t +n secol"l al XlX-lea3 ;, 1ie, tot"/i, istoria m"ltipl, a acestor mo$ile, F& l"ate la r+nd, "na c+te "na, istoria mo$ilier"l"i8

Humai ansamblurile au importan

N", onc+t de caracteristic, este ea, o mo$il, n" creea), /i nici n" ne de)v,l"ie ansam$l"l3 Dar n"mai ansam$l"l are importan*,&V(3 C" o$iectele lor, de o$icei i)olate, m")eele n" ne +nva*, dec+t a$ecedar"l "nei istorii complicate3 Esen*ial"l consta, dincolo de mo$ilele +nse/i, +n disp"nerea lor, li$er, sa" n", /l +n atmos1er,, +n arta de a tr,i, +n +nc,perea care le con*ine /i, +n acela/i timp, +n a1ara ei, +n casa din care ea 1ace parte3 C"m se tr,ia, c"m se m+nca, c"m se dormea +n aceste "nivers"ri aparte, "nivers"ri l"7oase $ine+n*eles8 %rimele m,rt"rii e7acte se re1er, la 0otic"l t+r)i", mai ales prin intermedi"l ta$lo"rilor olande)e sa" 0ermane, +n care mo$ilele /i o$iectele s+nt pictate c" tot at+ta dra0oste ca /i persona6ele, prec"m o serie de nat"ri moarte inserate +n compo)i*ie3 Ha7terea sftntului, loan a l"i Ian Van ELcO sa" c"tare Buna estire de Van der QSeLden da" o idee concret, despre atmos1era +nc,perii com"ne din secol"l al XV-lea /i este de a6"ns o "/, desc5is, spre an1ilada celorlalte od,i ca s, 05ice/ti $"c,t,ria sa" 1or1ota servitorilor3 Este adev,rat c, s"$iect"l se pretea), la aceasta. DB"nele vestiriE /i DNa/terile FecioareiE 1ie c, s+nt de Carpaccio, de Hol$ein cel B,tr+n sa" de ;c5on0a"er, c" pat"rile, c" l,)ile lor, o 1r"moas, 1ereastra desc5is,, o lavi*, +n 1a*a c,min"l"i, ci"$,r"l de lemn +n care este sc,ldat pr"nc"l, castrona/"l de s"p, ad"s le5")ei, s+nt tot at+t de evocatoare pentr" cadr"l casei, pe ic+t e tema DCineiE pentr" ceremonial"l mesei3 +n ci"da r"sticit,*ii ro$"ste a mo$ilelor, a n"m,r"l"i lor mic, loc"in*ele 0otic"l"i t+r)i", cel p"*in +n *,rile nord"l"i, a" intimitatea cald, a od,ilor $ine +nc5ise, c" spa*i"l str+ns +n pli"rile sto1elor l"7oase, vi" colorate /i l"cioase3 ;in0"r"l lor l"7 adev,rat s+nt perdelele /i acoperitoarele de pat, tapetele care +m$rac, pere*ii, pernele m,t,soase3 apiseriile secol"l"i al XV-lea, c" tentele lor desc5ise, c" 1ond"riSe l"minoase pres,rate c" 1lori /i animale, s+nt /i ele m,rt"ria acest"i 0"st, FC

l3t

m,rt"ria acestei nevoi de c"loare, ca /i c"m casa acestei epoci ar 1i 1ost "n r,sp"ns dat l"mii e7terioare L, asemeni Dm,n,stirii, castel"l"i-cetate, ora/"l"i +nt,rit, 0r,dinii +mpre6m"ite c" )id"riE, o ap,rare +mpotriva 0re"t,*ilor, +n mod nedesl"/it presim*ite, ale vie*ii materiale3 Pi tot"/i, +nc, din aceast, epoc, +n care !talia Rena/terii, at+t de +naintat, economic, prod"ce no"9 1ast al C"r*ilor princiare /i ostentative, +n -penins"l, apare "n cadr" c" tot"l di1erit, solemn /i mai a1ectat, +n care ar5itect"ra /i mo$ilele 2 care repet, +n 1rontoanele, +n corni/ele, medalioanele /i sc"lpt"rile lor acelea/i motive /i acelea/i linii mon"mentale 2 tind spre sompt"o)itate, spre 0randios, spre p"nerea +n scena social,3 !nterioarele secol"l"i al XV-lea italian, c" colonadele lor, c" imensele pat"ri sc"lptate c" $aldac5in /i c" sc,rile lor mon"mentale s+nt strania prevestire a -arel"i ;ecol, a vie*ii de C"rte care este "n 1el de parada, de spectacol teatral3 F,r, +ndoial,, l"7"l devine "n mi6loc de 0"vernare3 ;, s,rim peste do", s"te de ani3 +n secol"l al XV!!-lea 2 c" e7cep*ii desi0"r, printre altele e7cep*ia :landei sa" 4ermaniei, mai simple 2 decor"l casei, a/a c"m +l vedem +n Fran*a, +n An0lia sa" c5iar +n Z,rile de Ios catolice, este 1,c"t e7cl"siv pentr" Dl"meE, are +n prim"l r+nd o semni1ica*ie social,3 +nc,perea de primire a devenit imens,, c" tavan"l 1oarte +nalt, +ntr-o mai mare m,s"r, desc5is, spre e7terior, solemn, 1,r, constr+n0ere, s"pra+nc,rcat, de ornamente, de sc"lpt"ri, de mo$ile de aparat Jvitrine, $"1ete +n0re"nate de sc"lpt"riK, care s"port, piese de ar0int,rie, /i acestea de aparat3 Far1"riile, talerele, ta$lo"rile se a1l, /i ele pe pere*i, ni/te pere*i )"0r,vi*i c" motive complicate Jca +n sjSon"l l"i R"$ens, c" decor"l 1," 0rotescK, iar tapiseriile, care a" aceea/i mare trecere, /i-a" sc5im$at stil"l, al"nec+nd /i ele spre o an"me 0randilocven*, /i spre complica*ia costisitoare /i c+teodat, 1ad, a n"an*elor in1inite3 Pi tot"/i aceast, "ria/, sal, de aparat este o +nc,pere com"n,. +n acest decor solemn, care este FH decor"l din at+tea ta$lo"ri 1lamande, de la Van de

Bassen la A$ra5am B6sse /i HieronLm"s Ianssen, pat"l, +ndeo$/te a/e)at al,t"ri de c,min, asc"ns d"p, perdele mari, este pre)ent c5iar +n aceasta sala +n care +i vedem pe meseni re"ni*i la "n pr+n) copios3 %e de alt, parte, l"7"l secol"l"i al XV!!lea n" c"noa/te mii de +nlesniri, de comodit,*i, +ncep+nd c" cea a +nc,l)it"l"i3 +ntr-o /i mai mare m,s"ra, el n" c"noa/te intimitatea3 La Versailles, +ns"/i L"dovic al XlV-lea, ca s, 1ac, o vi)it, doamnei de -ontespan, era silit s, treac, prin camera domni/oarei de La Valiere, 1avorita precedent,&CA3 ot a/a, +ntr-o re/edin*, pari)ian, din secol"l al XV!!-lea, toate +nc,perile de la prim"l eta6, care este eta6"l no$il, re)ervat stap+nilor casei, anticamere, saloane, 0alerii, came-e de dormit, c+tendat, prost di1eren*iate, s+nt disp"se +n an1ilad,3 Ca s, a6"n0, la scar,, toat, l"mea tre$"ie s, le traverse)e, incl"siv servitorii +ndeplinind sS3"6$eSe lor o$i/n"ite3 +n ace.t domeni" va inova secol"l al XV!!!-lea3 E"ropa n" ren"n*, nici at"nci la pompa monden,, ea sacri1ic, tot"l vie*ii de societate, mai m"lt ca oric+nd, dar de aci +nainte, individ"l se str,d"-Se6te s,-/i apere via*a privat,3 Loc"in*a se sc5im$,, mo$ilier"l se sc5im$, pentr" c, indivi)ii vor acet l"cr", aspir, la el, /i pentr" c, marele ora/ le este complice3 Este aproape de a6"ns s, te la/i d"s de c"rent3 La Londra, la %aris, la ;anOt %eters$"r0, +n aceste ora/e care cresc repede /i de la sine, tot"l cost, din ce +n ce mai sc"mp@ l"7"l n" mai c"noa/te 1r+"@ spa*i"l lipse/te@ ar5itect"l tre$"ie s, 1oloseasc, la ma7im"m spa*ii limitate, c"mp,rate c" a"r 0re"&C'3 At"nci se imp"n re/edin*a modern,, apartament"l modern, concep"te pentr" o via*, mai p"*in 0randioas,, dar mai a0rea$il,3 ;"$ L"dovic al XV-lea, "n an"n* o1er, la %aris "n apartament de +nc5iriat de )ece camere, +mp,r*ite +n Danticamer,E, Dsal, de m+ncareE, Dodaie de societateE, (piece ( compa"nie', a do"a Dodaie de societateE r+nd"it, pentr" iarn, Jdeci c" +nc,l)ireK, "n mic Dca$inet de $i$liotec,E, "n m.c Dca$inet de societateE (societe' /i Dapartament de c"lcare c" 0ardero$ele saleE&H>3 Un asemenea an"n* ar 1i FB

1ost de ne+nc5ip"it pe vremea l"i L"dovic al XlV-lea3 D"p, c"m e7plica "n a"tor al timp"l"i, de ac"m +nainte, ao re/edin*, se +mparte +n trei 1el"ri de apartamente. cele de $"n,c"viin*, sa" societate, pentr" a-*i primi prietenii +n mod a0rea$il@ cele de parada sa" de ma0ni1icen*,@ +n s1+r/it, apartamentele private sa" de comoditate, cele ale intimit,*ii 1amiliale&H&9 De aci +nainte, datorit, acestei departa6,ri a loc"in*ei, 1iecare va tr,i oarec"m d"p, plac"l s,"3 C,mara s-a desp,r*it de $"c,t,rie, s"1ra0eria de salon, dormitor"l s-a constit"it +ntr-"n re0at aparte3 Lebis -"m1ord socote/te c, dra0ostea, activitate estival,, re trans1orm, +n aceast, epoc, +ntr-"na de 1iecare )i9&HC3 Nimeni n" este o$li0at s, cread, acest l"cr" Jdatele de na/tere din re0istrele de stare civil, dovedesc c5iar contrari"lK, dar este adev,rat c,, prin &(CF, se sc5i*ea), o Ddistri$"*ie interioar, a aparte mentelorE pe care n" o c"nosc"ser, nici Roma, nici oscana 1amiliei -edici, nici Fran*a l"i L"dovic al XlV-lea3 Aceast, distri$"*ie no",, Dcare de0a6ea), c" at+ta art, apartament"l /i +l 1ace 8"55 n" este n"mai o proat+t de comod pentr" stapin /i servitor $lem, de mod,3 +n aceste Dloc"in*e mici c" mai m"lte corp"ri Jalt1el sp"s camereK 333 ai l"cr"ri m"lte +n spa*i" p"*inE&HB3 D-icile noastre apartamente, scrie mai t+r)i" ;e$astien -ercier, s+nt r+nd"ite /i +mp,r*ite ca ni/te coc5ilii $ine +mplinite /i l"str"ite /i loc"ie/ti +n ele c" pl,cere, $"c"r+nd"-te de l"min, +n 3spa*ii mai +nainte vreme neprielnice /i de-a drept"l +nt"necoaseE&HF3 De alt1el, ada"0, "n +n*elept, Dvec5ea manier, Jcasele imenseK ar 1i prea sc"mp,@ ast,)i oamenii n" s+nt +ndea6"ns de $o0a*iE&HG3 +n sc5im$, +ntrea0a po1t, de l"7 se +ndreapt, spre mo$ile, o in1initate de mo$ile mici c" l"cr,t"r, pre*ioas,, mai p"*in st+n6enitoare ca +nainte, adaptate noilor dimensi"ni ale $"doarelor, micilor saloane /i camere, dar e7trem de speciali)ate, pentr" a r,sp"nde nevoilor noi de con1ort /i de inti-FF mitate3 Asist,m la +ntronarea micilor mese m"l*i-

1orme, console, mese de 6oc, mese de noapte, $iro"ri, mese de p"s +n mi6loc"l camerei, ser .iteurs muets Dservitori m"*iE etc, la +ntronarea comodei Jpe la +ncep"t"l secol"l"iK /i a "nei +ntre0i 1amilii de 1otolii moi3 %entr" toate aceste no"t,*i, se n,scocesc ni/te n"me. ber"ere, marquise, duc$esse, turquoise, eilleuse, o0euse, at$enienne, fauteuil cabriolet sa" olant. . ,&H(3 Un acela/i ra1inament se o$serv, +n decor. lam$ri"ri sc"lptate /i pictate, o ar0int,rie sompt"oas, /i adesea s"pra+nc,rcat,, $ron)"ri /i o$iecte l,c"ite +n stil DLo"is XVE, eien*e e7otice pre*ioase, o0lin)i, aplice /i s1e/nice, pano"ri decorative, tapete de m,tase, por*elan"ri c5ine)e/ti /i $i$elo"ri de ;a7a3 Este epoca rococo"l"i 1ranco-0erman, care s"$ diverse 1orme, a in1l"en*at toat, E"ropa@ epoc,, +n An0lia, a marilor colec*ionari, a ara$esc"rilor de st"c ale l"i Ro$ert Adiam /i a condomini"m"l"i c5ine),riilor /i "nei ornamenta*ii n"mita 0otic,, D+ntr-"n 1ericit amestec al celor do", stil"riE, pretinde "n articol din +orld, +n &((B&HA3 %e sc"rt, simplitatea no", a ar5itect"rii n" atra0e d"p, sine, $a dimpotriv,, o so$rietate a decora*iei3 A disp,r"t 0randios"l. adesea el a 1,c"t loc pre*io)itat-ir3

>u5 7i confort
Acest l"7 n" se +nso*e/te totdea"na de ceea ce noi am n"mi "n Dadev,ratE con1ort3 +nc,l)irea este +nc, proast,, aerisirea deri)orie, $"c,t,ria 1,c"t, ca la *ar,, c+teodat, pe ni/te plite portative c" man0al en briques cercles de bois". Apartamentele n" a" +ntotdea"na "n cabinet a l'an"laise", ca$inet en0le)esc, inventat tot"/i de c,tre ;ir Io5n Harin0ton +n &F'G, iar at"nci c+nd e7ist,, pentr" a elimina miros"rile pestilen*iale, mai "rmea), s, 1ie p"s, la p"nct s"papa sa" si1on"l, /i +n orice ca) cond"cta de aerisire&H'3 4olirea imper1ect, a closetelor la %aris p"ne +n &(AA pro$leme de care se preoc"p, c5iar Academia de Ptiin*e3 !ar oalele de noapte contin",, ca totdea"na, s, 1ie 0olite

1ereastr,@ str,)ileR s+nt o cloac,3 -"lt, vreme, la "+ erres, pari)ienii, Ds"$ "n/ir de tise se "/"ra" de nevoile lorE@ i)0oni*i de acolo de c,tre 0,r)ile elve*iene, ei se m"t, pe mal"rile ;enei care Drevolt, tot at+t de m"lt privirea ca /i miros"lE &B>3 !ma0inea este de pe vremea domniei l"i L"dovic al XV!-!ea3 oate ora/ele se a1la mai m"lt sa" mai p"*in +n aceea/i sit"a*ie, cele mari ca /i cele mai p"*in +nsemnate, Lie0e ca /i Cadi7, -adrid"l ca /i micile or,/ele din Ha"te A"ver0ne, str,$,t"te +n 0eneral de "n canal sa" de "n /an*, n"mit mer, derel: Dprimea tot ceea ce aveai po1t, s,-i daiE&B&3 +n ora/ele secolelor al XV!!-lea /i al XV!!!-lea, o camer, de $aie este "n l"7 rarisim3 %"tac6i6UpI-d"c5ii /i plo/ni*ele p"n /t,p+nire pe Londra ca /i peS%aris, pe interioarele $o0ate ca /i pe cele s,race, +n ce prive/te il"minat"l caselor, se 1olosesc l"min,rile de se" /i cea1a, opai*ele, p+n, ce apare, a$ia la +ncep"t"l secol"l"i al XlX-lea, 1lac,ra al$astr, a 0a)"l"i de il"minat3 Dar miile de 1orme in0enioase ale il"minat"l"i primitiv, de la 1acl, la 1elinar, la aplic,, la s1e/nic"l c" toart, sa" La cande-la$r", pe care ni le de)v,l"ie ta$lo"rile vec5i, s+nt +nc, l"7"ri t+r)ii3 Un st"di" sta$ile/te c, la o"-lo"se ele n" se r,sp+ndesc c" adev,rat dec+t prin &FC(&BC3 %+n, at"nci, il"minat"l 1"sese aproape ine7istent3 !ar aceast, Dvictorie +mpotriva nop*iiE, prile6 de m+ndrie /i c5iar de ostenta*ie, este pl,tit, sc"mp3 ;e rec"r0e o$li0atori" la cear,, la se", la "lei de m,sline Jsa" mai de0ra$, la "n s"$prod"s al l"i n"mit $uile d'enfer, D"lei"l iad"l"iEK, +n secol"l al XV!!!-lea tot mai m"lt la "lei"l de $alen, care a +m$o0,*it pescarii din :landa /i Ham-$"r0, /i, mai t+r)i", port"rile din ;tatele Unite despre care vor$e/te -elville, +n secol"l al XlX-lea3 A/a st+nd l"cr"rile, daca +n c5ip de vi)itatori intempestivi am intra +n interioarele de alt, dat,, ele ne-ar da 1oarte repede sen)a*ia de incon1ort, de str+mtoare3 :ric+t de 1r"mos ar 1i 2 /i el este adesea admira$il 2 s"pranecesar"l lor n" ne-ar ( 1i de a6"ns3

OR

C:; U-ELE P! -:DA

!storia cost"melor este mai p"*in anecdotica dec+t pare3 Ea p"ne toate pro$lemele@ pe cea a materiilor prime, a procedeelor de 1a$rica*ie, a cost"rilor de prod"c*ie, a imo$ilit,*ilor c"lt"rale, a modei, a ierar5iilor socialei C+t se poate de sc5im$,tor,Ucost"m"l indic, pret"tindeni, c" +nver/"nare, opo)i*iile sociale3 Le0ile sompt"are o0lindesc deci +n*elepci"nea 0"vernan*ilor, dar +ntr-o m,s"r, /i mai mare iritarea claselor de s"s ale societ,*ii at"nci c+nd se v,d imitate de c,tre proaspe*ii +m$o0,*i*i3 Nici Henric al !V-lea /i nici no$ilimea l"i n" ar 1i p"t"t s, consimt, ca nevestele /i 1etele $"r05e)"l"i pari)ian s, se +m$race +n m,tase3 Dar niciodat,, nimeni n-a p"t"t 1ace nimic +mpotriva pornirii p,tima/e de a parveni sa" a dorin*ei de a p"rta ve/minte care, +n :ccident, s+nt semn"l celei mai m,r"nte promov,ri sociale3 4"vernan*ii n,2u st,vilit niciodat, nici l"7"l ostentativ al marilor seniori, acea e7traordinar, parad, a la5")elor de la Vene*ia, /i mici, la Napoli, str,l"citoarele alai"ri pe care le prile6"iesc +nmormintarile3 Acela/i l"cr" se +nt+mpl, +n cele mai mediocre "nivers"ri3 La R"me0ies, sat din Flandre, aproape de Valenciennes, d"p, sp"sele paro5"l"i care *ine "n 6"rnal, +n &G'G, *,ranii $o0a*i s+nt +n stare s, 1ac, orice sacri1ici" pentr" "n ve/m+nt l"7os, Dcei tineri c" p,l,rii pline c" 1iret"ri de a"r sa" de ar0int, 1etele c" piept,n,t"ri +nalte de "n picior /i toate celelalte 5aine pe m,s"ra3 3 3E !at,-i, de o Dneo$r,)are nemaia")ita, "m$l+nd prin c+rci"mi +n 1iece d"minic,3 33E Dar )ilele trec /i acela/i paro5 ne sp"ne. DDac, n" socotim d"minicile c+nd s+nt la $iseric, ori !a circi"m,, nec"r,*enia lor J$o0a*i /i s,raciK este at+ta de mare, +ne+t 1etele se presc5im$, +n leac pentr" po1ta nest,vilit, a $,r$a*ilor /i $,r$a*ii pentr" po1ta 1etelor333E&BH3 !at, "n element care rep"ne Jl"cr"rile En ordine, le inserea), +n decor"l de 1iecare )i3 Doamna de ;e-vi0ne, 6"m,tate admirativ,, 6"m,tate indi0nat,, prime/te $ine pe o D1r"moas, *,r,nc"*, din Bode0at JBretaniaK J+m$r,cat,K +n roc5ia ei de p+n), de FA

:landa dec"pata pe tab'is Jta$is"l este o *es,t"ra de m,tase monocrom, c" ape N3t3K, /i c" m+necile taillades333E Dt,iateE, care, vai, +i datorea), A >>C de livre&BB3 Avem de a 1ace c" o e7cep*ie, ca /i +n ca)"l *,r,ncilor din ta$lo"l repre)ent+nd o s,r$,toare de 5ram dintr-"n sat 0erman, +n &GA>, care poart, 0"lere plisate3 De o$icei to*i "m$l, desc"l*i sa" aproape /i, c5iar +n pie*ele ora/elor, este de a6"ns o sin0"r, privire ca s, deose$e/ti pe $"r05e) de oamenii de r+nd3

8ac societatea ar sta pe loc.. 3

oate ar 1i mai p"*in sc5im$,toare dac, societatea ar r,m+ne relativ sta$il,3 Pi a/a se +nt+mpl, cel mai adesea p+n, +n v+r1"l ierar5iilor constit"ite, +n C5ina, /i c" m"lt +nainte de secol"l al XV-lea, cost"m"l mandarinilor este acela/i, din +mpre6"rimile Bei6in0"l"i, no"a capital, J&BC&K, p+n, +n provinciile de pionierat ;eci"an /i N"nan3 Cost"m"l de m,tase c" $roderii de a"r pe care p,rintele de Las Cortes +l desenea), +n &GCG este acela/i c" cel pe care +l mai arat, at+tea 0rav"ri din secol"l al XN!!!-lea, c" acelea/i Dcisme de m,tase +n deose$ite c"loriE3 +n casele lor, mandarinii se +m$rac, +n 5aine simple de $"m$ac3 JN"mai +n e7erci*i"l 1"nc*i"nii +m$rac, ei cost"m"l str,l"citor, masc, soctail,, a"tenti1icare a persoanei lor6 De-a l"n0"l secolelor, masca n" se va sc5im$a +ntr-o societate, e adev,rat, aproape imo$il,3 Nici m,car r,st"rnarea provocat, de c"cerirea t,t,reasc, c" +ncepere din &GBB, n" r"pe, sa" r"pe 1oarte p"*in, ec5ili$r"l vec5i3 Noii st,p+ni /i-a" silit s"p"/ii s, se rad, pe cap Jl,s+nd"-/i doar o /"vi*, +n cre/tetK /i a" modi1icat ampl"l ve/m+nt de alt,dat,3 Asta aV 1ost tot. n" mare l"cr", la "rma "rmei3 D+n C5ina, notea), "n c,l,tor +n &('H, 1orma ve/mintelor se sc5im$, rar d"p, mod, ori d"p, toane, +m$r,c,mintea ce se potrive/te c" starea om"l"i /i c" anotimp"l din an c+nd o poart, e 1,c"ta tot-F' dea"na +n acela/i 1el3 C5iar 1emeile n-a" c+t"/i de

p"*in mode noi, poate n"mai +n 1el"l +n care potrivesc 1lorile /i alte podoa$e ce-/i p"n pe capE&BF3 Iaponia este /i ea conservatoare, poate 1,r, voia ei, d"p, severa reac*ie a l"i HideLos5i3 !at-o, timp de secole, credincioas, #imonoulisi, +m$r,c,minte de interior p"*in di1erit, de #imonoul act"al, /i D+m$r,camin*ii de piele pictat, pe spate, Iinbaori", care se poart, de o$icei at"nci c+nd mer0i pe strad,&BG3 Ca re0"l, 0eneral,, +n aceste societ,*i n" e7ist, sc5im$are a1ar, de sc5im$,rile provocate de r,st"rn,rile politice care a1ectea), +ntrea0a ordine social,, +n !ndia aproape c"cerit, de m"s"lmani, cost"m"l +nvin0,torilor, mon0oli, se 0enerali)ea),, cel p"*in printre $o0a*i Je vor$a de piIama /i de 7ap#ari'. 33 oate portretele prin*ilor din Ra6p"tana ni-i arat, Jemroape 1,r, e7cep*ieK, in anteri" de c"rte dovad, de net,0,d"it c, +nalta no$ilime 5ind"s, acceptase, +n 0eneral, o$icei"rile /i manierele s"veranilor mon0oliE&B(3 Aceea/i constatare se poate 1ace +n !mperi"l t"rcesc3 %ret"tindeni acolo "nde se 1ace sim*it, 1or*a /i in1l"en*a s"ltanilor osmanl+i, cost"m"l lor se imp"ne claselor de s"s, +n Al0er"l +ndep,rtat ca /i +n %olonia cre/tin,, +n care moda t"rceasc, n" d, +napoi dec+t t+r)i" /i par*ial +n 1a*a modei 1ran*")e/ti a secol"l"i al XV!!!-lea3 :dat, adoptate, toate aceste imita*ii n" mai@ comport, varia*ii timp de secole. model"l r,m+ne im"a$il3 -"rad6 ctS:5sson, +n cartea l"i =ableau "eneral de l'&mpire ottoman, ap,r"t, +n &(B&, o$serv, c, Dmoda care tirani)ea), pe 1emeia e"ropean, n" 1r,m+nt, c+t"/i de p"*in se7"l Jsla$K +n :rient. acolo se vede aproape +ntotdea"na aceea/i piept,n,t"r,, aceea/i croial, la 5aine, acela/i 1el de *es,t"riE&BA3 +n orice ca), la Al0er, ora/ t"rcesc din &F&G /i sortit s, r,m+n, t"rcesc p+n, +n &AH>, moda 1eminina s-a sc5im$at p"*in, +n timp"l acestor trei secole3 Descrierea precis, pe care o dator,m "n"i captiv, p,rintele Haedo, de prin &FA>, Dar p"tea servi c" 1oarte p"*ine corect"ri la comentarea 0rav"rilor din &AH>E&B'3

Dac, n,ar fi dect sraci. . .

At"nci pro$lema nici n" s-ar mai p"ne3 ot"l ar r,m+ne imo$il3 N" ar 1i c" p"tin*, nici $o0,*ia, nici li$ertatea de mi/care, nici sc5im$"rile3 !0norarea modei este partea s,racilor, de ori"nde ar 1i ei3 Cost"mele lor, oric+t de 1r"moase sa" oric+t de 1r"ste, r,m+n ceea ce s+nt3 Fr"mos este cost"m"l de s,r$,toare, transmis adesea de la p,rin*i la copii, care, +n ci"da in1initelor l"i variet,*i na*ionale /i provinciale, r,m+ne, timp de secole, asem,n,tor c" sine +ns"/i- Fr"st este cost"m"l de l"cr" de 1iecare )i, care 1olose/te res"rsele locale cele mai p"*in costisitoare /i care se sc5im$, /i mai p"*in dec+t cel,lalt3 Femeile indiene din No"a ;panie +n l"n0a lor c,me/oaie de $"m$ac, mai tr2iu de l+n,, c+teo-dat, $rodat,, arat, la 1el /i pe vremea l"i Corte) /i +n secol"l al XV!!!-lea3 Cost"m"l masc"lin s-a sc5im$at, $ine+n*eles, dar n"mai +n m,s"ra +n care +nvin0,tor"l /i misionarii l"i pretind o +m$r,c,minte decenta care s, acopere 0olici"nea de odinioar,, +n %er", indi0enii s+nt +m$r,ca*i ast,)i a/a c"m era" /i +n secol"l al XV!!!-lea. "n p,trat de l+n, de lama *es"t, +n cas,, str,p"ns, +n mi6loc de o desc5i),t"r, prin care om"l +/i trece cap"l, $inec"nosc"t"l ponc$o. !mo$il, este /i !ndia, /i din-totdea"na. 5ind"s"l contin", s, se +m$race c" d$oti, ast,)i la 1el ca ieri, la 1el ca alt,dat,3 +n C5ina, D*,ranii /i oamenii de r+ndE /i-a" 1,c"t totdea"na Dve/minte din p+n), de $"m$ac J333K de toate c"lorileE&F>@ de 1apt o c,ma/, l"n0,, str+ns, pe mi6loc3 Z,ranii 6apone)i, +n &G>' /i 1,r, +ndoial, c" secole mai +nainte, se +m$r,ca" +n Oimo-no"ri matlasate c" vat, &F& 3 VolneL, +n Jo0a"e d' &"0pe J&(AHK se mir, de cost"m"l e0iptenilor, Do 1+/ie de postav 1,c"t, s"l, +n c"te, pe cap"l ras@ "n ve/m+nt l"n0 care cade de la 0+t p+n, la c,lc+ie, J/i careK mai m"lt +nv,l"ie corp"l dec+t +l +m$rac,E&FC3 Acesta este "n ve/m+nt 1oarte vec5i, /i mai vec5i dec+t cel al $o0a*ilor mamel"ci, r,mas tot"/i a/a c"m era +n secol"l al XH-lea3 +n ceea ce G& prive/te cost"m"l m"s"lmanilor s,raci, pe care pa-

I
Q
X3

rintele La$at +i vede +n A1rica nea0r,, el n" poate evol"a de +ndat, ce este aproape ine7istent3 DEi n-a" c,m,/i, ei +/i acoper, corp"l, pe deas"pra ismenelor, c" o $"cat, de *es,t"r,, pe care o prind de c"rea@ cei mai m"l*i "m$l, c" cap"l /i c" picioarele 0oaleE&FH3 ;,racii din E"ropa s+nt ceva mai acoperi*i, dar n" se omoar, nici ei c" 1ante)ia3 Iean-Baptiste ;aL scrie +n &ACA. DV, m,rt"risesc ca n" simt nici "n 1el de +nclinare pentr" moda imo$il, a t"rcilor /i a altor popoare din :rient3 ;e pare c, ea d, d" rat, st"pid"l"i lor despotism3 3 3 ;,tenii no/tri s+nt p"*in t"rci +n privin*a modei@ ei s+nt ro$ii r"tinei /i vedem vec5i ta$lo"ri c" r,)$oaiele l"i L"dovic al XlV-lea +n care *,ranii /i *,rancele s+nt repre )enta*i c" ve/minte care se deose$esc prea p"*in de cele pe care le vedem pe ei ast,)iE&FB3 ;e poate 1ace aceea/i o$serva*ie pentr" o perioad, ante rioar,3 Dac,, de e7empl", la %inacoteca din -iinc5en, compar,m "n ta$lo" de %ieter Aersten J&F>A2 &F(FK /i do", p+n)e de Ian Br"e05el J&FGA2&GCFK, repre)ent+nd toate trei m"l*imea dintr-"n t+r0, con stat,m am")a*i, mai +nt+i, c, +n toate ca)"rile rec" noa/tem de la prima privire pe "milii v+n),tori sa" pescari /i 0r"pele de $"r05e)i, clien*i sa" plim $,re*i. cost"m"l +i di1eren*ia), imediat3 Dar cea de a do"a constatare, mai c"rioas,, este c, +n ]@ timp"l 6"m,t,*ii de secol care +i desparte pe cei doi pictori cost"m"l $"r05e) s-a sc5im$at m"lt. 0"lereSe montante d"p, moda spaniol,, $ordate c" "n simpl" tu0aute, "n plise" Drot"ndE, din ta$lo"l l"i Aersten, a" 1ost +nloc"ite c" adev,rate fraise, 0"lere plisate /i scro$ite, pe care le poart, la Br"e 05el /i 1emeile /i $,r$a*ii, +n timp ce cost"m"l pop"lar al 1emeilor J0"ler desc5is /i r,s1r+nt, cor, selet, /or* pe 1"st, 1ronsat,K a r,mas +ntr" tot"l asem,n,tor, a1ar, de $onet,, 1,r, +ndoial, re0io nal,, +ntr-"n sat din I"ra s"perioar,, +n &GH&, +n temei"l "nei dispo)i*ii testamentare a so*"l"i s,", o v,d"v, "rma s, primeasc, Do perec5e de +nc,l *,ri /i o c,ma/,, acestea din doi +n doi ani, /i o roc5ie de postav, din trei +n trei aniE&FF3 GC

Este adev,rat c,, asem,n,tor ca +n1,*i/are 0eneral,, cost"m"l *,r,nesc se sc5im$, tot"/i +n an"-S mite detalii importante3 %rin secol"l al Xl!!-lea, +ncepe $"n,oar, s, 1ie 1olosit, r"1,ria de corp, +n Fran*a /i +n a1ara Fran*ei3 +n ;ardinia, +n secol"l al XV!!!lea, este o$icei"l ca, +n semn de doli", s, n" se sc5im$e c,ma/a timp de "n an@ avem cel p"*in o dovad, c, *,ran"l c"noa/te c,ma/a /i c, 1apt"l c, ea n" se sc5im$, repre)int, "n sacri1ici"3 Noi /tim +ns, c, alt,dat,, +nc, +n secol"l al XV!-lea, a/a c"m ne sp"n at+tea ta$lo"ri c"nosc"te, /i $o0a*ii /i s,racii dormea" +n pat"rile lor 0oi3 Un demo0ra1 din secol"l al XV!!!-lea remarca de alt1el ca Dr+ia, c5el$ea /i toate $olile de piele, ca /i altele, a c,ror ori0ine este lipsa de c"r,*enie, era" alt,dat, at+t de o$i/n"ite n"mai din lips, de r"1,rieE&FG3 Aceste $oli, de 1apt, a/a c"m o dovedesc c,r*ile de medicin, /i de c5ir"r0ie, n-a" disp,r"t c" tot"l nici +n secol"l al XV!!!-lea, dar ele s+nt +n re0res3 Acela/i o$servator din secol"l al XV!!!-lea mai semnalea),, pe vremea sa, 0enerali)area printre *,rani a ve/mintelor 0rosolane de l+n,3 DUn *,ran 1rance), scrie el, este prost +m$r,cat /i )dren*ele care-i acoper, 0olici"nea +l ap,r, c" 0re" de asprimea anotimp"rilor. c" toate acestea se pare c, starea sa, +n ce prive/te +m$r,c,mintea, este mai p"*in 6alnic, dec+t era alt,dat,, 5aina pentr" s,rac n" e "n o$iect de l"7, ci o ap,r,toare tre$"incioasa +mpotriva 1ri0"l"i. p+n)a, ve/m+nt"l m"ltor *,rani, n" +i ap,r, +ndea6"ns J3 3 3K dar de c+*iva ani J3 3 3K o m"l*ime c" m"lt mai mare de *,rani poart, +m$r,c,minte de l+n,. dovada e "/or de 1,c"t, 1iindc, este si0"r c, de c+t,va vreme se 1a$rica +n re0at o mai mare cantitate de postav"ri de l+n,@ /i c"m ele n" se e7port,, s+nt ne0re/it 1olosite ca s, +m$race "n n"m,r mai mare de 1rance)iE&F(3 Avem a 1ace aici c" amelior,ri tardive, limitate3 rans1ormarea vestimentar, a *,ranilor 1rance)i a "rmat, c" "n decala6 v,dit, pe cea a *,ranilor en0le)i3 ;, n" ne +nc5ip"im c, ea a 1ost 0eneral,3 H +nc, +n a6"n"l Revol"*iei, +n C5alonnais /i Bresse,

*,ranii n" s+nt Dve/m+nra*i dec+t +n p+n), vopsit, +n ne0r"E c" a6"tor"l scoar*ei de ste6ar /i 4acest o$icei e at+t de r,sp+ndit +nc+t to*i copacii s+nt strica*i din aceast, pricin,E3 De alt1el D+m$r,c,mintea +n Bo"r0o0ne n" este Jpe at"nciK "n articol important +n $"0et Jal *,ran"l"iKE&FA3 ot ast1el, +n 4ermania, +nc, la +ncep"t"l secol"l"i al XlXlea, *,ran"l contin"a s, se +m$race +n p+n)a3 +n &(F>, cio$anii tirole)i, persona6e +ntr-o repre)entare a na/terii l"i !s"s, poart, ni/te c,me/oaie de p+n), care le a6"n0 p+n, la 0en"nc5i, dar p"lpele /i picioarele le s+nt 0oale sa" +nc,l*ate c" o simpl, pin0ea prins, c" o c"rel"/, de piele +n1,/"rat, +n 6"r"l 0am$ei3 +n oscana, care trece drept "n *in"t $o0at, +nc, +n secol"l al XV!!!-lea, *,ran"l se +m$rac, e7cl"siv c" p+n)et"ri *es"te +n cas,, c" alte c"vinte c" p+n)et"ri din c+nep /i din c+nep, c" l+n, (me22elane'K.

&uropa sau nebunia modei

%"tem a$orda ac"m E"ropa $o0a*ilor /i a modei sc5im$,toare, 1,r, prime6dia de a ne r,t,ci printre m"l*imea capriciilor ei3 Ptim, mai +nt+i, c, aceste capricii n" privesc dec+t "n n"m,r 1oarte mic de oameni, care 1ac m"lt )0omot /i se scli1osesc, poate pentr" c, ceilal*i, /i c5iar cei mai aman*i dintre ei, +i privesc c" admira*ie /i +i +nc"ra6ea),, p+n, /i +n e7trava0an*a lor3 Ptim de asemenea c, aceast, ne$"nie a sc5im$,rii, an d"p, an, s-a declan/at c" adev,rat 1oarte t+r)i"3 Ne+ndoielnic, la c"rtea l"i Henric al !V-lea, "n am$asador italian ne /i sp"ne. DUn $,r$at J3 3 3K n" trece drept om $o0at dac, n" are CF2H> de 1el"ri de +m$r,c,ri deose$ite /i pi tre$"ie s, le sc5im$e +n 1iece )iE&G>3 Dar moda n" este n"mai a$"nden*,, cantitate, pro1")i"ne3 Ea +nseamn, sc5im$are la moment"l potrivit3 Este o pro$lema de anotimp, de )i, de or,3 Dar o asemenea a"toritate a modei n" se imp"ne c" toat, ri0oarea +nainte de &(>>, +n moment"l de alt1el c+nd c"v+nt"l, care a c,p,tat o a do"a tinere*e, $+nt"ie l"mea GB

c" sens"l l"i cel no". a "rma, a 1i +n pas c" act"alitatea, +n acel moment, tot"l cap,t, al"ra modei +n sens"l de ast,)i3 %+n, at"nci, tot"/i, l"cr"rile n" evol"aser, at+t de repede3 De 1apt, dac, "rc,m m"lt +n trec"t, re0,sim p+n, la "rma ape lini/tite, sit"a*ii vec5i analoa0e celor din !ndia, din C5ina sa" din !slam, +ntocmai a/a c"m le-am descris3 Re0"la imo$ilit,*ii ac*ionea), din plin, pentr" c,, p+n, pe la +ncep"t"l secol"l"i al XH-lea, cost"m"l +n E"ropa a r,mas +ntr" Stot"l la 1el o" cell din epoca 0alo-roman,. t"nici l"n0i c,)+nd, la 1emei, p+n, la c,lca /i, la $,r$a*i, p+n, la 0en"nc5i3 La "rma "rmei, secole +ntre0i de imo$ilitate3 C+nd intervine o sc5im$are oarecare, c"m este l"n0irea ve/mintelor $,r$,te/ti +n secol"l al Xll-lea, ea este vi" criticat,3 :rderic Vital J&>(F2&&BCK depl+n0e ne$"niile vestimentare ale timp"l"i, d"p, p,rerea l"i c" tot"l netre$"incioase. DVec5ile datini a" 1ost aproape c" tot"l date peste cap, sp"ne el, datorit, acestor noi scorneliE&&F&3 A1irma*ie 1oarte e7a0erat,3 C5iar in1l"en*a cr"ciadelor a 1ost mai p"*in important, dec+t se credea. ea a introd"s m,tasea, $l,n"rile, 1,r, s, sc5im$e +n mod 1"ndamental 1ormele cost"m"l"i, +n secolele al Xll-lea /i al Xl!!-lea3 -area sc5im$are este cea care, dr6rin &HF>, avea s, sc"rte)e dintr-o dat, +m$r,c,mintea masc"lin,, +ntr-"n 1el scandalos din p"nct"l de vedere al +n*elep*ilor, al persoanelor v+rstnice /i al ap,r,torilor tradi*iei3 DCam prin prea6ma an"l"i acest"ia, scrie "n contin"ator al l"i 4"illa"me de Nan0is, $,r$a*ii, /i mai c" ose$ire no$ilii, sc"tierii /i s"ita lor, o seam, de or,/eni /i sl"0ile lor /i-a" p"s pe ei 5aine at+t de sc"rte /i de strimte +nc+t las, s, se vad, ceea ce r"/inea por"nce/te s, stea asc"ns3 Pi a 1ost pentr" oamenii din popor l"cr" de mare mirareE&GC3 Acest cost"m care se a6"stea), pe corp avea s, d"re)e /i $,r$a*ii n" mai avea" sa-/i re0,seasc, niciodat, ve/m+nt"l l"n03 +n ceea ce prive/te 1emeile, corsa6ele lor se a6"stea), /i ele, desenea), 1ormele /i se rascroiesc +n decolte"ri lar0i 2 alt s"$iect de de)apro$are3

+ntr-"n 1ei, p"tem plasa prima mani1estare a modei +n acei ani3 9C,ci de at"nci +nainte, +n E"ropa avea s, ac*ione)e re0"la sc5im$,rii vestimentarele de alt, parte, +n timp ce cost"m"l tradi*ional este aproape "ni1orm pe +ntre0 continent"l, r,sp+ndirea cost"m"l"i sc"rt ee 1ace +n mod ine0al, n" 1,r, re)isten*e /i adapt,rt6[/+RptnaE a "rm, d"ce la apari*ia "nor mode naionale, in1l"en*+nd"-se mai m"lt sa" mai p"*in "nele pe altele. apare "n cost"m 1ran*")esc, "n cost"m $o"r0"i0non, "n cost"m italian, "n cost"m en0le) etc@ E"ropa de est, d"p, c,derea Bi)an*"l"i, s"1er, in1l"en*a cresc+nd, a modei t"rce/ti&GH3 E"ropa r,m+ne, de aci +nainte, m"lticolor,, p+n, +n secol"l al XlX-lea cel p"*in, c" toate c, e 0ata, dest"l de des, s, accepte leaders$ip,u* c+te "nei re0i"ni privile0iate3 +n secol"l al XV!-lea se imp"ne ast1el, pentr" clasele +nalte, cost"m"l de postav ne0r" inspirat de spanioli3 Este "n semn al preponderen*ei politice a !mperi"l"i DmondialE al Re0el"i Catolic3 ;ompt"os"l"i cost"m italian al Rena/terii, c" mari decolte"ri p,trate, m+neci lar0i, 1ile"ri /i $roderii de a"r /i ar0int, $rocart"ri da"rite, saten"ri /i cati1ele staco6ii, care 1,c"ser, /coala +ntr-o mare parte a E"ropei, i se s"$stit"ie so$rietatea spaniol,, postav"ri +nc5ise, pourpoint colant, pantaloni $"1an*i, , cap, sc"rt,, 0"ler 1oarte montant, $ordat c" o mic, fraise. +n secol"l al XV!!-lea, dimpotriv,, avea s, se imp"n, +ncet"l c" +ncet"l cost"m"l n"mit 1ran*")esc, c" m,t,s"rile l"i vi" colorate, c" al"ra l"i mai li$er,3 ;pania, $ine+n*eles, se !as, sed"s, mai 0re"3 Filip al !V-lea J&GC&2&GGFK, ostil l"7"l"i, imp"ne aristocra*iei sale moda a"ster, mo/tenit, de pe vremea l"i Filip al !!-lea3 La C"rte a e7istat m"lt, vreme o $arier, +mpotriva acel"i estido de colorC str,in"l n" era primit aici dec+t, a/a c"m se c"vine, D+m$r,cat +n ne0r"E3 Un trimis al prin*"l"i de Conde, pe at"nci aliat al spaniolilor, n" a p"t"t o$*ine a"dien*, dec+t d"p, ce /i-a sc5im$at cost"m"l c" ve/mintele +nc5ise de ri0oare3 A$ia d"p, moartea l"i Filip al !V-lea, prin &G(>, p,tr"nde moda str,in, +n ;pania, +n inima sa c5iar, la -adrid, "nde $astard"l l"i Fi- G

lip al !V-lea, cel de-al doilea Don I"an de A"stria, avea s,-i asi0"re s"cces"l&GB3 +ntre timp, Catalonia 1"sese c+/ti0at, de partea no"t,*ilor vestimentare +nc, din &GH>, c" )ece ani +nainte de a se revolta +mpotriva -adrid"l"i3 La aceea/i data, +n :landa, c"rtea stat$ouder,ului cedase /i ea admira*iei e7a0erate, c" toate ca n"m,r"l recalcitran*ilor n" 1"sese mic3 La Ri6Osm"se"m, portret"l primar"l"i ora/"l"i Amsterdam, BicOer, +l repre)int, +n &GBC +ntr-"n cost"m tradi*ional, d"p, moda spaniol,3 F,r, +ndoial, este aici /i o pro$lem, de 0enera*ii, c,ci +n ta$lo"l comandat l"i D3 van ;antvoort de c,tre primar"l DirO Bas Iaco$s) +n care acesta este +n1,*i/at +n &GHF +mpre"n, c" 1amilia, so*ia acest"ia /i el +ns"/i poarta /i ei fraise, d"p, vec5ea mod,, +n timp ce copiii lor s+nt c" to*ii +m$r,ca*i d"p, 0"st"l cel no"3 Cele do", mode se l"pta /i la -ilano, dar c" o alt, semni1ica*ie. +n acea vreme, -ilano este posesi"ne spaniol, /i +ntr-o caricat"r, de pe la mi6loc"l secol"l"i, "n spaniol +m$r,cat tradi*ional pare sa do6eneasc, pe "n milane) care a optat pentr" moda 1rance),3 Am p"tea oare vedea +n r,spindirea acesteia de-a l"n0"l E"ropei "n semn al decaden*ei ;paniei8 Aceste s"prema*ii s"ccesive s"0erea), tocmai e7plica*ia pe care o avansam +n le0,t"ra c" e7pansi"nea cost"m"l"i mon0ol +n !ndia sa" a cost"m"l"i osmanl+ilor +n !mperi"l t"rcesc3 E"ropa este o sin0"r, /i aceea/i 1amilie, n ciuda /i din cau2a disp"telor ei3 Le0ea o 1ace cel mai admirat, n" neap,rat cel mai p"ternic /i nici, a/a c"m cred 1rance)ii, cel mai i"$it sa" cel mai ra1inat3 Este evident c, preponderen*ele politice care a1ectea), +ntre0"l $loc e"ropean, ca /i c"m acesta /i-ar sc5im$a la "n moment dat direc*ia de mar/ sa" centr"l de 0re"tate, n" a1ectea), de +ndat, +ntre0"l re0at al modei3 E7ist, decala6e, a$era*ii, lac"ne, ter0ivers,ri3 %reponderent, +nc, din secol"l al XV!!-lea, moda 1rance), n"-/i a1irm, c" adev,rat +nt+ietatea dec+t +n secol"l al XV!!!-lea3 +n &(&G, c5iar +n %er", "nde l"7"l spaniolilor este +n acel moment nemaipomenit, $,r$a*ii se +m$rac, G( D1ran*")e/te, cel mai adesea +n 5aine de m,tase

Jimportate din E"ropaK, +ntr-"n amestec ci"dat de c"lori viiE&GF3 +n cele patr" col*"ri ale E"ropei din secol"l L"minilor, moda este lansat,, de la %aris, prin p,p"/i manec5ine care apar 1oarte timp"ri"3 De at"nci acestea n"-/i mai +mpart domnia c" nimeni3 La Vene*ia, vec5ea capital, a modei /i a $"n"l"i 0"st +n secolele al XV-lea /i al XV!-lea, "na din cele mai vec5i pr,v,lii se n"mea /i se n"me/te +nc, >a ?ia ola de Gran2a, D%,p"/a din Fran*aE3 +nc, +n &GBC, re0ina %oloniei Jcare era sora +mp,rat"l"iK cerea "n"i c"rier spaniol s,-i ad"c,, dac, mer0e +n Z,rile de Ios, Do p,p"/, +m$r,cat, 1ran*")e/te pentr" ca me/ter"l s," croitor s,-i poat, l"a model"lE, +ntr"c+t deprinderile polone)e +n materie n" +i s+nt pe plac&GG3 Este c" tot"l evident c, ad"cerea la n"mitor"l com"n al modei dominante n" se operea), niciodat, 1,r, reticen*e3 E7ist,, +n a1ara claselor av"te, imensa iner*ie a s,racilor, -a/a c"m sp"neam3 E7ist,, de asemenea, /i ele ies deas"pra nivel"l"i medi" al mareei, re)isten*ele locale, compartiment,rile re0ionale3 : an"mit, e7asperare a istoricilor cost"*n"l"i este provocat,, +n mod si0"r, de di)idente, de a$era*iile 1a*, de mi/c,rile de ansam$l"3 C"rtea prin*ilor Valois din Bo"r0o0ne este prea aproape de 4ermania /i de asemenea prea ori0inal, ca s, "rme)e moda de la c"rtea Fran*ei3 ;e poate vor$i, +n secol"l al XV!-lea, de 0enerali)area roc5iilor c" t"rn"r, /i, +nc, mai m"lt, de-a l"n0"l secolelor, /i pret"tindeni, de r,sp+ndirea $l,n"rilor, dar 1iecare le poart, potrivit c" 0"st"l s,"3 4"ler"l plisat /i scro$it fraise poate varia de la c"mintele vol,na/ plisat la enorma fraise de dantela pe care o poart, !sa$ela Brandt +n portret"l +n care R"$ens o repre)int, al,t"ri de el@ sa" so*ia l"i Cornelis de Vos +n ta$lo"l de la m")e"l din Br"7elles, +n care pictor"l apare +mpre"n, c" ea /i c" cele do", 1iice ale sale3 La _ara0o)a sosesc +ntr-o sear, de mai &FA&, doppo disnar, trei tineri c,l,tori vene*ieni, no$ili, 1r"mo/i, $"c"ro/i de via*,, sensi$ili, inteli0en*i, m"l*"mi*i de ei +n/i/i3 rece o procesi"ne reli0ioas, "rmat, de o m"l*ime de $,r$a*i /i 1emei3 DFemeile GA

1oarte "r+te, sp"ne c" r,"tate povestitor"l, c" 1a*a 1ardat, c" toate c"lorile, ceea ce era "n l"cr" ci"dat, p"rt+nd +nc,l*,ri 1oarte +nalte, sa" mai de0ra$, loco+6E d"p, moda vene*iana /i mantile d"p, moda care este +n toat,3 ;paniaE3 C"rio)itatea +i +mpin0e spre acest spectacol3 Dar cine vrea s, vad, pe al*ii este la r+nd"-i v,)"t, remarcat, ar,tat c" de0et"l3 C+nd trec prin 1a*a lor, $,r$a*i /i 1emei i)$"cnesc +n 5o5ote de r+s, +i ia" peste picior3 D oate astea, scrie Francesco Contarini al nostr", n"mai pentr" c, p"rtam nim1e Jcolerete de dantel,K mai late dec+t cele pe care le por"nce/te o$icei"l din ;pania3 Unii )icea". `Uite toat, :landa la noi +n ora/\ Jadic,, pro$a$il, Dtoat, p+n)a de :landaE sa" "n 6oc de c"vinte +n le0,t"r, c" DolandaE, p+n)a din care se 1ac cear/a1"rile /i r"1,naK, tai*ii. `C+ta mai ver)el\3 Din care +mpre6"rare a ie/it o mare veselieE&GH3 -ai p"*in si0"r de el, a$atele Locatelli, sosind din !talia la LLon +n &GGB, n" re)ist, m"lt, vreme alai"l"i de copii Dcare aler0a" d"p, elE pe strada3 DA tre$"it s, lep,d c,p,*+na de )a5,r Jp,l,rie +nalt, c" $or"ri lateK333 ciorapii colora*i /i s, m, +m$rac 1ran*")e/teE, c" Do p,l,rie de _aniE c" $or"ri +n0"ste, D"n 0"ler mare, mai de0ra$, de medic dec+t de preot, o s"tan, care-mi a6"n0ea pe la 6"m,tatea p"lpei, ciorapi ne0ri, +nc,l*,ri asc"*ite J3 33K c" catarame de ar0int +n loc de /iret"ri3 +n acest ve/m+nt J3 3 3K nici n" mai credeam c, s+nt preotE&G'3

&ste moda fri olL

+n aparen*,, moda este st,p+n pe actele sale, iar toanele ei n" c"nosc nici o +n0r,dire3 +n 1apt, +ntro mare m,s"r,, dr"m"l +i este dinainte trasat /i, la "rma "rmei, nici evantai"l ale0erii n" este nelimitat3 %rin mecanismele ei, ea *ine de trans1er"rile c"lt"rale, cel p"*in de le0ile di1")i"nii lor3 Pi orice di1")i"ne de acest tip este +nceat, pnn nat"ra sa, le0ata de ni6te mecanisme, de ni/te restric*ii3 5o-G' mas DeOOer J&F(C2&GHCK, dramat"r0"l en0le), se

am"), +ntocmind "n inventar al +mpr"m"t"rilor vestimentare pe care compatrio*ii sai le-a" 1,c"t de la alte na*i"ni. D%ro5a$"l vine din Danemarca, 0"ler"l vestei c" m+necile pourpoint /i corsa6"l din Fran*a, `aripile\ /i m+neca str+mt, din !talia, vesta sc"rt, de la "n telal olande) din Utrec5t, "ria/ii pantaloni sc"r*i /i $"1an*i 2 4es "re"ues, din ;pania, ci/mele din %oloniaE&(>3 Aceste certi1icate de ori0ine n" s+nt neap,rat e7acte, dar diversitatea in0redientelor este 1,r, +ndoial, "n adev,r /i 1a$ricarea "nei re*ete accepta$il, pentr" to*i a cer"t timp3 +n secol"l al XV!!!-lea, l"cr"rile se precipit,, se anim,, dar, c" toate acestea, 1rivolitatea n" p"ne st,p+nire pe acest domeni" ne*,rm"rit, despre care vor$esc c" dra0, inim, martori /i +mpricina*i3 ;,-& asc"ltam, dar 1,r, s,-& credem or$e/te, pe ;e$astien -ercier, $"n o$servator, 6"rnalist de talent, spirit n" 1oarte mare, desi0"r. D-, tem, scria el +n &((&, de apropierea iernii, din pricina asprimii anotimp"l"i J333K3 ocmai at"nci a" loc ad"n,rile )0omotoase /i 1,r, sareS +n care toate patimile "/"ratice +/i e7ercit, imperi"l lor ridicol3 4"st"l 1rivolit,*ii dictea), 5ot,r+rile modei3 o*i $,r$a*ii s+nt metamor1o)a*i +n sclavi e1emina*i, c" tot"l pleca*i caprici"l"i 1emeilorE3 ;e relansea), Dtorent"l de mode, de 1ante)ie, de am")ament t din care nimic n" d"rea),E3 DDac, mar ap"ca, mai scrie el, toana s, comp"n "n tratat despre arta 1ri)"rii, c+t, mirare n" i-ar c"prinde pe cititori c+nd le-a/ dovedi c, s+nt trei sa" patr" s"te de 1el"ri de a t"nde p,r"l "n"i om de trea$,E3 Citat"l este +n ton"l o$i/n"it al a"tor"l"i, tentat s, morali)e)e, dar totdea"na preoc"pat s, am")e3 !at, de ce e/ti +nc, /i mai ispitit s,-& iei +n serios at"nci c+nd aprecia), evol"*ia modei 1eminine de pe vremea l"i3 J'ertu"adinele, sto1ele c" 1ante, c" crevase, 4es falbalas, volanele Dmamelor noastreE, scrie el, D+n0r,dit"rile lor de cerc"ri Jdin $a05ete de lemn, de metal sa" din D$aleneE, care Ds"s*inea"E 1"staK, m"l*imea de mouc$es JDm"/teE, $"c,*i mici de ta1ta care se lipea" pe 1a*,, +n c5ip de Dal"ni*eE N3t3K, dintre care "nele sem,na" c" (>

"n plast"re, a" disp,r"t c" toate, a1ar, de +n,l*imea nesocotit, a piept,n,t"rii lor. ridicol"l n-a p"t"t +ndrepta acest din "rm, o$icei, dar aceast, lips, este temperata de 0"st"l /i 0ra*ia care ve05ea), la +ntocmirea ele0ant"l"i edi1ici"3 Dac, stai s, te 0+nde/ti, 1emeile s+nt ast,)i +m$r,cate mai $ine ca niciodat,, 0,teala lor ad"n, laolalt, vioici"nea, c"viin*a, prospe*imea /i 1armec"l3 Roc5iile acestea dintr-o *es,t"r, "/oar, (4es indiennes, m, dieneleEK se +nnoiesc mai des dec+t roc5iile acelea pe care sclipea" a"r"l /i ar0int"l@ ele amintesc, ca sa )icem a/a, n"an*a 1lorilor din di1eritele anotimp"ri ale an"l"i33 3E&(&3 !at, o m,rt"rie interesant,. moda lic5idea), /i inovea),@ o m"nc, d"$l,, +n ca)"l acesta o d"$l, di1ic"ltate3 !nova*ia +n disc"*ie s+nt indienele imprimate, *es,t"ri de $"m$ac relativ ie1tine3 Dar nici ele n-a" c"cerit E"ropa de pe o )i pe alta3 !ar istoria te7tilelor ne dovede/te c, tot"l se lea0,, se +nl,n*"ie la acest $al al modei, "nde invita*ii s+nt mai p"*in li$eri dec+t s-ar p,rea la o prim, vedere3 Este moda, +ntr-adevar, "n l"cr" at+t de 1rivol8 ;a", a/a c"m socotim noi, ea este "n semn care dep"ne m,rt"rie, +n pro1"n)ime, despre o an"mit, societate, o an"mit, economie, o an"mit, civili)a*ie8 Despre av+nt"rile lor, despre posi$ilit,*ile, despre revendic,rile, despre $"c"ria lor de a tr,i8 +n &G>', venind de la -anila, al c,rei c,pitan 0eneral era c" titl" interimar, la $ord"l "nei nave mari JC >>> de toneK care +l read"cea spre Aca-p"lco, +n No"a ;panie, Rodri0o Vivero na"1ra-0ia), pe coastele Iaponiei3 Aproape imediat, na"1ra0iat"l se trans1orm, +n oaspetele s,r$,torit al acestor ins"le c"rioase s,-& vad, pe str,in, apoi +ntr-"n 1el de am$asador e7traordinar care +ncearc,, de alt1el +n )adar, s, +nc5id, ins"lele pentr" comer*"l olande)@ pl,n"ie/te, de asemeni, /i tot )adarnic, s, ad"c, mineri din No"a ;panie pentr" a e7ploata mai $ine minele de ar0int /i de aram, ale ar5ipela0"l"i3 re$"ie s, ad,"0,m c, acest persona6 simpatic este inteli0ent, $"n o$ser-(& vator3 +ntr-o )i st, la palavre c" secretar"l /o0"-

n"l"i din Nedo3 ;ecretar"l le repro/ea), spaniolilor or0oli"l, reticen*a, apoi, dintr-"na +n alta, vine vor$a despre 1el"l lor de a se +m$r,ca, despre varietatea cost"melor lor, domeni" +n care s+nt at+t de p"*in statornici +nc+t la 1iecare doi ani s+nt +m$r,ca*i +ntr"n alt 1el3 C"m s, n" p"i aceste sc5im$,ri pe seama "/"rin*ei lor, a "/"rin*ei 0"vernan*ilor care +n0,d"ie asemenea a$")"ri8 +n ceea ce +l prive/te, el este 0ata s, dovedeasc, Dprin m,rt"ria tradi*iilor /i a vec5ilor doc"mente c, s+nt mai $ine de o mie de ani de c+nd na*i"nea sa n" /i-a sc5im$at port"lE&(C3 D"p, )ece ani petrec"*i +n %ersia, C5ardin J&GAGK este la 1el de cate0oric. DAm v,)"t 5aine de-ale l"i amerlan care se p,strea), +n te)a"r"l de la !spa5an, scrie el@ ele s+nt croite +ntocmai ca cele ce se 1ac ast,)i, 1,r, nici o deose$ire9E C,ci D5ainele orientalilor n" se sc5im$, d"p, mod,, ele s+nt totdea"na 1,c"te +n acela/i c5ip@ /i J3 33K persanii J3 33K n" s+nt deloc sc5im$,tori, nici ] la c"lori, nici la n"an*e /i nici la 1el"rile de *es,t"riE&(H3 N" socotesc c, aceste o$serva*ii s+nt 1rivole3 +n 1apt, viitor"l apar*inea 2 s, 1ie o simpl, coinciden*,8 2 tocmai societ,*ilor dest"l de 1rivole +nc+t s,-/i 1ac, o 0ri6, din sc5im$area c"lorilor, a materialelor, a 1ormelor cost"m"l"i, dar /i din cea a ordinei cate0oriilor sociale /i a 5,r*ii l"mii 2 adic, societ,*ilor care reali)ea), o r"pt"r, +n tradi*iile lor3 C,ci tot"l se lea0,3 N" sp"ne C5ardin despre ace/ti persani, care Dn" s+nt seto/i de inven*ii noi /i de descopeririE c, Dei socotesc a avea tot ce le este de nevoie pentr" tre$"in*ele /i +nlesnirile vie*ii /i se m"l*"mesc c" astaE&(B8 radi*ia. o virt"te /i o temni*,3 3 3 %oate c, pentr" a desc5ide "/a +n 1a*a inova*iei, "nealt, a oric,r"i pro0res, este nevoie de o an"mit, nelini/te care a6"n0e p+n la 5aine, p+n, la 1orma +nc,l*,rilor /i p+n, la piept,n,t"r,8 %oate tre$"ie /i o an"me $"n, stare pentr" ca s, 5r,ne/ti mi/carea novatoare8 Dar moda are /i alte semni1ica*ii3 Am socotit totdea"na c, ea vine, +n mare parte, din dorin*a privile0ia*ilor de a se deose$i c" orice pre* de pl"ton"l care-i "rmea),, de a ridica o $arier,K (C

Dne1iind nimic care sa-i 1ac, pe oamenii no$ili, s, dispre*"iasc, at+ta 4es $abits dore2, 5ainele +n)or)onate, c"m sp"ne "n sicilian +n trecere prin %aris, +n &(&B, dec+t s, le vad, pe tr"p"l celor mai de pe "rm, oameni din l"meE &(F3 re$"ie deci n,scocite noi $abits dore2, noi )or)oane sa" noi semne distinctive, oricare ar 1i ele, ca s, te po*i +ntrista iar, de 1iecare dat, at"nci c+nd o$servi c, Dtoate s-a" sc5im$at /i Jc,K noile mode $"r05e)e, at+t pentr" $,r$a*i c+t /i pentr" 1emei, n" se deose$esc de cele pe care le adopt, persoanele de calitateE&(G J&(('K3 C+t se poate de limpede, presi"nea "rm,ritorilor, a celor care talonea), prim"l pl"ton, /i a imitatorilor anim, tot timp"l c"rsa3 Pi este a/a pentr" c, prosperitatea privile0ia),, +mpin0e +nainte "n an"me n"m,r de proasp,t +m$o0,*i*i3 E7ist, ascensi"nea social,, a1irmarea "nei an"mite $"n,st,ri3 E7ist, pro0res material@ 1,r, el l"cr"rile n" s-ar sc5im$a at+t de repede3 De alt1el, moda este con/tient 1olosit, de l"mea ne0"storeasc,3 +n &G'>, Nic5olas Bar$on +i c+nta comer*"l"i r,m+ne +n mi/careE /i om"l tr,ie/te +ntro prim,var, eterna, 1,r, Da ap"ca s, vad, ve/mintele sale intr+nd +n toamn,E&((3 +n secol"l al XV!!!-lea, m,t,sarii din LLon a" e7ploatat tirania modei 1ran*")e/ti pentr" a-/i imp"ne prod"sele +n str,in,tate /i a elimina conc"ren*a3 -,t,s"rile lor s+nt ma0ni1ice, dar arti)anii din !talia le copia), 1,r, 0re"tate, mai ales at"nci c+nd se r,sp+nde/te practica trimiterii de e/antioane3 -,t,sarii lione)i a" 0,sit r,sp"ns"l. ei pl,tesc desenatori, n"mi*i illustrateurs de la soie, 2u"ra i de mtase, care sc5im$,, +n 1iecare an, toate modelele3 At"nci c+nd copiile a6"n0 pe pia*, ele s+nt de m"lt demodate3 Carlo %oni a p"$licat o coresponden*, care n" las, nici o +ndoial, c" privire la /iretenia tactic, a celor din LLon +n +mpre6"rarea de 1a*, &(A3 i-oda este /i "n no" lim$a6, menit s, descali1ice pe cel vec5i, o modalitate a 1iec,rei 0enera*ii de a o rene0a pe cea precedent, /i de a se deose$i de (H ea Jcel p"*in at"nci c+nd e vor$a de o societate
osanele. Gas$ion or alteration of 8ress 3 3 3 is t$e spirit and life of =rade"C datorit, ei Dmarele corp al

+n care e7ist, con1lict"l dintre 0enera*iiK3 DCroitorii, sp"ne "n te7t din &(&B, a" mai m"lt, $,taie de cap s, invente)e l"cr"ri noi dec+t s, coas,E&('3 Dar, +n E"ropa, pro$lema este tocmai inven*ia, +nl,t"rarea lim$a6elor dep,/ite3 Valorile si0"re, $iserica, monar5ia, se silesc c" at+t mai m"lt s,-/i p,stre)e o aceea/i +n1,*i/are, cel p"*in o aceea/i aparen*,@ c,l"0,ri*ele poart, cost"m"l 1emeilor din Ev"l -edi"@ $enedictinii, dominicanii, 1ranciscanii s+nt credincio/i 1oarte vec5ilor lor cost"me3 Ceremonial"l monar5iei en0le)e "rc, cel p"*in p+na la Dr,)$oi"l celor do", ro)eE3 Este "n 6oc voit +mpotriva c"rent"l"i3 ;e$astiien -ercier n" se +n/al, +n aceast, privin*, at"nci c+nd scrie J&(ACK. DC+nd +i v,d pe bedauds, rco nici", +mi sp"n. a/a era +m$r,cat, toat, l"mea s"$ domnia l"i Carol al Xl-lea 3 3 3E&A>3

6te a cu inte despre "eo"rafia te5tilelor

+nainte de a se +nc5eia, o istorie a cost"melor tre$"ie s, ne d"c, la cea a te7tilelor /i *es,t"rilor, la 0eo0ra1ia prod"c*iei /i sc5im$"rilor, la m"nca mi0,loas, a *es,torilor, la cri)ele re0"late pe care le provoac, pen"ria de materii prime3 E"ropa d"ce lipsa de l+n,, $"m$ac /i m,tase@ C5ina 2 de $"m$ac@ !ndia /i !slam"l 2 de l+n, 1in,@ A1rica nea0ra c"mp,r, sto1ele str,ine pe *,rm"rile Atlantic"l"i sa" ocean"l"i !ndian la pre* e7or$itant sa" pe sclavi3 Aceasta era pe at"nci, pentr" popoarele s,race, modalitatea de a solda c"mp,r,t"rile lor de l"73 E7ist,, $ine+n*eles, o an"mit, imo$ilitate a )onelor de prod"c*ie3 ;e desenea), ast1el o )on,, o ar+e[, l+nii, dest"l de p"*in mo$il, din secol"l al XV-lea p+n, +n cel de-al XV!!!-lea, l,s+nd deoparte e7perien*a proprie a Americii /i a l+nii americane J1oarte 1in,K de lcuna /i J0rosolan,K de lama3 Ea acoper, -editerana, E"ropa, !ran"l, !ndia de nord, C5ina rece de nord3 C5ina are deci oile sale D/i l+na este acolo 1oarte o$i/n"it, /i ie1tin,E3 C" toate acestea, Dei n" /ti" (B

sa 1ac, din ea postav"ri d"p, moda din E"ropaE /i admir, m"lt pe cele din An0lia, c" toate c, n" le c"mp,r,, 1iindc, +n C5ina Dele cost, incompara$il mai sc"mp dec+t cele mai 1r"moase sto1e de m,taseE3 Zes,t"rile lor 0roase de l+n, s+nt 0rosolane, "n 1el de a$a, de dimie&A&3 Ei 1ac tot"/i ni/te ser6"ri D1oarte 1ine3 /i 1oarte pre*ioase J3 3 3K c" care de o$icei $,tr+nii /i oamenii de va), se +m$rac, +n timp"l ierniiE J&'ACK3 C5ine)ii a" din ce s, alea0,3 Ei a" m,tasea, $"m$ac"l, pl"s do", sa" trei 1i$re ve0etale care se l"crea), "/or3 !ar pe vreme de iarn,, +n nord, mandarini /i mo/ieri se +m$rac, +n )i$elin, /i p+n, /i s,racii s+nt +m$r,ca*i c" piei de oaie&AH3 Ca cele mai "mile dintre $"n"rile c"lt"rale, te7tilele a6"n0 /i ele s, se deplase)e, s, se implante)e +n re0i"ni noi3 +n secol"l al XlX-lea, l+na +/i va 0,si o a do"a patrie +n A"stralia3 -,tasea a$ordea), l"mea e"ropean,, 1,r, +ndoial, +n epoca l"i raian JFC2&&(K@ $"m$ac"l p,r,se/te !ndia /i in"nd, C5ina +ncep+nd din secol"l al Xll-lea@ el a6"n0e +nc, mai devreme pe *,rm"rile -editeranei, prin rele"l l"mii ara$e, prin secol"l al X-lea3 Dintre toate aceste c,l,torii, cele mai str,l"citoare a" 1ost c,l,toriile m,t,sii3 %,)it, c" str,/nicie, ea a av"t nevoie de c+teva secole ca s, a6"n0, din C5ina p+n, +n -editeraoa3 C5ine)ii, la +ncep"t, n" i-a" ar,tat mai m"lt, $"n,voin*, dec+t per/ii sasani)i, care desp,r*ea" C5ina de Bi)an* /i 1,cea" pa), $"n, +n am+ndo", direc*iile3 I"stinian JFC(2FGFK n" a 1ost n"mai constr"ctor"l ;1intei ;o1ia, a"tor"l cod"l"i care-i poart, n"mele@ el a 1ost +mp,rat"l m,t,sii, cel care a i)$"tit, +n "rma "n"i /ir +ntre0 de peripe*ii, s, introd"c, +n Bi)an* viermele de m,tase, idi"dnil al$, te5nolo0iile de prel"crare a m,t,sii cr"de /i *es"t"l pre*ios"l"i 1ir3 Bi)an*"l a p"s m+na pe o comoar, as"pra c,reia, timp de secole, a ve05eat c" 0elo)ie3 At"nci c+nd +ncepe cartea de 1a*,, +n secol"l al XV-lea, m,tasea se a1l, tot"/i, de aproape patr" s"te de ani, +n ;icilia /i +n Andal")ia3 Ea se rasp+nde/te +n secol"l al XV!-lea 2 /i d"d"l odat, (F c" ea 2 +n oscana, !a Vene*ia, +n Lom$ardia, +n

%iemont"l de ;"d, de-a l"n0"l v,ii Ron"l"i3 Ca "n "liim s"cces, a6"n0e +n ;avoia, +n secol"l al XN!!!-lea3 F,r, aceast, +naintare t,c"t, a d"d"l"i /i cresc,toriilor de viermi, ind"stria m,t,sii, +n !talia /i +n a1ara !taliei, n-ar 1i c"nosc"t s"cces"l ie/it din com"n care a 1ost s"cces"l ei, +ncep+nd din secol"l al XV!-lea3 C,l,toriile $"m$ac"l"i n" s+nt mai p"*in spectac"loase3 E"ropa c"noa/te dest"l de timp"ri" aceast, pre*ioas, plant, te7tila +ncep+nd din secol"l al Xl!!-lea, c+nd, "rmare a dimin",rii cre/terii oilor, l+na devine rar,3 At"nci se r,sp+ndesc *es,t"rile ersat2, a/a-n"mitele futaines, +n care "r)eala e de in /i $ateala de $"m$ac3 Vo0a lor este mare +n !talia /i +nc, mai mare la nord de Alpi, "nde +ncepe marea carier, de Barc$ent, "l"i, la Ulm /i la A"0s$"r0, +n acea )ona de dincolo de Alpi pe care o domin, /i o anima din dep,rtare Vene*ia3 -arele ora/ este +ntr-adev,r port"l de import al $"m$ac"l"i, tors $r"t +n $alot"ri, a/a )is +n l+n, (en laine'. +n secol"l al XV-lea, de ,do", ori pe an, nave mari pleac, din Vene*ia s, +l ca"te +n ;iria3 Bine+n*eles, $"m$ac"l se l"crea), /i pe loc, a/a c"m se +nt+mpl, la Alep /i +n 6"r"l Alep"l"i, /i se e7port, spre E"ropa3 +n secol"l al XV!!-lea, *es,t"rile al$astre de $"m$ac, asem,n,toare material"l"i dm care se 1,cea" tradi*ionalele noastre /or*"ri de $"c,t,rie, era" +n s"d"l Fran*ei +m$r,c,mintea pop"lara3 -ai t+r)i", +n secol"l al XV!!!-lea, a6"n0 pe pie*ele E"ropei *es,t"rile de $"m$ac din !ndia, acele p+n)et"ri 1ine imprimate, DindieneleE, $"c"ria clientelei 1eminine, p+n, +n )i"a c+nd revol"*ia ind"strial, va +n0,d"i en0le)ilor s, le 1ac, la 1el de $ine ca +ndem+natecii *es,tori din !ndia /i, drept "rmare, s,-i r"ine)e3 Y!n"l /i c+nepa a" cam r,mas +n medi"l lor de ori0ine, 0lis+nd spre r,s,rit c,tre %olonia, *,rile $altice, R"sia, 1,r, a evada +ns, dm E"ropa JE7ist,, tot"/i, c+nep, +n C5inaK3 Aceste te7tile n-a" 1,c"t carier, +n a1ara *arilor occidentale Jincl"siv AmericaK, ele a" ad"s tot"/i mari servicii. al$it"rile de pat, 1e*ele de mas, /i /ter0arele, lin0e-ria de corp, sacii, $l")ele, n,dra0ii *,r,ne/ti, p+n-)ele de cora$ie, 1r+n05iile, toate vin de la "na sa" (&

alta din cele do", plante te7tile sa" de la am+ndo",A+n alte p,r*i, +n Asia sa" America, $"m$ac"l einloc"ia pret"tindeni, c5iar la ar$orada navelor, c" toate c, 6oncile c5ine)e/ti /i 6apone)e pre1eraser, stin05iile +n0"ste de $am$"s, ale c,ror merite speciali/tii +n arta na"tic, n" contenesc s, le la"de3 Dac, am a$orda ac"m istoria 1a$ric,rii p+n)et"rilor, apoi caracteristicile di1eritelor /i nen"m,ratelor *es,t"ri, ar 1i nevoie de pa0ini /i pa0ini /i de "n, vol"minos dic*ionar al termenilor 1olosi*i, m"l*i din cei a6"n/i p+na la noi neindic+nd totdea"na acelea/i prod"se, iar c+teodat, indic+nd l"cr"ri pe care noi n" le mai c"noa/tem c" certit"dine3 Dar vom 1i nevoi*i s, revenim, +n cel de-al doilea vol"m al acestei l"cr,ri, as"pra capitol"l"i important al ind"striilor te7tile3 Fiecare l"cr" la timp"l s,"3

Moda n sensul lar" 7i oscilaiile de lun" durat

-oda n" re0lementea), n"mai +m$r,c,mintea3 >e 8ictionnalre sentendeu5 de1ine/te c"v+nt"l. DFel"rite c5ip"ri de a se +m$r,ca, de a scrie /i de a se p"rta pe care 1rance)ii le s"cesc /i r,s"cesc +ntr-o mie de deose$ite maniere pentr" a c,p,ta mai m"lt, dr,0,l,/enie, mai m"lte 1armece /i adesea pentr" a deveni mai ridicoliE3 Aceast, mod, care contaminea), tot"l este "n 1el de a se orienta al 1iec,rei civili)a*ii3 Ea este 1el"l de 0+ndire ca /i cost"m"l, vor$a de d"5, ca /i 0est"l de coc5et,rie, 1el"l de a primi la mas, /i 0ri6a de a si0ila o scrisoare3 Este 1el"l de a vor$i. se sp"ne ast1el J&(GAK c, D$"r05e)ii a" servitori, oamenii de condi*ie-lac5ei iar preo*iivale*iE3 Este 1el"l de a m+nca. ora meselor +n E"ropa varia), d"p, loc"ri /i clase sociale, dar /i d"p, mod,3 4=iner, a l"a masa de sear,, -a cinaE, +nseamn, +n secol"l al XV!!!-lea ceea ce 1rance)ii de ast,)i ar n"mi deIeuner Da id( de6"naE. D-e/te/"0arii cinea), (dnent' la ceas"-

rile no", Jde diminea*,K, provincialii la do",spre)ece, pari)ienii la do",, oamenii de3a1aceri Ia do", /i 6"m,tate, seniorii la treiE3 C+t prive/te le soupe, Ds"pe"lE JDdine"lE 1rance)"l"i de ast,)iK el Dse 1ace la ceas"rile /apte +n ora/ele mici, la opt +n cele mari, la no", la %aris /i la )ece la C"rte3 ;eniorii /i $anc5erii J1inanciariiK Jadic, protipendada, le $aut du panier' s"pea), +n mod re0"lat, oamenii de le0e (4es "ens de robe' niciodat,, 4es e"refins Jsic9 ai"refins Dplev"/c,EK c+nd pot /i eiE3 De "nde e7presia M"asi-prover$iala >a /obe dine et la Gi, ii ance F:`pe&AB3 -oda +nseamn, /i 1el"l de a mer0e /i, n" mai p"*in, acela de a sal"ta3 re$"ie s, te descoperi sa" n"8 +n Fran*a o$icei"l de a se descoperi +n 1a*a re0ilor ar 1i venit de la no$ilii napolitani a c,ror reveren*, &-a mirat pe Carol al VU!-lea /i ar 1i sl"6it drept lec*ie3 -oda mai +nseamn, +n0ri6irea corp"l"i, a 1e*ei, a p,r"l"i3 Dac, ),$ovim p"*in as"pra acestor "ltime trei ca)"ri o 1acem pentr" c, ele s+nt mai "/or de "rm,rit dec+t altele /i vom o$serva +n le0,t"r, c" ele c, e7ista /i +n ceea ce le prive/te oscila*ii 1oarte lente, anialoa0e tendin*elor, acelor trends, pe care economi/tii le desprind dincolo de mi/carea precipitat, /i cam incoerent, a pre*"rilor Dc"renteE, care se sc5im$, de pe o )i pe alta3 Aceste repetate mi/c,ri de d"-te-vino, mai m"lt sa" mai p"*in lente, s+nt +nc, "na din +n1,*i/,rile, "na din ]realit,*ile l"7"l"i /i modei e"ropene, +ntre secolele al XV-lea /i al XV!!!-lea3 C"r,*enia corporal, las, de dorit, /i este m"lt prea p"*in sp"s, /i asta +n toate perioadele acest"i interval de timp /i la to*i oamenii3 Foarte de timp"ri", privile0ia*ii vor arata c" de0et"l m"rd,ria respin0,toare a s,racilor3 Un en0le) J&((GK se mir, de Dnec"r,*enia de necre)"tE a s,racilor din Fran*a, ;pania /i !talia. ea D+i 1ace mai p"*in s,n,to/i /i mai poci*i dec+t s+nt +n An0liaE&AF3 ;, ad,"0,m c, mai pret"tindeni, sa" aproape pret"tindeni, *,ran"l se asc"nde +n spatele mi)eriei sale, c, o etalea),, c, se p"ne s"$ sc"t"l ei +mpotriva senior"l"i sa" a0ent"l"i 1isc"l"i3 Dar, +n s1+r/it, ca s, (

ram+nem +n E"ropa, or 1i privile0ia*ii c5iar at+t de c"ra*i8 3 A$ia +n cea de a do"a 6"m,tate a secol"l"i al XV!!!-lea se statornice/te o$icei"l ca $,r$a*ii, +n loc"l simplei culotte, pantaloni c,pt"/i*i, s, Dpoarte caleconsf i)mene, care se sc5im$, )ilnic /i care *in c"r,*eniaE3 Pi, a/a c"m am semnalat, +n a1ara marilor ora/e n" e7ist, $,i3 +n ce prive/te $,ile corporale /i c"r,*enia, din secol"l all XV-lea p+n, +n cel de-al XV!!-lea, :ccident"l a +nre0istrat c5iar o re0resi"ne 1antastic,3 B,ile, +ndep,rtat, mo/tenire a Romei, era" +n toat, E"ropa medieval, "n l"cr" o$i/n"it3 B,i private dar /i $,i p"$lice, 1oarte n"meroase, av+nd ca$ine c" a$"r (etu e', c" sc,ld,tori /i pat"ri pentr" odi5n,, sa" piscine mari +n care $,r$a*ii /i 1emeile se sc,lda" +mpre"n,3 :amenii se +nt+lnea" aici la 1el de 1iresc ca la $iseric,, iar aceste sta$ilimente $alneare era" la +ndem+na t"t"ror claselor sociale, p+n, +ntr-at+t +nc+t era" s"p"se drept"rilor senioriale, +n 1el"l morilor, 1ier,riilor /i locantelor +n care se vindea" $,"t"ri&AG3 +n ceea ce prive/te casele +nst,rite, ele avea" toate Dsc,ld,toriE la s"$sol, adic, o etu , o +nc,pere c" o instala*ie de prod"s a$"r, /i p"tini, +n 0eneral de lemn, +ncerc"ite ca $"toaiele3 Carol emerar"l avea, l"7 rar, o sc,ld,toare de ar0int care +l "rma pe c+mp"rile de $,taie. a 1ost 0,sit, +n ta$,ra sa, d"p, de)astr"l de la 4ranson J&B(GK&A83 +ncep+nd din secol"l al XV!-lea, $,ile p"$lice se r,resc, dispar aproape, ca "rmare, )ice-se, al molimelor /i a +n1ior,tor"l"i si1ilis3 F,r, +ndoial, si din pricina predicatorilor, catolici sa" calvini/ti, +nver/"na*i s, dema/te pericol"l moral pe care-& repre)enta" si tic,lo/ia lor3 ;,lile de $aie vor contin"a s, e7iste tot"/i m"lt, vreme, c" caracter privat, dar, +ncet"l c" +ncet"l, $aia va deveni o medica*ie, n" o 5a$it"dine de c"r,*enie3 La c"rtea l"i L"dovic al XlV-lea, n" se rec"ree la ea dec+t +n mod e7cep*ionali, +n ca) de $oal,&AA3 De alt1eS, la %aris, $,ile n"$lice care s"pravie*"iesc trec p+n, la "rm, +n m+inile $,r$ierilor-c5ir"r0i3 N"mai +n (' E"ropa de r,s,rit d,in"ie practica $,ilor p"$lice,

p+n, /i +n sate, c" "n 1e9 de inocen*, medieval,, +n :ccident, ele devin adesea Dcase de petrecereE pentr" clien*i $o0a*i3 +ncep+nd din &(G>, moda lansea), $,ile +n ;ena, or0ani)ate la $ord"l "nor am$arca*ii special constr"ite3 >es 8ains 6$inois, D$,ile c5ine)e/tiE, instalate +n apropiere de ins"la ;aint-Lo"is, a" 1ost mai apoi /i m"lt, vreme +n vo0,3 Aceste sta$ilimente avea" tot"/i o rep"ta*ie +ndoielnic, /i c"r,*enia n" le datorea), pro0rese 5ot,r+toare&A'3 D"p, Reti1 de la Bretonne, mai nimeni n" se +m$,ia), la %aris /i cei care 1ac l"cr"l acesta se m,r0inesc s,-& 1ac, o diat, sa" de ido", ori +ntr-o var,, adic, +ntr-"n anE J&(AAK &'>3 La Londra, +n &A>>, n" e7ist, nici m,car "n sin0"r sta$iliment de $,i /i, c" m"lt mai t+r)i", o mare doamn, en0le)oaica, 1oarte 1r"moas,, LadL -arL -onta0", poveste/te ce a r,sp"ns +ntr-o )i c"iva care +i atr,sese aten*ia as"pra c"r,*eniei +ndoielnice a m+inilor sale. DAsta n"mi*i d"mneavoastr, m"rd,rie8 Ce-a*i mai sp"ne dac, mi-a*i vedea picioarele9E&'&3 +n aceste condi*ii, n" tre$"ie s, ne mir,m de modicitatea prod"c*iei de s,p"n, a c,r"i ori0ine, c" toate acestea, "rca p+n, +n 4alia roman,3 Raritatea l"i constit"ie o pro$lem, /i este poate "na din ca")ele p"ternicei mortalit,*i in1antile&'C3 ;,p"n"rile d"re c" sod, din )ona -editeranei servesc la toalet,, incl"siv acele sa onette, care tre- R $"ie s, 1ie Dmarmorate /i par1"mate ca s, ai$, drept"l sa atin0, o$ra)"l ele0antelor noastreE&'H3 ;,p"n"rile lic5ide c" potas, J+n nordK s+nt destinate sp,lat"l"i r"1ariei /i altor *es,t"ri3 Bilan* s,rac, la "rma "rmei, /i c" toate acestea E"ropa este continent"l s,p"n"l"i prin e7celen*,3 +n C5ina ]n" e7ist, s,p"n"l, la 1el c"m n" e7ist, nici r"1a-rie de corp3 +n0ri6irea 1r"m"se*ii 1emeilor va a/tepta secol"l al XV!!!-lea /i descoperirile l"i, care se ada"0, "nor mo/teniri vec5i3 Coc5eta r,m+ne "/or cinci /i /ase ore +n /ir la masa de toalet,, pe m+na sl"6nicelor, /i mai m"lt dec+t at+t pe m+na coa1or"l"i, p,l,vr,0ind c" a$atele sa" c" Damant"lE3 -area pro$lem,. p,r"l r+nd"it +n e/a1oda6e at+t de +nalte A>

+nc+t, din aceast, pricin,, oc5ii 1r"moaselor doamne p,rea" a/e)a*i pe la mi6loc"l corp"l"i3 Fardat"l 1e*ei este o m"nc, mai "/oar,, dat 1iind c, 1ond"rile de ten s+nt etalate c" 0enero)itate3 N"mai ro/"l vi" al 1ard"rilor, care se cere la Versaille, imp"ne o ale0ere. DArat,-mi ce ro/" por*i /i am s,-*i sp"n cine e/tiE3 %ar1"m"rile s+nt 1oarte m"lte. esen*e de topora/i, de tranda1ir, de iasomie, de narcis,, de $er0amot,, de crin, de st+n6enel, de m,r0,ritar, iar ;pania a imp"s de m"lt, vreme 0"st"l par1"m"rilor violente, pe $a), de mosc /i am$ra&SB3 DFiecare 1ran*")oaica, notea), "n en0le) J&(('K, se crede +n ceea ce prive/te toaleta ei "n 0eni" al 0"st"l"i /i ele0an*ei +n toat, str,l"cirea l"i /i +/i +nc5ip"ie c, n" se poate n,scoci podoa$, pentr" +n1r"m"se*area c5ip"l"i om"l"i care s, n" +i apar*in,, c" drept e7cl"sivE&'F3 C, aceast, so1isticare era de pe at"nci +ntr-o 1a), avansat, ne sp"ne >e 8ictionnaire sentencieu5 care d, aceast, de1ini*ie. D oaleta este o +m$inare a t"t"ror soi"rilor de p"dr,, a t"t"ror esen*elor, a t"t"ror 1ard"rilor +n stare s, denat"re)e o persoan, /i s, 1ac, c5iar $,tr+ne*ea /i "r+*enia t+n,r, /i 1r"moas,3 Aici se dre0 5i$ele taliei, se 1ac spr+ncene, se p"n la loc din*i, se 1ace o 1a*,, +*i sc5im$i +n s1+r/it c5ip"l /i pieleaE&'G3 Dar s"$iect"l cel mai 1rivol r,m+ne moda capilar,, c5iar +n ce +i prive/te pe $,r$a*i &'(3 %"r-tavor ei, de pild,, par"l l"n0 sa" sc"rt8 Vor accepta ei sa" n" $ar$a /i m"sta*a8 E 1oarte s"prin-),tor s, ve)i c, +n acest domeni" at+t de partic"lar capriciile individ"ale s+nt *in"te +n 1r+" +ntotdea"na3 La +ncep"t"l r,)$oaielor din !talia, Carol al VU!lea /i L"dovic al XH-lea poart, p,r"l l"n0 /i s+nt im$er$i3 -oda cea no",, c" $ar$, /i m"st,*i, dar c" p,r"l sc"rt, a venit din !talia, lansat,, ni se sp"ne, de papa !"li" al !!-lea, l"cr" de care ne p"tem +ndoi, /i imitata mai t+r)i" de Francisc ! J&FC&K /i de Carol f"int"l J&FCBK3 Aceste date n" a" o valoare si0"r,3 ;i0"r este c, moda c"cere/te +ntrea0a E"rop,3 DAt"nci c+nd, +n &FHG, A& Francois :livier, care a devenit apoi cancelar /i

care primise at"nci o ma0istrat"r, in1erioar,, s-a +n1,*i/at %arlament"l"i, $ar$a l"i a speriat Camerele re"nite /i a dat loc "n"i protest din partea lor3 :livier n-a 1ost primit dec+t c" +ndatorirea de a-/i t,ia $ar$aE3 Dar $iserica s-a ridicat /i mai p"ternic dec+t %arlamentele +mpotriva o$icei"l"i de a D+n0ri6i p,r"l de pe 1a*,E3 %+n, +n &FF' a 1ost nevoie c5iar de c+teva scrisori re0ale pentr" a imp"ne "n episcop sa" ar5iepiscop $,r$os "nor consilii ecle)iastice recalcitrante care avea" de partea lor tradi*ia /i vec5ea moda3 Bine+n*eles, ele n" c+/ti0,3 Dar +nvin0,torii se sc+r$esc de propri"l lor s"cces3 Asemenea mode, +ntradev,r, n" d"rea), mai m"lt de "n secol3 :dat, c" +ncep"t"l domniei l"i L"dovic al X!!!-lea, p,r"l se l"n0e/te din no", $,r$ile /i m"st,*ile se sc"rtea),3 : dat, mai m"lt, c" atO mai r," pentr" +nt+r)ia*i3 L"pta /i-a sc5im$at *inta, n" /i sens"l3 Foarte repede, p"rt,torii de $,r$i l"n0i devin str,ini, D+ntr"n 1el, +n propria lor *ar,3 V,)+nd"-i, erai +nclinat s, cre)i c, venea" dintr-"n *in"t +ndep,rtat3 ocmai asta i s-a +nt+mplat l"i ;"llL J333K Atras la c"rte de c,tre L"dovic al Xl!!-lea, care vroia s, +l cons"lte as"pra "nei a1aceri importante, tinerii c"rteni n" s-a" p"t"t +mpiedica s, n" r+d, v,)+nd"-& pe ero", c" o $ar$, l"n0,, c" o 5ain, care n" se mai p"rta, c" o *in"ta 0rav, /i c" maniere potrivite la vec5ea c"rteE3 +n mod"l cel mai lo0ic, $ar$a, compromis, de6a, se tot sc"rtea), p+n, c+nd, +n s1+r/it, DL"dovic al XlV-lea des1iin*ea), c" tot"l $ar$a en toupet JD*,c,liaEK3 Fra*ii Cart"sieni s+nt sin0"rii care n" a" a$andonatoE J&((HK3 C,ci $iserica, ca +ntotdea"na /i +n con1ormitate c" nat"ra sa, are rep"lsie 1a*, de sc5im$,ri@ odat, acceptate, ea le men*ine c5iar dac, n" mai convin, +n con1ormitate c" o lo0ic, n" mai p"*in evident,3 At"nci c+nd, prin &GC', +ncepe moda Dp,r"l"i arti1icialE, care d"ce c"r+nd la per"ci, apoi la per"cile p"drate, ea se ridic, din no" +mpotriva modei3 %oate sa" n" preot"l s, o1icie)e c" per"ca care +i asc"nde tons"ra8 Acesta a 1ost o$iect"l "nei +nd+r6ite controverse3 %er"cile +/i vor vedea +ns, de trea$, /i, la +ncep"- AC

t"l sec"i"l"i al XN!!!-lea, Constantinopol"l e7porta spre E"ropa Dp,r de capr, l"crat pentr" per"ciE3 Esen*ial"l, +n aceste ca)"ri 1"tile, este e1ectiv d"rata acestor mode s"ccesive, apro7imativ "n secol3 Bar$a care a disp,r"t odat, c" L"dovic al XlV-lea este din no" la mod, a$ia odat, c" romantism"l, apoi ea dispare odat, c" prim"l r,)$oi mondial, prin &'C>3 : s-o *in, a/a o s"t, de ani8 N", pentr" c, din &'GA p,r"l l"n0, $,r$ile /i m"st,*ile a" re+ncep"t s, proli1ere)e3 Nici s, n" e7a0er,m /i nici s, n" minimali),m importan*a t"t"ror acestor l"cr"ri3 +ntr-o An0lie care n" avea &> milioane de loc"itori, prin &A>>, e7ist,, dac, 1isc"l sp"ne adev,r"l, &F> >>> de p"rt,tori de per"ci3 Pi pentr" ca acest mic e7empl" s, re0,seasc, re0"la o$serva*iilor noastre, s, semnal,m "n te7t din &((', 1,r, +ndoial, e7act, la scara Fran*ei +n orice ca). DZ,ranii /i oamenii de r+nd J3 3 3K /i-a" ras totdea"na $ar$a, mai $ine sa" mai prost, /i s-a" p"rtat c" p,r"l dest"l de sc"rt /i 1oarte ne+n0ri6itE&'A3 F,r, a l"a aceast, declara*ie ad literaWm, p"tem 1i si0"ri c, e7ist, /ansa, io data mai m"lt, ca imo$ilitatea s, 1ie de o parte, de cea a ma6orit,*ii, /i mi/carea de alta, de cea a l"7"l"i3

6are ar fi conclu2iaL
oate aceste realit,*i ale vie*ii materiale 2 5ran,, $,"t"ri, loc"in*a, +m$r,c,minte /i, pentr" a +nc5eia, mod, 2 n" s+nt str+ns le0ate +ntre ele, n" sta$ilesc corela*ii pe care ar 1i s"1icient s, le semnal,m o dat, pentr" totdea"na3 A deose$i l"7"l /i mi)eria +nseamn, a 1ace doar "n6prim clasament, mono*fD,33+nc,33 n"3Ude6Xt"lde@ precis prin el +ns"/i3 La drept vor$ind, toate aceste realit,*i n" s+nt n"mai rod"l "nor necesit,*i care constr+n0. om"l se 5r,ne/te, se ad,poste/te, se +m$rac, pentr" c, n" poate altc"mva, dar acestea 1iind sp"@e, el ar p"tea s, se 5r,neasc,, sa se ad,posteasc,, s, se +m$race altc"mva dec+t o 1ace3 Volti6ele repetate ale modei o sp"n +n c5ip DdiacronicE, iar opo)i-H *iile care se mani1est, +n l"me, clip, de clip,, +n

trec"t /i +n pre)ent, +n c5ip DsincronicE de data aceasta3 +n 1apt, n" s+ntem aici n"mai +n domeni"l l"cr"rilor, ci +n cel al Dl"cr"rilor /i c"vintelorE, e7tin)+nd acest din "rm, termen dincolo de sens"l s," o$i/n"it3 Este vor$a de lim$a6e, c" tot ceea ce omdl p"ne +n ele, insin"ea), +n ele, devenind incon/tient pri)onier al lor, +n 1a*a $lid"l"i s," de ore) sa" a 1eliei )ilnice de p+ine, cea de toate )ilele3 !mportant, pentr" a "rm,ri demers"l "nor c,r*i novatoare ca cea a l"i -ano %ra)&'', este +n prim"l r+nd 0+nd"l c, aceste $"n"ri, aceste lim$a6e tre$"ie privite +ntr-"n ansam$l"3 +n cadr"l economiilor +n sens lar0, da, 1,r, disc"*ie3 Al societ,*ilor, da, 1,r, +ndoial,3 Daca6"7"l n" este "n $"n mi6loc de a s"s*ine sa" He[, promova o economie, el este "n mi6loc de a *ine, de a 1ascina o societate, +ns1+r/it, promovea), civili)a*iile, stranii societ,*i anonime de $"n"ri, de sim$ol"ri, de il")ii, de 1antasme, de sc5eme intelect"ale3 3 3 %e sc"rt, p+n, +n str,1"nd"l vie*ii materiale se sta$ile/te o ordine in"til complicat,, +n care intervin s"$+n*eles"rile, +nclina*iile, presi"nile incon/tiente ale economiilor, societ,*ilor, civili)a*iilor3

C"4it(&u& ) DI567A89A :9H'ICI;O8< =68=9 D9 9'98>I9 ?& M9:A;68>I9

ot"l este telinic,99 e1ort"l violent, dar /i e1ort"l raBHa+oF /i rrronMton 6il oamel <fr care ac*ionea), as"pra l"mii e7terioare@ m"ta*iile vioaie pe care le n"mim cam repede revol"*ii Jcea a pra1"l"i de p"/c,, a navi0a*iei de c"rs, l"n0,, a tipar"l"i, a morilor de apa /i v+nt, a prim"l"i ma/inismK, dar /i +m$"n,t,*irile lente ad"se te5nolo0iilor /i "neltelor, ca /i nen"r",6atele0est"ri, desi0"r 1,r, importan*, inovatoare. mannar" care +ntinde panma, miner"l s,p+nd 0aleria, *,ran"l +n "rma pl"0"l"i, 1ierar"l la nicoval, 3 33 oate aceste 0est"ri care s+nt rod"l "nei /tiin*e ac"m"late3 DN"mesc te5nic,, sp"nea -arcel -a"ss, "n3ac* aaad6d onal 3e1icRVR +n 1ond, "n act care implic, travali"l om"l"i as"praRom"l"i, "n c!resa6V +ntreprins, perpet"at de la +ncep"t"l timp"rilor3 e5nica are +n cele din "rm, dimensi"nea istoriei +ns,/i /i prin 1or*a l"cr"rilor +ncetineala acesteia, am$i0"it,*ile acesteia@ ea se e7plic, prin ea /i o e7plica la r+nd"l sa", 1,r, ca aceast, corela*ie sa dea, +ntr-"n sens sa" alt"l, deplin, satis1ac*ie, +n acest domeni" e7tins p+n, la limitele e7treme ale istoriei totale n" e7ist, o ac*i"ne, ci ni7te ac*i"ni m"ltiple /i reveniri m"ltiple, /i Ran0rena6eEW m"ltiple3 C" si0"ran*, n" p istorie lineara3 -aior"l Le1e$vre de Noettes, ale c,r"i l"cr,ri r,m+n admira$ile, 0re/e/te ced+nd materialism"l"i simplist3 N" 5am"l de 0rea$,n, care +n secol"l al !X-lea +nlo-

c"ie/te 5am"l de piept /i spore/te ast1el p"terea de trac*i"ne a cailor, a s"primat pro0resiv sclava6"l "man J-arc Bloc5 se +nscrie +n 1als +mpotriva acestei sc"rt,t"ri e7cesiveKC@ /i n" c+rma de etam$o", care se r,sp+nde/te pornind din m,rile nord"l"i, a pre0,tit +ncep+nd din secol"l al X!!lea, /i mai apoi a asi0"rat avent"ra descoperirilor maritimeH3 ot a/a, p"tem accepta +n cel mai $"n ca) ca pe o $"tad, am")ant, a1irma*ia l"i L3 Q5ite +n le0,t"r, c" oc5elarii care, 0enerali)+nd"-se din secol"l al UXY-eaX +nm"l*ind cititorii, ar 1i a6"tat E l a +n1lorirea intelect"al, a Rena/teriiB, +ntradev,r, ,c+*i al*i 1actori n" s+nt de d"at +n disc"*ie3 Dac, n-ar 1i deo+t tipar"l /i, $"tad, pentr" $"tad,, il"minat"l interior al caselor, care se 0enerali)ea), /i el. iat, ceas"ri 0+/ti0ate pentr" citit /i pentr" scris3 Dar mai ales ar tre$"i cercetate motivele acestei pasi"ni noi pentr" citit /i c"noa/tere, economi/tii ar sp"ne ale Dcererii doriteE de c"no/tin*e. n-a e7istat oare, c" m"lt +nainte de acest $oom al oc5elarilor, +ncep+nd din epoca l"i %etrarca, o c,"tare p,tima/, de man"scrise vec5i8 %e sc"rt, istoria 0eneral, sa", dac, dori*i, societatea +n sens lar0, a av"t +ntotdea"na "n c"v+nt al s," de sp"s +ntr-o de)$atere +n care te5nica n-a 1ost niciodat, sin0"r,3 ;ocietatea, adic, o istorie lent,, s"rd,, complicat,@ o memorie care repet, c" +nc,p,*+nare sol"*iile c"nosc"te, c+/ti0ate, care +ndep,rtea), di1ic"ltatea /i pericol"l de a visa la altceva3 :rice inven*ie care $ate la "/, tre$"ie s, a/tepte ani sa" c5iar secole pentr" a 1i introd"s, +n via*a real,3 E7ist, o in entio, m"lt mai t+r)i" o aplicare (usurpatio' at"nci c+nd societatea a atins 0rad"l dorit de receptivitate3 B"n,oar, +n ce prive/te coasa3 +n secol"l al XlV-lea, ca "rmare a epidemiilor care decimea), :ccident"l, 1c$nitter =od, moartea +narmat, c" o coas,, devine o ima0ine o$sedant,3 Dar aceast, coas, serve/te pe at"nci e7cl"siv la t,iat"l ier$ii de pe pa6i/ti, ea este arareori "nealta cel"i ce recoltea), 0ri"l3 ;picele s+nt t,iate mai din sc"rt sa" mai p"*in sc"rt, la o +n,l*ime mai mare sa" mai mic,, c" secera,

paiele s+nt l,sate +n picioare, iar drept a/tern"t +n 0ra6d"ri se p"n 1r"n)e /i cren0i din p,d"re3 !n ci"da enormei e7pansi"ni, "r$ane, +n ci"da red"cerii E"ropei la o +ntindere c"ltivat, c" 0r+ne (Jer"etreidun" Dcereali)areE, sp"n istoricii 0ermaniK, coasa +nvin"it, c, sc"t"r, 0r+"l n" se 0enerali)ea), +nainte de +ncep"t"l secol"l"i al X!XleaF3 N"mai at"nci nevoia de a mer0e mai repede, posi$ilitatea de a +n0,d"i o an"me risip, de 0r+ne asi0"r, di1")i"nea prioritar, a acestei "nelte rapide3 : s"t, de alte e7emple ar sp"ne acela/i l"cr"3 B"n,oar, ma/ina c" a$"ri inventata c" at+ta vreme +nainte ca ea s, lanse)e revol"*ia ind"strial, Jsa" sa 1ie lansat, de ea8K Red"s, la ea +ns,/i, istoria evenimen*ial, a inven*iilor n" este deci dec+t "n ca$inet catoptric, /i o 1ra), ma0ni1ic, a l"i Henri %irenne, re)"m, dest"l de $ine de)$aterile. DAmerica descoperit, de viOin0i, pierd"t, de +ndat, d"p, descoperire, pentr" c, E"ropa n" avea +nc, nevoie de eaE G3 Ce ar mai 1i de sp"s, dec+t c, te5nica este c+nd acel posibil pe care oamenii, din ra*i"ni mal ales economice /i sociale, dar /i psi5olo0ice n" s+nt +n stare s,-& atin0, /+S/,-& 1oloseasc, dm6p6in@ c+nd acel plafon de care se lovesc, n"*erial,U, Dte5nicE, e1ort"rile lor8 +n acest din "rm, ca), +ntr-o $"na )i pla1on"l cedea),, r"pt"ra te5nic, devine p"nct"l de pornire al "nei accelera6i6L6spide3 C" toate acestea, mi/carea care +nl,t"r, o$stacol"l n" este niciodat, simpla de)voltare intern, a te5nicii sa" a /tiin*ei ca atare, n" +n orice ca), +nainte de secol"l al Xe!XS-lea3

%R:BLE-A CHE!E. ;UR;ELE DE ENER4!E

+ntre secol"l al XV-lea /i al XV!!!-lea om"l disp"ne de 1or*a sa proprie, de cea a animalelor domestice, de v+nt, de apa c"r0,toare, de lemne, de man0al, de c,r$"ne de p,m+nt3 Adic,, de s"rse diverse, modice +nc,, de ener0ie3 Noi o /tim ac"ma, instr"i*i de evenimentele "lterioare, ce pro0res ar 1i +nsemnat an0a6area omenirii pe direc*ia e7ploat,rii c,r$"nel"i de p,m+nt, +ntre$"in*at +n E"ropa +ncep+nd din secol"l al Xl-lea /i al XH-lea /i +n C5ina, d"p, c"m o s"0erea), te7tele, din mileni"l al !V-lea +naintea erei noastre@ mai ales 1olosirea l"i sistematic,, s"$ 1orm, de cocs, +n metal"r0ie3 Dar va 1i nevoie de 1oarte m"lt, vreme pentr" ca oamenii s, rec"noasc, +n c,r$"ne altceva dec+t "n com$"sti$il complementar3 Nici descoperirea cocs"l"i n" atra0e imediat d"p, sine 1olosirea l"i (3

Motorul uman
:m"l, c" m"/c5ii l"i, repre)int, "n motor mediocr"3 -,s"rat, +n cai-p"tere J(F O0 la o +n,l*ime de "n metr", +ntr-o sec"nd,K, p"terea sa este deri)orie. H,2 BU3 s"timi de cal-p"tere, 1a*, de C(2F( s"timi ale "n"i cal de povar,A3 !n &(H', Forest de Belidor s"s*inea c, ar 1i nevoie de ( 6aameni pentr" a +ndeplini m"nca "n"i cal'3 A+FeE[m,s"r,tori. +n &A>>, "n om poate +ntr-o )i Ds, are de la >,H la >,B 5a, sa coseasc, 1+n"l de pe >,F 5a de pa6i/te, s, secere 0r+"l de pe >,C 5a, sa +m$l,teasc, &>> de litri de 0r+"E@ +n mod si0"r, randament"l este sla$&>3 C" toate acestea, s"$ L"dovic al Xl!!-lea, o )i-om este pl,tit, n" c" o /eptime, ci c" 6"m,tate de )i-cal JA /i &G soliK &&@ acest tari1 s"praestimea),, pe drept c"v+nt, m"nca "man,3 C,ci acest motor ne+nsemnat este aproape totdea"na ampli1icat, este adev,rat, +ntr-"n 1el e7trem de varia$il, prin n"meroasele "nelte pe care om"l le-a p"s +n ser- 3 vici"l s,", pe "nele din cele mai +ndep,rtate vremi. @, ciocan, topor, 1er,str,", cle/te, 5+rle* /i prin mo- AA

toarele elementare pe care le p"ne +n mi/care c" propria sa 1ar*,. s1redel, troli", scripete, macara, cric, p+r05ie, pedal,, manivel,, 3str"n03 %entr" "ltimele trei instr"mente, venite c+ndva +n :ccident din !ndia sa" din C5ina, 43 Ha"drico"rt prop"ne o 1orm"l, 1ericit,. Dmotoare "maneE3 Un simpl" scripete +nm"l*e/te ci+SB,F sa" mai m"lt randament"l ener0etic al "n"i om3 +n aceste condi*ii, 4erard Qailter, in0iner /i pro1esor a0re0at de 1i)ic,, socote/te c, p"tereamedie a nio*oL"l"i "man ar tre$"i estimata[VIn- 1"nc*ie de "nealt, gi ar p"tea s, 1ie sta$ilit, +ntre &H /i &G s"timi de cal-p"tere Jscrisoare din CG i"nie &'A>K3 :m"l repre)int,, deci, o serie +ntrea0, de posi$ilit,*i care s+nt n"mai ale l"i3 +ndem+nare, s"ple*e. "n 5amal, la %aris Jm,rt"ria este din &(ACK, ridic, +n spate D0re"t,*i care ar omor+ "n calE&C3 %3 43 %oinsot, +n >'Atni des culti ateurs J&A>GK d, acest s1at "l"itor. DAr 1i 1oarte de dorit ca toate o0oarele sa se poat, l"cra c" 5+rle*"l3 Aceasta m"nc, ar 1i ne+ndoielnic o" m"rit mai avanta6oas, dec+t cea a pl"0"l"i /i aceast, "nealt, este pre1erat, +n m"lte cantoane ale Fran*ei "nde marea deprindere +n m+n"irea ei sc"rtea), c" m"lt l"crarea, c,ci "n sin0"r om poate +ntoarce BA( de metri Jp,tra*iK de p,m+nt, la GF de centimetri ad+ncime, +n cincispre)ece )ile, /i aceast, sin0"r, s,p,t"r, este de a6"ns, +n timp ce ar,t"ra tre$"ie repetat, de patr" r ori +nainte de a p"tea sem,na +n p,m+nt tare@ de altminteri p,m+nt"l n" e niciodat, a/a de $ine +ntors, nici m,r"n*it, c"m este c" 5+rle*"l J 3 3 3 K ;e va vedea c, e o proasta economie s, l"cre)i c" pl"0"l, at"nci c+nd n" ai de c"ltivat "n domeni" considera$il /i aici este principala pricin, pentr" care to*i micii 1ermieri se r"inea), J333K Apoi, este dovedit c, recoltele de pe p,m+nt"rile l"crate +n acest c5ip s+nt de trei ori mai mari dec+t altele3 H+rle*"l care se 1olose/te pentr" l"crat"l o0oarelor tre$"ie s, 1ie cel p"*in de do", ori mai l"n0 /i mai tare dec+t cel 1olosit pentr" 0r,dini@ acesta J333K n-ar *ine la e1ort"rile pe care este silit a le 1ace ca s, ridici p,m+nt"l compact /i ca sa-& ma' r"n*e/ti +ndest"lE&H3

;, n" credem c, avem a 1ace c" o simpla proiec*ie ima0inar,3 Adesea, la sate, *,ranii +/i c"ltiv, lot"rile c" 5+rle*"l /i dac, n", c" ca)ma"a3 Aceasta se n"mea +n secol"l al XV!!!-lea a valori1ica, a m"nci p,m+nt"l Dc" m+naE sa" D a l"cra c" $ra*eleE&B3 %ro$lema ar consta dintr-"n calc"l al re)"ltat"l"i acestei valori1ic,ri a$s"rde, Dc5ine)e/tiE, dac, +n loc ca ea s, 1i 1ost o e7cep*ie, ar 1i constit"it re0"la3 +n aceste condi*ii, ar 1i p"t"t ora/ele occidentale s, s"$)iste, sa" c5iar sa se cree)e8 Pi ce s-ar 1i +nt+mplat c" /eptel"l8 Acest om sin0"r, c" m+inile 0oale, este o pre)en*, monoton, +n C5ina epocii moderne3 Un c,l,tor notea), J&('HK. n" n"mai c, aici m"nca om"l"i Deste cea care cost, cel mai p"*in, dar nici n" este cr"*at, at"nci c+nd s+nt +ncredin*a*i c, ea n" se 1ace +n proast, 1olosin*,E, restric*ie +n a c,rei realitate nimeni n" este o$li0at s, cread,3 :m"l sap,, tra0e pl"0"l +n loc"l $ivol"l"i, distri$"ie apa, mi/c, pompele c" lan*, se sl"6e/te n"mai de r+/ni*, pentr" a )dro$i 0r+nele JDacesta este oc"pa*ia a nen"m,ra*i loc"itoriEK, car, c,l,torii, ridic, poveri enorme, transport, 0re"t,*i +n ec5ili$r" pe o p+r05ie l"n0, de lemn p"rtat, pe "meri, +nv+rte pietrele morilor de 5+rtie, tra0e la edec $,rcile, +n timp ce D+n alte m"lte *,ri se +ntre$"in*ea), pentr" aceasta caiE&F3 %e -arele Canal care d"ce de la Nan0-tse-Oian0 la Bei6in0, cea mai +nalt, ecl"),, n"mit, ien Fi ;a adic, DRe0ina /i ;t,p+na Cer"l"iE n" 1"nc*ionea), prin desc5iderea /i +nc5iderea por*ilor3 B,rcile s+nt ridicate de la "n canal la alt"l c" a6"tor"l "nor troli"ri verticale /i c" o Dm"l*ime de /trean0"ri /i 1r+n05ii trase de o parte /i de alta a canal"l"i de c,itre B>> ori F>> de oameni, ori c5iar de "n n"m,r /i mai mare, d"p, 0re"tatea /i m,rimea $,rciiE3 Dac, a/a sta" l"cr"rile, are oare dreptate p,rintele de -a0aillans, care s"$linia), di1ic"ltatea opera*iei /i pericolele pe care le pre)int,, at"nci c+nd d, ca e7empl" o$icei"l c5ine)ilor de a s,v+r/i Dtot 1el"l de l"cr,ri mecanice c" m"lt mai p"*ine instr"mente /i m"lt mai lesne dee+t noiE8&G3 4emelli Careri, )ece ani mai t+r)i" J&G'FK, se mir, /i el de i"*eala p"rt,-

tor!Ior de sca"ne care mere" alear0, la trap, la 1el de repede ca Dm,r"n*ii cai de artaria &( 3 Un preot ie)"it 1a$ric, la %eOin, +n &GF(, o pomp, de incendi", +n stare s, ar"nce Dapa !a o s"t, de palme +n,l*imeE, prin fora oamenilor /i a v+nt"l"i&A3 Dar c5iar +n !ndia, nori a, Jinstala*iile de iri0areK, teasc"rile de )a5,r /i de "lei s+nt p"se +n mi/care c" atela6e de animale&'3 Pi tot"/i, e7empl" e7trem, +n Iaponia /i +n secol"l al XlX-lea, o ima0ine de ?oO"sai pre)int, "n spectacol aproape de necre)"t. trestia de )a5,r este )dro$ita n"mai c" 1or*a $ra*elor3 %reo*ii ie)"i*i e7plic,, mai departe, +n &(((. D+ntre$area ce prive/te 1olos"l ma/inilor /i animalelor de m"nc, n" este a/a "/or da 5ot,r+t, cel p"*in +ntr-o *ar, "nde p,m+nt"l a$ia dac, a6"n0e pentr" 5rana loc"itorilor s,i3 La ce-ar sl"6i aici ma/ini /i vite de m"nc,8 s, 1ac, o parte dintre loc"itori 1iloso1i/ti MsicN (p$ilosopbistes, +n te7t"l 1rance) N3t3K, alt1el sp"s ne1ac+nd nimica pentr" societate, /i 1,c+nd-o s, poarte povara nevoilor lor, a $"nei lor st,ri, $a +nc, mai r,", ,a cara05ioaselor /i de tot r+s"l idei ale lor3 :amenii no/tri de la *ar, Jie)"i*ii c5ine)i ad"c aceste ar0"menteK a1l+n-d"-se +n prea mare n"m,r sa" lipsi*i 1iind de l"cr" +n c+teva cantoane, se 5ot,r,sc s, plece s, l"cre)e +n artaria mare, +n *in"t"rile de c"r+nd c"prinse, +n care a0ric"lt"ra noastr, 1ace pro0rese3 3 3EC>3 !at, "n l"cr" re)ona$il, d"p, c+te s-ar p,rea3 Este de alt1el adev,rat c, a0ric"lt"ra c5ine), c"noa/te +n acel moment o coloni)are p"ternic,, interna /i e7tern,3 Dar totodat, este nimerit s, sp"nem c, pro0res"l a0ricol era at"nci incapa$il s, *in, pas"l /i mai ales s-o ia +naintea pro0res"l"i demo0ra1ic3 -ai tre$"ie oare s, vor$im +ndel"n0 despre m"nca oamenilor din A1rica nea0ra sa" din !ndii8 +n timp"l c,l,toriei l"i A"ren0 _e$ spre Ca/mir, de +ndat, ce se ivesc primele pante mai ac")ate ale Himalaiei, c,milele tre$"ie desc,rcate. &F2 C> >>> de 5amali le sc5im$,, "nii constr+n/i s, 1ac, aceast, corvoad,, al*ii Datra/i de momeala celor & &> sc")i pentr" &>> de livre 0re"tateEC&3 Risip,,

vor sp"ne "nii3 Economie, c5i$)"in*,, vor 0+ndi al*ii3 La spital"l Bicetre J&(AAK, apa din p"*"ri era scoas, c" &C cai Ddar printr-o +n*eleapt, economie din care iese "n /i mai mare 1olos, p"/c,ria/i p"ternici /i v+n6o/i a" 1ost p"/i +ntre timp la aceasta m"nc,ECC3 Pi c+nd te 0+nde/ti c, tocmai ;e$astien -ercier moralist"l vor$e/te +n 1el"l acesta9 ot a't1el, vom vedea, c5iar /i mai Str)i", +n ora/ele Bra)iliei, sclavii ne0ri +nloc"ind c+nd este nevoie caii, tr,0+nd c" $ra*ele tele0a +nc,rcata din 0re"3 Condi*ia pro0res"l"i este, 1,r, +ndoial,, "n ec5ili$r" re)ona$il +ntre m"nca omnipre)ent, a om"l"i /i celelalte s"rse ener0etice de +nloc"ire3 %ro1it"l este il")ori", at"nci c+nd om"l ie conc"rea), peste m,s"r,, ca +n l"mea antic, /i +n C5ina, "nde ma/inism"l a 1ost p+n, la "rm, $locat de m"nca ie1tin, a oamenilor. sclavii 4reciei /i Romei, ciili'i, prea e1icien*i /i prea n"mero/i, ai C5inei3 +ntradev,r n" e7ista pro0res 1,r, o an"me valori1icare a om"l"i3 De c"m e7ist, o s"rs, de ener0ie, la "n pre* de prod"c*ie dat, tre$"ie s, se p"n, pro$lema ca ea s,-& a6"te sa", /i mai $ine, s,-& +nloc"iasc,3

Gora animal
: +nloc"ire a om"l"i s-a operat 1oarte timp"ri", datorit, animalelor domestice, "n l"7 de alt1el 1oarte prost reparti)at prin l"me3 !storia acestor DmotoareE va 1i mai limpede dac, 1acem de la +ncep"t o deose$ire +ntre L"mea Vec5e /i L"mea No"a3 +n America l"cr"rile par dest"l de simple3 ;in0"ra mo/tenire important, r,mas, de la amerindieni a 1ost lama, Doaia An)ilorE, 5amal dest"l de prost, dar sin0"r"l +n stare sa se adapte)e la aer"l rare1iat al +n,*imilor din Cordilieri3 oate celelalte animale J+n a1ar, de vic"na /i c"rcanK a" venit din E"ropa. $oi, oi, capre, cai, c+ini, or,t,nii3 Dintre toate, cele mai importante pentr" via*a economic, s+nt cat+rii deveni*i pro0resiv camionarii esen*iali, +n a1ar, de America de nord, de an"mite re0i"ni ale Bra)iliei coloniale, /i, +nc, mai '

limpede, de pampa ar0entinian,, +n care c,r"*e c" do", ro*i +nadte, trase de atela6e de $oi, r,m+n mi6loacele de transport cele mai rasp+ndite p+n, +n secol"l al XX-lea3 %e spa*ii +ntinse, caravanele de cat+ri +/i )dr,n0,nesc )"r0,l,ii )0omoto/i, +n No"a ;panie, "nde Ale7ander von H"m$oldt notea),, +n &A>A, importan*a lor pentr" transport"l m,r1"rilor /i a 1ainei de por"m$CH 1,r, de care nici "n ora/, /i mai ales 1oarte $o0at"l -e7ico, n-ar p"tea s, tr,iasc,@ ca /i +n Bra)ilia, "nde A"0"ste de ;aint-Hilaire, martor atent, le vede )ece ani mai t+r)i"3 C" popas"rile /i c" c"loarele sale imp"se, aceast, circ"la*ie are D0,rileE ei de cat+ri, ca la %orto da EstrellaCB, la poalele l"i ;erra do -ar, la por*ile l"i Rio de Ianeiro3 ;t,p+nii convoaielor, acei tropeiros $ra)ilieni, 1inan*ea), prod"c*ia $"m$ac"l"i, /i +n c"r+nd pe cea a ca1elei3 Ei s+nt pionierii "n"i capitalism precoce3 +n vast"l re0at al %er"l"i, +n &((G, F>> >>> de cat+ri s+nt +ntre$"in*a*i +n tra1ic"l de coast, ori de m"nte, +n An)i, sa" pentr" atela6ele de tr,s"r, la Lima3 !mens"l re0at +i import,, poate F> >>> 0 pe an, veni*i din s"d, din pampa ar0entinian,3 Acolo, s"prave05ia*i de la distan*,, ei cresc +n stare s,l$atic,@ peones c,l,ri +i m+n, apoi spre nord, +n ci"rde imense de mai m"lte mii de capete, p+tn, la "o"man /i ;aOia, "nde +ncepe dresa6"l lor plin de cr")ime@ ei a6"n0 p+n, la "rm, 1ie +n %er", 1ie +n Bra)ilia, /i mai ales +n enorm"l t+r0 de la ;oroca$a, +n provincia ;ao %aoloCF3 Aceast, prod"c*ie /i acesLtfrper* evoc,, pentr" -arcel3CC-ti+lon, inH"RtnaUUdeUa"tomo$ile de3 ast,)i D/i pia*a sa intern,, +ntr-"n continent desc1iis motori),riiECG3 Acest comer* este pentr" primitiva Ar0entina o manier, de a se asocia la ar0int"l per"an sa" la a"r"l $ra)ilian@ F>> >>> de cat+ri +n %er", poate tot at+t +n Bra)ilia, cei din No"a ;panie, apoi con-ti0entele 1olosite +n alte p,r*i, +n c,pit,nia de Caracas sa" +n cea de ;anta Fe de Bo0ota, sa" +n America central,, +nseamn, c" si0"rr3n*, de la "n"l la do", milioane de animale, de povar, sa" de SH c,l,rie Jrar de trac*i"neK@ s, )icem "n animal

I @>

O
rt

< -o c

O_

pentr" F sa" !C loc"itori, adic, "n enorm e1ort de ,3 motori)areE p"sa, d"p, ca), +n servici"l metalelor pre*ioase, )a5,r"l"i, por"m$"l"i3 N" e7ista nimic compara$il +n +ntrea0a l"me, a1ara de E"ropa3 Pi c5iar sit"a*ia dm E"ropa poate 1i disc"tat,3 ;pania din &('( la &> milioane de loc"itori Jadic, aproape tot at+t c+t +ntrea0a pop"la*ie a Americii i$ericeK n"m,r, n"mai CF> >>> de cat+riC(3 C5iar dac, cercet,ri mai e7acte vor modi1ica ci1rele Americii, dispropor*ia va rm+ne p"ternic,3 Celelalte animale domestice din E"ropa a" proli1erat /i ele +n L"mea No"a, mai ales $oii /i caii3 Boii, p"/i +n 6"0, t+r,sc d"p, ei 0reoaiele care c" do", ro*i ale pampei, iar +n Bra)ilia colonial, caracteristic"l carro de boi, c" ro*i pline, c" osii sc+rLietoare de lemn3 +n m"lte loc"ri, s,l$,tici*i, ei alc,t"iesc adev,rate cire)i3 A/a se +nt+mpl, +n valea l"i Rio ;ao Francisco, +n Bra)ilia, "nde o Dcivili)a*ie a pieilorE evoc, spectacolele asem,n,toare din pampa ar0entiniana /i din Rio 4rande do ;ol, c" de)m,*"l lor de carne la 0r,tar, cons"mat, aproape cr"da3 +n ceea ce prive/te cal"l, +n ci"da s"praa$"nden*ei, el repre)int,, aici ca pret"tindeni +n l"me, "n 1el de aristocra*ie violenta /i viril,, cea a st,p+niior +/i a acelor peones oare n"n, cire)ile de vite3 +nc, la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea prin pampa 0onesc cei mai "l"itori co?aletLaLl"mii, "auc$os. At"nci c+t 1ace "n cal8 Doi reali@ pa0"$,-n ci"perci3 Un $o" nici m,car n" are pre* comercial@ el este al cel"i care +l prinde c" "n lasso sa" c" bo, las. Un cat+r, tot"/i, se vinde la ;alt, p+na la ' pesosCH3 +ntr"c+t la B"enos Aires "n sclav ne0r" valorea), adesea C>> pesos, L"mea No",, la "n asemenea tari1, p"ne +n valoare om"l, c,r"ia +i livrea), pe deas"pra "n +ntre0 "nivers animalier3 +n L"mea Vec5e, 6oc"rile a" +ncep"t de m"lt3 De "nde, sit"a*ii 1oarte vec5i, complicate3 Nimic mai ra*ional tot"/i, dar a posteriori, de-c+t e7tinderea c,milelor /i dromaderilor +n toate *in"t"rile "scate ale L"mii Vec5i, lan* intermina$il de desert"ri calde /i reci, care mer0 ne+ntrer"pt de la ;a5ara atlantic, p+n, la de/ert"l 4o$i3 De/ert"- 8

iile calde s+nt domeni"l dromader"l"i, animal 1ri0"ros c,r"ia n"-i convin nici *in"t"rile m"ntoase@ desert"rile reci /i m"n*ii s+nt domeni"l c,milei,3 parta6area 1ac+nd"-se de o parte /i de alta a Anatoliei /i !ran"l"i3 A/a c"m sp"ne "n c,l,tor J&G'BK. D%roviden*a a 1,c"t do", soi"ri de c,mile, "n"l pentr" *,rile calde /i alt"l pentr" cele care s+nt A29 reci Dar pentr" a a6"n0e la aceast, +n*eleapt, reparti*ie, a 1ost nevoie de "n proces +ndel"n0at3 8ro, maderul n" a6"n0e +n ;a5ara dec+t +n prea6ma erei noastreH> /i n" se +mp,m+ntene/te aici dec+t odat, c" ara$ii c"ceritori +n secolele al VH-lea /i al VU!-lea, /i c" venirea mai apoi a Dmarilor noma)iE, +n c"rs"l secolelor al Xl-lea /i al Xll-lea3 La r+nd"l ei, c,mila +/i des,v+r/e/te c"ceririle +n direc*ia vest c" a6"tor"l e7pansi"nii t"rce/ti +n Asia -ic, /i Balcani3 Bine+n*eles, c,mila /i dromader"l dep,/esc limitele ariilor respectiveH&@ dromaderii, travers+nd !ran"l, atin0 !ndia, "nde se v+nd la pre*"ri mari ca /i caii@ ei p,tr"nd +n s"d"l ;a5arei, pe li)iera l"mii ne0re "nde +nt+lnesc piro0ile /i potecile str,$,t"te de oamenii c,r,"/i ai acesteia3 : clip,, vor p,tr"nde c5iar spre nord, p+n, +n 4alia merovin0ian,3 +n r,s,rit, c,milele a" c"cerit imper1ect, dar le-a" str,$,t"t p+n, +n secol"l al XlX-lea, *,rile $alcanice3 +n &FC', ele aprovi)iona" armata t"rc, s"$ )id"rile Vienei3 La cel,lalt cap,t al L"mii Vec5i, C5ina de nord este atins, /i ea de e7pansi"nea c,milei3 Aproape de Bei6in0, "n c,ll,tor J&((FK vede, al,t"ri de ni/te roa$e Jt,r,$oan*eK, o c,mil, Dd"c+nd J+n spateK
5l A31

!slam"l a av"t practic M"asi-monopol"l "n"i animal p"ternic pentr" transport"ri locale, pentr" arat, pentr" p"s +n mi/care ro*ile de iri0a*ie Jc" toate c,, +n prea6ma -editeranei m,0,r"/"l +/i o1er, serviciile 3c"nosc"te de 1oarte m"lt, vremeK, +n s1+r/it, pentr" le0,t"rile la mare distan*,, prin caravane ale ;a5arei, :rient"l"i Apropiat, Asiei centrale, de +nscris toate la activ"l "n"i vec5i capitalism sprintenHH3 Pi dromaderii /i c,milele ri-SF dic, +nc,rc,t"ri dest"l de mari, (>> de livre pen-

tr" animalele cele mai p"*in viR"roaRe, A>> dest"l de 1recvent J+n +mpre6"rimile ora/"l"i Er)er"mK, & >>> p+n, la & F>> +ntre a$ri) /i !stan$"l, d"p, "n doc"ment din &(>AHB3 Este vor$a evident de livre D"/oareE, s"$ F>> de 0rame@ +nc,rc,t"ra medie se sta$ile/te "rosso modo la B sa" F c5intale de-a+e noastre3 : caravan, de G >>> de c,mile +nseamn, de la C B>> la H >>> de tone, adic,, c" mas"rile acelor timp"ri +nc,rc,t"ra a B sa" G cor,$ii respecta$ile3 !slam"l, st,p+n J/i pentr" m"lt, vremeK al t"t"ror com"nica*iilor interne ale L"mii Vec5i a 0,sit +n aceast, "nealt, element"l decisiv al +nt+iet,*ii sale comerciale3 +n ce prive/te $o"l J/i, pe l+n0, el, $ivol"l /i )e$"K, el s-a r,sp+ndit prin toat, L"mea Vec5e oprit n"mai +n nord de c,tre p,d"rea si$eriana, domeni" al ren"l"i Js,l$atic sa" domesticitK /i, mai la s"d, de c,tre p,d"rea tropical,, mai ales +n A1rica, "nde m"sca *e*e +i st,vile/te dr"m"l3 +n !ndia, "nde 1ace c+teodat, pe rentier"l, iat,-&, tot"/i, +n6"0at la o coti0,, tr,0+nd o calea/ca da"rit,, +nv+rtrnd o moar,, +nc,lecat de "n soldat, $a c5iar de "n senior3 Convoaie enorme, care n"m,r, p+n, la &> >>> de animale "n"l, transport, aici c5iar 0r+"l sa" ore)"l, s"$ cond"cerea c,r,v,narilor din ci"data cast, a murilor. At"nci c+nd s+nt ataca*i, ace/tia, /i $,r$a*ii /i 1emeile, se ap,r, tr,0+nd c" arc"l3 Dar dac, do", asemenea caravane se +ncr"ci/ea), pe dr"m"rile +n0"ste ale !ndiei de nord, m,r0inite de copaci /i de )id"ri, aceste 1l"vii tre$"ie l,sate s, se sc"r0, pe r+nd, +nt+i ]"n"l, apoi cel,lalt@ c+t prive/te c,l,torii, ei s+nt $loca*i timp de do", sa" trei )ile, 1,r, ca sa poat, +nainta sa" da +napoi, +n mi6loc"l vitelor HF3 Ace/ti $oi indieni s+nt prost 5r,ni*i, n" /ti" ce +nseamn, 0ra6d"l3 C+t prive/te $ivol"l din C5ina, animal c" m"lt mai rar, este adev,rat c, el m"nce/te p"*in, dar m,n+nca /i mai p"*in@ practic tre$"ie s, se desc"rce sin0"r@ cam s,l$atic, el este 1oarte sperios at"nci c+nd +nt+lne/te str,ini3 Un spectacol o$i/n"it, mai ales +n E"ropa. o perec5e de $oi +n 6"0@ +n "rma lor, +nc, ast,)i Jca +n 4alicia spaniol,K, cai "i de lemn c" ro*i pline3 '

Bo"l poate 1i /i +n5,mat ca "n cal. a/a procedea), 6apone)ii /i c5ine)ii J5am c" pieptar, Dn" de coarneEK /i c+teodat, e"ropenii din nord J5am c" 0re$,narK3 Ca animal de trac*i"ne, $o"l are posi$ilit,*i imense3 Alonso de HerreraHG, a0ronom spaniol a c,r"i carte apare +n &F&H, este avocat"l atela6elor de $oi, adversar"l cat+rilor. ace/tia mer0 mai repede, dar ceilal*i ar, mai ad+nc, mai economic3 Dimpotriv,, +n Fran*a, C5arles Estienne /i Iean Lie$a"t +nal*, osanale, cal"l"i. DN" 1ac at+ta trei $oi $"ni, dintre cei mai de soi din Bo"r$on-nais sa" din Fore), c+t 1ace "n cal $"n din France Jse +n*ele0e Ddin !le-de-FranceEK sa" din Bea"ceE, scri" ei +n &FGBH(3 Francois f"esnaL reia, +n &(FA, vec5ea disc"*ie. pe vremea l"i, o a0ric"lt"r, capitalist,, 1olosind caii, +nl,t"ra o a0ric"lt"r, tradi*ional, care 1olosea mai ales $oiiHA3 D"p, m,s"r,tori 1,c"te ast,)i, cal"l are o p"tere de trac*i"ne e0al, c" cea a $o"l"i3 Dar l"+nd +n seam, toate elementele, cal"l este mai rapid, )i"a l"i de m"nc, este mai l"n0,, dar el m,n+nc, mai m"lt /i, at"nci c+nd +m$,tr+ne/te, se deprecia), c" m"lt mai m"lt dec+t $o"l sortit t,ierii3 Fac+nd, deci, toate socotelile, la m"nc, e0ala, $o"l revine c" H>k mai sc"mp dec+t rival"l s,"3 +n %olonia, +n secol"l al XV!!-lea, o "nitate 1olosit, pentr" m,s"rarea p,-m+nt"l"i coresp"ndea s"pra1e*ei pe care o p"tea l"cra "n cal sa" o perec5e de $oi3 -R CaOil este i"n vec5ii aotor aii istoriei3 !n Fran*a el este pre)ent din neolitic, a/a c"m o dovede/te marele 3os"ar de cai descoperit la ;dl"tre, +n apropiere de -con, /i care se +ntinde pe mai m"lt de "n 5ectar@ +l 0,sim +n E0ipt din secol"l al XV!!!-lea +3e3n3 /i traversea), ;a5ara +n epoca roman,3 ;-ar p"tea s, 1ie ori0inar din re0i"nile care +ncon6oar, poarta D)"n0ariei din c5iar inima Asiei8 +n orice ca), el este at+t de r,sp+ndit +n spa*i"l e"ropean, +nc+t +n secolele al XV!-lea /i al XV!!-lea e3n3 +nt+lnim cai s,l$atici, sa" mai e7act re+ntors9 la starea de6s,l$,ticie, +n p,d"rile /i cr+n0"rile 4ermaniei c1e nord-vestR +n m"n*ii elve*ieni, +n Alsacia, +n Vos0i3 +n &F(G, "n carto0ra1, Daniel ;peO+e '(vor$e/te despre ace/ti cai s,l$atici D+n p,d"rile

vas0iene, +nm"l*ind"-se, 5r,n+nd"-se ei sin0"ri +n tot timp"l an"l"i, iarna, se ad,postesc pe s"$ stei"ri J333K C+t se poate de s,l$atici, a" mers"l toarte *eap,n pe stei"rile +n0"ste /i l"necoaseEH'3 Avem a 1ace, deci, c" "n vec5i e"ropean3 Aceast, 1amiliaritate m"ltisec"lar, a +n0,d"it p"nerea la p"nct pro0resiv, a 5arna/ament"l"i J5am c" 0re$enar, +n secol"l al !X-lea +n :ccident, /i, mai devreme sa" mai t+r)i", /a, sc,ri, ),$al,, 1r+", 5am"ri, +n5,mat"l mai m"ltor perec5i +n lan*, potcoaveK3 %e vremea Romei, prost +n5,mat J5am"l c" pieptar, 1,r, 0re$enar, 0+t"ie animal"lK oal"l n" p"tea s, tra0, dec+t o +nc,rc,t"r, relativ "/oar, /i n" 1,cea, la m"nc,, mai m"lt dec+t B sclavi3 !at-,& +ns, +n secol"l aii XH-lea, dintr-o dat, ameliorat, ca "n motor ad"s la de patr" sa" cinci ori p"terea sa, datorit, 5am"l"i c" 0re$enar3 %+n, at"nci animal de r,)$oi, el +ncepe s, 6oace "n 1oarte mare rol la 0r,pat, la arat /i +n transport"ri3 Aceast, important, trans1ormare se inte0rea), +ntr-o serie de alte m"ta*ii. cre/terea demo0ra1ic,, di1")i"nea pl"0"l"i 0re", r,sp+ndirea +n re0i"nea de nord a asolament"l"i trienal, m,rirea randamentelor, +n1lorire evidenta a E"ropei septentrionale3 ot"/i, reparti*ia cal"l"i r,m+ne ine0ala3 +n C5ina 2 relativ p"*ini cai. DA$ia dac, i-am v,)"t, sp"ne p,rintele de Las Cortes J&GCGK, +n re0at"6 C5anc5in1", /i s+nt vite mici, c" pas sc"rt@ ei n" +i potcovesc /i n" 1olosesc pinteni3 Peile lor, ),$alele lor n" s+nt la 1el c" ale noastre J!n secol"l al XV!!!-lea +nc,, e7ist, /ei de lemn, simple s1ori +n Ioc de 1r+S"K3 Am v,)"t p"*in mai m"l*i +n Dre0ateleE F"c5ins" /i Canton, dar niciodat, +n n"m,r mare3 -i-a" sp"s c, +n m"n*i s+nt m"l*i cai +ntor/i la via*, s,l$atic, /i pe care a" o$icei s,-i prind, /i s,-i +m$l+n)easc,EB>3 C+t prive/te cat+-rii, e7ist, p"*ini /i ei s+nt sim*itor mai mici, sp"ne "n alt c,l,tor, c" toate c, se v+nd mai sc"mp dec+t caii pentr" c, se 5r,nesc mai "/or /i ra$d, mai $ine o$osealaB&3 Dac, +n C5ina "n c,l,tor vrea sa 1ac, dr"m"l c,lare, el tre$"ie s,-/i alea0, de la plecare "n animal $"n@ el n"-& va mai p"tea sc5im$a, sc5im$"rile de po/t, 1iind e7cl"siv +n 'A

servici"l +mp,rat"l"i3 ;ol"*ia +n*eleapt, ram+ne lectica, "/oar,, rapid,, con1orta$il,, p"rtata de A oameni care se sc5im$,3 De alt1el, transport"l $a0a6elor /i m,r1"rilor, admira$il or0ani)at prin ni/te $iro"ri "nde este de a6"ns sa le dep"i Jle re0,se/ti apoi la sosire, +ntr-"n $iro" asem,n,torK, se 1ace 1recvent pe spinarea oamenilor sa" c" ni/te c,r"cioare c" o roat, pe care le +mpin0 "n"l sa" doi oameni, mai rar c" a6"tor"l cat+rilor sa" m,0arilor de samarBC3 F,r, +ndoial,, se poate sp"ne c, D+mp,iat"l C5inei este cel mai p"ternic prin6 din l"me +n c,l,rimeE /i -a0aillans, +n &GGA, avansea), ci1re +n aparen*, precise. HA' >>> de cai pentr" armat,, &(F >>> pentr" po/t,, re)erva*i servici"l"i s"veran"l"i +n !mperi"3 +n ci"da acest"i 1apt, +n &G'>, +n timp"l "nei e7pedi*ii +mpotriva 5an"l"i el"*ilor, to*i caii pe care partic"larii, 1ie ei c5iar mandarini, +i posed, la %eOin s+nt rec5i)i*iona*i pentr" armat,BB3 Ne p"tem +ntre$a tot"/i dac, s"p"/ii +mp,rat"l"i, to*i la "n loc, posed, c" m"lt mai m"l*i dec+t s"veran"l lor3 +ntradev,r, a1ar, de c+teva e7cep*ii Jm,r"n*ii cai din ;eci"an, de e7empl"K aprovi)ionarea C5inei c" cai este asi0"rat, din e7terior, prin t+r0"rile speciale or0ani)ate la 1rontierele -on0oliei /i -anci"riei. t+r0"rile de la ?a-Niian ori ?"an0 -in, sa", +ncep+nd din &BG(, din +mpre6"rimile F" ;"n-"l"i BF3 Dar d"p, o in1orma*ie de la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!!-lea, ac5i)i*iile imperiale din aceste t+r0"ri ar 1i de ( >>> de cai pe an, cele Dale seniorilor, mandarinilor civili /i militariE /i ale rest"l"i pop"la*iei "rc+nd doar la Dde do", sa" trei ori acest n"m,rE3 Adic, la ma7im"m CA >>> de cai pe an, c"mp,ra*i din nord3 Este p"*in3 Caii s+nt /i mai rari +n !ndia sa" +n A1rica nea0r,3 Adev,rate o$iecte de mare l"7, caii marocani se sc5im$, +n ;"dan pe pra1 de a"r, pe 1ilde/, pe sclavi. &C sclavi pentr" "n cal, la +ncep"t"l secol"l"i al XV!-lea@ mai t+r)i" valora" +nc, F sclaviBG3 Din :rm"), pornesc la dr"m spre !ndii 1lote +nc,rcate c" cai c"mp,ra*i +n %ersia3 +n 4oa, "n cal se vindea p+n, la F>> pardoes, adic, & >>> de r"pii

de-ale -arel"i -o0ol, +n t+mp ce "` sclav t+n,r se pre*"ia la C>2H> pardoesOE. C"m avea +ns, s, tr,iasc,, 1,r, or) /i ov,), acest cal c"mp,rat la "n pre* at+t de mare8 DDrept 5ran, da" cailor, scrie avernier +n &GGB, "n soi de $o$ mare /i col*os pe care-& s1arm, +ntre do"a pietre mici de moar, pe care-& las, apoi de se moaie +n ap,, c,ci t,ria l"i 1ace mist"irea prea l"n0,3 Da" din acest $o$ cailor seara /i diminea*a@ le da" de +n05it do", livre de )a5,r ne0r" pe care +l 1r,m+nt, +n tot at+ta 1,in, /i o livr, de "nt 1,c"t cocoloa/e mici pe care le v+r, pe 0+t"l lor@ d"p, care +i spal, c" 0ri6a pe $ot, pentr", c, ei a" sc+r$, de aceast, m+ncare3 +n timp"l )ilei, n" le da" dec+t "nele ier$"ri de pe c+mp, pe care le sm"l0 c" r,d,cin, /i a" 0ri6, de !e spal, s, n" r,m+n, p,m+nt sa" nisipEBA, +n Iaponia, "nde ve5ic"lele s+nt +n mod o$i/n"it trase de $oi JcoreeniK, cal"l este mai ales animal"l de c,l,rie ale no$ililor3 +n re0i"nea m"s"lmana, cal"l repre)int, aristocra*ia animalier,3 El este 1or*a de i)$ire a !slam"l"i, aproape de la ori0inile acest"ia, /i +ntr-o m,-- s"r, /i mai +nsemnat, d"p, primele sale mari s"ccese3 %rin &F'>, 4iovanni Botero rec"noa/te s"perioritatea cavaleriei vala5e, "n0"re/ti, polone)e, t"rce/ti. DDac, ei te-a" r"pt, n" po*i sa le scapi 1"0ind, iar dac, ei s-a" r,sp+ndit s"$ atac"l t,", n" vei p"tea sa-i "rm,re/ti, c,ci asemeni /oimilor, ori se n,p"stesc peste tine, ori pier dintr-o dat,E B' 3 %e deas"pra, )ona !slam"l"i este plin, de cai. "n c,l,tor J&G'BK vede +n %ersia caravane de & >>> de capeteF>3 !mperi"l otoman, +n &FAF, +nseamn,, din p"nct de vedere militar, B> >>> de cai +n Asia, &>> >>> +n E"ropa@ %ersia ostil,, d"p, sp"sele "n"i am$asador, ar poseda A> >>>F&3 A/adar, Dparc"riE impresionante3 De 1apt, Asia oc"p, prim"l loc +n prod"c*ia cail"l"i de r,)$oi, a/a c"m o dovede/te c5iar /i spectacol"l pe care-& o1er, ora/"l ;c"tari, "nde se ad"n, "ria/e convoaie de cai@ ei a6"n0 apoi c" navele la !stan$"lFC3 !n secol"l al XlXS-Iea +nc,, 5eop5ile 4a"tier se e7ta)ia), at"nci c+nd, ia !stan$"l, vede "n n"m,r at+t de mare de p"r s+n0e de Ned6, Hed6a),

?"rdistan3 C" toate acestea, +n 1a*a de$arcader"l"i JF& 1a*a +n 1a*, c" ;c"tariK sta*ionea), Dtot soi"l de 1iacre t"rce/tiE, ara$ale, Dc,r"*e a"rite /i vopsiteE, acoperite 3,c" p+n), prins, pe ni/te cerc"riE, dar trase Dde $ivoli ne0ri sa" de $oi 0ri-ar0intiiEFH 3 +ntr-adev,r, cal"l, +n secol"l al XlX-lea, este +nc, re)ervat soldat"l"i, $o0at"l"i, +ntre$"in*,rilor no$ile3 Desi0"r, mai s+nt la !stan$"l /i ni/te cai p"/i s, +nv+rt, morile@ /i, +n Balcanii de vest, cai m,r"n*i, Dpotcovi*iE c" placi metalice +n Ioc de potcoave, asi0"r, transport"rile3 Dar ace/tia s+nt servitorimea3 N" despre asemenea cai sp"nea, mai ieri, +n &AA&, "n c,l,tor c,, +n -aroc, la -a)a0an, valora" B>2F> de d"ca*i, "n sclav ne0r" de &A ani 2 &G d"ca*i, "n copil 2 ( FB3 +n Asia mic,, a$ia d"n, 3prim"l r,)$oi mondial, prin &'C>, cal"l a +nloc"it $o"l /i c,miSa !a arat3 +n 1a*a acest"i "nivers de cavaleri, E"ropa s-a dovedit +nceat, +n ce prive/te de)voltarea propriilor res"rse3 E7perien*a a costat-o3 D"p, $,t,lia de la %oitiers J(HCK pentr" a se ap,ra /i a s"pravie*"i, ea a 1ost silit, s,-/i m,reasc, n"m,r"l de cai /i cavaleri. marele destrier, pe care +l +ncalec, cavaler"l armat la l"pt,, palefroi, care +l poart, +n )ilele o$i/n"ite, si v"l0ar"l roussin, cal"l valet"l"i s,"3 De partea !slam"l"i, ca /i de cea a cre/tinism"l"i, este vor$a aici despre "n e1ort de r,)$oi, c" p"nctele l"i de tensi"ne, c+teodat, c" momentele l"i de r,0a)3 Bir"in*a elve*ienilor as"pra cavaleriei l"i Carol emerar"l a marcat +n :ccident o revenire la in1anterie, la s"li*a/i /i3 +n c"r+nd, la arc5e$")ieri3 &l tercio, Dre0iment"lE ,de in1anterie spaniol din secol"l al XV!-lea, repre)int, tri"m1"l pedestra/"l"i3 La 1el, de partea t"rceasc,, ienicer"l insta"rea), domnia soldat"l"i 1,r, cal3 Al,t"ri de el, cavaleria t"rceasc, a spa5iilor r,m+ne tot"/i important,, m"lt, vreme incompara$il s"perioar, cavaleriilor :ccident"l"i3 A+n E"ropa caii buni se v+nd la pre*"l a"r"l"i3 C+nd Cosimo de -edici, reinstalat la Floren*a +n &FH&, creea), o 0ard, de C >>> de cavaIeri, aceast, splendoare ostentativ, +l r"inea),3 +n &FA>, cavaleria spaniol, 1or*ea), ritm"l 1acilei c"ceriri a

B c

%ort"0aliei, dar imediat d"cele de Al$a se pl+n0e de lipsa de cai /i de c,r"*e3 %en"ria se men*ine +n secol"l "rm,tor, +n timp"l r,)$oi"l"i din Catalonia de e7empl" J&GB>2&GF'K, /i +n tot timp"l domniei l"i L"dovic al XlV-lea c+nd armata 1rance), depindea de cei C> >>> sa" H> >>> de cai ce se p"tea" c"mp,ra +n str,in,tate, an de an3 :r0ani)area 5er05eliilor 1rance)e de c,tre L"dovic al XlV-lea, c" c"mp,r,t"ri sistematice de etaloni +n Fri)onia, :landa, Danemarca /i Bar$ariaFF, n-a +ndep,rtat nevoia de a rec"r0e la cai str,ini, de-a l"n0"l +ntre0"l"i secol al XV!!!-leaFG3 Caii $"ni se cre/tea" la Napoli /i +n Andal")ia. caii mari de Napoli, cei m,r"n*i de ;pania3 Dar nimeni n" /i-i p"tea proc"ra, c5iar pl,tind pire* de a"r, 1,r, $"n,voin*a re0el"i Neapol"l"i sa" a re0el"i ;paniei3 Bine+n*eles, contra$anda era activ, din am+ndo", p,r*ile. pe 1rontiera catalan, pas,sador de ca alls +n1r"nta c5iar tr,)netele !nc5i)i*iei, c,reia i se +ncredin*ea), aceast, ac*i"ne de s"-S- prave05ere3 re$"ie s, 1ii 1oarte $o0at, +n orice ca), c"m este marc5i)"l de -antova, ca s, ai a0en*i proprii care s, prospecte)e pie*ele, +n Castilia /i p+n, +n "rcia /i +n A1rica de Nord, pen- R tr" a c"mp,ra cai $"ni, c+ini de ras,, /oimiF(3 Adesea, marele d"ce de oscana, ale c,r"i 0alere Jcele ale :rdin"l"i ;1+nt"l"i Pte1an, 1ondat +n &FGCK practic, pirateria +n -editerana, 1ace servicii corsarilor ma05re$ieni +n sc5im$"l "nor dar"ri con-st+nd din cai $"niFA3 +n secol"l al XV !-lea, le0,t"rile c" A1rica de Nord devin mai lesnicioase /i cai D$er$eriE, la 1el de $"ni ca cei ara$i, de$arca*i la -arsilia, se v+nd c"rent +n t+r0"rile din Bea"caire3 C"r+nd An0lia, +ncep+nd c" domnia l"i Henric al Vl!!-lea, apoi Fran*a, de pe vremea l"i L"dovic al XlV-lea, /i 4ermania, "nde 5er05eliile se +nm"l*esc +n secol"l al XV!!!-lea, vor +ncerca cre/terea de cai p"r-s+n0e, pornind de la cai ara$i de importF'3 DDin ei Jcaii ara$iK, e7plic, B"11on, se tra0, 1ie de-a drept"l, 1ie mi6locit, cei mai 1r"mo/i cai din l"meE3 +n :ccident s-a +nre0istrat, de asemenea, o ameliorare pro0resiv, a raselor3 Pi o cre/tere a /eptel"l"i3 La +ncep"t"l secol"l"i al &E-

XV!!!-lea, cavaleria a"striac,, care permite s"ccesele 1"l0er,toare ale prin*"l"i E"0en mpotri aO t"rcilor, s-a n,sc"t +n parte ca "rmare a acestor pro0rese3 Concomitent c" s"ccesele occidentale +n ce prive/te cre/terea cailor de c,l,rie pentr" cavalerie, se e7tinde 1olosirea cal"l"i de trac*i"ne, indispensa$il pentr" aprovi)ionarea armatei /i pentr" transport"l pieselor de artilerie3 +n &FA>, armata d"cel"i de Al$a, care invadea), %ort"0alia, +naintea), rapid datorit, rec5i)i*ion,rii "n"i mare n"m,r de c,r"*eG>3 +nc, +n septem$rie &B'B, armata l"i Carol al VU!-lea "imea pop"la*ia !taliei c" artileria ei de campanie, ale c,rei piese de1ila" +ntr-"n tempo vioi, trase n" de $oi, ci de cai mari Dt"n/i 1ran*")e/te, 1,r, coad, /i 1,r, "rec5iEG&3 Un man"al de pe vremea l"i L"dovic al X!!!-leaGC 1ace o en"merare a tot ce tre$"ie pentr" deplasarea "nei tr"pe de C> >>> de oameni, prev,)"ta c" artilerie, +ntre altele, "n n"m,r "ria/ de cai. pentr" "stensilele $"c,tar"l"i, $a0a6ele /i vesela di1eri*ilor o1i*eri, "neltele 1ierar"l"i de campanie, cele ale d"l05er"l"i, pentr" l,)ile c5ir"r0"l"i, dar mai ales pentr" piesele de artilerie /i pentr" m"ni*ia lor3 Cele mai mari, cele de $aterie, cer n" mai p"*in de CF de cai pentr" a c,ra piesa +ns,/i /i o d")in, cel p"*in pentr" p"l$erea /i 05i"lelele ei3 ;+nt m"nci potrivite pentr" caii mari din nord care se e7port, spre s"d, din ce +n ce mai m"lt3 -ilan"l, cel p"*in de la +ncep"t"l secol"l"i al XV!lea, +i c"mp,r, de la ne0"storii 0ermani@ Fran*a, de la misi*ii evrei din -et)@ Lan0"edoc"l +i ca"t,@ )onele c" cresc,torii se preci)ea), +n Fran*a. Bretania, Normandia Jt+r0"l de la 4"i$raLK, Limo"sin, I"ra333 N" /tim dac, +n secol"l al XV!!!-lea pre*"l cailor a sc,)"t relativ3 ot"/i s-a +nre0istrat at"nci o dotare, o s"pradotare a E"ropei3 +n An0lia, la +ncep"t"l secol"l"i al XlX-lea, 5o*ii /i 0a)dele de 5o*i de cai s+nt, ca atare, o cate0orie social,3 +n a6"n"l Revol"*iei, Lavoisier socote/te c, +n Fran*a e7ist, H milioane de $oi /i & (A> >>> de cai, dintre care & FG> >>> s+nt oc"pa*i +n a0ric"lt"r, Jceva &H mai m"lt de 'G> >>> +n re0i"nile +n care s+nt "tili-

)a*i n"mai cai, G>> >>> acolo "nde m"nca este 1,c"t, /i de $oiKGA3 Ci1ra aceasta prive/te o Fran*, de CF de milioane de loc"itori3 La propor*ii e0ale, E"ropa ar disp"ne de "n parc de &B milioane de

4-44-Capacitatea .osuni de o9: in locul citatfin ;oisseau de F;ris4 9ec<e .sura de capacitate de apro=i.ati9 "5") ^ Re>iuni unde se cresc cai ? Tir> @ 8 ? TTr> i.portant @ 5 AB3C Re>iuni unde se ar cu caii D A -Es Re>iuni Fn corp se arG cu ^=-^^ caii i cu ;oii D H

CREP EREA CA!L:R <N FRANZA C:LULU! AL XV!!!-Oa3

notat: &3 re"iunile n care se cresc caiC C3 limitele apro5imati e inuturilor de nord,esl, inuturile o"oarelor desc$ise, ale asolaO tului trienal, ale marilor piee de o 2 7i ale ntrebuinrii predo, ante a calului la arat. Aceste dou 2one sini limpede definite, e5ista 2one de compensate (Honnandia, Pura, Alsacia'. n afara !ei de nord,est, aratul se face de obicei cu atelaIe de boi. &5cepii i oarea caQirului: ?ru cnce, o parte din >an"uedoc 7i 8aup$ine,

/i CB milioane de $oi3 Este o ci1r, de +nscris .ctiv"l p"terii sale3 i E"ropa cat+r"l are /i el rost"l l"i, +n a0ric"lspanioI,, +n Lan0"edoc, +n alte p,r*i3 f"iM"e- &>B

el, de cat+ri Dal c,ror pre* dep,/e/te adesea pe cel al cailorEGB /i, c"nosc+nd n"m,r"l cat+rilor /i cat+r0iilor, mi/carea a1acerilor pe care le 1ac ace/tia, "n istoric ded"ce de aici ritm"rile vie*ii economice din %rovence +n secol"l al XV!!-leaGF3 !n s1+r/it, c,r"*ele nep"t+nd trece Alpii dec+t pe an"mite dr"m"ri privile0iate, ca cel al Brenner"i"i, celelalte s+nt domeni"l e7cl"siv al transport"rilor c" cat+ri@ se sp"ne c5iar despre aceste animale, la ;"se /i +n toate celelalte popas"ri de cat+ri din Alpi, c, ele s+nt "randes oiures, mari ve5ic"le, mari mi6loace de transport3 %rintre re0i"nile importante pentr" cre/terea m,0arilor /i cat+rilor tre$"ie semnalat, %oito", +n Fran*a3 N" e7ista "n sin0"r ora/ care, +n ceea ce prive/te aprovi)ionarea de 1iecare )i, le0,t"rile sale interne, r,dvanele /i c,r"*ele l"i s, n" depind, de cai3 %rin &(A', %aris"l n"m,r, +n 6"r de C& >>> de caiGG3 Este o mas, care tre$"ie mere" re+nnoit,3 Convoaiele sosesc 1,r, +ncetare, oitures de c$e, an5, c"m li se sp"ne, adic, /ir"ri de &>2&C animale, "n"l le0at de coada cel"i precedent, c" o p,t"r, pe spinare /i av+nd +n p,r*i, +n bat,fi ane, "n soi de 5"l"$e3 Era" str+n/i spre ;aint-Victor sa" pe Dmonta0neE J+n,l*imea de laK ;ainte-4ene-vieve /i m"lt, vreme a e7istat "n t+r0 de cai pe r"e ;aintHonore3 +n a1ar, de d"minici c+nd ni/te am$arca*i"ni ("alintes sa" bac$ots', n" totdea"na si0"re, care poarta m"l*imea de 0"r,-casc, p+n, la ;evres sa" ;aint-Clo"d, ;ena n" serve/te pentr" transport"ri +n com"n, de alt1el M"asi-ine7istente3 %entr" cine se 0r,$e/te, mi6loc"l e7trem este tr,s"ra3JIRa s1+r/i-t"l secoil"l"i, do", mii de tr,s"ri proaste c"treier, ora/"l, trase de cai sco/i la re1orm,, m+nate de vi)itii sp"rca*i la 0"r, /i care tre$"ie s, scoat, )ilnic din p"n0, C> de so"s Dpentr" a c,p,taE drept"l s, circ"le pe caldarimE3 >es embarras de ?aris, +nc"rc,t"rile pe care le na/te +m$"l)eala ora/"l"i s+nt cele$re de pe at"nci /i avem despre ele mii de m,rt"rii concrete3 %e $"rta 0oal, Jadic, diminea*aK SF sp"ne "n pari)ian, tr,s"rile s+nt asc"lt,toare@ spre

ran de 7ea2*c2 8or9e:te, $n Pro8ence de 2nde este

n) s+nt mai 0re" de stap+nit, seara s+nt n,r,@eE3 Pi de ne0,sit +n orele de v+r1, a/a c"m se +mpl, spre do", ceas"ri d"p, amia),, vremea ne"rilorE. DDesc5i)i "/a 1iacr"l"i@ de pe partea lalt,, o alt, persoan, 1ace la 1el@ ea se s"ie, t" @"i3 J%e "rm,K tre$"ie s, te d"ci la comisar Jde i*ieK ca s, 5ot,rasc, el a c"i rm+neE3 La aceste po*i vedea o calea/ca a"rit, $locat, de "n 1iacare se t+r+ie +ncet +n 1a*a ei, c" pa/i m,r"n*i, 6re)it, acoperit c" o piele ars,, /i care +n loc de miri are sc+nd"riEG(3 !" este oare vec5i"l %aris, acest p,ien6eni/ de 2i +n0"ste, m,r0inite adesea de oase sordide +n pop"la*ia s-a 0r,m,dit +ntr-at+t +nc+t L"dovic fV-lea s-a op"s e7tinderii ora/"l"i Jprin orin*a din &G(CK, adev,rat"l vinovat pentr" te 0+t"iri de circ"la*ie8 %aris"l este la 1el ca pe +ea l"i L"dovic al Xl-lea3 ;, 1i av"t nevoie n cataclism, care sa /tear0, vec5i"l ora/ de pe p,m+nt"l"i, a/a c"m a 1ost pentr" Londra ini"l din &GGG, pentr" Lisa$ona c"trem"r"l de @nt din &(FF8 Este ideea pe oare o atin0e +n ,t ;e$astien -ercier at"nci o+nd, evoc+nd disrea, mai devreme sa" mai t+r)i", Dinevita$ilaE ris"l"i, vor$e/te de Lisa$ona, t+r0 +ntins /i +n care trei min"te a" 1ost de a6"ns ca sa d,Dceea ce m+inilor omene/ti le-ar 1i tre$"it i vreme s, do$oare J33 3K :ra/"l s-a ridicat @ /i mindr"EGA3 i +n lar0"l lor pe dr"m"l de la %aris la Ver@ /i +napoi, alear0, tr,s"ri trase de cai sl,@i, dar m+na*i 1,r, mena6amente D1oarte sc+r,d"/i*iE3 Ace/tia s+nt Dt"r$a*iiE3 De alt1el ailles este *in"t"l cailorE3 E7ist, +ntre ei +/i deose$ire ca +ntre loc"itorii ora/"l"i. "nii $ine 5r,ni*i, $ine cresc"*i J33 3K, al*ii J3 3 3K de +ntristare JcareK car, n"mai vale*i de la /i provinciali3 3 ,"6:. .tacol"l ar 1i acela/i la ;anOt-%eters$"r0, la a3 Ca s,-& c"no/ti ar 1i de a6"ns sa "rm,re/ti )ile plim$,rile /i c"rsele l"i ;am"el %epLs .a/ca de pia*,, pe timp"l l"i Carol al !!-lea3 &>G

-ai t+r)i", %cpLs +/i va +n0,d"i l"7"l "nei tr,s"ri personale3 E 0re" s, ne +nc5ip"im ce +nseamn, aceste pro$leme ale transport"l"i de m,r1"ri, ca /i de persoane3 B"n,oar,, toate ora/ele s+nt pline de 0ra6d"ri3 %otcovar"l are o cas, ar,toas,, $ine plasat,. oarec"m ec5ivalen*a 0ara6"l"i 3de ast,)i3 ;a n" "it,m nici pro$lema aprovi)ion,rii c" ov,), paie, 1+n3 La %aris, cel c,r"ia n"-i place s, simt, mireasma 1+n"l"i proasp,t cosit n" c"noa/te, scrie ;e$astien -ercier +n &(AA, cel mai pl,c"t dintre par1"m"ri@ c"i +i place aceast, mireasm, s, se d"c, de do", ori pe sapt,m+n, spre %orte dSEn-1er Jea e7ist, /i ast,)i la s"d"l pie*ii Den1ert-Roc5erea"K3 Acolo s+nt /ir"ri l"n0i de c,r"*e, +nc,rcate v+r1 de 1+n@ ele J3 33K a/teapt, c"mp,r,torii J33 3K F"rni)orii caselor c" calea/ca s+nt acolo, cer-cet+nd calitatea ier$ii@ ei sm"l0 deodat, "n smoc de 1+n, +l pip,ie, +l ad"lmec,, +l mestec, +n 0"r,, s+nt pa5arnicii cailor doamnei marc5i)eE(>3 Dar marea cale de aprovi)ionare r,m+ne ;ena3 : am-$arca*ie +nc,rcat, c" 1+n la $ord"l c,reia i)$"cnise "n 1oc, a0,*+nd"-se +n arc"rile D%od"l"i micE (?etit,?ont', a dat 1oc caselor de pe el /i loc"in*elor vecine, la CA aprilie &G&A(&3 La Londra, 1+n"l se c"mp,r, la pia*,, imediat l+n0, D$arieraE de la Q5itec5apel3 La 1el la A"0s$"r0, dac, 6"dec,m d"p, marea p+n), care repre)int, cele patr" anotimp"ri@ +n t+r0"l %erlac5pllat), +n secol"l al XV!-lea, vedem acolo, +n octom$rie, al,t"ri de v+nat /i de stivele de lemne pentr" iarn,, 0r,me)ile de 1+n pe care le ad"c ni/te *,rani3 !ar o ima0ine din N"rn$er0 ne arat, pe ne0"stor"l am$"lant care pe o t,r,$oian*, a scos !a v+n)are paiele de care a" nevoie 0ra6d"rile ora/"l"i3

Motoare $idraulice, motoare eoliene

:dat, c" secolele al Xl-lea, al XH-lea /i al X!!!-lea, :ccident"l c"noa/te prima sa revol"*ie mecanic,3 Revol"*ie8 re$"ie s, +n*ele0em ansam$l"l trans1orm,rilor pe care le-a implicat +nm"l*irea S( morilor de ap, /i de v+nt3 Aceste Dmotoare pri-

mareE s+nt 1,r, +ndoial, de p"tere modic,, de C2F C% pentr" o roat, mi/cata de ap,(C, c+teodat, F, cel m"lt &>, pentr" aripile "nei mori de v+nt3 Dar, +ntr-o economie prost aprovi)ionat, c" ener0ie, ele repre)int, "n spor de p"tere considera$il3 Ele a" 6"cat "n an"mit rol +n prima cre/tere a E"ropei3 -ai vec5e, moara de ap, are o importan*, c" m"lt mai mare dec+t cea pe care o are eoliana3 Ea n" depinde de $,taia nere0"lat, a v+nt"ll"i, ci de ap,, +n 0eneral mai p"*in capricioas,3 Ea este r,sp+ndit, pe o arie mai lar0,, datorit, vec5imii ei, datorit, m"l*imii de 1l"vii /i n"ri, de ia)"ri, de deriva*ii, de aped"cte icare pot p"ne +n mi/care o roat, c" palete sa" c" ci"t"ri3 ;, n" "itam 1olosirea direct, a 1ir"l"i apei de c,tre morile l"ntre, la %aris, pe ;ena, la o"lo"se, pe 4arona, etc3 ;, n" "it,m nici 1or*a mareelor, p"s, la contri$"*ie adesea, +n !slam ca /i +n :ccident, c5iar acolo "nde ele s+nt ne+nsemnate3 !n la0"na Veae*iei, "n c,l,tor 1rance) se e7ta)ia), J&FHHK +n 1a*a sin0"rei -3mori 5idra"lice pe care o poate vedea +n ins"la -"rano, mi/cat, Dde apa m,rii pe o strad,, c+nd marea cre/te ori descre/teE(H3 %rima moar, de ap, a 1ost ori)ontal,, "n 1el de t"r$ina elementara. se sp"ne c+teodat, moar, "receasc Jc,ci ea apare +n 4recia antic,K sa" scan, dina Jc,ci ea se men*ine m"lt, vreme +n ;candinav+aK3 ! s-ar p"tea sp"ne tot at+t de $ine c5ine)easc,, sa" corsican,, sa" $ra)ilian,, sa" 6apone),, sa" din ins"llele Feroe, sa" din Asia central,, c,ci moara 5idra"lic, +/i vede de l"cr" +n toate aceste re0i"ni, de la ca) ila ca), p+n, +n secol"l al XV!!!-lea sa" all XX-lea, la ori)ontal,, de)volc+nd +n acest ca) o 1or*, elementar, dt s, mi/te ncet o moar, de 0r,"n*e3 N" e nimic de mirare +n 1apt"l c, +nt+lnim asemenea ro*i primitive, +n Boeimia, +nc, +n secol"l al XV!-lea, sa", +n Romnia, prim &AF>3 Aproape de Berc5tes0aden, mori de aices ip, c" paiete, a" /i 1"nc*ionat p+n, prin &'C>3 :pera*iaU9i 0emal,E a 1ost ridic66reaR"i6a6Werticala,[pe care o reai+)e+)S+ri0+nerii romani +nc, &>A

clin secol"l ! +3e3n3 -i/carea transmisii prin an0rena6e este convertit, ori)ontal +n 1olos"l 1inal al morii, care se +nv+rte de alt1el de cinci ori mai repede deo+t roata motrice@ are loc aici o dem"ltiplicare3 Aceste prime motoare n" s+nt totdea"na r"dimentare3 Aproape de Arles, la Barle0al, ar5eolo0ii a" descoperit admira$ile instala*ii romane, "n aped"ct de mai m"lt de &> Om, pe care apa vine +n cond"ct, s"$ presi"ne, av+nd la cap,t &A ro*i s"ccesive, adev,rate motoare +n serie3 C" toate acestea, rasp+ndirea acestor instala*ii romane tardive osce limitat,@ ele se +nt+lnesc +n c+teva p"ncte din !mperi" /i servesc n"mai la m,cinarea 0ri"l"i3 Dar revol"*ia din secolele al X!!lea /i al Xl!!-lea n" se m"l*"me/te s, sporeasc, n"m,r"l ro*ilor 5idra"lice@ ea e7tinde 1olosirea lorS +n alte domenii3 Cistercienii le-a" r,sp+ndit +n acela/i timp c" 1or6ele +n Fran*a, +n An0lia, +n Danemarca3 rec secolele. n" mai e7ist, "n sin0"r sat +n E"ropa, de la Atlantic p+n, +n -oscovia, -oare s, n" ai$, morar"l l"i /i o roat, +nv+rtind"-se pe 1ir"l apei, a1ar, doar dac, o canali)are n" ad"ce apa la "n p"nct mai +nalt de c,dere3 Utili),rile ro*ii 5idra"l6ceU s-a" +nm"l*it. ea mi/c, ma56rile care s1arm, minere"rile, ciocanele 0rele care lovesc 1ier"l 1or6at, pil"0ele enorme de la pi"a de $,t"t *es,t"rile, 1oaleie 1ier,riilor3 Pi pompele /i ro*ile de tocil, pentr" asc"*it c"*itele, /i morile de ar0,sit /i no" n,sc"tele mori de 5+rtie3 re$"ie s, ad,"0,m 1er,steaiele3 mecanice, 6oa0,rele,3care Dapar3 +nc, din secol"l al Xl!!-lea, Ec "p, c"m o dovede/te "n croc5i", de prin &CHF, al ci"dat"l"i Din0inerE care a 1ost Villard de Honneco"rt3 :dat, c" e7traordinar"l av+nt al minerit"l"i din secol"l al XV-lea, cele mai 1r"moase mori l"crea), pentr" mine. troli"ri pentr" scos co/"rile c" minere" J/i c" mi/care reversi$il,K, ma/ini p"ternice pentr" aerisirea 0aleriilor sa" pentr" pomparea apei prin noria, prin lan*"ri c" c,"/e sa" c5iar prin pompe aspirante /i 1"lante, post"ri de pilota6 "nde p+r05ii de manevra +n0,d"ie p"nerea +n mi/care a "nor mecanisme /i ele complicate /i care vor contin"a SS sa 1ie "tili)ate, aproape aidoma, p+n, +n secol"l al

XV!-lea, c5iar dincolo de el3 Aceste admira$ile mecanisme Jale c,ror ro*i enorme a" c+teodat, p+n, la &> metri +n diametr"K apar +n 1oarte 1r"moasele plan/e ale l"cr,rii l"i 4eor0 A0ricola, 8e re metaltica JBasel, &FFGK, care re)"m, l"cr,rile anterioare, ad"c+nd"-le la )i3 +n ce prive/te 6oa0,r"l, maiele de pi",, +n ce prive/te ciocan"l /i 1oalele 1ierarilor, pro$lema era trans1ormarea "nei mi/c,ri circ"lare +ntr-o mi/care alternativ,, care a devenit c" p"tin*, prin 1olosirea ar$orilor c" came3 Despre an0rena6ele necesan +n acest scop s-ar p"tea scrie, /i s-a /i scris, o carte +ntrea0,3 L"cr"l "imitor, din p"nct"l nostr" de vedere, este c, lemn"l a +n0,d"it aceste sol"*ii, dintre cele mai complicate3 ot"/i, "rma s, mai treac, +nc, vreme pentr" ca aceste capodopere de mecanic, s, devin, pentr" contemporani "n spectacol 1amiliar3 At"nci c+nd a" prile6"l s, le +nt+lneasc,, ei s+nt "imi*i, le admir,, p+n, 1oarte t+r)i"3 C+nd Bart5elemL IolL, +n &G>H, traversea), masiv"l I"ra +ndrept+nd"-se spre 4eneva, el remarc, la ie/irea lac"l"i ;ilan spre valea NeLrolles morile care prel"crea), Dlemn"l de pin /i de $rad care se ar"nc, de s"s la poalele m"n*ilor cei pr,p,stio/i, pl,c"t me/te/"0 de la care, printr-o sin0"r, roat, pe care o +nv+rte/te apa, p"rced mai m"lte mi/c,ri de 6os +n s"s /i dimpotriv, Js+nt cele pe care le 1ace 6oa0,r"lK, lemnele +naintea), s"$ aceasta, pe m,s"r, ce ea l"crea),, J333K /i "n alt copac "rmea), +n loc, c" at+ta or+nd"ial,, ca /i c+nd aceasta s-ar 1ace de m+inile om"l"iE(B3 Este evident c, spectacol"l r,m+ne tot"/i neo$i/n"it, demn de a 1i0"ra +n relatarea c,l,toriei3 -oara a devenit, c" toate acestea, o "nealt, "niversal,, a/a 1el +nc+t 1or*a r+"rilor, 1olosit, inte0ral sa" n", se imp"ne pret"tindeni, imperativ,3 :ra/ele Dind"strialeE J/i pe at"nci care dintre ele n" era8K se adaptea), la r+", se apropie de el, disciplinea), apa c"r0,toare, ia" +n1,*i/area "nor ora/e pe 6"m,tate vene*iene, cel p"*in de-a l"n0"l a trei sa" patr" str,)i caracteristice3 Acesta este ca)"l, tipic, al ora/"l"i roLes@ Bar-le-D"c are /i el o strad, a ta$acilor, spre care a a$,t"t V

apele r+"l"i s,"@ C5lons, ora/ de postav"ri a 1,c"t la 1el c" -arna peste care trece "n pod n"mit al celor cinci moriK /i tot a/a ora/"l Reims c" Vesle@ Colmar"l c" r+"l &&&@ o"lo"se c" 4arona, pe apele c,reia apare 1oarte de timp"ri" /i pentr" 1oarte m"lt, vreme o 1lotil, de moulins ( nefs", Dmori c" $arca)E, adic, $,rci pe care l"crea), ro*i 5idra"lice c5iar pe 1ir"l apei@ %ra0a, care s-a a/e)at pe mai m"lte cot"ri ale -oldavei3 N"rn$er0"l, datorit, r+"l"i %e0nit), e7ploatea), n"meroase ro*i +n interior"l )id"rilor /i )ona sa r"ral, din apropiere J&A> se mai +nv+rtea" +nc, +n &'>>K3 La %aris /i +n 6"r"l %aris"l"i, vreo do",)eci de mori de v+nt a6"t, /i ele, dar, c5iar pres"p"n+nd c, atmos1era calm, n" le opre/te nici m,car o sin0"r, )i pe an, ele n" da" toate la "n loc dec+t a do",)ecea parte din 1,inrL pe care o cons"m, $r"tarii pari)ieni3 & C>> de mori 5idra"lice J+n cea mai mare parte pentr" m,cinat 0ri"lK l"crea), de-a l"n0"l ;enei, pe :ise, -arna /i pe r+"ri mici ca Nvette /i Bievre Jpe care s-a instalat, +n &GG( man"1act"ra re0al, a 4o$elinilor3 -,r"ntele c"rs"ri de ap, a" +n apropierea i)voarelor avanta6"l de a 1i +ntradev,r doar arareori prinse de 05ea*, pe timp"l iernii3 Este aceast, acaparare a morilor de c,tre ora/e, +n linii mari, doar o a do"a etap,8 +n te)a sa +nc, inedit,, Ro$ert %5ilippe descrie 1a)a precedent,, prima di1")i"ne a morilor, care se instalea),, d"p, re0"li pe care le imp"ne apa ce "rmea), a 1i 1olosit, +n c+mp, aproape de satele +n care ener0ia se +nr,d,cinea), ast1el, /i pentr" secole3 lIVloara, c" prioritate menit, s, )dro$easc, 0ri"l, a tost +n acel moment instr"ment"l esen*ial al eco, nomiei domeniale. W;enior"l este cel care 5ot,r,/te constr"irea ei, c"mp,r, pietrele de moar,, d, lemn"l, piatra@ *,ranii vin c" m"nca lor3 Economia domeniai, constit"ie o serie de "nit,*i de $a),, +n stare sa-/i satis1ac, sin0"re propriile nevoi3 Dar economia de sc5im$, concentr+nd m,r1"rile /i redistri$"ind"-le, l"crea), +n 1avoarea ora/elor /i a6"n0e p+n, la "rm, la ora/e, /i ea +/i imp"ne propri"l sistem, s"prap"s cel"i precedent, /i creea),

no2a densitate a -orilor rsp2n;$nd -2ltiplelor sale e7i0en*e(F3 -oara, +n cele din "rm,, este "n 1el de "nitate de m,s"ra standard pentr" "tilarea ener0etica a E"ropei preind"striale3 Vom +n*ele0e at"nci /i vom 0"sta re1lec*ia "n"i medic calator, ?,mp1er, din Qest1alia, care 1,c+nd escal, la &G'> +ntr-o mic, ins"l, din 0ol1"l ;iam, vrea s, dea o idee despre de$it"l 1l"vi"l"i. dest"l de $o0at, sp"ne el, pentr" ca s, +nv+rt, trei mori(G3 La s1+r/it"l secol"l"i al XN!!!-lea, +n 4ali*ia devenit, a"striac,, pentr" C >>> de le05e p,trate /i C milioane de loc"itori, o statistic, d, F CBH de mori de ap, J/i n"mai &C de v+ntK3 Ci1r, prodi0ioas, la o prim, vedere, dar 8omesda0 Boo#, +n &>AG, semnalea), F GCB de mori pentr" n"mai H >>> de com"nit,*i, la s"d de ;evern /i rent((, /i este de a6"ns s, 1ii atent la nen"m,ratele ro*i mici, care se v,d +n at+tea ta$lo"ri, desene, plan"ri de ora/e, pentr", a +n*ele0e c+t era" ele de 0enerali)ate3 +n orice ca),@ dac, propor*ia +ntre morile de apa /i pop"la*ie este , pret"tindeni cea din %olonia, ar tre$"i ca +n a6"n"l revol"*iei ind"striale s, avem G> >>> +n Fran*a- * /i +n 6"r de F>> >>>2G>> >>> +n E"ropa3 +ntr-"n articol metic"los /i tot at+t de str,l"cit, ] d"p, p,rerea mea, ca /i articol"l clasic al l"i -arc Bloc5 c" privire la moara de ap,, L3 -aOOai con1irm, c" apro7ima*ie aceste ci1re. DF>> >>>2 G>> >>> de mori, ec5ivalente c" "n milion /i 6"m,tate sa" c" trei milioane C%E3 Calc"lele sale pornesc de la +nvoielile dintre proprietarii de p,-m+nt /i *,rani@ de la dimensi"nea ro*ilor JC2H m +n diametr"K /i de la n"m,r"l de palete sa" c,"/e pe care le a" Jcam do",)eci +n medieK@ de la cantitatea de 1,ina o$*in"t, +ntr-o or, Jde ordin"l a C> de Oilo0rame pentr" 1iecare perec5e de pietre)< de la n"m,r"l de ro*i pe care le are 1iecare moar, J&,C sa" mai m"lteK@ de la o compara*ie +ntre morile Est"l"i /i Vest"l"i e"ropean, +n linii mari ana-loa0e, cel p"*in +n ce prive/te morile de 0r+"@ de la propor*ia aproape constant, +ntre morile de ap, /i pop"la*ie J+n -edie, pentr" ca)"ri si0"re, &2C'K3 N"m,r"l de -ori sa2 dimensi"nea ro*ilor &&C

motrice m,rind"-se +n ritm"l cre/terii pop"la*iei, ar 1i vor$a, +n linii mari, de o d"$lare a "tila6"l"i motric +ntre secol"l al Xll-lea /i al XV!!lea3 Fiecare sat are, +n principi", moara sa3 Acolo "nde, +n lipsa v+nt"l"i sa" a apei c"r0,toare e7ploata$ile, c"m se +nt+mpl, +n c+mpia "n0"reasc,, aceast, moar, n" poate 1i pret"tindeni 5idra"lic,, moara mi/cat, de cai /i c5iar moara de m+n,, r+/ni*a, o +nloc"iesc('3 -oara de L+n* a ap,r"t c" m"lt mai t+r)i" dec+t roata 5idra"lic,3 %+n, mai ieri se credea c, este ori0inar, din C5ina@ mai verosimil, pare versi"nea d"p, care ea ar 1i venit din *in"t"rile +nalte ale !ran"l"i sa" din i$et3 !n !ran, mori de v+nt l"crea), +nc, din secol"l al Vll-lea e3n3, +n mod si0"r +n secol"l al !X-lea, animate de p+n)e verticale, +n,l*ate pe o roat, care, aceasta, se mi/c, la ori)ontal,3 !nv+rtirea ro*ii, transmis, "n"i a7 central, p"ne +n mi/care r+/nitoarele care )dro$esc 0r,"n*ele3 Nimic mai simpl". n" e nevoie ca moara s, 1ie orientat,, ea se a1l, mere" +n $,taia v+nt"l"i3 Un alt avanta6. le0,t"ra +ntre mi/carea eolienei /i cea a r+/nitoarelor n" cere nici "n an0rena6 de transmisie3 %ro$lema, +ntradev,r, +n ca)"l "nei mori de 0r+", este tot"/iUUmig3carea "nei r+/nitoare care se +nv+rte la ori)ontal,, a umbltoarei, mola crsati$, /i care )dro$e/te $o$"l pe o piatr, imo$il,, 2actoarea Jsa" stt, toarea', a/e)at, dedes"$t"l ei3 -"s"lmanii ar 1i r,sp+ndit aceste mori spre C5ina /i spre -editerana3 arra0ona, la mar0inea de nord a ;paniei m"s"lmane, ar 1i av"t mori de v+nt +nc, din secol"l al X-!eaA>3 Dar n" /tim c"m se +nv+rtea" ele3 C,ci +n :ccident marea avent"r, 2 spre deose$ire de ceea ce s-a petrec"t +n C5ina, "nde moara se va +nv+rti, timp de secole, la ori)ontal, 2 este trans1ormarea eolienei +ntr-o roat, ridicat, +n plan vertical, d"p, c5ip"l a ceea ce s-a +nt+mplat c" morile de ap,3 !n0inerii sp"n c, modi1icarea a 1ost 0enial,, iar p"terea m,rit, 1oarte m"lt3 Aceast, moar, de model no", crea*ie +n sine, este cea care SH se va r,sp+ndi +n l"mea cre/tin,3

;tat"tele ora/"l"i Arles +i +nre0istrea), pre2ena +n secol"l al XH-lea3 +n aceea/i epoca, ea e7ist, +n An0lia /i +n Flandre3 +n secol"l al Xl!!-lea, Fran*a +ntrea0, o recep*ionea),3 +n cel de-al X!Vlea, ea este +n %olonia /i +n -oscovia, c,ci 4ermania le-a transmis-o3 Un mic am,n"nt. cr"cia*ii n-a" 0,sit morile de v+nt +n ;iria, c"m s-a sp"s@ ei s+nt cei care le-a" ad"s acoloA&3 Decala6ele s+nt m"lte, dar, +n 0eneral, E"ropa de nord a 1ost mai precoce, dec+t cea de s"d3 -oara de v+nt a6"n0e ast1el t+r)i" +n an"mite re0i"ni ale ;paniei, +n special +n -anc5a, a/a +nc+t, ne sp"ne "n istoric, spaima l"i Don f"i6ote este 1oarte 1ireasc,. ace/ti mon/tri "ria/i s+nt pentr" el inedi*i3 N" la 1el sta" l"cr"rile +n !talia. +n &H&', +n 4nfernul l"i Dante, ;atan +ntinde $ra*e imense come un molin c$e ii
r

-oara de v+nt, mai costisitoare +n ce prive/te +ntre*inerea dec+t con0enera sa, este mi oneroas, la m"nc, e0al,, +n special at"nci c+nd e 1olosit, la m,cinat3 Dar ea are alte +ntre$"in*,ri3 +n Z,rile de 6os, rol"l ma6or al +ipmolen,ului, +nc, din se col"l al XV-lea J/i +nc, /i mai m"lt d"p, &G>>K, este s, mi/te lan*"rile c" 0,le*i, c" c,"/e, care sleiesc apa de pe sol /i o vars, +n canaleAH3 Ea va 1i ast1el "na din armele reconM"istei perseverente a p,m+nt"rilor Z,rilor de 6os, +n spatele di0"rilor, aproape de mare /i +n l"n0"l lac"rilor care s-a" 1ormat +n t"r$,riile prea m"lt e7ploatate +n trec"t, +nc, "n motiv pentr" care :landa este patria moilor de v+nt. ea se sit"ea), +n centr"l ariei aco. 6erite de v+nt"rile permanente de vest dintre Atlant+c /rBi+ttca3VV 33 R %rimar, moara +n ansam$l" pivotea), pe ea +ns,/i, pentr" a-/i orienta aripile pe direc*ia v+nt"l"i, ca morile din Bretania n"mite c$andeliers, Ds1e/niceE, den"mire caracteristic,3 +ntrea0a moar, este montat, pe "n st+lp centrai9 Jpe o $a$,K /i o $ar, de orientare Jc+rma, oi/tea, pro*ap"l moriiK +n0,d"ie pivotarea ansam$l"l"i3 +ntr"c+t randament"l aripilor cre/te c" c+t s+nt ridicate mai s"s deas"pra sol"l"i, capt+nd ast1el v+nt"l cel mai p"ternic, mecanism"l an0rena6elor /i r+/nitoarelor se ad,pos-

cento "ira 6R .

teste +n partea s"perioar, a constr"c*iei Jde "nde necesitatea "n"i dispo)itiv de "rcat saciiK3 Un mic detali". a7"l aripilor n" este niciodat, strict ori)ontal, +nclinarea se re0lea), +n 1"nc*ie de necesitate3 ;c5emele Jc"m s+nt cele ale l"i Rarnelli, &FAAK, morile +nc, e7istente ne +n0,d"ie s, +n*ele0em aceste mecanisme simple. transmisia mi/c,rii, sistemele de 1r+nare, posi$ilitatea de a +nloc"i o perec5e central, de r+/nitoare c" do", perec5i laterale 3 33 Ar 1i doar p"*in mai complicat s, e7plicam 1"nc*ionarea "n"i +ipmolen care captea), +n partea de s"s a morii 1or*a motric, /i o retransmite la $a),, acolo "nde 1"nc*ionea), lan*"l c" c,"/e, care 6oac, rol"l "nei pompe3 -i/carea se transmite printr-"n Dar$oreE, prin st+lp"il, prin catar0"l central sco$it3 Apar, prin "rmare, c+teva di1ic"lt,*i, de alt1el n" de netrec"t, at"nci c+nd acest +ipmolen este la nevoie retrans1ormat pentr" a macin, 0r+ne3 Dest"l de devreme, c" si0"ran*, +n secol"l al XV!-lea, datorit, in0inerilor dlande)i, se r,sp+nde/te o moar, c" turn: partea de s"s a constr"c*iei, sin0"ra mo$il,, este cea care sc5im$a direc*ia aripilor3 Di1ic"ltatea, la aceste mori n"mite "neori Dc" c,ma/,E Jc,ci ele amintesc, v,)"te de departe, de "n *,ran +m$r,cat c" c,m,/oaia l"iK, este de a +nlesni mi/carea DcaloteiE pe partea 1i7, a morii, 0ra*ie "nor s,nii de lemn sa" "nor r"lmen*i, de diverse concep*ii3 +n,"ntr", pro$lemele ce tre$"ie re)olvate ram +n acelea/i. c"m s, coman)i, c"m s, opre/ti mi/carea aripilor, c"*n sa manevre)i palele acestora, c"m s, asi0"ri, +ncep+nd c" Dsc"t"r,toareaE Jteica, cop,i*aK, co$or+rea lent, a $oa$elor care traversea), prin 0+rlici masa pietrei s"perioare care se +nv+rte, a r+/nitoarei aler0,toare, /i pro$lem, de $a),, c"m s, Dr,storniE, c" a6"tor"l "nor an0rena6e, mi/carea, care tre$"ie s, treac, de la plan"l vertical al aripilor la plan"l ori)ontal al r+/nitoarelor3 +ntr-"n 1el mai 0eneral, marele pro0res a 1ost descoperirea c, "n sin0"r motor, o sin0"r, roat, 2 indi1erent dac, este vor$a de o moar, de ap,

sa" de v+nt 2 poate s, transmit, mi/carea sa mai m"ltor "nelte. n" o sin0"r, r+/nitoare, ci do", sa" trei r+/nitoare@ n" "n 6oa0,r, ci "n 6oa0,r /i "n $aros@ n" "n pil"0 ci "n /ir +ntre0, ca +n acel model c"rios Jdin irolK care D$ateE 0r+"l +n loc s,-& macineAF J+n acest ca), )dro$it a$ia, 0r+"l 1olose/te la prepararea "nei p+ini inte0rale, "n 1el de t"rt, mai de0ra$, dec+t p+ineK3

?n2ele: ca2ul flotelor europene

Nici vor$, s, ridic,m aici +ntrea0a pro$lem, a velat"rii navelor, ci doar s, ne +nc5ip"im ener0ia pe care p+n)a o p"ne +n servici"l oamenilor, "n"l din cele mai p"ternice motoare care st, la dispo)i*ia lor3 E,7ernpl"l E"ropei dovede/te acest l"cr" 1,r, 0re/3 %rin &G>>, +n servici"l sa" se 0,sesc nave comerciale c" "n tona6 de G>>2(>> >>> tone metrice Jm,s"r, pe care o 1olosim +n contin"are, repre)ent+nd "n metr" c"$ sa" o 0re"tate de & >>> O0K, ci1r, avansat, c" re)ervele de ")an*,, 7i pe deasupra un ordin de mrime. Dar, d"p,3 o statistic, serioas,, +ntocmit, +n Fran*a, 1,r, +ndoial, +n &(AG2&(A(, 1lota e"ropean, a6"n0e +n a6"n"l Revol"*iei, la F SH(C >C' toneAG. vol"m"l s," s-a m,rit poate de cinci ori +n do", secole3 ;ocotind, +n medie, trei c,l,torii pe an, acest tona6 ar repre)enta "n tra1ic de &> >>> >>> de tone, tra1ic"l "n"i port mare de ast,)i3 N" p"tem ded"ce din ci1rele de mai s"s p"terea motoarelor eoliene care deplasea), aceste vol"me, c" relativa si0"ran*, pe care am avea-o +n ca)"l "nei 1lote de car0o"ri c" a$"ri3 Este adev,rat c, prin &AB>, pe vremea c+nd coe7ista" nave c" p+n)e /i nave c" a$"ri, se estima c,, la tona6 e0al, vapor"l 1ace servici"l a circa cinci veliere3 Flota e"ropean, ar repre)enta, prin "rmare, G2(>> >>> de tone de car0o"ri c" a$"ri, sa" cel p"*in ec5ivalent"l lor, /i p"tem risca o ci1r, Jdeloc si0"r,K, +ntre &F> >>> /i CHH >>> C%@ +n 1"nc*ie de $a)a de calc"l 2 o treime sa" "n s1ert de C% 2 p"terea necesar,, prin &AB>, pentr" pro-

p2lsarea 2nei tone -arine= #r tre92i s ->ri-

1oarte m"lt aceast, ci1r, pentr" a incl"de +n calc"l 1lotele de r,)$oiA(3

>emnul, surs 2ilnic de ener"ie

Ast,)i, calc"lele privitoare la ener0ie las, de o parte m"nca animalelor /i, +ntr-"n an"me 1el, m"nca man"al, a oamenilor@ adesea /i lemn"l c" derivatele l"i3 Dar, +nainte de secol"l al XV!!!-lea, lemn"l, prim"l printre materialele de ") c"rent, este o s"rs, important, de ener0ie3 Civili)a*iile anterioare secol"l"i al XV!!!-lea s+nt civili)a*ii ale lemn"l"i /i ale c,r$"nel"i de lemn, a/a c"m cele din secol"l al XlX-lea vor 1i civili)a*ii ale c,r$"nel"i mineral3 Ceea ce se +nt+mpl, +n E"ropa ne-o dovede/te pe deplin3 Lemn"l de*ine o pondere mare +n conatr"c*ii, c5iar +n constr"c*iile de piatr,@ din lemn s+nt 1a$ricate mi6loacele de transport terestre /i maritime, ma/inile /i "neltele, p,r*ile lor metalice av+nd o pondere mic,@ din lemn s+nt 1a$ricate r,)$oaiele de *es"t /i v+rtelni*ele@ teasc"rile /i pompele, la 1el ca /i cea mai mare parte a "neltelor pentr" arat@ mai este +nc, +n ") "n pl"0 +n +ntre0ime din lemn iar cel 0enerali)at are de cele mai m"lte ori "n $r,)dar de lemn +nt,rit c" o lam, s"$*ire de 1ier3 N" e7ist, "n spectacol mai e7traordinar dec+t an0rena6ele complicate ale c,ror piese, toate de lemn, se +m$"c, per1ect /i pe care le p"tem vedea la De"tsc5es -"se"m, m")e"l te5nicii de la -"nc5en3 -ai s+nt e7p"se acolo /i c+teva orolo0ii din secol"l al XV!!!-lea, 1a$ricate +n %,d"rea Nea0r,, ale c,ror roti*e s+nt de lemn /i, pies, mai rar,, "n ceas-o" care, /i el, n" 1olose/te dec+t acest material 1ra0il3 :mnipre)en*a lemn"l"i a av"t +n trec"t consecin*e considera$ile3 E"ropa, at+t de $ine +n)estrat, din p"nct de vedere 1orestier, a 0,sit aici "n"l din temei"rile p"terii sale3 Fa*, de ea, pe termen, l"n0, !slam"l a 1ost minat de pen"ria res"rselor sale &&( 1orestiere /i de ep"i)area lor pro0resiv,AA3

?r $ndoial, aici ar tre92i s, ne interese;e n"mai lemn"l care prin ardere se trans1orm, direct +n ener0ie pentr" +nc,l)irea caselor, pentr" ind"striile care 1olosesc 1oc"l, t"rn,torii, 1a$ricile de $ere, ra1in,rii, sticl,rii, *i0l,rii /i ateliere de car$oni1icare, iar pe deas"pra ocnele de sare care 1olosesc adesea +nc,l)irea3 Dar n" n"mai c, disponi$ilit,*ile de lemn pentr" 1oc s+nt limitate de c,tre celelalte "tili),ri ale lemn"l"i, dar acestea /i determin, +ntr-o mare m,s"r, 1a$ricarea t"t"ror instr"mentelor prod"c,toare de ener0ie3 :m"l se 1olose/te de p,d"re pentr" a se +nc,l)i, pentr" a-/i constr"i casa, a-/i 1ace mo$il,, "nelte, ve5ic"le, cor,$ii, 1,r, deose$ire3 D"p, +mpre6"rare, el are nevoie de o an"mit, calitate de lemn3 %entr" case 2 de ste6ar@ pentr" 0alere 2 de )ece specii di1erite, de la $rad p+n, la ste6ar sa" n"cA'@ pentr" a1et"l t"n"rilor 2 de "lm3 A/a se e7plic, e7ploatarea p"stiitoare a p,d"rii3 Arsenalele, $"n,oar,, a6"n0 p+n, la cea mai dep,rtata p,d"re@ nici "n transport n" este pentr" ele prea l"n0 sa" prea oneros, toate p,d"rile s+nt atinse, se a6"n0e +n orice loc3 ;c+nd"ri /i d"lapi din Baltica /i :landa a6"n0 la Lisa$ona /i ;evilla +nc, din secol"l al XV!-lea, /i c5iar cor,$ii 0ata constr"ite, pe care, 0reoaie dar ie1tine, spaniolii le trimit +n America 1,r, inten*ia de a le mai repatria, l,s+nd"-le sa-/i +nc5eie cariera +n Antile, v+n)+nd"-le c5iar de la sosire mi6locitorilor care le c"mp,r, pentr" lemn, pentr" a le des1ace. acestea s+nt cor,$iile pierd"te, los na ios al i'ra es. :rice 1lot,, 1,r, deose$ire de *ar,, distr"0e +n acest 1el, pentr" a se constr"i, "ria/e mase 1orestiere3 %e timp"l l"i Col$ert, constr"c*iile navale a" p"s +n t,iere sistematic, res"rsele 1orestiere ale +ntre0"l"i re0at, transport"l lemn"l"i t,iat 1,c+nd"-se pe toate c,ile navi0a$ile, c5iar /i pe r+"ri mici ca Ardo"r sa" C5arente3 ransport"l $ra)ilor din VoSs0i se 1ace prin 1lotare, pe -e"rt5e, apoi c" carele, p+n, la Barle-D"c@ aici, pe :rnain, se 1ormea), pl"tele, 4es brelles, care o ap"c, pe r+"l ;a"l7 /i pe -arna, apoi pe ;ena'>3 +n ce prive/te &&

ar$orada navelor de r,)$oi, element 5ot,r+tor, Fran*a este e7cl"sa din comer*"l $altic, care prin Ri0a /i c"r+nd prin ;anOt-%eters$"r0 aprovi)ionea), mai ales An0lia@ ea n" se 0+nde/te s, e7ploate)e Jl"cr" pe care +l vor 1ace mai t+r)i" en0le)iiK p,d"rile L"mii Noi, mai ales pe cele canadiene3 -arina 1rance), este deci silit, s, 1oloseasc, o Dar$orada de asam$la6E3 Dar ace/ti ar$ori arti1iciali, 1,c"*i din $"c,*i de lemn p"se cap la cap, 1erecate apoi +n cerc"ri de 1ier, s+nt lipsi*i de s"ple*e, se r"p dac, se d, p+n), prea m"lt,3 Fa*, de en0le)i, navele 1rance)e n" vor disp"ne nicic+nd de "n avans s"plimentar de vite)a3 %"tem aprecia mai $ine importan*a acest"i l"cr" at"nci c+nd, pentr" o clip,, sit"a*ia se inversea),, pe timp"l r,)$oi"l"i de independen*, al coloniilor en0le)e din America. Li0a Ne"trilor lipsind"-i pe en0le)i de res"rsele Balticii, ace/tia s+nt nevoi*i s, rec"r0, la ar$orada de asam$la6 /i avanta6"l trece de partea adversarilor'&3 Aceasta n" este sin0"ra /i, pe termen l"n0, nici m,car cea mai prime6dioas, cale de a irosi $o0,*ia 1orestier,3 +n mod deose$it +n E"ropa, *,ran"l de)r,d,cinea), copacii, 1ace Dc"rat"riE pentr" a-/i e7tinde ar,t"rile3 D"/man"l p,d"rii s+nt a/a-n"mitele 4es usa"e", adic, drept"l pe care +l a" loc"itorii din vecin,tatea "nei p,d"ri de a t,ia lemn"l de care a" nevoie3 %e timp"l l"i Francisc ! p,d"rea :rleans"l"i avea &B> >>> de po0oane, /i n"mai (> >>>, se sp"ne, "n secol mai t+r)i"3 Aceste ci1re n" s+nt si0"re, dar este ne+ndoielnic c, de la s1+r/it"l r,)$oi"l"i de o s"t, de ani Jcare 1avori)ase invadarea o0oarelor de c,tre p,d"reK /i p+n, la domnia l"i L"dovic al XlV-lea, de1ri/,ri active a" ad"s masa lemnoas, aproape de limita celei de ast,)i'C3 +mpre6"r,rile care s, 1acilite)e acest proces n" lipsesc. +n &F&', "n "ra0an Dpe seama c,r"ia s-a" p"s m"lteE do$ora F> >>> sa" G> >>> de copaci +n p,d"rea Ble", care "nea +n Ev"l -edi" masivele LLon"l"i c" p,d"rile de la 4isors. ar,t"rile a" n,v,lit +n sp,rt"r, /i le0,t"ra n" s-a mai resta$ilit'H3 Ast,)i +nc,, "n simpl" &&' )$or c" avion"l de la Var/ovia la Cracovia arat,

la sol +n ce 1el se +n1i0 c"relele de ar,t"r,, ca ni/te pene, +n masele 1orestiere3 ;ta$ili)area p,d"rii 1rance)e din secolele al XV!-+ea[[/ [a irV -!ea se datorea), "nei le0isla*ii atente Jca marea ordonan*, din &F(H, de e7empl", ori m,s"rile l"ate de c,tre Col$ertK sa" "n"i ec5ili$r" atins +n c5ip 1iresc, deoarece p,m+nt"l care se mai p"tea c+/ti0a pe seama ei n" pl,tea osteneala, 1iind prea s,rac8 %e $a)a "nor date privind mai ales L"mea No",, calc"latoarele a" ar,tat ca incendierile de p,d"re, crearea "nor )one c"ltivate pe seama ei, a" 1ost o momeal,. distr"0,tor"l p,d"rii a sc5im$atoUaLRae330a*a 1Ioa*aRpi6IRa ce "rma a$ia s, 1ie +ncre*it,, "ltima ne1iind neap,rat mai mare decit prima3 Ra*ionament"l este, +n mod evident, +n/el,tor. n" e7ist, $o0,*ie 1orestier, dec+t +n m,s"ra +n care ea se +ncorporea), "nei economii, prin pre)en*a "nei m"l*imi de mi6locitori, cio$ani care-/i poart, prin ea t"rmele J/i n" n"mai porcii la 05indaK, t,ietori de lemne, c,r$"nari, c,r,"/i, "n +ntre0 popor s,l$atec, li$er, a c,rei meserie este s, o e7ploate)e, s, o 1oloseasc,, s, o distr"0,3 %,d"rea n" 6ireUUvaloare dec+t dac, este 1olosit,, +nainte [He secol"l al XlX-lea, e7ist, imense mase 1orestiere care n" intr, +nc, +n s1era de interes a civili)a*iilor. p,d"rile scandinave@ p,d"rea 1ine),@ p,d"rea aproape ne+ntrer"pt, dintre -oscova /i Ar5an05alisO, pe oare o traversea), "n 1ascicol +n0"st de dr"m"ri@ p,d"rea canadian,@ p,d"rea si$eriana, pe care trape"rii o lea0, de pie*ele C5inei sa" ale E"ropei@ p,d"rile tropicale din L"mea No",, din A1rica sa" din !ns"linda, +n care, +n lipsa animalelor de $lan,, se 5,it"iesc esen*ele rare. lemn"l de $,can, +n act"al"l Hond"ras, pan brasil J$,can"l, care d, o c"loare ro/ie /i care se taie pe coastele din nord-est"l Bra)ilieiK, lemn"l de teO +n Decan, +n alte p,r*i santal"l, lemn"l de tranda1ir 3 3 3 Al,t"ri de toate aceste +ntre$"in*,ri, lemn"l este 1olosit pentr" 0,tit, pentr" +nc,l)irea caselor, +n !\ toate ind"striile care 1olosesc 1oc"l /i a c,ror cerere cre/te c" o repe)ici"ne +n0ri6or,toare +nc, +nainte3&S

de secol"l al XV!-lea3 Un e7empl" concl"dent. +n &H&F2&H&(, +n apropiere de Di6on, pentr" a alimenta /ase c"ptoare +n care se ard pl,ci de teracot,, +n p,d"rea de la LesaLes l"crea), BCH de t,ietori de lemne /i HHB de c,r,"/i'B3 %rea m"l*i parteneri, p+n, la "rm,, pentr" o $o0,*ie cr+ncen disp"tat,, c,ci ea prisose/te n"mai +n aparen*,3 Nici pe vremea aceea p,d"rea n" repre)enta o concentra*ie de com$"sti$il compara$il, c" o 1oarte modesta min, de c,r$"ne3 %entr" ca, odat, t,iat,, ca s, se re1ac, tre$"ie s, se a/tepte timp de CC sa" H> de ani3 +n timp"l r,)$oi"l"i de trei)eci de ani, s"ede)ii, ca s, 1ac, rost de $ani, do$oar, +n %omerania imense mase 1orestiere, p+n, +ntr-at+t +ne+t re0i"ni +ntinse s+nt mai apoi invadate de nisip"ri'F, +n Fran*a, c+nd sit"a*ia se a0ravea), +n secol"l al XV!!!-lea, se aprecia), c, o sin0"r, 1or6, cons"m, tot at+ta lemn c+t "n ora/ ca C5lonss"r--arne3 ;,tenii 1"rio/i se pl+n0 de 1or6ele /i de t"rn,toriile care devorea), p,d"rile /i n" mai las, com$"sti$il nici pentr" c"ptoarele $r"tarilor'G, +ncap+nd din &(CB, la Qielic)a, +n %olonia, av+nd +n vedere devastarea p,d"rilor +ncon6"r,toare, se ren"n*a adesea la tratarea prin +nc,l)ire a apelor saline din "ria/a min, /i se e7ploata" n"mai ),c,mintele de sare 0em,'(3 Lemn"l de 1oc, material c" vol"m mare, tre$"ie +ntr-adev,r s, 1ie la +ndem+n,3 Este r"in,tor s a l ad"ci de la distan*e mai mari de H> de Oilometri, a1ar, de ca)"l +n care transport"l se 1ace sin0"r, pe cale 1l"viala sa" pe mare3 r"nc5i"ri de copac ar"ncate +n Do"$s c,l,toresc, +n secol"l al XV!!-lea, p+n, la -arsilia3 La %aris, vin cor,$ii +ntre0i pline c" lemn Dno"E, iar din &FB' +ncepe Dinven*ia de a pl"t,ri lemn"lE, mai +nt+i din -orvan, de-a l"n0"l r+"l"i C"re /i pe Nonne@ doispre)ece ani mai t+r)i", din Lorena /i din Barrois, prin pl"t,rit pe -arna /i a1l"en*ii ei3 +ndem+narea celor care cond"c convoaiele de lemne, l"n0i de p+n, la CF> de picioare, pe s"$ arcele pod"rilor, st+rne/te la %aris admira*ia m"l*imii de 0"r,-casca3 +n ce prive/te c,r$"nele de lemn, el a6"n0e +n capital, +nc, din secol"l al XV!-lea de la ;ens, din

p,d"rea de la :t5e@ +n secol"l al XV!!!-lea din toate p,d"rile accesi$ile, c+teodat, +n c,r"*e sa" pe spinarea animalelor, cel mai adesea pe Dr+"riE, Nonne, ;ena, -arna, Loara, pe $arca)e D+nc,rcate c" v+r1, av+nd pe ele mai m"lte +n0r,dit"ri +nalte +mpletite ca s, *in, c,r$"nele deas"pra $ord"rilorE\3 +nc, din secol"l al XlV-lea, pl"te "ria/e co$oar, pe 1l"viile polone)e p+n, la BalticaE3 Acela/i spectacol, +nc, mai 0randios, ne +nt+mpin, +n +ndep,rtata C5ina, c" pl"tele din ;eci"an, tr"nc5i"ri de copaci le0ate +ntre ele c" 1"nii de r,c5it, /i care s+nt d"se p+n, la %eOin. ele s+nt mai mari sa" mai mici, Dpe potriva av"*iei ne0"stor"l"i, dar cele mai l"n0i s+nt c" p"*in mai m"lt de o 6"m,tate de le05eEV\3 %e distan*e mari, 1"rni)orii de lemn vin pe mare3 B"n,oar,, Dcor,$iile ne0reE care d"c c,r$"nele de lemn de la cap"l Corse la 4enova3 ;a" $,rcile din !stria /i f"arnero care livrea), Vene*iei lemn"l pe care +l arde iarn, de iarn,3 ot a/a, din Asia -ic, care aprovi)ionea), Cipr"l /i E0ip-[ t"l, velierele remorc+nd n" odat, c+te "n tr"nc5i de copac care pl"te/te +n "rma lor3 C5iar )veltele 0ailere ad"c lemn de 1oc +n E0ipt, "nde pen"ria de com$"sti$il este dramatic,&>&3 : asemenea aprovi)ionare are tot"/i limitele ei /i cele mai m"lte ora/e tre$"ie s, se m"l*"measc, c" ceea ce 0,sesc prin apropiere3 53 %latter, din Basel, care +/i termin, st"diile de medicin, la -ontpellier, +n &F'F, notea), lipsa p,d"rilor +n 6"r"l ora/"l"i. Dcea mai apropiat, este cea a sticl,riei de la ;aint-%a"l, la trei mile $"ne spre Celle-ne"ve3 De acolo se ad"ce +n ora/ lemn"l de 1oc, care se vinde la 0re"tate3 e +ntre$i de "nde l-ar mai l"a dac, iarna ar *ine mai m"lt, c,ci pr,p,desc s, c+t n" se mai poate de m"lt +n c,minele lor, mai /i trem"r+nd pe deas"pra l+n0, ele3 ;o$ele n" le s+nt c"nosc"te +n acest *in"t@ $r"tarii +/i +n1"nd, c"ptoarele c" rosmarin, c" "n 1el de t"1an r+ios /i c" al*i m,r,cini, p+n, +ntr-at+ta lipse/te lemn"l, pe dos de c"m se +nt+mpl, la noiES >C 3 C" c+t mer0i mai c,tre s"d, c" at+t se accent"ea), aceast, pen"- &CC

dreptate. com$"sti$il"l costa la -edina del Campo mai m"lt dec+t ceea ce 1ier$e +n oal, &>H3 +n E0ipt, +n lips, de altceva mai $"n, se arde 0o)"l r,mas de la prel"crarea trestiei de )a5,r,- +n Cor1" ceea ce r,m+ne d"p, stoarcerea m,slinelor, o $o/tin, din care se 1ac Dc,r,mi)iE, p"se de +ndat, la "scat3 Aceasta aprovi)ionare de propor*ii "ria/e pres"p"ne o ampla or0ani)are a transport"rilor, +ntre*inerea c,ilor de ap, pe care se 1ace 1Slota6"l, pe deas"pra re*ele comerciale +ntinse, o s"prave05ere a re)ervelor 1a*, de care oc+rm"irile v,desc o mare aten*ie +nm"l*ind re0lement,rile /i interdic*iile3 C" toate acestea, c5iar +n *,rile din $el/"0 dotate, lemn"l devine din )i +n )i mai rar3 ;-ar p"ne pro$lema "nei mai $"ne "tili),ri a l"i3 Dar nici +n atelierele de sticl,rie, nici +n cele care prel"crea), 1ier"l, se pare, n" se "rm,re/te economisirea com$"sti$il"l"i3 De +ndat, ce ra)a de aprovi)ionare a "nei D")ine c" 1ocE se m,re/te prea m"lt /i c5elt"ielile sale cresc, se +ncearc, cel m"lt m"tarea ei3 ;a" i se red"ce activitatea3 Un 1"rnal +nalt D)idit +n &(&( la Dol0Lne, +n Zara 4alilorE n" va 1i p"s +n 1"nc*i"ne dec+t patr" ani mai t+r)i", c+nd se ad"na Ddest"l c,r$"ne de lemn pentr" a p"tea l"cra timp de trei)eci /i /ase de s,pt,m+ni /i 6"m,tateE3 El n" l"crea), dec+t cincispre)ece s,pt,m+ni, +n medie, pe an, tot din ca")a com$"sti$il"l"i3 De re0"l,, dealt1el, 1a*, c" Dlipsa de elasticitateE a aprovi)ion,rii, D1"rnalele +nalte n" 1"nc*ionea), dec+t "n an din doi sa" trei, c5iar "n an din cinci, /apte sa" )eceE&>B3 D"p, calc"lele "n"i e7pert, +ntr-o epoc, anterioar, secol"l"i al XV!!!-lea, o sin0"r, 1or6a de capacitate medie, al c,rei c"ptor toarn, odat, la doi ani, +n05ite prod"c*ia a C >>> de 5ectare de p,d"re3 De aici se ivesc tensi"ni care se a0ravea), ne+ncetat odat, c" av+nt"l din secol"l al XV!!!-lea3 DComer*"l c" lemne a devenit +n Vos0i comer*"l t"t"ror. se +ntrec +ntre ei s, do$oare c+t mai m"lt /i +n p"*in, vreme p,d"rile vor 1i c" tot2l nimiciteE&>F3 @in A& aceast cri;, latent $n #nglia
$nc din secol2l al

rie= W-anist2l spaniol #ntonio de

2e8ara are

mineral3 VEVEVEE-VEE" EP+,V $ine+n*eles, e7ist, /i o tensi"ne a pre*"rilor3 ;"llL +n ale sale <economies ro0ales a6"n0e sa O. sp"n, Dc, toate $"n"rile tre$"itoare vie*ii ar cre/te statornic +n pre* /i c, raritatea pro0resiva a lemn"l"i de 1oc ar 1i pricina acest"i l"cr"E&>G3 +ncep+nd din &(&F, cre/terea pre*"rilor se precipit,, ea D"rc, +n linie dreapt, +n "ltimii do",)eci de ani ai Vec5i"l"i Re0imE3 +n Bo"r0o0ne Dn" se mai 0,se/te U lemn de constr"c*ieE /i Ds,racii se lipsesc de 1ocE&>(3 E 1oarte 0re" +n asemenea domenii sa calc"le)i 1ie /i "n ordin de m,rime3 Disp"nem, tot"/i, de "nele estim,ri apro7imative3 +n &'BC, Fran*a re+ntoarsa la +nc,l)irea c" lemne, ar 1i cons"mat &A milioane de tone de lemne, din care cam 6"m,tate S] s"$ 1orm, de lemne de 1oc3 +n &AB>, cons"m"l 1rance) ar 1i 1ost de )ece milioane de tone, lemn de 1oc /i c,r$"ne de lemn Jnel"+nd +n calc"l lemn"l de constr"c*ieK&>A3 %rin &(;', el era de ordin"l a C> milioane de tone3 N"mai la %aris, c,r$"nele de lemn /i lemnele de 1oc repre)int, +n acel moment peste C milioane de tone&>', adic, mai m"lt de do", tone de 1iecare loc"itor3 Ci1r, deose$it de ridicat,, dar la acea dat, cons"m"l de c,r$"ne mineral era, la %aris, ne+nsemnat. de &B> de ori mai p"*in dec+t lemn"l Jdi1eren*a +ntre &(A' /i &ABC provine, evident, din loc"l din ce +n ce mai important pe care-& oc"p, c,r$"nele de p,m+ntK3 Dac, pres"p"nem "n raport de & la &> +ntre Fran*a /i E"ropa, at"nci aceasta ardea, prin &(A', C>> de milioane de tone de lemne /i n"mai &>> de milioane prin &AB>3 %e aceasta ci1r, de C>> de milioane de tone tre$"ie sa +ncerc,m a ne +ntemeia calc"l"l 5a)ardat privind valoarea +n cai-p"tere JC%K a s"rsei de ener0ie pe care o repre)int, lemn"l3 Do", tone de lemn 1ac o ton, de c,r$"ne mineral3 ;,E admitem ipoie2StrSt"6?Qo'ra repre)int, com$"stia a do", Oilo0rame de c,r$"ne3 ;, admitem de asemenea ipote)a "nei "tili),ri a ener0iei +n ritm de apro7imativ H >>> de ore pe an3 %"terea disponi$il, va 1i de ordin"l a &G milioane C%3 Aceste calc"le, &CB

BC(3lea, se na:te, $n ti-p, rD8ol26ia)Ecr92nel2i

=*C

pe care le-am pre)entat "nor speciali/ti, n" da" dec+t "n ordin de m,rime 1oarte apro7imativ, iar trans1ormarea +n C% este des"eta /i aleatorie +n acela/i timp3 re$"ie dealt1el s, *inem seama de "n randament dest"l de sc,)"t, cel m"lt H>'Wo din ener0ia 1olosit,, adic, +ntre B /i F milioane de C%3 Aceast, ci1r, r,m+ne relativ important,, d"p, scara ener0etic, preind"strial,, dar +n acest 1apt n" e7ist, nimic a$erant. s, not,m ca, d"p, calc"le mai serioase dec+t al nostr", +n economia ;tatelor Unite, c,r$"nele mineral n" a +nvins lemn"l dec+t +n &AA(9

6rbunele de pmnt
C,r$"nele mineral n" este "n nec"nosc"t nici +n C5ina, nici +n E"ropa3 +n C5ina, el era 1olosit la Bei6in0 pentr" +nc,l)irea casnic, Jde B >>> de ani, a1irm, p,rintele de -a0aillansK, pentr" 0,tit +n casele m,rimilor /i mandarinilor, prec"m /i de c,tre D1ierari, $r"tari, vopsitori /i al*ii asemeneaE&&>, +n E"ropa, el se e7tra0e +nc, din secolele al <X!-lea /i al !X!!-lea, +n $a)inele de s"pra1a*, ale An0liei, dde pild,, +n re0i"nea Lie0e, +n ;aar, +n micile $a)ine de 5"ila din LLonnais, Fore), An[ 6o", pentr" c"ptoarele de var, pentr" +nc,l)it"l casnic, pentr" an"mite opera*ii de 1or6erie J/i n" pentr" toate aceste opera*ii, +n a1ar, de ca)"l c+nd este vor$a de antracit /i de cocs, rol"l acest"ia din "rm, +ncep+nd t+r)i", la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-leaK3 Dar c,r$"nele de p,m+nt oc"p,, c" m"lt +nainte de aceast, dat,, post"rile minore pe care i le las, c,r$"nele de lemn la t"rnarea 1ier"l"i +n $are, la D1ondareaE l"i, la DdespicareaE, la Dcr,-pareaE $arelor J1ier"l este 1rac*ionat, DdespicatE, pentr" prel"crarea "lterioar,K, +n atelierele de tre-1ilare, "nde se Dtra0eE s+rma3 C,r$"nele mineral se ve5ic"lea), pe distan*e dest"l de mari3 +n &FBH, vama -arsiliei semnalea), sosirea "nor transport"ri de broc2 de c,r$"ne pe Ron, provenind 1,r, +ndoial, din Ales&&&3 Cam +n acela/i timp, ]s o e7ploatare *,r,neasc, livrea), la La -ac5ine,

aproape de @eci;e, 92toaie Jli se sp2ne poissons" sa"

c$arretees' de c,r$"ne, trimise p+n, la mic"l port La Lo0e pe Loara3 De acolo, ele s+nt ree7pediate c" navele p+n, la -o"lins, :rleans /i o"rs&&C3 +ntradev,r, e7emple lipsite de importan*,3 La 1el c" instala*ia care 1"nc*ionea), pe $a), de c,r$"ne, +nc, din secol"l al XV -lea, la salinele din ;a"l-not, aproape de -ont$eliard3 +n toamna l"i &(&B, c+nd la %aris este lips, de lemne, 4ala$in et Cie, ne0"storiimportatori, e7perimentea), p"$lic la prim,ria ora/"l"i le flambant d'&cosse, Dar),tor"l de ;co*iaE3 Ei o$*in "n privile0i" pentr" importaR rea acest"i c,r$"ne str,in&&H3 C,r$"nele +ncepe s,-/i 6oace rol"l, c5iar /i +n R"5r, a$ia +n primii ani ai secol"l"i al XV!!!-lea3 ot a/a, a$ia at"nci se e7port, c,r$"nele din An)in dincolo de D"nOerM"e, p+n, la Brest /i La Roc5elle@ /i tot at"nci, c,r$"nele de la minele din Bo"Ovnnais se 1oilose/te, +n Artois /i +n Flandra, pentr" +nc,l)it"l corp"rilor de 0ard,, la c,r,midarii, $er,rii, c"ptoare de var /i potcovarii@ c,r$"nele minelor din LLonaais a6"n0e mai "/or p+n, la LLon, datorit, constr"c*iei canal"l"i 4ivors, d"p, &(F>3 ransport"l 1,c"t c" c,r"*ele /i pe spinarea animalelor de povar, r,rn+ne, +ntr-adev,r, o$stacol"l primordial&&B3 La scara E"ropei, n" e7ist, dec+t do", re"/ite precoce de o an"mit, amploare, cea a $a)in"l"i de la Lie0e, cea a $a)in"l"i de la Nebcastle +n An0lia, +nc, +n secol"l al XV-lea, Lie0e este "n DarsenalE, "n ora/ metal"r0ic, iar c,r$"nele s," serve/te la 1inisarea propriilor prod"se3 %rod"c*ia cre/te de trei sa" patr" ori +n prima 6"m,tate a secol"l"i al XV!-lea3 -ai t+r)i" ne"tralitatea ora/"l"i JLie0e depinde de episcop"l s,"K +i 1avori)ea), activitatea pe timp"l r,)$oaielor ce vor "rma3 %e -e"se, c,r$"nele e7tras din 0alerii ad+nci se e7port, +n direc*ia -,rii Nord"l"i /i a Canal"l"i -+necii&&F3 Cealalt, i)$+nd,, cea de la Nebcastle, are o amploare /i mai mare, le0at, de acea revol"*ie a c,r$"nel"i care moderni)ea), An0lia, c" +ncepere din &G>>, permi*+nd 1olosirea com$"sti$il"l"i +ntr-o serie de ind"strii de mare amploare. o$*inerea s,rii din ap, de mare evaporat, prin +nc,l)ire, 1a$ri- &CG

carea pl,cilor de sticl,, c,r,mi)ilor, *i0lelor@ ra1inarea )a5,r"l"i@ tratarea ala"n"l"i, importat +nainte vreme din -editerana /i e7ploatat ac"rna pe coasta NarOs5ire-"l"i, 1,r, a mai vor$i de c"ptoarele $rpt,riilor, 1a$ricilor de $ere /i de "ria/"l cons"m al +nc,l)it"l"i casnic, care de secole otr,ve/te Londra /i care o va otr,vi /i mai tare3 ;tim"lata de acest cons"m +n cre/tere, prod"c*ia de la Nebcastle spore/te necontenit. H> C:: tone pe an +n &FGH2&FGB@ F>> >>> +n &GFA2&GF'3 %rin &A>>, prod"c*ia este, 1,r, +ndoial,, +n 6"r de C milioane3 Est"ar"l r+"l"i Lne este mere" plin de nave de c,r$"ne, care $at mai ales dr"m"l de la Nebcastle la Londra@ tona6"l lor se ridic, la HBA >>> tone +n &(AG2&(A(, socotind G calatorii d"s-+ntors pe an3 : parte din acest c,r$"ne se e7port,, acel sea cool, Dc,r$"nele de mareE, a6"n0+nd 1oarte departe, cel p"*in p+n, la -alta, +nc, din secol"l al XV!-lea&&G3 Foarte de timp"ri" a ap,r"t ideea c, pentr" a-& 1olosi la 1a$ricarea 1ier"l"i c,r$"nele tre$"ie ra1inat, a/a c"m se 1,cea c" lemn"l, +n c"ptoare primitive acoperite c" p,m+nt, +n care com$"stia l"i da c,r$"nele de lemn, man0al"l3 +nc, din &GC(, cocsi1icarea este c"nosc"t, +n An0lia /i 1ace c5iar o$iect"l "n"i privile0i"3 %rima com$"stie a c,r$"nel"i +n Der$Ls5ire datea), din &GBC2&GBA3 Aproape imediat, +n loc"l paielor /i a c,r$"nel"i o$i/n"it, cocs"l este 1olosit de $erarii din re0i"ne pentr" a "sca /i +nc,l)i mal*"l@ no"l com$"sti$il va da $erei de Der$L Dal$ea*a /i d"lcea*a care i-a" 1,c"t 1aimaE&&(, sc,p+nd-o de miros"l nepl,c"t al c,r$"nel"i o$i/n"it3 At"nci devine ea cea mai $"n, $ere din An0lia3 Dar cocs"l n" are "n s"cces imediat +n metal"r0ie3 D%oate 1i c"r,*at prin 1oc, sp"ne v3n economist +n &(FB, Jc,r$"neleK de $it"m"l /i de p"cioasa pe care le are +n el@ a/a 1el +ne+t pierW+nd do", treimi din 0re"tate /i 1oarte p"*in din vol"m"l l"i, sa r,m+n, o s"$stan*, com$"sti$il,, dar sc,pata de p,r*ile care scot 1"m"l nepl,c"t din care i se 1ace vin,E3 3 3&&A3 ot"/i, acest D6ar de c,r$"neE c"noa/te @( prim"l s," s"cces metal"r0ic a$ia +n 6"r de &(A>3

Va tre$"i s, revenim as"pra acestei +nt+r)ieri care@ la o prim, vedere, n"3prea e de +n*eles t&H333Avem a 1ace c" "n e7empl" 1r"mos de iner*ie 1a*, de orice no"tate3 Din acest p"nct de vedere, ca)"l C5inei este /i mai pild"itor3 Am ar,tat c, aici c,r$"nele +/i 6"ca rol"l +n +nc,l)irea caselor, poate c" milenii, iar +n metal"r0ia 1ier"l"i +nc, din secol"l al V-lea +nainte de era noastr,3 Arderea c,r$"nel"i mineral a +n0,d"it 1oarte devreme, +ntr-adev,r, /i 1olosirea 1ontei de 1ier3 Aceast, "ria/, precocitate n" a d"s la 1olosirea sistematic, a cocs"l"i +n perioada e7traordinar"l"i av+nt c5ine)esc din secol"l al X!!!-lea, c" toate c, pro$a$il el era c"nosc"t +nc, de pe at"nci&C>3 ?robabil, n" si0"r3 Alt1el, ce ar0"ment p"ternic ar p"tea 1i acesta pentr" te)a noastr,. 45in a vi0"roas, din secol"l al Xl!!-lea ar 1i av"t mi6loacele sa desc5id, poarta principal, a Revol"*iei ind"striale /i ea n-a 1,c"t-o9 Ea a l,sat acest privile0i" An0liei de la s1+r/it"l secol"l"i . al XV!!!-lea, care, /i ea, a av"t nevoie de timp 1 ca s, +nceap, s, 1oloseasc, "n l"cr" pe care +l avea, tot"/i, la +ndem+n,3 I e5nica n" este dec+t "n instr"ment, /i n" totdea"na om"l /tie s, +l 1oloseasc,cc

1 tra"em conclu2iile
;, revenim la E"ropa de la s1+r/it"l cel"i de al XV!!!-lea secol pentr" a 1orm"la do", o$serva*ii le0ate +ntre ele. prima, c" privire la res"rsele ci ener0etice privite +n ansam$l"l lor@ a do"a, c" privire la ma/inism"l din servici"l s,"3 &3 %"tem, 1,r, risc de eroare, sa clas,m +n ordinea importan*ei lor descrese+nde s"rsele de ener0ie a1late la dispo)i*ia E"ropei. +n 1r"nte, trac*i"nea animal,, &B milioane de cai, CB de milioane de $oi, 1iecare animal repre)ent+nd "n s1ert de cal-p"tere, adic, +n mare &> milioane C%@ apoi om"l /i "nealta JF> de milioane de m"ncitoriK, adic, +ntre G /i A milioane C%@ apoi lemn"l, ec5ivalent poate c" B sa" F milioane C%@ apoi ro*ile 5idra"lice, +ntre & milion /i 6"m,tate /i H milioane C%@ &CA

+n s1+r/it velele, CHH >>> C% cel m"+t, 1,r, a p"ne la socoteal, 1lotele de r,)$oi3 !at,-ne departe de $ilan*"rile ener0etice act"ale, ceea ce /tiam dinainte, /i n" +n asta const, interes"l pe care-& pre)int, aceast, socoteal, imper1ect, Jdealt1el n-am convertit +n ci1re nici morile de v+nt, nici 1lotilele 1l"viale, nici c,r$"nele de lemn, nici c5iar c,r$"nele mineralK, 6 Element"l important +ntr-adev,r este 1apt"l c, 1or*a animal, /i "mana /i lemn"l de 1oc s+nt, 1,r, doar /i poate, pe primele do", loc"ri Jeolienele, mai p"*in n"meroase dec+t ro*ile 5idra"lice, n" pot repre)enta dec+t o treime sa" "n s1ert din p"terea apelor disciplinateR Dac, sol"*ia morii n" a c,p,tat o de)voltare mai ampl,, aceasta se datore/te +n parte "nor ra*i"ni te5nice J1olosirea pe scar, lar0a a lemn"l"i, /i n" a 1ier"l"iK dar mai ales 1apt"l"i c, pe loc"l oc"pat de c,tre mori n" se 0,sea de l"cr" pentr" o 1or*, s"perioar, /i c, ener0ia, +n aceast, epoc,, nu se transporta. Lipsa de enar0ieU`aLici;6*3 $3aadiCBHILilQl6orUa6UeRon,p0++I!aERl;d-li6-ii,"i, li00im3 -oara de ap, repre)int, de cinci ori randament"l "nei r+/ni*e ac*ionat, de doi oameni, o revol"*ie@ dar prima moar, c" a$"ri va repre)enta de cinci ori randament"l "nei mori de ap,&C&3 C3 ot"/i, dincolo de Revol"*ia ind"strial,, a e7istat "n stadi" preala$il3 Atela6ele, 1l,c,rile lemn"l"i care arde, apEo Vmotoarele elementare p"se +n mi/care de ape /i de v+nt, sporirea n"m,r"l"i oamenilor care l"crea),, toate aceste elemente a" provocat, din secol"l al XVlea p+n, +n cel de-al XV!!-lea, o an"mit, cre/tere pe plan e"ropean, o lent, sporire de 1or*a, de p"tere, de inteli0en*, practic,3 %e aceast, vec5e crevtere se +ntemeia), "n pro0res din ce +n ce mai rapid +ncep+nd din anii &(I>2&(B>3 !mpercepti$il, prea adesea sa" nesocotit,, a e7istat de asemenea o prerevol"*ie ind"strial,, adic, o ac"m"lare de descoperiri, de pro0resa *ediniJeI333icneleU7tl>ir0UiSi0D,38r11r-&J.iSISire altele care se cer parc, scoase la vedere c" l"pa. an0rena6e diverse, cric"ri, lan*"ri artic"late de transmisie, "n Dsistem 0enial $iel,-maniS @l,E, vo-]' lan*"l care creea2, re0"laritatea oric,rei mi/c,ri,

laminoare, aparat"ra din ce +n ce mai complicat, a minelor3 Pi at+tea alte inova*ii. ma/ini de tricotat, de 1a$ricat pan0lici Jn"mi*i@ metiers a la bane', procedeele c5imice33 3 D+n timp"l celei de a do"a 6"m,t,*i a secol"l"i al XV!!!-lea a" 1ost 1,c"te primele tentative de adaptare la o "tili)are ind"strial, a str"n0"rilor, s1redelelor, ale)oarelorE, "nelte c"nosc"te de 1oarte m"lt, vreme3 Este acela/i moment +n care se an"n*, a"tomati)area mi/c,rilor *es,tor"l"i si torc,tor"l"i,& E?o+an\toEare pentr" Ddecolarea economiei en0le)e 3 Ceea ce lipsea pentr" ca acesteSma/+m, +nc5ip"ite sa" reali)ate, s, 1ie 1olosite din plin era "n s"rpl"s de ener0ie, care, pe deas"pra,, s, poata[E1i "/or moi ri)at, vrea" s, sp"n transportat d"p, dorin*,3 Dar "tila6ele e7ista" /i se per1ec*iona" necontenit3 Este revelatoare marea mirare pe care o arat, to*i c,l,torii e"ropeni 1a*, de "tila6"l r"dimentar al !ndiei /i al C5inei, contrast+nd c" calitatea /i 1ine*ea propriei lor prod"c*ii3 DR,m+i desc"mp,nit 1a*, de simplitatea instr"mentelor care sl"6esc la 1acerea celor mai 1r"moase m,t,s"ri c5ine)e/tiE, sp"ne "n"l dintre ei&CH3 Re1lec*ie pe care, aproape +n aceia/i termeni, o re0,sim la "n alt a"tor, +n le0,t"r, c" cele$rele m"seline de $"m$ac din !ndia&CV3 Vine a$"r"l /i, +n :ccident, tot"l,s,0,UUacceler,ea) ca +ntri r[vra6+tone3 Dar aceast, vr,6itorie se e7p+!c ea a 6ost pre0,tita, re"/ita +i era asi0"rat, dinainte3 E%entr" a para1ra)a "n istoric J%ierre LeonK a3 e7istat f, evol"*ie Jadic, o cre/tere lent,K, a c % K+R'-iR-V>3l"%eR[R;R3Ra'R6r+ie- Do", mi/c,ri le0ate "na de alta3

F!ERUL. : RUDA ;=RAC=

+nc, din secol"l al XV-lea, a fortiori +n cel de-al XV!!!-lea, nici "n om de pe l"me n-ar 1i l"at desi0"r nici drept serioasa, nici drept veridica a1irma*ia c, 1ier"l este o r"da s,raca3 Ce-ar 1i sp"s despre o asemenea a1irma*ie B"11on, st,p+n al 1or6elor la -ont$ard8 De 1apt, aceast, epoc,, apropiat, /i dep,rtat,, ne pare "imitoare /i parc, mesc5in, din acest p"nct de vedere, no",, oamenilor secol"l"i al XX-lea3 +n mare, metal"r0ia 1ier"l"i "tili)a acelea/i procedee de $a), ca /i +n )ilele noastre, 1"rnale +nalte /i ciocane-$er$ec, dar toat, di1eren*a const, +n 1actor"l cantitativ3 +n timp ce "n 1"rnal +nalt de ast,)i Dpoate cons"ma +n CB de ore +nc,rc,t"ra a trei tren"ri de cocs /i minere"E, +n secol"l al XV!!!-lea, cel mai per1ec*ionat instr"ment de acest 1el, mai +nt+i c, n" 1"nc*iona dec+t c" intermiten*a /i, +n al doilea r+nd, spri6init de o sec*ie ele a1inare c" do", 1oc"ri de e7empl", n" livra niciodat, mai m"lt de !CC2&F> de tone de 1ier pe an3 +n )ilele noastre, prod"c*ia se socote/te +n mii de tone@ ac"m do", s"te de ani, se vor$ea de cents pesents, adic, de Dc5intaleE a c+te F> de Oilo0rame de ast,)i3 Aceasta este di1eren*a de scar,3 Ea separa do", civili)a*ii3 A/a c"m scria -or0an +n &A((. DC+nd 1ier"l a i)$"tit s, devin, materia cea mai important, a prod"c*iei, el a 1ost at"nci, +n evol"*ia omenirii, eveniment"l evenimentelorE&CF3 Un economist polone), Pte1an ?"robsOi, s"s*ine c5iar c, toate p"lsa*iile vie*ii economice se resimt prin intermedi"l ca)"l"i privile0iat al ind"striei metal"r0ice. ea re)"m, tot"l, preveste/te tot"l&CG3 Dar p+n, la +ncep"t"l secol"l"i al XlX-lea, Deveniment"l evenimentelorE n" se prod"sese +nc,3 +n &A>>, prod"c*ia mondial, de 1ier, s"lK diversele l"i 1orme J1ont,, 1ier 1or6at, o*elK, n" se ridic, dec+t la C milioane de tone&C(, iar aceast, ci1r,, doar pe 6"m,tate +ntemeiat,, din parte-ne pare 1oarte "m1lataE3 %e at"nci, civili)a*ia economic, era c" m"lt mai m"lt s"$ domina*ia 1i$rei && te7tile Jla "rma "rmei, $"m$ac"l este cel care lan-

sea), revol"*ia en0le),K dec+t s"$ cea a 1ier"l"i3 De 1apt, metal"r0ia ratn+nc tradi*ional,, ar5aica, +ntr-"n ec5ili$r" precar3 Ea este dependent, de nat"r,, de res"rsele ei, de minere"l care din 1ericire se 0,se/te din a$"nden*,, de p,d"rea totdea"na ins"1icient,, de 1or*a varia$il, a c"rs"rilor de ap,. +n secol"l al XV!-lea, +n ;"edia, *,ranii 1a$ric, 1ier, dar n"mai pe timp"l rev,rs,rilor de prim,var,@ orice sc,dere a nivel"l"i apelor, acolo "nde se +nal*, 1"rnal"l, atra0e d"p, sine /oma6"l3 +n s1+r/it, n" e7ist, deloc sa" s+nr prea p"*ini l"cr,tori $ine speciali)a*i, prea adesea ei s+nt doar ni/te 3simpli *,rani, +n Alsacia la 1el ca +n An0lia sa" +n Urali3 N" e7ista nici antreprenori, +n sens"l modern al o"v+mt"l"i3 ;+nt at+*ia st,p+ni de 1or6e +n E"ropa, care r,m+n +nainte de toate proprietari 1"nciari /i care las, +n 0ri6a vec5ililor /i arenda/ilor ")inele lor de 1ier9 Ultim"l risc. cererea este temporar,, le0at, de r,)$oaiele care i)$"cnesc /i se stin03 Desi0"r, pentr" contemporani, l"cr"rile se pre)enta" c" tot"l +n alt 1el3 Ei sp"nea" din toat, inima, s"s /i tare, c, 1ier"l este cel mai 1olositor metal /i av"seser, prile6"l c" to*ii s, vad, o 1or6a Jm,car 1or6a "n"i sat sa" pe cea a vre"n"i potcovarK, "n 1"rnal +nalt, o instala*ie de a1inare3 Re0"la r,m+ne, +ntr-adev,r, prod"c*ia local, dispersat, sa" aprovi)ionarea de la mic, distan*,, +n secol"l al XV!!-lea, ora/"l Amiens +/i ad"ce m,r1"rile de 1ier,rie de la ierac5e, de la mai p"*in de &>> de Oilometri de pie*ele l"i, /i le redistri$"ie la F> sa" &>> de Oilometri +n 6"r &CA3 %entr" secol"l precedent, s+ntem +n posesia 6"rnal"l"i "n"ia dintre ne0"storii or,/el"l"i a"striac I"den$"r0, din :$ersteiermarO&C', care colectea), 1ier"l, o*el"l, prod"sele metal"r0ice ale 1or6elor +nvecinate sa" din centr"l activ de la Leo$en, pentr" a le redistri$"i3 %"tem "rm,ri, )i c" )i, c" de-am,n"nt"l, c"mp,r,t"rile, v+n),rile, transport"rile, pre*"rile, m,s"rile, /i ne p"tem pierde +n +n/ir"irea nen"m,ratelor sort"ri, de la 1ier"l $r"t, 1ier"l +n dr"0i, p+n, la di1eritele o*el"ri, la s+rm, JD0erman,E, cea 0roas,,- Telsc$, cea s"$*ireK, 1,r, a

mai socoti acele, c"iele, 1oar1ecele, so$ele,, "stensilele de tinic5ea3 Pi nici "n"l clira aceste articole n" mer0e prea departe. c5iar o*el"l, mar1, c" "n pre* tot"/i ridicat, n" trece Alpii spre Vene*ia3 %rod"sele metal"r0ice n" c,l,toresc asemenea *es,t"rilor, dac, e7cept,m "nele o$iecte de l"7, spadele de 1oledo, armele de Brescia sa", ca s, revenim la ne0"stor"l nostr" din I"den$"r0, ar$aletele de v+n,toare pe care i le cere An vers"l3 -arile sc5im$"ri de prod"se metal"r0ice J+n secol"l al XV!-lea, pornind din re0i"nea canta$rica@ +n cel de al iXV!!-lea, din ;"edia@ +n al XV!!!-lea, din R"siaK 1olosesc c,ile 1l"viale /i maritime, dar n" este vor$a, d"p, c"m vom vedea, decO de cantit,*i modeste3 %e sc"rt, +nainte de secol"l al XV!!!-lea /i c5iar de al XlX-lea, +n E"ropa J/i, 1ire/te, acest l"cr" este /i mai adev,rat +n a1ara E"ropeiK, 1ier"l n" este +n stare, din ca")a masei sale, +n prod"c*ie /i la "tili)are, s, +ncline de partea I"i civili)a*ia material,3 Ne 0,sim +nainte de3 prima 1")i"ne aUUo*3eX"l"6i333+r6iaintea descoperirii p"dla6"l"6R6na+1c-, tea 0enerali),rii cocs"l"i, +naintea l"n0ii s"ite de n"me /i procedee cele$re. Bessemer, ;iemens, -artin, 5omas33 3 s+n6emDlnR,UB,eUo,RUa5ai 6R0netl666

>a pornire, n afar de 6$ina, metalur"ii elementare

-etal"r0ia 1ier"l"i, descoperit, +n L"mea Vec5e, s-a r,sp+ndit aici 1oarte timp"ri", ne+ndoielnic pornind din Ca"ca), +nc, din secol"l al XV-lea +3e3n3 oate civili)a*iile Vec5ii L"mi a" +nv,*at aceasta meserie elementar,, mai devreme sa" mai t+r)i", mai m"lt sa" mai p"*in $ine3 N"mai do", ca)"ri pre)int, aspecte spectac"loase. de)voltarea, precoce, a C5inei, care se +n1,*i/ea), ca o min"ne de do", ori eni0matic, Jprin precocitatea sa, pe de o parte, prin sta0narea de d"p, secol"l al Xl!!-lea, pe de altaK@ de)voltarea t+r)ie, dar 5ot,- H r+toare, a E"ropei3

C5ina a av"t privile0i"l indisc"ta$il al precocit,*ii. prin secol"l al V-lea +3e3n3 ea c"no/tea topirea 1ier"l"i@ ea a "tili)at de timp"ri" c,r$"nele de p,m+nt, /i, poate, +n secol"l al Xl!!-lea al erei noastre, topirea minere"l"i c" a6"tor"l cocs"l"i, c" toate c, acest din "rm, 1apt r,m+ne 1oarte pro$lematic3 E6IaopaUiaisaRriv6 o$*ine 1ier"l +n stare lic5id, +nainte[R[Rcol"l al XlV-lea, iar topirea c" cocs, 6an" taVE a 1i av"t loc +a secol"l al XV!!-lea, n" devine c"rent, +n An0lia dec+r, +n mare, d"p, anii &(A>3 Aceast, precocitate c5ine)easc, ridica o pro$lem,3 Far" +ndoial,, 1olosirea c,r$"nel"i de p,m+nt +n0,d"ie atin0erea "nor temperat"ri +nalte@ minere"rile +ntre$"in*ate, av+nd "n con*in"t ridicat de 1os1or, se topesc de altminteri la temperat"ri relativ sc,)"te@ +n s1+r/it, 1oalele c" piston, ac*ionate de oameni sa" de ro*i 5idra"lice +n0,d"ie "n s"1la6 contin"" /i temperat"ri +nalte +n interior"l 1"rnalelor3 F"rnale care n-a" nimic a 1ace c" ale noastre. s+nt, de 1apt, ni/te D0ropi drept"n05i"lare do )id,rie re1ractar,E@ +n ele se a/a), o serie de creu2ete, iar c,r$"nele mineral este +ndesat +ntre aceste cre")ete care con*in minere"l3 Acesta a" se 0,se/te, prin "rmare, +n contact direct c" com$"sti$il"l /i i se poate ad,"0a, d"p, dorin*,, o s"$stan*, sa" alta, incl"siv c,r$"ne de lemn3 opirile s"ccesive +n cre")ete +n0,d"ie o$*inerea "n"i 1ier malea$il, aproape 1,r, car$on, sa" a "n"i 1ier car$"rat +ntr-"n 0rad oarecare, c" alte c"vinte a "n"i o*el mai m"lt sa" mai p"*in malea$il3 D"p, do", topiri s"ccesive +n cre")et, prod"s"l o$*in"t +n0,d"ie c5ine)ilor s, toarne +n serie $r,)dare de pl"0 sa" oale, art, peUcare :ccident"l n" o va c"noa/te dec+t a c:Ee>Crii,HLC>, de secole m,i Et+r)+"3 De "nc1e ipote)a l"i A3 43 Ha"drico"+t, spri6init, pe date 1ilolo0ice, /i an"me c, Glussofen,m prod"c,tor de 1ont,, care s"ccede +n secol"l al X!V-lea 1ti##ofen,u$u, 1"rnal"l +nalt din ;tiria /i A"stria, n" este dec+t etapa 1inal, a "n"i trans1er de te5nic, c5ine)easc, care a a6"ns mai +nt+i +n Asia centrala, apoi +n ;i$eria, la t"rci /i +n R"sia&H>3

1&%

opirea asiatic, +n cre")et are !a activ"l 6s,lLI8 alt, Feali)are. 1a$ricarea 2 pe care "m+Eo socotesc de ori0ine indian,, al*ii c5ine)easc, 2 a "niri odelD special\ D"n o*el c" car$on de +nalt, calitateE, e0al celor mai D$"ne o*el"ri 5Lpere"tectoide3 de33ast,)i3 Na"iraUL31a3$nc3area3 l"i a" r,mas "n mister pentr" e"ropeni p+n, +n secol"l al XlX-lea3 C"nosc"t s"$ n"mele de o*el de Damasc +n E"ropa, de pulad Ioberder Jadic, Do*el c" apeEK, +n %ersia, de bulat +n R"sia, $ote)at mai t+r)i" Toot2 de c,tre en0le)i, acest o*el se 1olosea +nainte de toate la 1a$ricarea lamelor de sa$ie c" "n t,i/ e7traordinar3 At"nci c+nd e"ropenii a" a6"ns acolo, el se 1a$rica +n !ndia, +n re0at"l 4olcondei, /i se vindea +n lin0o"ri, pe care le-a descris avernier, de m,rimea "nei p+ini mici, sp"ne el, /i +n 0re"tate de G2(>> 0rame3 Ele se e7porta" m"lt c5iar +n E7trem"l :rient, +n Iaponia, +n Ara$ia, +n ;iria, +n R"sia /i +n %ersia3 Din acest metal indian, e7plica C5ardin prin &G'>, persanii, care pre*"iesc propri"l lor o*el Dmai p"*in dec+t pe acesta, iar pe al nostr" /i mai p"*in dec+t pe al lorE, 1ac cele mai 1r"moase lame de sa$ie3 Caracteristica sa. "n aspect rnoara*,U UIIU desen D"nd"itE care se prod"ce +n moment"l c+nd r,cirea +n cre")et cristali)ea), +n masa metal"l"i vine al$e de-cirnentit,, o car$"r, de 1ier de mare d"ritate3S Acest o*el de 1oarte mare pre* avea o asemenea 1aim, +nc+t port"05e)ii, +n &F'&, capt"rea), pe coastele indiene "n transport local, dar nici "n 1ierar din Lisa$ona sa" ;pania n" i)$"te/te s,-& prel"cre)e3 Acela/i l"cr" i se +nt+mpl, /i l"i Rea"m"r J&GAH2&(F(K care p"ne s, i se ad"c, "n e/antion de la Cairo /i +l +ncredin*ea), "nor me/teri pari)ieni3 +nro/it +n 1oc, +ntr-adev,r, Toot2,ul se s1arm, s"$ ciocan, iar DapeleE l"i pier3 El n" poate 1i prel"crat dec+t la o temperat"r, sc,)"t, sa" retopit +n cre")et /i t"rnat3 !n primele decenii ale secol"l"i al XlX-lea, m"l*i savan*i din :ccident /i metal"r0i/ti r"/i a" st"diat c" pasi"ne secretele )Roo1)-"l"i, iar cercet,rile lor ar 1i, se pare, la ori0inea metalo0ra1iei&HC3 Acest ansam$l" de 1apte e7plic, de ce i se atri-SF $"ise !ndiei, 1,r, disc"*ie, paternitatea o*el"l"i de

Damasc3 Dar, +ntr-"n articol str,l"citor, +ntemeiat pe i)voare ara$e /i persane din secolele al !X-lea /i al Xl-lea /i pe i)voare c5ine)e/ti mai vec5i, Aii -a)a5eri avansea), ipote)a ori0inii c5ine)e a o*e l"l"i indian J1a$ricat +n cre")et, s, re*inem acest l"cr", ca /i lonta c5ine)easc,K /i, asimil+nd sabia c" o*el"l asiatic topit +n cre")et, iar spada c" o*e l"l 1or6at /i c,lit al :ccident"l"i, evoc, istoria " 1antastic, a s,$iei damasc5inate, care se r,sp+n- i de/te prin Asia, a6"n0e +n "rc5estan /i, prin in termedi"l c"ceririi scitice, +n !ndia, apoi +n %ersia, 1 +n *,rile m"s"lmane /i +n s1+r/it, +n -oscovia3 Vic toriile spectac"loase ale per/ilor sasani)i as"pra le0i"nilor romane +narmate c" o sa$ie sc"rt, de , 1ier 0rosolan s-ar datora +n prim"l r+nd 1olosirii ] de c,tre cavaleri a s,$iei damasc5inate, de o ca litate net s"perioar, armelor :ccident"l"i3 Pi, p+na la "rm,, Ds,$iei /i C5inei 2 ar tre$"i s, le imp" t,m s"perioritatea 5oardelor asiatice ale c,ror val"ri s-a" spart c" )0omot J3 3 3K peste l"mea ro @ man, /i E"ropa medieval,E&HH3 Urm +n d "nei asemenea precocit,*i, sta0narea c5ine)easc, de d"p, secol"l al X!!!-lea este o adev,rat, ci"d,*enie3 N" se mai +nre0istrea), nici "n pro0res /i re"/itele t"rn,torilor /i 1ierarilor c5ine)i s+nt simple rel",ri3 opirea c" cocs, dac este cu, noscut, n" se de)volta3 +ntrea0a poveste este +nc"rcat, /i 0re" de l,m"rit3 Dar destin"l C5inei, n ansamblu, p"ne aceea/i t"l$"r,toare pro$lem,, +nc, prost re)olvat,3

?ro"resele din secolul al Ul,lea pn n secolul al UJ,lea: n 1tiria 7i n 8aupliine

< alt, pro$lem,. i)$+nda t+r)ie a E"ropei3 +ncep"t"rile metal"r0iei medievale se +ntre),resc pe valea r+"l"i ;ie0 /i a ;aar"l"i, ori +ntre ;ena /i Nonne3 -inere"l de 1ier se 0,se/te mai peste tot@ este rar n"mai 1ier"l aproape p"r, 1ier"l meteori-tic, e7ploatat +n E"ropa +nc, din epoca La ene3 ;1,r+mat, sp,lat, ars dac, este ca)"l, minere"l este &HG

a/e)at +n strat"ri s"ccesive, altern+nd c" strat"ri de c,r$"ne de lemn, +n interior"l "n"i c"ptor, de 1orme 1oarte varia$ile3 Ast1el +n p,d"rea :t5e, +ntre ;ena /i Nonne, 0ropi s,pate +n coasta deal"l"i constit"ia" c"ploare r"dimentare, ne)idite, a/an"mitele fours ( ent", Dc"ptoare c" v+ntE3 D"p, aprindere, +n do", sa" trei )ile, se o$*inea o mic, mas, de 1ier spon0ios, c" n"meroase scorii, care tre$"ia l"crat apoi +n 1or6ele de min,, re+ncins Js"p"s la mai m"lte +nc,l)iriK, apoi $,t"t pe nicoval,&HB C"ptoare mai complicate, )idite, dar +nc, ne+nc5ise, a" ap,r"t devreme@ ele n" se mai m"l*"mesc c" o aerare nat"ral, Jca cea a "n"i simpl" 5ornK3 Ast1el, c"ptor"l de la Landent5al, +n ;aar, scos la l"min, de s,p,t"rile ar5eolo0ice /i care a 1"nc*ionat +ntre &>>> /i &&>>, c" pere*ii l"i de c5irpici /i de /ipci de lemn lipite c" l"t, m,soar, &,F m +n,l*ime, >,GF +n diametr" ma7im J1orma l"i este conic,K, are do", dispo)itive de s"1lare a aer"l"i&HF3 C" c+tcva ne+nsemnate deose$iri, cam la 1el s+nt c"ptoarele corsicane, catalane, normande Jacestea tratea), minere"l s"ede), ossmurd', +mpre6m"ite c" )id, dar ne+nc5ise +n partea de s"s, animate de instala*ii de s"1lare mediocre, tot"l de "n randament sla$3 Un ordin de m,rime. "n minere" c" "n con*in"t de 1ier de (Ck ar da o mas, metalic, de ordin"l a &Fk3 Bine+n*eles, la 1el sta" l"cr"rile, d"p, secol"l al Xl-lea, /i +n ce prive/te metal"r0iile primitive, cele *,r,ne/ti Jat+t de dinamiceK ale E"ropei sa" cele ale popoarelor sla$ de)voltate ale Vec5ii L"mi&HV3 +ncep+nd din secolele al iX!-lea /i al XH-lea, roata 5idra"lic, a determinat +n E"ropa pro0rese 5ot,r+toarc, 1oarte lente, dar care, de $ine-de r,", se vor +nip,m+nteni +n toate marile re0i"ni prod"c,toare3 For6ele de pe mal"l n"rilor ia" loc"l 1or6elor de p,d"re3 C"r0erea apei mi/c, 1oaie "ria/e, mai"ri care is1arm, minere"l, ciocane care $at 1ier"l d"p, repetatele l"i treceri prin 1oc3 Aceste pro0rese +nso*esc instalarea 1"rnal"l"i +nalt, odat, c" s1+r/it"l secol"l"i al XlV-lea3 Ap,r"t +n 4er-

mania Jsa" poate +n Z,rile de IosK, el a6"n0e imediat +n Fran*a de est, de pild, +n ]valea s"perioar, a -arnei, pe c+nd +n %oito", Bas--aine /i +n toat, Fran*a de vest, 1or6ele Dde mT" se men*in +n interior"l p,d"rilor p+n, +n secol"l al XV!-lea&H(3 E7empl"l ;tiriei il"strea), $ine noile pro0rese. +n secol"l al Xl!!-lea apare /ennfener,u* Jc"ptor"l de red"cere direct,K +n +ntre0ime )idit, c" 1oaie de min,@ +n cel de-al XlV-lea 1tur#ofcn,u* Jc"ptor c" l"p,K, mai +nalt dec+t cel precedent /i c" o instala*ie 5idra"lic, de s"1lat aer"l@ odat, c" s1+r/it"l acel"ia/i secol, 1"rnalele +nalte, asem,n,toare c" 1tuc#ofen,ui, dar /i mai +nalte, av+nd o c"v, plasat, +naintea cre")et"l"i, 0r"pate +n Bl($,$aits Jn"mele s," apare +ntr-"n doc"ment din 3 IHe;'K3 lElement"l important, odat, c" instalarea enormelor 1oaie de piele, mi/cate de ap,, /i a c"-velor 1"rnalelor +nalte, este 1apt"l c, se a6"n0e pentr" prima oar, la fu2iuneC alt1el sp"s c, topi2LS reR++;Fl"iE, ost.Dde3scoperiSt,E +n secol"l al X!V-lea3 +nccp+nc1 de at"nci, pornind de la 1ont,, linia lor com"n, de start, se o$*ine d"p, dorin*a 1ier"l, prin decar$"rare avansat,, sa" o*el"l, prin decar$"rare incomplet,3 +n ;tiria toate str,d"in*ele se +ndreapt, spre prod"cerea o*el"l"i&HA3 Dar, cel mai adesea, metal"r0ia vec5e, p+n, la inova*iile de la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea, a6"n0e la "n D1ier o*elitE /i n" la o*el3 +ntre timp, desp,r*ind"-se de 1"rnal"l +nalt, 1or6a se deplasea), spre aval3 c,ci dac, ")ina /i-ar 1i p,strat "nitatea, ar 1i devenit "n prea mare cons"mator c+e com$"sti$il, c" 0re"t,*i de aprn-virionare3 Un croc5i" din &G&H repre)int, "n Bl'$$aus sin0"ratic, desp,r*it de 1or6a sa t8areY +n aval3 1"nc*ionea), +n le0,t"r, c" el3 Aceast, 1or6, posed, "n ciocanD36nare mi/cat de ap,, Dciocan"l 0ermanE, le martinet Dciocan"l $er$eceE. o enorm, $+rn, de ste6ar constit"ie DcoadaE. masa de 1ier de la cap,t"l ei poate c+nt,ri +ntre F>> /i G>> de livre, ea este ridicat, de c,tre o roat, c" tac5e*i care o las, apoi s, cad, pe nicoval,3 Aceast, enorm, 1or*, de lovire a devenit necesar, pentr" <HA

a prel"cra metal"l $r"t, prod"s +ncep+nd de at"nci +n mari cantit,*i3 C" toate acestea, deoarece 1ier"l tre$"ie prel"crat la nes1+r/it, e7ist, /i ciocane mici, n"mite italiene/ti, c" lovit"ri precipitate, al c,ror prototip a venit pro$a$il din Brescia, vec5ea caoital, a 1ier"l"i, prin intermedi"l l"cr,torilor din Fri"li&H'Un alt e7empl" il"str+nd pro0resele metal"r0iei ne va p"rta +n Alpii de vest@ el are merit"l de a semnala rol"l considera$il al cart"sier6ilor, +n reali)area acest"i prim av+nt al ei3S nc din secol"l al XH-lea, ace/tia se sta$iliser, +n ;tiria, Lom$ardia, Carintia, %iemont /i s+nt Dintim asocia*i c" +ns,/i inventarea sider"r0iei Jpre-K moderneE3 +n Da"p5ine, la Allevard, ei ar 1i 1ost inventatorii 1ontei +nc, din secol"l al Xll-lea, +n orice ca) c" m"lt mai devreme dec+t +n ;tiria ori ai"rea, din ca")a "tili),rii precoce a "nei ventila*ii $r"tale datorit, "nor enorme entilatoare 5idra"lice, care captea), +ntrea0a 1or*, a "n"i torent alpin3 :dat, c" sosirea l"cr,torilor din irol J+nc, din &&(HK, o metod, de a1inare a 1ontei, prin 1oc de c,r$"ne de lemn /i adaos de 1ier vec5i, ar 1i +n0,d"it 1a$ricarea o*el"l"i, )is natural. oata aceast, cronolo0ie n" este prea si0"r,&V>3 +n 1apt, 1iecare centr" a av"t etapele sale speci1ice, metodele sale, mai ales pentr" a1inare, secretele, clien*ii, op*i"nile l"i privind diversele prod"se3 C" toate acestea, te5nicile, de ori"nde ar veni ele, a" tendin*a s, se 0enerali)e)e, dac, n" altc"mva, prin mi/carea dintr-"n loc +n alt"l a meseria/ilor 0ata oric+nd s, se deplase)e3 %rin IBF>, "n niic e7empl", doi l"cr,tori Dde $a/tin, din Lie0eE primesc "n loc, pe r+"l Avelon, aproape de ;enlis, Dca s, 1ac, o c,dere de ap, spre a ridica o t"rn,torie sa" 1ier,rieE&B&3 oate 1"rnalele +nalte devin, p"*in mai devreme sa" p"*in mai t+r)i", c"ptoare c" 1oc contin"". d"p, 1iecare t"rnare, c"ptor"l este imediat re+ncarcat c" minere" /i c,r$"ne de lemn3 +ntrer"perile, pentr" repara*ii sa" aprovi)ionare, se 1ac la &' intervale din ce +n ce mai mari3 !ar 1"rnalele

nalte cresc. +ntre &F>> /i &(>> ele +/i d"$lea), apacitatea atin0+nd p+n la B2F mH /i da" )ilnic io", tone de 1ont, +n 1")i"ne&BC3 ;e 0enerali)ea), +e asemenea o$icei"l de a Drec,liE 1ier"l +n 1onta + 1")i"ne pentr" a-i spori con*in"t"l de car$on3
0

reconcenrrile

9!" a6"tor"l r,)$oi"l"i, cresc cererile de arm"ri, a$+i, s"li*e, arc5e$")e, t"n"ri, 05i"lele333 Aceste ereri imperioase n" a", evident, dec+t o d"rat, imitat,3 Repro1il,rile contin", s, 1ie di1icile, dar l in 1ier /i din 1ont, se 1ac3"stensile de $"c,t,rie, ea"ne, oale, 0r,tare, m+*e, pl,ci pentr" c,min, r,)dare de pl"03 AcesteUm"ltir6le Ucere3ri l"+nd iro0orU+U6U33atra0 d"p, sine concentr,ri, sa" mai +ine-)is preconcentr,ri, dest"l de sla$e +nc,, c,ci F,l+;prt"r+!e, com$"sti$il"l, 1or*a motrice mo$i-. )a$ila +ntr-"n p"nct, aprovi)ionarea c" alimente, l"ra sacadat, a activit,*ii n" +n0,d"ie re"ni"ni rea str+nse3 La s1+r/it"l secol"l"i al XV-lea, Brescia n"m,ra este C>> de 1a$rici de arme, adic, botte"$e, ateiere ale c+te "n"i me/ter c" H sa" B l"cr,tori3 Un e7t vor$e/te de G> >>> de persoane care prel"rea), 1ier"l, ci1r, e7a0erat,, c" toate c, tre$"ie a p"nem la socoteal,, p+na +n dep,rtata Val Ca+onica, pe l"cr,torii de la c"ptoare (torni', de la or6e (fuclne', de la ro*ile 5idra"lice (mole', pe ap,torii /i minerii care e7tra0 minere"l, pe c,r"a/ii care +i asi0"r, transport"l, pe to*i oamenii mpr,/tia*i pe o ra), de C> sa" H> de Oilometri i 6"r"l ora/"l"i&BH3 +n secol"l al XV!-lea, aceea/i sit"a*ie e7ist, /i i LLon, care colectea),, de la mai $ine de &>> le Oilometri de 6"r +mpre6"r, prod"sele "nei m"l-imi de m,r"nte centre metal"r0ice3 La ;aint-!tienne, prod"sele s+nt, +n ordinea importan*ei. rticolele de 1ier,rie, arc5e$")ele, 5ale$ardele /i, a cantitate mai mic,, 0arnit"rile de spad, /i de i"mnal@ la ;aint C5amond, articolele de 1ier,rie, H

arclic$")ele, cataramele c" c+rli0, inelele, pintenii, pilit"ra de 1ier /i "stensilele necesare pentr" dep,nat"l sa" vopsit"l m,t,sii. li05ene de arama, 1"se de v+rtelni*,33S3 Centrele sec"ndare se oc"p, c" 1a$ricarea c"ielor, ca ;aint-%a"l-en Iare), ;aint-artin, ;aint-Romain, ;aint-Didier@ erre Noire 1a$ric, articole de 1ier,rie@ ;aint-;Lmp5orien idles ou pots de fer 2T oale sa" vase de 1ier@ ;aint-Andre "nelte pentr" a0ric"lt"r,. sape, piese de 1ier pentr" pl"03 A/e)at mai la o parte, Viveroles prod"ce catnpanes des muletes 2 t,l,n0i de cat+ri Jacesta este poate loc"i de ori0ine al clopo*eilor pe care marii ne0"stori italieni de la LLon +i e7port, +n a1ara re0at"l"iK@ ;aint-Bonnet-le-C5tea" +/i 1ace 1aim, din 1a$ricarea 1oar1ecilor de t"ns oile 2 forces a tondreui. -e/te/"0arii, cei care 1ac c"ie $"n,oar,, +/i ad"c c5iar ei mar1a +n marele ora/, +mplinind +nc,rc,t"ra animal"l"i lor c" o cantitate oarecare de c,r$"ni3 Ceea ce dovede/te c, aceast, ind"strie +ntre$"in*ea), c,r$"nele de p,m+nt, c, la LLon i se c"noa/te +ntre$"in*area la +nc,l)it"l domestic Jc5iar la c"ptoarele de var din cartier"l VaiseK, c, prod"s"l 1init al metal"r0iei circ"l, mai $ine, sa" mai p"*in r,", dec+t prod"s"l $r"t3 ;, cercet,m, la N"rn$er0, 1el"ritele activit,*i ale 1ierarilor din ora/ /i din 6"r"l ora/"l"i, pe cele ale metal"r0iei s"ede)e +n secol"l al XV!!-lea, av+n-t"l ind"striei din Ural +n cel de-al XV!!!-lea +n1,*i/,rile ind"striei din BiscaLa sa" din re0i"nea Lie0e. pret"tindeni se imp"n acelea/i constat,ri +n le0,t"r, c" modicitatea "nit,*ilor de prod"c*ie, c" relativa lor dispersie, c" 0re"t,*ile de transport3 ]RllLUeIaid+aRiI;aeiL*a83+&3; %R&& acoio "nae ap cale 1l"vial, sa" o cale maritim,. Rin"l, Baltica, -e !Fe([0o+F" 4asconiei, Ural"l3 +n BiscaLa, pre)en*a ocean"l"i, a "nei )one de m"nte, c" apele ei repe)i, c" p,d"rile ei de 1a0, c" $o0atele ei ),c,minte, e7plic, pre)en*a "nei metal"r0ii importante3 ;pania mai vinde +nc, 1ier An0liei la mi6-&B& loc"l secol"l"i al XV!!!-lea, /i c" 1ier spaniol +/i RLUa7is*,RRrR6i7rare dec+t acolo "nde apare o le maritim,. Rin"l3 B,lti

ec5ipea), en0le)ii navele care l"pt, pe mare +mpotriva 1lotelor 5ispanice&BF3

6te a cifre
Am sp"s ca, avansata pentr" perioada din 6"r"l an"l"i &A>>, o eval"are a prod"c*iei mondiale la C milioane de tone este c" si0"ran*, e7cesiv,3 %res"p"n+nd c,, +naintea Revol"*iei ind"striale, prod"c*ia mondial, a repre)entat de do", sa" de trei ori pe cea a E"ropei, aceasta din "rm,, +n prea6ma l"i &FCF, n-a dep,/it +n nici "n 1el Jd"p, Io5n Ne1K &>> >>> tone@ pe la & FB> Jd"p, Pte1an ?"robsOi &BG de la care l"am /i ci1rele care "rmea),K p"tea 1i &F> >>> tone@ pe la &(>>, &A> >>> tone Jdin care CC >>> pentr" An0lia /i F> >>> pentr" ;"ediaK@ pe la &(F>, CF> >>> Jdin care CC >>> pentr" An0lia, CF >>> pentr" R"siaK@ pe la &('>, G>> >>> Jdin care A> >>> pentr" An0lia, &CF >>> pentr" Fran*a, '> >>> pentr" ;"edia, &C> >>> pentr" R"siaK3 !n &A&>, prod"c*ia e"ropean, n" era +nc, de-c+t de &&>> >>>@ +n &AB>, de C A>> >>>, din care aproape 6"m,tate pentr" An0lia3 Dar +n acel moment, prima Revol"*ie ind"strial, +/i +ncep"se l"crarea3 !n anii &'(>, E"ropa lato sensu +nsemna (C> >>> >>> tone de o*el3 Ceea ce vrea s, sp"n, c, pe toat, +ntinderea de timp pe care o acoper, aceasta carte, epoca 1ier"l"i n" se insta"rase +nc,3 Dac, trecem, mer0+nd +napoi, marele pra0 al Revol"*iei ind"striale /i contin",m s, "rc,m +n s"s pe 1ir"l timp"l"i, vom vedea rol"l 1ier"l"i mio /or+nd"-se, va tre$"i s, red,m 1ier"l"i re)erva pr"dent, care a caracteri)at comportament"l l"i s"lK Vec5i"l Re0im3 %+n, la "rm,, vom re0,si !a cap,t"l c"rsei epoca 5omeric,, +n care arm"ra "n"i r,)$oinic Dvalora trei perec5i de $oi, o sa$ie-/apte, ),$ala cal"l"i mai m"lt dec+t cal"lE&B(3 Epoca Dnoastr,E, cea de care se oc"p, aceast, carte, st, +nc,, de la "n cap,t la alt"l al ei, s"$ domnia lemn"l"i omnipre)ent3

"%3

6elelalte metale
Noi, istoricii, avem o$icei"l s, a/e)am +n r+nd"l +nt+i prod"c*ia sa" comer*"l de mas,@ n" mirodeniile, ci )a5,r"l, sa" /i mai $ine 0r+"l@ n" me-talelei rare, ci 1ier"l, temei"l vie*ii de 1iecare )i, c5iar +n aceste secole n" prea lacome +nc, de serviciile l"i3 Aceast, vi)i"ne este corect, +n ce prive/te metalele rare, dar de +ntre$"in*are 1oarte modest,. antimoni"l, cositor"l, pl"m$"l, )inc"l, cel din "rm, 1olosit n"mai la sr+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea3 Dar disc"*ia n" este +nc5is,, /i mai va p+n, acolo, +n ce prive/te metalele pre*ioase, a"r"l /i ar0int"l3 Acestea da" loc la spec"la*ii, la +ntreprinderi pe care 1ier"l, proletar, n" le c"noa/te3 %entr" ar0int a" 1ost risipite comori de in0enio)itate, cele pe care le de)v,l"ie 1r"moasele sc5eme din cartea l"i A0ricola despre mine sa" sec*i"nea impresionant, prin p"*"rile /i 0aleriile de la ;aint--artin-a"7--ines, +n Vos0i3 %entr" ar0int a" 1ost desc5ise /i "tilate pre*ioasele ),c,minte de merc"r de la Almaden +n ;pania Jmetoda amal0am,rii 1ace din ar0int, +n secol"l al XV-lea /i mai & ales +ncep+nd din cel de-al XV!-lea, "n metal de prod"c*ie ind"strial,K@ pentr" ar0int a" 1ost +n1,pt"ite pro0resele miniere J0aleriile, sleirea apei din p"*"ri, aerisireaK3 ;-ar p"tea c5iar s"s*ine c, pe at"nci arama 6oaca "n rol e0al, c5iar s"perior cel"i 6"cat de 1ier3 %iesele de $ron) s+nt aristocra*ia pieselor de artilerie3 Coca de nav, c,pt"/it, c" aram, se 0enerali)ea), +n secol"l al XV!!!lea3 +nc, din secol"l al XV-lea, d"$la 1")i"ne a aramei prin procede"l c" pl"m$ a de0a6at ar0int"l amestecat +n mine-re"rile c"pri1ere3 Arama este cel de-al treilea metal monetar, al,t"ri de a"r /i ar0int3 Ea este,, pe deas"pra, 1avori)at, de 1acilitatea relativ, a metal"r0iei sale speci1ice J"n c"ptor c" rever$era*ie poate livra )ilnic H> de tone de aram,K /i de prim"l capitalism, ceea ce e7plic, de)voltarea spectac"loas, a minelor de aram, de la -ans1eld, +n ;a7a, +n secol"l al XV!-lea, mai t+r)i" boom,ul din secol"l aii XV!!-lea al aramei s"ede)e /i, +n

"%5

s1+i/it, marea spec"la*ie pe care o piovoaca +n acela/i moment arama 6apone)a, monopoli)at, +n 1inal"l c"rsei de c,tre <ost 4ndisc$e 6ompanie. I,icM"es Cce"r, /i +nc, miai m"lt F"00erii, a" 1ost re0i ai aramei3 C5iar +n secolele "rm,toare, la $"rsa din Amsterdam, p"tem mer0e, c" oc5ii +nc5i/i, pe aram,9

VB > strad, din Del1t, prin &GF'3 Case de c,r,mida, o-$loane de lemn, pano"ri vitrate Doar$e , Amsterdam, Ri6Osm"se"m3

<;3 In sat mare +n apropiere de Ntirn$er0, +n &G>>. vreo cinci)eci de case, dintre care patr")eci a" acoperi/"ri de paie Jpe desen apar +ntr-o tent, mai +nc5is,K, )ece c" acoperi/"ri de *i0l, !mai desc5iseK@ do", mori J"na dintre ele are do", ro*iK, pa6i/ti, o0oare3 ;at"l este +ncon6"rat c" o palisad,3 JHa"ptamt 1iir Hoc5$a"besen, N"rn$er03K

-3& V Fi< f,
3,W
9

333

3 e.S9

9,i 1ii,

C"4it(&u& )I 89)O;6DII ?& E':E87I98I :9H'IC9

%roced"ra instan*elor te5nice este 0reoaie3 %rintre c5ic5i*ele lor, inova*ia se strecoar, c" +ncetineal,3 Artileria, tipar"l, navi0a*ia oceanic, s+nt marile revol"*ii te5nice dintre secolele al XV-lea /i al XV!!!-lea3 Dar acesta este "n 1el de a vor$i3 Nici "na n" se reali)ea), +n 0alop3 Pi n"mai "ltima s1+r/e/te prin a da na/tere "n"i de)ec5ili$r", "nei DasimetriiE a l"mii3 De o$icei, tot"l se termin, printr-o di1")i"ne. ci1rele ara$e, pra1"l de p"/c,, $"sola, 5+rtia, viermele de m,tase, tipar"l33 3 Nici o inova*ie n" ram+ne +n servici"l "n"i 0r"p, a "n"i stat, a "nei civili)a*ii3 ;a" ceilal*i +ntr-adev,r n" a" nevoie de ea3 La loc"l lor de ori0ine, te5nicile noi se +mp,m+ntenesc at+t de +ncet +nc+t vecin"l are tot timp"l s, se mire de ele, sa se in1orme)e, +n :ccident, artileria +/i 1ace oarec"m apari*ia !a CrecL, sa" mai de0ra$, +n 1a*a Calais"l"i, +n &HB(@ dar ea n" devine "n element ma6or al r,)B$a+elor e"ropene dec+t +ncep+nd c" e7pedi*ia l"i Carol al VU!-lea +n !talia, +n septem$rie &B'B, adic, d"p, "n secol /i 6"m,tate de 0esta*ii, de e7perien*e, de p,l,vr,0eall,3 -ai ales an"mite sectoare r,m+n sta0nante. +n domeni"l transport"rilor 2 tocmai +n moment"l +n care l"mea +n1,pt"ie/te +nt+ia ei "nitate maritim,, +ncep+nd de la -a0ellan 2, +n domeni"l &B; a0ric"lt"rii, ale c,rei pro0rese revol"*ionare n"

a1ectea), dec+t sectoare restr+nse /i se pierd +n masa 0est"rilor de r"tina, vom re0,si +ncetineala3 nep"tin*ele de)esperante UaleU alterat, dar n" a$olit +nc,3

RE! -AR! !N:VAZ!! EHN!CE <ri"inile prafului de pu7c

Un na*ionalism 3occidentalE +i +ndeamn, pe istoricii /tiin*ei /i te5nicii s, ne0e sa" s, minimali)e)e +mpr"m"t"rile pe care E"ropa le-a 1,c"t de la c5ine)i3 :rice ar sp"ne Aldo -ieii&, dealt1el e7celent specialist +n istoria /tiin*elor, descoperirea pra1"l"i de p"/c, de c,tre c5ine)i n" este Do le0end,E, +nc, din secol"l al !X-lea al erei noastre, eiU +l 1a$ric, c" salpetr", s"l1, c,r$"ne de lemn p"!veH),1r ot c5ine)e/ti, primele armeUdeU31acRaCda1rd+5 6ecol"L,a633Xt-lea, H,1[prim"l t"n c5ine)esc datat este n"mai din &HFG,8, ;, 1ie vor$a +n :ccident de o descoperire conco mitent,8 ;-a atri$"it inven*ia p"l$erii, 1,r, dove)i, +ns,/i marel"i Bacon J&C&B2&C'HK3 "n"l apare +n mod si0"r prin &H&B sa" &H&' +n Flandre@ la -et) +n &HCB@ la Floren*a +n &HCG@ +n An0lia +n &HC(H@ +n &HH&, la asedi"l ora/"l"i Cividale da Fri"li B @ poate pe c+mp"l de l"pt, de la CrecL J&HBGK "nde 4es bombardiau5" en0le)e/ti n-a" 1, c"t dec+t Ds,-i lase c" 0"ra c,scat,E pe 1rance)ii l"i Filip al Vl-lea de Valois, d"p, sp"sele l"i Froissart3 -ai si0"r este 1apt"l c, Ed"ard al !!!-lea &-a +ntre$"in*at +n an"l6 "rm,tor, +n 1a*a Calais-"l"iF3 Dar no"aUUarm, Un" intervine c" ade v,rat dec+t +n secol"l "rm,tor, in timp"l drama tic"l"i r,)$oi 5"sit, +n inima E"ropei. r,sc"la*ii a" c,r"*e c" piese de artilerie "/oar,, +nc, din &BC(3 +n s1+r/it, artileria 6oac, "n rol 5ot,r+tor la s1+r/it"l r,)$oaielor l"i Carol al Vll-lea +mpotriva en0le)ilor, de data aceasta +n 1avoarea +nvin/ilor din a6"n, "n secol $"n d"p, Calais3 Aceast, no", imnortan*, este le0at, de descfnerirea,3UUU5W5i *a este le0ata oe oe/c6fpeaisa\2BX3 &BCCF3, a pLl$erii, material -+n 1orm,, de pra1 o" o com$"stie instantanee /i si0"r,, pe care n-o o1erea" vec5ile amestec"ri, a c,ror materie compact, n" permitea co-penetra*ia aer"l"i3 ot"/i, s, n" ne ima0inam c, este vor$a de o 14G pre)en*, re0"lat,3 Ptim va0 c, artileria 6oac, "n

ol +n ;pania /i +n A1rica de nord +nc, din secol"l ,& XlV-lea3 Dar iat,-ne, +n &BF(, +n,"ntr"l )id"ilor Ce"tei pe coasta marocana, +n acest ora/ imortant pe care port"05e)ii +l oc"p, din &B&F /i e care ma"rii +l ataca& din no"3 ;, asc"lt,m "n Dldat avent"rier a6"ns p+n, acolo ca sa-i comata pe necredincio/i. DLe trasem pietre din ma/iile noastre c" dest"l, i)$+nd,333 De parte-le, ma"-i avea" tr,0,torii lor +narma*i c" s,0e*i /i pra/i333 Ei trasera /i c" c+teva catap"lte +n tot timp"l leiE(3 C" toate acestea, s"$ )id"rile Constantinoal"l"i, c" patr" ani mai +nainte, +n &BFH, t"rcii ilosiser, +mpotriva ora/"l"i "n t"n monstr"os333 ar c5iar +n ;pania, la asedi"l ora/"l"i B"r0os, &B(F2&B(G, se mai a1l, +nc, +n servici" catailte3 La toate aceste detalii se poate ad,"0a 1ap-& c, salpetr"l era c"nosc"t +n E0ipt, prin &CBA, $ n"mele de D),pad, c5ine)easc,E3 C, t"n"ri ir c" si0"ran*a +n ") la Cairo, +nc, din &HGG, /i Ale7andria, +n &H(G@ c, ele s+nt o$i/n"ite +n @ipt /i ;iria +n &HA'3 Aceast, cronolo0ie. Calais B(, C5ina &-HFG etc3 n" sta$ile/te tot"/i o priori-. e a "n"ia sa" alt"ia +n ceea ce prive/te inventa-i t"n"l"i3 Carlo Cipolla socote/te, c" toate @steaV c, la +ncep"t"l secol"l"i al XV-lea t"n"l ine)esc ar 1i e0alat, ar 1i dep,/it c5iar, pe cel i E"ropa3 Dar la s1+r/it"l secol"l"i, artileria e"sean, a devenit net s"perioar, 1a*, de tot ce t"se 1a$rica Asia3 De "nde s"rpri)a +nsp,im+noare pe care o provoac, apari*ia t"n"rilor E"Xei +n E7trem"l :rient, +n secol"l al XV!-leaA3 1ond, artileria c5ine), n-a /ti"t sa" n-a p"t"t evol"e)e, s, se adapte)e cerin*elor r,)$oi"l"i, n &GH>, "n c,l,tor notea), c, +n cartierele pe-. rice ale ora/elor c5ine)e/ti Dse toarn, t"n"ri, ] n-a" nici deprindere, nici isc"sin*, s, le m+asc,E'3

tilerXia de ine mobil

+ncep"t, piesele de artilerie s+nt arme "/oare, Ete, aprovi)ionate c" p"l$ere Jaceasta, rara, &BA

costa sc"mpK c" )0+rcenie3 Pi n" totdea"na se /tie c" preci)ie ce tre$"ie s, +n*ele0em, la drept vor$ind, prin n"mele s"$ care s+nt pomenite3 Ast1el ribaudequin ar 1i "n ansam$l" de *evi Jasem,n,toare *evilor de arc5e$")aK le0ate str+ns +mpre"n,, +nc+t s-a p"t"t vor$i +n le0,t"r, c" ele despre mitralier,9 Apoi piesele cresc, de la &HG la C(C Oilo0rame +n medie s"$ domnia l"i Ric5ard al !!-lea J&H(G2 &B>>K, d"p, e/antioanele p,strate la "rn"l Londrei, +n secol"l al XV-lea, ele s+nt c+teodat, $om$arde "ria/e, ca acel 8onnerbiic$sen din 4ermania, monstr"oase t"$"ri de $ron) +ntinse pe c"lc"/"ri de lemn /i a c,ror deplasare p"nea pro$leme aproape insol"$ile3 "n"l min"ne 2 der 1trauss, str"*"l 2] pe care ora/"l ;tras$o"r0 +l +mpr"m"ta +mp,rat"l"i -a7imi5an, +n &B'', pentr" a ad"ce la s"p"nere Cantoanele elve*iene, se mi/ca at+t de +ncet +nc+t a$ia i)$"te/te s, n" cad, +n m+inile d"/man"l"i3 Un accident mai $anal. +n martie, &F>>, L"dovic -a"r"l ad"ce din, 4ermania la -ilano D/ase 0"ri de artilerie 0reaE. do", se r"p +n dr"m&>3 +nc, +nainte de aceast, epoc, se ivis6eURoUartile7ia de cali$r" inmortant, Rela6i7U6no$3i6RUap6,Us,UU"r-Eme)e[Hdplsarile tr"pei. artileria 1ra*ilor B"rea", de[p+!Ha( instr"ment al victoriilor l"i Carol al Vll-lea la Formi0nL J&BF>K /i la Castillon J&BFHK3 : artilerie mo$il, tras, de $oi e7ist, +n !talia. o vedem +n ne+nsemnata +n1r"ntare de la -olinaoela, +n &BG(&&3 Dar t"n"l s"it pe a1et, c" atela6ele l"i de cai vi0"ro/i, n"-/i 1ace intrarea +n !talia, spre spaima cet,*enilor pa/nici, dec+t +mpre"n, c" Carol al VU!-lea, +n septem$rie &B'B3 El ar"nc, 05i"lele de 1ier, a c,ror 1olosire se 0enerali)ea), repede, /i n" de piatr, ca mai +nainte, iar aceste proiectile n" mai *intesc doar casele ora/"l"i asediat, ci /i )id"rile3 Re0"la de p+n, at"nci a 6oc"l"i decidea re)"ltat"l 2 al$, sa" nea0r, 2T +n 1"nc*ie de ap,rarea sa" predarea por*ilor, dar nici o cetate n" re)ist, acestor $om$ardamente3 C,ci piesele era" ad"se c5iar la picioarele metere)elor, pe mal"l e7terior al /an*"l"i /i era" imediat p"se

6n ad,post, sous taudis", Ds"$ /andramaE, sp"ne Iean dSA"ton, cronicar"l l"i L"dovic !lea3 .ast, violen*, a dat na/tere, pentr" mai m"lt @i)eci de ani, sl,$ici"nii cronice a cet,*ilor. .)ele lor se d,r+ma" ca ni/te decor"ri de tea-Kar +ncet"l c" +ncet"l, se or0ani)ea), riposta. r)ele 1ra0ile de piatr, cedea), loc"l metere-/roase de p,m+nt, a$ia +n,l*ate, +n care 05i"-se +n1"nd, +n, c"rat, pierdere, iar pe plat-e cele mai +nalte 2 4es ca aliers 2 se inia artileria de ap,rare3 -erc"rio 4attinara&C, ir"l l"i Carol f"int"l, a1irma prin &FH> c, de a6"ns F> de piese de artilerie pentr" a a ad,post de 1rance)i s"prema*ia +mp,ra-n !talia&H3 +n &FCF, 1ort,rea*a %aviei imo-s. armata l"i Franeisc !, pe care impe-vor s"rprinde, atac+nd-o din spate, la CB ie3 -arsilia re)ist, +n acela/i 1el +n 1a*a l"i f"int"l, +n &FCB /i +n &FHG@ Viena +n 1a*a , +n &FC'@ mai t+r)i" -et)-"l, +n &FFC2 + 1a*a imperialilor3 Aceasta n" +nseamn, c, n" p"tea" 1i +nc, l"ate prin s"rprindere. in &FBB@ Calais +n &FFA@ Amiens +n &F'G3 .e acestea, se presim*ea c5iar de pe at"nci 1ort,re*ei, insta"rarea domniei r,)$oaie-inte de asedi" /i de ap,rare, din care va r"tal, dar c" m"lt,mai t+r)i", strate0ia l"i al !!-lea sa" cea a l"i Napoleon, care n" i preoc"pa*i de l"area ora/elor, ci de distr"-r*elor vii ale adversar"l"i, timp, artileria se per1ec*ionea), +ncet"l c" Ea se ra*ionali)ea),, red"s, de Carol +n &FBB, la ( cali$re, de Henric al !!-lea i$re@ cele mai mari, a1ectate asediilor sa" ora/elor, tra0 la '>> de pa/i@ celelalte, )is, Dde c+mpE, la n"mai B>>&B3 D"p, care va 1i lent,. +n Fran*a, de e7empl", sis-neral"l"i de Valliere, care datea), de la al XV-lea, va d"ra p+n, la re1orma l"i al J&((GK, ale c,r"i 1r"moase t"n"ri vor i r,)$oaiele Revol"*iei /i ale !mperi"l"i3 1'H

Artileria la bordul na elor

Foarte devreme, t"n"l s-a instalat pe nave, dar /i acolo +ntr-"n 1el 1oarte ci"dat, deconcertant3 +nc, +n &HHA, deci +nainte de CrecL, el se a1l, la $ord"l navei en0le)e Mar0 of =oTerC dar c" vreo trei)eci de ani mai t+r)i", +n &H(C, DB> de cor,$ii mariE castiliene, +n lar0"l port"l"i La Roc5elle, distr"0 c" t"n"rileVV lor c+teva nave en0le)e/ti, care, +n ce le prive/te, s+nt c" toate lipsite de artilerie /i incapa$ile s, se apere&F3 Dar, d"p, sp"sele speciali/tilor, armament"l de artilerie al navelor en0le)e devenise "n l"cr" o$i/n"it +n 6"r de &H(H9 La Vene*ia, nimic n" dovede/te c, artileria naval, s-ar 1ii a1lat la $ord"l 0alerelor ;enioriei +n timp"l r,)$oaielor ine7pia$ile +mpotriva 4enovei J&H(AK3 Dar +n &BB>, pro$a$il mai devreme, acest l"cr" este 1apt +mplinit, la 1el ca pe $ord"l navelor t"rce/ti, 1,r, +ndoial,3 +n &B'A, +n orice ca), aproape de ins"la -itilene, "n sc$iera2o t"rcesc de mai $ine de H>> botte J&F> de toneK, an0a6at +ntr-o ciocnire c" patr" 0alere vene*iene, lei atac, c" lovit"ri de $om$ard, /i, mai e1icace dcc+t ele, le atin0e de trei ori c" 05i"lele de piatr,, dintre care "na de AF de livre&G3 Desi0"r, aceast, opera*ie de instalare la $ord a artileriei n"d se 1ace nici +ntr-o )i /i nici 1,r, neca)"ri3 %e mare n" e7ist, t"n"ri c" *eava l"n0a, c" tir direct /i $,taie +n plin +nainte de &FF>, dat, apro7imativ,@ +n secol"l al XV!-lea, sa$ord"rile +n 1lanc"l vaselor rot"nde n" apar +nc, +n mod o$i/n"it3 Cor,$ii +narmate /i ne+narmate coe7ista, oric+t ar 1i de mare prime6dia3 Am citat nepl,c"ta +nt+mplare a en0le)ilor +n 1a*a port"l"i La Roc5elle, +n &H(C3 Dar pe Atlantic, +n timp ce 1lota 1rance),, prin &FC>, posed, artileria ei, navele comerciale port"05e)e n" o a"3 +n &FC>9 C" toate acestea, odat, c" secol"l al XV!-lea, sporirea 1lotei o$li0, +n c"r+nd toate navele s, ai$, 0"ri de 1oc /i artileri/ti speciali)a*i pentr" a le servi3 Cor,$iile de r,)$oi /i cor,$iile comerciale n" se deose$esc "nele de altele. toate s+nt +narmate3 i& De "nde, +n secol"l al XV!!-lea, stranii disp"te de

etic5et,3 C,ci pe vremea l"i L"dovic al XlV-lea, vasele de r,)$oi a" drept"l la sal"t"ri speciale at"nci c+nd intra +n port"ri, c" condi*ia Jdespre @are se disc"t,K de a n" transporta m,r1"ri@ iar .Ie transporta toate3 Acest armament naval care se 0enerali)ea), se "p"ne c"r+nd "nor re0"li aproape 1i7e. at+*ia oanem, at+tea 0"ri de 1oc pentr" tona de +nc,rc,t"r,, nc, din secol"l al XV!-lea, +nc, +n cel de-al XV!!-.a, o pies, de artilerie pentr" &> tone3 +nc+t des-re o nava en0le), ancorat, +n aprilie &GHA la andar A$$as, pe coasta 1ier$inte a %ersiei, p"-m sp"ne c, este s"$-+narmat,. pentr" H>> de tone, imai CB de piese3 Re0"la este evident 0rosolana, .isti+ nava /i nav,, t"n /i t"n, /i m"lte alte crini de +narmare, daca nar 1i dec+t n"m,r"l de meni3 +n -editerana /i, c"r+nd, pe in terminalele dr"m"ri ale !ndiilor, navele en0le)e, +nc, de s1r/it"l secol"l"i al XV!-lea, s+nt de o$icei s"-a-+narmate, av+nd mai m"l*i oameni /i mai m"lte i"ri dec+t altele@ c"rsivele lor, de$arasate de ir1"ri, permit o ap,rare mai s"pla3 Acestea s+nt .va din ca")ele s"cceselor lor&(, +7ist, /i altele3 -"lt, vreme as"pra m,rilor nnise nava mare, mai si0"r,, mai $ine ap,rat,, v,)"t, c" t"n"ri mai n"meroase, de "n cali-mai mare3 Dar +n secol"l al XV!-lea, navele i 1ac o "l"itoare cariera comercial, deoarece irc, repede, n" dorm +n port"ri@ r2boinic, dc, i)$"tesc sa se +narme)e mai $ine3 Acest " i-& e7plic, l"i Ric5elie", +n noiem$rie &GCG, iler"l de Ra)illL. DCe a 1,c"t de tem"t, cele s"s amintite nave mari, este pricina c, ele Tt, t"n"ri mari, iar navele mi6locii n" p"tea" a dintre acestea, dec+t din cele mici 2 care @ra" +n stare s, str,p"n0, $ord"l "nei nave 3 Dar ac"m aceast, no", inven*ie este c5inta m,rii, +nc+t "n vas de do", s"te de tone t, t"n"ri la 1el de mari ca /i "n vas de opt &A3 +n ca) de +nt+lnire, cel mare risc, c5iar e +n de)avanta6. cel mic, mai "/or manevranai rapid, poate s,-& atin0, d"p, voie +n "n-ile sale moarte3 %e cele /apte m,ri ale l"mii, &FC

+)$+nda olande)ilor /i en0le)ilor a 1ost i)$+nda tona6elor mici /i mi6locii3

Arc$ebu2e, musc$ete, pu7ti

Este imposi$il s, sp"nem c+nd an"me, e7act, /i-a 1,c"t apari*ia are5e$")a3 ;pre s1+r/it"il secott"l"i al XV-iea, rara +ndoiala@ practic, odat, c" primii al+ l+r ecol"l"i al XV!-lea3 +n &F&C la asedi"l Bresciei, d"p, le >o0al 1er iteur, ap,r,torii D+ncep"r, a tra0e artileria lor /i arc$ebutele lor JWe8F arquebutes' des ca m"/teleE&'3 Arc5e$")ele, /i n" $om$ardele sa" c"levrinele, vor veni de 5ac cavalerilor de alt,dat,3 Artileria a p"s +n prime6die 1ort,re*ele /i, pentr" "n timp, c5iar /i ora/ele3 Un proiectil de arc5e$"), +n patr" m"c5ii do$oar, +n &FCB pe no$il"l senior BaLard3 D;a 1i dat d"mne)e" s, n" se 1i n,scocit niciodat, aceast, nenorocit, "nealt,E9 va scrie mai t+r)i" -onl"c, care ne sp"ne c, a recr"tat +n &FC(, pentr" domn"l de La"trec /i pentr" e7pedi*ia l"i, care "rma s, s1+r-/easc, at+t de r," +n 1a*a Neapol"l"i, (>>2A>> de oameni +n 4asconia, Dceea ce e" 1,c"i +n p"*ine )ile J333K printre care era" patr" ori cinci s"te de arc5e$")ieri, at+*ia c+t n" era" +nc, +n Fran*a +n acele vrem"riEC>3 Aceste o$serva*ii, /i +nc, altele, las, impresia c, armatele din servici"l Fran*ei avea" la +ncep"t"rile acestei trans1orm,ri o +ntr)iere 1a*, de tr"pele 0ermane, italiene /i mai ales spaniole3 C"v+n-t"l 1rance) este "n calc, la +ncep"t d"p, c"v+nt"l 0erman. %ac#enbiic$seC de "nde 1orma $aquebute. Apoi, d"p, c"v+nt"l italian. arc$ibu"io, care d, arquebuse. Aceste e)it,ri s+nt poate caracteristice3 ot 1el"l de ca")e e7plic, de)astr"l 1rance) de la %avia, din &FCF, incl"siv proiectil"l 0re" al arc5e. $")ierilor spanioli3 D"p, aceea, 1rance)ii vor spori n"m,r"l arc5e$")ierilor J"n"l pentr" doi s"li*a/iK3 D"cele de Al$a va mer0e mai departe /i, +n Z,rile de Ios, +/i va +mp,r*i in1anteria +n do"a mase e0ale. tot at+*ia arc5e$")ieri c+t /i s"li*a/i3 +n 4ermania, +n &F(G, raport"l este de F s"li*a/i pentr" XH H arc5e$")ieri3

ntr-adcvr, ar 1i 1ost c" nep"tin*, s, elimini *a, Dre0ina armelorE, c"m se mai sp"nea +nc, secol"l al XV!!-lea, c,ci arc5e$")ele, care trea" spri6inite pe 1"rc,, +nc,rcate /i re+nc,rcate, c,ror 1itil tre$"ia aprins, se m+n"ia" 1oarte +n.3 C5iar at"nci c+nd m6Re$eta-olocv"se a6Ec5erUU )a, 4"stav Adol1 men*inea +nc, "n s"li*a/ peni doi m"/c5etari3 ;c5im$area n" este posi$il, c+t odat, c" p"Rca, m"sc5cta3ps*le3c*ionat, ima3fat,inU33&GH,>,, iatra*, +n servici" +n armata 1ran), +n &(>H@ odat, c" 1olosirea cart"/"l"i de 5+rt pe care armata -arel"i Elector +l c"noa/te +nc, in &G(>, armata 1rance)a n"mai din &G'>@ +n +r/it, odat, c" adoptarea $aionetei care va s"rima d"alitatea 1"nciar, a in1anteriei3 :rice inanterie din E"ropa avea, la s1+r/itiil secol"l"i al aV!!-lea, p"/c, /i $aionet,. dar evol"*ia cer"se lo", secoleC&3 +n "rcia l"cr"rile s-a" des1,/"rat /i mai +ncet, in timp"l9 $,t,liei de la Lepanto J&F(&K, pe 0alerele t"rce/ti se a1la" m"lt mai m"l*i arca/i dec+t arc5e$")ieri3 Pi +nc, prin &G>H, o nav, port"05e), atacat, de 0alere t"rce/ti +n drept"l Ne0ropontel"i se tre)e/te Dacoperit, de s,0e*i p+n, la 0a$ieECC3

?roducie 7i bu"et

Artileria /i armele de 1oc atra0 d"p, ele o "ria/, trans1ormare a r,)$oi"l"i dintre state, a vie*ii economice, a or0ani),rii capitaliste a prod"c*iei de arme3 +ncet"l c" +ncet"l, se sc5i*ea),, 1,r, a se cont"ra limpede, o an"mit, concentrare ind"strial,, c,ci ind"stria de r,)$oi r,m+ne diversi1icat,. cel care 1a$ric, p"l$ere n" 1a$ric, *evi de arc5e$"),, sa" arme al$e, sa" piese mari de artilerie@ apoi, ener0ia n" se concentrea),, d"p, voie, +ntr-"n p"nct dat@ tre$"ie s, aler0i d"p, ea, de-a l"n0"l apelor, prin )onele 1orestiere3 N"mai statele $o0ate s+nt +n stare s, 1ac, 1a*, c5elt"ielilor 1a$"loase ale no"l"i r,)$oi3 Ele vor elimina marile ora/e independen*e, care se vor 1i

men*in"t m"lt, vreme ia +n,l*imea sarcinii lor3 +n trecere, +n &FA>, -ontai0ne admir, +nc, ma0a)iile de arme, la A"0s$"r0CH3 El ar ii p"t"t, la Vene*ia, s, admire Arsenal"l, enorm, +ntreprindere c", la acea epoc,, H >>> de l"cr,tori, pe care marele clopot de la ;an -arco +i c5eam, )ilnic la l"cr"3 oate statele, $ine+n*eles, a" arsenalele lor JBrancisc ! +ntemeia), && /i re0at"l n"m,ra &H la s1+r/it"l domniei saleK@ toate a" mari depo)ite de arme. s"$ Henric al V--lea, principalele, +n An0lia, s+nt cele de la "rn"l Londrei, de la Qestmimster, de Yla 4reenbO53 +n ;pania, politica Re0ilor Catolici s-a spri6init pe arsenalele de la -edina del Campo /i de la -ala0aCB. %adi/a5"l le are /i el pe ale l"i, la 4alata /i la op Hane3 !Kar arsenalele e"ropene r,m+n cel mai adesea, p+n, la revol"*ia ind"strial,, mai m"lt o 6"7tap"nere de /antiere, de "nit,*i arti)anale, dec+t man"1act"ri c" o or0ani)are ra*ional, a sarcinilor3 Ba, de m"lte ori, meseria/ii l"crea), pentr" Arsenal la ei acas,, la distan*e mai m"lt sa" mai p"*in mari3 E c5iar pr"dent s, *ii departe de ora/e morile "nde se 1a$ric, p"l$erea3 Acestea se a/a), de o$icei +n )onele m"ntoase sa" sla$ pop"late, ca +n Cala$ria, ca aproape de ?oln, +n Ei1el, +n *in"t"l Ber0@ la -almedL +n &F(G, +n a6"n"l r,scoalei +mpotriva spaniolilor, se constr"iser, &C mori de p"l$ere3 oate, c5iar cele care +n secol"l 3, al XV!!!-lea se a/a), de-a l"n0"l Q"pper"l"i, ! a1l"ent al Rin"l"i, +/i 1ac c,r$"nele de lemn din c cr"/in, Gaulbaum, pre1erat altor ar$ori3 C,r$"-] nele tre$"ie trit"rat c" s"l1 /i c" salpetr" apoi trec"t prin sit,, o$*in+nd"-se ast1el 1ie p"l$erea mare, 1ie p"l$erea 1ina3 Vene*ia, ca +ntotdea"na econoam,, se +ncap,*+-nea), s-o +ntre$"in*e)e pe cea mare, mai p"*in sc"mp, dec+t cealalt,3 Ar 1i mai $ine tot"/i, e7plic, +n &FAA s"praintendent"l 1ort,re*elor ora/"l"i, Ds, se +ntre$"in*e)e n"mai din cea 1in,, c"m 1ac en0le)ii, 1rance)ii, spaniolii, t"rcii, care +n acest 1el n-a" dec+t o sin0"r, p"l$ere /i pentr" arc5e-$")ele /i pentr" t"n"rile lorE3 +n acel moment &FF ;enioria are +n ma0a)ie G milioane de livre de

re mare, adic, H>> de lovit"ri pentr" 1iecare ele B>> de piese ale 1ort,re*elor sale3 %entr" ica cota de aprovi)ionare la B>> de lovit"ri, .$"i C milioane de livre +n pl"s, adic, o c5el- . de G>> >>> de d"ca*i3 A trece prin sit, t, p"l$ere pentr" a 1ace din ea p"l$ere 1in,, @ semna o c5elt"ial, s"plimentar, repre)ent+nd ert din aceast, s"m,, adic, &F> >>> de d"-dar +ntr"c+t p"l$erea 1in, +n0,d"ie o +nc,rc,-c" apro7imativ o treime mai mic, dec+t cea "l$ere mare, tot sar c+/ti0a 1,c+nd aceast, *ieCF3 +tor"l ne va ierta c, l-am antrenat +n aceast, $ilitate des"et,3 El va 1i +nv,*at +n treac,t ] ec"ritatea Vene*iei repre)int, cel p"*in >>> de d"ca*i p"l$ere, adic mai mult dect alentul ncasrilor anuale ale bu"etului e, C propriu,2is. !at, "n indici" 0r,itor c" prila propor*iile "ria/e ale c5elt"ielilor de r,).5iar at"nci c+nd n" se d"ce r,)$oi3 Pi ci1rele odat, c" anii. 4n incible Armada, +n &FAA, , spre nord C BH& t"n"ri, ( >>> de arc5e$")e, de m"sc5ete, &CH ('> de 05i"lele, adic, c+te e t"n, pl"s p"l$erea tre$"incioas,3 Dar +n Fran*a are, la $ord"l 1lotelor ei, F G&' t"de 1ont,, An0lia A H'GCV3 l"strii metal"r0ice de r,)$oi a" ap,r"t la ia, pe teritori"l Vene*iei, +nc, din secol"l al ea@ 1oarte devreme +n ;tiria, +n 6"r"l 4ra- , . +n 6"r"l ?oln-"l"i@ Ratis$onei@ Nordlin0e, Niirn$er0"il"i@ ;"55l"i Jarsenal"l 4ermaeste centr"l cel mai important din E"ropa, la distr"0erea l"i de c,tre illL, +n &GHBK C(@ 3int-Etienne care, +n &G>F, n"m,r, mai m"lt K> de l"cr,tori +n Dp"ternic"l arsenal al /c5ioso* al VenereiE@ 1,r, a p"ne la socoteal, ilele +nalte ale ;"ediei, constr"ite +n secol"l V!!-lea c" capital"ri din :landa sa" din An si "nde +ntreprinderile de la 4eer s+nt +n s, livre)e deodat,, sa" aproape, cele B>> de de artilerie care permit %rovinciilor Unite s, ie)e +naintarea spapiolilor, la s"d de delta l"i +n &GC(CA3 &F

Av+nt"l armelor de 1oc a stim"lat ind"stria aramei +ntr-at+t +nc+t s-a" 1a$ricat t"n"ri de $ron), t"rnate d"p, procedeele de t"rnare a clopotelor de $iseric, Jalia6"l, deose$it de cel al clopotelor, A p,r*i de cositor, 'C de aram,, era c"nosc"t +nc, din secol"l al XV-leaK3 +ntre timp, din secol"l al XV!-lea, apar t"n"rile de 1ier, +n realitate de 1ont,3 Dintre cele C BH& de t"n"ri ale 4n 'mablei Armada, 'HB s+nt din 1ier3 Acest t"n ie1tin va +nloc"i costisitoarele piese de $ron) /i se va 1a$rica +n serie3 E7ista ole0,t"r, +ntreRde)Loltarea artileriei I6i33,e@ea, li I"+6ta6elpr3 ma+*e 1ele pilda, cele pe Ecare Col$ert le +n1iin*ea), +n Da"p5ineK3 Dar artileria n" +nseamn, n"mai c5elt"ieli de 1a$rica*ie, de aprovi)ionare, ea repre)int, /i c5elt"ieli de +ntre*inere, de deplasare3 %entr" cele F> de piese pe care spaniolii le a" +n Z,rile de Ios +n &FFB, t"n"ri, semi-t"n"ri, c"levrine /i serpentine, c5elt"ielile lunare de +ntre*inere se "rca la mai m"lt de B> >>> de d"ca*i3 C,ci pentr" a p"ne +n mi/care aceast, mas,, este nevoie de "n Dtren micE, de B(H de cai n"mai pentr" c,l,re*i, de "n Dtren mareE de & >&B cai /i de F(F c,r"*e Jc" patr" cai 1iecareK, adic, "n total de B EEE cai, care d"ce la aproape '> de cai de pies,C'3 ;a not,m c,, +n aceea/i epoc,, +ntre*inerea "nei 0alere costa +n3 6"r de F>> de d"ca*i pe l"n,H>3

Artileria la dimensiunile lumii

La scara l"mii are importan*a te5nica +n sine, dar /i 1el"l de a o 1olosi3 "rcii, at+t de a$ili +ntr-o privin*,, terasieri 1,r, seam,n +n timp"l asediilor la s,parea t"nelelor de minare, at+t de $"ni arti-len/ti, n" re"/esc, prin &FF>, sa adopte 0relele pistoale de cavalerie, manevrate c" o sin0"r, m+n,H&@ $a, mai m"lt, d"p, "n martor care +-a v,)"t la asedi"l -altei +n &FGF, ei Dn" +ncarc, din no" at+t de 0ra$nic arc5e$")ele lor, c"m 1ac ai no/triE3 Rodri0o Vivero, admirator"l lor, o$serv, c, 6apone)ii n" /ti" s,-/i 1oloseasc, artileria /i ada"0, <;( c, salpetr"l lor este e7celent, dar c, p"l$erea este

mediocr,3 Acela/i l"cr" +l sp"ne despre c5ine)i parinteie de Las Cortes J&GCGK. ei n" +ncarc, arc5e$")a c" o cantitate s"1icient, de p"l$ereHC, iar aceasta 2 sp"ne mai t+r)i" "n alt martor 2 este proasta, mare, $"n, cel m"lt pentr" salve de sal"t, +n C5ina de s"d J&G'FK, comer*"l c"i e"rope- Y. nn introd"ce Dp"/ti l"n0i de /apte palme care a" "n pl"m$ 1oarte mic, dar asemenea l"cr" este mai m"lt pentr" pl,cere dec+t pentr" 1olosin*,EHH3 Devenim deodat, aten*i la importan*a pe care o a" +n :ccident /colilM de artilerie, 1recvente +n ora/ie Jmai ales +n cele care se /ti" amenin*ateK, c" "cenicii lor artileri/ti, care se d"c /i se +ntorc +n 1iecare d"minic, de la c+mp"l de tir c" m")ica +n 1r"nte3 C" toata cererea 1oarte mare, E"ropei n"-i vor lipsi niciodat, artileri/tii, arc5e$")ierii, me/terii t"rn,tori3 Unii c"treier, l"mea, +n "rcia, +n A1rica de nord, +n %ersia, +n !ndii, +n ;iam, +n !ns"linda, +n -oscovia3 +n !ndia t"narii -arel"i -o0ol, p+na la moartea l"i A"ren0 _e$ J&(>(K, a" 1ost mercenari e"ropeni3 Ei s+nt +nloc"i*i at"nci, prost dealt1el, de c,tre m"s"lmani3 Datorit, acest"i 6oc, te5nica serve/te, p+na la "rm,, /i pe "nii /i pe al*ii3 Aser*i"nea este aproape adev,rat, +n E"ropa, "nde s"ccesele se compensea),3 Dac, Rocroi, +n &GBH, marc5ea), J1aptW de care n" s+ntem si0"riK tri"m1"l artileriei 1rance)e, at"nci aici apare, +n cel mai $"n ca) Js, ne 0+ndirn la arc5e$")ele de la %aviaK o r,splat, d"p, 1apt,, Z +n mod si0"r, artileria n" a creat "n de)ec5ili$r" permanent de p"tere +n 1avoarea "n"i prin* oarecare3 EaU6L7ottari$"it,IaW,Caes6etea pre*"l"i r,)$oi*i@,, i"i@ mai apoi, la sporirea e1icacit,*ii statelor@ +n mod si0"r, la m,rirea $ene1iciilor antreprenorilor3 La scara l"mii, ea a privile0iat E"ropa. pe 1rontierele maritime ale E7trem"l"i :rient@ +n America "nde t"n"l a av"t "n rol m,r"nt, dar "nde p"l$erea de arc5e$"), /i-a sp"s /i eai c"vin*el"l3 ot"/i, +n ceea ce prive/te !slam"l, s"ccesele a" .ost +mp,r*ite3 C"cerirea 4renadei J&B'CK, oc"pa-ea de c,tre spanioli a pre)idiilor nord-a1ricane &B'(, &FCF, &F>'2&F&>K s+nt datorate artileriei3 -a 1el, c"cerirea, +n pa0"$a !slam"l"i, de c,tre &FA

!van cel 4roa)nic, a ?a)an"l"i J&FF&K /i Astra5an"l"i J&FFGK3 Dar a" 1ost /i ripostele t"rce/ti. c"cerirea Constantinopol"l"i &BFH, a Bel0rad"l"i LFC-&, victoria de la -o5acs &3FC3G- R,)$oi"l t"rcesc s-a 5r,nit c" artilerie cre/tin, JF >>> de piese a" 1ost capt"rate +n Un0aria, din &FC& p+na +n &FB&K. el a 1olosit p"terea de 1oc +ntr-"n 1el +nsp,im+nt,tor pentr" epoc,. la -o5acs, artileria t"rceasc, concentrata +n centr"l c+mp"i"i de l"pt, a t,iat +n do"a linia "n0"reasc,@ la -alta J&FGFK, a" 1ost a)v+rlite as"pra ap,r,torilor G> >>> de 05i"lele@ &&A >>> la Fama0"sta J&F(&2&F(CK3 -ai m"lt, artileria a dat t"rcilor o )dro$itoare s"perioritate as"pra rest"l"i l"mii m"s"lmane J;iria &F&G, E0ipt"l &F&(K /i +n l"ptele +mpotriva %ersiei. +n &FAB, marele ora/ persan a$ri) cade s"$ "n $om$ardament de opt )ile3 ;, mai +nscriem la activ"l artileriei campania l"i Ba$er care c"lc, la p,m+nt !ndia s"ltanilor de la Del5i, datorita t"n"rilor /i arc5e$")elor sale, pe c+mp"l de $,taie de la %anipat, +n &FCG3 Pi aceasta mic, avent"r,, din &GHG. H t"n"ri port"05e)e ad"se pe -arele _id p"n pe 1"0, armata manci"rian, asi0"r+nd aproape )ece ani de s"pravie*"ire C5inei dinastiei -in03 De/i $ilan*"l n" este complet, p"tem conc5ide3 Dac, *inem seama de +naint,ri /i de retra0eri, artileria n" a sc5im$at 1rontierele marilor ansam$l"ri c"lt"rale. !slam"l r,m+ne acolo "nde 1"sese !slam"l, E7trem"l :rient n" este str,p"ns +n ad+nc"rile sale@ %lasseL se datea), n"mai +n &(F(3 -ai c" seam, artileria s-a di1")at pret"tindeni, +ncet"l c" +ncet"l, prin ea +ns,/i, p+n, /i pe navele pira*ilor 6apone)i, +ncep+nd din &FFB@ iar +n secol"l al XV!!!-lea n" e7ist, pirat malae) care s, n" ai$, t"n !a $ord3

F G
VV XY

'

8e la $rtie la tipar S
f+niaR venea de 1oarte departe, tot din C5ina, transmis, spre vest prin rele"l *,rilor islamice3 +n ;pania, primele mori de 5+rtie s-a" p"s +n mi/care

+n secol"l al XH-lea3 C" toate acestea, +ncep"t"rile ind"striei e"ropene a 5+rtiei se plasea), +n !talia, la +ncep"t"l secol"l"i al XlV-lea3 +n 6"r"l ora/"l"i Fa$riano, +nc, din secol"l al XlV-lea, o roata 5idra"lic, ac*ionea), ni/te D$,t,toareE, "ria/e pisloa0e sa" mai"ri de lemn, prev,)"te c" "n soi de c"st"ri /i c" ni/te c"ie care m,r"n*esc c+rpeleHF3 Apa serve/te ca 1or*, motrice /i in0redient +n acela/i timp3 Fa$ricarea cer+nd cantit,*i "ria/e de ap, c"rata, morile da 5+rtie se vor a/e)a pe r+"rile repe)i, +n amonte de ora/ele care le-ar p"tea pol"a3 H+rtia vene*ian, se 1a$ric, +n 6"r"l lac"l"i 4arda@ Vos0ii a" 1oarte devreme 1a$ricile lor de 5+rtie@ la 1el re0i"nea C5ampa0ne, c" marele centr" de la roLes, sa" Da"p5ine HG3 +n timp"l acestei e7tinderi, l"cr,torii /i capitali/tii italieni 6oac, "n mare rol3 +n ce prive/te materia prim,, din 1ericire, c+rpe vec5i se 0,sesc din $el/"0, c"lt"ra in"l"i /i c+nepii s-a" e7tins +n E"ropa +ncep+nd din secol"l al XH!-lea, r"1,ria de p+n), a +nloc"it r"1,ria vec5e de l+n,, at"nci c+nd aceasta e7istase@ pe deas"pra, 1r+n05iile vec5i Jca la 4enovaK s+nt /i ele $"neH(3 ot"/i, no"a ind"strie prosper, p+n, +ntr-at+ta +nc+t apar cri)e de aprovi)ionare. i)$"cnesc procese +ntre 1a$rican*ii de 5+rtie /i c$iffonniers, cei care ad"n, c+rpe prin ora/e, itineran*i atra/i de marile a/e),ri sa" de rep"ta*ia c+rpe+or dintr-o re0i"ne sa" alta, ca cele din Bo"r0o0ne, de e7empl"3 Neav+nd nici tr,inicia, nici 1r"m"se*ea per0ament"l"i, sin0"ra s"perioritate a 5+rtiei era pre- S]V *"l s,"3 Un man"scris de &F> de pa0ini pe per0ament cons"ma pielea a &C oiHA, Dc" alte c"vinte, copia +n sine era cea mai ne+nsemnat, dintre c5elt"ielile opera*ieiE3 Dar este adev,rat c, s"ple*ea, s"pra1a*a neted, a no"l"i material o indica" dinainte ca sin0"ra sol"*ie a pro$lemei tipar"l"i3 +n ce prive/te tipar"l, tot"l, dinainte, +i pre0,tea s"cces"l, +ncep+nd din secol"l al Xll-lea, n"m,r"l cititorilor cresc"se considera$il +n "niversit,*ile :ccident"l"i /i c5iar +n a1ara acestora3 : clientel, avid, provocase +n1lorirea atelierelor de copi/ti, +nm"l*ise copiile corecte pe p"nct"l de a atra0e &G>

d"p, sine c,"tarea de procedee rapide, ca reprod"cerea prin calc a anl"miro"rillor, cel p"*in a desen"l"i de $a),3 Datorita "nor asemenea mi6loace, ap,r"ser, adev,rate Dedit"riE3 Din 6ltoria lui Mande ille, terminat, +n &HFG, ne-a" parvenit CF> de copii Jdintre care (H +n 0ermana /i +n olande),, H( +n 1rance),, B> +n en0le),, F> +n latin,KH'3

8escoperirea caracterelor mobile

N" are importan*, prea mare cine a 1ost, +n :ccident, peH+-[Rilo76iiLRecol"l6Lii al XV-ceaA inventator"l cara3c3+e3r31tlb*33 mo$ile, 4"*en$er0 ctK3n, -ain) /r[ra aMoiRator6iUF,i, ceea ce r,m+ne pro$a$il,, sa" pr0?e)"l %rocop3,3Qald1o0el instalat la3UAvi0non, sa" Coster de Harlem, daca acesta din "rm, a e7istat, sa" poate "n nec"nosc"t oarecare3 %ro$lema ar consta, mai de0ra$,, +n 1apt"l de a /ti dac, aceasta descoperire a 1ost sa" n" reapari*ia, imita*ia sa" redescoperirea "neia mai vec5i3 C,ci C5ina c"no/tea tipar"l din secol"l al !X-lea, iar Iaponia imprima c,r*i $"diste +n cel de-al Xl-lea3 Dar aceste prime impresi"ni pe plan/e de lemn 0ravate, coresp"n)+nd 1iecare )a*"l"i "nei pa0ini, se 1,cea" e7trem de +ncet3 +ntre &>B> 6iR &>F>, %i C5en0 a av"t ideea revol"*ionara a,ca-r ctere!oa mo$ile3 F,c"te din ceramic,, aceste caractere eri+ +7ate c" cear, pe o 1orm, de metal3 Ele n" s-a" r,sp+ndit +ns,, d"p, c"m n" s-a" r,s-p+ndit nici caracterele de cositor@ t"rnat, care a" "rmat /i care se strica" prea "/or3 Dar la +ncep"t"l secol"l"i al XlV-lea, 1olosirea caracterelor mo$ile de lemn a devenit c"rent,@ ea a6"n0e c5iar +n "rc5estan3 +n /1+r/it, +n timp"l primei 6"ma-, ta*i a secol"l"i a XV-lea, caracter"l metalic se per1ec*ionea),, +n C5ina sa" +n Coreea, /i se r,s-p+nde/te m"lt +n 6"m,tatea de secol care precede 33inven*iaE l"i 4"*en$er0B>3 A e7istat "n trans1er c,tre :ccident8 Acest l"cr" ni-& s"0erea), LoLs Le RoL, +n &F(G este adev,rat, c" alte c"vinte 1oarte t+r)i"3 %ort"05e)ii Dcare a" navi0at prin S& toat, l"meaE, sp"ne el, a" ad"s din C5ina Dc,r*i

tip,rite c" scris"l loc"l"i, sp"n+nd c, de m"lta vreme se 1olosesc de aceasta prin acele p,r*i3 L"cr" ce m, 1ace s, cred c, inven*ia a 1ost ad"s,, prin artaria /i -oscovia, +n 4ermania, apoi +mp,rt,/it, altor cre/tiniEB&3 Filia*ia n" este dovedit,3LRar a" 1ost dest"i c,l,tori, /i c,l,tori c"ltiva*i, care a" 1,c"t dr"m"l p+n, +n C5ina /i +napoi, pentr" ca, +n principi", inven*ia e"ropean, sa 1ie dintre cele mai +ndoielniceR +n orice ca), copie sa" reinven*ie, imprimeria e"rcme6LRR0,, L rp,m+ntene/te prin &BB>2&BF>, n" 1ara0re"tate, prin readapt,ri s"ccesive,E c,ci carac terele mo$ile tre$"ie 1a$ricate dintr-"n alia6 $ine do)at de pl"m$, de cositor /i de antimoni" Jiar minele c+e antimoni" n" par a 1i descoperite dec+t prin secol"l al XV!-leaK, s"1icient de re)istent, 1,r, a 1i prea d"r3 ;+nt a$sol"t necesare trei ope ra*ii. 1a$ricarea "nor ponsoane de o*el 1oarte d"r, pe care se a1l, caracterele +n relie1@ reali)area "nei matri*e de arama, mai rar de pl"m$, +n care aceste W caractere apar +n relie1 Dne0ativE, Ds,pateE@ +n s1+r/it, o$*inerea caracterelor care vor 1i 1olosite, prin t"rnarea alia6"l"i +n aceste matri*e3 Apoi te7t"l tre$"ie ,,c"lesE, r+nd"rile /i interr+nd"rile tre$"ie str+nse, c+ate c" cerneala, presate pe 1oaia de 5+rtie3 %resa3c" $ar, +/i 1ace apari*ia peIa36-nic[ +oc3"L,secoc96 "i al XV!-lea /i n" se mai prea mo di1ic, p+n, +n secol"l al XV!!!-lea3 %rincipala di 1ic"ltate. caracterele se ")ea), repede, peoi3r" a Ie +nlac"i,33tie$"ie s, revii la ponsoane3 care se ")ea), /i ele la r+nd"+ lor, adic, sa iei tot"l de la cap,t3 ERteRoR adev,rat, m"nc, de $i6"tier3 N" este de mirare c, no"a inven*ie s-a ivit +n medi"9 lor /i n", a/a c"m s-a s"s*in"t, +n cel al 1a$rican*ilor de 7ilo0ra1i+, acele pa0ini imprimate c" a6"tor"l "nei sc+nd"ri de lemn sc"lptat, /i data apoi c" cerneal,3 Dimpotriv,, ace/ti ne0"stori de ima0ini pop"lare a" l"ptat la "n moment dat +mpotriva noii inven *ii3 %rin &BG&, Al$rec5t %1ister, tipo0ra1 din Bam$er0, a introd"s pentr" prima oara +ntr-o carte o 0rav"r, pe lemn3 Dm acel moment conc"ren*a devine imposi$il,BH3 &GC

%er1ec*ion+nd"-se +ncet, meseria de tipo0ra1 r,m,sese +n secol"l al XV!!!-lea la 1el ca la +ncep"t"rile sale, sa" aproape la 1el3 DC,ci mod"l +n care se 1,cea imprimarea +n &(A(, +n moment"l c+nd Francois ! Am$roi/IDidot@ a3ima0inat,3presa-7are3 a +n0,d"it imprimarea "nei foi. dintr-p333 sin0"r, manevrare a /"r"$"l"i, l-ar 1i 1,c"t pe 4"ten$er0, re+nviat /i p,tr"n)+nd +ntr-o imprimerie de pe vremea c+nd L"dovic al XV!-lea +ncepea s, domneasc, as"pra Fran*ei, s, se simt, acolo, +n a1ara c+torva am,n"nte- ne+nsemnate, ca la el acas,EBB3 !nven*ia,3s-a +mpr,/tiat prin l"me3 Asemen6,3$inarilor +n c,"tare de an0a6ament, DcompanioniiE, meseria/ii tipo0ra1i, c" "n material +ncropit, c,l,torea" la +nt+mplare, se a/e)a" pentr" "n timp, at"nci c+nd se ivea prile6"l, pornind iar la dr"m +n c,"tarea $"nei primiri a "n"i alt mecena3 IRa %aris, prima, carte s-a3imprimat-+n,3&B(>@ la LLon +n &B(H, la %oitiers +n &B(', la Vene*ia +n &B(>, la Neapole +n &B(&, la Lo"vain +n &B(H, la Cracovia +n &B(B3 -ai m"lt de &&> ora/e e"ropene s+nt c"nosc"te +n &BA> prin teasc"rile tipo0ra1iilor lor3 Din &BA> p+n, +n &F>>, procede"l c"cere/te ;pania, proli1erea), +n 4ermania /i +n !talia, a6"n0e +n *,rile scandinave3 +n &F>&, CHG de ora/e din E"ropa +/i a" atelierele lor tipo0ra1iceBF3 Un calc"l d,, pentr" c,r*ile n"mite incunabule 2 adic, tip,rite +nainte de &F>> 2 "n tira6 0lo$al de C> milioane de e7emplare3 %e at"nci E"ropa avea, poate, (> de milioane de loc"itori3 +n secol"l al XV!-lea mi/carea se accelerea),. CF >>> de edi*ii la %aris, &H >>> la LLon, BF >>> +n 4ermania, &F >>> la Vene*ia, &> >>> +n An0lia, A >>> poate +n Z,rile de9 6os3 re$"ie s, socotim pentr" 1iecare edi*ie "n tira6 medi" de & >>> de e7emplare@ adic,, pentr" &B> >>>2C>> >>> de edi*ii, &B> p+n, la C>> milioane de c,r*i3 Dar E"ropa, at"nci c+nd se +nc5eia secol"l, n" are, p+n, la J/i incl"sivK *in"t"rile ei de mar0ine moscovite, mai m"lt de &>> milioane de loc"itoriBG3 C,r*ile /i presele din E"ropa se e7port, +n A1rica, +n America, +n Balcani, "nde p,tr"nd, pornind din Vene*ia, tipo0ra1ii colportori din

-"ntene0r", ca Constantinopole6 "nde re1"0ia*ii evrei ad"c presele din :ccident3 %rin mi6locirea navi0a*iei port"05e)e, presele /i caracterele mo$ile a6"n0 +n !ndia /i, 1ire/te, la 4oa, capitala J&FF(K, apoi la -acao J&FAAK, +n "m$ra Canton"l"i, la Na0asa1ci +n &F'>B(3 Daca realmente inven*ia a venit ini*ial din C5ina, at"nci cerc"l s-a +nc5is3

=ipo"rafie 7i marea istorie

:$iect de l"7 1iind, cartea a 1ost s"p"s, de la +ncep"t le0ilor ri0"roase ale pro1it"l"i, ale o1ertei, ale cererii3 -aterial"l "n"i tipo0ra1 se re+nnoie/te des, m+na de l"cr" se pl,te/te sc"mp, 5+rtia repre)int, mai m"lt dec+t d"$l"l celorlalte c5elt"ieli, rec"perarea investi*iilor se 1ace lent3 oate acestea s"p"n tipar"l )ara1ilor, care devin c"r+nd& st,p+nii re*elelor de di1")are3 L"mea editorilor are, +nc, din secol"l al XV-lea, DF"00erE-ii ei la scara mic,. "n Bart5elemL B"Ler Jmort +n &BAHK la LLon@ "n Antoine Verard, la %aris, care, scap +n al "n"i atelier +n care se copia" /i se +mpodo$ea" man"scrisele o" anil"min"ri, adopt, noile procedee /i se speciali)ea),, pentr" Fran*a /i An0lia, +n cartea il"strat,@ dinastia 4i"nta, ori0inar, din Floren*a@ Anton ?o$er0er, care, la Niirn$er0, din &B(H p+n, +n &F&H, 1ace s, apar, cel p"*in CHG de l"cr,ri, poate cel mai important editor al epocii sale@ Iean %etit, st,p+n"l pie*ii de carte pari)iene la +ncep"t"l secol"l"i al XV!-lea sa" Aldo -an")io la Vene*ia Jmort +n &F&FK@ sa", cia s, l",m "n "ltim e7empl", %lantin, n,sc"t +n o"raine +n &F&B /i care se sta$ile/te, 1,c+nd cariera c"nosc"t,, la Anvers +n &FB'BA3 -ar1, 1iind, cartea este le0at, de dr"m"ri, de comer*, de t+r0"rr. +n secol"l al XV!-lea, t+r0"rile de la LLon /i FranO1"rt, +n secol"l al XV!!-lea, [Y cele de la Leip)i03 +n ansam$l", ea a 1ost pentr" :ccident9 "n mi6loc de a-/i e7ercita p"terea3 4+n-direa tr,ie/te din contacte, din sc5im$"ri3 Cartea a 0r,$it, a l,r0it c"rentele pe care le pre0,tise vec5ea carte man"scris,3 A/a se e7plic, "nele acce- &GB

lera*ii, +n ci"da "nor 1r+n,ri p"ternice3 +n secol"l al XV-lea, pe vremea inc"na$"lelor, +nvin0e latina /i, odat, c" ea, o literat"r, reli0ioas, /i c"cernic,3 N"mai edi*iile +n latin, /i 0reac, ale literat"rii antice servesc ca")a a0resiv, a "manism"l"i3 %"*in mai t+r)i", Re1orma, apoi Contra-re1orma ia" cartea +n servici"l lor3 %e sc"rt, n" s-ar p"tea sp"ne pe cine a servit +ntradev,r tipar"l3 Datorit,@ l"i, tot"l a devenit mai mare, mai vi0"ros3 Dintr-"n an"me p"nct de vedere, se desprinde poate o consecin*a3 IV area descoperire Ucar3e Ddeclan/ea), revol"*ia matematic, din secol"l al XV!!-lea este descoperirea, ca s, rel",m e7presia l"i :sbald ;pen0ler, n"m,r"l"i 1"nc*ie, 0\f(5', c"m se sp"ne +n lim$a6"l nostr" act"al3 N"e7ist, 1"nc*ie dac, no*i"nile de i2iIPm>, mic /i de lirnii"In5i s+nt l"ate +n considera*ie, no*i"ni care e7ist, +nc, +n 0+ndirea l"i Ar5imede3 Dar cine-& c"no/tea pe Ar5imede +n secol"l al XV!-lea8 C+*iva rari privile0ia*i3 :dat, sa" de do", ori, Leonardo da Vinci alear0, d"p, "n"l din man"scrisele acest"ia, despre care tocmai i se vor$ise3 ipo0ra1ia, care n" se ar,tase 0r,$it, s, se oo"pe de operele /tiin*i1ice, +/i ia +ncet"l c" +ncet"l aceast, sarcin,@ ea restit"ie pro0resiv matematica 0receasc, /i, dincolo de operele l"i E"clid, Apollonios din %er0a Jc" privire la corp"rile coniceK, ea p"ne din no" la +ndem+na t"t"ror 0+ndirea victorioas, a l"i Ar5imede3 %oart,, aceste edi*ii, relativ t+r)ii, responsa$ilitatea pentr" evol"*ia lent, a matematicii moderne, +ntre s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea /i +ncep"t"l cel"i de-al XV!!-lea8 %ro$a$il3 F,r, ele, pro0res"l ar 1i p"t"t s, mai a/tepte3

: reali2are a <ccidentului: na i"aia oceanic

C"cerirea m,rii a dat E"ropei prioritatea sa "niversal,, /i pentr" secole3 De data aceasta, te5nica 2 navi0a*ia oceanic, 2 a creat o DasimetrieE la ]F scar, mondial,, "n privile0i"3 E7plo)ia e"ropean,

pe toate m,rile l"mii p"ne, +n 1apt, o mare pro-, $lem,. dc"m se 1ace ca, odat, demonstra*ia 1,c"t,, navi0a*ia oceanic, n" s-a mprit +ntre toate civi4 !i)a*iiie maritime ale l"mii8 oate, +n principi", X p"tea" s, se an0a6e)e +n competi*ie3 Dar E"ropa ' a r,mas sin0"r, +n c"rs,3 &

Gorele maritime ale Jec$ii >umi

Fapt"l este c" at+t mai nea/teptat, c" c+t civili)a*iile maritime s\ c"nosc "nele pe altele de c+ndR l"mea /i, "na l+n0, alta, str,$at ne+ncetat L"mea Vec5e, de la Atlantic"l e"ropean p+n, la ocean"l!ndian, !ns"linda /i m,rile de *,rm ale %aci1ic"l"i3 Iean %o"6ade socote/te c, -editerana3 /i ocean"l !ndian n" 1ormea), dec+t o $"cat, de mare, mai +ntins,, pe care o n"me/te, c" o e7presie 1ericit,, Ddr"m"l !ndiilorE B'3 +n 1apt, Ddr"m"l !ndiilorE, a7a navi0a$il, a Vec5ii L"mi, +ncepe +n Baltica /i +n Canal"l -+necii /i mer0e p+n, +n %aci1ic, de c+nd l"mea3 !stm"l de ;"e) n" +l taie +n do",3 Dealt1el, timp de secole "n $ra* al Nil"l"i a 1ost "nit c" -area Ro/ie Jle0+nd-o ast1el de -editeranaK@ acesta este canal"l )is al l"i Nec5ao, 1araon din dinastia a XXV!-a, Dcanal de ;"e)E care 1"nc*iona +nc, pe timp"l ;1+nt"l"i L"dovic /i care s-a +n1"ndat p"*in mai t+r)i"3 La +ncep"t"l secol"l"i al XV!-lea, Vene*ia /i e0iptenii se 0+ndea" s,-& redesc5id,3 %e deas"pra, oameni, animale, cor,$ii +n piese deta/ate traversa" istm"l3 Ast1el, 1lotele pe care t"rcii le-a" lansat +n marea Ro/ie +n &FHA, +n &FH', +n &FAA, 1"seser, ad"se acolo pe spinarea c,milelor, $"cat, de lemn c" $"cat, de lemn, /i asam$late pe locF>3 %eripl"l l"i Vasco da 4ama J&B'AK n-a distr"s aceast, com"nitate vec5e dintre E"ropa /i ocean"l !ndian@ el i-a ad,"0at o cale no",3 Aceste vecin,t,*i n" implic, neap,rat "n amestec3 Nimeni n" este mai ata/at de practicile saIe personale dec+t marinar"l, ori"nde ar 1i el3 Ioncile c5ine)e/ti, +n ci"da at+tor s"periorit,*i Jp+n)ele, c+rma, coca c" compartimente etan/e, $"sola +nc, &GG

din secol"l al Xl-lea, dimensi"nile "ria/e ale corp"rilor lor 1lotante +nc, din cel de-al XlV-leaK, a6"n0 +n Iaponia, dar spre s"d n" dep,/esc 0ol1"l onOin@ +nc, +n drept"l o"ran"l"i apar mediocrele cor,$ii indone)iene, indiene sa" ara$e, c" p+n)ele lor tri"n05i"lare, p+n, la *,rm"rile +ndep,rtate ale A1ricii3 d%entr" c, 1rontierele maritime ale civili)a*iilor s+nt tot at+t de 1+7e Jcine ar crede-o8K ca /i 1rontierele lor continentale,. Fiecare +n*ele0e, pe mare ca /i pe "scat, s, rm+n, la ea acas,3 Vecinii +/i 1ac, tot"/i, vi)ite. vela /i 6onca c5ine)easc, s+nt +n 0ol1"l onOin pentr" c, onOin"l a 1ost, de 1apt, s"$ st,p+nire c5ine)easc,3 !stm"l de ;"e) n-a 1ost o 1rontier,, c5iar dac, are aspect"l /i posi$ilit,*ile tre$"incioase, pentr" c, civili)a*iile a" s,rit peste el, dintr-o parte /i din alta, c" re0"laritate3 Ast1el, !slam"l, +nst,p+nind"-se pe o mare parte din -editerana, a introd"s aici p+n)a n"mit, latin,, sa" auric, care este +ns, indian,, ori0inar, din marea :man, "nde a 0,sit-o !slam"l3 A 1ost nevoie de aceast, trans0resi"ne istoric, pentr" ca p+n)a tri"n05i"lar, s, se instale)e +n -area !nterioar,, c,reia, +n oc5ii no/tri, i-a devenit c5iar sim$ol F&3 Pi tot"/i, ea este realmente +mpr"m"tat,, +nloc"ind p+n)a p,trat, pe care o 1olosiser, toate popoarele -,rii !nterioare, de la 1enicieni la 0reci, la carta0ine)i /i la romani3 Dealt1el, a" e7istat re)isten*e, mai ales pe coastele Lan0"edoc"l"i, detali" ne+nsemnat@ /i mai p"ternice +n aria 0receasc,, c+t timp a st,p+nit acolo Bi)an*"l, datorit, 1or*ei escadrelor sale 7l a monopol"l"i as"pra 1oc"l"i 0recesc, arma-s"rpri), e1icace3 +n orice ca), n" e de mirare c, vela tri"n05i"lar, se 0,se/te +n %ort"0alia, care a s"1erit p"ternica in1l"en*, a !slam"l"i3 Dimpotriv,, +n E"ropa de nord, "nde +nc, +nainte de secol"l al Xl!!-lea a +ncep"t o p"ternic, rena/tere maritim,, re0"la r,m+ne vela p,trat,@ coca, deose$it de solid,, este constr"ita din sc+nd"ri Dpetrec"teE "na peste alta, ca *i0lele "n"i acoperi/ J$orda6"l +n clin, adic, +n sistem s"prap"sK@ +n s1+r/it c+rma a7ial,, min"ne a min"nilor nord"l"i, manevrat, din interior"l navei si care,

de la n"mele element"l"i do constr"c*ie care +nc5ide corp"l navei +n e7tremitatea p"pa, se n"me/te, +ntre speciali/ti, crm de etatiibou. La "rma "rmei, do", marine e"ropene deose$ite, cea mediteraneana /i cea nordic,, pe care c"ceririle economice J/i n" politiceK le vor p"ne 1a*, +n 1a*, /i, apoi, !e vor amesteca "na c" alta3 +ncep+nd din &C'(, +ntr-adev,r, odat,, c" prima lor c"rs, comercial, direct, spre Br"0es, navele 0enove)eFC 2 marile nave ale -edireranei 2 +/i ane7ea), cel mai $"n dintre circ"itele nord"l"i3 Este vor$a de o capt"r,, de o domina*ie, de o "cenicie3 Av+nt"l Lisa$onei din secol"l al X!!!-lea n" este altceva dec+t av+nt"l "n"i port de escal, asimil+nd, +ncet"l c" +ncet"l, lec*iile "nei economii active, maritime, peri1erice /i capitaliste3 +n aceste condi*ii, navele l"n0i ale -editeranei a" servit drept model celor din nord /i le-a" o1erit pre*ioasele p+n)e latine, +n sens invers, 7'i printr-o serie& de intermediari, printre care $ascii, constr"c*ia $orda6elor +n sistem s"prap"s a cor,$iilor din nord /i mai ales c+rma de etam$o", care permite 1olosirea mai e1icient, a v+nt"l"i, se aclimati)ea), +ncet"l c" +ncet"l +n /antierele -editeranei3 A" av"t loc sc5im$"ri, +mpr"m"t"ri invol"ntare, l"cr"rile "nora s-a" +nc"rcat c"W ale celorlal*i /i c5iar n"mai asemenea episoade, ele sin0"re, ne sp"n c, o no", "nitate de civili)a*ie e pe cale de a se imp"ne. E"ropa3 dDin aceste c,s,torii se na/te prin &BH> caravela port"05e),@ mic velier, c" $orda6"l +n sistem s"prap"s, ea are o arma de etam$o", trei ar$ori, do", vele p,trate /i o vel, latin,@ "ltima a/e)at, lon0it"dinal pe a7"l navei, de)ec5ili$rat, +n raport de ar$orele care o s"s*ine Jver0a este mai +nalt, /i mai l"n0, deW o parteK, +nlesne/te pivotarea navei, o orientea),@ primele do",, cele p,trate, 1olosite de travers, pot s, primeasc, v+nt"l de spate3 C+nd +/i termin,W "cenicia atlantic,, car, velele /i alte nave e"ropene, de +ndat, ce a6"n0 +n Canare, co$oar, velele tri"n05i"lare /i ridic, velele p,trate, +n care ali)e"l s"1la 1,r, oprire p+n, +n marea Antilelor3

"I$

8rumurile de ap ale lumii

pot"l partidei este c"cerirea dr"m"rilor de ap, ale "nivers"l"i3 Nimic n" arata c, vre"n"l din n"meroasele popoare de marinari ale l"mii are /ansa mai mica sa" mai mare sa c+/ri0e c"rsa, at+t de des repetat,3 Fenicienii, la cererea 1araon"l"i E0ipt"l"i, reali)ea), tot"/i peripl"l A1ricii, c" mai m"lt de C >>> de ani +nainte de Vasco da 4ama3 C" secole +nainte de Col"m$, marinarii irlande)i descoper, ins"lele Feroe prin G'>, iar c,l"0,rii irlande)i a$ordea), prin ('F !slanda, pe care viOin0ii o redescoper, prin AG>,- +n 'A& sa" 'AC, EriO cel Ro/" atin0e 4roenlanda, "nde o pre)en*, normand, se men*ine p+n, +n secolele al XV-lea /i al XV!-lea3 Fra*ii Vivaldi, +n &C'&, c" do"a 0alere, trec str+mtoarea 4i$raltar"l"i +n dr"m spre !ndii, apoi se pierd dincolo de cap"l I"$L3 Dac, ar 1i re"/it s, +ncon6oare A1rica, ei ar 1i declan/at seria marilor descoperiri c" do", secole mai devremeFH3 oate acestea *in de E"ropa3 Dar +nc, din s0@3 ccI"I6RX!-+ea, 1avori)a*i de +ntre$"in*area $"soln H+sp"mnd d+n secol"l al X!V-lea de D6onci mari c" patr" p"n*i, +mp,r*ite +n compartimente etan/e, 0reeate c" patr" p+n, la /ase ar$ori, p"t+nd p"rta do",spre)ece vele mari /i av+nd la $ord c+te o mie de oameniE, c5ine)ii par, retrospectiv, ni/te conc"ren*i 1,r, e0al3 ;"$ dinastia ;on0 de s"d J&&C(2&C('K, ei da" a1ar, 1lotila ara$, din marea C5inei3 C5ine)ii m,t"r, c" s+r0 +n 1a*a propriei lor por*i3 +n secol"l al XV-lea, escadrele lor 1ac ni/te c,l,torii "imitoare s"$ cond"cerea marel"i e"n"c sc5en0 Hbo, "n m"s"lman ori0inar din N"nan3 : prim, e7pedi*ie +i d"ce c" GC de 6onci mari +n !ns"linda J&B>F2&B>(K@ o a do"a JC( >>> ce oameni, BA de nave, &B>A2&B&&K se termin, prin c"cerirea CeLlon"l"i@ o a treia J&B&H2&B&(K prin c"cerirea ;"matrei,- o a patra J&B&(2&B&'K Pi o a cincea J&BC&2&BCCK, pa/nice, a6"n0 s, 1ac, sc5im$"ri de dar"ri /i de am$asadori, "na +n !ndia, cealalt, p+n, +n Ara$ia /i pe coasta A$i-

siniei@ o a /asea, rapid,, d"ce o scrisoare imperial, domn"l"i /i st,p+n"l"i din %alem$an0 +n ;"matra@ a /aptea /i "ltima, poate cea mai sen)a*ional,, pleac, din port"l Lon0 Qan la &' ian"arie &BH&@ rest"l an"l"i 1lota st, la ancor, +n port"rile c5e ?ian0 /i F" ?ien, a/e)ate mai c,tre s"d@ +n &BHC, c,l,toria contin", prin Iava, %alem$an0, penins"la -alaoca, CeLlon, Cailic"t, +n s1+r/it frm"), *inta c,l,toriei, "nde 1lota, la &( ian"arie &BHH, de$arc, "n am$asador c5ine) de ori0ine m"s"lman,, care pare s, 1i a6"ns la -ecca3 Ea se +ntoarce la NanOin0, la CC i"lie &BHHFB3 Apoi, d"p, c$e /tim, pa"), totalla3 F,r, +ndoial,, C5ina dinastiei -in0 tre$"ie s, 1ac, 1a*, pericol"l"i pe care +l constit"ie reactivarea noma)ilor din nord3 Capitala a 1ost m"tat, de la NanOin0 la Bei6in0 J&BC&K3 : pa0ina de istorie s-a +nc5eiat3 %"tem tot"/i s, ne +nc5ip"im o clip, la ce ar 1i d"s o event"al, e7pansi"ne a 6oncilor c5ine)e/ti spre cap"l B"nei ;peran*e sa", mai ales, spre acel cap al Acelor, poarta meridional, +ntre ocean"l !ndian /i Atlantic3 Alt, oca)ie ratat,. de secole, "nii 0eo0ra1i ara$i J+mpotriva p,rerii l"i %toleme"K vor$ea" J-as"di, prim"l, +n secol"l al X-lea, care c"no/tea ora/ele ara$e de pe coasta _an)i$ar"l"iK despre posi$ilitatea d"$l,rii continent"l"i a1rican pe mare3 Ei se +nt+lnea" ast1el c" opinia im"a$il, a $isericii cre/tine care a1irma, +n temei"l te7t"l"i $i$lic, "nitatea masei lic5ide a m,rilor3 +n orice ca), in1orma*ii provenite de la c,l,tori sa" marinari ara$i se in1iltraser, p+n, +n Cre/tin,tate3 Ale7ander von H"m$oldt crede c, tre$"ie s, l",m drept real, strania c,l,torie pe care ar 1i 1,c"t-o prin &BC>R> nav, ara$, /i pe care o semnalea), le0enda 5,r*ii l"i Fra -a"ro J&BF(K, acel "eo, "rap$us incomparabilis" vene*ian3 Nava ar 1i parc"rs, +ntre cer /i ap,, C >>> de mile +n Dmarea ene$relorE, c"m n"mea" ara$ii ocean"l Atlantic, timp de B> de )ile, +ntoarcerea e1ect"+nd"-se +n
H!

1H!

-, ,],P i S

Direc*ia vint"l"i d\ var1l +n 1"nc*ie de i WE*a viiit"rllor dominante 1procante din n 1otol de ca)"ri ctse1vale1

CB3 <N ;U; P! <N I:; %E A LAN !C. -AR!LE DE;C:%ER!R!3

Aceast $art simplificat arat po2iia ali2eului de nor 7i a ali, 5eului de sud 4n timpul erii. 1e 7tie c dubla lor mas se deplasea2 odat cu anotimpurile. 4tinerariile spre 4ndii 7i la ntoarcerea din 4ndii se supun unor re"uli destul de simple. 1pre 4ndii, trebuie s te la7i dus de ali2eul de nord 7i, sttb impulsul ali2eului de sud, s mer"i pn pe coastele Bra2iliei. >a ntoarcere, s( folose7ti ali2eul de sud, n linie dreapta, 7i s tai ali2eul de nord pn la tlnturile de pe lati, tudinile miIlocii. 8in acest ?unct de edere, linia punctat tnarcnd ntoarcerea din ^uineea (sau, cum spun portu"$e2ii,, din Mina', arat ca la ntoarcerea spre &uropa este necesar s te de2lipe7ti de coasta african. Bartolomeo 8ias, a crui cltorie a pfecedat,o pe cea a lui Jase o da ^ama, a comis eroarea ca, mer"nd sprYe sud, s na i"$e2e pe lin" coastele africane. 8ificultile primelor cltorii n lar", care au luat cuno7tin ncetul cu ncetul de aceste re"uli, au fost 7i mai mari dect las s se nelea" sc$emele noastre obi7nuite. ?entru a completa dosarul, trebuie dealtfel pus n discuie 0i roiul curenilor marini, 7i el considerabil, dnd na7tere n acela7i timp la nlesniri 7i la piedici.

Pi, tot"/i, E"ropei +i era sortit merit"l de a re)olva pro$lema Atlantic"l"i, care le re)olva pe toate celelalte3

?roblema simpl a Atlanticului

r

Atlantic"l +nseamn, trei mari circ"ite eoliene /i & marine trasate pe o 5art,@ trei mari DelipseE3 Aici,

ca sa navi05e)i 1,r, $,taie de cap, ca "n rentier este de a6"ns s, 1olose/ti c"ren*ii si v+nt"rile aS sens"l cel X"n. at"nci ei si ele te d"c /i te ad"E c"1de H 1 ,Circ"iR viOin0ilor pVe Atlana c"i de nord@ la 1el arc"it"l 9n l"i Col"m$- cele trei in An"le, "nt"rile de pe latit"dinile medii le % am +n ?Mprim,vara maps de l"i &B'H prin A)ore ad"c +napoi Q ;d mcirc"it O? QNovaS s"d, C lui 72nei "n mare d"ce p+n, Ia coasta Ipre ante l *** **T ^^ la cap,t"l s"dic al A1ricii3 ^ re$"ie * s, ante

fn !n 1iett

E-, eVV`3 apoi pa8

-----aie sa

sin0"ra condi*ie, este adev,rat- s, cel $"n /i sia$e8t! at"nci c+nd l-ai prins, s, arii3 --- De oQcei +ns,, +n lar0"l Nimic n-ar 1i mai simpl" dac, navi0a*ia de rsa l"n0a ar 1, constit"it o deprindere 11reasc, a

RRRWRR--Rirland;R

t vEn X m ]1E0"r,-condi*1eSeste adev,r`- 1

pravile precoce ale irlande)ilor 0nor s-a" pierd"t +n noaptea timp"rilor, sa ie re+nvie a 1ost nevoie ca E"rop, s, se `asca O o via*, material, mai activ,9 s, +m te5nicile nordice c" cele s"dice, s, c"noasc, H a, port"lan"l si, mai ales, s,-/i +nvin0, temen 1, &BCC rS- m A) F e !a &BC( S e1 "rea), coastelor a1ricane3 Nimic mai lesne dec+t s, LA P! 6,fLul BaIadorX dK +ntoarcerea se dovedi1icila, c" vino de prov,, contra ali)e"l"i Hrd3 Nimic mai lesne, tot a/a, dec+t s, a6"n0i "meea, la pie*ele ei de sclavi, I a pra 1"l de a 1als"l piper de acolo, dar la +ntoarcere trea tai ali)e"l si s, re0,se/ti v+nt"rile care $at vestire est /i ia care n" se a6"n0e dec+t +n I mani ;ar0aselor, d"p, o l"n, de navi0a*ie ia mare3 ot a/a, +ntoarcerea din -ina J;o La -ina este +ntemeiat +n &BA(K teV sile/te timp de )ile +ntre0i v+nt"rile potrivnice, mai mare di1ic"ltate r,m+ne, +ntr-adev,r +venjra, sa te a1"n)i +n 5,", s'en"oulfer"' olosittR poetic"l c"v+nt 1ran*")esc de pe isprava neo$i/n"it,, a c,rei c"te)an*, a &(C

trec"t +n "itare, a/a c"m nepo*ii no/tri, 1,r, +ndoial,, n" vor +n*ele0e, m+ine, c"te)an*a cosmona"*ilor de ast,)i. D;e /tie +ndest"l, va scrie Iean Bodin, c, de o s"t, de ani re0ii %ort"0aliei, navi0+nd +n lar0"l m,riiE a" p"s m+na pe Dcele mai mari $o0a*ii ale !ndiilor /i Ja"K "mpl"t E"ropa de comorile :rient"l"iEFF3 Una se tra0e din cealalt,3 C5iar +n secol"l al XV!!-lea, o$i/n"in*a cere s, te +ndep,rte)i c+t mai p"*in de coasta3 5ome Cano, a c,r"i carte a ap,r"t la ;evilla +n &G&&, sp"nea despre italieni. DN" s+nt marinari de lar0EF(3 Pi este adev,rat c, pentr" mediteraneeni, "m$l+nd +n 0eneral dintr-"n port +n alt port, s'en"oulfer" +nseamn,, cel m"lt, s, mer0i din R5odos p+n, la Ale7andria@ patr" )ile +n plin, mare desc5is,, de/ert de ap,, dac, tot"l mer0e $ine@ sa" de la -arsilia la Barcelona, l"+nd coarda arc"l"i de cerc peric"los care este 0ol1"l Le"l"i@ sa" s, mer0i +n direct din Baleare +n !talia, prin ;ardinia /i, c+teodat,, p+n, +n ;icilia@ cea mai 1r"moas, c"rs, l"n0, 1iind, tot"/i, +n spa*iile maritime s"date ale E"ropei, +n vremea acest"i vec5i re0im al navelor /i navi0a*iei, c,l,toria din penins"la !$eric, p+n, la desc5iderea canal"l"i -+necii /i vice-versa3 Ea comport, s"rpri)e dramatice +n 0ol1"l 4asconiei, $+nt"it de 1"rt"ni, sa" +n +n1r"ntarea c" 5"lele l"n0i ale Atlantic"l"i3 C+nd Ferdinand +l p,r,se/te pe 1ratele sa", Carol f"int"l, +n &F&A, 1lota i. c" care porne/te de la Loredo, din 0ol1"l 4asco- WlY niei, ratea), intrarea +n Dcanal"lE -+necii /i se tre)e/te +n !rlandaFA3 +n &FCC, Dantisc"s, am$asador"l re0el"i %oloniei, 1ace cea mai dramatic, traversare din via*a sa, din An0lia p+n, +n ;paniaF'3 ,ierea 0ol1"l"i 4asconiei a 1ost c" si0"ran*,, timp6ie secole, o "cenicie pentr" navi0a*ia +n lar0"l s,l$atic al m,riL : "cenicie care, +mpre"n, c" alte c+teva, a 1ost poate condi*ia c"ceririi l"mii3 Dar U de ce n"mai E"ropa, se +ntrea$, o$servatorii /i marinarii e"ropeni +nc, din secolele al ?V!-lea /i al XV!!-lea, at"nci c+nd se +nt+mpl, s, L8 s3"O ocmi lmr pe marinarii at+t de deose$i*i ai &8H C5inei /i Iaponiei8 %,rintele -endo)a, +n &F((,

I<

d, imediat verdict"l@ c5ine)ii s"it Dtem,tori de mare, ca oameni ce n" s+nt +nv,*a*i s, `sSen0o"l(er_"6`. Fiiindc, /i +n@ e7trem"l :rient se mer0e dintr-"n port !n alt port de mare3 Rodri0o Vivero, c,l,torind pe apele interioare ale Iaponiei +ntre :saOa /i Na0asaOi, o c,l,torie care d"rea), +ntre &C /i &F )ile, declar, c, Dpe mare se doarme aproape +n 1iecare noapte pe "scatEG&3 Despre c5ine)i, p,rintele d" Halde J&G'HK a1irm,. DB"ni pilo*i de coast,, dar dest"l de pro/ti pilo*i de lar0EGC3 DEi mer0 de-a l"n0"l *,rm"l"i c+t mai m"lt c" p"tin*a, scrie Barrob +n &A>F, /i n" pierd din oc5i p,m+nt"9 dec+t at"nci c+nd s+nt neap,rat sili*i la aceastaE&FH3 4eor0e ;ta"nton, !a s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea, c5i$)"ie/te mai m"lt, av+nd prile6"l s, cercete)e pe +ndelete 6oncile c5ine)e/ti, dincolo de marea 4al$en,, +n 0ol1"l Ce-Ii. DEra o deose$ire i)$itoare s, ve)i ar$orada +nalt,, 0reement"l complicat al celor do", vase en0le)e/ti (>ion 7i Pac#all, care transport, am$asada -acartneLK +n mi6loc"l 6oncilor c5ine)e/ti, sc"nde, simple, 0rosolan alc,t"ite, dar p"ternice /i +nc,p,toare3 Fiecare avea o capacitate de C>> de toneE3 El o$serv, compartimentarea corp"l"i navei, dimensi"nea anormala a celor do", catar0e D1,c"te dintr-"n sin0"r ar$ors sa" dintr-M $"cat, de lemnE, 1iecare c" o Dvel, mare p,trat,, de o$icei din /"vi*e de $am$"s despicat ori din +mpletit"r, de paie sa" de pap"raS3 Ioncile s+nt aproape la 1el de plate la cele do", capete, la "n"l dintre ele av+nd o c+rm, la 1el de lat, ca cele de pe 0a$arele din Londra /i le0ata ." 1r+n05ii care trec dintr-o parte a 6oncii p+n, +n .ealalt,E3 Pac#all, mai mic dec+t vas"l de linie >ion, , i" +ncarc, dec+t &>> de tone3 !at,-&, +n 0ol1"l Ce-li, n conc"ren*, c" 6oncile, care +ns, +l +ntrec. DEste dev,rat c, acest $ric, e7plica S;ta"nton, era con-7"it ca s, navi05e)e c" v+nt"rile sc5im$,toare adesea potrivnice care s"1l, +n m,rile E"ropei c,, drept "rmare, el tr,0ea o cantitate d"$l, de ia, adic, se c"1"nda +n mare de do", ori mai "it dec+t 6oncile c5ine)e/ti c" aceea/i +nc,rc,--, ca al l"i3 Nea6"ns"l de a pierde avanta6"l JA

v+nt"l"i, at"nci c+nd el vine dintr-o parte, nea6"ns pe care +l a" vasele e"ropene c" 1"nd"l prea plat, n" se simte +n aceste m,ri ale C5inei, "nde, +ndeo$/te, vasele n" navi05ea), dec+t c" "n m"son prielnic Jtre$"ie s, +n*ele0em +n acest ca), c" v+nt din spateK3 %e deas"pra, velele 6oncilor c5ine)e/ti s+nt 1,c"te s, se +nv+rteasc, lesne +n 6"r"l ar$orilor /i 1ormea), "n "n05i at+t de asc"*it c" 1lanc"rile vas"l"i +nc+t ele se pre)int, 1oarte $ine s"$ v+nt, +n ci"da pri)ei sla$e pe care o are 6onca la apa 3 Concl")ie. DC5ine)ii a" avanta6ele pe care le a" 0recii3 -,rile lor seam,n, c" -editerana prin +n0"stimea dintre *,rm"rile lor /i prin m"l*imea de ins"le ce se v,d aici prin toate p,r*ile3 re$"ie, de asemenea, s, o$serv,m c, per1ec*ionarea navi0a*iei, printre e"ropeni, datea), din vremea +n care pasi"nile /i tre$"in*ele lor i-a" silit s, 1ac, l"n0i calatorii pe ocean"l cel "ria/EGB3 Vedem $ine c, o$serva*iile l"i ;ta"nton n" e7plic, mare l"cr"3 ;+ntem din no" la p"nct"l de plecare /i, evident, n-am 1,c"t nici "n pas +nainte3 Navi0a*ia +n lar0 este c5eia celor Papte -,ri ale l"mii3 Dar nimic n" dovede/te c,, te5nic vor$ind, c5ine)ii sa" 6apone)ii era" incapa$ili s, p"n, m+na pe c5eie /i s-o 1oloseasc,3 +ntr-adev,r, +n cercet,rile lor, contemporanii 7i istoricii s+nt pri)onierii ideii c, tot"l se e7plic, printr-o sol"*ie te$nic, o sol"*ie care ar tre$"i c,"tata /i ded"s, c" orice pre*3 Dar poate c, sol"*ia n" este +n prim"l r+nd te5nic,3 At"nci c+nd "n pilot port"05e) sp"ne re0el"i I"an al !!-lea c, se poate reveni de pe coasta -inei Dc" orice nav, +n $"n, stareE, s"veran"l +l sile/te s, tac,, amenin*+nd"-& c,, dac, vor$e/te, +l ar"nc, +n +nc5isoare, +n &FHF, "n e7empl" n" mai p"*in pro$ant. Die0o Bo*el5o revenise din !ndii pe o simpla fuste, am$arca*i"ne r"dimentar,, c,reia re0ele %ort"0aliei p"n, s, i se dea imediat 1ocGF3 -ai 0r,itor este e7empl"l 6oncii 6apone)e care, m &G&>, a6"n0e prin propriile-i mi6loace, din Iaponia la Acap"lco, +n -e7ic3 Ea read"ce acolo pe Rodri0o Vivero /i pe tovar,/ii s,i de na"1ra0i",
A

r
...
A 4M!2 2 77-4 AM' MACA) X

"' 1H1!

!9
-':

J
lF

^X

fi

IA42DE RA-N C)A(TA 'ERUAN

V
444itUCA C(BTA'EBUAN% CT&E 5 MARII

CF3 C=L= :R!A NAVE! ;A!N -AN :!NE3

6ltoria na ei 1aint,Antoinc, de sub comanda domnului de Gron, da(t a durat FF de luni. armrirea acestei cltorii de e5plorare este un mod de a arta imensitatea uni ersului, a7a cum se simea ea nc in secolul al UJ444,lea. 6a toate na ele de pe atunci, 1aint,Antoine petrece fnai mult reme prin porturi dedt pe mare. (8up un docu, ment de ia Bibliot$iqite Haionale'.

c,rora 6apone)ii le d,r"iser, nava@ este adev,rat c, ec5ipa6"l ei este e"ropean3 Dar alte do", 6onci, acestea c" ec5ipa6e 6apone)e, a" reali)at mai t+r)i" aceea/i c,l,torieGG3 Aceste e7perien*e dovedesc c,, din p"nct de vedere te5nic, 6onca n" era incapa$il, s, +n1r"nte navi0a*ia de lar03 %e sc"rt, o e7plica*ie e7cl"siv te5nic, ni se s"stra0e3 !storicii a6"n0 c5iar s, cread,, ast2i, c, n" at+t velat"ra /i c+rma a" asi0"rat s"cces"l cara-velei, ci pesca6"l ei mic, care +i Dpermitea s, e7plore)e *,rm"rile /i est"areleE /i, mai m"l*i +nc,, 1apt"l c,, D1iind nav, de mici dimensi"ni, arma- &(G

ment"l ei era relativ ie1tinE G( 9 Ar +nsemna +ns, sa-i dimin"am rol"l3R N" vom p"tea lam"ri mai lesne +n ce const, caren*a navelor m"s"lmane3 C,l,toriile lor +n linie dreapt, +n :cean"l !ndian, 1acile 1,r, +ndoial,, dat, 1iind alternan*a m"sonilor, implicai tot"/i c"no/tin*e solide, "tili)area astrola$"l"i sa" a D$aston"l"i l"i !aco$E, /i ele s+nt nave de calitate3 !storia pilot"l"i ara$ al l"i Vasco da 4ama, care preia mica 1lot, port"05e), la -elinda /i o d"ce de-a drept"l la Calic"t, este "n detali" revelator3 C"m se 1ace, +n aceste condi*ii, c, avent"rile l"i ;ind$ad -arinar"l /i ale s"ccesorilor s,i n" a" d"s la o domina*ie ara$, as"pra l"mii8 C"m se 1ace, pentr" a-& rel"a pe Vidai de La Blanc5e, c, navi0a*ia ara$, de la s"d de _an)i$ar /i de -ada0ascar s-a oprit practic la Dtem"t"l c"rent al -o-)am$ic"l"i, care d"ce c" violen*, spre s"dE /i spre por*ile m,rii ene$relorGA8 -ai +nt+i, r,sp"ndem noi, aceste vec5i itinerarii ara$e a" d"s !slam"l la domina*ia as"pra L"mii Vec5i, c"m ni s-a dat prile6"l s, e7plic,m, p+n, +n secol"l al XV-lea, /i re)"ltat"l n" este ne+nsemnat@ apoi, av+nd la +ndem+n, "n canal de ;"e) Jsecolele V!!2X!!!K, de ce ar 1i c,"tat ei "n dr"m al Cap"l"i8 Pi ce s, 0,seasc, acolo8 A"r"l, 1ilde/"l, sclavii a" 1ost r,pi*i mai9 de m"lt de c,tre ora/ele /i ne0"storii !slam"l"i, de pe coasta _an)i$ar"l"i /i, str,$,t+nd ;a5ara, din cot"l Ni0er"l"i3 re$"ia Ds, ai nevoieE de aceast, A1ric, de vest3 +n ca)"l acesta, Rn6erit"l :ccident"l"i, $locat pe continent"l s," strimt, p+ acest Dcap al AsieiE, s, 1ie c, a av"t o0Loie de l"me, c, a av"t nevoie s, plece de aca/,R Nimic n-at6 1i 1ost c" p"tin*,, repet, "n specialist +n istoria c5ine),, 1,r, av+nt"L7le-Ra+"ncL-al ora/elor capitaliste ale :ccident"l"i33 ."6:. Ele a" 1ost motor"l, 1,r, de care te5nica ar 1i r,mas nep"tincioas,33 RCeea ce n" vrea s, sp"n, c, $anii, capital"l, a" 1,c"t navi0a*ia de c"rs, l"n0,3 Dimpotriv,. C5ina Pi !slam"l s+nt, +n acea vreme, societ,*i +n)estrate c" ceea ce noi am n"mi ast,)i colonii3 Al,t"ri de (( e e S X :ccident"l este +nc, "n DproletarE3 Dar 1ac-

tor"l esen*ial este, +ncep+nd clin secol"l al iX!!!lea, tensi"nea de l"n0, d"rat, care r,scole/te via*a l"i material, /i trans1orm, +ntrea0a psi5olo0ie a l"mii occidentale3 Ceea ce istoricii a" n"mit o 1oame de a"r, sa" o D1oame de l"me, sa" o 1oame 06airoc+enii, se +nso*e/+e([" domeni"l te5nicEc" a c,"tare[ constant, de nouti /i de aplica*ii utilitare, adic, p"se +n servici"l oamenilor, pentr" a asi0"ra, +n acela/i timp, "/"rarea /i e1icien*a mai mare a tr"dei lor3 Ac"m"larea de descoperiri practice /i care de)v,l"ie o voin*, con/tient, de a st,p+ni l"mea, "n interes cresc"t pentn t$t ce este l"1sa de ener0ie, da" E"ropei, c" m"lt +nainte de i)$+nd,, adev,rata sa 1a*, /i an"n*, preeminen*a ei3

<NCE !NEALA RAN;%:R UR!L:R

;"cces imens, imens, renovare. victoria c"rsei l"n0i p"ne $a)ele "n"i sistem "niversal de@ le0at"ri3 Dar ea 1ace acest l"cr" 1,r, s, sc5im$e nimic +n ceea ce prive/te +ncetineala /i nea6"ns"rile transport"rilor +n sine@ acestea r,m+n "na din limitele permanente ale economiei Vec5i"l"i Re0im3 %+n, +n secol"l al XV!!!-lea, c,l,toriile navale s+nt intermina$ile, transport"rile terestre parc, parali)ate, +n )adar ni se sp"ne c,, +ncep+nd din secol"l al X--lea, E"ropal a p"s la p"nct o "ria/, re*ea de dr"m"ri active@ a6"n0e, de pild,, s, privim seria de mici p+n)e ale l"i Ian Bre"05el de la %inacoteca din -iinc5en pentr" a ne da seama c, "n dr"m, +nc, +n secol"l al XV!!-lea, n" este o Dpan0lic,E pe care tra1ic"l c"r0e de la sine3 +n 0eneral, a$ia de i se ),re/te trase"l3 N" l-am rec"noa/te de la prima privire, dac, n-ar 1i mi/carea celor ce-& 1olosesc3 !ar ace/tia s+nt de o$icei *,rani ce mer0 pe 6os, o c,r"*, care d"ce spre pia*, o 1ermier, /i co/"rile ei@ "n pieton *ine c,p,str"l animal"l"i3 33 C+teodat,, desi0"r, este vor$a de cavaleri 1erc5e/i, de o tr,s"r, c" trei cai, c" +n1,*i/are sprinten,, care tra0 o +ntrea0, 1amilie de $"r05e)i3 Dar +n ta$lo"l "rm,tor, 5+rtoapele s+nt pline de ap,, cavalerii se $,l,c,resc prin noroi, animalele +noat, +n ap, p+n, la 0en"nc5i@ c,r"*ele, c" ro*ile +n1"ndate +n noroi, +naintea), c" 0re"3 %ietoni, p,stori, porci a" l"at-o c"minte pe tal"-)"rile mai si0"re ce m,r0inesc dr"m"l3 Acelea/i ima0ini +n C5ina de nord, dac, n" /i mai 6alnice3 Dac, dr"m"l De stricatE sa" dac, D1ace "n cot mai mareE, c,r"*e, cai /i pietoni Dtrec peste ar,t"ri ca s, sc"rte)e dr"m"l /i s,-/i croiasc, "n"l mai $"n, sinc5isind"-se prea p"*in dac, 0r+nele s+nt +ncol*ite sa" a" cresc"t c5iar mariE(>3 Corectam ast1el ima0inea altor dr"m"ri mari c5ine)e/ti, admira$il +ntre*in"te, acoperite c" nisip, c+teodat, pavate, despre care c,l,torii e"ropeni vor$esc c" admira*ie(&3 +n spa*i"l ampl" al "nor l"mi at+t de di1erite, de la E"ropa l"i Ric5elie" sa" Carol f"int"l la
Kt:

*L

C5ina dinastiei ;on0 sa" la !mperi"l Roman, nimic n" se sc5im$,, sa" se sc5im$, prea p"*ini Pi toate acestea determin,, +n0re"ia), sc5im$"rile comerciale /i c5iar simplele rela*ii "mane3 Coresponden*a 1,cea pe at"nci s,pt,m+ni, l"ni +ntre0i ca s, a6"n0, la destinatar3 DDer"ta spa*i"l"iE, c"m sp"ne Ernst Qa0emann, apare a$ia +ncep+nd din &AF(, odat, c" instalarea prim"l"i ca$l" maritim intercontinental3 Calea 1erat,, cora$ia c" a$"r, tele0ra1"l, tele1on"l ina"0"rea), 1oarte t+r)i" adev,ratele com"nica*ii de mas, la scara l"mii, a

( Gi5itatea itinerariilor

m
8i

Fie "n dr"m oarecare, +ntr-o epoc, oarecare3 %e acest dr"m 2 ve5ic"le, animale de povar,, c+*iva c,l,re*i, 5an"ri, o 1ier,rie, "n sat, "n ora/3 ;, n" crede*i c, este vor$a despre o linie 1ra0il,, oric+t de sla$ marcat, ar p,rea ea, c5iar de-a l"n0"l pampei ar0entiniene sa" +n ;i$eria secol"l"i al XV!!!-lea3 C,r,"/ii /i c,l,torii r,m+n pri)onieri ai "n"i evantai limitat de op*i"ni@ ei pre1era poate "n an"mit itinerar, pentr" a evita o ta7, de trecere sa" "n post de vam,, c5it c, se r,)0+ndesc 7i se +ntorc at"nci c+nd da" de 0re"t,*i@ ei "rmea), iarna "n an"me dr"m /i prim,vara "n alt"l, speria*i de polei sa" de de)05e*"ri3 dDar niciodat,, +n nici "n c5ip, ei n" pot ren"n*a laUI*inerarii dinainte or0ani)ate3 A c,l,tori +nseamn, a rec"r0e la serviciilealt"iaI! +n &((G, medic"l elve*ian Iaco$ Fries, maior +n armata r"s,, 1ace +n &(A de ore l"n0"l dr"m de la :msO la omsO JA'> OmK, c" o vite), medie de F Om pe or,, sc5im$+nd re0"lat caii la 1iecare popas, ca s, 1ie si0"r c, va a6"n0e la "rm,tor"l 1,r, neca)"ri(C3 Dac, o sin0"r, dat,, pe timp de iarn,, n"-& nimere/ti, s1+r/e/ti +n0ropat s"$ ),pad,, +n re0i"nea de6 interior a Ar0entinei, +nc, +n secol"l al XV!!!-lea, po*i s, c,l,tore/ti 1ie c" acele care, c" do", ro*i 0rele, trase de $oi, care a6"n0 +nc,rcate c" 0r+" sa" piei la B"enos Aires /i pleac, +napoi 0oale spre -endo)a, ;antia0o de C5ile sa"

I"6"L, spre %er", 1ie 2 dac, vreiU 2-R c,lare pe "n cat+r sa" pe "n cal@ tre$"ie +ns,, /i +ntr-"n ca) /i +n cel,lalt, s,-*i potrive/ti mers"l a/a 1el +nc+t s, traverse)i desert"rile, los despo, blados, 0,sind la tanc casele&, satele, 1+nt+nile, pe v+n),torii de o", /i de carne proasp,t,3 Dac, c,l,tor"l se sat"r, de ca$ina strimt, a tr,s"rii l"i, el tre$"ie s,9 ia do", animale, "n"l pentr" el /i cel,lalt ca s, +ncarce D"n cala$al+c +ndest"l,torE, /i, l"+nd-o +naintea convoi"l"i, s, 0alope)e +ntins, cel mai $ine +ntre orele C noaptea /i &> diminea*a ca s, scape de c,ld"r,3 DCaii s+nt at+t de $ine +nv,*a*i s, 1ac, aceste tra ersade +n timp sc"rt, +nc+t 0alopea), 1,r, s, 1ie +m$oldi*i, sin0"ri, m+nc+nd p,m+nt"lE3 R,splata8 A6"n0i repede la Dcasele po/tei JcareK s+nt cele mai $"ne ad,post"ri, "nde c,l,tor"l se poate odi5ni +n voia l"iE(H3 Acolo m,n+nci, acolo te c"lci3 Aceste detalii ne a6"t, s, +n*ele0em c"vintele ce "rmea),, apar*in+nd "n"i a"tor din secol"l al XV!!!-lea, despre prima parte a dr"m"l"i pe care-& 1ace, pornind de la B"enos Aires p+n, la Carcaranal. D!n timp"l acestor trei )ile /i 6"m,tate de mers, +n a1ar, de do", tra er, sade, vei 0,si vaci, oi sa" 0,ini din $el/"0 /i ie1tinE(B3 Aceste ima0ini t+r)ii din *in"t"rile DnoiE J;i$eria, L"mea No",K descri" dest"l de e7act c,l,toriile din secolele anterioare prin Dvec5ileE *in"t"ri civili)ate3 Ca s, a6"n0i la !stan$"l prin Balcani, Dtre$"ie, sp"ne %ierre Lescalopier J&F(BK, s, dr"me*e/ti de diminea*a p+n, seara, dac, vre"n p+r+" sa" o pa6i/te n" +*i d, prile6 s, p"i picior"l pe p,m+nt /i s,-*i sco*i din tol$, niscaiva carne rece, iar de pe spinarea vre"n"i cal, ori de la o$l+nc"l /eii, vreo $" teic, de U vin ca s, +n1"leci c+te ceva +n 6"r de amia)a, +n timp ce caii 1,r, 1r+" /i c" piedic, la picioare pasc ori m,n+nc, ce li se d,E3 ;eara, tre$"ie s, a6"n0i la caravanserai"l "rm,tor, "nde se 0,se/te de m+ncat /i de $,"t3 Acestea s+nt a/an"mitele $ospitau5" J+n sens"l de Dospe*iiE, case de primireK D+n,l*ate ca ni/te pietre de dr"m, c+te "na pentr" 1iecare )i J333K Bo0a*i /i s,raci 0,)-

d"iesc JacoloK +n lips, de altceva mai $"n3 Ele s+nt ca ni/te 0ra6d"ri 1oarte mari,- l"mina )iiei p,tr"nde +n,"ntr" prin ni/te sp,rt"ri +n loc de 1erestreE3 :amenii sta" pe ni/te relief2" Jlavi*e, prici"riK, a/e)ate +n 6"r"l acestei 5ale, /i del care s+nt le0ate animalele3 DAst1el, 1iecare +/i vede cal"l /i +i p"ne de m+ncare pe acestei relief2 /i, ca s, le dea sa m,n+nce ov,)"l /i or)"l, ei Jt"rciiK 1oiosesc ni/te saci de piele din care cal"l m,n+nc,, +n timp ce $aieriie sac"li"i s+nt petrec"te peste "rec5ile cal"l"iE(F3 +n &G'H "n c,l,tor napolitan descrie mai simpl" aceste 5an"ri. DN" s+nt altceva3 3 3 dec+t ni/te 0ra6d"ri l"n0i +n care caii oc"p, mi6loc"l@ lat"rile ram+n st,p+nilorE(G3 +n C5ina "n 4tinerarin public tip,rit din secol"l al XV!!-!eai indic, dr"m"rile, pornind& Sde la Bei6in0, c" traseele /i loc"rile lor de popas, "nde mandarinii +n misi"ne s+nt primi*i pe c5elt"iala +mp,rat"l"i, 0,)d"i*i, 5r,ni*i, +ndest"la*i c" cele tre$"itoare, cai de c,l,rie, $,rci, 5amali3 Aceste popas"ri, la o )i dep,rtare "nele de altele, s+nt mari ora/e sa" ora/e de cate"oria a doua, sa" castele, sa" acel be /i acele 6$in, acele loc"ri Dde 0,)d"ire /i de ve05eE, Dalt,dat, cl,dite +n loc"ri "nde n" se a1la nici "n 1el de or a / 3 3 3 E 3 Adesea ora/ele s-a" de)voltat +n aceste loc"ri de popas, ca o consecin*,((3 %+n, la "rm,, c,l,toriile n" s+nt a0rea$ile dec+t +n *,rile +n care ora/ele /i satele s+nt apropiate "nele de altele3 Acest D4"ide $le"E care este >'al0sse francois J&GBHK indic, 5an"rile $"ne@ >e Gaucon ro0al, la -arsilia l'$ostellerie du 6ardinal la Amiens /i s1,t"ie/te Js, 1ie vor$a ide o r,)$"nare sa" n"mai de pr"den*,8K ca la %eromne s, n" mina*i +n 5an"l du 6erfc Condi*iile care 1ac c,l,toria pl,c"t, /i rapid, s+nt privile0i"ll *,rilor pop"Slate /i temeinic a/e)ate, polices", C5ina, Iaponia, E"ropa, !slam"l3 +n %ersia, Dse 0,sesc caravanserai"ri $"ne, din patr" le05eK +n patr" le05eE, /i se c,l,tore/te Die1tinE3 Dar +n an"l "rm,tor J&G'FK, acela/i c,l,tor, care pleac, +ntre timp din %ersia, se pl+n0e de !nd"stan. n" s+nt 5an"ri, n" s+nt car,- &A

vanserai"ri, n" 0,se/ti animale de +nc5iriat pentr" c,r"*e, n" 0,se/ti de-alle mnc,rii@ D+n a1ara marilor $"r0"ri de pe pam+nt"rile -o0ol"i"iE, Dte c"lci s"$ cer"l li$er sa" s"$ niscaiva copaciE(A3 re)e/te /i mai m"lt "imirea 1apt"l c, itinera-riile pe mare s+nt 1i7ate dinainte3 Pi tot"/i, nava este s"p"s, v+nt"rilor, c"ren*ilor, escalelor3 +n marile de coast, ale C5inei, ca /i +n -editerana, ca$ota6"l se imp"ne3 -al"l m,rii orientea),, atra0e procesi"nea ca$otierelor3 C+t prive/te c,l,toriile +n lar0, ele +/i a" re0"lile lor, dictate de e7perien*,3 Dr"m"l d"s /i +ntors +ntre ;pania /i D!ndiile CastilieiE a 1ost 1i7a*i de la desc5iderea partidei de c,tre Cristo1or Col"m$@ el va 1i ameliorat a$ia +n &F&' de c,tre Alaminos(', apoi n" se va mai clinti p+n, +n secol"l al XlX-lea3 La +ntoarcere, a$ia atin0e, 1oarte la nord, paralela HH, prile6 pentr" c,l,tori s, +nt+lneasca $r"sc ri0orile septentrionale. DFri0"l +ncepea s, se simt, c" asprime\ notea), "n"l dintre ei J&G'(K, /i "nii cavaleri, +m$r,ca*i +n m,tase /i 1,r, mantie, +l +nd"ra" c" m"lt, 0re"tateEA>3 ot a/a, +n &FGF, Urdaneta descoper, /i 1i7ea), o dat, pentr" totdea"na dr"m"l de la Acap"lco la -anilla, din No"a ;panie +n Filipine /i +napoi, prim"l, lesniciosW JH l"niK, cel,lalt 0re" /i nes1+r/it J+ntre G /i A l"niK, /i pentr" care pasa0er"l pl,te/te J&G'GK p+n, la F>> de Dmonede de optEA&3 1Dac, tot"l mer0e $ine, treci sa" te opre/ti, peacolo pe "nde re0"la cere s, treci sa" sa te opre/tL13 La escalele convenite, se +mprosp,tea), 5ranaR0i apa@ la nevoie, po*i carena, repara, sc5im$a "n ar$ore /i r,m+ne m"lt, vreme pe apa lini/tit, a port"rilor3 ot"l este prev,)"t3 +n lar0"l coastelor 4"ineei, [ mHeEVn"m,iEvasele Ede mic tona6 pot atin0e *,rm"l 6os, dac, o ra1al, de v+nt te s"rprinde +nainte de a str+n0e vela, catar0"l se poate r"pe@ at"nci, tre$"ie s, mer0i, dac, se poate, +n ins"la port"05e), a %rincipel"i 2 a il$a do ?rincipe 2 s, ca"*i "n catar0 de sc5im$, )a5,r, sclavi3 Aproape de str+mtoarea ;ondei, prevederea +*+ cere sa navi05e)i c+t mai aproape de *,rm"l ;"matrei,

4J KLL8

s, a6"n0i apoi la penins"la -alacca@ coasta m"n toas, a marii ins"le ap,r,, iapa n" este prea lad+nc,3 C+nd i)$"cne/te "ra0an"l, tre$"ie s, la/i ancorele la ap, /i, asemeni vaselor ce se ),resc +n vecin,tate, s, te crampone)i de 1"nd"l apropiat al m,rii, a/tept+nd ca vi6elia s, se +ndep,rte)e, a/a c"m 1ace cora$ia care l d"ce pe ?,mp1er spre ;iam, +n &G'>3

mpotri a e enimentului rutier

;, ne 1erim, mai ales, s, e7a0er,m importan*a eveniment"l"i din istoria r"tier,3 El se ive/te, contra)ice "n alt eveniment, dispare, se /ter0e adesea3 Dac, am sta s,-& asc"lt,m, ar 1i +n stare s, ne e7plice tot3 Pi, c" toate acestea, este ne+ndoielnic c, n" s+c+ielile de pe dr"m"rile care d"c spre t+r0"-Eile din C5ampa0ne, provocate de a"torit,*ile 7ance)e /i, +n special, de L"dovic al X-lea le 'iutin, DCert,re*"lE, J&H&B2&H&GK, e7plic, decli-!U9 acestor t+r0"ri3 N"-& e7plic, nici m,car insta"-area le0,t"rilor maritime directe /i re0"late dintre 1editerana /i Br"0es, +5cep+nd din &C'(, datorat, larilor nave ale 4enovei3 La +ncep"t"l secol"-ii al XlV-lea str"ct"ra marel"i comer* se trans-irm,, ne0"*,tor"l itinerant devine mai rar, m,r-rile c,l,toresc sin0"re, coresponden*a scris, 6lementea), de laVdistan*, mi/c,rile lor, +ntre ilia /i Z,rile de Ios, cei doi DpoliE ai economiei e"-6ene, 1,r, ca s, mai 1ie nevoie, +ncep+nd din acel iment, s, te ve)i c" partener"l sa" s, disc"*i el la 6"m,tate de dr"m3 Rele"l din C5ampa0ne levenit mai p"*in 1olositor3 ;"cces"l t+r0"rilor la 4eneva, "n alt loc de +nt+lnire al $alan*ei cont"ri, n" se imp"ne dec+t odat, c" secol"l aV-leaAC3 < n" c,"t,m e7plica*ii m,r"nte nici +n ceea ce este +ntrer"perea, de pe la &HF>, dr"m"l"i 0ol3 :dat, c" secol"l al Xl!!-!ea, c"cerirea 0ol, sta$ilise "n contact direct, pe "scat, +n- &H&AF

tre C5ina, !ndia /i :ccident3 !slam"l 1"sese ocolit, 6ar cei doi %olo, tat,l /i "nc5i"l l"iS -arco, mai t+r)i" +ns"/i -arco, n" s+nt sin0"rii care a6"n0 +n +ndep,rtata C5in,, sa" +n !ndii, pe dr"m"ri 1,r, de s1+r/it dar "imitor de si0"re3 +ntrer"perea tre$"ie +nre0istrat, +n cont"l "ria/ei recesi"ni de la mi6loc"l secol"l"i al XlV-lea3 C,ci tot"l a dat +napoi dintro dat,3 :ccident"l ca /i C5ina mon0olilor3 ;, n" credem nici c, descoperirea L"mii Noi a trans1ormat imediat circ"itele prioritare ale 0lo$"l"i3 La "n secol d"p, Col"m$ /i Vasco da 4ama, anima*ia vie*ii interna*ionale +nc, mai trece prin -editerana@ re0resi"nea vine mai t+r)i"3 +n ce prive/te cronica r"tier, pe distan*, sc"rt,, ! con6"nct"ra a distri$"it dinainte de cele mai m"lte lori, s"ccesele /i ins"ccesele, "rm+nd 1l"7"rile /i re1l"7"rile ei3 %"tem s, ne +ndoim de 1apt"l c, Dpolitica li$er"l"i sc5im$E a con*ilor de Bra$ant ar 1i 1ost at+t de 5ot,r+toare pe c+t s-a sp"s. ea este e1icient, iSn aparen*a +n secol"l al Xl!!-lea, c+nd t+r0"rile din C5ampa0ne se a1la +n plin, prosperitate3 Pi acord"rile +nc5eiate de ora/"l -ilano c" R"dol1 de Ha$s$"r0 J&C(H2&C'&K pentr" a-/i p,stra "n dr"m ne0revat de ta7e de trecere de la Basel +n Bra$ant s-a" $"c"rat de "n s"cces deplin3 Cine n-ar 1i re"/it pe vremea aceea8 Dar mai apoi, at"nci c+nd o serie de tratate, +nc5eiate +ntre &HF> /i &BG>, acord, privile0ii vamale pentr" acela/i dr"m, at"nci c+nd ora/"l 4nd, +n &HHC3 repar, pe c5elt"iala l"i, +n drept"l ora/"l"i ;enlis, dr"m"l care d"ce spre t+nmrile din C5ampa0neAH, avem a 1ace mai de0ra$, c" +ncerc,ri de a 0,si o ie/ire dintr-o con6"nct"r, ce se +nr,"t,*ise3 +n sc5im$, prin &FH>, c+nd cer"l se +nseninea), din no", episcop"l de ;al)$"r0 i)$"te/te s, +m$"n,t,*easc, dr"m"l de cat+ri din m"n*ii S a"ern, care devine ast1el carosa$il, 1,r, a s"$mina tra1ic"l din trec,torile de la ;aint-4ot5ard /i Brenner, care a" +n Rspatele lor -ilan"l /i Vene*iaBB3 Pi asta pentr" c, +n acel moment se 0,se/te de l"cr" pentr" toate dr"m"rile3

Glotilele flu iale

%"*in, ap, /i tot"l se +ns"1le*e/te +n inima "scat"l"i3 Nic,ieri n" e prea 0re" s,-*i +nc5ip"i c"rn ar,ta aceasta via*, din trec"t3 La 4raL s"r ;aone, pe r+"l lat /i p"sti" ast,)i, 1lotila activ, de ieri poart, +n s"s"l apei Dmar1a@ de LLonE /i vin"l, sa", la co$or+re, 0r+", ov,), 1+n3 F,r, ;ena, :ise, -arna, Nonne, %aris"l n-ar m+nca, n-ar $ea, nici m,car n" s-ar +nc,l)i d"p, plac3 F,r, Rin, D6A, n"l n-ar 1i 1ost, +nc, +nainte de secol"l al XV-lea, cel mai mare ora/ al 4ermaniei3 C+nd "n 0eo0ra1, +n secol"l al XV!-lea, descrie Vene*ia, el vor$e/te imediat despre mare /i despre marile dr"m"ri de ap, care conver0 spre la0"nele ei, Brenta, %ad"l, Adi0ele3 %e aceste dr"m"ri /i pe canale, vin ne+ncetat spre marele ora/ $,rci sa" $ac"ri +mpinse c" pr,6ina3 %ret"tindeni +ns,, c5iar cele mai 1irave c"rs"ri de1 ap, s+nt 1olosite3 %e cor,$iile plate care co$oar, E$r"l, Dde la "dela la ortosa /i p+n, la mareE, see transport,, +nc, la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!!-lea, p"l$ere, 0loan*e, 0renade /i alte m"ni*ii care se 1a$ric, & +n Navarra, +n ci"da nen"m,ratelor 0re"t,*i /i mai ales a Dcascadei de la Fli7, "nde mar1a se de$arc, ca s, 1ie mai apoi +m$arcat, iarEAF3 +n E"ropa, +ntr-o mai mare m,s"r, dec+t +n 4ermania, re0i"nile clasice ale com"nica*iilor 1l"viale s+nt, dincolo de :der, %olonia /i Lit"ania, "nde +nc, din Ev"l -edi" s-a de)voltat o navi0a*ie 1l"vial, activ,, c" a6"tor"l "ria/elor pl"te alc,t"ite din tr"nc5i"ri de copaci@ pe 1iecare dintre acestea e constr"it, o coli$, pentr" matelo*i3 Acest 1oarte ampl" tra1ic a creat `0,ri de ap,E, or"n, ?ovno, Brest-LitovsO, /i a s"scitat intermina$ile disp"teAF3 Pi tot"/i, din acest p"nct de vedere, la scara l"mii, nimic n" e0alea), C5ina meridional,, +ntre 1l"vi"l Al$astr" /i p+n, la 5otarele N"naniil"i3 DDe aceast, circ"la*ie, notea), "n martor prin &(HH depinde marele comer* JinteriorK al C5inei care n"-/i 0,se/te seam,n +n l"me333 %ret"tindeni ve)i aici "n necontenit d"-te-vino de cor,$ii, de

$,rci, de pl"te Jve)i pl"te din cele care a" o 6"m,tate de le05e l"n0ime, care se +ncol,cesc c" isc"sin*,, din pricina cotit"rilor n"rilorK /i care 1ormea), +n 1iece loc tot at+tea ora/e mi/c,toare3 Cond"c,torii acestor vase +/i a" loc"in*a sta$il, c5iar pe ele, tr,ind acolo c" nevestele /i copiii, a/a 1el +nc+t te po*i +ncredin*a de cele povestite de cei mai m"l*i dintre c,l,tori c,, +n aceast, *ara, pe ape e aproape la 1el de m"lta l"me ca +n sate /i +n ora/eEA(3 DN" se a1l, alt, *ar, pe l"me, sp"nea +nc, p,rintele de -a0aillans, care +n ce prive/te navi0a*ia Jtre$"ie s, +n*ele0em navi0a*ia 1l"vial,K s, 1ie pe potriva C5inei3 33E +n care Ds+nt do", +mp,r,*ii, "na pe ap, /i alta pe "scat, /i tot at+tea Vene*ii c+te s+nt /i ora/eEAA3 :pinia "n"i martor. +n &GFG, el "rc, timp de patr" l"ni, p+n, la ;e Ci"an, pe Nan0 tse Oian0, Doare este n"mit Fi"l m,riiE@ D?ian0, care, a/a c"m marea n" are mar0ini, n" are nici el 1"ndE3 C+*iva ani mai t+r)i" J&G'FK, "n c,l,tor sta$ile/te +n principi" c, Dc5ine)ilor le place s, tr,iasc, +n ap, ca ra*ele3 3 3E :re +ntre0i, 6"m,t,*i +ntre0i de )i, e7plic, el, se navi05ea), D+n mi6loc"l convoaielor de lemnE@ prin ora/e e/ti silit s, treci canalele sa" c"rs"rile de ap, c" o +ncetineal, de)esperant, Dprintre at+tea $,rciEA'3

Ar$aismul miIloacelor de transport: fi5itate, ntr2iere. ..

Daca amK ad"na, de prin l"mea +ntrea0a /i +ntre `colele al XV-lea /i al XV!!!-+ea, o serie de ima0ini +n le0,t"r, c" transport"rile /i dac, am pre)enta cititor"l"i aceste ima0ini 1,r, e7plica*ii, amestecate c" 0ri6,, el ar i)$"ti s, le identi1ice 1,r, 0re/.Rdne n-ar rec"noa/te lectica sa" ric/a c5ine)easc,, $o"l de povar, sa" ele1ant"l de l"pt, al !ndiilor, arabaua t"rceasc, din Balcani Jsa" c5iar din "nisiaK sa" caravanele de c,mile ale !slam"l"i, /ir"rile de ne0ri p"rt,tori de $a0a6e din A1rica, c,r"*ele c" do", sa" c" patr" ro*i ale E"ropei, c" $oii /i caii lor8

Dar dac, ar tre$"i ca Jaceste ima0ini sa 1ie datate, pro$lema ar 1i 1,r, sol"*ie. miCi3oace6eRde transport n" prea eLoli6ea,),3 %,rintele de Las Cortes vede +n re0i"nea Canton"l"i, Ia &GCG, c"m alear0, c5ine)ii p"rt,tori de lectic,, 33ridic+nd sca"n"l c,l,tor"l"i pe $e*e l"n0i de $am$"sE3 4eor0e ;ta"nton, +n &('H, descrie aceia/i o"Si sia$i, D+n )dren*e, c" p,l,rii de pai /i c" sandaleE3 %e dr"m"l spre Bei6in0, barca l"i tre$"ie s, treac, de pe "n canal pe alt"l@ ea este ridicat, c" $ra*ele /i c" a6"tor"l "nor tam$"ri 7i c" acest mi6loc3 3 3 este tras, +n s"s +n mai p"*in timp dec+t prin ecl")e@ este adev,rat c, tre$"ie s, te 1olose/ti de mai m"l*i oameni@ dar +n C5ina aceasta este o 1or*, +ntotdea"na la +ndem+n,, care cost, p"*in /i care e mere" pre1erat, oric,rei alteiaE'>3 La 1el, ca s, Sdescriem o caravan, Jdin A1rica sa" din Asia, am p"tea sc5im$a +ntre ele relat,rile l"i !$n B,t"ta J&HCGK, ale "n"i c,l,tor en0le) anonim din secol"l al XV!-lea, ale l"i Rene Caille J&(''2&AHAK, ale e7plorator"l"i 0erman 4eor0 ;c5bein1"rt5 J&AHA 2&'CFK3 ;pectacol"l r,m+ne acela/i, +n a1ara Rc"r0erii timp"l"i3 +nEE noiem$rie &'F(,EE e" E+ns"mi am V,)"t +nc,, pe dr"m"rile %oloniei cracoviene, o droaie de c,r"*e *,r,ne/ti, 1oarte +n0"ste, c" patr" ro*i, mer0+nd spre ora/, pline de oameni /i de cren0i de pin, c" cetina, ca ni/te plete, trase t+r+/ d"p, ele prin pra1"l dr"m"l"i3 Acest spectacol, care ne+ndoielnic +/i tr,ie/te "ltimele )ile, poate 1i tot a/a de $ine o realitate a secol"l"i al XV-lea3 iLa 1el se +nt+mpl, pe mare. 6oncile c5ine)e/ti sa" 6apone)e, piro0ile c" $alansoar ale malaie)ie-nilor sa" poline)ienilor, cor,$iile ara$e de pe -area Ro/ie sa" de pe :cean"l !ndian s+nt tot at+tea p0rsona6e nesc5im$atei Ernst ;ac5a", specialist +n istoria $a$ilonian, J&A'(2&A'AK, descrie la 1el de $ine ca Belon d" -ans J&FF>K sa" ca 4emelli Ca-reri J&G'FK navele ara$e ale c,ror sc+nd"ri s+nt le0ate c" 1i$re de palmier, 1,r, a6"tor"l "n"i sin0"r c"i de 1ier3 4emelli notea), +n le0,t"r, c" cora$ia ce se constr"ie/te s"$ oc5ii l"i, la Daman J+n !ndiiK. DC"iele era" de lemn, iar cala1at"l de $"m- &AA

$acE'&3 Aceste veliere s"pravie*"iesc, n"meroase, p+na la introd"cerea vapoarelor en0le)e/ti, /i, +nc, ast,)i, ele ad"c, ici-colo, acelea/i servicii ca pe vremea l"i ;in$ad -arinar"l3

n &uropa
Evident, +n E"ropa, se pot sta$ili discrimin,ri cronolo0ice3 Ptim c, ve5ic"lele c" sistem"l ro*ilor din 1a*, mo$il, sol"*ie venit, de la c,r"*a de artilerie, n" s+nt 1olosite cu ade rat dec+t prin &B(>@ c, r,dvanele n" apar, r"dimentare, Beo [tn2rea de a do"a 6"m,tate sa" la s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea J/i n" a" 0eam"ri dec+t +n cel de-al XV!!-leaK@ c, dili0entele s+nt din veac"l al XV!!lea, c, tr,s"rile de po/t, pentr" c,l,tori /i acele eturlni Jtras"riciK din !talia n" devin o pre)en*, 1amiliar, dec+t +n epoca romantic,@ primele ecl")e datea), din secol"l al XlV-lea3 Dar aceste +nnoiri n" pot asc"nde nen"m,ratele permanen*e ce se a1l, la temei"l vie*ii cotidiene3 La 1el, +n domeni"l sc5im$,tor al navelor, e7ist, limite s"perioare de netrec"t, cele privind tona6ele, vite)a@ ele constit"ie o permanen*,, "n Dpla1onE3 +nc, din secol"l al XV-lea, caracele, marile cor,$ii 0enove)e, +ncarc, &F>> tone@ navele vene*iene de & >>> de tone transport, vol"minoasele $alot"ri de $"m$ac din ;iria@ +n secol"l al XV!lea, velierele de mare tona6 ra0")ane, de '>> /i &>>> de tone, s+nt speciali)ate +n tra1ic"l de sare, de l+n,, de 0r+", de l,)i de )a5,r, de $alot"riS de piei, m,r1"ri c" vol"m mare'C3 +n secol"l al XV!lea,R 0i0an*ii m,rii, caracele port"05e)e, deplasea), p+n, la C >>> de tone, ele n"m,r, la $ord, marinari /i pasa0eri, mai m"lt de A>> de oameni'H3 !at, de ce "n accident poate d"ce la "ria/e pa0"$e materiale. 1ie c, lemn"l din care a" 1ost constr"ite n-a 1ost +ndea6"ns de "scat@ 1ie c, +n 1lanc se desc5ide o sp,rt"r,@ c, o 1"rt"n, le ar"nc, +n apele p"*in ad+nci de pe coasta -o)am$ic"l"i@ c, vase de corsari mai "/oare se +nv+rtesc +n@ 6"r"l mastodont"l"i, p"n m+na pe el /i +i da" 1oc3 Capt"rat,

de en0le)i, +n &F'C, Madre de 8eus n" poate "rca amisa din pricina pesca6"l"i3 Ea dep,/e/te & A>> tone /i sir Io5n B"nro"05, locotenent"l l"i Ralei05 o descrie ca pe "n monstr"'B3 +n mare, c" "n $"n secol +nainte de 4n incible Armada din &FAA, arta /antierelor navale +/i +nre0istrea), record"rile3lN"mai ni/te transport"ri c" o mare pondere sa" pe distan*e mari, 0arantate de c,tre monopol"ri de 1apt sa" de drept, permit l"7"l acestor tona6e "ria/e31 -aiestoasele indiamen, de la s1+r/it"l secol"l"i XV!!!-lea Jspeciali)ate +n comer*"l c" C5ina, +n po1ida n"mel"i lorK, n" deplasea), aproape niciodat, mai m"lt de &'>> de tone3 Aceast, limit,, condi*ionat, de materialele de constr"c*ie, de velat"r,, de t"n"rile coco*ate la $ord, imp"ne servit"ti3 Dar o limit, s"perioar, repre)int, op"s"l "neia medii3 %+n, +n "ltimele )ile ale navi0a*iei c" vele, nave 1oarte mici, de H>, B>, F> de tone, c"treier, m,rile3 A$ia prin &AB>, +ntre$"in*area 1ier"l"i +n0,d"ie constr"c*ia "nor corp"ri de nav, mai mari3 %+n, at"nci, coca de C>> de tone constit"ie re0"la, cea de F>> 2 e7cep*ia, cea de la & >>> p+n, la C >>> 2 o c"rio)itate3

Jite2e 7i debite deri2orii

De la dr"m"ri proaste, vite)e deri)oriiR A/a ra*ionea), om"l din &'(' /i p"nct"l s," de vedere +/i are temeinicia l"i3 -ai $ine dec+t "n contemporan, pentr" care toate acestea repre)enta" realitatea de 1iecare )i, el vede enorm"l 5andicap pe care +l avea orice mani1estare a vie*ii active de ieri3 +nc, mai de m"lt, !%a"lRVaderLUU3spmiea@ 3DNapoleon mer0ea ia3 1el de +ncet ca !"li" Ce)arE3 Adev,r pe care +l demonstrea), cele trei croc5i"ri, care ne +n0,d"ie s, m,s"r,m vite)a no"t,*ilor pe dr"m"l lor spre Vene*ia. de la &B'G la &FHH, d"p, 8iarii, 6"rnalele l"i -arin ;an"do, patrician vene*ian oare a +nsemnat, )i de )i, data sosirii scrisorilor primite de ;eniorie /i datele lor de e7pedi*ie@ apoi, de la &GAG la &(>& /i de la &(HH la &(HF, d"p, 0a)ete

man"scrise editate la Vene*ia, adev,rate nou elles a la main", D0a)ete de m+n,E, c"m se sp"nea la %aris3 Alte calc"le ar d"ce la o aceea/i concl")ie, /i an"me c, indi1erent c"m, 1olosind caii, c,r"*a, c"rierii, cor,$iile, +n CB de ore se 1ac de re0"l, cel mult &>> Om3 Pi avem a 1ace c" record"ri, dincolo de care +nt+mplarea memora$il,, p"*in 1recvent,, r,m+ne "n l"73 La NUrn$er0, la +ncep"t"l secol"l"i al XV-lea, se poate, pl,tind pre*"l, s, trimi*i "n ordin la Vene*ia +n patr"& )ile3 -arile ora/e atra0 spre ele no"t,*i rapide, pentr" c, ele le pl,tesc 0ra$a /i pentr" c, a" e7istat +ntotdea"na 6 mi6loace de a 1or*a spa*i"l3 Evident, "n"lU din c aceste mi6loace este constr"irea de dr"m"ri pietr"-& ite sa" pavate, dar acestea r,m+n m"lt timp ni/te e7cep*ii3 Dr"m"l de la %aris la :rleans, +n +ntre0ime pa]X at, sta$ile/te, ast1el, +n ci"da t+l5arilor, tem"*i +nc, +n secol"l al XV!!-lea prin drept"l p,d"rii or1o", o le0,t"r, rapid, c" :rleans"l, 0ara 1l"vial, esen*ial, a Fran*ei, e0ala, sa" aproape e0ala %aris"l"i3 Loara este dealt1el cel mai comod dintre c"rs"rile de ap, ale re0at"l"i, Dcel mai lar0 +n al$ia l"i, cel mai l"n0 +n c"r0erea l"i333 /i pe care te po*i d"ce c" p+n)ele prin re0at mai $ine de o s"t, /ai)eci de le05e, l"cr" ce n" se mai a1l, la nici "n r+" din Fran*aE3 Acest dr"m de la %aris la :rleans este le pa e du /oi", "n mare dr"m carosa$il, strada di carri", sp"ne "n italian, +nc, +n &FA&3 La 1el 1tambul0ol, dr"m"l de la !stan$"l la Bel0rad prin ;o1ia, are, +nc, din secol"l al XV!lea, c,r"*ele /i, +n cel de-al XV!!!-lea, arabalele l"i de l"7'F3 %ro0res"l din secol"l al XV!!!-lea +nseamn, +n Fran*a, de e7empl", e7tinderea dr"m"l"i mare amena6at3 Contract"l de arendare al po/telor din Fran*a "rc, de la &CC> >>> de livre +n &G(G la A A>> >>> +n &((G@ $"0et"l Dpod"rilor /i /oselelorE, de (>> >>> de livre s"$ L"dovic al XlV-lea, a6"n0e m prea6ma Revol"*iei la ( milioane'G3 Dar acest a Gi9nU s" ven ionea) R * , dec+t l"cr,rile de art,, &'& 1E ere 3 a de dr"m"ri noi@ +ntre*inerea celor vec5i se tace prin m"nca de corvoad, la dr"m"rile mari,

la cor ce des "rands c$etnins, +n1iin*at, pe cale administrativ, prin &(H>, des1iin*at, de "r0ot +n &((G, re+n1iin*at, +n acela/i an /i care n" dispare dec+t +n &(A(3 Fran*a are at"nci apro7imativ &C >>> de le05e Jadic, FH >>> OmK de dr"m"ri constr"ite /i &C >>> +n constr"c*ie'(3 Dili0enteleS sosesc, prin "rmare, !a ceas"l lor /i, printre ele, se a1l,, /i cele$rele tT"otines". Contemporanii le-a" socotit demoniace, prime6dioase3 C"/ca lor Deste at+t de strimt,, sp"ne "n"l dintre ei, /i loc"rile din ea s+nt at+t de +n05es"ite, +nc+t at"nci c+nd e vor$a s, co$oare, 1iecare +l roa0, pe vecin s,-i dea +napoi picior"l sa" m+na J333K Dac, din nenorocire se +n1,*i/ea), "n c,l,tor c" $"rt, mare ori c" "meri la*i J333K n-ai ce 1ace dec+t s, 0emi, ori s-o iei din locE'A3 Vite)a lor e nes,$"ita, accidentele n"meroase /i nimeni n" desp,0"$e/te victimele3 Dealt1el, pe dr"m"rile mari, n"mai o mic, 1+/ie centrala este pavat,@ do", ve5ic"le n" se pot +ncr"ci/a 1,r, ca o roat, s, n" intre +n noroi"l de pe por*i"nile laterale3 Unele comentarii, de o rar, prostie, an"n*, +nc, de at"nci pe cele care vor +nt+mpina primele c,i 1erate de mai t+r)i"3 C+nd, +n &GG', o dili0ent, str,$ate +ntr-o )i dr"m"l de la -anc5ester la Londra se 1orm"lea), proteste. asta +nseamn, s1+r/it"l no$ilei arte a cal,riei, r"ina 1a$rican*ilor de /ei /i de pinteni, dispari*ia $arca0iilor de pe amisaE3 -i/carea n" s-a oprit +ns,3 +ntre &(BF /i &(G> se sc5i*ea), o prim, revol"*ie r"tier,@ pre*"l transport"rilor scade, $a mai m"lt, Do serie de mici capitali/ti spec"latoriE pro1it, de ea3 Ei an"n*, sc5im$area vrem"rilor3 Pi tot"/i, aceste record"ri modeste privesc n"mai dr"m"rile mari3 +n Fran*a, +n a1ara dr"m"rilor Dpo/taleE, care provoac, admira*ia l"i No"n0&>>, +n cea mai mare parte a timp"l"i, ve5ic"lele de cate0orie 0rea n" pot s, circ"le /i c5iar, ada"0, Adam ;mit5, n" po*i Ds, c,l,tore/ti c,lare@ sin-6"r"l mi6loc ca saS-*i salve)i pielea este s, te 1o-ose/ti de cat+riE&>&3 Re0i"nile r"rale, a$ia prinse &'e&

K1

i prost servite de re*ea"a r"tier,, s+nt condamnate +-as1i7ie

6ru7i 7i transporturi
D"p, secerat /i d"p, c"les sa" pe timp"l l"nilor de iarn,, c,r,"/ia este a do"a meserie a milioane de *,rani din :ccident, care se m"l*"mesc c" rem"nera*ii dest"l de sla$e3 Ritm"l timp"l"i lor li$er marc5ea), ma7ima /i minima activit,*ii din transport"ri3 :r0ani)ate sa" n", acestea cad pret"tindeni +n sarcina pop"la*iilor s,race3 +n cel mai $"n ca), 1oarte modeste3 *di pe mare, ec5ipa6ele s+nt recr"tate dintre pr,p,di*ii E"ropei /i ai l"m666Navele olande)e, victorioase pe toate m,rile +n secol"l al XV!!-lea, n" 1ac e7cep*iei de la re0"l,3 Din aceea/i cate0orie 1ac parte /i acei "imitori marinari americani, Den0le)ii de calitatea a do"aE, c"m sp"n c5ine)ii, porni*i s, c"cereasc, m,rile la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea, c" nave min"sc"le, c+teodat, de F> p+n, la &>> de tone, c,l,torind de la Filadel1ia sa" de la Neb NorO p+n, +n C5ina, $e*i, se sp"ne, ori de c+te ori 0,sesc prile6"l&>C3 ;, ad,"0,m, de asemenea, c, antreprenorii din transport"ri n" s+nt de o$icei capitali/ti de mare clas,. $ene1iciile lor s+nt red"se3 Vom reveni la aceasta&>H3 Dar +n ci"da modicit*ii cost"rilor /i venit"rilor, transport"rile +n& sine s+nt oneroase. &>k +n medie ad alorem, sp"ne "n istoric, pentr" 4ermania medieval,&>B3 Aceast, medie +ns, varia), d"p, *an /i epoci3 C"noa/tem pre*"l postav"rilor c"mp,rate +n Z,rile de Ios /i e7pediate la Floren*a +n &HC> /i &HC&3 C5elt"ielile de transport Jpentr" G cont"ri c"nosc"teK se e/alonea), ad alorem de la &&,(>k, rata cea mai sla$,, p+n, la C>,HBk, rata cea mai ridicat,&>F3 Este vor$a de m,r1"ri c" vo- XlK mic /i c" pre* 1oarte ridicat3 Celelalte n" prea c,l,toresc pe distan*e 1oarte l"n0i3 +n secol"l al XV!!-lea, tre$"ie Ds, pl,te/ti de la &>> p+n, la &C> livre ca s, d"ci de la Bea"ne la %aris "n $"-

toi de vin care adesea n" 1ace mai m"lt de vreo patr")eci de livreE&>G3 Aceste c5elt"ieli s+nt +n 0eneral mai mari pe "scat dec+t pe mare3 De "nde o an"mit, atonie a tra1ic"l"i terestr" de distan*, l"n0,, +ntrer"pt,, e adev,rat, +n $ene1ici"l c,ilor 1l"viale, dar seniorii /i ora/ele sporesc ta7ele de 1olosire ale acestora3 De "nde opriri, interven*ii, /per*"ri, pierdere de timp3 C5iar +n c+mpia %ad"l"i sa" de-a l"n0"l Rin"l"i, ne0"stor"l a6"n0e adesea s, pre1ere c,ile &S

CG3 N:U =Z!LE C=L= :RE;C ;%RE VENEZ!A3

>iniile i2ocrone, s(ptmfi( cu s(ptmn, indic n mare timpul necesar cltoriei unor scrisori care, pe cele trei $ri, mer" toate spre Jeneia. ?rima $art a fost ntocmit dup( lucrrile lui ?. 1ardella, &F>>, mai e!act &B'G 2 &FHH3 6ea de a doua 7i cea de a treia, dup "a2etele ene, iene manuscrise pstrate ia /ecord <ffice din >ondra. 6ercetarea lor a fost fcut pentru mine de ctre G. 6. 1pooner. /a2ele $a7urate snt cu atit mai "roase cu cit ite2a medie este mai mute. 8iferentele dintre o liatt( 7i alta pot s par, n funcie de a5a ?e care snt urmrite, foarte importante. &le se datorea2 numrului de curieri, folosii a7a cum o impuneau necesitile ur"ente ale actuali' taii. n mare, ncetineala de pe ultima $art se re"se7te n prima, n timp ce sec enele de timp de pe cea de a doua snt c(teodat, in mod limpede, mai scurte. 8emonstraia, nu este perepmtorie. n principiu, compararea ite2elor ar trebui fcut de la ariile pe carele delimitea2 curbele isocrone a nd un acela7i numr de ordine. 8ar aceste arii nu sint delimitate cu suficient, preci2ie. 6u toate acestea, daca ncercam s le suprapunem, ele par, foarte n mare, de aceea7i ntindere, oe5Utn,sie oarecare fiind contrabalansat de o oarecare restrn"ere. &ste inutil s mai spunem cu trecerea de la suprafee n #ilometri ptrai la ite2ele 2ilnice nit se face fr precauii prealabile.

de "scat acestor dr"m"ri de ap, +ntrer"pte de lan*"l ta7elor, +ntins de la "n mal la alt"l3 ;, amintim /i risc"l, deloc ne0li6a$il, al +nt+lnirii c" til5,na, care r,m+ne moned, c"renta +n l"mea +ntrea0a, semn mar0inal al "nei nelini/ti economice Pi sociale permanente3 , dr"m"l pe mare, dimpotriv,, +nseamn, "n 1el oe e7plo)ie de via*, 1acil,, Dde li$er sc5im$E3 1e acord o prim, economiilor maritime3 +nc, din seEF col"l al Xl!!-lea, 0ri"l se sc"mpe/te +n An0lia c"

=ransportul, o limit a economiei

E7plica*iile sc"rte de mai s"s n"-/i prop"nea" s, descrie transport"rile 2 ele n" pot re)"ma, de pilda, 1oarte amplele comentarii din l"crarea clasic, a l"i Q3 ;om$art &>' 2 /i, de alt1el, voi reveni as"pra "nor aspecte ale pro$lemei&&>3 !nten*ia mea era de a ar,ta, repede, n,ce n6as"r, sc61c"m-$"l, care6ssie"-"nealta33 oric,rei9 societ,*Liconornise +ri[pro0res, a 1ost str+6enit3de limita33pe care iR03 ]1i;p"neaBEtransport"l. +ncetineala i"i, de$it"l "L s aDWRere0"laritatea /i, p+n, !a3, "rm,, 3p7e*"ri+ii mare de cost3 ot"l se love/te de aceste nea6"ns"ri3 C, sa ne 1amiliari),m c" aceast, realitate vec5e /i de l"n0, d"rat,, sa ne reamintim sp"sele l"i %a"l ValerL. DNapoleon se deplasea), la 1el de +ncet ca !"li" Ce)arE3 +n :ccident, cal"l, sim$ol al vite)ei, este prin e7celen*, mi6loc"l de l"pt, +mpotriva distan*ei 2 "n mi6loc care, retrospectiv, pare deri)ori"3 Dar :ccident"l se sile/te s, +m$"n,t,*easc, serviciile pe care le ad"ce acesta. caii se +nm"l*esc, atela6ele de cinci, /ase, opt cai +n0,d"ie 1olosirea c,r"*elor 0rele@ pe dr"m"rile pentr" po/t, /i c,l,tori 0r,$i*i, popas"rile +n0,d"ie 1olosirea de cai odi5ni*i@ dr"m"l se +m$"n,t,*e/te /i el33 3 Pi asta pentr" c, transport"l pe "scat $ate, /i +nc, de departe, transport"l pe apa r+"rilor /i canalelor, totdea"na 1oarte +ncet&&AX +n nord"l Fran*ei, +n secol"l al XV!!!-lea, c5iar c,r$"nele 1olose/te mai m"lt car"l dec+t serviciile $arca0iilor&&C3 Aceast, l"pt,, parc, dinainte pierd"t,, +mpotriva spa*i"l"i se d"ce +n toat, l"mea3 -er0+nd +n C5ina sa" +n %ersia, iei deplin, c"no/tin*,, a contrario, de importan*a cal"l"i, c,ci acolo,, cel mai adesea, se rec"r0e la om3 +n C5ina, 5amal"l mer0e la 1el de repedeR se sp"ne, ca mic"*ii cai t,t,re/ti3 +n %ersia, caii s+nt ma0ni1ici, dar, +nainte de toate, instr"mente de r,)$oi /i "nelte de l"7, c" D5ar-na/amente de ar0int, de a"r sa" de nestemateE, i-i n" s+nt 1olosi*i pentr" transport"ri /i pentr" &'( 6&CV&E8V "nor le0,t"ri rapide3 La om s-a 1,c"t a%el, l"i i se +ncredin*ea), scrisorile "r0ente, r,va-

mm m
c"

%"pn mai +nam1-

33t"rRm-@,

/ele, m,r1"rile pre*ioase3 D+i n"mesc pe ace/ti olacari satiri, ne sp"ne C5ardin J&G'>K, care este n"mele ce-I da" trep,d"/ilor /i t"t"ror celor care /ti" s, aler0e $ine /i s, mear0, repede3 +i c"no/ti pe dr"m d"p, o sticl, de ap, /i d"p, "n sac mic ce-& poart, pe spate, care le sl"6e/te drept desa0,, ca s,-/i d"c, 5rana pe trei)eci sa" patr")eci de ore c+t este de nevoie, c,ci spre a mer0e mai repede ei p,r,sesc dr"m"rile mari /i o ia" pe sc"rt,t"ri3 +i mai c"no/ti /i d"p, +nc,l*,rile lor /i d"p, )"r0,l,ii mari care s"n, ca t,lan0iIe de car+ri /i pe care +i poart, la $r+" ca s, stea tre6i3 Ace/ti oameni 1ac meseria lor din tat, +n 1i"3 ;+nt +nv,*a*i s, "m$le c" pas +ntins, 1,r, s, 0+1,e, +nc, de Ia v+rsta de /apte-opt aniE3 ot a/a, Dpor"ncile re0ilor +n !ndii se d"c de c,tre doi pedestra/i, totdea"na +n 1"0,, care. s+nt sc5im$a*i din do"a +n do", le05e3 Ei poart, pac5et"l pe cap, 1,r, nici "n acoper,-m+nt3 +i a")i venind d"p, t,l,n0ile lor, c"m se a"de corn"l "n"i po/talion@ /i c+nd sosesc, se ar"nc, la*i la p,m+nt /i li se ia pac5et"l pe care doi oameni, 0ata pre0,ti*i, +l ia" tot a/aE3 Ace/ti oia-cari 1ac de la &> p+n, la C> de le05e pe )i3

!NERZ!!LE !; :R!E! EHN!C!L:R

e5nica repre)int, o accelera*ie /i o 1r+nare +n acela/i timp@ adesea ni6de,3accelera*ii /i a6Roi ni/teRnD,ri@ ea +mpin0e +nainte via*a oamenilor, a6"n0e It pSa/i m,r"n*i la "n no" ec5ili$r" sit"at pe paliere s"perioare, apoi se men*ine acolo +ndel"n0, c,ci ea sta0nea), sa" pro0resea), impercepti$il de la o Drevol"*ieE la altaV de la o inova*ie la alta3 ot"l se petrece ca /i c"m ni/te sisteme de 1r+nare ar ac*iona necontenit /i tocmai aceste sisteme /i in1l"en*ai ac*i"nii lor a/ 1i vr"t s, le scot +n eviden*a mai $ine dec+t am 1,c"t-o3 Dar se poate 1ace l"cr"l acesta c5iar +ntotdea"na8 +ntr-"n sens ca /i +n cel,lalt, ca +naintare sa" ca imo$ilitate, te5nica 3 repre)int, o +ntrea0a HEmUen/i"ne, pro1"nSd;, a istoriei oamenilor3 !at, motiv" pentr" care istoricii ce se vor speciali/ti ai ei n" a6"n0 aproape niciodat, s-o st,p+neasc, $ine3

=e$nic 7i a"ricultur
B"n,oar,, +n ci"da 0est"rilor de $"n,voin*, /i a "nor capitole dense +n care se silesc s, sp"n, repede "n minim"m de l"cr"ri pe care tre$"ie s, !e /tii despre ea, istoricii speciali/ti a" dat p"*in, aten*ie te5nicilor din a0ric"lt"r,3 C" toate acestea, a0ric"lt"ra a 1ost, timp de milenii, marea Dlad66/*rieR a 6i*anienilor3 Dar istoria te5nicilor a 1ost st"diataE, cel mal adesea, ca o preistorie a Revol"*iei ind"striale3 !at, de ce mecanica, metal"r0ia, s"rsele de ener0ie trec pe prim"l plan, c5iar daca te5nicile a0ricole, prin r"tina lor sa" prin sc5im$area lor Jc,ci a0ric"lt"ra se sc5im$,, oric+t de +ncete ar 1i sc5im$,rile eiK, atra0 d"p, sine +nsemnate "rm,ri3 A 1ace o c"rat"r, este o te5nic,@ a 1aceR o0or "intr-o $"cat, de p,m+nt r,mas, m"lt, vreme nec"ltivat, este o alt, te5nic,@ esta nevoie aici de pl"0"ri )dravene, de atela6e p"ternice /i de o spo-&'' rirC + mEmi de l"cr", de spri6in"l vecinilor Jm"nca por fa or a de1ri/erilor port"05e)iK@ a e7tinde c"i-

lm

=e$

pune

nica

msine

re*ete o$*in"te din e7perien*a arti)anal,, se constit"ie, de $ine, de r", 6i evol"ea), 1,r, 0ra$,3 E7celentele man"ale +ntn-)ie. 8e /e Metallica a S 4eor0 Ba"er JA0ricolaK este din &FFR- -A0ostino Ramelli, >e 8i erse et AnW,Xu c$ine din &FAA@ cea a l"i Vittorio _onca, =eatro di mac$ine ed edifici, din &G naire portatif de l'in"enieur a l"i Ber din &(FF3 -eseria de Din0inerE se ive/te +ncet3 +n secolele al XV-lea /i al XV!-lea, "n Din0inerE se oc"p, de arta militar,, +/i o1er, serviciile ca ar5itect, 5idrote5nician, sc"lptor, pictor3 N" e7ist, nici "n 1el de +nv,*,m+nt sistematic +nainte de secol"l al XV!!!-lea3 >'&cole des ?onts et 6$aussees este +ntemeiata la %aris +n &(BH@ >'&cole des Mines, desc5is, +n &(AH, "rmea), model"l l"i Ber",a#ademie, +n1iin*at, +n &(GF la Frei$er0, vec5i centr" minier din ;a7a, de "nde vor ie/i at+*ia in0ineri c5ema*i s,-/i e7ercite pro1esia mai ales +n R"sia3 F,r, +ndoial,, la $a),, parca de la sine, meseriile c"nosc o speciali)are pro0resiv,. +n &FGA, "n me/te/"0ar elve*ian, Iost Amman, en"mera '> de meserii di1erite@ &nciclopedia l"i Diderot recen)ea), CF>@ catalo0"l casei %i0ot, +n &ACG, d, pentr" Londra o lista de ABG de activit,*i di1erite, "nele am")ante, 5ot,r+t mar0inale&(F3 Pi tot"/i, proces"l este 1oarte +ncet3 ;ol"*iile 6mRlm6n6cenit0 constit"ie o stavil,3 4reve[E e l"cr,torilor tipo-!3 0ra1i +n Fran*aVSpe la mi6loc"l secol"l"i al XV!-dL lea, a" 1ost provocate de modi1ic,rile ad"se presei de imprimerie care atr,0ea" d"p, ele o red"cere a n"m,r"l"i de l"cr,tori3 N" mai p"*in caracteristica este re)isten*a l"cr,torilor +mpotriva +ntre$"in*,rii "n"i 1el de mai mare, a/a-n-"mit"l mail,l,oc$e, care 1,cea mai "/oar, m+n"irea acelor 1oar1eci "ria/e, forces, 1alosOe pentr" t"ns postav"l- Ba maiR m"lt, dac, ind"stria te7til, n" prea evol"ea),, din secol"l al XV-lea p+n, la mi6loc"l cel"i p-alXV!!!-lea, l"cr"l acesta se datorea), 1apt"l"i c, or0ani)area sa economic, /i social,, divi-1 l"nFa accent"at a opera*iilor, mi)eria l"cr,torilor +i permit s, 1ac, 1a*, a/a c"m e, nesc5im$at,,

sier, "n medic din %eri0ord 1ea a"0mentarea pl"m$"l"i I S Iean e7plicase cmareprin D+ncorporarea pa !n &BHF3 , cal;c5benter e7p"nea 0sico, mat$ematiaue electric, 0ra*ie c,r"ia i intre ei prin mi66 Cit prive/te pot ac"l rna0netlv e7perien*ele !"i :erster S+6ES ,tre$"ie sa de/ti c, d d ;c5benter e S m E8 A;0- ,fnd te 0in 1ra*ii 45apper- \3 aV V ai %\tm3 c"nosc"t d; t descoper, s"$marin"l@ "n 8DS,T9Uneri`n"l B"s5$e I comen, care invente; E
;e

%este6reQi de a;R;0V&V9V a$"r+; sin

ma/ina 1"nc*ionea), 1o Ar m, 0"r, a

+m+m I,

R"

333 33micie de cositor3 C" toate acesU33, R i7n/it"i secol"l"i al XV!!!-lea, n"mai cinci s+nt 1olosite in Fran*a, +n sider"r0ie3 N" mai p"*in e7emplar, este +nt+r)ierea 1ontei de cocs, despre care am vor$it3 d% mie de motive3$loc5ea), pro0res"l,333Ce33s-ar p"tea 1ace c" tn+na de l"ci" care este3 amenin*ata si ,c,m"+aRlar0 3+ntre$"in*are8 +nc, -ontesM"ie" imp"ia morilor 1apt"l c, m,n+nc, din m"nca l"cr,torilor a0ricoli3 -arc5i)"l de Bonnac, am$asador al Fran*ei +n :landa, cere +ntr-o scrisoare din &( septem$rie &(FB D"n mecanic $"n /i +n stare sa 1"re secret"l deose$itelor mori /i ma/ini care se +ntre$"in*ea), la Amsterdam /i care sc"tesc cons"marea m"ncii "nei m"l*imi de oameniE(C&3 Dar c5iar tre$"ie red"s, aceast, c5elt"ial,, acest cons"m8 Nimeni n" trimite Dmecanic"lE3 Ram+ne, +n s1+r/it, pro$lema pre*"rilor de cost@ ea interesea), eminamente pe capitalist3 Revol"*ia ind"strial, a $"m$ac"l"i este m"lt avansat, at"nci cindR +ntreprin),torii en0le)i, care 1ac 1ilat"ra +n C>H aemaW lncR mai contin", s, se adrese)e *es"t"l"i man"al3 +ntr-adev,r, 0re"tatea de totdea"na 1"-

U UV Rtni,r"

/ese aprovi)ionarea c" 1ir a *es,torilor3 :dat, s"primat, D/tran0"lareaE, ce rost ar 1i av"t mecani)area *es"t"l"i, at"nci c+nd m"nca la domicili" era +ndest"l,toare 1a*a de cerere8 Va 1i nevoie ca cererea s, creasc, p"ternic, /i +mpre"n, c" ea salariile *es,torilor prea solicita*i, pentr" ca sol"*ia *es"t"l"i mecanic s, se imp"n,3 Dar retri$"*ia *es"t"l"i de m+n, pr,$"/ind"-se at"nci $r"tal, vom vedea, +nc, m"lt, vreme, c, "nii antreprenori +l pre1er, te5nicilor noi, din ra*i"ni elementare privind pre*"l de cost3 Ne p"tem +ntre$a ce s-ar 1i +nt+mplat dac, boom,*5* $"m$ac"l"i en0le)esc s-ar 1i oprit +n dr"m333 :rice inova*ie, deci, se pre)int,, de )ece, de o s"t, de ori, +n 1a*a o$stacolelor care se cer dep,/ite3 Avem a 1ace c" "n r,)$oi al oca)iilor pierd"te3 Voi avea prile6"l s, mai vor$esc o dat, despre asta, +n le0,t"r, c" incredi$il de lenta a1irmare a 1ontei c" cocs, peripe*ie esen*ial, dar incon/tient, a Revol"*iei ind"striale en0le)e3 C" toate acestea, marc+nd limitele te5nicii, contin0en*ele ei evidente, n" tre$"ie s,-i s"$estim,m rol"l, care este primordial3 %+n, la "rma, +ntr-o $"n, )i, mai devreme sa" mai t+r)i", tot"l depinde de ea, de interven*ia ei devenit, necesar,3 At+ta vreme c+t, 1,r, 0re"t,*i prea mari, via*a de 1iecare )i +/i vede dd ale ei +n cadr"l str"ct"rilor mo/tenite, at+ta vreme c+t societatea se m"l*"me/te c" 5aina ei, +n care se simte $ine, nici o motiva*ie economic, n" +mpin0e la e1ort"l de sc5im$are3 %roiectele inventatorilor Je7ist, a/a ceva +ntotdea"naK r,m+n +n dosarele lor3 ocmai at"nci c+nd n lfUCR"madmer0eR U8in3; societatea se i)$e/te de Rla1on"rRosa$i+"+"*S seR67e)e/te interes"l pentr" ce+e GEEVmie /i E"na de irrven*ii latente, printre care tre$R+e der6ti1rca*, cea mai $"n,, cea care +n1r+n0e o$stacolele, cea care desc5ide "n viitor di1erit3 4cZEe7(st,, mere" pre)ente, s"te de inova*ii posi$ile, de 1apt adormite /i a c,ror tre)ire devine +ntr-o $"n, )i "r0ent,3 :are spectacol"l l"mii de ast,)i, +ncep+nd de la re0resi"nea din anii &'(>, n" 1ace c+t cea mai $"n, e7plica*ie8 %rintre alte 0re"t,*i 2 /oma6"l /i in- C>B

1la*ia v+r+nd"-/i /i ele coada 2 tr,darea ener0iei petroli1ere, care se an"n*,, a +ndemnat s, se 1ac, apel la inova*ie, sin0"ra sol"*ie, sp"ne c" $"n, dreptate -ensc5&CC3 Dar c,ile pe care porne/te cercetarea /i investi*iile s+nt $ine c"nosc"te dinainteE de &'(>. ener0ia solar,, e7ploatarea /ist"rilor $it"minoase, 0eotermia, 0a)"l prod"s prin 1ermentare ve0etal, sa" alcool"l, ersat2 al petrol"l"i, a" 1ost "tili)ate +n timp"l "ltim"l"i r,)$oi, repede p"se la p"nct de c,tre "nii amatori inventivi3 Apoi a" 1ost p,r,site3 Deose$irea este c,, ast,)i, o mare cri)a 0eneral, J"na din acele Dcri)e sec"lareE as"pra c,rora vom reveniK p"ne la )id toate economiile de)voltate. inovea),, sa" mori, sa" sta0nea),9 Economiile vor ale0e, desi0"r, inova*ia3 : soma*ie asem,n,toare a precedat, 1,r, +ndoial,, 1iecare din marile relans,ri de cre6tere economic, care, de secole /i secole, a" av"t +ntotdea"na "n s"port te5nic3 +n acest sens, te5nica este re0in,. ea sc5im$, l"mea3

Capitolul ,II M)NEDA

u
4;K
ti-

A implica +n ca"), moneda, +nseamn, a "rca la eta6"l s"perior, ie/ind aparent din plan"l aceste9 c,r*i3 ot"/i, dac, prive/ti ansam$l"l p"*in mai deV s"s, 6oc"l monetar apare ca o "nealt,, o str"ct"r,, & o ritmicitate pro1"nda a oric,rei activit,*i de & sc5im$ c+t de c+t active3 %ret"tindeni, c" deose$ire moneda p,tr"nde +n mecanism"l intim al raport"rilor economice /i sociale@ ea este +n consecin*a "n min"nat DindicatorE. d"p, 1el"l c"m alear0,, c"m +/i pierde s"1l"l, c"m se complic,, c"m lipse/te, poate 1i 1orm"lat, o 6"decat, dest"l de si0"r, as"pra +ntre0ii activit,*i a oamenilor, p+n, +n plan"l cel mai "mil al vie*ii lor3 Realitate vec5e, sa" mai $ine& sp"s te5nic, vec5e, 6ind"it, /i "rm,rit, c" aten*ie, moneda contin", tot"/i s,-i s"rprind, pe oameni3 Ea li se pare misterioas,, nelini/titoare3 +n prim"l r+nd, ea este complicat, +n sine, economia monetar, care o +nso*e/te ne1iind nic,ieri d"s, p+n, la cap,t, nici m,car +ntr-o *ar, ca Fran*a secolelor al XV!-lea /i al XV!!-lea, $a c5iar a secol"l"i al XV!!!-lea3 Ea n-a p,tr"ns dec+t +n an"mite re0i"ni /i an"mite sectoare@ ea contin"a s, prod"c, t"l$"r,ri +n altele3 Ea este o no"tate /i mai mare prin ceea ce ad"ce c" sine dec+t prin ea +ns,/i3 Ce ad"ce ea8 Varia*ii $r"/te +n pre*"l $"n"rilor de prim, necesitate@ raport"ri de ne+n*eles +n care om"l n" se mai rec"noa/te nici pe el, nici o$i/n"in*ele l"i, nici C>G

valorile l"i vec5i. m"nca l"i devine o mar1a, el +ns"mi "n Dl"cr"E3 Batr+nii *,rani $retoni pe care Noe+ de Fail +i p"ne sa vor$easc, J&FBAK da" 0las mir,rii /i ned"meririi lor3 Dac, $el/"0"l a sc,)"t p+na +n-trat+ta +n casele *,ranilor, l"cr"l acesta se datore/te 1apt"l"i c, Dmai c, n" las, 0,inile ori $o$ocii s, a6"n0, sa se +mplineasc, /i +i d"c la v+n)are Jla pia*, +n ora/, $ine+n*elesK, pentr" $anii ce s+nt de dat ori la domn"l avocat ori la doctor Jpersoane3 33 ip+n, ieric aproape ne/ti"teK@ la "n"l ca s, 1ac, r," vecin"l"i, ca s,-& de)mo/teneasc,, ca s,-& $a0e la p"/c,rie@ la cel,lalt, ca s, vindece de vreo 1ier$in*eal,, s, por"nceasc, o l"are de s+n0e Jde care, m"l*"mesc l"i D"mne)e", n-am +ncercat niciodat,K ori "n clistir@ de aceste toate, r,posata de 1ericit, pomenire ip5aine La BlaLe Jo do1toroaieK te vindeca 1,r, at+tea ai"reli, potlo0,rii /i leac"ri, aproape pentr" "n ?atenostre". Dar iat, c"m se m"ta Dde la ora/e +n satele noastreE mirodeniile /i )a5aricalele, de la piper p+n, la Dpra)"l 1,c"t 5ap"riE, Dne/ti"teE de +nainta/ii no/tri /i v,t,m,toare pentr" corp"l om"l"i, D1,r, de care, tot"/i, +n acest veac, "n osp,* este 1,r, 0"st, prost r+nd"it, /i 1,r, 1armecE3 D%e D"mne)e"l me", r,sp"nde "n"l dintre vor$itori, sp"i +ntre0 adev,r"l c"metre, /i mi se pare, ca s, sp"n l"cr"rilor pe n"me,, c, tr,im pe alt, l"meE &3 Vor$e de clac,, n" lipsite de +n*eles, /i care se a"d, +n acea epoc,, prin toat, E"ropa3 +ntr-adev,r, orice societate c" str"ct"ra vec5e care +/i desc5ide por*ile +n 1a*a monedei +/i pierde de pe o )i pe alta ec5ili$r"l do$+ndit /i eli$erea), ni/te 1or*e, care din acel moment n" mai pot 1i $ine controlate3 Ioc"l cel no" +nc"rc, l"cr"rile, privile0ia), c+*iva oameni, +i +mpin0e pe ceilal*i de partea proast, a destin"l"i3 ;"$ acest impact, orice societate tre$"ie s,-/i sc5im$e pielea3 E7tinderea economiei monetare este, +n consecin*,, o drama care evol"ea), +n salt"ri, +n *,rile $,tr+ne o$i/n"ite c" pre)en*a sa, ca /i +n cele +n care aceasta pre)en*, se mani1est, 1,r, ca ele s, T( devin,, de +ndat,, pe deplin con/tiente de 1eno-

men. "rciaS osmanl+ilor, odat, c" s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea JD$ene1iciileE spa5iilor, timarul, cedea), acolo pas"l simplei propriet,*i privateK@ Iaponia l"i oO"0aba, cam +n aceea/i epoc,, prad, "nei cri)e tipice, "r$an, /i $"r05e),3 Am avea, !ns,, pe sc"rt, o ima0ine $"n, a acestorr pro0rese esen*iale, e7amin+nd ceea ce se +nt+mpl, s"$ oc5ii no/tri +n "nele *,ri s"$de)voltate de ast,)i, +n A1rica nea0r, $"n,oar,, "nde, de la ca) la ca), mai $ine de G> sa" (> la s"t, din sc5im$"ri scap, control"l"i monetar3 Acolo, om"l mai poate +nc, tr,i "n timp, +n a1ara economiei de pia*,, Dca "n melc +n c,s"*a l"iE3 El este +ns, "n condamnat c" s"spendare de pedeaps,3 rec"t"l scoate mere" la de1ilare prin 1a*a oc5ilor no/tri pe ace/ti condamna*i c" s"spendare de pedeaps,, care dealt1el n"S scap, de destin"l lor3 Condamna*i dest"l de naivi, av+nd o r,$dare "imitoare3 Via*a love/te +n 6"r"l lor, $a +n dreapta, $a +n st+n0a, 1,r, ca ei s, /tie, s, priceap, de "nde vine lovit"ra3 C,ci e7ist, aren)i, c5irii, Dpod,ritE /i Ddr"m,ritE, d,ri pe sare, c"mp,r,t"ri de care n" te po*+ lipsi de pe pia*a "r$an,, impo)ite3 De $ine, de r,", aceste cerin*e tre$"ie +mplinite c" $ani pe/in, c" ar0in*i, /i dac, moneda de ar0int, 4es mon, naies blanc$es, lipse/te, +n cel mai prost cS), +n moned, de aram,3 La &F i"nie &GA> "n arenda/ $reton al doamnei de ;evi0ne ad"ce arenda. o 0r,mad,S de $ani de aram,, pentr" trei)eci de livre +n totalC3 D,rile pe sare, percep"te m"lt, vreme +n nat"r,, s+nt +ncasate o$li0atori" +n $ani d"p, edict"l din ' martie &FB(, ap,r"t +n Fran*, ia insti0*ia marilor ne0"stori de sareH3 Banii sonnantes et trebuc$antes", s"n,tori /i 0rei, intr, pe mii de c,i +n via*a de toate )ilele3 ;tat"i+ modern este marele lor m+n"itor Jimpo)ite, solde ale mercenarilor, retri$"*ii pentr" tenants d'offices", pentr" ceW ce *in 1el"rite sl"6$eK /i n" sin0"r"l $ene1iciar al acestor m"ta*ii3 Cei $ine plasa*i s+nt m"l*i. 4es malt(tiers, le "abelou, +ncasatorii de impo)ite, de d,ri Do$i/n"iteE sa" speciale, )ara1ii, proprietar"l, marele ne0"stor, D1inanciar"lE3 %lasa lor se +ntinde pret"tindeni3 Pi, C>A

1ire/te, ace/ti +nv+rti*i de tip no", la 1el ca cei de ast,)i, n" tre)esc simpatii3 +nt+lnim prin m"-6 )ee c5ip"rile acestor m+n"itori de $ani@ n" o sin0"r, dat,, pictor"l a p"s +n ta$lo" "ra /i dispre*"l om"l"i o$i/n"it3 Dar aceste sentimente, aceste revendic,ri s"rde sa" vii, care alimentea), o statornica ne+ncredere pop"lara 1a*, de moneda +ns,/i 2 ne+ncredere de care primii economi/ti n" se de$arasea), "/or 2 toate acestea n" sc5im$, deloc, p+n, la "rm,, c"rs"l l"cr"rilor3 De-a-l"n0"l +ntre0ii l"mi, marile circ"ite monetare /i-a" or0ani)at linii, sta*ii rele" privile0iate, +nt+lniri 1r"ct"oase c" comer*"l ad"c,tor de mare $ene1ici" Dal m,r1"rilor re0aleE, marc$andises ro0ales". -a0ellan /i Del Cano a" 1,c"t ocol"l p,m+nt"l"i +n condi*ii di1icile /i dramatice3 Dar Francesco Car-letti /i 4emelli Careri, prim"l +ncep+nd din &F'>, cel de al doilea +ncep+nd din &G'H, se +nv+rt +n 6"r"l 0lo$"l"i c" o p"n0, de $ani de a"r /i de ar0int /i c" $alot"ri de m,r1"ri de l"73 Pi a6"n0 din no" acas,B3 -oneda, $ine+n*eles, este semn"l 2 c+t /i ca")a 2 m"ta*iilor /i revol"*iilor economiei monetare3 Ea este de nedesp,r*it de mi/c,rile care o poart, /i o creea),3 %rea adesea, e7plica*iile vec5i, +n :ccident, v,d moneda +n sine /i o de1inesc prin compara*ie3 -oneda este Ds+n0ele corp"l"i socialE Jima0ine $anal,, m"lt +nainte de descoperirea l"i HarveLK F @ ea este o Dmar1,E, adev,r repetat de-a l"n0"l secolelor3 DEa n" este, ca s, sp"nem a/a, d"p, Qilliam %ettL J&GFFK, dec+t 0r,simea corp"l"i politic. prea m"lt, 1ace ra" sprintenelii, prea p"*in, ad"ce $oalaE G . dar asta +nseamn, sa vor$e/ti ca "n medic3 +n &AC>, "n comerciant 1rance) ne l,m"re/te c, moneda Dn" este pl"0"l c" care l"cram p,m+nt"l /i 1acem s, se nasc, prod"seE3 Ea n" 1ace dec+t s, a6"te circ"la*ia $"n"rilor, D+n 1el"l "lei"l"i care 1ace mai lesnicioase mi/c,rile "nei ma/ini@ at"nci c+nd ro*ile ei n" s-a" dedat l"cr"l"i +ndea6"ns, prea m"lt "lei n" 1ace dec+t s, strice mers"l"i s,"E(@ dar asta +nseamn, s, vor$e/ti ca "n mecanic3 Asemenea ima0ini valorea), S' tot"/i mai m"lt dec+t o a1irma*ie 1oarte contesta-

$il,. Io5n LocOe, +n &G'&, $"n 1iloso1, economist disc"ta$il, identi1ic,, am )ice noi, moneda c" capital"lH@ avem a 1ace aproape c" o con1")ie +ntre moned, /i $o0,*ie, +ntre m,s"r, /i cantitatea m,s"rata3 oate aceste de1ini*ii las, de o parte esen*ial"l, adic, economia monetar, +ns,/i, de 1apt ra*i"nea de a 1i a monedei3 Ea n" se instalea), dec+t acolo "nde oamenii a" nevoie de ea /i pot s,-i s"porte +ntre*inerea3 A0ilitatea ei, comple7itatea ei s+nt o 1"nc*ie de a0ilitate, de comple7itate a economiei care o p"ne +n mi/care3 %+n, la "rm,, e7ist, tot at+tea monede, sisteme monetare, c+te ritm"ri, sisteme /i sit"a*ii economice e7ist,3 ot"l se lea0,, +ntr-"n 6oc, la "rma "rmei, 1,r, mistere3 De +ndat, ce se repet, +n 1iecare clip, sa" aproape, e7ist,, di1erit, de cea act"al,, o economie monetar, de Re0im Vec5i c" mai m"lte etape, nee7tins, la ansam$l"l oamenilor, ne+mplinit,3 %e spa*ii enorme, +ntre secolele al XV-lea /i al XV !!-lea, re0"la r,m+ne trocul, dar de 1iecare data at"nci c+nd este nevoie +n a6"tor"l s," vine, ca o prim, per1ec*ionare, circ"la*ia monedelor )ise primitive, a acelor Dmonede imper1ecteE, scoica ca"ri /i altele, care n" s+nt +ns, imper1ecte dec+t +n oc5ii no/tri. economiile care le accept, n-ar prea p"tea s"porta altele3 Adesea, dealt1el, monedele metalice ale E"ropei a" /i ele de1icien*ele lori Ca /i troc"l, metal"l n" +/i poate +ndeplini +ntotdea"na sarcina3 At"nci, de $ine de r,", 5+rtia sa" mai de0ra$, credit"l, %err 6redit, c"m se sp"nea +n der+dere +n 4ermania secol"l"i al XV!!!-lea, +/i o1er, serviciile3 +n 1ond, proces"l este acela/i, la "n alt nivel3 :rice economie dinamic,, +ntr-adev,r, iese din lim$a6"l s," monetar, inovea),, datorit, c5iar mi/c,rii sale, /i toate aceste +nnoiri a", +n acest ca), valoare de test3 ;istem"l l"i Lab sa" scandal"l en0le) contemporan al Companiei -,rilor ;"d"l"i s+nt c" tot"l altceva dec+t e7pediente 1inanciare post $elice, sa" spec"la*ii 1,r, scr"p"le, sa" o +mp,r*eal, +ntre D0r"p"ri de presi"neE'3 !n Fran*a moment"l marc5ea), na/terea con1"), /i ratata, dar evident,, a credit"l"i, na/tere 1,r, +n- C&>

doiala 0rea@ %rin*esa %alatin, e7clam,. DAdesea am dorit ca 1oc"l iad"l"i s, ard, toate $iletele acesteaE, /i 6"r, c, n" pricepe nimic din detesta$il"l sistem&>3 Aceast, nelini/te repre)int, o l"are de c"no/tin*, 1a*, de "n lim$a6 no"3 C,ci monedele s+nt lim$a6e Js, ni se ierte /i no", o ima0ineK, ele cer, ele permit dialo0"l@ ele n" e7ist, dec+t +n m,s"ra +n care e7ist, /i el3 C5ina n" posed, Jl,s+nd de o parte strani"l /i preal"n0"l episod al 5+rtiei sale monedaK "n sistem monetar complicat, pentr" c, ea n" are nevoie de el, +n ce prive/te re0i"nile vecine pe care le e7ploatea),. -on0olia, i$et"l, !ns"linda, Iaponia3 !slam"l medieval domin, 1oarte de s"s Vec5i"l Continent, din Atlantic p+n, +n %aci1ic, secole de-a r+nd"l, pentr" c, nici "n stat Ja1ar, de Bi)an*K, n" poate rivali)a c" moneda l"i de a"r /i de ar0int, c" dinarii /i dir$emele sale3 Ele s+nt instr"mentele p"terii l"i3 E"ropa medievala, +n s1+r/it, +/i per1ec*ionea), monedele, pentr" c, ea tre$"ie s, se an0a6e)e +n DescaladaE l"mii m"s"lmane care se ridic, +n 1a*a ei3 ot a/a, revol"*ia monetara care c"prinde +ncet"l c" +ncet"l !mperi"l t"rcesc +n secol"l al XV!-lea repre)int, intrarea sa o$li0at, +n concert"l e"ropean, care n" comport, n"mai sc5im$"ri pompoase de am$asadori3 +n s1+r/it, Iaponia, +ncep+nd din &GHA, se +nc5ide 1a*, de l"mea e7terioar,, dar acesta este "n 1el de a vor$i. ea r,m+ne desc5is, pentr" 6oncile c5ine)e/ti /i pentr" "nele vase olande)e c,rora li se +n0,d"ie intrarea +n port"rile ei3 Bre/a este dest"l de lar0, pentr" ca prin@ ea sa-i intre +n cas, m,r1"ri /i monede /i pentr" a o o$li0a la riposta necesar,, la e7ploatarea minelor ei de ar0int /i de aram,3 Acest e1ort se lea0, +n acela/i timp c" pro0resia "r$an, din secol"l al XV!!-lea, c" +n1lorirea economic, din ora/ele privile0iate ale "nei Dadev,rate civili)a*ii $"r05e)eE3 ot"l se lea0,3 !at, 1apte care p"n +n eviden*, "n soi de politic, e7tern, a monedelor +n care, c+teodat,, str,in"l cond"ce 6oc"l, +l imp"ne prin 1or*a ca /i prin sl,$ici"nea l"i3 A vor$i c" cineva +nseamn, a 0,si S neap,rat o lim$a com"n,, "n teren de +n*ele0ere3

-erit"l Dcomer*"l"i la distan*,E, al marelui ca, pitalism ne"ustoresc, este c, a /ti"t s, vor$easc, lim$a sc5im$"rilor "niversale3 C5iar daca ele, vom vedea acest l"cr" +n cea de a do"a carte a noastr,, n" s+nt prioritare prin masa lor Jcomer*"l c" mirodenii repre)int, c" m"lt mai p"*in 2 c5iar +n valoare 2 dec+t comer*"l c" 0r+" din E"ropaK&&, ele s+nt 5ot,r+toare prin e1icien*a lor, prin3 no"tatea lor constr"ctiv,3 Ele s+nt s"rsa oric,rei Dac"m"l,riE rapide3 Ele cond"c l"mea Vec5i"l"i Re0im, iar moneda este +n servici"l lor3 Ea le "rmea), sa" le precede d"p, voia lor3 Ele orientea2 economiile3

Vt1$,3@3

EC:N:-!! P! -:NEDE !-%ERFEC E

N-am mai termina c" descrierea 1ormelor elementare ale sc5im$"l"i monetar3 !ma0inile s+nt n"meroase /i tre$"ie s, le clas,m3 +ntr-o /i mai mare m,s"r,, dialo0"l dintre moneda per1ect, Jdac, ea e7ist,K /i cea imper1ect, l,m"re/te pro$lemele noastre p+n, la r,d,cina lor3 Dac, menirea istoriei este s, e7plice l"cr"rile, aici ea tre$"ie s-/i 1ac, datoria din plin3 Evit+nd an"mite erori, ea tre$"ie s, vad, c, per1ec*i"nea /i imper1ec*i"nea e7ist, "na al,t"ri de alta, c, ele se amestec, de m"lte ori@ c, aceste do", re0istre 1ormea), o sin0"r, /i aceea/i pro$lem,@ c, orice sc5im$ tr,ie/te +n mod o$li0atori" din di1eren*e de volta6 J+nc, /i ast,)iK3 -oneda este /i "n 1el de a e7ploata pe alt"l, +n casa l"i /i +n a1ara ei, "n, 1el de a 1or*a 6oc"l3 +nc, +n secol"l al XV!!!-lea, p privire Dsincron,E as"pra l"mii dovede/te acest l"cr" p+n, +a eviden*,3 %e spa*ii imense, pentr" milioane de oameni, s+ntem +nc, +n epoca l"i Homer, c+nd valoarea sc"t"l"i l"i A5ile se socotea +n $oi3 Adam ;mit5 visea), la o asemenea realitate, E! scrie. DArm"ra !"*i Diomede, d"p, Homer, n" pre*"ise dec+t no", $oi@ dar cea a l"i 4la"cos pre*"ise o s"t,E3 Aceste "manit,*i simple repre)int, ceea ce "n economist ar n"mi ast,)i o Dl"me a treiaE. a e7istat +ntotdea"na o Dl"me a treiaE3 :$i/n"ita ei vinov,*ie este acceptarea dialo0"l"i care +i este +ntotdea"na de1avora$il3 Dar, dac, este ca)"l, ea este silit, la dialo03

Monedele primiti e
De c"m se sc5im$, m,r1"ri, se improvi)ea), "n 1el de $+l$+ial, monetar,3 : mar1, mai dorit, sa" mai a$"ndent, 6oac, rol"l de moned,, de etalon al sc5im$"rilor, se str,d"ie/te s,-& 6oace3 ;area a 1ost, ast1el, o moned, +n Dre0ateleE din interior"l ;ene0al"l"i /i Ni0er"l"i /i +n A$isinia, "nde c"$"ri de sare Dt,iate, d"p, c"m sp"ne "n a"tor

1rance) din &GC>, +n 1el"l cristalelor de st+nc,, de l"n0imea "n"i de0etE servesc 1,r, deose$ire, /i ca moned, /i ca 5ran,, Da/a +nc+t despre ei se poate sp"ne c" $"n temei c, +/i m,n+nc, de 1apt $aniiE3 Ce prime6die, ada"0, imediat acest 1rance) pr"dent, Ds, se pomeneasc, +ntr-o )i c" toate $"n"rile lor topite /i pre1,c"te +n ap,9E&C3 Zes,t"rile de $"m$ac 6oac, acela/i rol pe mal"rile -onomotapei /i pe *,rm"rile 0ol1"l"i 4"ineei "nde, +n comer*"l c" sclavi ne0ri, se vor$e/te despre o piece d'4nde", indic+nd cantitatea de stam$, de $"m$ac Jdin !ndiiK care repre)int, pre*"l "n"i om /i, mai t+r)i", c5iar om"l c"mp,rat +n acest 1el3 %rin piece d'4nde", sp"n +n c"r+nd e7per*ii, se +n*ele0e "n sclav +ntre &F /i B> de ani3 %e aceea/i coast, a A1ricii, $r,*,rile de aram, n"mite manilles, pra1"l de a"r la 0re"tate, caii s+nt tmonede3 %,rintele La$at J&(CAK vor$e/te de ma0ni1icii cai pe care ma"rii +i v+nd ne0rilor. D+i pre*"iesc, scrie el, la cincispre)ece oameni prin/i, $"cata3 !at, o monet, dest"l de 0l"mea*,, dar 1iecare *ar, +/i are o$icei"rile eiE&H3 Ca s, +ndep,rte)e conc"ren*a, ne0"storii en0le)i aplica, +ncep+nd c" primii ani ai secol"l"i al XV!!!-lea, ' "n tari1 im$ata$il. DEi a" p"s prins"l piece d'4nde !a patr" "ncii de a"r sa" la trei)eci de pia/tri Jde ar0intK sa" la trei s1ert"ri de livra de coral sa" la /apte $"c,*i de p+n), de ;co*iaE3 ot"/i, +ntr-"n sat ne0r" oarecare din interior, 0,inile Dat+t de 0rase /i at+t de 1ra0ede +nc+t ele pre*"iesc c+t claponii ori 0,inile +ndopate din alte *,riE s+nt at+t de n"meroase +nc+t o 0,in, se vinde pe o coal, de 5+rtie&B3 : alta moned, de pe coastele A1ricii s+nt coc5iliile, mai m"lt sa" mai p"*in mari /i de diverse c"lori, dintre care cele mai c"nosc"te s+nt 2imbos, de pe mal"rile Con0o"l"i, /i cauri. eimbos, scrie "n port"05e) +n &G&', s+nt ni/te melci de mare 1oarte mici, neav+nd ei +n sine nici 1olosin*,, nici valoare3 Bar$aria de alt, dat, a introd"s aceast, moned,, de care se 1olosesc p+n, +n pre)entE &F3 Pi, de alt1el, /i ast,)i, +n secol"l al XX-lea9 6auri s+nt /i ei ni/te mici coc5ilii, al$astre striate c" C&B

ro/", din care se 1ac "n soi de m,t,nii3 +n ins"lele pierd"te ale ocean"l"i !ndian, +n -aldive /i Lac5edive, se +nc,rca" cor,$ii +ntre0i pentr" A1rica, !ndia de nord-est /i Birmania3 :landa le importa la Amsterdam pentr" a le 1olosi +n c"no/tin*a da ca"),3 C+ndva, scoica cauri a circ"lat /i +n C5ina, pe dr"m"rile pe care le-a ap"cat $"dism"l pentr" a o converti la evan05elia l"i3 Retra0erea coc5iliilor de cauri +n 1a*a sapec"l"i c5ine)esc, cea mai mic, moned, din C5ina, n-a 1ost dealt1el complet,, pentr" ca N"nan"l, *in"t"l lemn"l"i /i aramei, le-a p,strat, +n ce-& prive/te, p+n, prin &A>>3 Cercet,ri recente semnalea), aici contracte t+r)ii de +nc5iriere /i v+n)are c" valori stip"late +n scoici : moned, n" mai p"*in stranie este cea pe care a descoperit-o c" mirare "n"l din )iari/tii care a" +nso*it, 1oarte de c"r+nd, pe re0ina Elisa$eta /i pe prin*"l Filip de Edin$"r05 +n vi)ita 1,c"t, de ai +n A1rica. D!ndi0enii din interior"l Ni0eriei, scrie el, c"mp,r, vitele, armele, prod"sele a0ricole, *es,t"rile, c5iar /i 1emeile, n" c" lirele sterline ale -a6est,*ii ;ale $ritanice, ci c" stranii monede de m,r0ean $,t"te Jsa" mai $ine )is 1a$ricateK +n E"ropa3 Aceste monede J333K +/i a" o$+r/ia +n !talia, "nde s+nt n"mite oli etteC ele s+nt 1a$ricate +n special +n oscana, +ntr-"n atelier de prel"crat m,r0ean"l din Livorno care a s"pravie*"it p+n, ast,)iE3 Aceste <li ette, cilindri de coral per1ora*i +n centr", c" canel"ri pe 1a*a e7terioar,, circ"l, +n Ni0eria, +n ;ierra Leone, +n Coasta de Filde/, +n Li$eria, c5iar mai departe3 +n A1rica, c"mp,r,tor"l le poart, +n/irate pe s1oar,, la $r+"3 :ricine +i poate estima de isa $o0,*ia3 Be5an)in, +n &'>C, c"mp,rase pentr" & >>> de lire sterline o oli etta ie/it, din com"n, c+nt,rind "n Oilo0ram /i de o c"loare min"nat,&(3 N" se poate +ns, +ntocmi o list, e75a"stiva a acestor monede nea/teptate3 Ele s+nt pitite mai peste tot3 !slanda, d"p, re0lement,rile din &B&H /i &BCG, sta$ilise pentr" secole "n adev,rat merc"rial de m,r1"ri pl,ti$ile +n pe/te "scat J"n pe/te pen- C&; tr" o potcoav,@ H pentr" o perec5e de +nc,l*,caur?6.

minte de 1emei@ &>> pentr" "n $"toi de vin@ &C> pentr" "n $"toi de "nt etc3K &A 3 +n AlsaOa sa" +n R"sia !"i %etr" cel -are, acest rol revine de drept $l,n"rilor. c+teodat, este vor$a de simple $"c,*i de $lan, care se +n0r,m,desc prin l,)ile casierilor militari ai *ar"l"i3 Dar, +n ;i$eria, impo)it"l este +ncasat +n $l,n"ri pre*ioase /i comerciali)a$ile /i tot +n $l,n"ri, +n Da"r moaleE, pl,te/te *ar"l, de m"lte ori, mai ales pe 1"nc*ionarii s,i3 +n America colonial,, +n 1"nc*ie de re0i"ne, *in loc de moned, t"t"n"l, )a5,r"l, cacaoa3 +n America de nord, indienii se servea" de mici cilindri 1,c"*i din scoici, al$i /i viole*i, +n/ir"i*i ca mat,niile. ace/tia s+nt a/a-n"mi*ii Tampums, pe care colonii din E"ropa contin", s,-i 1oloseasc, +n mod le0al p+n, +n &G(> /i care s"pravie*"iesc, +n 1apt, cel p"*in p+na +n &(CF&'3 ot a/a, +ntre secolele al XV!-lea /i al XV!!-lea, +n ?on0o +n sens"l lar0 Jincl"siv An0olaK, se activi)ea), "n /ir de pie*e /i o seam, ele re*ele active de sc5im$, /i "nele /i altele p"se ne+ndoielnic, +n esen*a, +n servici"l troc"l"i, al comer*"l"i al$ilor, al a0en*ilor lor, acei pombieros a/e)a*i adesea departe +n interior3 Circ"l, do", pse"do-monede. coc5iliile 2imbos /i $"c,*ile de sto1,C>3 Coc5iliile s+nt etalonate. "n ci"r cali$rat le desparte pe cele mari de cele mici J& maren &> miciK3 +n ce prive/te *es,t"rile-moned,, ele varia), ca m,rime@ luban"o este c+t o coal, de 5+r-tie, mpnsu c+t o 1a*, de mas,3 Aceste monede, care circ"la de o$icei +n pac5ete, de c+te )ece, 1ormea),, deci, aidoma monedelor metalice, o scara de valori c" m"ltipli /i s"$m"ltipli3 %ot 1i, de asemenea, str+nse s"me mari3 +n &GB' re0ele ?on0o-"l"i ad"na & F>> de pac5ete de sto1,, valor+nd apro7imativ B>, de milioane de rei/i port"05e)iC&3 :ri de c+te ori este posi$il s, "rm,rim destin"l acestor pse"do-monede d"p, impact"l e"ropean J1ie c, este vor$a de cauri +n Ben0alCC, de TaLIi,pum d"p, &G(>, de 2imbo con"ole2', evol"*ia se dovede/te identic,. ea +ncepe c" in1la*ii monstr"oase, catastro1ice, datorate "nei cre/teri a stoc"rilor, "nei circ"la*ii care se accelerea),, care +nne$"ne/te c" tot"l, /i "nei devalori),ri concomitente, C&G

+n raport de monedele dominante ale E"ropei3 La toate acestea se ada"0, c5iar o Dmoned, 1als,E primitiv,3S +n secol"l al XlX-lea, 1a$ricarea +n atelierele e"ropene a "nor Tampum 1al/i, din past, de sticl,, a atras d"p, sine dispari*ia total, a vec5ii monede3 %ort"05e)ii 1"seser, mai c5i$)"i*i. prin &GF>, p"seser, m+na pe *,rm"rile ins"lei Loanda, pe Dpesc,riile de monedeE, adic, de )im$o3 Dar monedele )im$o se /i devalori)aser,, +ntre &F(F /i &GF>, +n propor*ie de A la !:CH3 !n 1a*a "nor asemenea 1apte, s+ntem sili*i s, conc5idem de 1iecare dat, c, moneda primitiv, este +ntr-adev,r o moneda, c, ea are aer"l /i toate o$icei"rile acesteia3 Avatar"rile ei re)"m, istoria acelei ciocniri dintre economiile primitive /i economiile avansate care a 1ost ir"perea e"ropenilor pe cele /apte m,ri ale l"mii3

=rocul n inima economiilor monetare

Ceea ce se /tie mai p"*in $ine este c, raport"ri aproape la 1el de ine0ale se perpet"ea), +n c5iar interior"l *,rilor Dcivili)ateo3 ;"$ po605i*a dest"l de s"$*ire a economiilor monetare, se men*in activit,*i primitive, amestecate, care se +n1r"nt, c" celelalte, $"n,oar, +n +nt+lniri re0"late pe pia*a ora/elor, n" mai p"*in +n forcin",ul t+r0"rilor 0,l,0ioase, +n inima E"ropei, s"pravie*"iesc economii r"dimentare, +ncerc"ite de via*a monetar, care a" le s"prim,, care /i le p,strea), mai de0ra$, +n re)erv,, ca tot at+tea colonii interioare, la +ndem+n,3 Adam ;mit5 (AEE;' vor$e/te& despre "n sat din ;co*ia D"nde n" rar se +nt+mpl, s, ve)i, la $r"tar /i ia ne0"stor"l de $ere, "n l"cr,tor care ad"ce c"ie +n loc de $aniECB3 Cam prin aceea/i epoc,, +n "nele re0i"ni i)olate din, %irineii catalani, Ds,tenii se d"c la pr,v,lie c" desa0ii de 0r+" ca s,-/i pl,teasc, c"mp,r,t"rileECF3 Dar avem e7emple mai t+r)ii /i +nc, mai convin0,toare3 D"p,S m,rt"riile etno0ra1ice, Corsica n-a 1ost incl"s, +ntr-o economie monetar, +ntr-adev,r e1icient, dec+t d"p, prim"l r,)$oi mondial3 Aceasta m"ta*ia

n" s-a prod"s mai deloc +n "nele re0i"ni m"ntoase din Al0eria D1rance),E +nainte de cel de-al doilea r,)$oi mondial3 Este "na din dramele s"$iacente din marele masiv m"ntos al0erian p+n, +n 6"r"l anilor &'H>CG /i ea las, s, se +ntrevad, drama nen"m,ratelor l"mi m,r"nte, +nc5ise, din "nele re0i"ni ale Est"l"i e"ropean, din an"mite cantoane r"rale sa" m"ntoase, ori din Vest"l american, pe m,s"r, ce, la date 1oarte di1erite, era" atinse, +n cadr"l "nor1 procese 1oarte compara$ile, +n ci"da +ndep,rt,rii cronolo0ice, de modernitatea ordinii monetare3 Un c,l,tor din secol"l al XV!!-lea, Francois la Bo"llaLe, relatea), ast1el c, +n Circasia /i -in0relia, adic, +ntre Ca"ca)"l de s"d /i -area Nea0r, Dar0int"l $,t"t +n moned, n" are valoareE3 Aici se practic, doar troc"l, iar tri$"t"l pe care s"veran"l din -in0relia +l pl,te/te an"al ;"ltan"l"i, este "n tri$"t Dde *es,t"ri /i de ro$iE3 rimis"l +ns,rcinat s, +l d"c, la !stam$"l are de re)olvat o pro$lem, deose$it,. c"m sa/i pl,teasc, c5elt"ielile prile6"ite de /ederea !"i +n capitala t"rceasc,8 +n 1apt, s"ita l"i se comp"ne din trei)eci sa" patr")eci de ro$i, pe care +i vinde "n"l d"p, alt"l, +n a1ar, de secretar, ada"0, La Bo"llaLe, dd care n" se desparte dec+t at"nci c+nd n" mai are ce 1ace9 D"p, care Del se +ntoarce sin0"r +n *ara saEC(3 E7empl"l r"sesc este /i el semni1icativ3 La Nov0orod, la +ncep"t"l secol"l"i al XV-lea, Dn" era" +nc, +n circ"la*ie J333K dec+t mici monede t,t,re/ti, $"c,*i de $lan, de 6der, $"c,*i de piele marcate c" semn3 A$ia +n &BCF a" +ncep"t s, se $at, monede de ar0int foarte "rosolane. Pi +nc, Nov-0orod"l era +n avans 1a*, de economia r"seasc,, +n interior"l c,reia sc5im$"rile sa" 1,c"t m"lt, vreme +n nat"r,ECA3 re$"ie s, a/tept,m secol"l al XV!-lea, intr,rile de moned, 0erman, /i de lin0o"ri Jc,ci $alan*a comerciala r"s, este po)itivaK, pentr" ca moneda s, +nceap, a 1i $,t"ta +n mod re0"lat3 +n mici cantit,*i, dealt1el, iar $aterea monedelor r,m+ne +nc,, adesea, pe seama ini*iativei private3 !ci-colo prin "ria/a +mp,r,*ie, se men- C&A

*ine troc"l3 :dat, c" domnia l"i %etr" cel -are, re0i"ni p+n, at"nci i)olate s+nt p"se +n le0,t"r, "nele c" altele3 +nt+r)ierea r"seasca 1a*, de :ccident este de net,0,d"it. res"rsele a"ri1ere 5ot,r+toare ale ;i$eriei n" +ncep s, 1ie valori1icate c" adev,rat dec+t de prin &AC>C'3 America colonial, o1er, /i ea "n spectacol deose$it de semni1icativ3 Economia monetar, n" c"cere/te aici dec+t marile ora/e din *in"t"rile miniere 2 -e7ic /i %er" 2 /i re0i"nile apropiate de E"ropa3 Antilele +/i Bra)ilia J"ltima, privile0iat, +n sc"rt timp de minele ei de a"rK3 N" avem a 1ace, departe de a/a ceva, c" economii monetare per1ecte, dar aici pre*"rile 1l"ct"ea),, ceea ce +ncepe s, 1ie "n indici" de an"mit, mat"ritate economic,, +n timp ce pre*"rile n" 1l"ct"ea), nici +n Ar0entina, nici +n C5ile Jcare, c" toate acestea, prod"ce aram, /i ar0intK H> @ ele s+nt de o remarca$il, 1i7itate, n,sc"te-moarte s-ar p"tea sp"ne3 %e +ntre0"l continent american, m,r1"rile se sc5im$, 1recvent contra m,r 1"ri3 Concesi"nile 1e"dale sa" semi-1e"dale ale 0"vern,m+ntelor coloniale s+nt "n semn al rarit,*ii $anilor pe/in3 -onedele imper1ecte +/i 6oac, prin "rmare, +n mod 1iresc, rol"l@ $"c,*i de aram, +n C5ile, t"t"n +n Vir0inia, ar"ent de carte" +n Canada 1rance),, tlacos +n No"a ;panieH&3 Aceste tlacos Jc"v+nt me7icanK s+nt socotite o optime de real3 Este vor$a de o moned, m,r"nt,, creat, de detaili/ti, proprietarii pr,v,liilor n"mite mesti2as, +n care se v+nd de toate, de la p+ine /i alcool p+n, la *es,t"ri de m,tase c5ine)e/ti3 Fiecare asemenea pr,v,lie emite piese divi)ionare p"rt+nd marca sa, de lemn, de pl"m$, de aram,3 C+nd /i c+nd, aceste 6etoane se sc5im$, pe pesos adev,ra*i de ar0int /i circ"l, +ntr-"n cerc restr+ns@ "nele se pierd, toate da" prile6 "nor spec"la*ii adesea sordide3 L"cr"rile sta" a/a pentr" c, moneda de ar0int +nseamn, n"mai piese mari care dep,/esc nivel"l oamenilor de r+nd3 %e deas"pra, 1iecare 1lot, care a6"n0e +n ;pania 0ole/te *in"t"l de metal"l s," al$3 +n s1+r-/it, tentativa din &FBC, de a crea o moned, de E aram, e/"ea),HC3 :amenii s+nt sili*i s, se m"l*"-

measc, c" "n sistem de1ect"os, aproape o moneda primitiv,3 Dar n" acela/i l"cr" se petrece +n Fran*a +n secol"l al XlV-lea8 %re*"l de r,sc"mp,rare a l"i Iean le Bon a 1ost de a6"ns ca s, 0oleasc, *ara de n"merar3 At"nci re0ele $ate o moned, de piele, pe care o r,sc"mp,r, c+*iva ani mai t+r)i"9 Acelea/i di1ic"lt,*i se +nt+lnesc +n coloniile en0le)e, +nainte ca /i d"p, eli$erarea lor3 Un ne0"stor din Filadel1ia scrie +n noiem$rie &(C& "n"ia din coresponden*ii s,i, sta$ilit la -adera. DAveam de 0+nd s, trimit p"*in 0r+", dar creditorii s+nt aici ne5ot,r+*i /i moneda este rar, p+na +ntr-at+t +nc+t de c+tva timp +ncepe 2 mai $ine sp"s, a /i +ncep"t 2 s, ne ard, $")a de lipsa "n"i mi6loc de plat, 1,r, de care comer*"l este o +ndeletnicire $o0at, +n +nc"rc,t"riEHH3 %entr" sc5im$"rile de 1iecare )i, oamenii +ncearc, s, scape de aceste D+nc"rc,t"riE3 +n &('&, +n cartea lor despre ;tatele Unite, Claviere /i Brissot, persona6e "ltra-c"nosc"te ale Revol"*iei 1rance)e, notea), r,sp+ndirea neo$i/n"it, a troc"l"i. D+n loc de $ani ie/ind /i revenind necontenit +n acelea/i m+ini, sp"n ei c" admira*ie, aici +n sate, nevoile s+nt acoperite reciproc prin sc5im$"ri directe3 Croitor"l, ci)mar"l 1ac m"nca meseriei lor pentr" pl"0ar"l care are nevoie de ea /i care, cel mai adesea, le d, material"l /i le pl,te/te l"cr"l c" alimente3 Aceste 1el"ri de sc5im$ c"prind m"lte l"cr"ri@ se scrie, de o parte /i de alta, ceea ce dai /i ceea ce prime/ti /i, la s1+r/it"l an"l"i, c" o 1oarte mic, cantitate de n"merar, se soldea), o mare varietate de sc5im$"ri, care +n E"ropa n" s-ar 1ace dec+t c" m"l*i $aniE3 Ast1el se creea), D"n +nsemnat mi6loc de circ"la*ie, 1,r, n"merar33 3EHB3 Acest elo0i" al troc"l"i /i al serviciilor pl,tite +n nat"r,, +n*elese ca o ori0inalitate pro0resist, a tinerei Americi, este +ndea6"ns de comic3 +n secol"l al XV!!-lea, c5iar +n al XV!!!-lea, pl,*ile +n nat"r, s+nt 1oarte 1recvente +n E"ropa, "nde repre)int, relicve ale "n"i trec"t c+nd constit"iser, re0"la3 N-am mai s1+r/i Jpe "rmele l"i Al1ons Dopsc5KHF c" en"merarea 1a$rican*ilor de c"*ite CC>

din ;olin0en, minerilor, *es,torilor din %1or)5eim, ceasornicarilor *,rani din %,d"rea Nea0r,, c" to*ii pl,ti*i +n nat"ra, c" merinde, c" sare, c" *es,t"ri, c" s+rm, de alam,, c" o$roace de 0r+ne, prod"se tari1ate la pre*"ri e7cesive3 Este vor$a de =ruc#, s0stem,ul Jtroc"l, +n de1initivK, pe care, +n secol"l al XV-lea, +l c"no/tea" la 1el de $ine ca 4ermania /i :landa, /i An0lia, /i Fran*a3 C5iar D1"nc*ionariiE 0ermani ai !mperi"l"i, a fortiori 1"nc*ionarii m"nicipali, +ncasea), o parte din salari" +n nat"r,3 Pi c+*i +nv,*,tori n" era", +nc, +n secol"l trec"t, pl,ti*i c" p,s,ri, c" "nt, c" 0r+"9HG ;atele indiene /i-a" pl,tit /i ele, de c+nd l"mea, me/te/"0arii Jcare +/i s"cced din tat, +n 1i", +n cadr"l "nor caste de meseriiK +n $"n"ri alimentare, iar baratto Jtroc"lK a 1ost re0"la +n*eleapt, a t"t"ror marilor ne0"stori, +nc, din secol"l al XV-lea, +n port"rile Levant"l"i, +n orice ca) ori de c+te ori l"cr"l acesta era posi$il3 Ne+ndoielnic pe "rmele $,t"te de tradi*ia troc"l"i, s-a" 0+ndit speciali/tii credit"l"i, care s+nt 0enove)ii secol"l"i al XV-lea, s, 1ac, din t+r0"rile 2ise de Besancon, la care se re0lementa" scrisorile de sc5im$ ale +ntre0ii E"rope, adev,rate sisteme de clearin" avnt la lettre3 +n &G>B, un vene*iam este "l"it de milioanele de d"ca*i care se sc5im$, la %iacen)a, sedi"l acestor tr0"ri, 1,r, ca p+n, la "rm, s, se arate altceva dec+t c+*iva p"mni de sc")i d'or en or", Da"r pe a"rEH(, adic, moned, e1ectiv,3

<N AFARA EUR:%E!. EC:N:-!! P! -:NEDE -E AL!CE LA V<R; A C:%!L=R!E!

+ntre economiile primitive /i E"ropa, Iaponia, !ilam"l, !ndia /i C5ina repre)int, sit"a*ii intermediare, la 6"m,tate de dr"m spre o via*, monetar, activ, /i complet,3

4n Paponia 7i n 4mperiul turcesc

+n Iaponia economia monetar, +n1lore/te odat, ca secol"l al XV!!-lea3 Circ"la*ia pieselor de a"r, de ar0int, de aram, n" atin0e +ns, deloc masele@ vec5ea moned,, repre)entat, de ore), +/i contin", cariera@ 0r,me)i de 5erin0i contin", s, se sc5im$a pe 0r,me)i de ore)3 Dar trans1ormarea +/i vede de dr"m3 +n c"r+nd, *,ranii a" dest"l, moned, de aram, pentr" a pl,ti c" ea redeven*ele pentr" o0oarele noi, nec"ltivate c" ore)3 J%entr" celelalte 1"nc*ionea), vec5i"l sistem de corve)i /i presta*ii +n nat"r,K3 +n partea occidental, a Iaponiei, pe domeniile 7o"unului, o treime din redeven*ele *,r,ne/ti se ac5it, +n moned,3 Dest"l de repede, an"mi*i daim0o Jmari senioriK posed, c5iar cantit,*i at+t de mari de a"r /i de ar0int, +nc+t pl,tesc +n ar0in*i /i 0al$eni pe proprii lor samurai Jpe no$ilii a1la*i +n servici"l lorK3 Aceast, evol"*ie esta lent,, ca "imare a interven*iilor $r"tale ale oc+r-m"irii, ale mentalit,*ii ostile sistem"l"i no", ale eticii samurailor, care le inter)ice s, se 0+ndeasc, la $ani, /i c5iar s, /i vor$easc, despre ei HA3 Fa*, c" l"mea *,r,neasc, /i 1e"dal,, Iaponia monetar, este cel p"*in tripl,. 0"vernamental,, ne0"storeasca, "r$an, 2 la drept vor$ind, revol"*ionar,3 ;emn"l de net,0,d"it al "nei an"mite mat"rit,*i +l constit"ie p+n, la "rm, 1l"ct"a*iile pre*"rilor Jcare no * s+nt c"nosc"teK /i +n mod deose$it cele ale pre*"l"i ore)"l"i /i ale redeven*elor +n $ani pl,tite de *,rani 2 sa", dac, vre*i, devalori)area drastic, pe CCC

care o 5ot,r,/te Po0"n"l +n &G'F, c" speran*a de a D+nm"l*i $aniiEH'3 De la Atlantic p+n, +n !ndia, !slam"l disp"ne de o or0ani)a*ie monetar,, +nvec5it, +ns, /i care ram+ne +nc5is, +n tradi*iile ei3 N" e7ist, semne de pro0res +n a1ar, de %ersia, r,scr"ce activ, de dr"m"ri, de !mperi"l :toman +/i de !stam$"l, ora/ de e7cep*ie3 +n secol"l al XV!!!-lea, +n "ria/a capital,, merc"rialele sta$ilesc +n monede na*ionale pre*"rile m,r1"rilor /i drept"rile de vam, ad a, loremC aici se +nc5eie sc5im$"ri implic+nd toate marile pie*e ale :ccident"l"i, Amsterdam, Livorno, Londra, -arsilia, Vene*ia, Viena333 ;+m +n circ"la*ie monede de a"r, sultanini n"mi*i /i fonduc sa" fonducc$i Jpiese +ntre0i, 6"m,t,*i /i s1ert"ri de pieseK@ monede de ar0int, pia/tri t"rce/ti den"mi*i "rouc# sa" "rouc$C paraua /i asprul a" devenit monede de cont3 Un sultanin valorea), F pia/tri, & piastr" B> de parale, o para trei aspri, men#ir,*A sa" "iedu#i,u*W care valorea), "n s1ert de aspr", este cea mai mic, moned, real, Jar0int /i aram,K +n circ"la*ie3 Circ"la*ia de la !stan$"l se reperc"tea), depatnte spre E0ipt /i !ndii, prin Basra, Ba0dad, -o/"l, Alep, Damasc, "nde coloniile de ne0"stori armeni anim, tra1ic"l3 Nici o +ndoial,3 : an"me deteriorare monetar, este evident,. piesele str,ine s+nt s"pracotate 1a*, de moneda otoman,, *ec5in"l vene*ian, pies, de a"r, valorea), F pia/tri /i 6"m,tate, taler"l olande), sc"d"l ra0")an, piese de ar0int, s+nt cotate la G> de parale, 1r"mos"l taler a"striac, n"mit 6ar ^ru7, se sc5im$, la &>&, c5iar la &>C paraleB>3 &HB doc"ment vene*ian ar,ta, +nc, prin &GGA, c, se poate c+/ti0a H> la s"t, pe realii spanioli Jtr"ni/+ 7n E0iptK@ "n alt"l, +n &G(&, c, la !stan$"l s-ar c+/ti0a de pe "rma *ec5inilor sa" on"arilor, c"mp,ra*i la Vene*ia, de la &C p+n, la &(,F la s"t,B&3 !mperi"l t"rcesc v+nea), ast1el monedele :ccident"l"i. ele s+nt necesare propriei sale circ"la*ii@ el este solicitant"l3 !ntr, +n 6oc "n interes s"plimentar. +n Levant Dtoate monedele Jcare intr,K s+nt p"se la topit 1,r, CCH deose$ire /i trimise +n %ersia /i +n !ndii, d"p, c`

se presc5im$, +n lin0o"riE@ ele s+nt apoi $,t"te s"$ 1orm, de larini persani sa" de r"pii indieneBC3 Cel p"*in a/a a1irma "n te7t 1rance) din &GAG3 C" toate acestea, +nainte ca /i d"p, aceast, dat,, 1ie la !spa5an, 1ie la Del5i, a6"n0 intacte piese din :ccident3 %entr" ne0"stori, di1ic"ltatea const, +n 1apt"l c, to*i $anii pe/in introd"/i +n %ersia tre$"ie d"/i la monet,rie /i re$,t"*i ca larini3 Ei pierd c" acest prile6 cost"l $aterii, %+na la &GC>, +arin"l, "n 1el de moned, interna*ional, +n E7trem"l :rient, 1"sese aici s"pracotat /i "na compensa pe cealalt,3 Dar, +n c"rs"l secol"l"i al XV!!lea, el pierde treptat acest avanta6 pe care +l preia realul, ast1el c, pe vremea l"i avernier, +n %ersia, m"l*i ne0"stori ca"t, realii /i +i scot prin contra$and, pentr" tran)ac*iile din !ndia, c" a6"tor"l p"ternic"l"i tra1ic caravanier /i al 1lotelor 0ol1"l"i persicBH3

4ndia
Continent"l indian era 1amiliari)at c" piesele de a"r /i ar0int de m"lt, vreme, +nc, +nainte de era cre/tin,3 !n timp"l secolelor care ne interesea),, a" av"t loc aici trei e7pansi"ni ale economiei monetare, +n secolele al Xl!!-lea, al XV!-lea, al XV!!!-lea@ nici "na n" a 1ost complet,, "ni1icatoare, iar +ntre nord"l care, +ncep+nd din valea !n-d"s"l"i /i 4an0el"i, este )ona domina*iei m"s"lmane, /i s"d"l penins"lar, "nde s"pravie*"iesc re0ate 5ind"se Jprintre care, m"lt, vreme prosper, re0at"l Vi6naLana0arK, se men*ine, mai p"ternic, sa" mai sla$,, o opo)i*ie3 La nord, Jat"nci c+nd el 1"nc*ionea), acoloK este vor$a de "n $imetalism ar0int-aram,, nivel"l in1erior, cel al aramei, 1iind de departe cel mai important3 %iesele de ar0int 2 r"piile Jsa" s"$m"ltiplii eiK, c+nd de 1orm, rot"nd,, c+nd p,trate 2 +/i 1ac apari*ia +n secol"l al XV!-lea3 Ele n" privesc dec+t nivel"l s"perior al vie*ii economice. s"$ acesta circ"l, arama, pl"s mi0dalele amare Jaceste ci"date monede primitive, provenite din %ersiaK3 %iesele de a"r, mo$ur, $,- C@

r"te de AO$ar, n" intr,, ca sa sp"nem a/a, +n circ"la*ieBB3 Alta este sit"a*ia din s"d "nde a"r"l constit"ie moneda 1"ndamental, a3 DeOOan"l"i@ la nivel"l in1erior, p"*in ar0int /i p"*in, aram, completea), moneda de coc5iliiBF3 -onedele de a"r s+nt, +n lim$a6"l :ccident"l"i, Dpa0odeE, piese c" "n diametr" mic, dar 1oarte 0roase, Dcare pre*"iesc J+n &G'FK tot at+t ca /i *ec5in"l de Vene*iaE, metal"l lor 1iind mai 1in Ddec+t cel al pistol"l"i din ;paniaEBG3 +n secol"l al XV!!!-lea, 5aos"l monetar se men*ine3 B,t"t"l monedelor /i-& +mpart nen"m,rate tarapanale@ cea din ;"rat, marele port al 4"6arat"l"i, este cea mai important,, n" /i sin0"ra3 +ntr"c+t emisi"nile s+nt 1recvente, interven*ia interesat, a principilor valori1ic, moneda recent,, c5iar dac, ea este in1erioar, celei vec5i, a/a c"m se +nt+mpl, adesea3 4emelli Careri J&G'FK +i s1,t"ie/te deci pe ne0"stori s, re$at, piesele de ar0int D+n monet,riile din *ar,333 /i mai ales marca s, 1ie c5iar din acela/i an, altminteri se pierde o 6"m,tate la s"t,3 Aceast, +nlesnire de a $ate ar0int"l se 0,se/te +n toate ora/ele care s+nt pe 5otar"l -arel"i -o0olEB(3 %+n, la "rm,, +ntr"c+t !ndia n" prod"ce practic nici a"r, nici ar0int, nici aram,, nici cauri, monedele altora vin la ea, trec+nd pra0"l "/ii ei niciodat, +nc5ise /i 1"rni)+nd"-i esen*ial"l materiei prime monetare3 +nc"ra6a*i de acest 5aos, port"05e)ii vor 1i $,t"t piese care conc"rea), piesele persane3 ot a/a, pe l+n0, r"piile persane, e7ist, Jp+na +n &(AAK o r"pie de Batavia3 Contin", +ns, "n drena6 sistematic al metalelor pre*ioase din l"mea +ntrea0, +n 1olos"l -arel"i -o0ol /i a statelor sale. DCititor"l tre$"ie s, ia seama, e7plica "n c,l,tor J&G'FK, c, tot a"r"l /i ar0int"l care circ"l, +n l"me se d"ce +ntr-"n s1+r/it +n -o0ol ca /i c"m acolo ar 1i mi6loc"l ei3 ;e /tie c, cel oare iese din America, d"p, ce c"treier, prin mai m"lte re0ate ale E"ropei, mer0e pante +n "rcia /i parte +n %ersia, %e calea ;mirnei, pentr" m,tase3 Dar t"rcii n" se pot lipsi de ca1ea, care vine din Nemen sa" din CCF Ara$ia cea 1ericit,@ ara$ii, persanii /i t"rcii n" se

pot nici ei lipsi de m,r1"rile din !ndii@ a/a se 1ace ca ei trimit mari s"me de $ani prin -area Ro/ie la -oOa, aproape de Ba$ el -ande$, la Basra, +n 1"nd"l 0ol1"l"i %ersic, la Bandar A$$as /i la 4ommeron /i de acolo le d"c +n !ndii c" vapoarele3E ot a/a, toate c"mp,r,t"rile 1,c"te +n !ndii de c,tre olande)i, en0le)i /i port"05e)i se 1ac contra a"r /i ar0int, c,ci Dn"mai c" $ani 05ea*, po*i c,p,ta de la indieni m,r1"rile pe care vrei sa le d"ci +n E"ropaEBA3 a$lo"l nici n" e prea e7a0erat3 Dar +ntr"c+t nimic n" este 0rat"it, !ndia tre$"ie s,-/i pl,teasc, la nes1+r/it metalele pre*ioase3 Aceasta este "na din ca")ele vie*ii sale 0rele ca /i a av+nt"l"i pe care-& cap,t, ind"striile ei compensatorii, +n special cea a te7tilelor din 4"6arat, adev,rat $loc motor al economiei indiene, +nc, +nainte de venirea l"i Vasco da 4ama3 Un e7port activ se practica spre *,rile apropiate /i +ndep,rtate3 re$"ie s, ne +nc5ip"im 4"6arat"l, c" *es,torii l"i de $"m$ac, d"p, model"l Z,rilor de Ios medievale, c" post,varii lor3 +nc, din secol"l al XV!-Iea, acest e7port declan/ea), "n "ria/ av+nt al ind"striali),rii, care se reperc"tea), +n direc*ia 4an0el"i3 +n secol"l al XV!!!-lea, *es,t"rile de $"m$ac, DindieneleE, in"nd, E"ropa, importate de c,tre ne0"stori +n mari cantit,*i, p+n, +n )i"a +n care E"ropa pre1er, s, le 1a$rice ea +ns,/i /i devine conc"renta lor3 +n c5ip dest"l de lo0ic, istoria monetar, a !ndiei "rmea), mi/c,rile :ccident"l"i. moneda ei este telecomandat,3 ot"l se petrece ca /i c"m pentr" ca la Del5i s, se reia $,t"t"l $anilor, d"p, &FBC, ar 1i tre$"it a/teptat, venirea +n E"ropa, apoi 1"0a +n a1ar, de E"ropa, a metal"l"i al$ din America3 V3 -a0al5aes 4odin5o e7plic, +n detali" c, r"piile a" 1ost $,t"te din reali spanioli /i din larini de %ersia, ace/tia din "rm, 1iind adesea ei +n/i/i retopi*i3 ot a/a, monedele de a"r repre)int, re1olosirea a"r"l"i port"05e), provenit din A1rica, a a"r"l"i spaniol din America /i, domin+nd tot"l, a ec$inilor Vene*ieiB'3 Aceste aport"ri noi r,stoarn, sit"a*ia monetar, vec5e, +ntemeiat, pe o aprovi)ionare relativ modest, c" metale pre*ioase

de ori0ine asiatic, Ja"r din C5ina, din ;"matra, din -onomotapa, ar0int din Iaponia /i din %ersiaK /i mediteranean, Ja"r /i ar0int din Vene*iaK3 %e deas"pra, o cantitate, /i ea modest,, de aram,, venind din :ccident pe -area Ro/ie3 %e deas"pra, "n $el/"0 de pse"do-moned,. ca"ri +n Ben0al /i +n alte p,r*i, mi0dale amare importate din %ersia +n 4"6arat3 La 1el ca cea a a"r"l"i /i ar0int"l"i, circ"la*ia aramei a 1ost t"l$"rat,, +n aceast, +mpre6"rare, de import"rile masive din %ort"0alia, a$sor$ite +n totalitate de !ndia -o0ol,3 %+n, +n clipa +n care arama devine rar, la Lisa$onaF>, s1+r/ind apoi prin a lipsi c" tot"l, d"p, &FA>3 ;e insta"rea), at"nci +n !ndia o 1oamete de aram, +n po1ida compensa*iei pe care o repre)int, arama c5ine)easc, /i 6apone),3 D"p, domnia l"i Ia5an0ir, pe la &GC(, emisi"nile de moned, de arama, p+n, at"nci a$"ndente, se r,resc +n !ndia -o0ol"l"i, iar ar0int"l c+/ti0, "n loc tot mai important +n tran)ac*ii, +n timp ce rol"l coc5iliilor de ca"ri cre/te din no", +nloc"ind par*ial pa0sa$,ul de '1 arama

6$ina
C5ina, o mas, prin ea +ns,/i, n" poate 1i +n*eleas, dec+t +n centr"l "nivers"l"i de economii primitive care o +ncon6oar,, le0ate de ea /i de care ea depinde. i$et"l, Iaponia, p+n, +n secol"l al XV!lea aproape, !ns"linda, !ndoc5ina3 +ntr"c+t e7cep*iile con1irm, re0"la, tre$"ie s, e7cl"dem din cali1icarea 0eneral, de economii primitive -alacca, nod comercial spre care moneda se sc"r0e de la sine@ partea de vest a ;"matrei, c" ora/ele a"r"l"i /i c" mirodeniile ei@ ins"la Iava, +nc, de pe at"nci dest"l de pop"lat, /i +n care monedele de aram,, cai5as, "rmea), model"l celor c5ine)e/ti3 C" toate c, Iava se 0,se/te +nc, +ntr-"n stadi" elementar al vie*ii ei monetare3 C5ina tr,ie/te ast1el +n apropierea "nor *,ri r,mase la v+rsta copil,riei. +n Iaponia, drept mo-CC( ned, a servit m"lta vreme ore)"l@ +n !ns"linda

/i !ndoc5ina 2 cai5as c5ine)e/ti de import sa" de imita*ie, D0on0"rileE de aram,, p"l$erea de a"r la 0re"tate, 0re"t,*ile de cositor sa" de aram,@ +n i$et 2 m,r0ean"l venit din +ndep,rtat"l :ccident, al,t"ri de p"l$erea de a"r3 oate acestea e7plic, +nt+r)ierea C5inei +ns,/i /i, +n acela/i timp, o an"mit, 1ermitate a sistem"l"i ei monetar, care este DdominantE3 F,r, team,, ea /i-a p"t"t +n0,d"i o istorie monetar, lene/,. i-a 1ost de a6"ns s,-/i dep,/easc, vecinii3 Dar s, 1acem a$strac*ie de lovit"ra de 0eni" pe care o repre)int, 5+rtia-moned,, care, +n mare, a d"rat din +ndep,rtat"l secol al !X-lea p+n, +n cel de al XlV-lea, e1ectiv, mai ales pe vremea mon0olilor, c+nd, prin dr"m"rile Asiei centrale, C5ina sa desc5is dintr-o dat, spre l"mea stepelor, spre !slam /i spre :ccident3 H+rtia-moneda, +n a1ar, de 1acilit,*ile interne, +n pl,*ile de la o provincie la alta, a permis ca ar0int"l s, 1ie re)ervat ie/irilor de metal pe care le cerea acest comer* +n direc*ia Asiei centrale /i a :ccident"l"i e"ropean Js, not,m +n treac,t a$era*ia pe care o repre)int, o C5ina, pe at"nci e5portatoare de metal al$K3 +n 5+rtie +ncasa +mp,rat"l an"mite impo)ite, +n 5+rtie tre$"ia" s, sc5im$e ne0"storii str,ini J%e0olotti aminte/te acest l"cr"K n"merar"l lor, care li se restit"ia la ie/irea din *ar, FC3 Folosirea [' 5+rtiei va 1i 1ost "n r,sp"ns c5ine)esc la con6"nct"ra din secolele al Xl!!-lea /i al XlV-lea, "n 1el de a trece peste di1ic"lt,*ile inerente circ"la*iei ar5aice a 0reilor cai5as de aram, sa" de 1ier /i anim,rii comer*"l"i s," e7terior pe dr"m"rile m,t,sii3 Dar odat, c" depresi"nea din secol"l al XlV-lea /i c" victoria r,scoalei *,r,ne/ti, care ad"ce la p"tere dinastia na*ional, -in0, marele dr"m mon0ol spre :ccident se +nc5ide3 Emisi"nile de $ilete contin",, dar se 1ace sim*it, in1la*ia3 +n &H(A, &( cai5as 5+rtie pre*"ia" &H cai5as de aram,3 %este /apte)eci de ani, +n &BBA, era nevoie de & >>> de $ilete pentr" H cai5as de moned,3 Aceast, in1la*ie a +nvins c" at+t mai "/or 5+rtia, c" c+t aceasta amintea de re0im"l "r+t al mon0olilor3 ;tat"l a CCA

ren"n*at la ea. n"mai "nele $anei private a" mai ve5ic"lat 5+rtie pentr" nevoi locale3 De at"nci C5ina n" mai are dec+t o moneda, cai5as sa" cac$es, sa" sapeques, sapeci de aram,, c"m sp"n e"ropenii3 Crea*ie vec5e, ap,r"t, c" do", s"te de ani +nainte de era noastr,, ea n" s-a prea modi1icat +n c"rs"l secolelor /i s-a men*in"t +n ci"da "nor conc"ren*i p"ternici. sarea, 0r+nele@ conc"ren*a mai serioasa a m,t,sii, +n secol"l al V!!!-lea@ cea a ore)"l"i, care iese din no" la s"pra1a*, +n secol"l al XV-lea, c+nd dispare 5+rtiamoned,FH3 La +ncep"t"l dinastiei -in0, sapec"l este o pies, de aram, amestecat, c" pl"m$ JB p,r*i pl"m$ /i G p,r*i aram,K Dl"cr" ce 1ace s, le po*i "/or +ndoi +ntre de0eteE, marcate pe o sin0"ra parte, circ"lare, str,$,t"te de o 0a"r, p,trat, prin care se trece o s1oara, permi*+nd s, 1aci din ele /ira0"ri de &>> sa" de & >>>3 D;e d, de o$icei, notea), p,rintele de -a0aillans Jmort +n &G(( /i a c,r"i carte apare +n &GAAK o s1oar, de o inie de dinari pentr" "n sc"d sa" tael c5ine)esc, /i acest sc5im$ se 1ace +n $,nci sa" la tara$e p"$lice, an"me 1,c"te pentr" aceastaE3 Evident, DdinariiE c5ine)e/ti n" pot s,-/i as"me toate rol"rile, "nit,*i prea sla$e 1iind3 Deas"pra lor, ar0int"l la 0re"tate este "n 1el de moned, s"perioar,3 Este vor$a Jpentr" a"r, care 6oac, "n rol 1oarte restrins, /i pentr" ar0intK n" de piese, ci de lin0o"ri Dcare a" o 1orm, de $arca mic,@ la -acao se n"mesc paes, p+ini de a"r sa" de ar0intE3 Pi "nele /i celelalte, contin", p,rintele de -a0aillans, s+nt de di1erite valori3 D%+inile de a"r pre*"iesc "n"l, doi, )ece /i p+n, la do",)eci de sc")i@ /i cele de ar0int s+nt de o 6"m,tate de sc"d, de "n sc"d, de )ece, de do",)eci, de cinci)eci /i c+teodat, de o s"t, /i de trei s"te de sc")iEFB3 Fratele port"05e) se mc,p,*+nea), s, vor$easc, +n dinari /i sc")i, dar lim$a6"l s," este limpede3 Vom preci)a n"mai ca tati-"l, sc"d"l, este cel mai adesea o rnoned de coLn, termen as"pra c,r"ia vom reveni +n "rm,toarele c+teva pa0ini3 +n 1apt, la acest nivel s"perior, n"mai lin0o"l '-: de ar0int are importan*a3 DAl$ ca ),padaE, 1iind

amestecat c" nastia tar V 8i 6i

d6

SEsemnata 1, En"i 1el de br fu, plin c ta& se adDn@

se +ntre i

Snat

n2

eca sa-i
- 35M N-H
in

35t

c are

+l va +nso*i pe calator"l nostr", Careri, p+n, 9a Bei6in0G>3 re$"ie s, *inem seama /i de o prodi0ioas, te)a"ri)are, "ria/,, pe care o 1ace Visteria imperial, J1,r, a mai socoti te)a"ri)area $o0,ta/ilor /i a 1"nc*ionarilor cor"p*iK3 ot"/i, aceast, mas, de ar0int imo$ili)at depinde +n parte de 5otar+rile /i m,s"rile oc+rm"irii, iar aceasta se 1olose/te de el pentr" a ac*iona as"pra pre*"rilor3 Acest l"cr" se ' l,m"re/te +ntr-o coresponden*, a ie)"i*ilor clin &(('3 +n raport c" l"cr"rile, valoarea ar0int"l"i, 9 d"p, ei, a variat pe timp"l dinastiei sin0, ceea ce vrea s, sp"n, ca pre*"rile, +n mare, a" "rcat3 %e deas"pra, indi1erent dac, ar0int"l, +n sens"l strict, este sa" n" o moned, J$ine+n*eles c, n" esteK3 C5ina tr,ie/te s"$ semn"l "n"i 1el de $imetalism ar0int-aram,3 ;c5im$"l +n interior este determinat de raport"l dintre sapec, pe de o parte, /i o D"n- ' cie" c5ine)easc, de ar0int sa" o Dpies, de optE oarecare, v+nd"t, de ne0"stor"l din :ccident3 Dar acest sc5im$ ar0int-aram, varia), +n 1"nc*ie de )ile, de anotimp, de an /i, +nainte de toate, +n 1"nc*ie de emisi"nile de ar0int sa" de aram, pe care le ordon, 0"vern"l imperial3 ;cop"l acest"ia este s, men*in, o circ"la*ie monetar, normala /i sa read"c,, ori de c+te ori este nevoie, raport"l aram,War0int +n limita reperelor o$i/n"ite, l,s+nd sa ias, din Visteria +mp,rat"l"i metal al$, at"nci c+nd este cotat prea m"lt, sa" aram,, +n ca)"l invers3 D:c+rm"irea noastr,, sp"n ie)"i*ii c5ine)i, co$oar, sa" "rc, valoarea ar0int"l"i /i a monedei, +n toat, +mp,r,*ia, ea *ine pentr" sine acest mi6loc de a se a6"toraE3 Acest control este c" at+t mai lesnicios, c" c+t +n C5ina toate minele de aram, s+nt ale stat"l"iG&3 N" se poate sp"ne, prin "rmare, c, +n C5ina moneda a 1ost o "nealt, indi1erent,, ne"tr,, /i c, pre*"rile a" 1ost mere" "imitor de sta$ile3 ;e /tie c, "nele dintre ele oscilea),, pre*"l ore)"l"i mai c" seama3 ;"$ impact"l comer*"l"i e"ropean, +n secol"l al XV!!!-lea, la Canton, pre*"rile "rc,, drept "rmare a "nei d"$le revoSl"*ii, monetara /i 1id"ciar,, care se insin"ea), pro1"nd +n vec5ea CHC

economie a !mperi"l"i de -i6locGC3 : economie de litoral, cea a Dpiastr"l"iE, p"ne la 0rea +ncercare o economie interioara, cea a sapec"l"i3 !ar aceasta n" este, +n mod 1"ndamental, at+t de inerta /i calma pe c+t se crede de o$icei 3 Re8EearIiiIEd s%"seX cititor"l va accepta, 1,r, +ndoialaR 1el"l nostr" de a vedea. C5ina este mai primitiva, mai p"*in ra1inat,, din p"nct de vedere monetar vor$ind, dec+t !ndia3 Dar sistem"l s," are o c" tot"l alt, coeren*, /i o "nitate evident, C5ina n" are o moned, la +ndem+na oric"i

C< EVA RE4UL! ALE I:CUR!L:R -:NE ARE

E"ropa repre)int, "n ca) aparte, o realitate monstr"oasa +nc, din aceast, epoc,3 Ea c"noa/te toat, 0ama e7perien*ei monetare. la parter, mai m"lt dec+t se sp"ne de o$icei, troc"l, a"tos"$)isten*a, monedele primitive, vec5i e7pediente, cai pie)i/e de a cr"*a $anii@ deas"pra acestora +ns,, monedele metalice, a"r, ar0int /i aram,, pe care ea le de*ine +ntr-"n n"m,r relativ mare@ +n s1+r/it, "n credit m"lti1orm, de la avans"l pe 0a6"ri al Dlom$ar)ilorE sa" ne0"storilor evrei, p+n, la scrisorile de sc5im$ /i la spec"la*iile marilor pie*e comerciale3 Pi aceste 6oc"ri n" se limitea), la E"ropa3 ;istem"l se proiectea), /i se e7plic, la scara l"mii, o plas, +ntins, care se *ese peste $o0,*iile celorlalte continente3 N" este "n detali" minor 1apt"l c, odat, c" secol"l al XV!-lea, +n $ene1ici"l E"ropei, DcomorileE Americii se e7porta p+n, +n E7trem"l :rient, convertind"-se acolo +n monede locale sa" +n lin0o"ri3 E"ropa +ncepe s, devore)e, s, di0ere l"mea3 re$"ie s, protest,m, prin "rmare, +mpotriva "nor economi/ti de ieri, /i c5iar de ast,)i, care par s-o pl+n0, retrospectiv, s, se +ndoiasc, de +n1loritoarea ei s,n,tate. E"ropa ar s"1eri de o 5emora0ie monetara permanenta, de o sc"r0ere de vla0, spre E7trem"l :rient3 +n prim"l r+nd c, n" se pr,p,de/te din ca")a acestei 5emora0ii3 Apoi, e ca /i c"m ai sp"ne despre "n"l care a $om$ardat VT "n ora/ pe care-& c"cere/te c, /i-a pierd"t 05i"lelele, p"l$erea /i osteneala3 %+n, la "rm,, toate monedele l"mii depind "nele de altele, 1ie /i n"mai pentr" c, politica monetara, +n 1iecare )on,, const, p+n, la "rm, +n a atra0e sa" respin0e +n a1ar, c"tare sa" c"tare metal pre*ios3 !ar aceste deplas,ri monetare se r,s-1r+n0 c+teodat, la dep,rt,ri "ria/e3 V3 -a0al5aes 4odin5o a demonstrat c,, +nc, +n secol"l al XV-lea, monede din !talia, E0ipt /i E7trem"l :rient se in1l"en*ea), "nele pe altele, !a 1el ca monedele e"ropene +nsele3 E"ropa n" are p"terea sa remo- CH-B

dele)e d"p, plac"l, d"p po1ta ei aceasta coeren*,, aceasta str"ct"r, monetar, a lrmii3 Ea este nevoit, sa 6oace 6oc"l local pret"tindeni acolo "nde vrea s, se imp"n,3 Dar +n m,s"ra +n care ea de*ine, +nc, +nainte de c"cerirea Americii, o mas, relativ p"ternic, de metale pre*ioase, ea i)$"te/te 1oarte adesea ca 6oc"l s, se des1,/oare +n 1olos"l ei3

8isputa metalelor preioase

: moned, metalica este o colec*ie de piese le0ate +ntre ele. "na valorea), o )ecime sa" o /aispre)e-cime sa" o do",)ecime /i a/a mai departe din cealalt,3 De o$icei, mai m"lte metale, pre*ioase sa" n", s+nt 1olosite sim"ltan3 :ccident"l s-a oprit la trei dintre ele, a"r"l, ar0int"l, arama, c" inconvenientele /i avanta6ele acestei diversit,*i3 Avanta6ele. posi$ilitatea "n"i r,sp"ns la necesit,*ile variate ale sc5im$"rilor@ 1iecare metal, c" piesele care +i revin, se +ns,rcinea), c" o serie de tran)ac*ii, +ntr-"n sistem 1ormat n"mai din piese de a"r, ar 1i di1icil s, re0lemente)i c"mp,r,t"rile m,r"nte de )i c" )i, iar dac, ar 1i vor$a de "n sistem limitat la aram,, pl,*ile importante ar 1i 1oarte incomode3 +n 1apt, 1iecare metal 6oac, "n rol personal. a"r"l 2 re)ervat prin*ilor, marilor ne0"stori Jsa" BisericiiK@ ar0int"l 2 tran)ac*iilor o$i/n"ite@ arama 2 la parter, c"m se /i c"vine. ea este moneda Dnea0r,E a oamenilor de r+nd /i a nevoia/ilor@ amestecat, "neori c" p"*in ar0int, ea se +nne0re/te repede /i +/i merit, oric"m n"mele3 :rientarea /i s,n,tatea "nei economii se pot 05ici, aproape la prima vedere, d"p, metal"l care o domin,3 La Neapole, +n &(F&, a"r"l este te)a"ri)at, ar0int"l iese din re0at@ arama, +n ci"da sla$"l"i s," vo"m J&F>> >>> de d"ca*i, 1a*, de G milioane la ar0int /i &> !a a"rK, re0lementea), 0ros"l tran)ac*iilor deoarece circ"l, repede /i, oric+t de rea ar 1i, Dea r,m+ne pe locEGH3 E+nt+lnim acela/i spectacol +n ;pania. +n &(CB Dcea mai mare &F parte a pl,*ilor se 1ace J33 3K c" $ilon Jaram, c"

Cadi7, osind
#

n !ndii

sa ia

ia, CHG

35H

aceasta st, +n raport direct c" 1apt"l c, "rciSa n" este dec+t "n Ioc de pasa6 +n direc*ia E7trem"l"i :rient pentr" pieseWe al$e din E"ropa3 Dealt1el predominan*a "neia sa" alteia dintre monede Ja"r, ar0int, aram,K se datore/te mai ales 6oc"l"i di1eritelor metale "nele 1a*, de celelalte3 ;tr"ct"ra sistem"l"i implic, conc"ren*a3 Evident, rol"l aramei este de o$icei cel mai p"*in important, c,ci micile monede a" o valoare 1,r, o le0,t"r, e7act, c" metal"l pe care +l con*in@ ele a" adesea Dcaracter"l de $ileteE, de mici c"poane, am )ice noi3 Dar s"rpri)ele r,m+n posi$ile. +n secol"l al XV!!!-lea, c5iar din ca")a modicit,*ii ei, arama a 1ost ve5icol"l comod al "nor in1la*ii elementare, p"ternice, de-a l"n0"l E"ropei +ntre0i, +n special in 4ermania&F( /i +n ;pania Jp+n, +n &GA>KGA, +n *,ri economic $olnave, care n-a" 0,sit alt, sol"*ie pentr" a dep,/i di1ic"lt,*ile pe care le +nt+mpina"3 C5iar +n a1ara E"ropei, de pild, +n %ersia pe !a &GG>, o mic, moned, de aram, Dpe 6"m,tate tocit,, ro/ie c"m e carnea de co*o1an,E invadea), pia*a /i Dde pe o )i pe alta, ar0int"l se 1ace 1oarte rar +n Hispan J spa5anK "6:. Acestea 1iind sp"se, s, l,s,m arama +n a1ara disc"*iei3 6R,m+n a"r"l /i ar0int"l, seniori red"ta$ili3 %rod"c*ia lor este nere0"lat,, niciodat, 1oarte elastic,, 6i/a 1el +nc+t, de la ca) la ca), "n"l din cele do", metale este relativ mai a$"ndent dec+t celalalt@ apoi, mai m"lt sa" mai p"*in lent, sit"a*ia se r,stoarn, /i a/a mai departe3 De aici, t"l$"r,ri violente, catastro1e /i, +ntr-o mai mare m,s"r,, p"lsa*ii lente, p"ternice, care s+nt o tr,s,t"r, caracteristic, a vec5i"l"i re0im monetar3 Adev,r $ineU c"nosc"t. DAr0int"l /i a"r"l s+nt 1ra*i +nd"/m,ni*iE@ ?arl -ar7 reia 1orm"la pe seama l"i. D%ret"tindeni acolo "nde a"r"l /i ar0int"l se men*in le0al "n"l al,t"ri de cel,lalt ca monede, scrie el, s-a +ncercat, totdea"na )adarnic, ca ei s, 1ie trata*i drept "n"l /i acela/i materialE(>3 Disp"ta n" s-a +nc5eiat niciodat,S3 Vec5ii teoreticieni ar 1i dorit ca, la 0re"tate e0ala, "n raport 1i7 s, dea a"r"l"i de &C ori valoarea ar0int"l"i, ceea ce, +n mod si0"r, n" este

o re0"l, +ntre secol"l al XV-lea /i al XV!!!-lea, ratlo variind at"nci 1recvent +n 6"r"l sa" mai de0ra$, peste acest raport Dnat"ralE sa" socotit ca atare3 ?e termen lun", $alan*a +nclin, c+nd spre "n"l c+nd spre cel,lalt dintre metale, dac, n" *inem seam, de varia*iile de sc"rt, d"rat, sa" locale, as"pra c,rora n" st,r"im ac"m3 Ast1el, pe termen lun", metal"l al$ va 1i c"nosc"t o cre/tere de valoare din secol"l al Xl!!-lea p+n, +n al XV!-lea, +n mare p+n, +n 6"r de &FF>@ e7a0er+nd, s-ar sp"ne ca a e7istat at"nci, timp de secole, o in1la*ie de a"r3 Acest a"r, pe care +l $at monet,riile E"ropei, vine din Un0aria, din Alpi, din +ndep,rtatele nisip"ri a"ri1ere ale ;"dan"l"i, apoi din America primei epoci coloniale3 %e vremea aceea, piesele de a"r era" dintre toate cele mai "/or de str+ns laolalt,@ c" a6"tor"l "nor asemenea piese, prin "rmare, +/i +ndeplinesc prin*ii plan"rile@ monede de a"r ca cele pe care CaroS al V!!!-lea le $ate +n a6"n"l campaniei sale din !talia(&, ca cele pe care Francisc ! sa" Carol f"int"l le c5elt"ie +n $,t,liile lor3 Cine c+/ti0, din acest $el/"0 relativ de a"r8 %rin 1or*a l"cr"rilor, de*in,torii de piese sa" de metal al$, adic, ne0"storii din A"0s$"r0, st,p+nii minelor de ar0int din Boemia /i din Alpi /i, +n centr"l l"mii lor, re0i 1,r, coroan,, F"00erii3 Dintre cele do", metai+e, cel al$ repre)enta pe at"nci valoarea si0"ra3 Dimpotriv,, +ncep+nd din &FF> /i p+n, +n &GA>, deoarece minele de ar0int dm America 1olosesc o te5nic, modern, Jcea a amal0am,riiK, metal"l al$ prisose/te@ el este, la r+nd"-i, motor"l "nei in1la*ii p"ternice, s"s*in"te3 A"r"l devine relativ rar /i se p"ne +n valoare3 Cine mi)ea), pe a"r din vreme, c"m o 1ac 0enove)ii la Anvers, +nc, din &FFH, mi)ea), pe cartea cea $"n,3(C3 D"p, &GA>, $alan*a se desc"mp,ne/te din no", "/or, odat, c" +ncep"t"l e7ploat,rii nisip"rilor a"ri1ere din Bra)ilia3 %+n, la s1+r/it"l secol"l"i, ar tre$"i s, vor$im mai de0ra$, de sta$ilitate, apoi aceast, "/oar, mi/care se accent"ea),3 +n 4ermania, la t+r0"rile de la FranO1"rt /i Leip)i0, rapor- A',

t"l +ntre cele do", metale este +n medie de &.&F,C( +ntre &(>& /i &(&>@ el a6"n0e la &.&B,'H +ntre &(B& /i &(F>(H3 +n orice ca), ar0int"l n" se mai devalori)ea), ca +nainte de p"nerea +n circ"la*ie a a"r"l"i din Bra)ilia3 C,ci din &(C> p+n, +n &(G>, la scara l"mii, prod"c*ia metal"l"i 0al$en s-a d"$lat cel p"*in3 Detali" m,r"nt, dar semni1icativ. pe !a &(FG, +n Bo"r0o0ne, a"r"l reapare +n m+inile *,ranilor(B3 +n acest 6oc lent, pe termen l"n0, mi/carea "n"ia dintre metale antrenea),, comand, mi/carea cel"ilalt3 Avem a 1ace c" o le0e simpl,3 A"r"l relativ a$"ndent din "ltimii ani ai secol"l"i al XV-lea Dlansea),E minele de ar0int din 4ermania3 La 1el, prim"l av+nt al a"r"l"i $ra)ilian, pe la &GA>, stim"lea), minele de ar0int din %otosi, care avea" dealt1el mare nevoie de "n stim"lent, /i, +ntr-o m,s"r, /i mai mare, minele din No"a ;panie, c" marile lor cele$rit,*i, 4"ana6"ato /i s"per$o0at"l 1ilon de la Veta -adre3 +ntr-adev,r, aceste oscila*ii *in de le0ea n"mit, a l"i 4res5am, al c,rei a"tor n" este dealt1el, +n nici "n 1el, consilier"l re0inei Elisa$eta a An0liei3 En"n*"l le0ii este $ine c"nosc"t. monedaV rea al"n0, pe cea $"n,3 Urm+nd con6"nct"rile de l"n0, d"rat,, piesele 0al$ene sa" al$e 6oac, pe r+nd rol"l monedei mai p"*in D$"neE, cea care o al"n0, pe cealalt,, pe cea mai $"n,, +n m+inile spec"latorilor sa" +n ciorapii de l+n, ai celor ce te)a"ri)ea),3 Fire/te, acest 6oc spontan a p"t"t 1i 0r,$it prin ac*i"nea intempestiv, a statelor, care +/i petrec timp"l c" rea/e)area monedelor, c" 1or*area c"rs"l"i pieselor de a"r sa" de ar0int +n 1"nc*ie de oscila*iile pie*ei, +n speran*a rar +ndrept,*it, de a resta$ili ec5ili$r"l3 Dac, cre/terea este corect, din p"nct de vedere economic, at"nci n" se petrece nimic sa" n" se a0ravea), nimic3 Dac, cre/terea este prea p"ternic,, +n ca)"l +n care ea prive/te de e7empl" monedele de a"r, toate piesele 0al$ene din *,rile vecine vin +n 1"0, mare spre *ara +n care s+nt s"pracotate, indi1erent dac, aceast, *ar, este Fran*a CH' l"i Henric al !l!-lea, Vene*ia l"i i*ian sa" An0lia

secol"l"i al XV!!!-lea3 Daca sit"a*ia d"rea), prea m"lt, aceast, moned, de a"r estimata peste m,s"r, 6oac, rol"l "nei monede rele@ ea al"n0, moneda de ar0int3 A/a se +nt+mpl, adesea la Vene*ia /i aceasta este +n permanen*,, +ncep+nd din &FH&, sit"a*ia $i)ar, a ;iciliei(F3 !ntr"c+t a e7istat "n interes ca de la Vene*ia /i din ;icilia s, se trimit, metal al$ +n A1rica de nord /i +ntr-o m,s"r, /i mai mare +n Levant, p"tem 1i si0"ri c, aceste mi/c,ri, a$s"rde +n aparen*,, n-a" 1ost niciodat, nemotivate, orice ar p"tea crede, orice ne-ar sp"ne despre ele teoreticienii epocii3 +n acest domeni", /i dac, +mpre6"r,rile mai da" /i ele a6"tor, se poate +nt+mpl, orice, de pe o )i pe alta3 La %aris, +n i"lie &(CH, Edmond-IeanFraacois B,r$ier notea), +n 6"rnal"l s,". DN" ve)i dec+t a"r +n comer*@ +ntr-at+ta +nc+t te cost, p+n, ia do",)eci de sous J3 ] 3K ca s, sc5im$i "n l"dovic J+n piese de ar0intK3 3 3 %e de alta parte, se c+nr,resc l"dovicii3 3 3 /i aceasta este o mare 0re"tate3 re$"ie s, ai o $alan*, +n $")"narE(G3

1cur"ere, economii 7i te2auri2are

;istem"l monetar, +n E"ropa /i +n a1ar, de E"ropa, s"1er, de do", $oli 1,r, leac. pe de o parte, e7ist, sc"r0eri de metale pre*ioase spre e7terior@ pe de alta parte, aceste metale se imo$ili)ea), din ca")a economiilor /i a "nei te)a"ri),ri 0ri6"lii@ drept re)"ltat, motor"l pierde ne+ncetat o parte din com$"sti$il3 +n prim"l r+nd, metalele pre*ioase ies 1,r, +ntrer"pere din circ"itele :ccident"l"i, +nainte de toate +n direc*ia !ndiilor /i a C5inei, +nc, de pe timp"rile +ndep,rtate ale !mperi"l"i roman3 re$"ie pl,tite c" ar0int sa" c" a"r m,tasea, piper"l, mirodeniile, $,c,niile, perlele E7trem"l"i :rient, sin0"r"l mi6loc cie a le sili sa vin, spre Vest3 Din aceast, pricin, $alan*a E"ropei r,m+ne de1icitar, +n aceast, direc*ie esen*ial, p+n,, +n ceea ce prive/te C5ina, +n 6"r"l anilor &AC>((3 Este vor$a aici3 de o sc"r0ere peren,, monoton,, de o structurC CB>

metalele pre*ioase alear0, sin0"re spre E7trem"l :rient pe dr"m"l Levant"l"i, pe calea Cap"l"i, de-a l"n0"l %aci1ic"l"i c5iar@ +n secol"l al XV!-lea, . s"$ 1orma de `piese de optE spaniole, reales de a e oc$oC +n al XV !-lea /i al XV!!!-lea s"$ 1orm, de pesos duros Jace/ti pia/tri 1orte, identici dealt1el, alt, tr,s,t"r, de d"rat,, c" reales de a oc$oC n"mai n"mele s-a sc5im$atK3 !nteresea), p"*in c, plecarea se or0ani)ea), pornind din rada Cadi7-"l"i, ar+t de mare +nc+t +nlesne/te trecerile 1ra"d"loase, pornind de la BaLonne /i de la contra$anda activa prin %irinei sa" pornind de la Amsterdam /i Londra, "nde +/i d, +nt+lnire ar0int"l l"mii9 ;e va +nt+mpla c5iar ca metal"l al$ din America s, 1ie transportat de pe coastele %er"l"i +n Asia de c,tre cor,$ii 1rance)e3 Alte evad,ri 1avori)ea), E"ropa de est, pornind de la Baltica3 +ntr-adev,r, :ccident"l p"ne +n mi/care, +ncet"l c" +ncet"l, circ"la*ia monetara a acestor *in"t"ri +napoiate, 1"rni)oare de 0r+", lemn, secar,, pe/te, piei, $l,n"ri, dar +n sc5im$ mediocre c"mp,r,toare3 +n secol"l al XV!-lea, tra1ic"l de pe Narva, 1ereastr, a -oscovei spre Baltica, desc5is, J&FFAK, apoi +nc5is, J&FA&K, veste/te Stocmai acest proces, ca /i comer*"l amorsat +n &FFH pe marea Al$,, la Ar5an05elsc, de c,tre en0le)i@ acesta este /i sens"l comer*"l"i ;anOt-%e-ters$"r0"l"i din secol"l al XV!!!-lea3 Aceste in6ec*ii de moned, str,in, s+nt necesare pentr" ca, +n sc5im$, sa se or0ani)e)e a/teptatele e7port"ri de materii prime3 :lande)ii, care se +nc,p,*nea), /i vor s, le pl,teasc, +n prod"se te7tile, +n sto1e, +n 5erin0i, pierd p+n, la "rm, prim"l lor loc +n R"sia(A3 Alt, di1ic"ltate. moneda metalic,, at+t de solicitat,, tre$"ie s, aler0e, s,-/i sporeasc, vite)a3 Dar ea sta0nea), adesea, /i c5iar +n E"ropa, din pricina economisirii c" +n1,*i/,ri m"ltiple, +mpotriva c,reia protestea), Francois f"esnaL(' /i to*i 1i)io-cra*ii J/i, c" m"lt mai t+r)i", lord"l ?eLnes9K, din pricina economisirii ilo0ice, a$erante pe care o repre)int, te)a"ri)area, 5," ve/nic desc5is, com- & para$il c" 5,"l !ndiei cea Dlacom, de ar0intE3

+n ev"l medi", E"ropa a av"t pasi"nea metalelor pre*ioase, a podoa$elor de a"r@ apoi, pasi"nea no",, Dcapitalist,E, a n"merar"l"i moneti)at, +n prea6ma secol"l"i al Xl!!-lea, cel mai t+r)i" spre mi6loc"l cel"i de al XlV-lea3 Dar pasi"nea vec5e a o$iectelor pre*ioase se men*ine3 +n epoca l"i Filip al !l-lea, 0ran)ii de ;pania las, mo/tenitorilor lor l,)i c" 0al$eni, nen"m,rate l"cr,t"ri de a"r,rie. c5iar d"cele de Al$a, mort +n &FAC, /i care n" are 1aim, de $o0,ta/, las, mo/tenitorilor G>> de d")ini de 1ar1"rii, A>> de t,vi de ar0int A>3 C" do", secole mai t+r)i", la Neapole, +n &(F&, 4a-liani estimea), stoc"l te)a"ri)at +n re0at ca 1iind de patr" ori mai mare dec+t stoc"l monetar care circ"l,3 DL"7"l a 1,c"t at+t de o$i/n"ite, e7plic, el, toate o$iectele de ar0int, ceas"ri, ta$ac5ere, minere de spad, /i de $aston, tac+m"ri, c,ni, 1ar1"rii, c+t nici n" se poate crede3 Napolitanii, aproape +n toate asem,n,tori c" spaniolii de alt, dat,, prin o$icei"rile lor, 0,sesc o pl,cere 0randisim, s, p,stre)e o$iecte vec5i de ar0int +n l,)ile S lor pe care le n"mesc scrittorl /i scarabattoli"X. ;e$astien -ercier are acelea/i reac*ii +n 1a*a $o0,*iei Dn"le /i tr+ndaveE a %aris"l"i D+n mo$ile de a"r /i de ar0int, +n $i6"terii, +n vesel, plate" Jvesel, de ar0intKAC3 N" avem +n aceast, privin*, nici o ci1r, si0"r,3 Q3 Le7is, +ntr-o l"crare vec5e, admitea, la +ncep"t"l secol"l"i al XV!-!ea, o propor*ie de H !a B +ntre metalele pre*ioase te)a"ri)ate /i metalele mo-neti)ate a1late +n circ"la*ieAH3 %ropor*ia tre$"ie s, se 1i sc5im$at +n secol"l al XV!!!-lea, poate c, n" p+n, la propor*ia de B la & despre care vor$e/te 4aliani, preoc"pat s, demonstre)e c, cererea de metale pre*ioase n" depinde n"mai de "ti-li)area lor monetar,3 Este adev,rat c,, din secol"l al XV!-lea p+n, +n cel al XV!!!-lea, masa 0lo$al, a metalelor a cresc"t 1antastic, de la & la &F, propor*ie peric"loas, d"p, Q3 Le7isAB, iar e7emplele c"nosc"te n" +l de)mint. +n &G(> circ"la*ia monetar, +n Fran*a este de ordin"l a &C> de milioane de livre@ "n secol mai t+r)i", +n a6"n"l Revol"*iei, de C miliarde3 La Neapole, +n &F(>, stoc"l &B

monetar este de (>> >>> de d"ca*i, de &A milioane +n &(F&3 +n secolele al XV!!-lea /i al XV!!!-lea, Neapole /i !talia s+nt pline oc5i de $ani 05ea*, ne+ntre$"in*a*i3 La 4eneva, prin &GA>, $anc5erii, +n lips, de ceva mai $"n, +/i o1erea" $anii str,inilor c" o do$+nd, de C /i Hk@ dintr-odat,, o m"l*ime de ordine c,l"0,re/ti a" +mpr"m"tat din aceast, s"rs, mirac"loas,, pentr" a sc,pa de vec5ile lor datorii c" o do$+nd, de F,G /i ( la s"t,AF3 ;e mai amestec, +n toate acestea /i 0"vernele. te)a"r"l papei ;i7t al V-lea p,strat +n castel"l ;nt An0elo, te)a"r"l l"i ;"llL la Arsenal, te)a"r"l Re0el"i ;er0ent, de care n" va /ti s, se 1oloseasc, +n mai mare m,s"r, dec+t de armata sa, totdea"na 0ata s, loveasc, (sc$la"ferti"' /i nelovind niciodat,3 oate acestea s+nt e7emple c"nosc"te, citate adesea3 E7ist, /i altele@ $"n,oar, cel al $,ncilor prev,),toare, +n1iin*ate sa" re+n1iin*ate la s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea /i la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!-lea, c5iar cel al presti0ioasei B,nci din Amsterdam3 D ot ar0int"l se 0,se/te c" adev,rat /i +n $ani 05ea*, +n $anc,, sp"ne +n le0,t"r, c" ea, +n &(G&, "n $"n o$servator, J333K n" este acesta loc"l s, cercet,m dac, ar0int"l care se 0,se/te +nc5is acolo n" r,m+ne tot at+t de ne1olo-3 sitor pentr" circ"la*ie ca /i at"nci c+nd se 0,sea +n0ropat +n mine3 ;+nt +ncredin*at c, s-ar p"tea, 1,r, a strica acest credit /i nici sil"i $"na credin*,, ca el s, circ"le spre 1olos"l comer*"l"i33 3EAG3 oate $,ncile merit, acest repro/, +n a1ar, de Banca An0liei +ntemeiat, +n &G'B, revol"*ionar, +n 1el"l ei, a/a c"m vom vedea3

Monedele de cont
De la sine, via*a amestecat, a monedelor a imp"s monedele de cont, )ise Dima0inareE3 Le tre$"ie m,s"ri com"ne, nimic mai lo0ic3 -onedele de cont s+nt "nit,*i de m,s"r,, ca ora, min"t"l, sec"nda ceasornicelor noastre3 At"nci c+nd sp"nem c, +ntr-o )i an"mita din &'GG napoleon"l de a"r valora la B"rsa din %a-

ris BB,(> 1ranci n" en"n*,m "n adev,r 0re" de pricep"t, dar. ! 2 de o$icei, 1rance)"l medi" n" se preoc"p, de acest c"rs /i n" se +nt+lne/te +n 1iecare )i c" vec5ile monede de a"r@ !! 2 1ranc"l, moned, de cont real,, se 0,se/te c" adev,rat +n porto1el"l l"i, s"$ 1orm, de $ancnote3 Dac, "n $"r05e) din %aris arat, c, +n c"tare l"n, a an"l"i &G>C sc"d"l de a"r valorea), GG sous, sa" dac, vre*i H livre /i G sous, tre$"ie s, *inem seam,, +n prim"l r+nd, c, acest $"r05e), +n via*a sa de toate 2ilele, +nt+lne/te m"lt mai des piesele de a"r /i de ar0int dec+t 1rance)"l de ast,)i3 Acestea s+nt pentr" el moned, c"rent,3 +n sc5im$, el n" +nt+lne/te niciodat, livra, sol"l, care este a do",)ecea ei parte, nici dinarul, a do",spre)ecea parte dintr-"n sou. Acestea s+nt monede ima0inare care servesc la socotit, la eval"area valorii respective a pieselor, la sta$ilirea pre*"rilor /i salariilor, la *inerea "nei conta$ilit,*i comerciale, de e7empl", care se poate trad"ce apoi +n indi1erent ce moned, real,, local, sa" str,in,, at"nci c+nd este vor$a s, treci de la conta$ilitate la plat, e1ectiv,3 : datorie de &>> de livre se poate pl,ti +n at+tea piese de a"r, at+tea de ar0int /i c" o cantitate de m,r"n*i/ de arama la nevoie3 Nici "n contemporan al l"i L"dovic al UUU 32R sa" al l"i "r0ot n-a p"s niciodat, m+na pe o livr, sa" "n sou de o"rs J"ltimii $ani de o"rs a" 1ost $,t"*i +n &GB'K3 Ca s, re0,sim piesele care coresp"nd acestor monede de cont ar tre$"i s, ne +ntoarcem c" m"lt +n "rm,3 N" e7ist, de 1apt moned, de cont care s, n" 1i 1ost odinioar,, la "n moment dat, o moned, real,3 Ast1el livra de o"rs (tournais', livra de %aris (parisis', livra sterlin", livra ora/elor italiene, d"cat"l de Vene*ia, devenit moned, de cont +n &F&(, d"cat"l de ;pania, care 2 contrari" a ceea ce s-a p"t"t scrie +n aceast, privin*, 2 +ncetea), s, mai 1ie o moned, real, +n &FB>, sa" 08b-"l, moned, deconta Flandrelor, care este vec5i"l 0ros de ar0int, $,t"t de ;1+nt"l L"dovic +n &CGG3 !at,, ie/ind din spa*i"l nostr" ca s, re0,sim tot"/i aceea/i pro$lem,, o +nsemnare ne0"storeasc, din secol"l al XV!!!-lea +n le0,t"ra CBB

c" !ndia. D+n toat, !ndia se socote/te o r"pie o$i/n"it, +n valoare de H> de soliE J+ntr"c+t vor$e/te "n 1rance), este vor$a de H> de soli de o"rsK /i ada"0,. DEste o moned, +nc5ip"it, c"m este livra din Fran*a, livra sterlin0 din An0lia, livra de 0ro/i din Flandre /i din :landa. aceast, moned, ideal, serve/te la plata t+r0"ielilor ce se 1ac /i tre$"ie s, sp"i acolo dac, este r"pie o$i/n"it, sa" din vreo alt, *ar,33 3EA(3 E7plica*ia este complet, dac, ad,"0,m c, valoarea pieselor reale cre/te ne+ntrer"pt, +ntr"c+t oc+rm"irile ridic ne+ntrer"pt cota monedelor reale, devalori)+nd prin "rmare moneda de cont3 Daca cititor"l a "rm,rit acest ra*ionament, el va +n*ele0e mai "/or avatar"rile livrei de o"rs3 E7empl"l 1rance) demonstrea), c, arti1ici"l monedei de cont poate 1i evitat3 +n &F((, "n"l din cei mai pone0ri*i re0i ai Fran*ei, Henric al !!!-lea, 5ot,r,/te, s"$ presi"nea ne0"storilor din LLon, s, revalori1ice livra de o"rs3 Nimic mai simpl" dec+t s, le0i moneda de cont de a"r3 : oc+rm"ire sla$, re"/e/te s, 1ac, acest l"cr" at"nci c+nd 5ot,r,/te ca, de at"nci +nainte, cont"rile s, n" mai 1ie *in"te +n li re ci +n sc")i, ecus, sc"d"l, pies, de a"r, real,, Ds"n,toare /i 0reaE, sonnante et tre, buc$ante", 1iind socotit la trei livre, adic, G> de sous. Re)"ltat"l ar 1i acela/i dac, "n 0"vern 1rance) ar decide m+ine ca $ilet"l de F> de 1ranci s, 1ie socotit de ac"m +nainte ec5ivalent c" "n l"dovic de a"r /i ca toate cont"rile s, 1ie *in"te +n l"dovici de a"r3 JDar +ntre$area e dac, ar re"/i s-o 1ac,K3 :pera*ia din &F(( re"/e/te, p+n, +n anii s"m$ri care a" "rmat asasin,rii l"i Henric al !!!-lea J&FA'K3 D"p, aceea, tot"l se deteriorea),, a/a c"m arat, sc5im$"rile e7terne3 Adev,rat"l sc"d se desparte de sc"d"l de cont, aceasta r,m+n+nd tot e0al c" G> de sous, prim"l atin0+nd cote de GH, GF, c5iar mai m"lt de (>3 +n &G>C, re+ntoarcerea la cont"rile +n livre de o"rs a +nsemnat rec"noa/terea in1la*iei@ moneda de cont se desp,r*ise din no" de a"rAA3 Pi l"cr"rile mer0 la 1el +n privin*a ei p+n, +n &(CG3 4"vern"l l"i L"dovic al XV-lea n" n"mai

c, p"ne cap,t "nei l"n0i serii de m"ta*ii monetare@ el lea0, din no" li ra tournois de a"r /i, +n a1ar, de "/oare modi1ic,ri, sistem"l n" mai oscilea),3 Ultima modi1icare. prete7t+nd sc"r0erea de metal 0al$en, declara*ia din H> octom$rie &(AF 1i7ea), raport"l a"rWar0int, p+n, at"nci sta$ilit la &.&B,F, la o cot, s"perioar,, de &.&F,F3 +n acest 1el, Fran*a n" se +ndep,rta prea m"lt de pre1erin*ele sale pentr" metal"l al$, deoarece +n ;pania, ca /i +n An0lia, ratio era de &.&G3 N" este vor$a aici de 1leac"ri3 A"r"l 1iind mai ie1tin +n Fran*a dec+t +n An0lia, introd"cerea l"i pe ins"l, Jpornind de pe pia*a 1rance),K, pentr" ca el s, 1ie aici $,t"t de monet,riile en0le)e, era o opera*ie l"crativ,3 +n sens invers, cantit,*i de metal al$ p,r,sea" An0lia din acelea/i ca")e. de la &(&C la &(&(, se )ice, pentr" s"ma enorm, de &A milioane de livre sterlineA'3 De la &(&B la &((H, monet,riile en0le)e $at, la valoare, de /ai)eci de ori mai m"lte piese de a"r dec+t piese de ar0int'>3 E"ropa secol"l"i al XV!!!-lea p"tea +n s1+r/it s,-/i o1ere l"7"l acestor sta$ili),ri3 %+n, at"nci orice moneda de cont, cele de valoare intrinsec, ridicat, ca /i cele de valoare intrinsec, sc,)"t,, c"nosc"ser, devalori),ri contin"e, "nele, ca livra tournois sa" ca "ros2,ul polone), mai rapide dec+t altele c+teva3 F,r, +ndoial,, aceste devalori),ri n-a" 1ost 1ort"ite@ +n *,rile c" prec,dere e7portatoare de materii prime, c"m era %olonia /i c5iar Fran*a, a e7istat "n 1el de dumpin" al e7port"rilor3 +n orice ca), devalori)area monedelor de cont a stim"lat de 1iecare dat, cre/terea pre*"rilor3 Un economist JL"i0i Eina"diK a calc"lat c, +n perioada cre/terii pre*"rilor +n Fran*a, +ntre &B(& /i &F'A JGC(,G la s"taK, partea datorata devalori),rii livrei tournois n" era mai mic, de C>A,G la s"t,'&3 %+n, +n secol"l al XV!!!lea, monedele de cont a" contin"at s, se devalori)e)e3 +nc, Etienne %asM"ier sp"nea +n l"crarea l"i post"m,, p"$licat, la /ase ani d"p, moartea sa +n &GC&, c, n" +i prea place prover$"l. D+l pone0resc ca pe "n $an vec5i, lat"nci c+nd e vor$a de "n om c" n"me prost333 c,ci a/a CBG

c"m mer0 tre$"rile noastre prin Fran*a, $an"l cel vec5i este mai $"n dec+t cel no", care de o s"t, de ani +ncoace sl,$e/te din ce +n ce33 .a:R.

1tocuri metalice 7i ite2e de circulaie monetar

+n a6"n"l Revol"*iei, Fran*a poseda pro$a$il "n stoc monetar de C miliarde de livre tournois, adic,, la cei do",)eci de milioane de loc"itori ai s,i, &>> de livre de persoan,3 La Neapole, &A milioane de d"ca*i /i H milioane de loc"itori +n &(F&. 1iecare persoan, disp"ne de G d"ca*i3 +n &F>>, +nainte de sosirea metalelor din America, ar 1i p"t"t e7ista +n E"ropa C >>> de tone de a"r /i C> >>> de tone de ar0int, ci1re ded"se dintr-"n calc"l e5trem de disc"ta$il 'H@ eval"ate +n ar0int, ar 1i vor$a de vreo B> >>> de tone pentr" G> de milioane de loc"itori sa" ceva mai m"lt de G>> 0rame de persoan,, ci1r, deri)orie3 +ntre &F>> /i &GF>, d"p, ci1rele oficiale, 1lotele !ndiilor a" de$arcat la ;evilla &A> de tone de a"r /i &G >>> tone de ar0int3 Este enorm /i, +nc, o dat,, 1oarte modest3 Dar cantit,*ile s+nt relative3 Avem a 1ace c" animarea "nor circ"ite c" de$it sla$, +n ci"da a ceea ce +/i ima0ina" contemporanii3 Pi, pe deas"pra, monedele trec din m+n, +n m+n,, D1ac cascadeE Dse rosto0olescE, c"m sp"ne "n economist port"05e) J&(G&K'B@ ele se +nm"l*esc c" vite)a lor Jacea vite), de circ"la*ie $,n"it, de Davan)ati i&FC'2&G>Gc, p"s, +n l"min, de Qilliam %ettL /i Cantillon, care a +ntre$"in*at prim"l e7presiaK'F3 La 1iecare salt, se re0lea), "n no" cont, moneda des,v+r/ind sc5im$"rile, Dca "n /ti1t de pan, care +nt,re/te "n asam$la6E, sp"nea "n economist contemporan3 Niciodat, n" se ac5it, +ntre0"l pre* al v+n),rilor /i +ntre0"l pre* al c"mp,r,t"rilor, ci simpla lor di1eren*,3 La Neapole, +n &(F&, s+nt +n circ"la*ie "n milion /i 6"m,tate de d"ca*i +n moned, de aram,, G milioane +n piese de ar0int, &> +n piese de a"r Jdin- &( tre care H milioane +n $,nciK, adic, aproape &A

milioane de d"ca*i3 -asa c"mp,r,rilor /i v+n),rilor dintr-"n an poate 1i estimat, Ia CAA milioane de d"ca*i3 Dac, se *ine seama de a"tocons"m, de salariile +n nat"r,, de v+n),rile prin sc5im$, dac, ne 0+ndim, e7plic, 4aliani Dc, *,ranii care s+nt trei p,trimi din popor"l nostr", n" pl,tesc c" $ani 05ea*,E, nici o )ecime din ceea ce cons"m,, p"tem red"ce aceast, ci1r, c" F> la s"ta3 De "nde "rm,toarea pro$lem,. c"m s, 1aci pl,*i de &BB de milioane c" "n stoc monetar de A milioane8 R,sp"ns. 1iecare pies, tre$"ie s,-/i sc5im$e posesor"l de opt ori'G3 Vite)a de circ"la*ie este prin "rmare c+t"l +mp,r*irii masei pl,*ilor la masa monedelor circ"lante3 re$"ie s, ne +nc5ip"im c, moneda s-ar Drosto0oliE mai repede, dac, masa pl,*ilor ar cre/te8 Le0ea l"i !rvin0 Fis5er ne a6"t, s, 1orm"l,m pro$lema3 Dac, not,m c" f masa prod"selor sc5im$ate, c" % pre*"l lor medi", c" - masa de moned,, c" V vite)a ei de circ"la*ie, ec"a*ia "cenicilor de economi/ti se scrie pe sc"rt. -Vn%f3 Dac, masa pl,*ilor cre/te /i stoc"l monetar r,m+ne sta*ionar, tre$"ie ca vite)a de circ"la*ie s, creasc,, +n ca)"l +n care asam$la6"l economiei +n ca"), Jeconomia din Neapole sa" o altaK este $ine a6"stat3 Ni se pare ast1el c,, +n perioada cre/terii eco-e nornice +nso*it, de Drevol"*ia pre*"rilorE din se-XS col"l al XV!-lea, vite)a de circ"la*ie s-a m,rit +n acela/i ritm c" celelalte elemente ale ec"a*iei l"i !rvin0 Fis5er3 Dac,, lato sensu, prod"c*ia, masa monetar, /i pre*"rile a" cresc"t de cinci ori, vite)a de circ"la*ie s-a accelerat 1,r, +ndoial, /i ea tot de cinci ori3 Este vor$a evident de ci1re medii care n" ia" +n seam, varia*iile con6"nct"rii de sc"rt, d"rat, Jde e7empl", 0rava pan, de a1aceri din &FA>2&FABK sa" varia*iile locale3 +n an"mite p"ncte, circ"la*ia poate atin0e, dimpotriv,, vite)e anormale, e7cep*ionale@ la %aris, "n sc"d, sp"ne "n contemporan al l"i 4aliani, poate s, treac, +n do",)eci /i patr" de ore prin cinci)eci de m+ini. D333 n" e7ist, +n tot "nivers"l, 6"m,tate din $anii la care se ridic, c5elt"iala ce se 1ace CBA

+ntr-"n an n"mai +n ora/"l %aris, dac, s-ar socoti tot soi"l de c5elt"ial, ce se 1ace /i care se pl,te/te cu ar0in*i, din )i"a dint+i a l"i ian"arie p+n, +n "ltima )i a l"i decem$rie, +n toate :rdinele ;tat"l"i, de la Casa Re0el"i p+n, la cer/etorii care m,n+nc, "n sol de p+ine pe )i33 ,":E. Aceast, circ"la*ie a monedelor +i 1r,m+nt, pe economi/ti@ ei v,d +n ea s"rsa, pe D%rote"lE t"t"ror $o0,*iilor, e7plica*ia "nor parado7"ri a$s"rde, D+n timp"l asedi"l"i ora/"l"i o"rnaL, +n &(BF, e7plic, "n"l dintre ei, /i c" c+t,va vreme mai +nainte, com"nica*ia 1iind t,iat,, n" /tia" c"m s, 1ac,, din lips, de $ani, ca s, pl,teasc, lea1a 0arni)oanei3 ;-a 5ot,r+t s, +mpr"m"te de la cantine s"ma de ( >>> de fiorini. Era tot ce avea"3 La cap,t"l s,pt,m+nei, cei ( >>> de 1lorini se re+ntorseser, la cantine, de "nde aceea/i s"m, a 1ost +mpr"m"tat, +nc, o dat,3 Acest l"cr" l-a" mai 1,c"t apoi p+n, la predare, timp de /apte s,pt,m+ni, a/a 1el +nc+t aceia/i ( >>> de 1lorini a" 1,c"t l"cr"l a B' >>>3. .":f. ;-ar p"tea da m"lte alte e7emple, c"m e cel al Dmonedei o$sidionaleE de la -ain), din mai p+n, +n i"lie &('HE3

n afara economiei de pia

;, revenim +ns, la re0at"l Neapol"l"i +n &(F&3 ;toc"l monetar +n mi/care ar re0lementa acolo 6"m,tate din tran)ac*ii,- este m"lt, dar ceea ce r,m+ne este enorm3 ;e s"stra0 circ"la*iei monetare *,ranii, salariile +n nat"r, Jsl,nin,, sare, carne s,rat,, vin, "leiK@ particip, la ea, doar +n treac,t, salariile l"cr,torilor din ind"striile te7tile, din atelierele de 1,c"t s,p"n, din distileriile de alcool de la Neapole /i din alte localit,*i3 L"cr,torii din aceste ind"strii ia" parte la distri$"*iile de moned,, dar aceasta e c5elt"it, de +ndat,, c+t a6"n0e de la min, p+n, la 0"r,, della mano alia boca. .. Un"l din meritele man"1act"rilor, sp"nea +nc, +n &GAG economist"l 0erman Von ;c5rotter, este c, D1ac s, treac, mai m"l*i $ani din m+n, +n m+n,, 1iindc,

+ntr-acest c5ip ele da" de m+ncare la mai m"l*i oameni33 3E&>m3 ransport"rile, de asemenea, oric+t de sla$ s+nt ele retri$"ite, se pl,tesc +n n"merar3 oate acestea, la Neapole ca /i ai"rea, n" +mpiedic, ca o economie de troc /i de s"$)isten*, s, se sit"e)e la e0alitate c" dinamism"l economiei de pia*,3 C"v+nt"l c5eie, este adesea baratto, sa" barat, tare, sa" dare a baratto. Baratto este troc"l, pre)en*, o$i/n"it, +n c5iar inima comer*"l"i c" Levant"l, arta const+nd aici, +nc, +nainte de secol"l al XV-lea, s, sc5im$i pe mirodenii, piper sa" 0o0o/i de ste6ar, *es,t"rile sa" sticl,ria de Vene*ia, s, n" pl,te/ti a/adar c" $ani pe/in3 +n mod c"rent, +n secol"l al XV!!!-lea, la Neapole m,r1"rile se sc5im$, +ntre ele, 1iecare l,s+nd"-se +n seama pre*"rilor pe care le 1i7ea), mai t+r)i" a"torit,*ile Jpre*"rile n"mite alia oce'C at"nci 1iecare lot de mar1, se estimea), +n moneda d"p, care se 1ac sc5im$"rile, +n con1ormitate c" raport"l acestor valori3 Ce min, nesecat, de pro$leme pentr" /colari, care se 0,l$e6esc apleca*i pe Arit$metica ?rac, tica a p,rintel"i Alessandro della %"ri1ica)ione, ap,r"t, la Roma +n &(&&9 Barattare +nseamn, a aplica re0"la de trei simpla 2 re"ola di tre 2, dar la "rm,toarele ca)"ri. troc simpl", cear, contra piper, de e7empl"@ troc 6"m,tate +n $ani, 6"m,tate +n nat"r,@ troc la termen, Dc+nd se 1i7ea), o dat, an"mit, pentr" re0lementare333E Fapt"l c, opera*ia 1i0"rea), +ntr-o carte de aritmetic, arat, c, /i ne0"storii practic, troc"l, iar acesta, d"p, c"m /tim, la 1el ca scrisoarea de sc5im$, D+n0,d"ie s, asc"n)i pre*"l do$+n)iiE3 oate acestea s+nt revelatoare pentr" nea6"ns"rile vie*ii monetare, c5iar +n acest secol al XV!!!-lea, activ /i pe care noi +l privim oarec"m 2 in1l"en*a*i desi0"r de ceea ce /tim, despre secolele care +l preced 2 ca pe "n paradis3 Dar le0,t"rile $an"l"i /i pie*ii n" c"prind +n c5in0a lor tot ceea ce repre)int, via*a@ s,racii r,m+n +n a1ar,3 %e la &(&H se poate sp"ne c, Dvaria*iile monedei n" prea interesea), cea mai mare parte a *,ranilor Jdin CF>

Bo"r0o0neK, care DD p>;?dI n"mcrar3,o,

-:NEDE DE H<R !E P! !N; RU-EN E DE CRED!

Al,t"ri de monedele metalice circ"la monedele 1id"ciare J$iletele de $anc,K /i monedele scriptice Jcompensa*ii prin +nscris"ri, prin virament din-tr"n cont +n alt cont $ancar, ceea ce 0ermanii n"mesc, c" "n c"v+nt potrivit, Buc$"eld, D$ani de carteE. pentr" istoricii economiei a e7istat o in1la*ie de Buc$"eld +nc, din secol"l al XV!-leaK3 : 1rontier, net, desparte moneda Js"$ toate 1ormele eiK de credit Jprivit +n toate instr"mentele l"iK3 Credit"l este sc5im$"l a do", presta*ii +ntre care se sc"r0e o c+time oarecare de timp. e" +*i 1ac "n servici", t" mi-& +napoie)i mai t+r)i"3 ;enior"l care avansea), *,ran"l"i 0ri"l de s,m+n*,, c" condi*ia ca acesta s,-i 1ie +napoiat la seceri/, desc5ide "n credit@ la 1el, c+rci"mar"l, care n" cere pe loc pre*"l cons"ma*iei pe care o +nscrie +n cont"l $,"tor"l"i tr,0+nd c" cret, o linie pe perete (l'ar"ent a la craie, se sp"ne, bani cu tibi, 7irul'C sa" $r"tar"l care d, p+ine /i marc5ea), viitoarea plat, crest+nd o sc+nd"ric, d"$l,, r,$o6"l Jo parte r,m+ne la cel care d,, o parte la cel care iaK3 Ne0"storii care c"mp,ra de la *,rani 0ri"l +nainte de a 1i secerat, sa" de la cio$ani, +nainte de t"ns, l+na oilor, la ;e0ovia /i +n alte p,r*i, procedea), +n acela/i 1el3 Acesta este /i principi"l Dscrisorilor de sc5im$E&>C. cel ce vinde o scrisoare pe o pia*, oarecare 2 +n secol"l al XV!-lea, de pild,, la "n t+r0 la -edina cel Campo 2 prime/te de +ndat, $ani, cel care a c"mparat-o +i redo$+nde/te pe o alt, pia*,, peste trei l"ni, la c"rs"l de sc5im$ al )ilei3 E trea$a l"i s,-/i asi0"re $ene1ici"l, s, c+nt,reasc, risc"rile pe care /i le as"m,3 Dac, pentr" cea mai mare parte a contemporanilor, moneda este Do ca$al, pe care p"*ini oameni o +n*ele0E&>H, at"nci aceste monede, monede 1,r, a 1i monede, /i acest 6oc al $an"l"i amestecat c" simpl"l +nscris, care se con1"nd, c" moneda, pare n" n"mai complicat, ci de-a drept"l dia$olic /i na/te de 1iecare dat, "l"ire3 Ne0"stor"l italian care, pe la &FFF, av+nd doar o mas, /i o c,limara, CFC

se instalea), la LLon /i 1ace avere, este ima0inea "n"i per1ect scandal, c5iar +n oc5ii cel"i care +n*ele0e dest"l de $ine m+n"irea $anilor /i 6oc"l sc5im$"rilor3 +nc, +n &(FC, "n om 1,c+nd parte din clasa intelect"al, a l"i David H"me J&(&& 2 AEE6', 1iloso1, istoric, $a +nc, /i economist, este adversar"l 5ot,r+t al D5+rtiilor de c"r+nd createE, al Dac*i"nilor, $iletelor de $anc, /i 5+rtiilor de contE, adversar +n e0al, m,s"ra al datoriei p"$lice3 El prop"ne, nici mai m"lt nici mai p"*in, dec+t des1iin*area celor &C milioane de moned,5+rtie pe care le pres"p"ne circ"ll+nd +n An0lia, al,t"ri de &A milioane sterline de metal, mi6loc si0"r, d"p, el, de a 1ace s, vin, 0ra$nic spre re0at o no", mas, de metale pre*ioase&>B3 Ce ne1ericire pentr" c"rio)itatea noastr, J+n mod si0"r +ns, n" pentr" An0liaK c, acest contra-sistem Lab n" a 1ost e7perimentat3 De partea l"i, ;e$astien -ercier depl+n0e 1apt"l c, %aris"l n" s-a Dmodelat d"p, Banca de la LondraE3 El descrie spectacol"l des"et al pl,*ilor c" $ani 05ea*, de la %aris. DLa )ece, la do",)eci, la trei)eci ale l"nii, de la ceas"l )ece p+n, la amia),, +nt+lne/ti oameni +nc,rca*i c" traiste pline de $ani, coco/a*i de at+ta 0re"tate@ ei alear0, de parc, o oaste d"/man, e 0ata-0ata sa n,v,leasc, +n ora/@ acest 1apt dovede/te c, printre noi n" s-a +ntemeiat acel +nsemn politic 1ericit Jtre$"ie s, +n*ele0em $ilet"l de $anc,K ce va +nloc"i aceste metale, care, +n loc s, c,l,toreasc, din lad, +n lad,, n-ar tre$"i s, 1ie dec+t ni/te +nsemne nemi/c,toare3 Ne1ericit cel ce are de pl,tit +ntr-o asemenea )i o scrisoare de sc5im$ /i n" are 1ond"ri9E Acest spectacol este c" at+t mai impresionant c" c+t el se des1,/oar, n"mai +n perimetr"l restr+ns al str,)ii Vivienne D"nde s+nt mai m"l*i $ani, notea), in1ormator"l nostr", J3 33K dec+t +n tot rest"l ora/"l"i@ ea este $")"nar"l capitaleiE&>F3

A em a face cu practici ec$i

33Dep,/ireaE monedei, +n sens strict, +nseamn, "n \H l"cr" vec5i, c5iar 1oarte vec5i, "na din acele in-

ven*ii pierd"te +n noaptea timp"rilor3 e5nici care a" tre$"it, cel m"lt, redescoperite3 Dar +n 1ond mai Dnat"raleE dec+t s-ar p,rea, a/a c"m o arat, c5iar vec5imea lor3 +ntr-adev,r, de +ndat, ce oamenii a" +nv,*at s, scrie, at"nci c+nd a" av"t de m+n"it moneda, $ani 05ea*,, ei a" +nloc"it-o c" +nscris"ri, $ilete, 1,0,d"ieli, ordine3 C" do",)eci de secole +nainte de era noastr,, la Ba$ilon, +ntre ne0"stori /i $anc5eri se 1olosea" $ilete, cec"ri@ p"tem admira in0enio)itatea procede"l"i, 1,r, a e7a0era caracter"l l"i modern3 Acelea/i arti1icii se +nt+lnesc +n 4recia sa" +n E0ipt"l elenistic, +n care Ale7andria devine Dcentr"l cel mai 1recventat al tran)it"l"i interna*ionalE3 Roma c"noa/te cont"l c"rent, pasiv"l /i activ"l c,r*ilor ar"entarii"-lor3 +n s1+r/it, toate instr"mentele de credit 2 scrisoare de sc5im$, $ilet de ordin, scrisoare de credit, $ilet de $anc,, cec 2 s+nt c"nosc"te de ne0"storii !slam"l"i, m"s"lmani sa" n", a/a c"m ne-o dovedesc, +ncep+nd din secol"l al X-lea al erei noastre, doc"mentele den"mite "eni2a, cele mai m"lte descoperite +n sina0o0a din vec5i"l Cairo&:d;3 Pi C5ina 1olosea $ilet"l de $anc,, +nc, din secol"l al !X-lea al erei noastre3 Aceste +ndep,rtate antecedente ar tre$"i s, ne sc"teasc, de o an"mit, "imire cam naiv,3 ;a )icem, prin "rmare, c, at"nci c+nd :ccident"l re0,se/te asemenea instr"mente vec5i n" este vor$a de o descoperire a/a c"m e cea a Americii3 +n realitate, aproape lo0ic, +n lo0ica propriei sale nat"ri, orice economie de circ"la*ie monetar, a1lat, la str+mtoare a6"n0e de la sine, dest"l de repede, la instr"mentele de credit. acestea se ivesc din propriile ei o$li0a*ii /i, +n e0al, m,s"r,, din imper1ec*i"nile ei&>(3 +n secol"l al Xl!!-lea, deci, :ccident"l a redescoperit scrisoarea de sc5im$, mi6loc de plat, c" $,taie l"n0,, care traversea), -editerana +n toat, l"n0imea ei, odat, c" i)$+nda cr"ciadelor3 -ai devreme dec+t se crede de o$icei, aceast, scrisoare de sc5im$ este andosatC $ene1iciar"l o semnea), /i o cedea),3 Evident, la data primei andos,ri c"nosc"te, +n &B&>, aceast, circ"la*ie n" are amploarea CFB

pe care o va c"noa/te mai t+r)i"3 Un no" pro0res. scrisoarea de sc5im$ n" se mai m,r0ine/te la o simpl, c,l,torie de la o pia*, p+n, la alt, pia*,, ca pe vremea primei ei 1olosiri3 :amenii de a1aceri o silesc s, aler0e din pia*a +n pia*,, din t+r0 +n t+r0, ceea ce se c5eam,, +n Fran*a le c$an"e et le rec$an"e, sc5im$"l repetat, +n !talia ricorsa. Aceste procedee, care +nseamn, o prel"n0ire a credit"l"i, se 0enerali)ea), odat, c" di1ic"lt,*ile din secol"l al XV!!-lea3 : +ntrea0, DcavalerieE alear0, at"nci de coniven*, c" oamenii de a1aceri@ devine c5iar "n l"cr" o$i/n"it sa Dtra0iE as"pra ta +ns"*i, s, te credite)i sin0"r, ceea ce repre)int, o poart, desc5is, pentr" o m"l*ime de a$")"ri3 +n realitate, a$")"rile s+nt anterioare c5iar secol"l"i al XV!!-lea. c"noa/tem cam$ii re1olosite +n $ene1ici"l F"00erilor +nc, din &F'>, iar pe pia*a LLon"l"i din &F'C@ /i mai $ine sta" l"cr"rile la 4enova, ora/"l no"t,*ilor, care c"noa/te 1enomen"l +nc, din secol"l al XV-lea3 ;, n" mai sp"nem c, $ilet"l de $anc, /i-a 1,c"t apari*ia +n &GG&, la 05i/eele B,ncii din ;tocO5olm, apari*ie care dealt1el se +ntrer"pe repede J&GGAK, sa" Jceea ce e mai aproape de realitateK la 05i/eele B,ncii An0liei, +n &G'B- ;+nt $ilete /i $ilete3 -ai +nt+i, +n An0lia, +nc, din &GG(, se +nm"l*iser, acele orders 0"vernamentale, prototip"ri ale $iletelor de $anc,, iar la mi6ldc"l secol"l"i, mai devreme, 1olosirea "nor "oldsm$$s' notes, n"mite mai t+r)i" ban#er's notes, era c"rent,@ a"rarii din Londra primea" $ani +n depo)it +n sc5im$"l "nor D$ileteE3 +n &GGG, "n"l sin0"r dintre ei avea +n circ"la*ie $ilete +n valoare de & C>> >>> livre sterline3 C5iar Crombell apelase la credit"l lor3 Aproape spontan, $ilet"l de $anc, se n,sc"se din ")an*a comercial,3 : pro$lem, de via*, /i de moarte. +n &GB>, re0ele Carol ! p"n+nd m+na pe lin0o"rile dep"se +n "rn"l Londrei de c,tre ne0"storii din CitL, ace/tia a" 0,sit "n ad,post pentr" averile lor la "oldsmit$s, la a"rari, pe care i-a" +m$o0,*it p+n, la crearea B,ncii An0liei3 Dar An0lia n-a av"t +n aceste domenii monoFF pol"l precocit,*ii3 Cel p"*in din &FAG, Casa di ;an

4ior0io a av"t bi"lieti care, +ncep+nd din &G>G, s+nt pl,ri$ile +n moned, de a"r sa" de ar0int, d"p, nat"ra depo)it"l"i care le 0arantea),@ la Vene*ia, +nc, din secol"l al XV-lea, $,ncile dl scritta Jde +nscrisK avea" $iletele lor, care se p"tea" sc5im$a /i era" ram$"rsate3 Dar no"tatea pe care o repre)int, Banca An0liei este 1apt"l c, ea a ad,"0at la 1"nc*iile $,ncilor de depo)it /i virament 1"nc*ia "nei adev,rate $,nci de emisie con/tient or0ani)at,, capa$il, s, o1ere "n credit lar0 +n $ilete, a c,ror valoare 0lo$al, de 1apt dep,/e/te c" m"lt depo)itele sale reale3 F,c+nd aceasta, sp"ne Lab, ea a 1,c"t cel mai mare $ine comer*"l"i /i ;tat"l"i, pentr" c, a Dsporit cantitatea de moned,E&>A3 C+t prive/te alte mi6loace de plata, +n a1ar, de moneda scriptic,, vom reveni as"pra lor@ ele apar c5iar de la +ncep"t"rile meseriei de $anc5er. "n cont compensea), "n alt cont, d"p, c"m disp"ne client"l@ e7ist, c5iar ceea ce noi am n"mi cont"ri desc5ise, doar s, vrea $anc5er"l3 A/adar, +nc, din pra0"l acestei c,r*i, acest 1el de moned, e7ist,3

Monede 7i credit
Desi0"r, nici $iletele /i nici 5+rtiile n" a" +nc, "n p"$lic lar03 Re1le7ia l"i David H"me este de re*in"t, +n Fran*a, c5iar d"p, 1ondarea tardiv, a B,ncii Fran*ei J&A>&K, $iletele emise de ea n" interesea), dec+t pe c+*iva ne0"stori /i $anc5eri pari)ieni, aproape pe nimeni +n provincie3 F,r, +ndoial,, vinovat, de acest l"cr" este amintirea amar,, care se p,strea), +nc, proasp,t,, a 1aliment"l"i l"i Lab3 C" toate acestea, 5+rtia /i credit"l, c+nd s"$ o 1orm,, c+nd s"$ alta, se asocia), mere" c" circ"la*ia monetar,, se contopesc +n c"rent"l ei3 : scrisoare de sc5im$ andosat, Jadic, cedat, de posesor"l ei +n temei"l "nei men*i"ni /i a "nei semnat"ri, n" pe dos, pe dosul 5+rtiei pe care este +ntocmit,, ci pe recto, pe 1a*,, invers de c"m 1acem ioi ast,)i c" cec"rileK, circ"l, din acel moment CFG

ca o ade rat moned. ;e v+nd c5iar titl"ri de datorie p"$lic,, acolo "nde le +nt+lnim, la Vene*ia, la Floren*a, la 4enova, la Neapole, la Amsterdam, la Londra3 La 1el, +n Fran*a, titl"rile de +mpr"m"t ale %rim,riei :ra/"l"i %aris, lSHotel de Viile de %aris, create +n &FCC /i care a" c"nosc"t n"meroase vicisit"dini3 Coneta$il"l de -ontmo-rencL c"mp,r,, la & noiem$rie &FFF, o proprietate Jsenioria de -ari0nLK pe care o pl,te/te +n rente titl"ri Hotel de Viile&>'3 Filip al !!-lea /i s"ccesorii l"i se ac5it, 1a*, de oamenii de a1aceri en Iuros, +n rente de stat, socotite la valoarea nominal,3 %l,ti*i +n 1el"l acesta, oamenii de a1aceri, la r+nd"t lor, ac5it, +n aceea/i Dmoned,E datoriile 1a*, de ter*i, trec+nd pe seama altora risc"rile /i nea6"ns"rile meseriei lor3 +n ceea ce +i prive/te, opera*ia +nsemna trecerea "nor datorii pe termen sc"rt J+mpr"m"t"rile lor acordate re0el"i, los asientos' la datorii perpet"e sa" via0ere, consolidate3 Dar particip,rile la asientos se cedea), /i ele, se mo/tenesc, se distri$"ie@ ele s+nt pe pia*,, oric+t de discret s-ar mani1esta l"cr"l acesta&&>3 ot aici s+nt, la vremea lor, Dac*i"nileE B"rsei din Amsterdam3 ot aici s+nt, la nes1+r/it, rentele nen"m,rate pe care $anii ora/elor le creea), as"pra o0oarelor,, viilor sa" caselor *,ranilor +n toate *,rile :ccident"l"i, spectacol "ria/ pe care +l p"tem s"rprinde ori de c+te ori o$serva*ia este c+t de c+t e7act,3 ;e v+nd c5iar cedole, *id"le, simple +nscris"ri, pe care caricatori din ;icilia, ma0a)iile de 0r+", le da" proprietarilor care +/i depo)itea), acolo 0r+nele, /i, pe deas"pra, circ"l, 1alse cedole c" complicitatea ma0a)ionerilor /i a +naltelor a"torit,*i&&&3 Un "ltim detali". la Neapole, vicere0ele emite tratte, a"tori)a*ii de e7port pentr" cereale, c5iar pentr" le0"me@ el emite prea m"lte /i c"mp,rarea lor s"$ c"rs"l nominal, pentr" a-/i pl,ti ast1el vama c" ra$at, devine "n 6oc o$i/n"it pentr" ne0"storii vene*ieni3 3 ,&&C3 +n toate aceste dant"ri /i contradan*"ri, tre$"ie s, ne +nc5ip"im a mas, enorm, de alte 5+rtii, c" n"me m"lte /i de tot 1el"l3 De 1iecare dat, c+nd apare o pan, de

moned, metalica, tot"l se p"ne +n mi/care, 5+rtii alear0, +ntr-acolo +n 1"0a mare sa" se inventea),3 La %aris, Deste "n l"cr" vrednic de $,0at +n seam, c, +n timp"l anilor &GB(, &GBA, &GB', $anii era" at+t de rari +n comer* +nc+t, spre a 1ace o plata, n" se da dec+t "n s1ert +n $ani pe/in /i trei s1ert"ri +n $ilete sa" scrisori de sc5im$, c" isc,lit"ri +n al$, servind de andosare /i n" de ordin3 Ast1el, ne0"storii, mi6locitorii /i $anc5erii +/i 1,c"ser, "n o$icei +ntre ei s, se pl,teasc, "nii pe al*ii +n acest 1elE&&H3 Acest te7t ar cere comentarii Jca, de pild,, +n ceea ce prive/te semn,t"rile +n al$K, dar interes"l doc"ment"l"i este alt"l@ lipsind $anii 05ea*, se rec"r0e la credit. el se improvi)ea),3 Pi, +n 1ond, acesta este /i s1at"l pe care +l d, Qilliam %ettL +n $i)ara sa l"crare Zuantulum,cumque concernin" mone0 J&GACK, +ntr-o trad"cere li$er, DCel mai p"*in l"cr" ce se poate sp"ne c" privire la moned,E, +n care 1olose/te metoda +ntre$,rilor /i r,sp"ns"rilor. <ntre$area CG, +$at remed0 is t$ere if Te $a e too little mone0L R,sp"ns. +e must erect a Ban#. . . re$"ie sa cre,m o $anc,, o ma/in, de 1a$ricat credit, de m,rit valoarea monedei e7istente3 +ntr"c+t L"dovic al XlV-!ea, +nc"rcat +n r,)$oaie contin"e, n" re"/e/te s, cree)e o $anc,, el tre$"ie s, tr,iasc, c" a6"tor"l 1inanciarilor, traitants et partisans" Ja celor care, pe $a)a "n"i trite, se +ns,rcina" c" acoperirea $anilor p"$lici 2 traitantC sa" a celor care +ntemeia" o societate, sa" o Dpartid,E pentr" +ncasarea impo)itelor 2 partisans N3t3K care +i avansea),, prin scrisori de sc5im$, enormele c5elt"ieli cer"te de armatele sale +n a1ara 0rani*elor, +n 1apt, ace/ti creditori avansea), $anii lor /i $anii dep"/i +n depo)it la ei de c,tre ter*e persoane3 Este mai apoi trea$a lor s,-/i redo$+ndeasc, $anii e+in venit"rile re0ale3 C+t despre re0e, c"m ar 1i p"t"t el ac*iona +n alt 1el, at+ta timp c+t re0at"l era sleit de metale pre*ioase8 C,ci, s, o$serv,m acest l"cr", tot $an"l 0re", +ncet la trea$, c+nd e s,-/i +ndeplineasc, sarcinile sa" a$sent J+n /oma6K, tot el tre$"ie +mpins +nainte sa" +nloc"it c" ce se poate3 Un st"di" rel"at, CFA

Karc, necesar, s-a improvi)at +n 0ol"rile /i c" pri1 e6"l penelor de $ani s"n,tori, d+nd na/tere la re1le7i"ni, la ipote)e as"pra nat"rii +ns,/i a acestora3

Despre ce este vor$a8 Foarte repede c5iar despre 1a$ricarea arti1icial, a monedei, despre "n ersat2 de moned,, sa", dac, vre*i, de o moned, manevrat,, Dmanevra$il,E3 o*i ace/ti promotori de $,nci, /i p+n, la "rm, sco*ian"l Io5n Lab, +/i da" +ncet"l c" +ncet"l seama de Dposi$ilit,*ile economice ale acestei descoperiri, +n temei"l c,reia moneda 2 /i capital"l +n sens"l monetar al c"v+nt"l"i 2 s+nt s"scepti$ile s, 1ie 1a$ricate sa" create d"p, voieE&&B3 Avem a 1ace aici c" o descoperire sen)a*ional, Jcare +i taie pe alc5imi/ti9K, /i ce tenta*ie9 Pi c+t, l"min, ad"ce ea +n st"di"l nostr"3 Lene/, c" aprindere +nceat,, $an"l 0re" metalic a creat, +nc, din )orii vie*ii economice, meseria necesar, de $anc5er3 Banc5er"l este om"l care repar,, sa" +ncearc, s, repare, motor"l a1lat +n pan,3

1,l urmm pe 1c$umpeter: totul este moned, totul este credit

!at,-ne a6"n/i la "ltima, la cea mai di1icil, dintre controversele pe care le-a iscat pro$lema3 E7ist, c" adev,rat o deose$ire a$sol"t, +n ce prive/te nat"ra lor +ntre monedele metalice, monedele s"pleative /i instr"mentele de credit8 C, ele se deose$esc la +ncep"t este normal@ dar n" s-ar c"veni mai apoi s, le ad"cem "nele l+n0, altele, s, le socotim poate ca 1iind "n"l /i acela/i l"cr"8 Aceast, pro$lem,, care desc5ide "/a at+tor controverse, este /i pro$lema capitalism"l"i modern, care +/i des1,/oar, activitatea +n aceste domenii, "nde +/i 0,se/te /i "neltele, cap,t, +n c5iar proces"l de1inirii lor Dcon/tiin*a propriei sale e7isten*eE3 Bine+n*eles, este vor$a de o de)$atere pe care o desc5idem, 1,r, inten*ia de a o d"ce la cap,t pe +ndelete3 Vom reveni as"pra ei mai t+r)i"3 %+n, cel p"*in prin &(G>, to*i economi/tii s+nt aten*i la anali)a 1enomen"l"i monetar, s"rprins Xn primele l"i +n1,*i/,ri3 Apoi, pe tot parc"rs"l se-

col"l"i al XlX-lea /i mai t+r)i", p+n, la reinterpretarea l"i ?eLnes, ei a" tendin*a sa priveasc, moneda ca pe "n element ne"tr" al sc5im$"rilor economice sa", mai de0ra$,, s, vad, +n ea "n 1el de voal. a s1+/ia voal"l /i a o$serva ce se asc"nde s"$ el este "na din atit"dinile o$i/n"ite ale anali)ei economice DrealeE@ tendin*a n" este s, ve)i moneda c" 6oc"rile ei proprii, ci realit,*ile s"$iacente. sc5im$"ri de $"n"ri, de servicii, 1l"7 al c5elt"ielilor /i al venit"rilor333 +ntr-o prima 1a),, s, adopt,m oarec"m 1el"l vec5i JDnominalistEK de a vedea l"cr"rile, cel dinainte de &(G>@ s, r,m+nem deli$erat la o optic, mercantilist, vec5e de mai m"lte secole3 Aceast, optic, acord, o aten*ie e7cl"siv, monedei, privit, ca $o0,*ie +n sine, ca "n 1l"vi" a c,r"i 1or*,, ea sin0"r,, declan/ea),, des,v+r/e/te sc5im$"rile, a c,r"i mas, le 0r,$e/te sa" le +ncetine/te3 -oneda, sa" mai de0ra$, stoc"l monetar, este +n acela/i timp mas, /i mi/care3 Fie c, masa cre/te, 1ie ca mi/carea de ansam$l" se accelerea),, se o$*ine apro7imativ acela/i re)"ltat. tot"l tinde ( la $ausse Jpre*"rile, mai +ncet salariile@ vol"m"l tran)ac*iilorK, +n ca)"l invers, tot"l d, +napoi, c"noa/te o sc,dere3 At"nci, +n aceste condi*ii, 1ie c, se operea), "n sc5im$ direct de m,r1"ri JtrocK, 1ie c, o moned, s"pleativ, permite +nc5eierea "n"i acord 1,r, rec"rs monetar propri"-)is, 1ie c, credit"l "/"rea), o tran)ac*ie, ar tre$"i s, conc5idem c, a av"t loc realmente o sporire a masei +n mi/care3 %e sc"rt, c, toate "neltele pe care le 1olose/te capitalism"l intr, +n 1el"l acesta +n 6oc"l monetar, c, ele s+nt pse"do-monede, sa" c5iar adev,rate monede3 Urmea), o reconciliere 0eneral,, ale c,rei prime +nv,*,minte ni le-a o1erit Cantillon3 Dar dac, se poate a1irma ca tot"l este moned,, se poate pretinde, invers, /i tot at+t de $ine, c, tot"l este credit, adic, 1,0,d"ial,, realitate la scaden*,3 C5iar acest l"dovic de a"r +mi este dat ca o 1,0,d"ial,, ca "n cec Jse /tie c, adev,ratele cec"ri, trate as"pra "n"i cont partic"lar, n" devin practic, c"rent, +n An0lia dec+t spre mi6loc"l secol"l"i al XV!!!-leaK@ el este "n cec c" acoperire CG>

+n ansam$l"l de $"n"ri /i servicii tan0i$ile la +ndem+na mea /i dintre care, +n cele din "rma, e" ale0, m+ine sa" mai t+r)i"3 N"mai +n acel moment, aceasta pies,, +n cadr"l me" de via*,, +/i va 1i +mplinit destin"l3 C"m sp"ne ;c5"mpeter. D-oneda, la r+nd"l ei, n" este nimic altceva dec+t "n instr"ment de credit, "n titl" care d, acces la "nicele mi6loace de plat, de1initiv,, /i an"me $"n"rile de cons"m3 Ast,)i J&'FBK, aceast, teorie, care este +n stare 1ire/te s, +m$race 1orme n"meroase /i care cere ela$or,ri m"ltiple, este, se poate sp"ne, pe cale de a +nvin0eE&&F3 +n 1ond, dosar"l poate 1i pledat mai +nt+i +ntr-"n sens, apoi +n cel,lalt3 F,r, /iretlic"ri, c" e0al, +ndrept,*ire3

Moned 7i credit snt un limbaI

Ca /i navi0a*ia de c"rs, l"n0,, sa" ca /i tipar"l, moneda /i credit"l s+nt te5nici, te5nici care se reprod"c, se perpet"ea), de la sine3 Ele s+nt "n sin0"r /i acela/i lim$a6, pe care orice societate +l vor$e/te +n 1el"l sa", pe care orice individ este o$li0at s, +l +nve*e3 El poate s, n" /tie s, scrie /i s, citeasc,,V n"mai c"lt"ra s"perioar, st, s"$ semn"l scris"l"i3 Dar dac, n-ar /ti s, n"mere, n-ar p"tea s"pravie*"i3 Via*a cea de toate )ilele 1recventea), +nv,*,m+nt"l o$li0atori" al ci1rei. voca$"lar"l pasiv"l"i /i activ"l"i, al troc"l"i, al pre*"rilor, al pie*ii, al monedelor oscilante acoper, /i repre)int, o constr+n0ere pentr" orice societate c+t de c+t evol"at,3 Aceste te5nici devin mo/teniri care, +n mod o$li0atori", se transmit pe calea e7empl"l"i /i e7perien*ei3 Ele determin, via*a oamenilor )i de )i, de-a l"n0"l vie*ii 0enera*iilor, de-a l"n0"l secolelor3 Ele 1ormea), "n Dmedi" +ncon6"r,torE al istoriei oamenilor v,)"t, la scara l"mii3 A/a c,, de +ndat, ce o societate devine prea n"meroas,, de +ndat, ce ea se +mpov,rea), c" ora/e preten*ioase, c" sc5im$"ri +n cre/tere, pentr" ca s, poat, re)olva pro$lemele care apar, lim-T& $a6"l se complic,3 E tot"na c" a sp"ne c, aceste

te5nici invadatoare ac*ionea), mai +nainte de toate as"pra lor, se nasc din ele +nsele, se trans1orma datorit, propriei lor mi/c,ri3 Dac, scrisoarea de sc5im$, c"nosc"t, de m"lt, vreme +n !slam"l $ir"itor al secolelor !X2X, apare +n :ccident +n secol"l al Xll-lea, acest l"cr" se +nt+mpl, pentr" c, at"nci era nevoie ca $anii s, 1ie transporta*i la distan*e "ria/e, de-a l"n0"l +ntre0ii -editerane /i din ora/ele italiene +n t+r0"rile din C5ampa0ne3 Dac, $ilet"l o$li0atori", andosarea, $"rsele, $,ncile, scont"l apar d"p, aceea "n"l d"p, alt"l, acest l"cr" se +nt+mpl, pentr" c, sistem"l t+r0"l"i, c" scaden*ele sale spa*iate la date 1i7e, n" avea nici s"ple*ea, nici 1recven*a necesare "nei economii care se accelerea),3 Dar aceasta presi"ne economic, este c" m"lt mai t+r)ie +n est"l E"ropei3 %e la &(AB, +n moment"l +n care marsilie)ii +ncearc, s, porneasc, comer*"l lor +n Crimeea, "n"l din ei constat, de isu: DAr0int"l-moned, lipse/te c" tot"l la C5erson /i +n Crimeea /i n" ve)i pe acolo dec+t $ani de aram, /i de 5+rtie 1,r, circ"la*ie, din lips, de mi6loace de scontE3 Acest l"cr" se +nt+mpl, pentr" c, R"sia a$ia a oc"pat Crimeea /i a$ia a o$*in"t de la t"rci desc5iderea str+mtorilor3 Pi vor trece +nc, m"l*i ani +nainte ca 0r+"l din Ucraina s, se e7porte re0"lat prin -area Nea0r,3 %+n, at"nci cine s, se 0+ndeasc, s, or0ani)e)e scont"l la C5erson8 e5nicile $an"l"i, ca toate te5nicile, r,sp"nd deci "nei cereri e7prese, insistente, +ndel"n0 repetate3 C" c+t o *ar, este economic mai de)voltat,, c" at+t mai m"lt +/i l,r0e/te ea 0ama "neltelor monetare /i a instr"mentelor de credit3 !n 1apt, +n cadr"l "nit,*ii monetare interna*ionale, societ,*ile a" 1iecare "n loc al lor, "nele privile0iate, altele trase la remorc,, altele penali)ate 0re"3 Ban"l este "nitatea, dar este /i nedreptatea l"mii3 De aceast, parta6are /i de consecin*ele pe care, la r+nd"-i, le atra0e d"p, sine Jc,ci $an"l alear0, +n a6"tor"l te5nicilor $an"l"iK, oamenii n" s+nt at+t de incon/tien*i pe c+t s-ar p"tea crede3 Un eseist JVan :"der -e"lenK remarc, +n &((A c, citind pe CGC

a"torii timp"l"i Dai )ice c, e7ista na*i"ni care, odat, c" timp"l, tre$"ie s, devin, e7trem de p"ternice /i altele c" tot"l s,raceE&&G3 !ar "n secol mai devreme, +n &GC>, ;cipion de 4ramont scria. DBan"l, sp"nea" cei /apte +n*elep*i ai 4reciei, este s+n0ele /i s"1let"l oamenilor /i cel care n"-& are deloc "m$l, mort printre cei viiE&&(3

Li!

Capitolul ,III )RA E&E

:ra/ele s+nt oa ni/te trans1ormatori electrici. ele ridic, tensi"nile, 0r,$esc sc5im$"rile, a0it, la nes1+r/it via*a oamenilor3 Ele s-a" n,c"t din cea mas vec5e, din cea mai revol"*ionar, divi)i"ne a m"ncii. o0oare pe de o parte, activit,*i n"mite "r$ane, pe de alta3 D:po)i*ia dintre ora/ /i sat +ncepe c" trecerea de la $ar$arie la civili)a*ie, de la re0im"l tri$"rilor la ;tat, de la localitate la na*i"ne, /i se re0,se/te +n toat, istoria civili)a*iei, c5iar p+n, +n )ilele noastre3E ?arl -ar7 a scris aceste r+nd"ri pe vremea c+nd era t+n,r&3 :ra/"l +nseamn, ce)"r,, r"pt"r,, "n destin al l"mii3 At"nci c+nd apare, p"rt,tor al scris"l"i, el desc5ide por*ile a ceea ce n"mim istoria. At"nci c+nd el rena/te +n E"ropa, odat, c" secol"l al X!lea, +ncepe /i ascensi"nea m,r"nt"l"i continent3 De +ndat, ce +n1lore/te +n !talia, avem Rena/terea3 Pi a 1ost a/a, +ncep+nd de la cet,*i, de la WXoWeis-"rile 4reciei clasice, de la medinele c"ceririlor m"s"lmane, /i p+n, +n )ilele noastre3 oate marile momente de cre/tere se e7prim, printr-o e7plo)ie "r$an,3 C+t prive/te +ntre$area dac, ora/ele s+nt ca")a, ori0inea cre/terii, ea este tot at+t de in"til, ca /i +ntre$area dac, de cre/terea economiei din secol"l al XV!!!-lea sa" de Revol"*ia ind"strial, este responsa$il capitalism"l3 DReciprocitatea perspectivelorE, dra0, l"i 4eor0es 4"rvitc5, ac*ionea), aici din plin3 :ra/"l creea), e7*pansi"nea tot at+ta c+t CS

+l creea), e7pansi"nea pe el3 Dar ceea ce este si0"r este c,, c5iar at"nci c+nd n-o 1a$ric, +n +ntre0ime, el cond"ce 6oc"l +n 1olos"l l"i3 Pi c, acest 6oc se vede din el mai $ine dec+t din orice alt post de o$serva*ie3

:RAPUL <N ;!NE

:ri"nde s-ar a1la, "n ora/ implic, totdea"na "n an"mit n"m,r de realit,*i /i de procese, c" evidente re0"larit,*i3 N" e7ist, ora/ 1,r, o divi)i"ne o$li0atorie a m"ncii /i n" e7ist, divi)i"ne a m"ncii c+t de c+t de)voltat, 1,r, interven*ia "n"i ora/3 N" e7ist, ora/ 1,r, pia*, /i n" e7ist, pie*e re0ionale ] sa" na*ionale 1,r, ora/e3 ;e vor$e/te adesea despre rol"l ora/"l"i +n de)voltarea /i diversi1icarea cons"m"l"i, dar 1oame rar de 1apt"l, tot"/i e7trem de important, c, cel mai s,rac dintre or,/eni trece +n mod o$li0atori" prin aprovi)ionarea de pia*,, c,, +n 1ond, ora/"l 0enerali)ea), pia*a3 Dar tocmai de o parte /i de alta a liniei pie*ii 2 voi reveni as"pra acest"i l"cr" 2 se divid 1"ndamental societ,*ile /i economiile3 +n s1+r/it, n" e7ist, ora/e 1,r, p"tere, +n acela/i timp protectoare /i coercitiv,, oricare ar 1i 1orma acestei p"teri, oricare ar L 1i 0r"p"l care o +ncarnea),3 Pi dac, p"terea e7ista +n a1ara ora/"l"i, ea cap,t, +n perimetr"l l"i o dimensi"ne s"plimentar,, "n c+mp de ac*i"ne de o alta nat"r,3 +n s1+r/it, n" e7ist, desc5idere spre l"me, n" e7ist, sc5im$"ri la distan*, 1,r, ora/3 +n acest sens am p"t"t scrie +n "rm, c" )ece aniC, /i +mi men*in /i ast,)i p,rerea, +n ci"da criticii ele0ante a l"i %5ilip A$ramsH, c, D"n ora/ este +ntotdea"na "n ora/E, ori"nde ar 1i el sit"at, +n timp ca /i +n spa*i"3 Ceea ce n" vrea deloc s, sp"n, ca toate ora/ele se aseam,n,3 Dar, dincolo de "nele tr,s,t"ri 1oarte diverse, ori0inale, toate ora/ele vor$esc o$li0atori" "n acdla/i lim$a6 fundamental: dialo0"l ne+ntrer"pt c" )ona r"ral,, prim, necesitate a vie*ii de toate )ilele@ aprovi)ionarea c" oameni tot at+t de indispensa$il, ca apa pentr" roata morii@ reticen*a lor, voin*a lor de a se distin0e de rest"l l"mii@ a/e)area lor o$li0atorie +n centr"l re*elei de le0,t"ri mai m"lt sa" mai p"*in +ndep,rtate@ artic"larea lor +n raport de )ona s"$"r$an, /i +n raport de alte ora/e3 C,ci niciodat, "n ora/ n" se +n1,*i/ea), dec+t +nso*it de alte ora/e3 Unele st,p+ne, celelalte sl"6nice sa" c5iar sclave, ele se *in "nele de altele, CGG

ele 1ormea), o ierar5ie, +n E"ropa ca /i +n C5ina, ca /i +n alte p,r*i3

8e la "reutatea minim la "reutatea "lobal a ora7elor

Concentrare neo$i/n"it, de oameni, case apropiate, adesea lipite, )id l+n0a )id, ora/"l repre)int, "n ca) anormal de pop"lare3 N" pentr" c, el este totdea"na plin de omenire sa" o Dmare )$"ci"mat, de oameniE, c"m sp"nea !$n B,t"ta admir+nd ora/"l Cairo, c" cei &C >>> de saca0ii ai l"i /i c" miile de c,mile pe care st,p+nii le +nc5iria), celor ce a" nevoie de serviciile lor JBK3 E7ist, ora/e a$ia n,sc"te /i s+nt t+r0"/oare care le +ntrec Jprin n"m,r"l loc"itorilor@ $"n,oar, "ria/ele sate ale R"siei de ieri /i de ast,)i@ $"n,oar, ora/ele r"rale din Me22o, "ior'no italian /i din s"d"l andall"), isa" constela*iile de c,t"ne risipite din Iava, Dins"l, de sate, p+n, +n )ilele noastreE3 Dar aceste sate "m1late, c5iar at"nci c+nd se *in lan*, "n"l dintr-alt"l, n" s+nt neap,rat menite s, devin, ora/e3 C,ci n" n"mai despre n"m,r este vor$a3 :ra/"l n" e7ist, ca atare dec+t 1a*, c" o via*, in1erioar, vie*ii l"i, /i re0"la n" are e7cep*ii@ nici "n privile0i" n" o poate +nloc"i3 N" e7ist, ora/, n" e7ist, or,/el care s, n" ai$, satele l"i, 1+/ia l"i de via*, r"ral, ane7,, care s, n" imp"n, Dplai"l"iE s," +nlesnirile ipie*ii, 1olosirea pr,v,liilor l"i, a 0re"t,*ilor /i mas"rilor l"i, a c,m,tarilor l"i, a oamenilor l"i de le0e /i c5iar a distrac*iilor l"i3 %entr" a fi, el tre$"ie s, domine "n imperi", oric+t de m,r"nt ar 1i acesta3 La +ncep"t"l secol"l"i al XV!!!-lea, Var)L, act"almente +n 6Nievre, n"m,r, a$ia C >>> de loc"itori3 Dar este realmente "n ora/, c" $"r05e)ia l"i. +n el tr,iesc at+*ia oameni ai le0ii, +nc+t te +ntre$i c" ce se oc"p, ei, c5iar +n mi6loc"l "nei pop"la*ii *,r,ne/ti anal1a$ete /i care este nevoit,, evident, sa rec"r0, la pana alt"ia3 Dar ace/ti oameni ai le0ii s+nt /i proprietari@ al*i $"r05e)i s+nt 1ierari, X( t,$,cari, ne0"stori de lemne, ace/tia din "rm, c+-

teodat, interesa*i +n monstr"oasa aprovi)ionare a %aris"l"i, av+nd lot"ri de t,iere p+n, departe +n Barrois J FK 1avori)a*i de tra1ic"l a buc$es perdues", de 1apt"l c, $"/tenii, slo$o)i*i pe 1ir"l aipe+, se transport, sin0"ri3 Avem aici "n ca) tipic de ora/ mic din :ccident, pe care +l +nt+lnim +n mii de e7emplare3 %entr" ca l"cr"rile s, 1ie limpe)i ar tre$"i s, disp"nem de o limit, in1erioar, evident,, indisc"ta$il,, care s, sta$ileasc, "n nivel de la care +ncepe via*a "r$an,3 As"ipra acest"i p"nct, nimeni n" este, n" poate 1i, de acord3 C" at+t mai m"lt c" c+t o asemenea limit, se sc5im$, odat, c" timp"l3 %entr" statistica 1rance),, "n ora/ este J+nc, /i ast,)iK o a0lomerare de cel p"*in C >>> de loc"itori, adic, e7act c+t avea Var)L prin &(>>3 ;tatisticile en0le)e se opresc la ci1ra de F>>>3 A/adar, at"nci c+nd ni se sp"ne c, +n &A>& ora/ele repre)enta" CF la s"t, din pop"la*ia en0le), G, tre$"ie s, /tim O c,, dac, s-ar l"a ca $a), com"nit,*ile dep,/ind C >>> de loc"itori, procenta6"l ar a6"n0e la B>3 +n ceea ce +l prive/te /i 0+ndind"-se la secol"l al XVUea, Ric5ard 4ascon estimea), c, D/ase s"te de 1"m"ri Jadic,, +n mare, C>>>2CF>> de loc"itoriK ar 1i, 1,r, +ndoial,, o dest"l de $"n, limit, in1erioar,E(3 %entr" secol"l al XV!-lea cel p"*in, e" cred c, opinia l"i Ric5ard 4ascon sit"ea), limita m"lt prea s"s Jpoate c, el se las, impresionat de relativa e7*pansi"ne a ora/elor care 0ravitea), +n 6"r"l LLon"l"iK3 +n orice ca), la s1+r/it"l ev"l"i medi", +n +ntrea0a 4ermanie era" recen)ate H>>> de localit,*i care primiser, drept"l de cetate3 Dar pop"la*ia lor medie este de B>> de indivi)iA3 Ni-vel"l-limit, o$i/n"it al vie*ii "r$ane se sit"ea),, deci, pentr" Fran*a /i ne+ndoielnic pentr" +ntre0 :ccident"l Je7cep*iile con1irm, re0"laK, c" m"lt s"$ m,rimea localit,*ii Var)L3 Ast1el +n C5ampa0ne, Arcis-s"r-A"$e, "nde +/i a" sedi"l o c,mar, de sare /i "n ar5idiaconat, a"tori)at de Francisc ! +n &FBG s, se +ncon6oare c" metere)e, n" avea +nc,, la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!!-lea, dec+t CCA de 1"m"ri, Jadic, '>> loc"itoriK@ C5ao"rce, care posed, "n spital /i "n cole0i", n"m,r, +n &(C> CC( CGA

de 1"m"ri@ EroL, CGF@ Vende"vre-s"r-Barse, H&G@ %ont-s"r-;eine, &AA3 3 L. !storia "r$an, tre$"ie s,-/i e7tind, anc5eta p+n, la aceste limite co$or+te, c,ci ora/ele mici, a/a c"m remarca :sbald ;*pen0ler,&> D+nvin0E p+n, la "rm, spa*iile r"rale din apropiere, ie p,tr"nd de Dcon/tiin*, citadin,E, +n timp ce ele +nsele s+nt devorate, s"p"se de c,tre a0lomera*iile mai pop"late /i mai active dec+t ele3 Aceste ora/e s+nt prinse ast1el +n sisteme "r$ane, care se rotesc de re0"l, +n 6"r"l "n"i ora/-soare3 Ar 1i +ns, 0re/it s, socotim n"mai ora/ele soare. Vene*ia sa" Floren*a, sa" Niirn$er0, sa" LLon, sa" Amsterdam, sa" Londra, sa" Del5i, sa" NanOin, sa" :saOa 3 33 %ret"tindeni ora/ele 1ormea), ierar5ii@ n"mai vr1"l piramidei, orict de important ar 1i el, n" +nseamn, tot"l3 +n C5ina, ierar5iile "r$ane se e7prim, limpede +n partic"la ad,"0at, la n"melle ora/"l"i (fu, ora/ de cate0oria +nt+i@ tc$eu, de a do"a@ $ien, de a treiaK, 1,r, a mai socoti, la "n nivel /i mai co$ort, ona/ele elementare, constr"ite +n provinciile s,race, din ca")a Dtre$"in*ei de a *ine +n 1r+" popoarele ipe 6"m,tate s,l$atice care poart, +n sil, 6"0"l a"torit,*iiE&&3 Dar l"cr"l pe care +l sesi),m cel mai prost, +n C5ina ca /i +n rest"l E7trem"l"i :rient, este tocmai acest nivellimit, al ora/elor elementare la p"nct"l de contact c" a"reola satelor3 -edic"l 0erman, care traversea), +n &G'> "n mic ora/ pe dr"m"l spre Nedo J oOioK, n"m,r, F>> de case, Jadic, C>>> de loc"itori cel p"*inK, incl"siv peri1eriile&C, acest din "rma detali" dovedind el sin0"r c, este vor$a +ntr-adev,r de "n ora/3 Dar asemenea o$serva*ii s+nt rare3 !mtportant, tot"/i, ar 1i s, p"tem eval"a +ntrea0a mas, a sistemelor "r$ane, 0re"tatea lor 0lo$al,, s, co$or+m, prin "rmare, tot la limita lor in1erioar,, la artic"la*ia dintre ora/e /i sate3 -ai m"lt dec+t ci1rele de caracter partic"lar, ne-ar tre$"i aceste ci1re de ansam$l". am p"tea p"ne pe "n tal0er al $alan*ei toace ora/ele /i, pe cel,lalt, toat, pop"la*ia imperi"l"i, na*i"nii sa" re0i"nii economice@ d"p, care am6p"tea calc"la raport"l dintre o 0re"-X' tate /i cealalt,, ceea ce repre)int, "n mod dest"l

de si0"r de a m,s"ra capacitatea "nor an"mite str"ct"ri economice /i sociale ale "nit,*ii s"p"se o$serva*iei3 ;a", cel p"*in, ar 1i "n mod dest"l de si0"r, dac, asemenea procenta6e ar p"tea 1i sta$ilite "/or @ /i ar 1i satis1,c,toare3 Cele pe care le avansea), cartea l"i Iose1 ?"lisc5er&H par ast1el preaSridicate, prea optimiste, comparate c" estim,rile act"ale3 ;, n" mai vor$im de a1irma*ia l"i Cantillon. D;e pres"p"ne +n 0eneral, scrie el, c, 6"m,tate din loc"itorii "n"i stat tr,iesc /i loc"iesc +n ora/e, cealalt, 6"m,tate la *ar,E &B 3 %entr" Fran*a de pe timp"l l"i Cantillon, calc"l"l recent al l"i -arcelT Rein5ardt a6"n0e la ci1ra de n"mai &G la s"t, pop"la*ia citadin,3 +n Jpl"s, tot"l depinde de nivel"l l"at drept $a),3 Daca s"$ n"mele de ora/ s+nt recen- e )ate a0lomer,rile 3c" peste B>> de loc"itori, An0lia este "r$an, +n propor*ie de &> la s"t, +n &F>> /i de CF la s"t, +n &(>>3 Dar dac, nivel"l este sta$ilit la F>>> ci1rele scad la &H la s"t, +n &(>>@ &G la s"t, +n &(F>@ CF la s"t, +n &A>&3 Este deci limpede c, +nainte de a p"tea 1ace o compara*ie vala$ili , +ntre 0radele de "r$ani)are ale diverselor re0i"ni din E"ropa, ar tre$"i re1,c"te toate calc"lele, pornind de la "n acela/i criteri"3 %entr" moment, p"tem cel m"lt s, reper,m c+teva nivele +n mod deose$it ridicate sa" sc,)"te3 +n 6os, ci1rele cele mai modeste din E"ropa privesc R"sia JC,F la s"t, +n &GH>@ H la s"t, +n &(CB@ B la s"t, +n &('G@ &H la s"t, +n &A'(K &F3 Nivel"l de &> la s"t, din 4ermania la &F>> n" ar 1i deci ne+nsemnat, comparat c" ci1rele r"se/ti3 +nc, +n &(>> acesta este nivel"l Americii en0le)e, +n care Boston"l are (>>> de loc"itori, Filadel1+a B>>>, Nebport CG>>, C5arlestobn &&>>, Neb NorO"l H'>>3 Pi tot"/i, +nc, din &GBC, la Neb NorO, pe at"nci Nie"be Amsterdam, c,r,mida olande), Dmodern,E +nloc"ise lemn"l +n constr"c*ia caselor, semn evident de +m$o0,*ire3 Cine ar p"tea s, ne0e caracter"l "r$an al acestor centre +nc, mediocre8 Ele repre)int,, +n &G'>, tensi"nea "r$an, pe care o +n0,d"ie o pop"la*ie 0lo$al, c" ceva mai m"lt &(>

de C>> >>> de persoane, risipite +ntr-"n spa*i" vast, +n total ' la s"t, din aceast, po*p"la*ie3 %e la &(F>, pop"la*ia +nc, de at"nci dens, a Iaponiei JCG milioane de loc"itoriK, ar 1i "r$an, +n propor*ie de CC la s"t,3&G +n s"s, dep,/irea nivel"l"i de F> la s"t, este mai m"lt dec+t pro$a$il, pentr" :landa J&B> &A> de citadini, +n &F&F, la o po*p"la*ie 0lo$al, de C(B A&>, adic, F& la s"t,@ F' la s"t, +n &GC(@ GF la s"t, +n &('FK3 D"p, recens,m+nt"l din &('F, c5iar provincia :veri6ssel, +n mod si0"r n" dintre cele mai avansate, atin0ea BF,G la s"t,3&( %entr" a interpreta 0ama acestor ci1re, ar r,m+ne s, a1l,m +n ce moment Jpoate spre &> la s"t,8K atin0e "r$ani)area "nei pop"la*ii "n prim nivel de e1icien*,3 ;, n" 1i e7istat apoi "n alt pra0 semni1icativ, +n 6"r"l l"i F> la s"t,, B> la s"t, sa" /i mai p"*in8 +n 1ond, pra0"ri de 1el"l celor de1inite de Qa0emann, dincolo de care tot"l ar tinde s, se trans1orme de la sine8

< di i2iune a muncii care trebuie rediscutat mereu

La ori0inea /i de-a l"n0"l vie*ii ora/elor, +n E"ropa ca /i ai"rea, pro$lema esen*ial, r,m+ne aceea/i. este vor$a de o divi)i"ne a m"ncii +ntre )onele r"rale /i centrele "r$ane, niciodat, per1ect de1init,, care tre$"ie rep"s, +n disc"*ie mere"3 +n principi", de partea ora/"l"i trec ne0"storii, 1"nc*iile de cond"cere politic,, reli0ioas, /i economic,, activit,*ile arti)anale3 Dar n"mai +n principi", c,ci parta6"l este tot timp"l rep"s +n disc"*ie, +ntr-"n sens sa" +n alt"l3 +ntr-adev,r, s, n" credem c, acest soi de lupta de clas se re)olv, ipso facto +n 1avoarea ora/"l"i, care este, dintre cei doi, partener"l cel mai Jp"ternic3 Pi nici s, n" socotim c, sat"l, a/a c"m se sp"ne de o$icei, a precedat +n timp, +n mod necesar, ora/"l3 Desi0"r, ca)"l 1recvent este cel +n care Dmedi"l r"ral, prin pro0res"l prod"c*iei, +n0,d"ie apari*ia ora/"l"iE&A, dar acesta n" e

+ntotdea"na "n prod"s sec"ndar3 +ntr-o carte 1ermec,toare&', Iane Iaco$s s"s*ine c, ora/"l apare, +n cel mai *prost ca), +n acela/i timp c" a/e)area r"ral,, dac, n" +naintea acesteia3 Ast1el, +nc, din mileni"l al Vl-lea +3e3n3, !eri5on"l /i Ciatal-H"L"O& JAsia mic,K s+nt ora/e, creatoare de )one r"rale c,rora ile-am p"tea )ice moderne,+n avans de timp3 Aceasta, 1,r, +ndoial,, +n m,s"ra +n care p,m+nt"l se +n1,*i/a pe at"nci ca "n spa*i" vid /i li$er, +n care o0oarele se p"tea" crea aproape ori"nde, +n E"ropa secolelor al Xl-lea /i al XH-lea aceast, sit"a*ie se p"tea repeta3 Pi mai atproape de noi, ea se +ntrevede limpede +n L"mea No", "nde E"ropa +/i reconstr"ie/te ora/ele, c" adev,rat para/"tate +n vid, /i "nde loc"itorii acestora creea),, 1ie sin0"ri, 1ie +mpre"n, c" indi0enii, )onele r"rale care le da" 5rana3 La B"enos Aires, ora/ re+n1iin*at +n &FA>, indi0enii s+nt ostili sa" a$sen*i Jceea ce este tot at+t de 0ravK, a/a +nc+t loc"itorii F s+nt sili*i 2 /i ei se pl+n0 de acest l"cr" 2 s,-/i c+/ti0e p+inea c" s"doarea 1r"n*ii3 +n 1ond, ei tre$"ie s,-/i cree)e )ona r"ral, pe m,s"ra nevoilor ora/"l"i3 Aproape "n acela/i proces descrie -orris BirO$ecO +n !llinois, pe la &A&A, +n le0,t"r, c" 0oana Damerican,E spre vest3 DAcolo "nde, e7plic, el, mai m"l*i coloni noi a" c"mp,rat de la 0"vern, +n apropiere "nii de al*ii, p,m+nt"n ca s, le de1ri/e)e, "n proprietar, care vede ip"*in mai departe nevoile *in"t"l"i /i pro0resele l"i +n viitor, +nc5ip"ind"-/i c, po)i*ia l"i e prielnic, pentr" a/e)area "n"i ora/ no", +/i +mparte teren"l Jteren"l concesi"nii l"iK +n lot"ri mici, desp,r*ite de str,)i c5i$)"it trasate /i le vinde ipe m,s"r, ce se ive/te prile6"l3 %e ele se constr"iesc loc"in*e3 -ai +nt+i vine "n ma0a)iner Ja/a se c5eam, "n ne0"stor care vinde tot 1el"l de l"cr"riK c" c+teva l,)i de mar1, /i desc5ide o pr,v,lie3 L+n0, el se +nal*, "n 5an, care devine re/edin*a "n"i doctor /i a "n"i om de le0e care 1ace o1ici"l de notar, a "n"i misit@ aici m,n+nc, ma0a)iner"l /i 1ac popas to*i c,l,torii3 %este p"*in timp vine "n 1ierar /i al*i meseria/i, pe m,s"r, ce se 1ace sim*it, tre$"in*a lor3 Un dasc,l care serve/te de ministrant C(C

pentr" toate sectele cre/tine este "n mem$r" de neap,rat, nevoie al com"nei care se na/te J3 3 3K Acolo "nde n" vedeai dec+t oameni +m$r,ca*i +n tpiei, ac"m se arat, la $iseric, +n 1r"moase 5ame al$astre@ 1emeile +m$r,cate +n stam$, /i c" p,l,rii de r6ai J333K <dat ora7ul pornit, c"lt"ra Jtre$"ie sa +n*ele0em a0ric"lt"raK se +ntinde repede +n +mpre6"rimile l"i /i devine tot mai 1el"rit,3 B"cate se a1l, din $el/"0E C> 3 N" alt1el sta" l"cr"rile +n ;i$eria, aceast, alt, L"me No",. +n &GFC, !rO"*O"l se na/te +naintea )onelor r"rale apropiate, care +l vor 5r,ni3 oate acestea vin de la sine3 _ona r"ral, /i ora/"l se s"p"n Dreciprocit,*ii perspectivelorE. e" te cree), t" m, cree)i@ e" te domin, t" m, domini@ e" te e7ploate), t" m, e7ploate)i /i a/a mai departe, d"p, ve/nicele re0"li ale coe7isten*ei3 N" datorit, acestei vecin,t,*i s+nt p"se +n valoare )onele r"rale din apropierea ora/elor 1p+n, /i +n C5ina8 +n &GBF, c+nd Berlin"l re+ncepe s, tr,iasc,, ^e$eime /at,u* s," sp"ne. D%ricina cea mai de seam, a pre*"l"i 1oarte sc,)"t al 0r+nelor ast,)i vine tocmai din aceea c, aproape toate ora/ele, a1ar, doar de c+teva, s+nt p"stiite /i n-a" nici o nevoie de 0r+"l de pe c+mp"ri, ci aco1per, nevoile p"*inilor loc"itori ai lor din p,m+nt"l pe care-& a"E3 Acest p,m+nt3 acest teritori" citadin, n" este o )on, r"ral, recreat, de ora/, odat, c" "ltimii ani ai r,)$oi"l"i de trei)eci de ani C&8 ;a", clepsidra se poate r,st"rna. ora/ele "r$ani)ea), )ona r"ral,, dar aceasta le r"rali)ea), pe ele3 De la Ds1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea, )ona r"ral,, scrie Ric5ard 4ascon, este 5,"l +n care se topesc capital"rile "r$aneE CC , dac, n-ar 1i s, l"am +n seam, dec+t $anii investi*i pentr" c"mp,rarea de p,m+nt"ri, pentr" crearea de domenii a0ricole sa" pentr" constr"irea /i +ntre*inerea nen"m,ratelor case de *ar, ale or,/enilor3 +n secol"l al XV!!-lea, Vene*ia las, altora pro1it"rile m,rii /i +/i revars, +ntrea0a av"*ie +n )ona ei r"ral,3 oate ora/ele l"mii c"nosc, +ntr-o $"n, )i, trans1er"ri de acest 0en, Londra ca /i LLon"l, rH -ilano oa /i Leip)i0, Al0er"l oa /i !stam$"l"l3

n 1apt, ora/de /i )oneIe r"rale n" se despart niciodat, ca apa de "lei. +n acela/i moment e7ist, /i separare /i apropiere, /i divi)i"ne /i re0r"pare3 C5iar +n *in"t"rile !slam"l"i, ora/"l n" e7cl"de sat"l, +n ci"da, r"pt"rii violente care +l desparte de acesta3 El de)volt, +n +mpre6"rimi 0r,din,rit"l@ "nele canale se prel"n0esc de-a l"n0"l str,)ilor "r$ane p+n, +n 0r,dinile din oa)ele apropiate3 Aceea/i sim$io), se +nt+lne/te +n C5ina, "nde o0oarele se +n0ra/, din 0"noaiele /i nec"r,*eniile ora/"l"i3 Dar la ce $"n s, demonstr,m ceea ce se +n*ele0e de la sine8 %+n, de c"r+nd, orice ora/ tre$"ia s,-/i ai$, 5rana c5iar la por*ile l"i3 Un istoric economist, c,r"ia calc"lele +i s+nt 1amiliare, estimea), c,, din secol"l al Xl-lea, pentr" ca s, tr,iasc,, "n centr" c" H>>> de loc"itori tre$"ia s, disp"n, de vreo )ece *arine, ocine *,r,ne/ti, adic,, +n mare3 de A,F OmC, Dav+nd +n vedere randament"l sla$ al a0ric"lt"riiE CH 3 Dac, ora/"l vrea s, n" trem"re de spaima 1oametei, clip, de clip,, el tre$"ie, +n 1apt, s, 1ie l"at +n c+rc, de c,tre )ona r"ral,@ marele comer* n"-& poate 5r,ni dec+t +n mod e7cep*ional3 Pi asta n"mai +n ca)"l "nor ora/e privile0iate, Floren*a, Br"0es, Vene*ia, Neapole, Roma 4enova, Bei6in0, !scan$"l, Deliii, -eoca 3 T3 De alt1el, p+n, +n secol"l al XV!!!-lea, c5iar marile ora/e p,strea), o seam, de activit,*i r"rale3 Ele ad,postesc p,stori, p+ndari, pl"0ari, pod0oreni Jc5iar %aris"lK@ ele posed, nuntru /i n afara )id"rilor o cent"r, de 0r,dini /i de live)i /i, mai departe, o0oare, c+teodat, +mp,r*ite +n trei sole, ca la FranO1"rt am -ain, Qorms, Ba-sel sa" -"nc5en3 +n ev"l medi", pocnet"l $ici" l"i se a"de la Ulm, A"0s$"r0 sa" N"Srn$er0 p+n, l+n0, Rat5a"s, iar porcii se cresc slo$o)i pe str,)i, care s+nt at+t de m"rdare /i mocirloase +nc+t tre$"ie s, le treci pe picioroan0e sa" s, 1aci pod de lemn de pe o parte pe alta3 +n a6"n de t+r0, la FranO1"rt, str,)ile principale se acoperea" +n )or mare c" paie sa" c" tala/ CB 3 Cine ar crede c, la Vene*ia, +nc, +n &(BG, mai era necesar s, se C(B

inter)ic, cre/terea porcilor D+n ora/ /i +n m+n,sririECF8 C+t prive/te nen"m,ratele or,/ele, a/e),ri mai m,r"nte, ele a$ia scot cap"l deas"pra vie*ii de *ar,. s-a vor$it c5iar despre Dora/e r"raleE3 +n ;"a$ia de Ios viticol,, Qeins$er0, Heil$ronn, ;t"tt0art, Esslin0en se +n0ri6esc ele +nsele de c,rat"l vin"l"i pe care-& prod"c spre D"n,reCG /i, dealt1el, vin"l +n sine este o ind"strie3 Iere) de la Frontera, +n apropiere de ;evilla, r,sp"nde la o anc5et, din &FAC c, Dora/"l n" are nimic altceva dec+t recoltele l"i de vin, de 0r+", de "ntdelemn, de carneE, ceea ce a6"n0e pentr" $"n,starea l"i /i pentr" a p"ne +n mi/care ne0o*"l, me/te/"0"rile C( 3 4i$raltar"l este s"rprins de corsarii al0erieni +n &FB>, pentr" c, ace/tia, +n c"rent c" o$icei"rile loc"l"i, a" ales vremea c"les"l"i de vie. to*i loc"itorii se a1l, +n a1ara )id"rilor, dormind noaptea pe loc, +n pod0orii CA3 %ret"tindrni +n E"ropa, ora/ele +/i ve05ea), c" o 0ri6, Jpi)ma/, o0oarele /i viile3 +n fiecare an, s"te /i s"te de ma0istrat"ri or,/ene/ti, c"m se +nt+mpl, la Rot5en$"r0 +n Bavaria sa" la Bar-le-D"c, patronea), desc5iderea solemn, a c"les"l"i de vii, Dc+nd 1oile de vi*, cap,t, c"loarea cea 0al$en, care veste/te copt"l poameiE3 di c5iar Floren*a, in"ndat, de mii de $"toaie, se pre1ace +n 1iecare toamn, +ntr-"n "ria/ t+r0 de vin no"3 Adesea, or,/enii acelor timp"ri n" s+nt or,/eni dec+t pe 6"m,tate3 La vremea c"les"l"i, meseria/i, oameni a/e)a*i +/i p,r,sesc meseriile /i casele din ora/ /i pleac, la m"nca c+mp"l"i3 A/a se +nt+mpl, +n Flandrele cele 5arnice /i s"prapop"late din secol"l al XV!-lea3 A/a +n An0lia, c5iar /i +n a6"n"l Revol"*iei ei ind"striale@ a/a la Floren*a, "nde +n secol"l al XV!-lea acea Arte at+t de important, a l+nii c"noa/te mai ales o activitate de iarn, C'3 +n 6"rnal"l l"i, me/ter"l d"l05er din Reims Iean %"ssot se arat, mai interesat de c"les"l viilor, de recolte, de calitatea vin"l"i, de pre*"l 0r+"l"i /i p+inii, dec+t de evenimentele vie*ii politice sa" me/te/"0,re/ti3 %e vremea r,)$oaielor reli0ioase din Fran*a, oamenii din Reims /i 1ipernaL n" s+nt +n

aceea/i ta$,r, /i +/i c"le0 viile, /i "n)i /i al*ii, s"$ pa), $"n,3 Dar, notea), d"l05er"l nostr", D5o*ii din EpernaL a" l"at c" ei t"rmele de porci ale ora/"l"i3 JReimsK 3 3 3/i le-a" m+nat +n n"mit"l EpernaL, mar*i, +n H> de martie &F'HE H> 3 N" este vor$a n"mai de +ntre$area cine va +nvin0e, Li0a sa" Bearne)"l3 Cine va p"ne la saram"r,, cine va m+nca carnea8 +n &((C, l"cr"rile n" s-a" sc5im$at deloc, 1iindc, "n tratat de economie depl+n0e 1apt"l c, +n micile ora/e din 4ermania, c5iar +n ora/ele princiare, me/te/"0arii se oc"p, de a0ric"lt"r,, +n loc"l /i pe loc"l *,ranilor3 Ar 1i mai $ine ca 1iecare Ds, r,m+n, +n s1era l"iE3 :ra/ele, descotorosite de vitele /i de D0r,me)ile mari de 0"noiE, ar 1i mai c"rate /i mai s,n,toase3 ;ol"*ia ar 1i Ds, se al"n0e din ora/e J333K a0ric"lt"ra /i s, se dea aceasta +n m+na celor c,rora li se potrive/teE H& 3 -e/te/"0"rile ar avea 1olos"l s, v+nd, *,ranilor pe m,s"r, ce ace/tia ar 1i si0"ri c, v+nd +n mod re0"lat ora/"l"i3 Fiecare ar avea de c+/ti0at3 Este adev,rat c, ora/"l n-a a$andonat pe de-a-ntre0"l )onei r"rale monopol"l c"lt"rilor sa" cre/terii vitelor, dar nici )ona r"ral, n" s-a 0olit de toate activit,*ile Dind"strialeE +n 1olos"l ora/elor apropiate3 Ea are partea ei, c" toate c, +n 0eneral partea ei e ceea ce $inevoiesc ceiiall*i s,-i lase3 ;atele, +n prim"l r+nd, n-a" 1ost niciodat, lipsite de me/te/"0ari3 Roata car"l"i se 1ace, se repar, pe loc, c5iar +n sat, de c,tre rotar@ ea este 1erecata c" /in, prel"crat, la cald Jte5nica se r,s*p+nde/te la s1+r/it"l secol"l"i al XV!-!eaK de c,tre 1ierar@ 1iecare sat +/i are potcovar"l l"i /i spectacol"l acestor activit,*i a d,in"it +n Fran*a p+n, la +ncep"t"l secol"l"i al XXlea3 Ba mai m"lt, +n Flandra /i +n alte p,r*i, "nde +n secolele al Xl-!ea /i al Xll-lea se insta"rase "n 1el de monopol ind"strial al ora/elor, +ncep+nd din secolele al XV-lea /i al XV!-lea se or0ani)ea), o p"ternic, retra0ere a ind"striilor citadine spre m,r0inimea r"ral,, +n c,"tarea "nei m+ini de l"cr" mai ie1tine, +n a1ar, de protec*ia /i s"prave05erea min"*ioas, a $reslelor "r$ane3 :ra/"l C(G

care, dincolo de )id"rile i"i, +i controlea), pe ace/ti l"cr,tori r"rali am,r+*i /i +i diri6ea), c"m vrea el, n" pierde 6iimic3 +nc, din secol"l al XV!!lea, /i +ntr-o m,s"r, /i mai mare +n secol"l "rm,tor, satele vor 1i prel"at pe "merii lor 1iravi o 1oarte mare parte a activit,*ilor me/te/"0,re/ti3 : aceea/i +mp,r*ire se +nt+lne/te /i +n alte p,r*i, or0ani)at, pe alte criterii. a/a se +nt+mpl, +n R"sia, +n !ndia, +n C5ina3 +n R"sia, cea mai mare parte a +ndatoririlor ind"striale revine satelor, care tr,iesc +nc5ise +n ele +nsele3 A0lomera*iile "r$ane n" le domin,, nici n" le s+c+ie, a/a c"m 1ac ora/ele :ccident"l"i3 Aici, n" e7ist, +nc, o adev,rat, competi*ie +ntre citadini /i *,rani3 Ca")a este limpede. +ncetineala cre/terii "r$ane3 E7ist, c+teva ora/e mari, 1,r, +ndoial,, +n ci"da t"t"ror +nt+mpl,rilor ne1ericite care le lovesc J-oscova, ars, de t,tari +n &F(&, incendiat, de polone)i +n &G&&, ar n"m,ra n" mai p"*in de B> >>> de case +n &GHGK HC , dar, +ntr-o *ar, prost "r$ani)at,, satele s+nt prin 1or*a l"cr"rilor o$li0ate s, 1ac, tot"l prin ele +nsele3 +n a1ar, de 1apt"l c, proprietarii de mari domenii or0ani)ea),, c" io$a0ii lor, o seam, de ind"strii renta$ile3 N" n"mai iarna r"seasc,, l"n0,, poart, r,sp"nderea pentr" activitatea vie a *,ranilor R"sieiHH3 La 1el +n !ndia, sat"l, com"nitate plin, de via*,, +n stare la nevoie s, se deplase)e +n $loc ca sa scape de c"tare sa" c"tare prime6die sa" de o st,p+nire prea ap,s,toare, +/i acoper, sin0"r toate nevoile3 El pl,te/te ora/"l"i "n tri$"t 0lo$al, dar n" rec"r0e la ora/ dec+t pentr" c+teva m,r1"ri J"neltele de 1ier, de pild,K3 +ntr-"n c5ip asem,n,tor, +n C5ina, me/te/"0ar"l de *ar, 0,se/te +n prel"crarea m,t,sii sa" $"m$ac"l"i "n complement +n l"pta c" nevoile "nei vie*i 0rele3 Nivel"l sc,)"t de via*, 1ace din el "n conc"rent de tem"t pentr" me/te/"0ar"l citadin3 +n apropiere de Bei6in0, "n c,l,tor en0le) J&('HK se mir, /i se e7ta)ia), +n 1a*a m"ncii neverosimile a *,r,ncilor, 1ie c, e vor$a de cre/terea viermel"i de m,tase, 1ie c, e ' vor$a de tors"l $"m$ac"l"i. D+n s1+r/it, ele +/i

1ac sin0"re *es,t"rile, c,ci s+nt sin0"rii *es,tori din +mp,r,*ieEHB3

<ra7ul 7i noii enii, ndeosebi ne oia7ii

Un ora/ ar +nceta s, tr,iasc, dac, n" /i-ar mai asi0"ra aprovi)ionarea c" oameni noi3 El +i atra0e3 Pi adesea ei vin din proprie pornire spre l"minile, spre li$ert,*ile reale sa" aparente, stpre salariile l"i mai $"ne3 Ei vin /i pentr" c, )onele r"rale, ele +n prim"l r+nd, dar /i alte ora/e, n"-i mai vor, +i respin0 c" tot"l3 Asocierea c"rent,, solid,, este asocierea dintre o re0i"ne s,rac, de emi0ran*i /i "n ora/ activ. Fri"l"l /i Vene*ia .furlanii +i 1"rni)ea), r+nda/ii /i servitoriiK@ ?a-$iliile /i Al0er"l corsarilor Jm"ntenii vin sa sape +n 0r,dinile ora/"l"i /i ale )onei sale r"raleK@ -ar- , silia /i Corsioa@ ora/ele din %rovenee /i acei "a ots din Alpi@ Londra /i irlande)ii3 3 3 Dar orice ora/ mare are )ece, o s"t, de asemenea )one de recr"tare +n acela/i timp3 La %aris, +n &(AA, Dcei ce se n"mesc "ens de peine, r+nda/i, s+nt aproape to*i str,ini JsicK3 ;avoiar)ii s+nt l"stra0ii, spal, parc5et"l /i taie lemne@ cei din A"ver0ne J333K aproape to*i saca0ii@ cei din Limo"sin, )idari@ lLone)ii s+nt de o$icei 5amali /i p"rt,tori de lectic,@ norman)ii 2 cioplitori de piatr,, pavatori /i porteballes, mici ne0"stori am$"lan*i, 1aian*ari, ne0"stori de piei de iep"ri@ 0asconii 2 per"c5ieri /i carabini Jadic, $,r$ieriK@ lorenii, s"$ n"mele de carreleurs sa" recarreleurs, c+rp,cesc +nc,l*,mintea3 ;avoiar)ii loc"iesc +n cartierele m,r0ina/e@ ei s+nt +mp,r*i*i pe od,i, to*i cei care sta" +ntr-o odaie s+nt cond"/i de o c,petenie, sa" de "n $,tr+n savoiard, care este econom"l /i t"torele acestor tineri cctpii, p+na c+nd pot s,-/i poarte sin0"ri de 0ri6aE3 Un"l din A"ver0ne, din cei ce stri0, la piei de iep"re, pe care le c"mp,r, c" am,n"nt"l /i le vinde la 0ros, "m$l, D+nc,rcat a/a 1el +nc+t +i ca"*i J)adarnicK cap"l sa" $ra*eleE3 Pi to*i ace/ti am,r+*i se +m$rac, de la telalii de pe c5ei"l de la Ferraille sa" C(A

de Ia -e0isserie, "nde toate sc5im$"rile se 1ac +n nat"r,. DUn"l Jintr,K +n d"05ean, ne0r" ca o cioar, /i iese de acolo verde ca "n papa0alE HF3 :ra/ele n" Jprimesc n"mai oameni nevoia/i3 Ele +/i asi0"r, /i recr"t,ri de calitate, +n detriment"l $"r05e)iei ora/elor +nvecinate sa" +ndep,rtate. ne0"stori $o0a*i, me/teri /i me/te/"0ari ale c,ror servicii s+nt c+teodat, disp"tate, mercenari, pilo*i de nave, pro1esori /i medici ren"mi*i, in0ineri, ar5itec*i, pictori3 3 %e 5arta !taliei centrale /i septentrionale, s-ar p"tea ast1el 1i7a p"nctele de "nde, +n secol"l al XV -lea, venea" p+n, !a Floren*a "cenicii /i mae/trii acelei Arte della >(naC +n secol"l precedent, ei venea" nea$,t"t din +ndep,rtatele Z,ri de Ios H G 3 ;-ar p"tea, tot a/a, 1i7a pe o 5art, ori0inea noilor cet,*eni ai "n"i ora/ plin dde via*,, 1ie c, e vor$a, de pild,, de -et) H ( sa" c5iar de Amsterdam J+ntre &F(F /i &G&B HA K3 De 1iecare dat, am p"ne ast1el +n l"min, "n spa*i" de mari dimensi"ni, asociat c" via*a ora/"l"i de care ne oc"p,m3 %oate c, la "rma "rmei, este c5iar spa*i"l delimitat d@ aria rela*iilor sale comerciale, marc+nd sate, ora/e, pie*e care accept, sistem"l s," de m,s"ri sa" monedeSe l"i, ori pe am+ndo",, sa" care, event"al, vor$e/te lim$a sa dialectal, speci1ic,3 Avem a 1ace c" o recr"tare 1or*at,, ne+ntrer"pt,3 Biolo0ic, +nainte de secol"l al XlX-lea, ora/"l n" c"noa/te e7cedente de na/teri 1a*, de decese3 Acas, !a el, e vor$a de s"pramortalitateH'3 Dac, ora/"l cre/te, el ,n" poate s, creasc, prin el +ns"/i3 ;ocialmente de asemenea, el las, m"nca necali1icat, veneticilor@ el are nevoie, a/a c"m a" nevoie economiile s"pravoltate de ast,)i, de nord-6 a1rican"l sa" portorican"l de servici", de "n pro-pletariat care se istove/te repede +n servici"l l"i /i care tre$"ie s, 1ie repede sc5im$at3 D%leava satelor devine pleava ora/elorE, scrie ;3 -ercier +n le0,t"r, c" servitorimea pari)ian,, o armat, de &F> >>> de oameni, d"p, c+1c se sp"neB>3 E7isten*a acest"i s"$proletariat am,r+t este tr,s,t"ra r' caracteristic, a oric,r"i mare ora/3

La %aris, c5iar /i d"p, &(A>, C> >>> de persoane mor +n medie an"al3 Din acest n"m,r, B >>> +/i s1+r/esc )ilele la spital, 1ie la Hotel-Die", 1ie la Bicetre. ace/ti mor*i Dc"s"*i +ntr-o serpilliere"', +n p+n), de sac, s+nt +n0ropa*i claie peste 0r,mad, la Clamart, +n 0roapa com"n, +n care se toarn, var3 Pi ce poate 1i mai sinistr" dec+t c,r"cior"l tras de oameni, +n 1iecare noapte, care de la Hotel-Die" d"ce mor*ii spre s"d8 DUn preot 6e0os, "n clopot, o cr"ceE, acesta este alai"l de +n0rop,ci"ne al s,racilor3 ;pital"l, DCasa l"i D"mne)e"E Jc"m se sp"neK8 oate l"cr"rile s+nt aici aspre /i c"mplite@ &C>> de pat"ri pentr" F>>> sa" G>>> de $olnavi. D%e no"l venit o s,-& +ntind, al,t"ri de "n"l care tra0e s, moar, /i de "n 5oit33 3EB&3 Pi via*a n" e mai 0eneroas, nici la pornire3 %e la &(A>, la trei)eci de mii de na/teri, la %aris s+nt (>>> sa" A>>> de copii p,r,si*i3 Ad"cerea acestor copii la spital este o meserie@ om"l +i d"ce +n spate D+ntr-o c"tie c,pt"/it,, +n care pot s, +ncap, trei3 Ei sta" +n cap"l oaselor, +n sc"tecele lor /i r,s"1l, pe s"s J333K C+nd J5amal"lK desc5ide c"tia, adesea 0,se/te +n ea pe "n"l din ei mort@ +/i termin, dr" m"l c" ceilal*i doi, ner,$d,tor s, scape de povar, J3 33K Ne+nt+r)iat el pleac, iar, s, ia de la +ncep"t aceea/i trea$, din care +/i scoate p+ineaEBC3 %rintre copiii p,r,si*i la %aris, m"l*i s+nt ad"/i din pro vincie3 Ci"da*i imi0ran*i9 . ,

1pecificul ora7elor
:rice ora/ este, vrea s, 1ie, o l"me aparte3 Un 1apt este i)$itor. din secol"l al XV-lea p+n, +n cel de-al XV!!!-lea, toate, sa" aproape toate se +ncon6oar, c" )id"ri de ap,rare3 !at,-le prinse +ntr-o 0eometrie restrictiv, /i distinctiv,, delimitate, odat, c" aceasta, c5iar de spa*i"l imediat, care le apar*ine3 Este vor$a +n prim"l r+nd de sec"ritate3 N"mai +n c+teva *,ri aceast, protec*ie s-a dovedit de prisos, dar e7cep*ia con1irm, re0"la3 +n ins"lele $ritanice, de e7empl", practic n" e7ist, 1orti1ica*ii "r$ane@ ele a" sc,pat ast1el, o sp"n economi/tii, de

o m"l*ime de investi*ii in"tile3 La Londra, vec5iIe metere)e aIe cet,*ii n" a" dec+t "n roc administrativ, c" toate c,, +n &GBH, 1rica parlamentarilor a +ncon6"rat ora/"l c" 1orti1ica*ii ridicate +n 0ra$,3 N" e7ist, 1orti1ica*ii nici +n ar5ipela0"l 6apone), /i el prote6at de mare, /i nici la Vene*ia, ea +ns,/i o ins"l,3 N" s+nt metere)e +n *,rile si0"re de ele, c"m este marele !mperi" al :smiamil+ilor, care n" c"noa/te ora/e +nt,rite dec+t pe 1rontierele amenin*ate, +n Un0aria 1a*, c" E"ropa, +n Asia mic, 1a*, c" %ersia3 +n &G'B, Erevan"l, "nde e7ist, p"*in, artilerie, Er)er"m"l, +n05es"it ds ma5alalele l"i, s+nt am+ndo", +ncon6"rate de metere)e d"$le, neterasate, este adev,rat3 %ret"tindeni +n alte p,r*i, pa5 turcica atra0e d"p, sine r"ina vec5ilor +nt,rit"ri@ ele se macin, aidoma )id"rilor "nei propriet,*i p,r,site, c5iar at"nci c+nd e vor$a de admira$ilele +nt,ritori ale !stam$"l"l"i, mo/tenite de la Bi)an*3 +n &G'B, +n 1a*,, la 4alata, Dmetere)ele Js+ntK pe 6"m,tate +n r"in,, 1,r, s, 1ie semne c, t"rcii se 0+ndesc s, le drea0,EBH3 +nc, +n &F(B, la %lovdiv, pe dr"m"l spre Adrianopol, n" mai e7ist, nici m,car D"rm, de por*iEBB3 Dar prin alte p,r*i aceast, +ncredere dispare 1,r, "rm,3 De-a l"n0"l E"ropei continentale J+n R"sia, ora/ele mai m"lt sa" mai p"*in 1orti1icate se spri6in, pe o 1ort,rea*,, c"m e ?remlin"l la -oscovaK, de-a l"n0"l Americii coloniale, %ersiei, !ndiei, C5inei, 1orti1ica*ia "r$an, se imp"ne ca re0"l,3 8icionarul l"i F"retiere J&G'>K de1ine/te ora/"l. Da/e)are a "n"i n"m,r dest"l de mare de oameni care este de o$icei +nc5is, de metere)eE3 %entr" m"lte ora/e din :ccident, acest Dinel de piatr,E, constr"it +n secolele al X!!!B8a /i al X!Vlea, era Dsim$ol"l e7terior al e1ort"l"i con/tient spre independen*, /i li$ertateE care a marcat e7pansi"nea "r$an, din ev"l medi"3 Dar el era adesea, +n E"ropa /i +n alte p,r*i, /i opera prin*"l"i, protec*ia +mpotriva d"/man"l"i e7ternBF3 +n C5ina, n"mai ora/ele ne+nsemnate sa" dec,)"te n" mai a" sa" n" a" )id"ri3 De o$icei, metere)ele s+nt impresionante, at+t de +nalte +nc+t asc"nd CA& vederii Dcoama caselorE3 :ra/ele Ds+nt toate cl,dite,

sp"ne "n c,l,tor J&GH'K, +n ao8la/i 1el /i 1orm, de p,trat, c" $"ne metere)e dg, c,r,mid, pe care ei le acoper, c" acela/i p,m+nt din care 1ac por*elan"l@ care +ntr-at+t se +nt,re/te odat, c" timp"i, +nc+t este c" nep"tin*, s, +l 1,r+mi c" ciocan"l J33 3K -etere)ele s+nt 1oarte late /i s+nt +nso*ite de t"rn"ri dl,dite d"p, 1el"l antic, aproape +n acela/i c5ip +n care vedem ar,tate +nt,rit"rile romanilor3 Do", str,)i mari /i late taie de o$icei ora/ele +n cr"ce, /i ele s+nt at+t de drepte +nc+*, c" toate c, *in c+t toat, l"n0imea "n"i ora/, ori-c+t de mare s-ar +nt+mpla el s, 1ie, din r,scr"ce n" pier)i din vedere cele patr" por*iE3 _id"l Bei6in0"l"i, sp"ne acela/i c,l,tor, mai m"lt dec+t cel al ora/elor din E"ropa, este Dat+t de 0ros, +nc+t doispre)ece cai ar p"tea s, aler0e "n"l l+n0, alt"l, +n 0oana cea mai mare, 1,r, s, se loveasc, "n"l de alt"lJ;es Jn" tre$"ie s, ii credem pe c"v+nt. "n alt c,l,tor vor$e/te de DC> de picioare +n l,r0ime, la Jpoale, /i do",spre)ece picioare +n partea de s"sEKV F3 D;e 1ace aici pa), de noapte, ca /i c"m s-ar a1la +n plin r,)$oi, dar )i"a por*ile n" s+nt p,)ite dec+t de e"n"ci, care sta" acolo mai de0ra$, ca s, ia d,rile de intrare dec+t pentr" si0"ran*a ora/"l"iEB(3 La &( a"0"st &GGA, o in"nda*ie dil"vian, +neac, o0oarele capitalei, ia Dm"l*ime de sate /i de case de pl,cere3 33 prin navali a apelorE3 :ra/"l no" Jpierde c" acest prile6 o treime din case@ Do nes1+r/it, m"l*ime de oameni nevoia/i s-a" +necat ori a" 1ost +n0ropa*i s"$ r"inele caselorE, dar ora/"l vec5i scap,. D;-a" +nc5is de0ra$, por*ile J333K /i s-a" ast"pat toate 0,"rile /i cr,p,t"rile c" var /i smoal, amestecate +m-Spre"n,EBA3 !ma0ine 1r"moas, /i 1r"moas, dovad, +n ce prive/te constr"c*ia solid,, aproape etan/,, a +mpre6m"irii ora/elor c5ine)e/ti9 L"cr" ci"dat, +n aceste secole de pa5 sinica, +n care nici "n pericol n" mai amenin*, ora/ele din e7terior, metere)ele a" devenit aproape "n sistem de s"prave05ere a or,/enilor3 C" lar0ile lor ramtpe interioare de acces, ele +n0,d"ie, +ntr-o clip,, mo$ili)area solda*ilor /i cavalerilor care, de pe +n,l*imea +nt,rit"rilor, domina +ntre0"l ora/3 F,r, nici CAC

o +ndoial,, ora/"l este $ine str"nit de a"torit,*ile responsa$ile3 Dealt1el, +n C5ina, ca /i +n Iaponia, 1iecare strad, are propriile ei por*i, 6"risdic*ia ei intern,@ de +ndat, ce se ive/te "n incident oarecare, o 1apt, repro$a$il,, por*ile se +nc5id /i "rmea), imediat, adessa s+n0eroas,, pedepsirea vinovat"l"i sa" prins"l"i3 +n C5ina, sistem"l este c" at+t mai strict c" c+t al,t"ri de 1iecare ora/ c5ine)esc se ridica care"l ora/"l"i t,t,resc, care +l s"prave05ea), +ndeaproape3 Este 1recvent ca)"l +n care )id"rile c"prind, odat, c" ora/"l, o parte din o0oare /i 0r,dini3 Aceasta din evidente ra*i"ni de aprovi)ionare +n ca) de r,)$oi3 A/a sta" l"cr"rile /i c" +nt,rit"rile +n,l*ate la i"*eal, +n Castilia, +n secolele al Xl-lea /i al Xll-lea, +n 6"r"l "n"i 0r"p de sate, care las, +ntre ele dest"l loc pentr" ca, la vreme de restri/te, s,-/i poat, str+n0e t"rmele la ad,postB'3 Re0"la are vala$ilitate pret"tindeni acolo "ndeR +n vederea "n"i asedi", metere)ele c"prind p,/"ni /i 0r,dini, ca la Floren*a, sa" o0oare, live)i /i vii, ca la %oitiers care, +nc, +n secol"l ]aii XV!!-9ea, are )id"ri aproape tot at+t de +ntinse ca %aris"l@ ora/"l n" a6"n0e +ns, s, "mple aceast, 5ain, prea lar0,3 ot a/a, %ra0a n" "mple 0ol"l l,sat +ntre casele Dona/"l"i micE /i noile metere)e, -constr"ite !a mi6loc"l secoQ"i al X V-Iea3 A/a /i o"lo"se, pe la &B>>@ ca /i Barcelona, Xcare n" a6"n0e la metere)ele re1,c"te +n 6"r"-i +n &HF' Jpe loc"l c,rora se 0,sesc act"alele /amblas' dec+t c" do", secole mai it+r)i", pe la &FF>@ a/a /i -ilano, +nc5is +ntre )id"rile ll"i spaniole3 Acela/i spectacol ne +nt+mpin, +n C5ina. c"tare ora/ pe Nan30-itse-Oiam0 Dare 6"r +mpre6"r "n )id de )ece mile, care c"prinde colnice, m"n*i /i c+mpii neloc"ite, pentr" c, ora/"l are p"*ine case /i pentr" c, loc"itorilor le place mai m"lt s, tr,iasc, +n cartierele de mar0ine care s+nt 1oarte +ntinseE@ +n acela/i an &G'G, capitala provinciei ?ian0-;i ad,poste/te +n partea de s"s Dm"lte o0oare, 0r,dini, &H p"*ini loc"itori33 3SeFm3

+n :ccident, sec"ritatea a 1ost m"lt, vreme asi0"rat, c" p"*in, c5elt"ial,,] "n /an* /i "n )id pe vertical,@ aceasta st+n6ene/te prea p"*in e7pansi"nea "r$an,, c" m"lt mai p"*in dec+t se sp"ne de o$icei3 Dac, ora/"l are nevoie de aer, metere)ele se deplasea), ca "n decor de teatr", a/a c"m se +nt+mpla la 4nd, la Floren*a, la ;tras$o"r0, de at+tea ori de c+te este nevoie3 _id"l este "n corset pe m,s"r,3 At"nci c+nd ora/"l se m,re/te, el +/i 1a$ric, alt"l3 Dar )id"l constr"it, reconstr"it n" +ncetea), s, +mrpre6mmasc, ora/"l, s,-& de1ineasc,3 El este o pav,),, dar /i o limit,, o 1rontier,3 :ra/ele ar"nc, la peri1erie cea mai mare parte a activit,*ii lor @ me/te/"0,re/ti, mai ales ind"striile lor st+n6enitoare, a/a +nc+t, pe deas"pra, )id"l este o linie de desp,r*ire economic, /i social,3 +n 0eneral, m,rind"-se, ora/"l ane7ea), "nele din cartierele +"i peri1erice, le trans1orm,, al"n0ind ceva mai departe activit,*ile str,ine vie*ii sale strict citadine3 Acesta este motiv"l pentr" care, +n :ccident, ora/ele care cresc +ncet"l c" +ncet"l, anapoda, a" "n iplan at+t de complicat, str,)i +ntortoc5eate, artic"la*ii imprevi)i$ile, la antipod 1a*, de ora/"l roman, a/a c"m a s"pravie*"it acesta +n c+teva a/e),ri ivite din ordinea antic,, orino, ?oln, ?o-$len), Ratis$ona3 3 3 Dar Rena/terea marc5ea), "n prim avnt al "r$anism"l"i con/tient, odat, c" apari*ia "n"i /ir de plan"ri 0eometrice, c" tram, stradal, ri0"roas,, ca o Dta$l, de /a5E, sa" +n cerc"ri concentrice, prop"se ca Dplan"ri idealeE3 +n acest spirit, ampla de)voltare "r$an, care contin", +n :ccident remodelea), pie*ele sa" reconstr"ie/te din temelii cartierele c+/ti0ate pe seama D1a"$o"r0E-"rilor, a Ds"$cet,*iiE, a cartierelor din a1ara 1orti1ica*iilor@ ele +/i e7tind ta$la de /a5 al,t"ri de inima +ntortoc5eat, a ora/elor medievale3 O3 Aceast, coeren*,, aceast, ra*ionali)are se im-S9 p"ne 1,r, 0re"tate +n ora/ele noi, acolo "nde con-- 1 str"ctorii a" c+mp li$er de ac*i"ne3 E c"rios d8 alt-S-61 1el c, cele c+teva ca)"ri de Dora/eE occidentale c" str"ct"ri re0"late ancerioare secol"l"i al XV!-lea coresp"nd "nor constr"c*ii datorate "nor ini*iative g1

personale, )idite e5 ni$ilo, ca Ai0"es--ortes, mic port pe care ;1+nt"l L"dovic +l c"mp,r, /i +l reconstr"ie/te pentr" a avea o desc5idere la -editerana@ ca min"sc"l"l ora/ -onpa)ier J+n Dordo0neK, +n,l*at din ordin"l re0el"i An0liei, la s1+r/it"l secol"l"i al Xl!!-lea. "n"l din p,tratele ta$lei l"i de /a5 coresp"nde $isericii, "n alt"l pie*ii comerciale, +ncon6"rat, de arcade, +n)estrat, c" "n p"*F&3 La 1el ca acele terre nuo e din oscana, +n secol"l al XlV-lea, ;carperia, ;an 4iovanni Valdarno, erran"ova Bracciolini, Castel1ranco di ;o*pra3 3 3FC3 Dar, +ncep+nd din secol"l al XV!-lea, palmares"l "r$anism"l"i se +m$o0,*e/te +n ritm vi"@ s-ar p"tea +ntocmi o l"n0, list, a ora/elor care se constr"iesc d"p, "n plan 0eometric, ca no"l Livorno, +ncep+nd din &F(F, ca NancL, reconstr"it +ncep+nd din &FAA, sa" C5arleville, +ncep+nd din &G>A, ca)"l cel mai e7traordinar r,m+n+nd cel al %eters$"r0"l"i, as"pra c,r"ia vom reveni3 +ntemeiate t+r)i", aproape toate ora/ele L"mii Noi s-a" constr"it /i ele d"*p, "n plan presta$ilit. ele 1ormea), cea mai n"meroas, 1amilie de ora/e c" o str"ct"r, ce reprod"ce desen"l ta$lei de /a53 Cele din America spaniol, s+nt +n mod deose$it caracteristice, c" str,)ile lor rectilinii care se +ntretaie +n "n05i drept, 1orm+nd cuadras, Dp,trateE, cele do", str,)i principale a6"n0md +n ?ia2a Ma0or "nde se ridic, catedrala, +nc5isoarea, ma0istrat"ra or,/eneasc,, el 6abildo. La scara l"mii, plan"l acesta p"ne o pro$lem, ci"dat,3 oate ora/ele din C5ina, Coreea, Iaponia, !ndia penins"lar,, America colonial, Js, n" le "it,m pe cele romane /i o parte din cet,*ile 0rece/tiK a" o asemenea str"ct"r,3 N"mai do", civili)a*ii a" creat +n mare ora/"l +ntortoc5eat /i nere0"lat. !slam"l Jincl")+nd aici /i !ndia de nordK /i :ccident"l medieval3 Ne-am p"tea r,t,ci +n e7plica*iile estetice sa" psi5olo0ice ale acestei op*i"ni a civili)a*iilor3 +n ce prive/te :ccident"l, n" +ncape +ndoial, c, el n" se +ntoarce, odat, c" secol"l al XV!-lea american, la necesit,*ile castr"l"i roman3 Ceea ce reali)ea), el +n L"mea No", este CAF re1le7"l preoc"p,rilor "r$anistice din E"ropa mo-

I@, S9 i 9 * 6 @ i -

d3S

C(3 %AR!;UL <N !-%UL REV:LUZ!E!3

&5emplu de ora7 occidental cu tram stradal nere"ulat. ?e acest ec$i plan, cite a a5e e5istente ast2i, trasate mai accentuat fbule, vardele 1aint,Mic#el 7i 1aint,^ermain', or orienta cititorul prin ?arisul de altdat, de la 1orbona la Goire 1aint,^ermain 7i la abai_ de la 1aint,^ermain,des,?re7, de la >u5embour" la ?ont,HeufO 6afeneaua ?rocope, fondat n A6fF, se situea2 pe rue des Gosses, 1aint,^ermain. in faa locului pe care se instalea2, n A6f:, n, aceea7i strad (ast2i rue de JA ncienne,6omedie' , 6omedia Grance2.

dern,, "n 0"st imperios al ordinii, ale c,r"i r, d,cini vii, dincolo de n"meroasele l"i mani1est,ri, i ar merita sa le cercetam3

4n <ccident: ora7e, artilerie 7i crue

+ncep+nd din secol"l al XV-lea, ora/ele :ccident"l"i +nt+mpin, mari di1ic"lt,*i3 %op"la*ia lor a cresc"t, iar artileria 1ace il")orie ocrotirea pe care le-o o1er, vec5ile metere)e3 Ele tre$"ie +nloc"ite, R*

oric+t de m"lt ar costa acest l"cr", c" +nt,rit"ri 0roase, pe 6"m,tate +n0ropate, e7tinse +n ad+ncimc prin $astioane, plat1orme, DcavalieriE, al c,ror p,m+nt a1inat mic/orea), event"alele stric,ci"ni provocate de 05i"lele3 Aceste +nt,rit"ri +ntinse pe ori )ontal, n" mai pot 1i deplasate dec+t c" c5elt"ieli "ria/e3 !ar +n 1a*a liniilor 1orti1icate tre$"ie p,strat "n spa*i" 0ol, indis*pensa$il opera*iilor de ap,rare, /i tre$"ie, deci, inter)ise constr"c*iile, 0r, dinile, ar$orii3 ;a", at"nci c+nd este nevoie, tre$"ie resta$ilit spa*i"l 0ol, prin t,ierea ar$orilor /i prin d,r+marea caselor, a/a c"m 1ace 4dansO"i JDan)i0"lK +n &FC>, +n timp"l r,)$oi"l"i polonote"tonic, /i +n &F(G, +n timp"l con1lict"l"i s," c" re0ele Pte1an BatorL3 :ra/"l este 1r+nat ast1el +n e7pansi"nea l"i, condamnat adesea, mai m"lt dec+t p+n, at"nci, sa creasc, pe vertical,3 Foarte devreme, la 4enova, la i%aris, la Edin$"r05 oase1le se 1ac o" F,G,A /i c5iar &> eta6e3 +ntr"c+t Jpre*"l teren"rilor cre/te necontenit, casele +nalte se imp"n pret"tindeni3 Dac, m"lt, vreme Londra Jpre1er, lemn"l c,r,mi)ii, asta se +nt+mpl, pentr" c, lemn"l +n0,d"ie pere*i mai s"$*iri, mai "/ori, at"nci c+nd casele c" B, F /i G eta6e +nloc"iesc constr"c*iile vec5i, +n 0eneral c" do",3 La %aris Da 1ost nevoie s, se p"n, o 1r+n, +n,l*,rii nes,$"ite a caselor,J33 3K c,ci "nii partic"lari a" cl,dit +ntr-adev,r o casa peste alta3 +n,l*imea s-a restr+ns J+n a6"n"l Revol"*ieiK la (> de picioare Ja*proape CH mK 1,r, a p"ne la socoteal, acoperi/"lEFH3 Avanta6at, de 1apt"l c, n" are metere)e, Vene*ia se poate +ntinde +n voie. s+nt de a6"ns c+*iva pilo*i $,t"*i +n sol, ni/te pietre ad"se c" $,rcile pentr" ca pe la0"n, s, se ridice "n no" cartier3 Foarte timp"ri", ind"striile st+n6enitoare a" p"t"t 1i +mpinse s*pre peri1erie, 6"p"itorii de animale /i ta$acii +n ins"la 4i"decca, Arsenal"l la mar0inea no"l"i cartier Castello, sticl,riile +n ins"la -"-rano, +nc, din &CFF3 3 3 C"m s, n" admiri modernitatea acest"i 2onin""L C" toate acestea, Vene*ia +/i instalea), ma0ni1icen*a p"$lic, /i privat, pe CA( Canal 4rande, 1ost, vale 1l"vial, ne1iresc de

ad+nc,3 Un sin0"r pod, Rialto, de lemn /i c" p"nte mo$il, Jp+n, la constr"irea act"al"l"i pod de piatr,, +n &FA(K, lea0, mal"l pe care se 0,se/te Gondaco dei =edesc$i Jact"ala Jpo/t, central,K c" pia*a di Rialto, indic+nd c" anticipa*ie a7a vie a ora/"l"i, de la pia*a ;an -arco la pod, prin -erceria, strada cea mai "m$lat,3 Un ora/ care se l,1,ie +n $"n, stare3 Dar +n 05etto, ora/ arti1icial, +n05es"it /i +mpre6m"it c" )id"ri, spa*i"l lipsi83/te /i casele, c" cele cinci /i /ase eta6e ale lor, *+/nesc +n +n,l*ime3 +n secol"l al XV!-lea, at"nci c+nd +/i 1ace intrarea masiv, +n E"ropa, c,r"*a p"ne Jpro$leme "r0ente, o$li0, la o c5ir"r0ie "r$anistic,3 La Roma, Bramante, care d,r+m, cartier"l vec5i din 6"r"l ;1+nt"l"i %etr" J&F>G2&F&BK, a 1ost "n"l din primii $aroni Ha"ssmann ai istoriei3 %rin 1or*a l"cr"rilor, ora/ele re0,sesc "n pic de ordine, mai m"lt aer, o circ"la*ie mai $"n,, cel p"*in pentr" o $"cat, de, vreme3 : aceea/i reor0ani)are a ora/"l"i se +ntrevede +n ac*i"nea l"i %ietro di oledo J&FHGK care 3 desc5ide c+teva str,)i lar0i prin Neapole, "nde, c"m sp"nea odinioar, re0ele Ferrante, Dstr,)ile strimte era" "n pericol Jpentr" ;tatE@ sa" +n terminarea dreptei, sompt"oasei /i sc"rtei ;trada N"ova de la 4enova, +n &FB(@ sa" +n cele trei a7e t,iate de-a l"n0"l Romei de papa ;i7t"s al V-lea, S +ncep+nd de la %ia))a del %opolo3 N" +nt+mpl,tor "na dintre ele, Corso, devine Jprin e7celen*, strada comercial, a Romei3 C,r"*ele, /i +n c"r+nd tr,s"rile, p,tr"nd +n ora/e +n plin, vite),3 Io5n ;tob care asist, !a primele trans1orm,ri ale Londrei, pro1eti)ea), J&FCAK. DUnivers"l are ro*iE3 +n secol"l "rm,tor, 5omas DeOOer repet, acela/i l"cr". D%e toate str,)ile JLondreiK, c,r"*ele /i tr,s"rile 1oc "n )0omot de t"net, de ai crede c, l"mea "m$l, pe ro*iEFB3

^eo"rafie 7i le"turi urbane

:rice ora/ cre/te +ntr-"n loc an"me, se lea0, de el /i n"-& mai p,r,se/te, +n a1ara "nor 1oarte rare 268

e7cep*ii3 Acest loc este mai m"lt sa" mai p"*in 1avora$il@ avanta6ele /i inconvenientele ini*iale se perpet"ea), +n timp3 C,l,tor"l care acostea), +n &GAB la Ba5ia J;o ;alvadorK, pe at"nci capitala Bra)iliei, semnalea), splendoarea ei, n"m,r"l sclavilor Dtrata*i, ada"0, el, c" cea mai cr+ncen, $ar$arieE@ el semnalea), de asemenea mal1orma*iile po)i*iei ei. D+nclinarea str,)ilor este at+t de anevoioas, +nc+t ni/te cai +n5,ma*i la c,r"*e n" ar p"tea s, se *in, +n picioare pe eleE n" e7ista prin "rmare c,r"*e, ci animale de samar, cai de c,l,rie3 : lips, /i mai 0rav, este denivelarea a$r"pta care taie ora/"l propri"-)is de ora/"l de 6os, al ne0"storilor, a/e)at pe mal"l m,rii, a/a 1el +nc+t tre$"ie s, te serve/ti, pentr" a "rca /i co$or+ m,r1"rile din port +n ora/, de "n 1el de macaraEFF3 Ast,)i, ni/te ascensoare red"c escalada, dar ea tre$"ie 1,c"t, /i ac"m3 ot a/a Constantinopol"l, a/e)at +n 0ol1"l Corn"l de A"r, pe -armara /i Bos1or, este t,iat de spa*i+ de ap, marin, prea importante /i este silit s, +ntre*in, "n popor +ntre0 de $arca0ii, care asi0"r, ne+ncetate treceri de \pe "n mal pe alt"l, n" +ntotdea"na lipsite de prime6die3 Dar aceste inconveniente s+nt compensate de avanta6e serioase@ altminteri, piedicile n-ar 1i nici acceptate /i nici s"portate3 Aceste avanta6e s+nt de re0"l, cele ale loc"l"i 2 0eo0ra1ii s-a" o$i/n"it sa sp"n, ale Dsit"a*ieiE ora/"l"i +n raport de re0i"nileS +nvecinate3 De-a l"n0"l m,rilor $+nt"ite de 1"rt"ni, pe trasee "ria/e, Corn"l de A"r este sin0"r"l port ad,postit3 La 1el, +n 1a*a l"i ;,o ;alvador, vasta rad, a "t"ror ;1in*ilor este o -editeran, +n miniat"r,, $ine ad,postit, +n spatele ins"lelor /i "rt"l din p"nctele de pe coasta $ra)ilian, cel mai "/or de atins de c,tre "n velier venind din E"ropa3 A$ia +n &(GH, capitala este m"tat, spre s"d, la Rio de Ianeiro, din ca")a de)volt,rii pe care o c"nosc minele de a"r de la -inas 4eraes 7i: 4oLa)3 oate aceste privile0ii la mare distan*, s+nt $ine+n*eles perisa$ile3 -alacoa e7ercit, timp de se-CA' cole "n monopol e1icace, Dea comand, t"t"ror na-

velor care trec prin str+mtoarea eiE@ +ntr-o $"n, )i +ns,, +n &A&', iese din neant ;in0apor3ele3 Dar "n e7em*pl" /i mai $"n +l o1er, +nloc"irea din &GAF a ;evillei Jcare de la +ncep"t"l secol"l"i al XV!lea av"sese monopol"l comer*"l"i c" D!ndiile CastilieiEK c" Cadi7"l pentr" c, navele c" "n pesca6 prea mare n" mai pot trece $ara de la ;an L"car de Barrameda, de la intrarea pe 4"adalM"ivir3 Ra*i"ne te5nic, /i prete7t pentr" o sc5im$are re)ona$il, poate, dar care "rma s, dea o /ans,, +n prea vasta rad, a Cadi7"l"i, "nei active contra$ande interna*ionale3 :ric"m ar 1i, perisa$ile sa" n", privile0iile de po)i*ie s+nt indispensa$ile prosperit,*ii ora/elor3 ?oln"l se 0,se/te la +ntlnirea a do", navi0a*ii distincte de tpe Rin, "na c,tre mare, cealalt, +n amonte, /i care se +nt+lnesc de-a l"n0"l c5ei"rilor sale3 Ratis$ona, tpe D"n,re, este a/e)ata la p"nct"l +n care navele c" pesca6 prea mare care a6"n0 p+na la ea, venind de la Ulm, A"0s$"r0, din A"stria, Un0aria, c5iar din Vala5ia, sc5im$, +nc,rc,t"ra c" navele mai mici din amonte3 %oate c, n" e7ist, nic,ieri +n l"me "n loc mai privile0iat, la distan*, sc"rt, sa" l"n0,, dec+t cel pe care-& are Canton"l3 :ra/"l, Dla H> de le05e de mal"l m,rii, resimte +nc,, pe n"meroasele l"i +ntinderi de ap,, p"lsa*iile mareelor3 Aici este deci Tposi$il, +nt+lnirea dintre navele de mare, 6oncile sa" velierele c" trei catar0e din E"ropa /i 1lotila sair3paneSor care a6"n0e +n toate re0i"nile C5inei interioare, sa" aproape +n toate, c" a6"tor"l canalelorE3 DAm privit dest"l de des 1r"moasele priveli/ti ale Rin"l"i /i -e"sei +n E"ropa, scrie I3F3 -ic5el J&(FHK, ori0inar din Bra$ant, dar acestea do", laolalt, n" pot da nici m,car o p,trime din l"cr"rile de car,8 te 1ace s, te min"ne)i acest sin0"r r+" al Canton"l"iEFG3 C" toate acestea, Canton"l n"-/i datorea), m,rea*a /ans, din secol"l al XV!!!-lea dec+t dorin*ei !mperi"l"i manci"rian de a s"r05i"ni comer*"l e"ropean c+t mai departe c" S p"tin*, spre s"d3 Li$eri s, ac*ione)e, ne0"storii e"ropeni ar 1i pre1erat s, a6"n0, la Nin0 %o /i Cp

Nan0 tse Oian0@ ei presim*ea" ;5an05aO"l /i ta6"l de a atin0e C5ina +n inima ei3 ot 0eo0ra1ia, +ntr-"n an"me 1el le0at, de vite)a sa" mai de0ra$, de +ncetineala transport"rilor din epoc,, e7plica miriadele de ora/e mici3 Cele H>>>, de ora/e de toate cali$rele pe care le n"m,r, 4er-, mania secol"l"i al XV-lea s+nt tot at+tea popas"riS la B sa" F ore de dr"m +ntre ele, +n s"d"l /i vest"l *,rii@ la ( sa" A ore +n nord /i +n est3 !ar aceste D+ntrer"periE, r"pt"ri, n" se +nt+mpl, n"mai +n port"ri, +ntre enua terrae /i enuta maris, c"m se3 sp"ne la 4enova, ci c+te o dat, +ntre c,r"*, /i 1lotila 1l"vial,, +ntre Dsamar"l 1olosit pe c,r,rile de m"nte /i c,r"*a din c+mpie3E +ntr-at+t e de adev,rat c, orice ora/ prime/te mi/carea, o re-creea),, +mpr,/tie m,r1"ri /i oameni, pentr" ca, din no", s, ad"ne +n el al*i oameni /i alte m,r1"ri /i a/a mai departe3 -i/carea, +ntre )id"ri /i +n 1a*a )id"rilor, semnalea), "n adev,rat ora/3 DAm av"t m"lte neca)"ri +n aceasta )i, se pl+n0e Careri a6"n0+nd la %eOin +n &G'(, din pricina m"l*imii de c,r"*e, c,mile, iepe care mer0 la %eOin /i se +ntorc de acolo, /i care este at+t de mare +nc+t +nainte)i c" tr"d,EF(3 %ia*a "r$an, 1ace pret"tindeni tan0i$il, aceast, 1"nc*ie de mi/care3 Despre ;mirna din &G'H "n c,l,tor poate sp"ne c, este toat, Dn"mai "n $a)ar /i "n t+r0EFA3 Dar orice ora/, oricare ar 1i el, este mai +nt+i o pia*,3 Dac, aceasta lipse/te, ora/"l este de ne0+ndit@ dimpotriv,, ea se poate a/e)a al,t"ri de "n sat, c5iar pe loc"l "n"i $+lci, la o simpl, +ncr"ci/are de dr"m"ri, 1,r, ca n"mai dintr-at+ta s, r,sar, acolo "n ora/3 :rice ora/, +ntr-adev,r, are nevoie s, 1ie $ine +nr,d,cinat, 5r,nit de p,m+nt"l /i de oamenii care-& +ncon6oar,3 Via*a de 1iecare )i, pe ra), sc"rt,, se alimentea), la t+r0"rile s,pt,m+nale sa" )ilnice ale ora/"l"i@ p"nem c"v+nt"l la pl"ral 0+ndind"-ne, de pild,, la diversei8 t+r0"ri ale Vene*iei as"pra c,rora d, am,n"nte 6ronac$etta l"i -arin ;an"do3 E7ist, t+r0"l mare din pia*a Rialto, +n apropierea && c,reia se ad"n, +n 1iecare diminea*,, +n lo""ia

constr"ita pentr" ei, ne0"storii. ea sta s, se n,r"ie s"$ $o0,*ia de 1r"cte, le0"me, v+nat@ p"*in mai departe se vinde pe/tele3 +n pia*a ;an -arco se *ine "n alt t+r03 Dar 1iecare cartier are "n t+r0 +n pia*a l"i principal,3 Aprovi)ionarea o 1ac *,ranii din +mpre6"rimi, 0r,dinarii din %adova /i $arca0ii care ad"c din Lom$ardia p+n, /i $r+n)a de oi3 : +ntrea0a carte s-ar p"tea scrie n"mai despre Halele din %aris /i despre s"c"rsala lor de pe c5ei"l de la Vallee, re)ervat, v+nat"l"i, despre invadarea marel"i ora/ diminea*, de diminea*, de c,tre $r"tarii din 4onesse /i, c5iar +n mie)"l nop*ii, de c,tre F2G>>> de *,rani care vin mo*,ind +n c,r"*ele lor c" do", ro*i Dad"c+nd le0"me, 1r"cte, 1loriE@ despre ne0"storii am$"lan*i /i )0omoto/i oare stri0,. 4a uite scrumbia, nici n,a murit, ine, ine,c %erin"i noic 6artofi copi la cuptorc 2 A l'ecailleurc s+nt stridiile3 ?ortu"alc ?ortu"alc s+nt portocalele-E ;ervitoarele de la eta6ele de s"s a" "rec5ea dest"l de e7ersat, ca s, se desc"rce +n )0omotele str,)ii /i s, n" co$oare dec+t at"nci c+nd tre$"ie3 La D +r0"l P"ncilorE, care se *ine +n mar*ea din ;,pt,m+na -are, Ddin cr,pat"l )orilor, o m"l*ime de *,rani din +mpre6"rimile %aris"l"i se ad"n, +n 1a*a $isericii /i +n strada Ne"ve-NotreDaime, +nc,rca*i o" "ria/e cantit,*i de 6am$oane, de c+rna*i /i de calta$o/i pe care +i +mpodo$esc /i +nc"n"n, c" la"ri3 Ce pro1anare a c"n"nei l"i Ce)ar /i Voltaire9E Vor$e/te, $ine+n*eles, ;e$astien -ercierF'3 Dar tot at+t de $ine s-ar p"tea scrie o carte +ntrea0, des*pre Londra /i despre m"ltiplele ei pie*e, rnd"ite +ncet"l c" +ncet"l@ en"merarea acestor mar, #ets ale ora/"l"i "mple mai $ine de patr" pa0ini din 05id"l redactatat de Daniel De1oe /i de con-3 tin"atorii s,i (A =our =$rou"$ t$e 4sland of ^reat Britain', reeditat pentr" a opta oar, +n &((F3 ;pa*i"l din imediata apropiere a ora/"l"i, de "nde +i vin 2 a/a c"m se +nt+mpl, la Leip)i0 2 mere delicioase /i "n sparan05el 1aimos, n" este dec+t prim"l din n"meroasele cerc"ri concentrice care +l +mpresoar,G>3 +ntr-adev,r, n" e7ist, ora/ 1,r, mari re"ni"ni de oameni, de $"n"ri 1el"rite, C'C

1iecare dintre ele impIic+nd "n spa*i" an"mit din 6"r"l ora/"l"i, adesea p+n, la mare distant,3 De 1iecare dat,, ni se prod"ce ast1el dovada c, via*a "r$an, este le0at, de spa*ii diverse, s"prap"n+nd"-se doar +n parte3 :ra/ele p"ternice implic, de timp"ri", c" si0"ran*, +nc, din secol"l al XV-lea, spa*ii peXte m,s"r, de mari@ ele s+nt "nelte de rela*ii la distan*, i"n0, p+n, la limitei "nei +eit, Tirtsc$aft, ale U! @. economii mondiale, pe cars o anim, /i ale c8r8i 1oloase le tra03 oate aceste e7tensii *in de o 1amilie de pro$leme +nr"dite "nele c" altele3 +n 1"nc*ie de )ile, ora/"l ac*ionea), as"pra "nor spa*ii varia$ile +n raport de m,rimea sa@ el se "m1l, /i se 0ole/te r+nd pe r+nd, +n ritm"l Jpropriei sale e7isten*e3 !n secol"l al XV!!-lea, ora/ele vietname)e, Dp"*in pop"late +n )i1ele o$i/n"iteE, pre)int, o 1oarte mare anima*ie +n )ilele de t+r0 mare, de do", ori pe l"n,3 La Hanoi, pe at"nci ?e-/o, Dne0"storii se 0r"pa" d"p, specialitate pe str,)i deose$ite. a m,t,sii, a aramei, a p,l,riilor, a c+nepii, a 1ier"l"i3E Este c" nep"tin*, s, +nainte)i +n mi6loc"l "nei asemenea +m$"l)eli3 Unele str,)i comerciale era" reparti)ate oamenilor din an"mite sate, care Davea" n"mai ei privile0i"l de a *ine pr,v,lie acoloE3 Aceste ora/e s+nt Dmai de0ra$, pie*e dec+t ora/eEVF&, sa" mai de0ra$, t+r0"ri dec+t ora/e@ dar, ora/e sa" pie*e, pie*e sa" ora/e, t+r0"n sa" ora/e, ora/e sa" t+r0"ri este vor$a de acela/i l"cr"@ de mi/c,ri s"ccesive de concentrare /i de dispersie, 1,r, de care o via*, economic, c+t de c+t activ, n" s-ar p"tea crea, n" mai m"lt +n Vietnam dec+t +n :ccident3 oate ora/ele l"mii, +ncep+nd c" cele din :ceident, a" s"$"r$ii ale lor, cartierele lor m,r0ina/e3 N" e7ist, ar$ore vi0"ros care s, n" ai$, l,stari la r,d,cin,@ n" e7ist, ora/ 1,r, cartier m,r0ina/, 1,r, ma5ala3 Acestea s+nt mani1est,rile vi0orii l"i, c5iar at"nci c+nd este vor$a de ma5alalele mi)ere, de D$idonvilleE-"ri3 -ai $ine cartiere m,r0ina/e p,d"c5ioase dec+t deloc3 D;"$cet,*ileE, cartierele m,r0ina/e, peri1eria +nseamn, s,raci, me/te/"0ari, $arca0ii /i marinari,

ind"strii )0omotoase, r," mirositoare, 5an"ri ie1tine, popas"ri de po/t, /i 0ra6d"ri pentr" caii !on sala5ori /i 5amali3 +n secol"l al XVl!-lea, Bremen"l se +nnoie/te, casele l"i de c,r,mid, se acoper, c" *i0le, str,)ile s+nt pavate, se desc5id c+teva ma0istrale lar0i3 !n 6"r"l ora/"l"i no", casele din ma5ala /i-a" p,strat acoperi/"rile de paieGC3 La Bremen, la Londra, ca /i ori"nde +n alt, parte, c+nd intri +n cartierele m,r0ina/e, co$ori totdea"na c" o treapt,3 La riana, cartier m,r0ina/, ori mai de0ra$, prel"n0ire a ;evillei, despre care Cervantes a vor$it adesea, se sta$ile/te loc"l de +nt+lnire al c"-*itarilor, p"n0a/ilor, prostit"atelor, poli*i/tilor ve-ro/i, "n cadr" de roman poli*ist, Dne0r"E, $ine+n*eles3 Cartier"l acesta m,r0ina/ +ncepe pe mal"l drept al 4"adalM"ivir"l"i, +n drept"l pod"l"i de vase care $area), 1l"vi"l +n amonte, a/a c"m, p,s-tr+nd propor*iile, pod"l Londrei $area), amisa3 Acolo +ncetea), s+r0"l navelor d8 mare +mpinse de maree, care ai"n0 la ;evi+la de la ;an L"car de Barrameda3 de !a %"3m,rto de ;anta -ana sa" de la Cadi73 riana n-ar avea desi0"r ar+m insolenr, nici at+tea c+rci"mioare asc"nse s"$ $ol*i de vi*,, dac, ;evilla n-ar 1i al,t"ri de ea, la o ar"nc,t"r, de $,*, c" str,inii ei D1laman)iE sa" de alt 1el, c" proaspe*ii +m$o0,*i*i, los peruleros, care se +ntorc din L"mea No", oa s, se $"c"re aici de $an"l lor3 +n &FG&, "n recens,m+nt d, la riiama & GGB de case /i C GGG de 1amilii, B persoane de 1amilie, adic, o "imitoare +n0r,m,deal, de case /i mai m"lt de &> >>> de loc"itori, s"$stan*, pentr" "n ora/GH3 %entr" a tr,i, c,ci l"cr,t"rile necinstite n"-i a6"n0, riana are me/te/"0arii ei care 1a$ric, pl,ci de ceramic, 0la)"rat,, los a2uleIos, al$astre, ver)i, al$e c" desene 0eometrice, care amintesc de !slam Jaceste a2uleIos se e7port, +n toat, ;pania /i +nspre L"mea No",K3 Ea are /i 1a$rici arti)anale de s,p"n, de s,p"n al$, de s,p"n ne0r" /i de le/ie3 riana tot"/i n" este dec+t o s"$"r$ie3 Careri, care trece pe acolo +n &G'(, notea), +n le0,t"r, c" ea. C'B

ora/"l Dn" are nimic de l"at +n seam,, +n a1ar, de o m+n,stire, de %alat"l /i de +nc5isorile !nc5i)i*ieiEGB3

4erar$iile urbane
:$li0atori", la o an"mit, distan*, de marile centre, r,sare ora/"l mic3 Vite)a transport"rilor, care modelea), spa*i"l, sta$ile/te o s"ccesi"ne de escale re0"late3 ;tend5al se mir, de toleran*a marilor ora/e italiene 1a*, de cele mi6locii /i mici3 Dar daca primele n" +/i s"prim, rivalele, +mpotriva c,rora s+nt 1oarte pornite 2 +n &B>G, Floren*a p"ne m+na pe %isa pe 6"m,tate moart,@ 4enova ast"p, port"l ;avonei, +n &FCF 2, este pentr" c, n" p"tea" s, o 1ac,, pentr" c, avea" nevoie de ele, pentr" c, "n ora/ mare implic, +n mod necesa6 o a"reol, de ora/e sec"ndare, "n"l care s,-i *eas,, s,-i vopseasc, sto1ele, alt"l care s,-i or0ani)e)e transport"l de m,r1"ri, "n al treilea ca port la mare, a/a c"m este Livorno pentr" Floren*a Jpe care aceasta +l pre1er, ora/"l"i %isa, prea +n1"ndat +n "scat /i d"/m,nosK, a/a c"m s+nt Ale7andria sa" ;"e)"l pentr" Cairo@ ripoli /i Ale7andretta pentr" Alep@ D6edda5 pentr" -ecca3 +n E"ropa, 1enomen"l este +n mod deose$it marcat, iar micile ora/e s+nt n"meroase3 ;-ar p,rea ca R"dol1 H,pOeGF 1olose/te prim"l 1r"moasa e7presie Dar5ipela0 de ora/eE, +n le0,t"r, c" Flandrele, vor$ind despre ora/ele lor le0ate "nele de altele, dar mai ales de Br"0es, +n secol"l al XV-lea, mai tr)i" de Anvers3 DZ,rile de Ios, repeta Henri %irrene, s+nt peri1eria Anvers"l"iE, o peri1erie plin, de ora/e active3 A/a c"m s+nt, la o scar, mai mic,, t+r0"rile locale din 6"r de -ilano@ +n secol"l al XV!-lea, s"ccesi"nea de port"ri de- pe coasta provensal, le0ate de -arsilia, de la -arti0"es de pe Berre p+n, la Fre6"s@ sa" comple7"l "r$an de elemente mari care asocia), ;evilla c" ;an L"car de Barrameda@ sa" %"erto de ;anta -,ria c" Cadi7@ sa" a"reola "r$an, a Vene*iei@ sa" le0,t"rile ora/"l"i B"r0os c" port"rile l"i +naintate Jmai ales

Bil$aMK as"pra c,rora, c5iar detronat, el +/i e7ercit, m"lt, vreme control"l@ sa" Londra /i port"rile de pe amisa /i Canal"l -+necii@ sa", +n s1+r/it, e7empl"l "ltraclasic al Hansei3 La limita de 6os, am p"tea semnalla "n ora/ prec"m Compie0ne, av+nd +n &F>> "n "nic satelit, %ierre1onds@ sa" ca ;enlis, care n" disp"ne dec+t de CrepLGG3 Acest detali" vor$e/te de la sine despre talia "nor ora/e prec"m Compie0ne /i ;enlis3 ;-ar p"tea +ntocmi ast1el "n /ir de or0ani0rame reprod"c+nd aceste le0,t"ri /i dependen*e 1"nc*ionale. cerc"ri, linii sa" +ncr"ci/,ri de linii, simple p"ncte3 Dar aceste sc5eme n-a" dec+t o an"mit, d"rat,3 De +ndat, ce, c5iar 1,r, a-/i modi1ica itinerarele pre1eren*iale, circ"la*ia +/i 0r,$e/te mers"l, o seama de relee +ncetea), s, sl"6easc, /i pier3 ;e$astien -ercier notea), +n &(AC c, Dora/ele de al doilea /i al treilea ordin se 0olesc pe nesim*ite de oameni +n 1olos"l capitaleiG(3 Despre "n oaspete en0le) pe care +l prime/te +n s"d-vest"l Fran*ei, +n *in"t"l s," de $a/tin,, Francois -a"riac sp"ne. DA tras la 5otel"l Le"l de A"r din La"0on /i s-a plim$at noaptea prin or,/el"l adormit3 +mi sp"ne c, +n An0lia n" mai e7ist, or,/ele ca acesta3 Via*a noastr, provincial, este +n realitate o s"pravie*"ire, ceea ce mai s"$)ist, dintr-o l"me pe cale de dispari*ie /i care ai"rea a /i disp,r"t3 +l ia" pe en0le)"l me" ia Ba)as3 Ce contrast +ntre acest t+r0"/or somnolent /i marea l"i catedral,, martor, a "nei epoci +n care capitala *in"t"l"i Ba)adais era o +n1loritoare episcopie3 N" ne mai p"tem +nc5ip"i aceast, epoc,, +n care 1iecare provincie constit"ia o l"me ce vor$ea lim$a ei, +/i constr"ia mon"mente ale ei, o societate ra1inat, /i ierar5i)at, care i0nora %aris"l /i modele l"i3 -onstr"os %aris care se va 1i 5r,nit c" aceast, admira$il, s"$stan*, /i o va 1i ep"i)atE3GA +n mod 3evident3 %aris"l n" este mai vinovat +n aceast, privin*, dec+t Londra@ n"mai mic/orarea 0eneral, a vie*ii economice poart, r,sp"nderea@ ea sec,t"ie/te p"nctele sec"ndare ale re*elelor "r$ane +n 1olos"l celor esen*iale3 Dar, la r+nd"l lor, aceste p"ncte ma6ore 1ormea), la scara m,rit, a l"mii C'G

ni/te re*ele3 Pi 6oc"l re+ncepe3 C5iar +n ins"la Utopiei a l"i 5omas -or"s, capitala Ama"rote este +ncon6"rat, de FH de ora/e3 Ce 1r"moas, re*ea "r$an,9 Fiecare se 0,se/te la cel p"*in CB de mile de vecinele l"i, adic, la mai p"*in de o )i de dr"m3 Dac, transport"rile s-ar accelera c+t de cit, toat, aceast, ordine s-ar sc5im$a3

<ra7e 7i ci ili2aii: ca2ul 4slamului

: alt, tr,s,t"r, com"n, t"t"ror ora/elor, care c" toate acestea st, la ori0inea di1eren*elor lor de 1i)ionomie, este c, ele s+nt c" toace prod"se ale civili)a*iilor de care apar*in3 %entr" 1iecare dintre ele e7ist, "n prototip3 %,rintele d" Halde o repet, c" pl,cere J&(HFK. DAm /i sp"s dealt1el ca aproape n" e7ist, deose$ire +ntre cea mai mare parte a ora/elor C5inei /i c, ele s+nt dest"l de asem,n,toare, a/a 1el +nc+t aproape c, a6"n0e s, 1i v,)"t "n"l ca s,-*i 1aci o p,rere despre toate celelalteEG'3 Aceste vor$e, rostite +n 0ra$,, dar n" +ndr,)ne*e, ar p"tea s, apar*in, oric,r"i alt c,l,tor scriind despre ora/ele -oscoviei, Americii Coloniale, !slam"l"i J "rcia sa" %ersiaK, $a c5iar 2 c" m"lt mai p"*ina si0"ran*, +ns, 2 despre ora/ele E"ropei3 N" +ncape +ndoial, c, +n !slam, de la 4i$raltar p+n, +n ins"lele ;onde, e7ist, "n tip de ora/ islamic /i acest sin0"r e7empl" este s"1icient pentr" a s"0era raport"rile evidente dintre ora/ /i civili)a*ii(>3 !n 0eneral, este vor$a despre ni/te ora/e imense, +ndep,rtate "nele de altele3 Casele 6oase s+nt +n05es"ite "na +n alta ca s+m$"rii +ntr-o rodie3 !slam"l pare s, n" +n0,d"ie 2 +n a1ar, de "nele e7cep*ii. -ecca, D6edda5, port"l acesteia, sa" Cairo2 casele +nalte, semn"l seme*iei, al m+ndriei demne de "r,3 Nep"t+nd"-se +n,l*a, constr"c*iile invadea), loc"rile de trecere, strada, pe care drept"l m"s"lman o ap,r, prost3 ;tr,)ile s+nt "licioare@ doi m,0ari c" samarele pe ei le $loc5ea), c" tot"l at"nci c+nd se +nt+lnesc3

-*LM.

La !stan$"l Dstr,)ile s+nt +n0"ste ea +n ora/ele noastre vec5i, sp"ne "n c,l,tor 1rance) J&(GGK@ ele/S s+nt m"rdare de o$icei /i ar 1i 1oarte nepriincioask pe timp r," dac, n-ar 1i trot"arele care se +ntind6 de o parte /i de alta3 re$"ie s, co$ori de pe elet sa" sa te tra0i pe pra0"l por*ilor at"nci c+nd doiR in/i se a1l, "n"l 1a*, c" cel,lalt3 Acolo e/ti la,@ ad,post de ploaie3 Cele mai m"lte case n" a" dec+t "n cat, care iese +n a1ara@ aproape toate s+nt vopsite c" "lei3 Aceast, podoa$, 1ace ca )id"rile s, 1ie mai p"*in mo5or+te /i mai p"*in triste@ dar ea este aproape totdea"na o nenorocire3 oate aceste case, dintre care n" se dose$esc nici m,car cele ale no$ililor /i ale t"rcilor celor mai $o0a*i, s+nt cl,dite din lemn /i c,r,mid, /i date c" var@ de aici se tra0e c, 1oc"l 1ace +n p"*in timp stric,ci"ni at+t de mariE(&3 +n ci"da enormei deose$iri de a/e)are, spectacol"l este acela/i la Cairo, a/a c"m +l descrie VolneL +n &(AC, sa" +n ora/ele %ersiei, pe care, c" "n secol mai devreme J&GG>K, se opriser, 1,r, $"n,voin*, privirile "n"i alt 1rance), Rap5ael d" -ans3 D;tr,)ile ora/elor s+ntJ333K +ntortoc5eate, scrie el, 05e$o/ate, pline ici /i colo de ni/te 0ro*pi, pe care ace/ti $,d,rani le 1ac ca s, se pi/e, d"p, le0ei lor, pentr" ca "rina, stropind"-i, s, n" +i 1ac, nec"ra*iE(C3 %este vreo trei)eci de ani J&G'BK impresia l"i 4emelli este aceea/i. la !spa5an, la 1el ca +n %ersia +ntrea0,, str,)ile n" s+nt pavate, din care cau2a, ele s+nt pline de noroi iarna /i de pra1 +n timp"l verii3 DAceast, mare m"rd,rie este /i mai m"lt sporit, prin o$icei"l de a ar"nca +n pie*e viet,*ile moarte /i s+n0ele vitelor pe care leU taie m,celarii /i de a-/i +mplini p"$lic nevoile pe ori"nde se 0,sesc ei at"nci3 33E N", !spa5an"l n" este %alermo, c"m s-a p"t"t a1irma, %alermo, ora/"l +n care Dcea mai m,r"nta casa J 3 3 3 K +ntrece pe cele mai $"ne din !spa5an3 3 ,E(H3 Este 1oarte adev,rat c, orice ora/ m"s"lman este o re*ea ine7trica$il, de "licioare prost +n0ri6ite3 !n cel mai $"n ca) se 1olose/te +nclina*ia lor, pentr" ca ploaia /i /an*"rile s, ia as"pra lor c"r,*irea dr"m"l"i3 Dar aceast, topo0ra1ie con1"), implic, C'A

"n plan dest"l de re0"lat3 +n centr", -area -osc5ee@ de 6"r +mpre6"r"l ei, str,)ile comerciale .su, curile', antrepo)itele, .$anuri sa" cara ansercduri', apoi, +n cerc"ri concentrice, /ir"l de me/te/"0ari, "rm+nd o ordine tradi*ional,, care *ine seam, totdea"na de no*i"nile de *p"r /i de imp"r3 Ast1el, ne0"storii de par1"m"ri /i t,m+ie, Dp"re d"p, canoni/ti, doarece s+nt menite celor s1inteE, s+nt3 1oarte aproape de -area -osc5ee3 Aproape de ace/tia se 0,sesc *es,torii de m,tase, a"rarii, /i a/a mai departe3 La limitele e7terioare ale ora/"l"i, s+nt a/e)a*i ta$acii, 1ierarii /i potcovarii, olarii, /elarii, $oian0ii, cei care +nc5iria), m,0ari /i care "m$l, desc"l*i /i "rl+nd tot timp"l la animalele lor3 A*poi, c5iar la por*i, *,ranii care vin s, v+nd, carne, lemne, "nt topit, le0"me, )ar)avat"ri JDier$"ri ver)iEK, toate prod"se ale m"ncii lor Dsa" ale p"n0,/iilor lorE3 : alt, tr,s,t"r, o$i/n"it, a ora/"l"i m"s"lman. separarea pe cartiere a raselor /i reli0iilor@ e7ist, aproape +ntotdea"na "n cartier cre/tin, "n cartier evreiesc, cel din "rm, $"c"r+nd"-se +n 0eneral de protec*ia a"torit,*ii emir"l"i, /i din aceast, ca"), a/e)at c5iar +n centr"l ora/"l"i, ca la lemcen3 Fiecare ora/, $ine+n*eles, pre)int, mici varia*ii pe aceast, tem,, 1ie /i n"mai datorit, ori0inilor l"i /i a importan*ei sale comerciale sa" me/te/"0,re/ti3 La !stan$"l, pia*a principal,, cele do", besistane constr"ite din piatr,, s+nt "n ora/ +n ora/3 %era /i 4alata, cartiere cre/tine, s+nt "n alt ora/, dincolo de Corn"l de A"r3 +n centr"l Adriano1pol"l"i se ridic, DB"rsaE3 DAproape de aceast, B"rs, se 0,se/te J&G'HK strada ;era/i, plin, de pr,v,lii $"ne +n care se a1l, tot 1el"l de m,r1"ri /i care are l"n0imea de o mil,. ea este acoperit, c" sc+nd"ri p"se "nele peste altele /i care las, mai m"lte 0,"ri +n p,r*i ca s, dea l"min,E3 Aproape de -osc5ee se 0,se/te Dstrada acoperit, "nde s+nt a"rariiE(B3

:R!4!NAL! A EA :RAPEL:R D!N :CC!DEN

:ccident"l a devenit dest"l de timp"ri" "n 1el de l"7 al l"mii3 :ra/ele a" 1ost ad"se aici la o temperat"r, pe care n-o re0,sim +n alte p,r*i3 Ele a" 1,c"t m,re*ia m,r"nt"l"i continent, dar aceast, pro$lem,, c" toate c, 1oarte c"nosc"t,, n" este simpl,3 A de1ini o s"perioritate sa" o medie +n raport de care ea este s"perioritate, +nseamn, a evoca 1ie in1erioritatea, 1ie media +n raport de care ea este s"perioritate@ +nseamn, a proceda mai devreme sa" mai t+r)i" la o con 1r"ntare anevoias, /i +n/el,toare c" rest"l l"mii3 :rice ai p"ne +n disc"*ie, cost"m"l, monedele, ora/ele sa" capitalism"l, este c" nep"tin*,, d"p, c"m s"s*ine -a7 Qe$er, s, scapi de compara*ii, c,ci E"ropa n" +ncetea), s, se e7plice D+n ra port de celelalte continenteE3 "' O Care s+nt deose$irile /i ori0inalit,*ile E"ropei@V:ra/ele ei sta" s"$ semn"l "nei li$ert,*i nee0a-\ late@ ele s-a" de)voltat ca ni/te "nivers"ri a"tonome /i "rm+nd"-/i propria lor voca*ie@ ele a" d"s de nas ;tat"l teritorial, venit pe l"me c" at+ta 0re"tate /i cresc+nd mai apoi n"mai c" conc"rs"l lor interesat /i care n" va 1i dealt1el dec+t copia m,rit,, adesea insipid,, a destin"l"i lor@ ele /i-a" dominat 1oarte de s"s )onele r"rale, din p"nct"l lor de vedere adev,rate l"mi coloniale a (nt la lettre, tratate ca atare Jstatele vor 1ace la 1el d"p, aceeaK@ ele a" d"s, prin constela*iile /i le0,t"rile nervoase ale releelor "r$ane, o politic, economic, a lor, adesea +n stare s, s1,r+me piedicile, /i totdea"na s, cree)e sa" re-cree)e privile0ii, "n ad,post3 ;, s"prim,m statele de ast,)i 2 simpl" 6oc de ima0ina*ie, $ine+n*eles ]2] /i s, l,s,m Camerele de Comer* ale marilor ora/e s, ac*ione)e d"p, $"n"l lor plac@ m"lte n,)dr,v,nii am mai ap"ca s, vedem9 C5iar 1,r, a6"tor"l acestei compara*ii 1oarte 0rat"ite, vec5ile realit,*i ne sar +n oc5i3 Dar ele d"c spre o pro$lem, c5eie care poate 1i 1orm"lat, +n do", sa" trei c5ip"ri deose$ite. de ce celelalte H>>

ora/e ale l"mii n-a" c"nosc"t asemenea destine relativ li$ere3S Cine a 1ost, +n ce le prive/ce, )"r$a0i"l sa" )"r$a0ii, care n" le-a" l,sat s,-/i termine 6oc"l8 ;a" 2 /i este "n alt aspect al aceleia/i pro$leme 2 de ce destin"l ora/elor occidentale st, s"$ semn"l sc5im$,rii 2 ele trans1orm+n-d"-se p+na /i +n s"$stan*a lor 1i)ic, 2 +n timp oe ora/ele celelalte s+nt, *pnn compara*ie, lipsite de istorie, +nmorm+ntate parc, +ntr-o +ndel"n0, nemi/care8 De ce "nele s+nt ca ni/te ma/ini c" a$"ri, iar celelalte ca ni/te ornice, ca s,-& paro-diem pe Levi-;tra"ss8 %e sc"rt, istoria comparat, ne o$li0, s, c,"t,m ra*i"nea acestor deose$iri /i s, +ncerc,m de1inirea "n"i DmodelE, care ar d 1i dinamic pentr" evol"*ia "r$an, at+t de a0itat, a :ccident"l"i, +n timp ce model"l vie*ii celorlalte ora/e de pe 0lo$ s-ar des1,/"ra "rm+nd o l"n0, linie dreapt,, 1,r, prea m"lte +nc"rc,t"ri prin trecerea timp"l"i3

: lume liber
Li$ert,*ile "r$ane ale E"ropei s+nt "n s"$iect clasic, dest"l de $ine l,m"rit. s, +ncepem c" el3 ;impli1ic+nd l"cr"rile, p"tem sp"ne. &3 2 c, :ccident"l a pierd"t 2 pierd"t, +n cel mai c"rat +n*eles al c"v+nt"l"i 2 arm,t"ra l"i "r$an,, odat, c" s1+r/it"l !mperi"l"i roman, care dealt1el +nre0istrase "n declin pro0resiv al ora /elor sale, +nc, dinainte de n,v,lirea $ar$arilor3 Dincolo de dinamism"l 1oarte relativ al epocii merovin0iene, mai devreme sa" mai t+r)i", inter vine o sta0nare aproape complet,, "n 1el de ta, bula rasaC &3 2 c, rena/terea "r$an,, +ncep+nd din secol"l al Xl-lea, se precipit,, se s"prap"ne "n"i a1l"7 de sev, r"ral,, "nei cre/teri m"lti1orme a o0oarelor, viilor, live)ilor3 :ra/ele cresc +n $"na +n*ele0ere c" satele /i adesea drept"l "r$an, $ine delimitat, dec"r0e din privile0iile com"nitare ale colectivi t,*ilor s,te/ti3 :ra/"l este de m"lte ori "n material *,r,nesc 5iat +nc, o dat, la m+n,, 1r,minitat

H>&

$ine din no"3 +n topo0ra1ia FranO1"rt"l"i Jr,mas at+t de r"ral p+n, +n secol"l al XV!-leaK, "n n"m,r de str,)i p,strea), +n den"mirea lor amintirea p,d"rii, a ),voaielor, a $,l*ilor +n mi6loc"l c,rora a cresc"t ora/"l3(F +n mod lo0ic, aceast, re0r"pare r"ral, a ad"s +n ora/"l pe cale de a se na/te pe repre)entan*ii a"torit,*ii politice /i sociale din re0i"nea de /es, seniori, prin*i laici /i ecle)iastici@ H2 c, nimic din toate acestea n" ar 1i 1ost posi$il 1,r, o +ns,n,to/ire 0eneral,, 1,r, revenirea La o economie monetar, +n e7tensie3 -oneda est c,l,tor"l, venit poate de departe Jpentr" -a"rice Lom$ard, din !slamK, dar activ, 5ot,r+tor3 C" do", secole +nainte de ;1+nt"l oma dSAM"ino@ Alain de Lille sp"nea. DAc"ma ar0intii s+nt tot"l, n" Ce)arE3 Ar0intii, c" "n alt c"v+nt ora/ele3 E -ii /i mii de ora/e se nasc at"nci, dar s+nt p"*ine cele menite "n"i viitor str,l"cit3 %rin "r mare, n"mai an"mite re0i"ni se "r$ani)ea), +n ad+ncime /i, odat, c" aceasta, se di1eren*ia),, de altele, 6oac, "n rol motor evident. +ntre Loara /i Rin, +n !talia de s"s /i de mi6loc, +n p"ncte 5otar+tdre-de pe coastele mediteraneene3 Ne0"stori, $resle, ind"strii, tra1ic la mare distan*,, $,nci apar acolo c" repe)ici"ne, ca /i $"r05e)ia, o an" mit, $"r05e)ie, /i c5iar "n an"mit capitalism3 Destin"l acestor ora/e deose$ite n" mai este le0at doar de presi"nea r"ral,, ci de comer*"l interniiV *ional3 Dealt1el ele se deta/ea), de societ,*ile Sr" rale /i de vec5ile le0,t"ri politice3 R"pt"ra ] s-a 1,c"t \prin violen*, sa" prin $"n, +n*ele0ere, dar ea a 1ost totdea"na "n semn de 1or*,,@ de $el/"0 de $ani, de p"tene3 . 3 ]W,3 +n 6"r"l acestor ora/e privile0iate, 1oarte c"B1 r+nd, n" mai e7ist, ;tate3 A/a se +nt3+mpl, +n lia /i +n 4ermania, odat, c" pr,$"/irile3@ pol din secol"l al X!!![lea- A c+/ti0at /i iep"rele\ odat, +ntrecerea c" $roasca *estoasaV Ai"rea,@ +nr Fran*a, +n An0lia, +n Castilia, c5iar +n Ara0on,XX ;tat"l teritorial rena/te dest"l de repede@ acestR, l"cr" 1r+nea), ora/ele, c"prinse pe deas"pra@ qor spa*ii 3economice lipsite de "n@ preB *na6re dirta53Hl

mism3 Ele pro0resea), mai +ncet dec+t +n alte p,r*i3 Dar element"l esen*ial, imprevi)i$il, +l constit"ie 1apt"l c, an"mite ora/e p"lveri)ea), c" tot"l spa*i"l politic, se constit"ie +n "nivers"ri a"tonome, +n D;tate-:ra/eE, $"rd"/ite de privile0ii, c+/ti0ate sa" e7torcate, care repre)int, tot at+tea metere)e, )id"ri de ap,rare 6"ridice3 As"pra Dacestor ra*i"ni care *in de dreptE, istoric"l a insistat poate prea m"lt p+n, mai ieri, c,ci c5iar dac, ele pot 1i p"se deas"pra sa" al,t"ri de ra*i"nile care *in de 0eo0ra1ie, de sociolo0ie sa" de economie, acestea din "rm, a" av"t o importan*, deose$it de mare3 Ce +nseamn, "n privile0i" 1,r, de s"$stan*a material,8 De 1a*pt, miracol"l, +n :ccident, n" este n"mai 1apt"l c, d"p, distr"0erea totala, sa" aproape total,, provocat, de de)astrele din secol"l al V-lea, l"cr"rile pornesc din no" s, mear0,, +ncep+nd c" cel de-al !X-Iea3 !storia este plin, de asemenea +ncete mi/c,ri +nainte /i +napoi, +ntinse pe secole, de asemenea e7pansi"ni, na/teri /i rena/teri "r$ane. 4recia, din secol"l al V-lea p+n, +n secol"l al !!lea +3e3n3@ Roma, dac, vre*i@ !slam"l, +ncep+nd din secol"l al !X-!ea@ C5ina dinastiei ;on03 Dar, de 1iecare dat,, la rel"area c"rsei se pre)int, doi aler0,tori, ;tat"l /i :ra/"l3 De o$icei, ;tat"l c+/ti0, /i at"nci, s"p"s, :ra/"l simte m+na l"i 0rea3 -iracol"l, odat, c" primele mari secole "r$ane ale E"ropei, este c, ora/"l a +nre0istrat o victorie deplin,, cel p"*in +n !talia, +n Flandre /i +n 4ermania3 El a tr,it "n timp dest"l de l"n0 e7perien*a "nei vie*i pline, ne+n0r,dite, eveniment colosal a c,rei 0ene), n" poate 1i "rm,rit, c" toat, ri0oarea3 C" toate acestea, consecin*ele l"i "ria/e s+nt vi)i$ile3

Modernitatea ora7elor
%ornind de la aceast, li$ertate, marile ora/e /i celelalte, din imediata lor apropiere, c,rora le SH servesc drept e7empl", a" constr"it o civili)a*ie ori-

0inal,, a" di1")at te5nici noi, sa" le-a" re+nnoit, sa" +e-a" redescoperit d"p, secole, dar asta n" mai are importan*,9 Le-a 1ost dat s, d"c, p+n, Jla cap,t "nele e7perien*e dest"l de rare, politice, sociale, ec$no-mice3 , '-, ' WN - +n domeni"l 1inanciar, ora/ele or0ani)ea), impo)it"l, 1inan*ele, credit"l p"$lic, v,mile3 ESe inventea), +mpr"m"t"rile p"$lice. s-ar p"tea sp"ne c,, la Vene*ia, -onte Vecc5io "rc, +n 1apt p+n, la primele emisi"ni din &&G(@ Casa di ;an 4ior0io, +n Jprima ei 1orm"l,, datea), din &B>(3 Ele inventea), din no", "n"l d"p, alt"l, moneda de a"r, "rm+nd e7empl"l 4enovei, care $ate WSW] "eno ino, poate +nc, pe la s1+r/it"l secol"l"i al X!!-lea (G3 Ele or0ani)ea), ind"stria, meseriile, inventea), sa" ceinventea), comer*"l la distan*,, scrisoarea de sc5im$, primele 1orme de societ,*i comerciale /i de conta$ilitate@ /i desc5id de asemenea, /i repede, l"ptele de clas,3 C,ci dac, ora/ele, a/a c"m s-a sp"s, s+nt ni/te Dcom"nit,*iE, ele s+nt /i Dsociet,*iE, +n sens"l modern al c"v+nt"l"i, c" tensi"nile, cii r,)$oaiele ior 1ratricide. no$ilii +mpotriva $"r-S05e)ilor, s,racii +mpotriva $o0a*ilor JDpopor"l sla$E, popolo ma"ro, +mpotriva Dpopor"l"i 0rasE, opolo "rasso'. L"ptele din Floren*a, mai m"lt dec+t con1lictele romane Jeste vor$a de Roma antic,, $ine+n*elesK, sta" +n pro1"n)ime s"$ semn"l prim"l"i nostr" secol ind"strial, al XlX-lea3 Drama 6iorapilor3 J&H(AK, c5iar n"mai ea, dovede/te acest l"cr"3 Dar aceast, societate +mp,r*it, din,"ntr" 1ace 1ront com"n +mpotriva d"/manilor din a1ar,, +mpotriva "nivers"rilor seniorilor, prin*ilor, *,ranilor, +mpotriva t"t"ror celor care n" s+nt cet,*enii ei3 Aceste ora/e s+rir primele DJpatriiE ale :ccident"l"i /i patriotism"l lor este c" si0"ran*, mai coerent, m"lt mai con/tient dec+t3va 1i +nc, m"lt, vreme patriotism"l teritorial, care apare c" +ncetineal, +n cadr"l primelor state3 %o*i medita la acest s"$iect +n 1a*a "n"i ta$lo" am")ant ce repre)int, $,t,lia $"r05e)ilor din Niirn$er0, de la &' i"nie &F>C, +mpotriva mar0ra1"l"i Casimir. de . Brande- H>B

$"r0R-Ans$ac5 care atac, ora/"l- El a 1ost pictat, +n mod evident, pentr" $"r05e)ii din Niirn-$er03 Ace/tia, +n cea mai mare parte, s+nt repre)enta*i mer0+nd pe 6os, +n cost"m"l lor o$i/n"it, 1,r, arm"ri3 C,petenia lor, spre deose$ire de ei, c,lare, +n cost"m ne0r", disc"t, c" "manist"l Qi-li$ald %ircO5eimer, care are pe cap o p,l,rie "ria/, c" pene de str"*, c"m se p"rta +n epoc,, /i care 2'[ detali"l este /i el semni1icativ 2r vine c" o ceat, de oameni +n a6"tor"l $"nei drept,*i a ora/"l"i atacat3 Atacan*ii $randen$"r05e)i s+nt ni/te cavaleri ec5ipa*i /i arma*i 0reoi, c" 1a*a asc"ns, s"$ vi)ierele coi1"rilor3 Ca "n sim$ol al li$ert,*ii ora/elor +mpotriva a"torit,*ii prin*ilor /i seniorilor poate 1i l"at "n 0r"p de trei oameni. doi $"r05e)i c" 1a*a descoperit,, care +ncadrea),, plini de m+n-drie, Epe cavaler"l +m$r,cat +n arm"r,, l"at pri)onier /i r"/inat de post"ra +n care se a1l,3 DB"r05e)iE, m,r"nte patrii de $"r05e)i. c"vintele a" ap"cat s, 1ie ar"ncate, a$s"rde, comode3 Qe1-ner ;om$ar* a insistat m"lt as"pra pro$lemeiS na/terii "nei societ,*i, /i, +nc, mai m"lt, a "nei mentalit,*i noi3 DLa Floren*a, dac, n" m, +n/el, spre s1+r/it"l secol"l"i al XlV-lea, scria el, se +n-t+lne/te pentr" prima oara $"r05e)"l per1ectE((3 Dac, vre*i3 +n 1apt, l"area p"terii J&C'HK de c,tre Arti Ma""iori 2 artele linii" /i Arte di 6alimala 2 a 1ost la Floren*a victoria +m$o0,*i*ilor vec5i /i noi, a spirit"l"i de ini*iativ,3 ;om$art, ca de o$icei, pre1er, s, p"n, pro$lema +n plan"l mentalit,*ilor, a evol"*iei spirit"l"i ra*ional, mai de0ra$, dec+t +n cel al societ,*ii sa" c5iar +n cel al economiei, "nde se temea s, "rme)e dr"m"l l"i, -ar73 ;e insta"rea), o no", mentalitate, +n. linii mari cea a prim"l"i capitalism, e)itant +nc,, al :cciR dent"l"i, "n ansam$l" de re0"li, de posi$ilit,*i, de calc"le, art, de a c+/ti0a $ani /i art, de a tr,i totodat,3 Dar /i 6oc /i risc. c"vintele c5eie ale lim$ii ne0"store/ti. fortuna, entura, ra"ione, pru,den2a,, 'sicT,t(, delimitea), risc"rile de care tre-H>F $"ie s, te 1ere/ti3 Bine+n*eles, nici vor$,, s, mai

tr,ie/ti de a)i pe m+ine, +n 1el"l no$ililor, care +/i ma6ora" +ncas,rile 2 de $ine de r," 2 p+na la nivel"l c5elt"ielilor, c5elt"ielile 1iind cele ce cond"c 6oc"l3 D"p, care, D"mne)e" c" mila9 Ne0"stor"l va 1i c5i$)"it c" $"n"l l"i, +/i va3 socoti c5elt"ielile +n 1"nc*ie de venit"ri, iar investi*iile d"p, c+t +i ad"c3 Clepsidra s-a +ntors +n sens"l cel $"n3 El +/i va economisi /i timtp"l. "n ne0"stor ne /i sp"ne c, c$i tempo $a e tempo aspetta, tempo E@ tperde . ;, trad"cem, a$")iv dar lo0ic. =ime is mone0. +n :ccident, ora/ele /i capitalism"l a" 1ost +n 1ond acela/i l"cr"3 DCapitalism"l pe cale de a se na/teE 1pretinde Lebis -"m1ord, +nloc"ind p"terea D1e"dalilor /i a $"r05e)iei de 0"ild,E prin p"terea noii aristocra*ii ne0"store/ti a s1ar+mat cadr"l +n0"st al ora/elor medievale, ceea ce este adev,rat, pentr" ca s, se le0e +ns,, p+n, la "rm,, de ;tat, +nvin0,tor"l ora/elor, dar mo/tenitor"l instit"*iilor, al mentalit,*ii or,/ene/ti /i c" tot"l incapa$il s, se lipseasc, de ele (' 3 Esen*ial"l este c,, /i d"p, ce pierde sit"a*ia de cetate, ora/"l contin", sa-/i p,stre)e preponderen*a, s, domneasc,, c5iar trec+nd +n servici"l e1ectiv sa" aparent al prin*"l"i3 ;oarta norocoas, a ;tat"l"i contin", s, 1ie /i soarta l"i norocoasa. %ort"0alia s-a reali)at +ntr-"n ora/, +n Lisa$ona@ Z,rile de Ios,-. +n Amsterdam@ prioritatea en0le)easc, este priori-@ tatea Londrei Jcapitala a 1,"rit An0lia a/a c"m ai vr"t-o d"p, revol"*ia lini/tit, de la &GAAK3 4re/eala economiei spaniole imperiale a iost c, s-a reali)at +n ;evilla, +ntr-"n ora/ controlat, stricat de D1"nc*ionariE cor"p*i, dominat de m"lt, vreme de capitali/ti str,ini, /i n" +ntr-"n ora/ p"ternic, li$er, +n stare s,-/i 1,"reasc, +n voie /i s,-/i a-s"me, el sin0"r, o adev,rat, politic, economic,3 ot ast1el, L"dovic al XlV-lea n" i)$"te/te s, +ntemeie)e o D$anc, re0al,E, +n ci"da mai m"ltor proiecte J&(>H, &(>G, &(>'K pentr" c,, 1a*, c" p"terea monar5ic,, %aris"l n"-i poate da ad,post"l "n"i ora/ ne+n0r,dit +n mi/c,rile /i r,sp"nderile l"i3 H

Accept formele urbane ale <ccidentului un model"L

i

Acestea 1iind )ise, sa ne +nc5ip"im o istorie a ora/elor E"ropei c"prin)+nd +ntrea0a serie a 1ormelor pe care le-a" l"at, de la ora/"l 0recesc p+n, la ora/"l din secol"l al XV!!!-lea, adic, tot ce a p"t"t constr"i E"ropa, acas, la ea /i +n a1ara ei, spre R,s,rit"l moscovit /i dincolo de Atlantic3 ;-ar p"tea 0,si o mie de 1el"ri de a clasa aceast, materie $o0at,, d"p, criterii politice, economice sa" sociale3 %olitice. s-ar p"tea deose$i capitale, 1ort,re*e, ora/e ad, ministrati e, +n deplin"l +n*eles al acest"i c"v+nt3 Economice. s-ar p"tea deose$i Jport"ri, ora/e de etap, pe dr"m"rile mari, ora/e ne0"store/ti, ora/e ind"striale, pie*e 1inanciare3 ;ociale. s-ar p"tea +ntocmi o list, de ora/e ale rentierilor, ale Bisericii, ale C"r*ii, ale meseria/ilor333 Ar +nsemna s, adop*i o serie de cate0orii lipsite de s"rpri),, divi)i$ile +n s"$cate0orii, +n stare s, c"prind, tot 1el"l de variante locale3 : clasi1icare de acest 0en are avanta6ele ei, n" at+t pentr" pro$lema ora/"l"i v,)"t +n 0eneral, c+t pentr" st"di"l "nei economii oarecare, $ine delimitat, +n timp /i +n spa*i"3 Dimpotriv,, an"mite distinc*ii, mai 0enerale /i rea/e)ate +n conte7t"l evol"*iilor mai vec5i, o1er, o clasi1icare mai "til, din p"nct"l nostr" de vedere3 ;impli1ic+nd, :ccident"l a c"nosc"t +n c"rs"l e7perien*elor 1,c"te de el trei tip"ri esen*iale de ora/. ora/ele desc5ise, adic, cele pe care, nimic n" le desparte de c+mp"l +ncon6"r,tor /+ care se /i con1"nd, c" el JAK@ ora/ele +nc5ise +n ele +nsele, /i asta +n sens"l cel mai strict al c"v+nt"l"i, ale c,ror metere)e delimitea), mai m"lt o e7isten*, dec+t "n domeni" JBK@ +n s1+r/it, ora/ele p"se s"$ t"tel,, +n*eile0+nid prin aceasta 0ama +ntrea0a a 1ormeSor de aservire 1a*a de prin* /i de stat JCK3 +n mare, A +l precede pe B, B precede pe C3 Dar aceasta ordine n" are caracter"l "nei s"ccesi"ni ri0"roase@ este vor$a mai de0ra$, de direc*ii, de an"mite dimensi"ni +ntre care 6oac, destin"l complicat al ora/elor occidentale, care n" a" e-

Lol"3at c" toate +n acela/i ritm, nici3 +ntr-"n acela/i 1el3 Vom vedma mai t+r)i" dac, aceast, D0ril,E este vala$il, la +ntocmirea "nei clasi1ic,ri a ora/elor din l"mea +ntrea0,3 ?rimul tip: ora/"l de ti*p antic, 0rec sa" roman, care se desc5ide spre 5interland"l l"i U a0rar, spre SD*r,SV, la e0alitateE c" eaA>3 Atena accept, +ntre )id"rile ei, ca cet,*eni de drept, pe e"patri)ii cresc,tori de cai ca /i pe *,ranii mici c"ltivatori de vi*, de vie, at+t de dra0i l"i Aristo1an. de c"m vede tr+m$a de 1"m care se +nal*, deas"pra %nL7"l"i /i care este "n semnal, *,ran"l porne/te spre ora/ /i spire ad"narea popor"l"i, +n care +/i are loc"l al,t"ri de semenii l"i3 La +ncep"t"l r,)$oi"l"i pelopone)iac, +ntrea0a Attic, *,r,neasc, se re1"0ia),R 1iresc spre marele ora/, se a/3a)a acolo, +n timp, ce spartanii p"stiesc o0oarele, live)ile de3 m,slini, ] casele3 At"nci c+nd ace/tia se retra0, +n pra0"l iernii, oamenii de r+nd de la *ar, ap"c, dr"mi*l,V spre 1ostele lor loc"in*e3 +n 1apt, cetatea 0receasca, este s"ma, ad"narea dintre "n ora/ /i vasta sa, )on, r"ral,3 ;i este a/a 1iindc, ora/ele a$ia a`6 nceput s se nasc J"n secol sa" do", ,s+n* ip"*in3 l"cr" !a aceast, scar,K, n-a" ap"cat s, se de0a-, 6e)e din ne$"loasele *,r,ne/ti@ 1iindc,, mai m"l*R dec+t at+t, n" intr, +n disc"*ie separarea activit,*ilor ind"striale, acest m,r al discordiei de mai, t+r)i"3 Este adev,rat c, Atena are "n cartier a* ceramicii +n care tr,iesc olarii ora/"l"i, dar ace/tia-n" a" dec+t ni/te d"05ene m,r"nte3 :ra/"l are /R "n port, %ire"l, +n care 1oiesc meteci, sclavi e*i-6 $era*i /i sclavi /i m care se des1,/oar, o activi-,S tate arti)anal,, s, n" )icem o ind"strie sa" o preind"strie3 +mpotriva acestei activit,*i se ridica pre6"dec,*ile "nei societ,*i a0rare care o dispre*"ie/te@ ea este, prin "rmare, +ndeplinit, de str,ini /i de sclavi3 -ai pres"s de toate +ns,, prosperitatea Atenei n" d"rea), dest"l de m"lt a/a +nc+t con1lic-*ele sociale /i politice s, se coac, /i s, ad"c, +n scen, con1licte de 1el"l celor 1lorentine3 A$ia de s"rprindem "nele simptome3 Dealt1el, satele a" meseria/ii lor, 1ier,rii +n care, pe timp de iarn,, oamenii se d"c c" pl,cere s, /e +nc,l)easc,3 %,e H>>

sc"rt, ind"stria este elementar,,& str,in,,& discret,3 ot a/a, dac, parc"r0i r"inele vec5ilor ora/e romane, odat, a6"ns dincolo de por*i, te tre)e/ti dintr-o dat, +n plin c+mp. n" e7ist, cartiere Dm,r0ina/eE, ceea ce +nseamn, c, n" e7ist, ind"strie, "n arti)anat activ, $ine or0ani)at +n domeni"l l"i Jpropri"3 =ipul ora7ului nc$is, "nitate +n sine, patrie lilip"tan,, e7cl"siv,, este repre)entat de ora/"l medieval. metere)ele l"i s+1it ca o 1rontier, serioas, de ast,)i3 De partea cealalt, a $arierei po*i da c" ti1la vecin"l"i. el n"-*i mai poate 1ace nimic3 Z,ran"l care se r"pe de p,m+nt /i a6"n0e +n ora/ devine aicolo dintr-o dat, "n alt om. el este li$er, c" alte c"vinte, el a sc"t"rat ni/te servit"ti c"nosc"te, detestate, ca s, accepte altele, al c,ror sens n" +l +ntre),re/te totdea"na dinainte3 Dar ce-are a 1ace8 At"nci c+rid st,*p+n"l +l cere, el poate s,-/i r+d, de cererea l"i dac, ora/"l &-a adoptat, +n secol"l al XV!!!-lea, +n ;ile)ia, +n -oscovia p+n, +n secol"l al XlX-lea, se pot +nc, a")i 1recvent asemenea reclama*ii, dealt1el des"ete3 Este adev,rat ci ora/"l +/i desc5ide c" "/"rin*, por*ile, dar n" a6"n0e s, intri pe ele ca s, te presc5im$i ne+nt+r)iat /i c" adev,rat +ntr-"n om al l"i3 Cet,*enii c" drept deplin snt o minoritate pi)ma/,, "n ora/ mai restr+ns +n ora/"l propri")is3 +n Vene*ia, la &C'(, datorit, serfatei, +nc5iderii -arel"i Consili", s-a +n,l*at o adev,rat, citadel, a $o0a*ilor3 Hobilii Vene*iei se trans1orm, +ntr-o cast, +nc5is, timp de secole3 E7trem de p"*ini s+nt cei oare i)$"tesc s,-i desc"ie "/ile3 ;"$ ei, cate0oria simpSilor cittadini este, 1,r, +ndoiala, mai primitoare3 Dar ;enioria a creat 1oarte devreme do", cet,*enii. cea de intus /i cea de in,tus et e5tra, "na par*ial,, cealalt, completa3 Ba +nc, tre$"ie s, loc"ie/ti de &F ani +n ora/ pentr" a avea drept"l s-o ceri pe prima, CF pentr" cea de a do"a3 ;e +nre0istrea), p"*ine e7cep*ii de la aR-ceast, re0"l, care n" este n"mai 1ormal,, ci CCH resp"nde "nei art"mioe s"spici"ni. "n decret al ;enat"l"i din &HAG inter)ice c5iar noilor cet,*eni & J/i celor c" cet,*enie complet,K s, 1ac, ne0"storie

nemi6locit, c" ne0"storii nem*i, !a Vene*ia, la Gon, de"o dei =edescbi sa" +n a1ara acest"ia3 %opor"l de r+nd este tot at+t de $,n"itor sa" potrivnic 1a*, de noii veni*i3 +n i"nie &FC>, d"p, sp"sele l"i -arin ;an"do, oamenii de pe strad, se +ncaier, c" *,ranii, a$ia veni*i de pe erra1erma, recr"ta*i ca v+sla/i pe 0alere sa" ca solda*i3 ?oltroni, le stri0, vene*ienii, ande arar." %otlo0arilor, /ter0e*i-o la aratA&3 Bine+n*eles, Vene*ia este "n e7empl" e7trem3 Ea datorea), p,strarea constit"*iei proprii, p+n, +n &('(, re0im"l"i sa" aristocratic, reac*ionar la c"lme, /i, +n e0al, m,s"r,, c"ceririi *in"t"rilor de pe erra1erma, din secol"l al XV-lea, care +i +ntinde st,p+nirea p+n, la Alpi /i Brescia3 Ea va 1i "ltim"l polis al :ccident"l"i3 Dar la -arsilia, +n secol"l al XV!-Lea, ca s, o$*ii cet,*enia, acordat, c" )0+rcenie, tre$"ie s, ai D)ece ani de domicili", s, pose)i $"n"ri imo$iliare /i s, te c,s,tore/ti c" o 1at, din ora/E3 Dac, n", r,m+i +n masa necet,*enilor ora/"l"i, 4es manans. Aceast, concep*ie +n0"st, c" privire la cet,*enie este o re0"l, 0eneral,3 Necontenit, +n tot timp"l acestei l"n0i e7perien*e, se +ntre),re/te m,r"l discordiei. cine p"ns m+na pe ind"strie, pe meserii, pe privile0iile, pe pro1it"rile lor8 +n realitate ora/"l, a"torit,*ile, ne0"storii l"i +ntreprin),tori3 Ei vor 5ot,r+ dac, tre$"ie l"at sa" dac, tre$"ie +ncercat, l"area drept"l"i )onei r"rale a ora/"l"i de a toarce, de a *ese, de a vopsi *es,t"rile sa" dac,, dimpotriv,, se poate tra0e "n 1olos din concedarea l"i3 ot"l este c" p"tin*, +n acest d"-te-vino, a/a c"m o arat, istoria partic"lar, a 1iec,r"i ora/3 +n,"ntr"l )id"rilor, +n ce prive/te m"nca Jn" +ndr,)ne/ti s, sp"i ind"strie, p"r /i simpl"K, tot"l este re0lementat sa" "rmea), s, 1ie, ca s, m"l*"measc, ni/te $resle care se $"c"r, de monopol"ri e7cl"sive, str+ns le0ate "nele de altele, ap,rate c" ar*a0 /i c" 1erocitate de-a l"n0"l "nor 1rontiere ne5ot,r+te care +n0,d"ie c" "/"rin*, con1licte deri)orii3 A"torit,*ile "r$ane n" st,p+nesc +ntotdea"na sit"a*ia3 %"*in mai devreme sa" p"*in mai t+r)i", ele cons1in*esc 2 $an"l a6"t, /i el +n acest sens 2 H&>

s"periorit,*i patente, rec"nosc"te, onori1ice, consacrate de $ani sa" de p"tere. la %aris, +ncep+nd din &GCF, cele DPase Corp"riE Jpost,varii, $,canii, ne0"storii de m,r"n*i/"ri, $l,n,rii, D$onetieriiE 2 care 1a$ric, /i v+nd $onete, Dsc"1iiE, dar /i ciorapi /i, +n 0eneral, Dtricota6eE 2, a"rariiK repre)int, aristocra*ia ne0"storeasc, a ora/"l"i. la Floren*a, l'Arte de la l(na 7i l'Arte di 6alimala Jcare se oc"p, de vopsit"l postav"rilor din nord, importate neprel"crateK3 Dar nimic n" poate s, evoce aceste vec5i realit,*i mai $ine dec+t o 1ac m")eele or,/ene/ti din 4ermania. la Ulm, de e7empl", 1iecare corpora*ie are "n 1el de ta$lo", de 1apt "n triptic. pe pano"rile laterale s+nt pictate scene caracteristice meseriei3 %e pano"l central, ca +n-S tr"n pre*ios al$"m de 1amilie, nen"m,rate portrete mici ne evoc, 0enera*iile de me/teri care a" trec"t prin corpora*ie, secole de-a r+nd"l3 Un e7empl" mai pre0nant. +n secol"l al XV!!!lea, CitL-"l3 londone) /i ane7ele l"i J+ntinse de-a l"n0"l3, metere)elorK, este 1ie1"l "nor corpora*ii - pline deX preten*ii, des"ete /i p"ternice3 Ra*i"nea pentr" vcare Q.estmins*er /i Ds"$"r$iileE se de) volt, contin"", notea), "n economist $ine in1ormat . J&(,FBK, este evident,3 Aceste Ds"$"r$iiE s+nt li$ere /i Doricare cet,*ean +ndem+natec 0,se/te acolo c+mp desc5is, +n vreme ce Londra 5r,ne/te +n s+n"l s," 'C-3de companii e7cl"sive de tot 1el"l Jcorpora*iiK, ai c,rorS mem$ri n"mero/i +mpodo$esc +n 1iecare an, +ntr-"n alai 1,r, r+nd"ial,, tri"m1"l 0,l,0ios al Lord"l"i %rimarE AC 3 ;, oprim proiec*ia pe acest cadr" 1r"mos3 Pi s, l,sam de o parte@ pe cel,lalt tar+m al or0ani),rii m"ncii, +n 6"r"l Lon-S drei /i ai"rea, me/te/"0"rile li$ere, +n a1ara $res lelor /i a +n0r,dirilor imp"se de ele, 1r+n, /i sc"t & +n acela/i timp3 E ] altima cate"orie: ora7ele stpnite, cele ale primei epoci moderne3 +ntr-adev,r, ori"nde ne-arr1 +ntoarce oc5ii prin E"ropa, de +ndat, ce ;tat"l s-a a/e)at temeinic, el a disciplinat ora/ele, +n mod& violent sa" n",9 c" o +nver/"nare instinctiv,3 A/a 1ac, 1,r, s, se@ 1i +n*eles +ntre ei, Ha$s$"r0ii ca /r -E ;"veranii %onti1i, prin*iiS0ermani ca /i mem$rii 1a-

miliei -edici sa" re0ii Fran*ei3 +n a1ar, de Z,rile de Ios, +n a1ar, de An0lia, c"v+nt"l de ordine 3 este s"p"nerea3 %rivi*i Floren*a. 1amilia -edici a aservit-o +ncet"l c" +ncet"l, l"cr"rile des1,/"r+nd"-se aproape c" ele0an*, pe vremea l"i Loren)o, dar, d"p, &FHC /i d"p, revenirea la p"tere a 1amiliei -edici, proces"l se precipit,3 +n secol"l al XV!!-lea, Floren*a n" mai este dec+t C"rtea -arel"i D"ce. acesta a p"s m+na pe tot, pe $ani, pe drept"l de a comanda, de a +mp,r*i onor"rile3 Din %ailat"l %itti, pe mal"l st+n0 al Arn"l"i, o 0alerie, o cale secret, la "rma "r mei, +n0,d"ie %rin*"l"i s, treac, 1l"vi"l /i s, se d"c, la affi2i. Aceast, 0alerie, care mai e7ist, /i ast,)i, este 1ir"l de p,ian6en care, de pe mar0ine, s"prave05ea), ora/"l prins +n pXlas,3 +n ;pania, corre"idorul, "n DintendentE "r$an, s"p"ne Dcom"neleE $"n"l"i plac al Coroanei3 Bine+n*eles, aceasta las, micilor no$ili locali venit"rile, deloc m,r"nte, /i vanit,*ile administra*iei locale@ ea convoac, pe dele0a*ii re"idorilor ora/elor Jcare s+nt pro1itorii sistem"l"i venal de imp"neri /i d,riK ori de c+te ori se ad"n, Cortes"rile, ] ad"nare scor*oas,, care pre)int, c" pl,cere dolean*ele acestora, dar votea), ca "n sin0"r om impo)it"l pentr" re0e3 +n Fran*a, D$"nele ora/eE s+nt 0ospod,re/te a/e)ate +n temei"l privile0i"l"i pe care +l repre)int, m"nicipalit,*ile /i n"meroasele lor sc"tiri de impo)ite. tot"/i, 0ata la ordin@ prin decret"l de la C& decem$rie &GB(, 0"vern"l re0al d"$lea), ta7ele lor de concesi"ne /i +/i ad6"deca 6"m,tate din ele3 %aris"l, /i el 0ata la ordin, con-str+rts adesea s, a6"te re)oreria re0al,, este implicat /i +n marea opera*ie 1inanciar, c" titl"rile de +m-S pr"m"t n"mite Hotel de Viile3 Nici m,car L"dovic al XlVlea mi a$andonea), capitala, Ver-sailles, +n realitate, n" este o localitate distinct, de ora/"l "ria/ din apropiere, /i de c+nd e l"mea re0alitatea are o$icei"l s, se +nv+rt, +n 6"r"l ora/"l"i p"ternic, de care se /i teme. ea st, "n timp la Fontaine$lea", la ;aint-4ermain, la ;aint-CObd@ la L"vr" se a/a), la mar0inea ora/"l"i, la "il-eries se 0,se/te aproape a1ar, din el- ;e pare c, H&C

aceste ora/e prea pop"late tre$"ie cond"se de la distan*,, cel p"*in din vreme +n vreme3 Filip al !l-lea este tot timp"l la Escorial, iar -adrid"l e a$ia 9a +ncep"t"rile l"i3 -ai t+r)i", d"cii Bavariei se sta$ilesc la NLmp5en$er0@ Frederic al !l-lea, la %otsdam@ +mp,ra*ii, al,t"ri de Viena, la ;c5oen$r"nn3- Dealt1el, L"dovic al XlV-lea, ca s, revenim la el, n" "it, s,-/i a1irme a"toritatea c5iar la %aris /i s,-/i men*in, presti0i"l c5iar +n ora/@ s"$ domnia l"i se constr"iesc cele do", pie*e re0ale. place des Victoires /i place Vendome@ se +ntreprinde Dmin"nata constr"c*ieE a !nvali)ilor3 Datorit, l"i, %aris"l se desc5ide spre c+mpia din apropiere, d"p, model"l ora/elor Baroc"l"i, prin c,i lar0i pe care se +n/ir"ie tr,s"rile /i se or0ani)ea), de1il,rile militare3 +n realitate, "n 1apt /i mai important, din p"nct"l nostr" de vedere, este crearea +n &GG( a 1"nc*iei de locotenent al poli*iei, c" p"teri e7or$itante3 Cel de al doilea tit"lar al ei, marc5i)"l dSAr0enson, n"mit +n acest post c" trei)eci de ani mai t+r)i" J&G'(K, Da montat ma/ina, n" +ntocmai c"m se a1l, ea ast,)i, ne e7plic, ;e$astien -ercier, dar el, cel dint+i, i-a +nc5ip"it arc"rile /i ro*ile cele mai de seam,3 ;e sp"ne c5iar c, aceast, ma/in, mer0e ast,)i sin0"r,E3AH

& oluii deosebite

Dar este $ine +n*eles c, evol"*ia "r$an, n" se 1ace de la sine, c, Xea n" este "n 1enomen endo"en, de)volt+nd"-se +ntr-"n medi" +nc5is3 Ea este +ntotdea"na e7presia "nei societ,*i, care o s"p"ne "nor constr+n0eri, din,"ntr" dar /i dina1ar,, /i din acest p"nct de vedere clasi1icarea noastr, este, s, repet,m l"cr"l acesta, m"lt prea simpl,3 Acestea 1iind )ise, c"m 1"nc*ionea), ea, +n a1ara domeni"l"i strict al E"ropei occidentale8 a3 <ra7ele Americ% coloniale. 2 Ar tre$"i s, stp"nem ale Americii i$erice, c,ci ca)"l ora/elor en0le)e/ti r,m+ne "n ca) aparte. ele tre$"ie s, tr,iasc, \prin propriile 1or*e, s, ias, din Tilderness, H&H din sin0"r,tatea, din p"sti"l lor, pentr" a l"a apoi

le0,t"ra c" l"mea@ ele s+nt ora/e medievale, dac, se poate sp"ne a/a3 :ra/ele America i$erice a" av"t "n destin mai simpl", mai $ine delimitat3 Constr"ite ca ni/te castre romane +ntre patr" va l"ri de p,m+nt, ele s+nt ni/te 0arni)oane pierd"te +n mi6loc"l "nor +ntinderi ostile, le0ate +ntre ele printr-o circ"la*ie lenta, +ntins, de-a l"n0"l "nor "ria/e spa*ii p"stii3 +n epoca +n care ora/"l me- S dieval al privile0iilor c"cere/te +ntrea0a E"rop,, +n toat, America 5ispano-port"05e), prevalea), ordinea antic,, +n a1ara marilor ora/e ale vice-re0ilor. -e7ico, Lima, ;antia0o de C5ile, ;an ;al vador JBa5iaK, adic, a "nor or0anisme o1iciale, +nc, de la +ncep"t para)itare3 @ N" e7ist, +n aceast, Americ, ora/e strict ne0"store/ti sa" av+nd o po)i*Le minor,. de pilda, Reci1e, ora/"l ne0"storilor, se +nal*, al,t"ri de ora/"l aristocratic :linda al marilor proprietari de planta*ii, sen$ores de en"en$cts /i st,p+ni de sclavi, I Avem a 1ace, Jdac, vre*i, c" %ire"l sa" %5aler"i 1a*, c" Atena l"i %ericle3 B"enos Aires, d"p, cea 6 de a do"a +ntemeiere a l"i Jcea $"n,, din &FA>K, ! este /i el "n t+r0"/or ne0"storesc, "n 1el de -e0ara S sa" de E0ina3 :ra/"l are 05inion"l s, 1ie +ncon- V 6"rat n"mai de indieni bra os, ni/te s,l$ateci, /i e loc"itorii l"i se pl+n0, +n aceast, Americ, +n care al$ii tr,iesc ca ni/te rentieri, c, s+nt sili*i s,-/i c+/ti0e Dp"nea c" s"doarea 1r"n*ii lorE3 Dar din An)i, de la Lima, sosesc caravane de cat+ri sa" care mari de lemn, /i asta repre)int, o modalitate de a a6"n0e la ar0int"l de la %otosi@ din Bra)ilia sosesc c" velierele )a5,r"l /i, c"r+nd, a"r"l@ prin contra$anda la care se deda" velierele p"rt,toare de sclavi ne0ri se a6"n0e +n %ort"0alia /i +n A1rica3 Dar B"ienos Aires r,m+ne o e7cep*ie +n mi6loc"l D$ar$arieiE Ar0entinei care e pe cale s, se nasc,3 De o$icei, ora/"l american este min"sc"l, 1,r, dar"ri venite din departe, ca celelalte ora/e3 El se cond"ce sin0"r. nimeni n" se preoc"p, de soarta l"i3 ;t,p+nii s+nt pro*prietarii 1"nciari. ei *in +n ora/ case, care de-a l"n0"l 1a*adei, spre strad,, a" +n1ipte +n )id veri0ile de 1ier de care +/i lea0, caii3 H&

Ei s+nt Doamenii de $ineE, >F $omens bons, dirr Camerele m"nicipale ale Bra)iliei sa" los $acen, dados din ma0istrat"rile or,/ene/ti spaniole (los ca, bildos'. ot at+tea m,r"nte ;parte, mici 5e$eR de pe timp"l l"i E*paminonda3 ;-ar )ice c, +n America istoria ora/elor occidentale a re+ncep"t de la )ero3 Fire/te, n" e7ista o deose$ire +ntre ora/ /i )ona a0rar, /i nici ind"strie de +mp,r*it3 Acolo "nde ind"stria se arat,, ca la -e7ico, de pild,, ea cade +n sarcina sclavilor sa" a pse"do-sclavilor3 N" ne p"tem +nc5ip"i "n ora/ medieval av+nd me/te/"0ari /er$i3 $3 6um trebuie clasate ora7ele ruse7tiL La prima vedere, nici o +ndoial,. ora/ele care s"pravie*"iesc sa" r,sar din no" +n -oscovia d"*p, teri$ila catastro1, care a 1ost inva)ia mon0ol, n" mai tr,iesc d"p, 1"s"l orar occidental3 Ele s+nt tot"/i ora/e mari, ca -oscova sa" Nov0orod"l, dar *in"te +n 1r+", c+teodat, de o manier, 1eroce3 %rover$"l sp"ne, cel p"*in +n secol"l al XV!-lea. DCine se poate p"ne c" D"mne)e" /i c" marele Nov0orod8E, dar prover$"l n" are dreptate3 :ra/"l a 1ost *p"s c" asprime la loc"l l"i +n &BC(, apoi +n &B(( Jel a 1ost silit s, dea H>> de c,r"*e pline c" a"rK3 E7ec"*ii, deport,ri, con1isc,ri se +n/ir"ie "nele d"p, altele3 Dar mai ales, aceste ora/e s+nt prinse +n circ"itele lente ale "n"i tra1ic pe +ntinderi "ria/e, +ntr-"n 1el asiatice, +nc, s,l$atice. +n &GF>, la 1el ca mai +nainte vreme, navi0a*ia 1l"vial,, transport"rile c" sania, convoaiele de care, toate se mi/c, c" +n0ro)itoare pierderi de timp3 Adesea este c5iar prime6dios s, te apro*pii de sate /i, seara, tre$"ie s, 1aci popas a1ar,, +n mi6loc"l nat"rii, a/a c"m se +nt+mpl, pe "nele dr"m"ri $alcanice, a/e)+nd c,r"*ele +n cerc, toat, l"mea 1iind pre0,tit, de ap,rare3 Din toate aceste motive, ora/ele -oscoviei n" se imp"n mon"mentalei lor c+mpii@ ea ac*ionea), as"-*pra lor mai m"lt dec+t pot ele s,-/i dicte)e voin*a "nei l"mi de *,rani de o e7traordinar, 1or*, $iolo0ic,, de/i este vor$a de o l"me ne1ericit,, nelini/tit,, +n ve/nic, mi/care3 Fapt"l esen*ial este H-dF c, Drecoltele la 5ectar +n *,rile e"ropene din est,

din secol"l al XV!-lea p+n, +n cel de-al XlX-lea, a" r,mas +n medie constanteE /i la "n nivel sc,)"tAB3 N" e7ist, "n s"rpl"s de prod"c*ie important /i, deci, n" e7ist, nici ora/e c" adev,rat +ndest"late3 Cele din R"sia nici n" a" +n servici"l lor acele , ora/e sec"ndare care s+nt "na din caracteristicile -:ccident"l"i /i ale tra1ic"l"i sa" dinamic3 +n aceste condi*ii, nen"m,ra*i *,rani /er$i, practic 1,r, p,m+nt, devin insolva$ili 1a*, de seniorii lor /i c5iar 1a*, de stat3 C, s+nt l,sa*i 1ie sa plece la ora/, 1ie s,-/i 0,seasc, de l"cr" +n 0ospod,riile *,ranilor $o0a*i, e cam acela/i l"cr"3 La ora/, ei devin cer/etori, 5amali, $,ie*i de Jpr,v,lie, c+teo-dat, ne0"stori /i meseria/i +m$o0,*i*i3 R,ma/i pe loc, ei s+nt me/te/"0arii sat"l"i sa" ca"t, +n comer*"l am$"lant /i transport Jaceast, ind"strie *,r,neasc,K c+/ti0"l s"plimentar 1,r, de care n-ar S p"tea tr,i3 Nimeni n" poate ),0,)"i aceast, 1or- ] 1ot, ire)isti$il,, aceast, c,"tare a0itat,, c" at+t @ mai m"lt c" c+t ea se prod"ce c" $inec"v+ntarea S@ $oier"l"i interesat, c,ci ace/ti meseria/i /i ne0"s- , tori r,m+n, oric"m, /er$ii l"i, o$li0a*i s,-i pl,teasc, Ddi6m,E, o 1orm, d@ redeven*,, oricare ar 1i 1ost re"/ita lor social,AF3 Aceste ima0ini /i altele asem,n,toare sc5i*ea), "n destin care seam,n,, tot"/i, c" ceea ce a p"t"t c"noa/te :ccident"l la +ncep"t"rile "r$ani),rii sale "n proces mai tp"*in asc"ns, compara$il c" ce)"ra din secolele X!2X!!!, "n intermedi" +n timp"l c,r"ia tot"l porne/te de la sate /i de la seva lor *,r,neasc,3 Am )ice noi, o sol"*ie intermediar, +ntre A /i C@ etapa median, neivind"-se +nc,3 Ca din senin apare prin*"l, prec"m c,pc,"n"l din poveste3 c3 <ra7ele imperiale ale <rientului 7i &5tremu, lui <rient. 2 +n :rient aipar acelea/i pro$leme, acelea/i am$i0"it,*i, dar mai pro1"nde dec+t +n E"ropa3 N"mai at"nci c+nd se pr,$"/esc !mperiile apar +n !slam ora/e asem,n,toare c" cele ale E"ropei medievale, st,p+ne o clip, pe soarta lor3 At"nci se +nre0istrea), )ilele $"ne ale civili)a*iei islamice, dar aceste p,s"iri s+nt limitate, +n $ene1ici"l "nor HS

ora/e mar0inale, la Cordova c" si0"ran*, sa" +n ora/ele secol"l"i al XV-lea, adev,rate reip"$lici "r$ane, ca Ce"ta +naintea oc"pa*iei port"05e)e J&B&FK sa" ca :ran"l +naintea oc"pa*iei spaniole J&F>'K3 De re0"l,, ora/"l, ora/ enorm, apar*ine prin*"l"i, adesea cali1"l"i. Ba0dad"l sa" Cairo3 :ra/e imperiale sa" re0ale, d"p, +mpre6"rare, s+nt /i ora/ele Asiei +ndep,rtate, "ria/e, para)itare, material de l"7, malea$ille, Del5i la 1el ca Vi6naLana0ar"il, ca Bei6in0"l sa", +nainte de el, ca NanOin0"l Jc" toate c, acesta este ima0inat dest"l de di1eritK3 N" ne vom mira de importan*a "ria/, pe care o a" prin*ii3 Pi de +ndat, ce "n"l e devorat de c,tre ora/, sa" mai de0ra$, de c,tre propria C"rte, r,sare alt"l /i +nro$irea +ncepe din no"3 N" ne vom mira mai m"lt nici at"nci c+nd vom vedea c, aceste ora/e n" s+nt +n stare s, sm"l0, satelor +ntrea0a mas, a prod"c*iei me/te/"0,re/ti. ele s+nt ora/e desc5ise /i dependente +n acela/i timp3 %e deas"ipra, +n !ndia ca /i +n C5ina, str"ct"rile sociale st+n6enesc destin"l li$er al ora/"l"i3 Acesta n" +/i +n1,pt"ie/te independen*a n" n"mai din pricina $astonadei mandarin"l"i sa" a cr")imilor prin*"l"i 1a*, de ne0"stori /i de cet,*enii de r+nd, ci /i pentr" c, societatea este Dprins,E, este +ntr-"n 1el de stare de pre-cristali)are3 +n !ndii, sistem"l castelor +mparte, 1,r+mi*ea), dinainte orice com"nitate "r$an,3 !n C5ina c"lt"l neamului se +mpotrive/te "n"i amestec asem,n,tor sa" compara$il c" cel care a creat ora/"l :ccident"l"i, adev,rat, ma/in, de s1,r+mat vec5i le0,t"ri, de a/e)at indivi)ii ipe "n acela/i plan, "nde aport"rile de imi0ran*i creea), "n medi" DamericanE, dac, vre*i, +n care oamenii loc"l"i da" ton"l, +i +nva*, pe ceilal*i "n mod de via*,, "n Ta0 of lie. De alt, parte, nici o a"toritate independent, n" repre)int, ora/"l c5ine)esc +n ansam$l", 1a*a de stat sa" 1a*, de p"terea evident, a stat"l"i3 Acesta este pol"l C5inei vii, active /i care 0+nde/te3 :ra/"l, re/edin*, de 1"nc*ionari /i seniori, n" e nici trea$a me/te/"0arilor /i nici a ne0"storilor@ nici "n 1el de $"r05e)ie n" cre/te $ine +n el3 De c"m H&( r,sare, c+t de c+t, aceast, $"r05e)ie se /i 0+nde/te

s, tr,de)e, 1ascinat, de splendorile vie*ii de mandarin3 :ra/ele /i-ar tr,i via*a a/a c"m vor, /i-ar +ncropi-o, dac, individ"l /i capitalism"l ar avea m+n, li$er,3 Dar stat"l t"telar n" le d, asemenea prile63 El are, vr+nd-nevr+nd, c+teva clipe de neaten*ie. la s1+r/it"l secol"l"i al XV!-lea, apare o $"r05e)ie /i se d,)l,n*"ie 1e$ra a1acerilor, al c,ror rol +l p"tem 05ici +n activitatea marilor 1or6erii de l+n0, Bei6in0, +n atelierele de por*elan care se de)volt, la ?in0 "en /i, +ntr-o /i mai mare m,s"r,, +n av+nt"l ind"striei m,t,sii la ;" Cen, capitala provinciei ?ian0*" AG 3 Dar avem a 1ace c" "n 1oc de paie3 :dat, c" venirea manci"nenilor cri)a c5ine), se re)olv, +n detriment"l li$ert,*ii "r$ane, +n secol"l al XV!!-lea3 N"mai :ccident"l a +nclinat pe 1a*, c,tre ora/ele l"i3 Ele l-a" +mpins +nainte3 Eveniment "ria/, repet,m, dar +nc, iprost e7plicat +n ce prive/te ca")ele l"i ad+nci3 Ce ar 1i devenit ora/ele c5ine)e/ti dac, 6oncile ar 1i descoperit calp"l B"nei ;peran*e, la +ncep"t"l secol"l"i al XV-lea, /i ar 1i 1olosit din plin aceast, /ans, de c"cerire mondial,8

-AR!LE :RAPE
-"lt, vreme, ora/e mari n" a" e7istat dec+t +n :rient /i +n E7trem"l :rient3 Uimirea l"i -arco %olo div"l0, l"cr"l aoesta. Est"l este pe at"nci t,r+m"l !mperiilor /i ora/elor "ria/e3 +ncep+nd din secol"l al XV!-lea, /i +ntr-o m,s"r, mai mare +n timp"l celor do", secole care "rmea),, ora/e mari apar /i +n :ccident, p"n m+na pe rol"rile principale pe care le p,strea), din acel moment c" str,l"cire3 E"ropa a rec"perat, +n 1el"l acesta, o +nt+r)iere, a lic5idat o lips, Jdac, despre lips, era vor$aK3 !at-o, +n orioe ca), dedat, "nor l"7"ri /i pl,ceri noi /i 0"st+nd, odat, c" ele, din am,r,ci"nile care vin +mpre"n, c" marile /i, de pe at"nci, prea mtarile ora/e3

6ine poart rspundereaL 1tatele.

Acest av+nt tardiv este de ne0+ndit 1,r, pro0res"l constant al ;tatelor. ele a6"n0 din "rm, 0alop"l ora/elor3 Capitalele lor, 1ie c, vor merita pe viitor l"or"d acesta, 1ie c, n" +l vor imerita, s+nt privile0iate3 De ac"m +nainte, ele se +ntrec +ntre ele pe teren"l modernit,*ii. care dintre ele +/i 1ace primele trot"are, care +/i p"ne primele 1elinare, care primele pompe c" a$"ri, primele sisteme coerente de ad"c*ie /i de distri$"*ie a apei pota$ile, prima n"merotare a caselor8 oate aceste l"cr"ri s+nt c"nosc"te !a Londra /i la %aris cam +n a6"n"l Revol"*iei3 %rin 1or*a l"cr"rilor, ora/"l care n-a prins aoeast, /ans, r,m+ne de c,r"*,3 C" c+t r,m+ne mai +ntrea0, vec5ea l"i carcas,, c" at+t mai m"lt are /ansa s, r,m+n, 0oal,3 +nc, +n secol"l al XV!-lea, p"se"l demo0ra1ic 1avori)ase 1,r, deose$ire toate ora/ele, indi1erent de m,rime, pe cele importante ca /i pe cele m,r"nte3 +n secol"l al XV!!-lea, /ansa politic, se concentrea), as"pra "nor ora/e /i le ocole/te pe altele@ +n ci"da "nei con6"nct"ri s"m$re, ele cresc, n" se opresc din cre/tere, atra0 spre & ele oameni /i privile0ii3

Londra /i %aris"l cond"c mi/carea, dar /i Nea-ole, 1oarte m"lt, vreme privile0iat /i care n"m,-i H>> >>> de loc"itori +nc, de pe Jla s1r/it"l seco-il"i al XV!-lea3 %aris"l, pe care con1lictele in-rne 1rance)e +l red"c poate la &A> >>> de loc"itori + &F'B, +/i d"$lea), pro$a$il pop"la*ia pe vre-tea l"i Ric5elie"3 Pi pe "rma acestor mari ora/e . *in altele, pas c" pas@ -adrid"l, Amsterdam"l, + c"r+nd Viena, -iinc5en"l, Copen5a0a /i, peste iate, ;anOt %eters$"r0"l3 N"mai America pre0et, 3 se an0a6e)e +n c"rs,, dar pop"la*ia sa 0lo$al, te +nc, 1oarte sc,)"t,3 !)$+nda nea/teptat, de la Dtosi J&>> >>> de loc"itori prin &G>>K este vic-Xria trec,toare a "nei ta$ere de mineri3 :ric+t de ] r,l"citoare s+nt -e7ico, Lima sa" Rio de Ianeiro, e n" se 0r,$esc s, ad"ne mase importante de oa-eni3 C,tre &A>>, Rio are cel m"lt &>> >>> de lo-litori3 C+t prive/te ora/ele ;tatelor Unite, la$o-oase, independente, ele s+nt m"lt dincolo de a-]ste i)$+n)i princiare3 Acest p"se" de mari a0lomera*ii, care coincide i primele state moderne, e7plic,, +ntr-"n an"mit &, vec5i"l 1enomen pe care-& repre)int, marile a/e din :rient /i din E7trem"l :rient, n" pe ,s"ra "nei densit,*i de pop"la*ie care ar 1i s"pe-K ar, celei din E"ropa Jse /tie c, adev,r"l este c" t"l alt"lK, ci pe dimensi"nea "nor p"ternice "ni*i politice. !stan$"l"l are ne+ndoielnic (>> >>> loc"itori +nc, din secol"l al XV!-lea, dar +n spa-e ora/"l"i enorm st, enorm"l !mperi" al :sinl+ilor3 +n spatele Bei6in0"l"i oare, +n &('H, ar ri m,rat H milioane de loc"itori, e7ist, o sin0"r, lin,3 +n spatele ora/"l"i Del5i, aproape o sin0"ra die3 E7empl"l !ndiei arat, c+t s+nt de le0ate aceste a/e o1iciale d8 prin*, p+n, la a$s"rd3 Di1ic"lt,*ile lirice, $a c5iar ]capriciile prin*"l"i, a" de)r,da-iat /i replantat de mai m"lte ori capitalele3 +n ir, de e7cep*iile care con1irm, re0"la 2 Benares, a5a$ad, Del5i, -ad"ra, ric5ino*polL, -"ltar, mdnar2ele nomadi)ea), pe distan*e dest"l de iri de-a l"n0"l secolelor3 C5iar Del5i s-a depla-. de do", sa" de trei ori, +n propria sa vatra, !a HC>

mic, distan*,, dar s-a deplasat, +ntr-"n 1el de dans pe loc3 Capitala Ben0al"l"i se a1l, la Ra6ina5al +n &F'C, la Dacca +n &G>A, la -"rs5i5ad +n &(>B3 A/a c,, de +ndat, ce prin*"l l"i +l p,r,se/te, ora/"l e +n prime6die, se de0radea),, moare c+teodat,3 Dac, are `n ceas de noroc, +n1lore/te din no"3 La5ore, +n &GGB, are case Dm"lt mai +nalte dec+t s+nt la Del5i sa" A0ra, dar +n lipsa C"r*ii, care n-a mai c,l,torit pe aici de mai $ine de do",)eci de ani, cele mai m"lte a" c,)"t +n r"in,3 N" mai r,m,seser, dec+t cinci sa" /ase str,)i de l"at +n seam,, dintre care do", sa" trei avea" mai $ine de o le05e mare +n l"n0ime /i pe care se vedea" de asemenea mi"il*ime de cl,diri do$or+teEA(Dealt1el, n" +ncape 0re/eal,. Del5i este ora/"l -arel"i -o0ol mai m"lt dec+t poate 1i %aris"l al l"i L"dovic al XlV-lea3 :ric+t de $o0a*i `+nt c+teodat, $anc5erii sa" ne0"storii de pe marea strad, C5andni c5oOe, ei n" +nseamn, nimic +n compara*ie c" s"veran"l, c" propria-i C"rte, c" armata3 C+nd A"ren0 _e$ 1ace, +n &GGH, c,l,toria care +l va p"rta p+n, +n Ca/mir, el este "rmat de +ntre0"l ora/, c,ci acesta n" poate tr,i 1,r, $"n,voin*a /i d,rnicia l"i@ se isc, o +m$"l)eal, de necre)"t, o 0loat, pe care "n medic 1rance) Jparticipant la e7pedi*ie o estimea), la trei sa" patr" s"te de mii de oameniAA3 Ne p"tem +nc5irp"i %aris"l "rm+nd"-& pe L"dovic al XlV-lea, +n &G(C, +n :landa sa" pe L"dovic al XV-lea, +n &(BB, la -et)8 Un 1enomen care seam,n, mai m"lt c" p"se"l "r$an din E"ropa este av+nt"l contemporan al ora/elor 6apone)e3 +n &G>', at"nci c+nd Roderi0o Vivero, min"n+nd"-se de ceea ce vede, traversea), ar5ipela0"l, cel mai mare ora/ n" mai este ?Loto, 1osta capitala +n care loc"ie/te -iOado"l /i mo*,ie a"toritatea imperiala A ' 3 Cei +n 6"r de B>> >>> de loc"itori ai l"i +l p"n +n r+nd"l al doilea, +n "rma ora/"l"i Edo JF>> >>> de loc"itori /i o 0arni)oan, "ria/, care, +mpre"n, c" 1amiliile militarilor, ridic, la d"$l" ci1ra pop"la*iei, adic, la "n milion +n totalK3 Loc"l trei revine ora/"l"i :saOa, c" H>> >>> de loc"itori3 :saO, loc de +n- & t+lnire al ne0"storilor Iaponiei, este tot"/i a$ia

+n a6"n"l marii sale e7pansi"ni. B>> >>> de loc"itori +n &(B', F>> >>> +n &(AH'>3 ;ecol"l alE XV!!lea este +n Iaponia secol"l :saO,i, "n secol D$"r05e)E, c" al"r, 1lorentin, dac, vre*i, c" o an"mit, simpli1icare a vie*ii ipatriciene /i c" +n1lorirea "nei literat"ri realiste, din an"mite privin*e pop"lar,, scris, +n lim$a na*ional,, /i n" +n c5ine), Jlim$, a oamenilor c"ltiva*iK ca p+n, at"nci, /i care +/i ca"t, c" pl,cere s"rsele care +i alimentea), verva +n cronica /i +n scandal"rile din Cartier"l Florilor'&3 Dar +n c"r+nd va +nvin0e Nedo, capitala /o0"n"l"i, ora/"l a"toritar c" instit"*iile l"i administrative, concentrarea $o0a*ilor s,i proprietari 1"nciari, daim0o, care s+nt o$li0a*i s, loc"iasc, +n ora/ 6"m,tate din an, p"/i oarec"m s"$ s"*prave05ere, /i cane vin /i pleac, de aici la an"mite date +n corte0ii l"n0i /i 1ast"oase3 De la reor0ani)area /o0"nal,, de la +ncep"t"l secol"l"i al XV!!-lea, ei +/i constr"iesc loc"in*ele +ntr-"n cartier an"mit, desp,r*it de rest"l ora/"l"i /i re)ervat no$ililor, Dsin0"rii care +/i *in armele colorate /i a"rite a0,*ate deas"pra por*ilorE3 Unele din aceste por*i armoriate cost, mai $ine de C>> >>> de d"ca*i, d"p, sp"sele in1ormator"l"i nostr" spaniol J&G>'K'C3 Cre/terea ora/"l"i oO Lo JNedoK n" se va mai opri3 +n secol"l al XV!!!-lea, el este poate de do", ori c+t %aris"l, dar +n acel moment Iaponia are o pop"la*ie mai n"meroas, dec+t pop"la*ia Fran*ei /i "n 0"vern ne+ndoielnic tot at+t de a"toritar /i centrali)ator c+t cel de la Versailles3

>a ce ser esc eleL

+n con1ormitate c" le0ile "nei aritmetici politice simple /i restrictive, c" c+t "n ;tat este mai +ntins /i mai centrali)at, c" at+t mai m"lt are capitala l"i /ansa de a 1i "n ora/ Jpop"lat3 Re0"la este vala$il, pentr" C5ina imperial, ca /i pentr" An0lia dinastiei de Hanovra sa" pentr" %aris"l l"i L"dovic al XV!-lea /i al l"i ;e$astien -ercier3 C5iar BCC

pentr" Amsterdam, adev,rata capital, a %rovinciilor Unite3 Aceste ora/e, a/a c"m vom vedea, repre)int, ni/te c5elt"ieli "ria/e, economia lor n" se ec5ili$rea), dec+t Jprin aport"ri din a1ar,, al*ii tre$"ie s, le pl,teasc, l"7"l3 At"nci, la ce servesc ele +n acest :ccident +n care apar /i se imp"n c" o asemenea 1or*,8 Ele 1a$ric, ;tatele moderne, o sarcin, "ria/a, o tr"d, "ria/,3 Ele marc5ea), o cotit"r, a istoriei mondiale3 Ele 1a$ric, pie*ele na*ionale 1,r, de care ;tat"l modern ar 1i o p"r, 1ic*i"ne3 C,ci, +ntr-adev,r, pia*a $ritanic, n" ia na/tere n"mai din ca")a "ni"nii politice a An0liei c" ;co*ia J&(>(K, a anion RBct-"l"i c" !rlanda J&A>&K, nici din ca")a des1iin*,rii, $ene1ice +n sine, a n"m,r"l"i mare de Dv,m"iriE locale sa" a anim,rii transport"rilor, a Dne$"niei canalelorE /i a m,rii, Dli$er-sc5im$isteE prin nat"ra ei, care +ncon6oar, ins"lele, ci din ca-")a 1l"7"l"i /i re1l"7"l"i de m,r1"ri care vin /i pleac, din Londra, "ria/, inim, e7i0ent,, care ritmea), tot"l, care a0it, /i lini/te/te3 Ad,"0a*i rol"l c"lt"ral, intelect"al /i c5iar revol"*ionar al acestor sere calde. el este "ria/3 Dar el se Jpl,te/te, se cere pl,tit c" "n pre* 1oarte mare3

ani ersuri de2ec$ilibrate

ot"l tre$"ie soldat, din,"ntr", dina1ar, sa", /i mai $ine, din am+ndo", p,r*ile deodat,3 Amsterdam"l este, ast1el, "n ora/ admira$il@ el a cresc"t repede. H> >>> de loc"itori +n &FH>, &&F >>> +n &GH>, C>> >>> la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea3 :ra/"l ca"t, mai de0ra$, $"n,starea dec+t l"7"l, se +n0ri6e/te c" +n*elepci"ne de de)voltarea cartierelor l"i, cele patr" canale semicirc"lare materiali)+nd, +ntre &BAC /i &GFA, av+nt"l nestin05erit al ora/"l"i, asemenea inelelor concentrice ale "n"i tr"nc5i de copac3 Aerat, l"minos, c" /ir"rile l"i de pomi, c" c5ei"rile, c" o0lin)ile l"i de ap,, ora/"l /i-a p,strat 1i)ionomia ori0inala3 : sin0"r, eroare, dealtmmterea relevatoare. spre s"d-vest,

cartier"l Iordaan a 1ost dat pe m+na "nor societ,*i de antrepri), n" prea scr"p"loase@ 1"nda*iile s+nt prost 1,c"te, canalele s+nt +n0"ste, ansam$l"l cartier"l"i se sit"ea), s"$ nivel"l 0eneral al ora/"l"i3 Pi, $ine+n*eles, tocmai aici se instalea), "n proletariat amestecat, 1ormat din evrei sa" marani emi0ra*i din %ort"0alia /i din ;pania, din re1"0ia*i 5"05eno*i 1rance)i, din s,r,ntoci de toate provenien*ele'H3 La Londra, cel mai mare ora/ din E"ropa JAG> >>> de loc"itori la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!leaK, c,l,tor"l prin trec"t risc, o decep*ie3 :ra/"l n-a pro1itat pe deplin, dac, se Jpoate sp"ne a/a, de rava0iile incendi"l"i din &GGG, ca s, se reconstr"iasc, +ntr-"n mod ra*ional, +n ci"da plan"rilor prop"se /i mai ales a cel"i, 1oarte 1r"mos, a l"i Qiren3 El cre/te iar, la +nt+mplare /i n" se +n1r"m"se*ea), dec+t la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!lea, c+nd se termin,, +n vest, marile l"i pie*e, 4oilden ;M"are, 4rosvenor ;M"are, BerOeleL ;M"are, Red Lion ;M"are, ?ensin0ton ;M"are'B3 Evident, comer*"l este "n"l din motoarele monstr"oasei a0lomer,ri3 Dar Qerner ;om$art arat, c,, +n &(>>, cel m"lt &>> >>> de persoane p"tea" tr,i de *pe "rma pro1it"rilor ad"se de comer*3 oate +mpre"n,, acestea n-ar p"tea ad"na, la capitol"l $ene1icii, s"ma total, a listei civile acordat, re0el"i Qilliam al !!!-lea, (>> >>> de lire3 Londra, de 1apt, tr,ie/te mai ales pe seama Coroanei, a +nal*ilor, mi6lociilor /i m,r"n*ilor 1"nc*ionari pe care +i +ntre*ine aceasta, +nal*ii 1"nc*ionari pl,ti*i +n c5ip princiar, c" le1"ri de & >>>, & F>>, c5iar C >>> de lire@ ea tr,ie/te /i pe seama no$ililor /i a no$ilimii m,r"nte, "entr0, care se sta$ile/te +n ora/, a repre)entan*ilor din Camera Com"rvelor care, +nc, de pe vremea domniei re0inei Ana J&(>C2&(&BK, a" l"at o$icei"l s, loc"iasc, la Londra c" nevestele /i copiii, a pre)en*ei p"rt,torilor de rente de stat, din ce +n ce mai n"mero/i, odat, c" trecerea anilor3 Un sector ter*iar tr+ndav proli1erea),, pro1it, de rente, de salarii, de s"rpl"s"rile i"i, /i de)ec5ili$rea),, +n $ene1icial

Londrei, via*a vi0"roas, a An0liei, cre+nd"-i o "nitate /i nevoi arti1iciale'F3 La %aris, spectacol"l este identic3 :ra/"l, +n plin av+nt, +/i s1arm, )id"rile, +/i adaptea), str,)ile la circ"la*ia de tr,s"ri, +/i amena6ea), pie*ele /i ad"n, o mas, "ria/, de cons"matori a$")ivi3 De prin &(G> este plin de /antiere de constr"c*ie, semnalate de departe de marile ro*i elevatoare Dcare ridic, +n aer pietre "ria/eE, aproape de ;ainte4enevieve /i +n Dparo5ia -adeleineE'G3 -i-ra$ea" B,tr+n"l, DAmic"l oamenilorE, vroia s, i)0oneasc, din ora/ C>> >>> de persoane, +ncep+nd c" o1i*erii re0ali /i marii proprietari /i termin+nd c" cei veni*i +n capital, s,-/i plede)e procesele /i care, poate, nici n" /i-ar 1i dorit altceva dec+t s, se +ntoarc, acas,3'(3 Este adev,rat c, ace/ti $o0,ta/i sa" ace/ti risipitori de nevoie 1ac s, tr,iasc, o Dm"l*ime de ne0"stori, de meseria/i, de servitori, de 5amaliE /i at+*ia ecle)ia/ti /i Dpreo*i c" tons"r,E9 D+n mai m"lte case, poveste/te ;e$astien -ercier, 0,se/ti "n a$ate pe care +l n"mesc prieten /i care n" este dec+t "n cinstit valet J3 3 3K3 Apoi vin preceptorii care /i ei s+nt a$a*iE'A3 F,r, a mai socoti episcopii pleca*i din diooe)ele lor3 Lavoisier a +ntocmit "n $ilan* al capitalei. la capitol"l c5elt"ieli, CF> de milioane de livre pentr" oameni, &> milioane pentr" cai@ la activ, C> de milioane de $ene1icii comerciale, &B> de rente de ;tat /i le1"ri, &>> de milioane rente 1"nciare sa" de la +ntreprinderi din a1ara ora/"l"i''3 Aceste realit,*i n" scap, o$servatorilor /i teoreticienilor economiei. D$o0,*iile ora/"l"i atra0 d"p, sine pl,cerileE, sp"ne Cantillon@ Dcei ,mari /i cei $o0a*i, notea), dr3 f"esnaL, s-a" retras +n capital,E&>>@ ;e$astien -erci\8r 1ace o list, intermina$ila c" Dneprod"ctiviiE enorm"l"i ora/3 DN", sp"ne "n te7t italian din &('(, %aris"l n" este o adev,rat, pia*, ne0"storeasc,, ora/"l e prea oc"pat s,-/i 1ac, aprovi)ionarea, el n" pre*"ie/te dec+t prin c,r*ile l"i, prin o$iectele de art, /i de mod, /i prin "ria/a cantitate de $ani care circ"l, acolo /i prin spec"la*ia 1,r, seam,n 2 a1ar, de Amster-

dam 2 cane se 1ace c" sc5im$"rile de valori3 oat, ind"stria l"i este +nc5inat, n"mai l"7"l"i. covoare de 4o$elins sa" ;avonnerie, $o0ate c"vert"ri de pe r"e ;aint-Victor, p,l,rii care se e7port, +n ;pania, +n !ndiile :rientale /i :ccidentale, *es,t"ri de m,tase, ta1tale, ceapra)"ri /i pan0lici, 5aine $is8rice/ti, o0lin)i J1oile mari din care se 1ac vin de la ;aint-4o$ainK, a"r,rie, tip,rit"ri3 3 3Emi3 Acela/i spectacol la -adrid, la Berlin sa" la Neap6ole3 Berlin"l are, +n &(AH, &B& CAH de loc"itori, n"m,r +n care se incl"de Jsolda*ii c" 1amiliile lorK3 o 0arni)oan, de HH >AA persoane /i J1"nc*ionarii c" 1amiliile lorK &H >>> de D$irocra*iE, &> >(B servitori, adic,, ad,"0ind la toate acestea C"rtea l"i Frederic al !!-lea, FG >>> de oameni Dsalaria*iE de stat&>C3 Un ca) mor$id, +n 1ond3 +n ce prive/te ora/"l Neapole, ca)"l l"i merita "n potpas3

>a Heapole, de la ?alatul re"al la Mercato

;ordid /i 1r"mos totodat,, p,d"c5ios /i prea$o0at, ne+ndoielnic 1plin de via*, /i vesel, Neapole, +n a6"n"l Revol"*iei 1rance)e n"m,r, si0"r B2 F>> >>> de loc"itori3 D"p, Londra, %aris, /i !stan$"l, la e0alitate c" -adrid"l, el este cel de-al patr"lea ora/ al E"ropei3 %rintr-o sp,rt"r, lar0, de 1ront, +ncep+nd din &G'F, el s-a +ntins c,tre Bor0o di C5ia6a@ acesta, +n 1a*a celei a do"a rade a ora/"l"i Jprima este -arinellaK, apar*ine $o0a*ilor, c,ci a"tori)a*iile date, +n &(&(, de a constr"i +n a1ara )id"rilor +i privesc aproape n"mai pe ei3 +n ce Jprive/te s,r,cia, domeni"l ei +ncepe la Lar0o del Castello "nde se des1,/oar, +nc,ier,rile $"rle/ti pe care le prile6"ie/te +mp,r*irea 0rat"ita de alimente, p+n, la -ercato, 1ie1"l ei, +n 1a*a c+mpiei dei %al"di, care +nceipe dincolo de )id"ri3 r,iesc at+t de +n05es"i*i +nc+t via*a lor se revars, +n strad,, "nde +/i p"n la "scat r"1ele, a/a c"m le +ntind ast,)i de la o 1ereastr, la alta3 DCei mai m"l*i dintre cer/etori n" a" case, ei +/i 0,sesc HCG

ad,post peste noapte prin 0rote /i sta"le, prin case d,r,p,nate sa" alte loc"ri care n" s+nt c" nimic mai $"ne, ai c,ror proprietari, av+nd drept capital "n 1elinar /i o m+n, da paie, +i las, s, le 1oloseasc,, pentr" "n "rano Jmoneda m,r"nt, napolitan,K sa" ceva mai m"lt pe noapteE3 D+i ve)i, contin", prin*"l de ;tron0oli J&(AHK, c"lca*i ca ni/te animale de)0"st,toare, 1,r, deose$ire de v+rst, sa" de se7@ n" e 0re" s,-*i +nc5ip"i toate tic,lo@ /iile care "rmea), /i toat, liota de plo)i care se ),mislesc pe-acoloE&>H3 N"m,r"l acestor oameni s,raci, 1oarte s,raci /i )dren*,ro/i se ridic, la cel * p"*in &>> >>> la Es1+r/it"l secol"l"i3 D-i/"n,, 1,r,3 & 1amilie, sin0"ra le0,t"r, c" ;tat"l 1iind /trean0"l /i tr,ind +ntr-"n asemenea talme/-$alme/ +nc+t n"mai D"mne)e" s-ar p"tea desc"rca printre eiE&>B3 +n timp"l +ndel"n0atei 1oamete din &(GH2&(GB, oamenii mor pe strad,3 De vina este n"m,r"l lor prea mare3 Neapole +i c5eam,, dar n" poate s,-i 5r,neasc, pe to*i3 Ei tr,iesc d8 pe o )i pe alta, dac, tr,iesc9 Al,t"ri de ei, l+nce)e/te /i o m"l*ime de me/te/"0ari 1amelici, o mic, $"r05e)ie str+mtorat,3 -arele 4iovanni Baptista Vico J&GGA2&(B&K, "n"l din "ltimele spirite "niversale ale :ccident"l"i, +n stare s, vor$easc, de omni re scibili, c+/ti0, o s"t, de d"ca*i pe an ca pro1esor la Universitatea din Neapole /i n" i)$"te/te s, tr,iasc, dec+t d+nd tot mai m"lte lec*ii partic"lare, D"rc+nd /i co$or+nd sc,rile alt"iaE&>F3 Deas"pra acestei m"l*imi lipsite de orice 1el de $"n"ri s, ne +nc5ip"im o s"persocietate de c"rteni, de mari seniori 1"nciari, de +nalte 1e*e $iserice/ti de 1"nc*ionari cor"p*i, de 6"dec,tori, de avoca*i3 3 3 +n cartier"l oamenilor le0ii se a1l, "na din )onele im"nde ale ora/"l"i, Castel Cap"ro, "nde +/i are sedi"l Jicaria, "n 1el de %arlament al ora/"l"i, "nde dreptatea se vinde /i se c"mp,r, /i D"nde potlo0arii p+ndesc $")"narele /i p"n0ileE3 C"m, se +ntrea$, "n 1rance) prea ra*ional, c"m se 1ace c, edi1ici"l social se *ine +n picioare, de vreme ce este D+nc,rcat de o pop"la*ie la limita e7trem,, H C8 de o cer/etorime n"meroas,, de o sl"6nie,rime "l"i-

toare, de "n cler sec"lar /i c,l"0,resc considera$il, de o milit,rime de mai $ine de do",)eci de mii de oameni, de "n popor +ntre0 de no$ili /i de o armat, de trei)eci de mii de oameni ai le0ii8E&>G3 Dar sistem"l se *ine, c"m s-a *in"t +ntotdea"na, 8 c"m se *ine /i ai"rea, $a se *ine c" c5elt"ial, p"- S *in,3 U-ai +nt+i, n" to*i ace/ti privile0ia*i s+nt r,s- .-e pl,ti*i c" 0enero)itate3 C"m ai p"s m+na pe ceva $ani, c"m treci de partea no$ililor3 D-,celar"l care ne serve/te n" mai l"crea), dec+t prin $,ie*ii ]@ de pr,v,lie, de c+nd este d"ceE&>(@ c" alte c"vinte de c+nd /i-a c"mp,rat "n titl" de no$le*e3 Dar, +nc, o dat,, n" sanite*i o$li0a*i s,-& crede*i pe pre/edintele de Brosses3 +n al doilea r+nd /i mai ales, datorit, ;tat"l"i, datorit, $isericii, datorit, no$ilimii, datorit, ne0"storiei, acest ora/ atra0e c,tre el +ntre0"l s"rpl"s al re0at"l"i Neapolel"i +n care s+nt m"l*i *,rani, p,stori, marinari, mineri, me/te/"0ari, c,r,"/i care *in la t,v,leal,, $"ni la m"nc,3 :ra/"l se 5r,ne/te din aceast, m"nc, e7terioar,, din a1ara l"i, dintotdea"na, +nc, de pe vremea l"i Frederic al !!-lea, a An0evinilor, a spaniolilor3 Biserica, +mpotriva c,reia scrie istoric"l 4iannone, +n &(CH, l"n0"l s," pam1let 4storia ci ile del /e"no di Hapoli, posed, cel p"*in CWH din $"n"rile 1"nciare ale re0at"l"i, no$ilimea CW'3 !at, cine resta$ile/te $alan*a Neapol"l"i3 N" r,m+ne, este adev,rat, dec+t &W' Jpentr" la "ente piu bassa di compa"na''m. At"nci c+nd, +n &(AF, Ferdinand, re0ele Neapolel"i, /i so*ia sa -aria-Carolina vi)itea), oscana Dl"minilorE /i pe marele d"ce Leopold, ne1ericit"l re0e al Neapolel"i, mai m"lt la22arone dec+t *prin* l"minat, se plictise/te de lec*iile pe care O prime/te din $el/"0, de re1ormele ipe care i le la"d, to*i3 D+ntr-adev,r, sp"ne el +ntr-o )i c"mnat"l"i s,", marele d"ce Leopold, n" a6"n0 s, +n*ele0 la oe +*i serve/te toat, /tiin*a ta@ cite/ti 1,r, +ncetare, popor"l t," tot a/a /i, c" toate astea, ora/ele tale, capitala, C"rtea ta, toate s+nt aicea triste, l"0"$re3 E" n" /ti" nimic /i, tot"/i, popor"l me" este cel mai vesel dintre toate popoareleE&>' Dar Neapole, capital, vec5e, +nseamn, +ntins"l HX

re0at al Nea6polel"i, pe deas"pra ;icilia3 +n compara*ie c" el, oscana +ncape +n pod"l palmei3

1an#t ?etersbur"ul n AE:`

;anOt %eters$"r0, ora/ no" ridicat prin voin*a *ar"l"i, pre)int, din plin anomaliile, de)ec5ili$r,rile str"ct"rale, aproape monstr"oase, ale marel"i ora/ al primei l"mi moderne3 Pi avem avanta6"l c, distp"nem, +n &('>, de "n $"n 05id al ora/"l"i /i al re0i"nii +ncon6"r,toare, dedicat de a"tor"l l"i, 0erman"l Io5ann 4ottlie$ 4eor0i, *arinei Ecaterina a !!-a&&>3 Este de a6"ns s,-& 1r"n),rim3 Desi0"r, p"*ine loc"ri s+nt mai neprielnic@ /i in0rate dec+t cel pe care %etr" cel -are a p"s, la &G mai &(>H, prima piatr, a cele$rei 1ort,re*e %etropavlovsO3 A 1ost nevoie de toat, voin*a l"i ne+nd"plecat, pentr" ca ora/"l s, se +nal*e +n mi6loc"l acestor ins"le, ip,m+nt"ri st+nd aproape s"$ ap8, pe mar0inea Nevei /i a celor patr" $ra*e ale ei JNeva -are /i -ic,@ NevsOa -are /i -ic,K@ sol"l n" se ridic, dec+t p"*in spre est, +n direc*ia Arsenal"l"i /i a m,n,stirii Ale7andr" NevsOi, +n vreme ce spre vest el este at+t de cos +nc+t in"nda*iile s+nt inevita$ile3 Nivel"l de alert, al 1l"vi"l"i de)l,n*"ie /ir"l de semnale o$i/n"ite. lovit"ri de t"n, stea0"ri al$e )i"a, 1elinare aprinse noaptea +n permanen*, +n t"rn"l amiralit,*ii, clopote care $at 1,r, +ntrer"pere3 Dar toate acestea vestesc prime6dia, n" o opresc3 +n &(&F, tot ora/"l este in"ndat@ la 1el, din no", +n &((F3 +n 1iecare an, el este amenin*at3 El tre$"ie s, se ridice deas"pra acestei prime6dii de moarte care-& p+nde/te la nivel"l sol"l"i3 Fire/te, de c"m sapi o 0roap, iese ap,, la o ad+ncime de C picioare, cel m"lt de (, ast1el c, n" e7ist, pivni*e3 re$"ie 1,c"te 1"nda*ii de piatr,, c" tot pre*"l lor ridicat, c5iar pentr" constr"c*iile de lemn, dat, 1iind p"tre)irea ra*pid, a $"l"macilor +n sol"l "med3 A 1ost nevoie s, se sape canale prin tot ora/"l, c" omail"rile c,pt"/ite c" 1ascine sa" $loc"ri de 0ranit, ca -oiOa, ca HC' FontanOa, "nde tra0 9A $,rcile care ad"c lemn /i merinde3

La r+nd"l lor, str,)ile /i pie*ele a" 1ost ridicate de la C la F picioare, d"p, loc, printr-o m"nc, 1antastic,, prin s,*p,t"ri, prin l"cr,ri de )id,rie, c" c,r,mi)i sa" $loc"ri de piatr,, prin $ol*i care s"s*in dr"m"rile pavate /i care +n0,d"ie +n acela/i timp sc"r0erea apei de pe strad, +n Neva3 Aceast, m"nc, "l"itoare a 1ost +ntreprins, +ntr-"n mod sistematic d"p, &((>, +nce*p+nd de la D1r"moasele cartiereE din 6"r"l Amiralit,*ii, de pe mal"rile Nevei -ari, de c,tre 0eneral"l locotenent von Ba"er, din ordin"l Ecaterinei a !i-a /i pe c5elt"iala visteriei imperiale3 Ur$ani)area a 1ost, prin "rmare, +nceat,, costisitoare3 A 1ost nevoie s, se reia trase"l str,)ilor /i pie*elor, s, se +n0r,deasc, proli1erarea intempestiv, a caselor, s, se reconstr"iasc, din piatr, cl,dirile Jp"$lice, $isericile, c"m s-a +nt+mplat c" +ndep,rtata m,n,stire Ale7andr" NevsOi, /i n"meroase case, c" toate c, lemn"l a r,mas m"lt, vreme material"l cel mai 1olosit3 El are calit,*i dintre cele mai pre*ioase. c,ld"ra relativ, a interioarelor, lips, de "miditate, ie1tin,tatea /i repe)ici"nea constr"c*iei,9 %ere*ii n" s+nt 1,c"*i ca la ;tocO5oLm din $+rne cioplite, ci din tr"nc5i"ri +ntre0i3 N"mai 1a*ada este c+teodat, placat, c" sc+nd"ri. +n acest ca), poate 1i ornat, c" c+teva corni/e, p"s, +n valoare printr-"n 6oc de c"lori3 Un "ltim avanta6 al acestor case de lemn +l constit"ie 1apt"l c, ele se modi1ic, c" "/"rin*,, se transport, c5iar, +ntre0i, dintr-"n p"nct al ora/"l"i +n alt"l3 +n casele de )id,rie, mai costisitoare, tparter"l, +m$r,cat adesea +n pl,ci de 0ranit, serve/te de pivni*,, /i la ri0oare de loc"in*, proasta3 ;+nt pre1erate camerele de s"s, a/a c, aceste case a" cel p"*in "n eta@, adesea do",, c+teodat, JrarK trei3 ;anOt %eters$"r0 este deci "n /antier de constr"c*ie 1oarte animat3 %e Neva +i vin $,rci +nc,rcate c" var, piatr,, marmor, Jdin 6"r"l lac"l"i Lado0a /i de pe coasta V+$or0"l"iK, $loc"ri de 0ranit@ $+r-nele de $rad s+nt ad"se prin pl"t,rit /i pierd ast1el, se sp"ne, din calit,*ile lor intrinsece3 Cel mai ci"dat spectacol de pe /antiere s+nt tot m"ncitorii, to*i *,rani veni*i din nord, )idari /i d"l05eri3 A- HH>

CA3 %LANUL ;AN? -%E ER;BUR4ULU! <N &('>3

A 7i B: cele dou brae ale He eiC 6 7i 8: braele rului He s#a. n centru, pe malul de nord al He ei, fortreaa ?etropa lo s#. >a est, marea insul a lui Jasili, le"at de Amiralitate printr,un pod de ase. 8e la A miralitate, pe malul de sud al He ei, se desfac n e antai c e le trei mari trans ersale (cea mai spre est: He s#i ?rospe#t' .naintarea ora7ului spre sud este marcat de cele trei canale semi,circulare.

ce/tia din "rm,, plotni#i, Dd"l05eriE, n-a" alt, "nealt, a1ar, de sec"re@ sala5ori, d"l05eri, )idari, c" to*ii vin s, se an0a6e)e de c"m se s1+r/e/te iarna3 %e "n loc 0ol p+n, at"nci, +n c+teva s,pt,m+ni, Dse +nal*, 1"nda*iile "nei case de piatr,, c" pere*ii care cresc *parc, v,)+nd c" oc5ii /i acoperi*i de m"ncitori, +n vreme ce, de 6"r +mpre6"r, ca +ntr-"n ade-6 v,rat sat, se ridic, cocioa$ele de pam+nt +n care0 loc"iesc eiE3 Loc"l pe care se cl,de/te ora/"l are, $ine+n*eles,E /i avanta6ele l"i, dac, n-ar 1i dec+t valoarea economic, /i 1r"m"se*ea ine0ala$il, a Nevei, mai lat, dec+t ;ena, c" apele mai vi6elioase dec+t ale ami-sei /i care o1er, +ntre %etropavlovsOi, Vasiliostrov JDins"la l"i VasiliEK /i cartier"l Amiralit,*ii "na din perspectivele "r$ane /i 1l"viale cele mai 1r"moase din l"me3 Neva vine c" $arca)ele, c" $,rcile ei, se +nt+lne/te c" marea la ?ronstadt /i se HH& trans1orm,, +ncep+nd de la ins"la !"i Vasili pe care

I
(

se a1l, cartier"l ne0"storilor, B"rsa /i vama, +ntr"n port maritim 1oarte activ3 ;anOt %eters$"r0,S prin "rmare, este +ntr-adev,r acea 1ereastr, desc5is, spre :ccident"l pe care %etr" cel -are a vr"t s,-& +ncorpore)e vie*ii violente a popor"l"i s,"3 %e deas"pra, Neva 1"rni)ea), ora/"l"i ap, pota$il,, despre care se sp"ne c, este 1,r, c"s"r3 At"nci c+nd vine iarna,-prins, de 05ea*,, 3ea se trans1orm, +n dr"m de s,nii /i +n loc de +nt+lnir8 pentr" marile petreceri pop"lare3 De l,sata sec"l"i, +n Ds,pt,m+na $r+n)eiE, adev,rate movile arti1iciale, c" arm,t"ri de sc+nd"ri /i de $+rne, s+nt ridicate pe 05ea*a 1l"vi"l"i /i de pe +n,l*imea lor se pornesc s,ni"*e "/oare care al"nec, pe o pist, l"n0,, de0a6at,, c" o vite), ne$"ni, Dde-*+ taie r,s"1lareaE3 Pi prin alte p,r*i, la voia +nt+mpl,rii, se constr"iesc derdel"/e, piste asem,n,toare, prin parc"ri sa" prin c"r*i, dar cele de pe Neva, pe care poli*ia le s"prave05ea),, ad"n, o m"l*ime 1a$"loas,. +ntre0"l ora/ vine s, vad, spectacol"l3 Doar pod"ri de vase traversea), 1l"vi"l /i $ra*ele l"i, do", trec peste Neva -are@ cel mai important dintre ele, cel din apropierea pie*ii +n care se +nal*, /i ast,)i stat"ia l"i %etr" cel -are Jde, sa" mai de0ra$, d"p, FalconnetK, a6"n0e pe ins"la l"i Vasili3 El este s"s*in"t de C& de vase, amarate la cele do", capete de c+teva $,rci +nc,rcate, solid ancorate3 +ntre vase, p"n*i mo$ile +n0,d"ie trecerea navelor3 F"sese o$icei"l ca /i acest pod, ca toate celelalte, s, 1ie retras la +ncep"t"l toamnei, dar din &((W' pod"rile s+nt l,sate pe loc, prinse de 05ea*a 1l"vi"l"i3 C+nd vine de)05e*"l, pod"l se di)loc, de la sine /i, d"p, ce se d"c "ltimele sloi"ri, iar apele s+nt li$ere, el este reconstit"it3 +n 0+nd"l 1ondator"l"i s,", ora/"l ar 1i tre$"it s, se de)volte la s"d /i la nord de 1l"vi", +n acela/i timp, pornind de la %etropavlovsO3 Dar cre/terea a 1ost disimetric,, c" +ncetinitor"l pe mal"l drept al Nevei, dest"l de rapid, pe cel st+n03 %e acest mal privile0iat, cartier"l Amiralit,*ii /i pia*a %etr" cel -are constit"ie inima ora/"l"i, p+n, la canal"l -oiOa, "ltim"l spre s"d care are c5ei"ri de piatr,3 Este cel mai restr+ns sector, al ora/"l"i, dar HHC

cel mai $o0at, sin0"r"l +n care casele de )id,rie Jc" e7cep*ia "nei cl,diri imperialeK constit"ie re0"la JH> de constr"c*ii p"$lice, CC& case partic"lare, adesea palateK3 Aici se 0,sesc celelalte str,)i ale -ic"l"i /i -arel"i -ilion, m,rea*a strad, de pe mal"l Nevei, +ncep"t"l prospect"l"i NevsOi, Amiralitatea, %alat"l de iarn, /i pia*a l"i "ria/,, 0aleria Ermita6"l"i, ;enat"l, $iserica de marm"r, a ;1+nt"l"i !sac, care s-a constr"it at+t de +ncet, /i pia*a c" acela/i n"me J&A&'2&AFAK&&&3 Un 2onin" voit, con/tient, desparte pe $o0a*i de s,raci, +mpin0+nd spre peri1erie ind"striile /i alte m"nci st+n6enitoare, de e7empl" pe cea a c,r,"/ilor3 Ace/tia a", dincolo de canal"l Li0ovici, ora/"l lor aparte, 6alnic, +ntret,iat de spa*ii 0oale, c" "n t+r09 de vite3 La est de Amiralitate, t"rn,toria de t"n"ri Jconstr"c*ie de lemn dat+nd din &(&H, re1,c"t, +n piatr, +n &(HHK se +nvecinea), c" Arsenal"l, ridicat de prin*"l :rlov +ntre &((> /i &((A3 :ra/"l are /i o -onet,rie, mori de-a l"n0"l Nevei, +n aval /i +n amonte de ora/, me/te/"0arii l"i, mai $ine 5r,ni*i dec+t +n ;"edia sa" 4ermania, av+nd drept"l la ca1ea )ilnic /i la vodc, +nainte de 1iecare mas,3 ;e 1a$ric, aici p+n)et"ri e7celente de tip"l celor olande)e, iar la ?asinOa, +n apropiere, o man"1act"r, d"p, c5ip"l celei de la 4o$elins prod"ce tapiserii 1oarte 1r"moase3 !ni*iativa cea mai disc"ta$il, a 1ost, pro$a$il, str+n0erea t"t"ror micilor pr,v,lii la "n loc, +n mari pie*e, ca /i la -oscova3 : asemenea Dpia*,E a e7istat +ncep+nd din &(&H +n Dins"la %eters$"r0"l"iE Japroape de %etropavlovsOK, apoi o alta +n apropiere de Amiralitate3 D"p, incendi"l care a mist"it-o +n &(HG, ea a 1ost m"tat, de o parte /i de alta a D-arel"i %rospectE, +n &(AB3 Aceste concentr,ri de pr,v,lii +i silesc pe loc"itori s, 1ac, ni/te dr"m"ri 1oarte l"n0i3 Dar scop"l a 1ost atins. 1r"moasele cartiere /i-a" p,strat caracter"l lor o1icial /i re)iden*ial3 Evident, n" pot 1i ocolite "nele neor+nd"ieli. c+teodat,, o cocioa$, sordid, se ridic, al,t"ri de "n palat, 0r,dini de )ar)avat Jpline de *,rani din re0i"nea Rostov"l"iK se +nvecinea), c" parc"rile &H prin care, +n )ilele de s,r$,toare, cnta

m")ici militare3 Dar p"tea" l"cr"rile sa se des1,/oare alt1el +ntr-"n ora/ care cre/te repede, 1avori)at de pre*"rile 1oarte mari,, de amploarea recr"t,rii de m+n, de l"cr" /i de mi6loacele, de voin*a "n"i 0"vern8 ;anOt %eters$"r0 are (B C(H de loc"itori +n &(F>@ &'C BAG +n &(AB@ C&( 'BA +n &(A'3 -ai $ine de "n s1ert din pop"la*ia H"i, FF GC& de persoane +n &(A', este 1ormat din marinari, solda*i /i c,de*i Jc" 1amiliile lorK3 Aceast, lat"r, arti1icial, a a0lomer,rii este 1oarte $ine marcat, de di1eren*a enorm, dintre pop"la*ia masc"lin, /i cea 1eminin, J&BA FC> 1a*, de G' BCAK. %eters$"r0"l este "n ora/ de 0arni)oan,, de servitori, de oameni tineri3 Dac, ne-am l"a d"p, ci1ra $ote)"rilor /i deceselor, ora/"l ar avea, +n an"mite perioade, "n e7ces de na/teri, dar ci1rele incomplete ne pot +n/ela3 +n orice ca), predominan*a deceselor +ntre C> /i CF de ani ne arat, c, ora/"l capital, 1ace "n import mare de oameni tineri /i c, ace/tia pl,tesc des tri$"t"l cer"t de climat, de 1ri0"ri, de t"$erc"lo),3 Acest val de imi0ran*i este dest"l de pestri*. 1"nc*ionari sa" no$ili care vor s, se a6"n0,, o1i*eri, marinari, solda*i, te5nicieni, pro1esori, arti/ti, m,sc,rici, $"c,tari, preceptori str,ini, 0"vernante /i mai ales *,rani care alear0, spre ora/ +n n"m,r mare, de prin *in"t"l s,rac din +mpre6"rimi3 Aici ei devin c,r,"/i, prec"pe*i Js+nt ac")a*i c5iar 2 c"lme a ironiei 2 c, ar 1i vinova*i de sc"mpetea de pe pia*,K@ iarna, ei s*par0 05ea*a de pe Ne va@ $loc"rile t,iate Jaceast, m"nc, o 1ac 1ine)iiK s+nt $,0ate +n 05e*,ria pe care orice cas, mare o are la parter@ c" o 6"m,tate de r"$l, pe )i, ei c"r,*a ),pada /i n" mai termin, s-o dea la o parte de pe l+n0, casele $o0,ta/ilor3 %entr" "na sa" do", copeici, ca $ir6ari, ei d"c client"l c" sania "nde vrea acesta prin enorm"l ora/ /i 1ac sta*ie Jpe la r,sp+ntii pe loc"rile pe care, vara, +i 0,se/ti pe $ir6arii de tr,s"ri3 Fine)ele s+nt 1ete +n cas, sa" $"c,t,rese, +/i 1ac trea$a $ine /i se m,rit, adesea c" $,ie*i pe m,s"ra lor3 DAce/ti loc"itori J3 3 3K 1orma*i din at+tea di1erite na*ii J3 33K p,strea), 1el"rile lor deose$ite de a tr,iE HHB

/i de a crede@ $isericile ortodo7e se +nvecinea), c" templele protestante /i c" $isericile rascolnicilor. DN" s-ar p"tea 0,si nici "n ora/ +n l"me, contin", in1ormator"l nostr" J&(GFK, +n care, ca s, sp"nem a/a, 1iece loc"itor s, vor$easc, "n n"m,r at+t de mare de lim$i3 N" se a1l,, p+n, /i dintre servitorii cei mai m,r"n*i, care s, n" vor$easc, +n r"s,, 0erman, /i 1ine),, iar printre persoanele care a" oarecare ed"ca*ie se +nt+lnesc adesea "nele care vor$esc opt sa" no", lim$iJ3 33K din care 1ac c+teodat, "n amestec care are +n el ceva pSl,c"tE&&C:ri0inalitatea ;anOt %eters$"r0"l"i este realmente acest amestec3 +n &('>, I343 4eor0i se +ntrea$, dac, e7ist, "n caracter speci1ic al peters$"r05e)"l"i3 El +i rec"noa/te 0"st"l pentr" no", pentr" sc5im$,ri, pentr" titl"ri, pentr" $"n,stare, pentr" l"7, pentr" risip,3 ;, trad"cem. avem a 1ace c" 0"st"ri de om al capitalei, modelate mai de aproape sa" mai de departe d"p, cele ale C"r*ii3 Aceasta d, ton"l prin cerin*ele ei, Jprin s,r$,torile ei, care s+nt tot at+tea prile6"ri de veselie 0eneral,, c" Dl"min,*iileE lor min"nate, aprinse la cl,direa Amiralit,*ii, la palatele o1iciale, la casele $o0a*ilor3 +n inima "n"i *in"t s,rac, enorm"l ora/ p"ne la nes1+r/it pro$leme de aprovi)ionare3 Desi0"r, n" e nimic mai simpl" dec+t s, ad"ci din lac"l Lado0a sa" :ne0a, +n $,rci pline c" ap,, Wpe/te vi", dar vitele mari /i oile vin la a$atoare din Ucraina, dm Astra5an, de pe JDon /i Vol0a, adic, de la C>>> de verste, c5iar din "rcia@ /i mai s+nt /i altele, tot"l pe m,s"ra ora/"l"i3 Un de1icit cronic se soldea), pe seama Visteriei imperiale /i a "ria/elor venit"ri ale $oierilor3 o*i $anii +mp,r,*iei c"r0 spre palatele princiare /i s*pre casele $o0ate +n care cre/te n"m,r"l tapiseriilor, comodelor, mo$ilelor pre*ioase, lam$ri"rilor sc"lptate /i a"rite, pla1oanelor pictate +n stil DclasicE@ "nde apartamentele se +mpart +n n"meroase camere partic"lare, ca la %aris /i la Londra, c", /i aici, o servitorime proli1erant,3 ;pectacol"l cel mai caracteristic +l o1er, poate, pe str,)ile ora/"l"i /i +n +mpre6"rimi, trecerea )0omotoas, a ec5ipa6elor /i tr,s"rilor, a$sol"t neceR-

sare +ntr-"n ora/ de dimensi"ni enorme, c" str,)i noroioase /i c" )ile sc"rte pe timp"l iernii3 : ordonan*, imperial, re0lementea),, +n aceast, privin*,, tr"1a/"l drept al 1iec,r"ia. n"mai 0eneralii-3 /e1i sa" cei asimila*i acest"i 0rad pot s, +n5ame la tr,s"r, G cai, c" doi c,l,re*i +nso*itori, +n a1ar, de vi)iti"3 Din sc,dere +n sc,dere, a6"n0em la locotenent /i la $"r05e) care a" drept"l la C cai, la meseria/ /i la ne0"stor care tre$"ie s, se m"l*"measc, c" "n"l sin0"r3 : serie de prescrip*ii re0lementea), /i livrea"a servitorilor, d"p, 0rad"l st,p+n"l"i lor3 C+nd are loc o recep*ie imperiala, tr,s"rile 1ac la sosire "n t"r s"*plimentar, ceea ce +n0,d"ie ca 1iecare s,-i vad, pe ceilal*i /i s, 1ie, la r+nd"-i, v,)"t3 Cine ar +ndr,)ni +n aceste condi*ii s, vin, +ntr-o tr,s"r, de pia*,, c" ni/te cai near,to/i sa" c" "n vi)iti" +m$r,cat *,r,ne/te8 ;, +nc5eiem c" "n detali". c+nd c"rtenii s+nt invita*i la castel"l de la %eter5o1, a/e)at, ca /i palat"l de la Versailles, la vest /i a1ar, din ora/, la ;anOt %eters$"r0 n" mai 0,se/ti, se sp"ne, nici "n sin0"r cal3

?enultima cltorie: BeiIin"

Am p"tea 1ace +nc, m"lte asemenea c,l,torii, 1,r, ca ele s, in1l"en*e)e concl")ia. +ntotdea"na, l"7"l capitalei tre$"ie p"rtat de spinarea altora3 Nici "na n" poate tr,i din m"nca 1,c"t, c" m+inile ei3 %apa ;i7t al X-lea J&FAF2&F'>K, *,ran c,pos, +n*ele0e prost Roma vremii sale@ el vrea s-o p"n, Ds, m"nceasc,E, s, implante)e +n ora/ ind"strii, proiect pe care realitatea +l respin0e 1,r, ca s, 1ie prea m"lt, nevoie de a6"tor"l oamenilor&&H3 ;e$astien -ercier visea),, +mpre"n, c" al*i c+*iva, s, 1ac, din %aris port la mare ca s, ad"c, +n ora/ activit,*i inedite3 Dac, l"cr"l acesta ar 1i 1ost posi$il, d"p, c5ip"l Londrei, pe at"nci cel mai mare port din l"me, %aris"l ar 1i r,mas "n ora/ para)itar, tr,ind pe spinarea alt"ia3 A/a se +nt+mpl, c" toate capitalele, c" toate ora/ele, care str,l"cesc de l"minile /i e7cesele civi-

li)a*iei, $"n"l"i 0"st, pl,cerilor, 1ie c, e vor$a de -adrid sa" de Lisa$ona, de Roma, de Vene*ia, care se +nc,ip,*+nea), s, s"pravie*"iasc, trec"tei ei m,re*ii, sa" de Viena care, +n secolele al XV!!-lea /i al XV!!!-lea, oc"p, prim"l loc +n ierar5ia ele0an*ei e"ropene3 Pi de -e7ico de asemenea, de Lima, de Rio de Ianeiro, no"a capital, a Bra)iliei, +ncep+nd din &(GH, /i Jpe care, de la an la an, c,l,torii n-o mai rec"nosc, +ntr-at+ta cre/te /i, +ntr-"n cadr" de la nat"r, sompt"os, devine omene/te mai 1r"moas,3 ;a" de Del5i, +n care splendoarea -arel"i -o0ol +/i s"pravie*"ie/te, de Batavia "nde colonialism"l precoce al olande)ilor d, la iveal, cele mai 1r"moase 1lori ale l"i, +nc, de pe at"nci veninoase3 Dar ce alt e7empl" poate 1i mai 1r"mos dec+t cel pe care +l d,, la por*ile Nord"l"i, 6"m,tate din an s"$ 1ri0"l +n0ro)itor al ;i$eriei 2 "n v+nt dr,cesc, ),pad, amestecata c" 05ea*, 2 Bei6in0"l, capital, a +mp,ra*ilor manci"rieni9 : pop"la*ie "ria/,, C milioane c" si0"ran*,, poate H milioane de loc"itori, se +mpac, aici, de $ine, de r,", c" asprimea "n"i climat c,r"ia n" i-ar re)ista nimeni 1,r, $el/"0"l Dc,r$"nel"i de piatr, care *ine /i p,strea), 1oc"l de cinci ori de /ase ori mai m"lt dec+t c,r$"nele de lemnE&&B /i, n" mai p"*in, 1,r, $l,n"rile o$li0atorii +n )ilele de iarn,3 +n sala re0al, a %alat"l"i, p,rintele de -a0aillans, a c,r"i carte apare a$ia +n &GAA, a v,)"t ad"na*i p+n, la B >>> de mandarini acoperi*i Dde la cap /i p+n, la picioare c" )i$eline de "n pre* peste m,s"r, de mareE3 Bo0a*ii se +nvelesc literalmente +n $l,n"ri, +/i c,pt"/esc c" $lan, +nc,l*,rile, /eile, sca"nele, cort"rile, cei mai p"*in $o0a*i m"l*"mind"-se c" piei de miel, iar s,racii c" cele de oaie&&F3 %e timp de iarn,, toate 1emeile Dpoart, sc"1ii /i c,ci"li, 1ie c, "m$l, c" lectica, 1ie c,lare@ /i a" $"n, pricin, pentr" aceasta, m,rt"rise/te 4emelli Careri, c,ci +n po1ida 5ainei mele +m$l,nite, 1ri0"l era ne+nd"r,torE, Dprea tare pentr" mine, ada"0, el@ 5ot,r+i s, p,r,sesc acest ora/ J&' noiem$rie &G'(KE&&G3 DFri0"l iernii este at+t de mare, notea), &( "n c,l"0,r ie)"it c" "n secol mai t+r)i" J&(((K, +n-

c+t n" po*i desc5ide nici o 1ereastr, +nspre partea de nord, iar 05ea*a, timp de mai $ine de trei l"ni, r,m+ne 0roas, de "n picior /i 6"m,tateE&&(3 Canal"l imperial care asi0"r, aprovi)ionarea ora/"l"i este +nc5is de 05e*"ri din l"na noiem$rie /i p+n, +n martie3 +n &(FC, +mp,rat"l ?ien Lon0 pl,n"ie/te o intrare tri"m1ala +n capital, pentr" a s,r$,tori cea de a /ai)ecea aniversare a mamei sale@ corte0i"l "rma s, soseasc,, +n $,rci sompt"oase, de-a l"n0"l r+"rilor /i canal"rilor, dar 1ri0"l timp"ri" compromite s,r$,toarea@ )adarnic $at mii de servitori apa, pentr" a o +mpiedica s, +n05e*e, )adarnic scot repede a1ar, $"c,*ile de 05ea*, care se 1ormea),, +mp,rat"l /i s"ita l"i tre$"ie Ds, +nloc"iasc, $ar-, 'cile c" s,niiE&&A3 Bei6in0"l +/i e7p"ne cele do", ora/e, cel vec5i /i cel no", /i n"meroasele l"i cartiere peri1erice J+n principi", c+te "n"l +n 1a*a 1iec,rei por*i, cel mai +ntins 1iind cel de la poarta de vest, pe "nde intr, +n ora/ cele mai m"lte dr"m"ri imperialeK +n mi6loc"l "n"i /es +ntins /i 6os, $,t"t de v+nt"ri, /i +nc, /i mai e7p"s in"nda*iilor nea/teptate ale r+"rilor din c+mpie, 1l"vi"l %ei Ho /i a1l"en*ii l"i, care +n perioada viit"rilor pot s, r"p, di0"rile, s,-/i sc5im$e c"rs"l, s, se deplase)e la distan*e de Oilometri3 :ra/"l no", c,tre ;"d, are 1orma "n"i drept"n05i i" tocmai per1ect /i se lipe/te de cel vec5i c" la."ra l"i mai lar0, dinspre nord3 Acesta din "rm, iste "n p,trat c" lat"rile mai mici dec+t l"n0imea !rept"n05i"l"i al,t"rat3 %,trat"l este ora/"l vec5i I dinastiei -in0, av+nd +n centr" %alat"l imperial3 n timp"l c"ceririi din &GBB, %alat"l a s"1erit l"meroase distr"0eri, m"lt, vreme vi)i$ile, pe care nvin0,tor"l le repar, mai m"lt sa" mai p"*in reXede3 %entr" +nloc"irea "nora din $+rnele "ria/e, e pild,, a 1ost nevoie, c" +nt+r)ierile "/or de $,"it care dec"r0 de aici /i n" +ntotdea"na c" s"ces, s, se rec"r0, la +ndep,rtatele pie*e s"dice3 <nc, din epoca -in0, ora/"l vec5i s-a dovedit e+nc,p,tor pentr" pop"la*ia +n cre/tere a capi-ilei, a/a +ne+t ora/"l drept"n05i"lar de s"d s-a HHA

1ormat c" m"lt +nainte de c"cerirea din &GBB. DAvea )id"ri de p,m+nt +nc, din &FCB@ apoi, +ncep+nd din &FGB, )id"ri /i por*i de c,r,mid,E3 Dar d"p, c"cerire, +nvin0,tor"l a p,strat pentr" el ora/"l vec5i@ din acel moment, el devine ora/"l t,t,resc, c5ine)ii 1iind i)0oni*i +n ora/"l meridional3 :$serv,m c, ora/"l vec5i ca /i cel no", am+ndo" av+nd str"ct"ri re0"late, s+nt de dat, recent,, a/a c"m ne arat, /i neo$i/n"ita l,r0ime a str,)ilor, mai c" seam, at"nci c+nd s+nt orientate de la s"d la nord@ +n 0eneral, ele s+nt mai +n0"ste de la est spre vest3 Fiecare strad, are n"mele ei, D ca strada R"delor Re0el"i, strada "rn"l"i al$, a Leilor de 1ier, a %e/tel"i "scat, a Rac5i"l"i /i a/a /i altele3 ;e vinde o carte care n" vor$e/te dec+t despre n"mele /i a/e)area str,)ilor, de care se sl"6esc vale*ii care-i +nso*esc pe -andarini +n loc"rile "nde se d"c /i la tri$"nalele lor /i care d"c dar"rile lor, scrisorile lor /i por"ncile lor prin deose$ite loc"ri din ora/33 3 iC" toate c, este "na din str,)ile trasate de la est spre vest,c cea mai 1r"moas, dintre toate aceste str,)i, este cea care se c5eam, 6$am "an #iai, adic, strada :di5nei celei ve/nice i333c m,r0init, dinspre nord de )id"rile %alat"l"i Re0el"i /i dinspre partea de s"d de deose$ite tri$"nale /i %alate de mari ;eniori3 Ea este at+t de mare +nc+t are mai $ine de trei)eci de toises iaproape G> de metric +n l,*ime /i 1aima ei este at+t de mare +nc+t savan*ii +n scrierile lor -o +ntre$"in*ea), spre a +nsemna +ntre0"l ora/, l"+nd partea drept +ntre0@ c,ci este tot "na dac, sp"i c, "n om se a1l, pe strada :di5nei celei ve/nice sa" dac, sp"i c, el este la %e-Oim iBei6in0cE333 &&' Aceste str,)i lar0i, aerate, s+nt pline de l"me3 D-"l*imea de popor este at+t de mare +n acest ora/, e7plic, p,rintele -a0aillans, +nc+t n" +ndr,)nesc s, sp"n /i n" /ti" nici m,car c"m s, 1ac spre 1i +n*eles3 oate str,)ile din ora/"l cel vec5i /i din cel no" s+nt pline, at+t cele mici, c+t /i cele mari, /i cele care s+nt +n mi6loc, c+t /i cele care mer0 c,tre mar0ini@ /i m"l*imea este a/a de mare peste &' tot, +nc+t n" poate 1i asem"ita dec+t c" t+r0"rile /i

T T

#N

=IJ1( *

In

%i3+

r,

.. . i

-3V

W 'AFA,A

nu

R T 3

] T 3 E V S

W @ . W - ]

+ ea-n

C!I!N4UL <N ;EC:LUL AL XV!!!-lea3

'.$ematie care arata dispunerea celor trei ora7e (cel ec$i, cel nou ti imperial'. Al muntele" artificial al palatuluiC bl curile lire. (&5tras din Histoire 0enirale des voLa0es, !3 J, ?aris,

a)nicele din E"ropa noastr,E&C>3 +n &(HF, p,t d" Halde constat, la r+nd"l s," Dm"l*imea narat, de popor care "mple aceste str,)i /i )eala pe care o pricin"ie/te n"m,r"l "l"itor i, de cat+ri, de m,0ari, de c,mile, de c,r"*e, .e, de lectice, 1,r, a socoti ose$ite pilc"ri de sa" do", s"te de oameni care se ad"n, din loc spre a asc"lta 05icitorii, scamatorii, c+n/i pe al*ii care povestesc niscaiva istorii care s, r+)i /i sa te +nvesele/ti, ori tot 1el"l de HB>

/arlatani care-/i +mpart leac"rile /i arat, e1ectele lor min"nate3 %ersoanele care n" s+nt din prostime ar 1i oprite +n orice clip,, dac, +naintea lor n" ar mer0e "n c,l,re* care +ndep,rtea), m"l*imea, vestind-o s, le 1ac, locE&C&3 +ncerc+nd s, transmit, sen)a*ia pe care i-o d, +m$"l)eala str,)ii c5ine)e/ti J&F((K, "n spaniol n" 0,se/te nimic mai potrivit dec+t s, sp"n, c, DDac, ai 1i ar"ncat "n $o$ de 0n", el n-ar 1i p"t"t s, cad, 6osE&CC3 D+n toate p,r*ile, notea), "n c,l,tor en0le) c" do", secole mai t+r)i", se vad l"cr,ton, p"rt+nd c" ei sc"lele /i , c,"t+nd de l"cr", /i ne0"stori am$"lan*i, +m$iin-d"-te c" m,r1"ri de v+n)areE&CH3 Aceast, m"l*ime se e7plic,, evident, prin ci1ra ridicat, a pop"la*iei, +n &('H3 Bei6in0"l, pe at"nci departe de a.' avea s"pra1a*a Londrei, ar 1i 1ost de do", sa" de trei ori mai pop"lat3 Casele s+nt sc"nde, c5iar /i cele ale $o0a*ilor3 Daca ele a", a/a c"m se +nt+mpl, prea adesea, cinci sa" /ase apartamente, acestea n" s+nt a/e)ate "nele deas"pra altora, ca +n E"ropa, ci Dd+nd "nele +n altele /i desp,r*ite prin c"r*i mariE&CB3 Ast1el ca, pe m,rea*a 6$am "an #iai, n" tre$"ie s, ne +nc5ip"im o s"ccesi"ne de 1a*ade aro0ante 1a*, +n 1a*, c" palat"l imperial3 -ai +nt+i c, ar 1i indecent s, etale)i "n asemenea l"7 +n 1a*a casei +mp,rat"l"i@ +n al doilea r+nd, o$icei"l este ca aceste palate partic"lare s, n" ai$, c,tre strad, dec+t o poart, mare, av+nd de o parte /i de alta do", cl,diri dest"l de sc"nde, care s+nt oc"pate de servitori, de ne0"stori, de m"ncitori3 ;tr,)ile s+nt m,r0inite ast1el de d"05ene, de pr,v,lii, str,6"ite de st+lpi +nal*i pe care s+nt prinse D1irmeleE, +nsemnele lor, +mpodo$ite adesea c" $anderole de p+n),3 Casele +nalte ale seniorilor se a1l, dincolo de strad,@ aceasta este e7cl"siv ne0"storeasc,, arti)anal,3 DAcest o$icei sl"6e/te spre +nlesnirea t"t"ror@ c,ci in ora/ele noastre Je"ropeneK, a/a c"m scrie p,rintele de -a0aillans, +n mare parte str,)ile s+nt m,r0inite de case ale "nor persoane de seam,@ /i +n 1el"l acesta, spre a 1ace rost de cele tre$"incioase, e/ti silit s, mer0i prea departe, la pia*a sa" c,tre por*i, +n timp ce la %e-?im, /i la 1el se +nt+mpl,

C,l,torii descri" +n am,n"nt acest alt ora/ pe care-& constit"ie, +n ora/"l vec5i, %alat"l imperial, reconstr"it pe loc"l %alat"l"i N"anilor Jmon0olilorK /i aproape o mo/tenire a 1ast"l"i dinastiei -in0, c" toate c, +n &GBB vec5i"l palat a 1ost trans1ormat +n r"ine3 Do"a incinte, "na +ntr-alta, /i am+ndo", D+n 1orm, de care" l"n0E, 1oarte mari /i +nalte, +l i)olea), de :ra/"l Vec5i3 _id"l este Dtenc"it +nspre +nl,"ntr" /i +nspre a1ar, c" "n ciment sa" var ro/" /i acoperit c" "n mic acoperi/ de *i0le sm,l*"ite +ntr-o c"loare 0al$en, a"rieE3 !ncinta interioar, este 1,c"t, din Dc,r,mi)i mari, toate de aceea/i m,rime, /i +n1r"m"se*at, de crenel"ri $ine or+nd"iteE3 Un /an* l"n0 /i ad+nc, plin c" ap, /i Dloc"it de pe/ti e7celen*iE o precede3 +ntre cele do", incinte se a1l, palate c" deose$ite destina*ii, "n r+" traversat de pod"ri /i, spre vest, "n dest"l de +ntins lac arti1icial33 3&C(3 !nima palat"l"i este, +n spatele celei de a do"a incinte, ora/"l inter)is, :ra/"l 4al$en, +n care tr,ie/te +mp,rat"l, ap,rat de 0,r)ile l"i, de str,6erii por*ilor, de mae/trii de ceremonii, de metere)e, de /an*"ri /i de marile pavilioane de col* c" acoperi/"ri artic"late, n"mite Diao leou. Fiecare cl,dire, 1iecare poart,, 1iecare pod are n"mele l"i, o$icei"rile l"i, dac, se poate sp"ne a/a3 :ra/"l inter)is m,soar, & Om pe (A> m3 Dar este mai lesne s,-i descrii s,lile 0oale, p,r,0inite, a/a c"m !e-a receptat, c" nen"m,rate detalii, c"rio)itatea e"ropean,, d"p, &'>>, dec+t vec5ea l"i activitate, pe care o $,n"ie/ti "ria/,. +ntre0"l ora/ tr,ia +n 6"r"l acest"i i)vor de p"tere /i de $ine1aceri3 ! se poate l"a m,s"ra dest"l de $ine d"p, intermina$ila en"merare a venit"rilor +mp,rat"l"i, at+t +n $ani c+t /i +n nat"r, Js, re*inem acest re0istr" d"$l"K3 N" e 1oarte limpede ce valoare real, ar p"tea repre)enta cei Doptspre)ece milioane /ase s"te de mii sc")i de ar0intE, s"ma la care se ridic, prin &GGA 1ond"l principal al venit"l"i imperial +n $ani, 1,r, a mai socoti, de asemenea +n $ani, con1isc,rile, impo)itele indirecte, domeniile Coroanei sa" domeniile +mp,r,tesei3 Cea mai tan-i) 0i$il,, cea mai ci"dat, r,m+ne masa redeven*elor

-se v+nd pe/ti ad"/i vii +n c,)i c" ap,, dec+t pie*ele de v+nat +n care "n c,l,tor vede pentr" o ]clip, o cantitate prodi0ioas, de c,prioare, de 1a)ani, de pot+rnic5i333 Aici, neo$i/n"it"l 1ace s, n" se mai vad, cotidian"l3

>ondra, de la &lisabeta la ^eor"e al %4,lea

Dar sa ne +ntoarcem din aceast, l"n0, c,l,torie p+n, +n An0lia, "nde ca)"l Londrei ne va +n0,d"i s, +nc5eiem acest capitol /i, odat, c" el, vol"m"l de 1a*,&HC3 oate l"cr"rile care privesc aceast, prodi0ioas, de)voltare "r$an, s+nt c"nosc"te sa" pot 1i c"nosc"te3 +nc, de pe vremea domniei Elisa$etei, o$servatorii v,d +n Londra "n "nivers de e7cep*ie3 %entr" 5omas DeOOer este vor$a de D1loarea t"t"ror ora/elorE, incompara$il mai 1r"moas, de-a l"n0"l 1l"vi"l"i ei dec+t Vene*ia +ns,/i +n min"nata perspectiv, de pe Canal 4rande, "n spectacol /ters 1a*, de cel pe care-& repre)int, Londra&HH3 ;am"el Io5nson JC> septem$rie &(((K este +nc, /i mai liric. D;, 1ii s,t"l de Londra, +nseamn, s, 1ii s,t"l de via*,@ c,ci Londra c"prinde tot ceea ce poate s,-*i dea via*aE&HB3 4"vern"l re0al +mp,rt,/e/te aceste il")ii, c" toate c, "ria/a capital, +l +n1rico/ea), tot timp"l. +n oc5ii acest"ia, ea este "n monstr" /i cre/terea ei nes,n,toas, tre$"ie, c" orice pre*, oprit,3 +n realitate, ceea ce nelini/te/te tot timp"l pe 0"vernan*i /i pe de*in,torii de avere este inva)ia oamenilor s,raci /i, odat, c" ea, +nm"l*irea cocioa$elor, c"i$"ri de p,d"c5i, care amenin*, +ntrea0a pop"la*ie, incl"siv pe cei $o0a*i and so a dan"er to t$e Zueen's oTn life and t$e spreadin" of a mortalit0 o er t$e T$ole nation", scrie ;tob, care se teme pentr" s,n,tatea re0inei Elisa$eta /i a +ntre0ii pop"la*ii&HF3 +n &FA> apare prima interdic*ie de constr"c*ii noi J+n a1ara "nor e7cep*ii +n 1avoarea oamenilor av"*iK@ altele "rmea), +n &F'H, &G>(, &GCF3 Aceste interdic*ii 1ac s, creasc,, provoc+nd &F totodat, +mp,r*irea caselor e7istente, n"m,r"l con-

5anseatice p+na +n &F'( /i care Deste, de c+nd a" 1ost i)0oni*i ne0"storii str,ini, re)ervat pentr" de0"starea vin"rilor de RinE3 Un persona6 din teatr"l l"i 5omas DeOOer, sp"ne simpl". DNe +nt+lnim, a)i d"p, mas,, la casa vin"l"i de Rin, la ;tillLard 3 3 ."K. Folosirea r+"l"i se e7tinde tot mai m"lt spre aval, c,tre mare, +ntr"c+t doc"rile s+nt de 1apt ni/te $a)ine interioare 1ormate la cot"rile 1l"vi"l"i, care n" a" 1ost +nc, ad+ncite, +n a1ar, de Br"nsbicO, doc pe care +l 1olose/te Compania !ndiilor J&GFGK3 Un al doilea doc, 4reenland DocO, pentr" $aleniere, se constr"ie/te +n &G'G2&(>>3 Dar marile $a)ine 1lotante datea), din "ltimii ani ai secol"l"i al XV!!!-lea3 : prim, ima0ine a ceea ce repre)int, port"l comercial poate 1i s"rprins, 1ie la Billin0s0ate, 1ie la de$arcader"l "rn"l"i Londrei, 1ie /i mai $ine +n p"nct"l +n care se 0,se/te ),vor"l l"i, C"stom Ho"se, Casa V,mii, ars, +n &GGG, dar reconstr"it, imediat de c,tre Carol al !!-lea, +n &GGA3 ;pectacol"l se prel"n0e/te p+n, la Ratcii11, Din1am loc de +nt+lnire al c"rvelor /i 5o*ilorE, p+n, la Lime5o"se, la c"ptoarele de var /i la t,$,c,riile de acolo, p+n, la BlacOball "nde pl,cerea de a vedea navele la ancor, te o$li0, s, s"por*i D1oarte p"ternic"l miros de 0"dron333E3 Est"l londone) marin,resc, me/te/"0,resc /i cam p"n0,/esc n" e pl,c"t la vedere, iar d"5orile l"i n" s+nt o poveste3 Bo0,*iile care se descarc, de pe navele acostate de1ilea), prin 1a*a "nei m"l*imi de oameni nenoroci*i3 Ce tenta*ie9 +n &(A', Dt+l5,ria +n0ro)itoare al c,rei teatr" este amisa J3 33K /i care se e7ercit, as"pra t"t"ror 1el"rilor de propriet,*i comerciale, /i +n mod deose$it as"pra prod"c*iilor !ndiilor occidentale, este privit, J3 3 3K ca "n"l din cele mai sp,im+nt,toare 1la0el"riE3 Cei mai prime6dio/i p"n0a/i nici n" s+nt Dpira*ii r+"l"iE, care operea), +n $ande or0ani)ate, 1"r+nd, c+nd le pic,, o ancor,, o par+rn,, ci pa)nicii, cei care descarc, vasele, marinarii de pe $,rcile de servici" sa" de pe 0a$are, Dcioc+rlaniiRde cora$ieE, cei ce $at mal"rile, c5i- B( p"rile +n c,"tarea de par+me ar"ncate, de 1iare

mer0e de la BlacO Friars ;teps sa" de la Birdbell DocO p+n, la "rn"l Londrei3 Papte por*i +i +ntrer"p trase"l. L"d0ate, Neb0ate, Alders0ate, Cripple0ate, -oor0ate, Bis5op0ate, Ald0ate3 !n 1a*a 1iec,reia dintre ele, o $arier, arat, limita p+n, la care se e7ercit, a"toritatea londone),3 Cartierele de mar0ine, ane7ate +n 1el"l acesta, s+nt t$e liberties, districtele din a1ara )id"rilor, +ntinse c+teodat,. $ariera care precede Bis5op0ate se sit"ea), ast1el +n 5otar"l ;mit51ield"l"i, la vest de Hol$orne@ la 1el, c+nd ie/i prin L"d0ate, tre$"ie s, str,$a*i toat, Fleet ;treet, ca s, a6"n0i +n s1+r/it la emple Bar, +n drept"l empl"l"i e7- emplierilor, la cap,t"l Ptrand"l"i3 -"lt, vreme, emple Bar a 1ost o simpl, poart, de lemn3 !n acest 1el, Londra, sa" mai de0ra$, CitL, s-a rev,rsat, +nc, +nainte de domnia Elisa$etei, dincolo de mar0inile ei strimte, a6"n0+nd p+n, la localit,*ile din c+mpia +nvecinat,, le0+nd"-se de ele printr-"n /ir de dr"m"ri, de str,)i m,r0inite de case3 %e vremea Elisa$etei /i a l"i ;5aOespeare, inima ora/"l"i a $,t"t +n interior"l )id"rilor3 Centr"l ei se a1l, pe a7a care contin", %od"l Londrei spre nord /i, prin str,)i c" deose$ite n"me, a6"n0e la Bis5op0ate3 A7a de vest alinia), "n /ir de str,)i, +ncep+nd c" Neb0ate, la vest, p+n, la Ald0ate, la est3 ;"$ Eiisa$eta, Dr,scr"ceaE se 0,sea l+n0, ;tocOs -arOet, la cap,t"l de vest al l"i Lom$ardt ;treet3 La doi pa/i mai departe, se ridic,, pe Corn5il!, RoLal E7c5an0e, +ntemeiat +n &FGG de c,tre 5o-mas 4res5am, /i n"mit, la +ncep"t, +n amintirea B"rsei de la Amsterdam, B"rsa Re0al, (B0rsa >ondinensis, ul"o t$e /o0al &5c$an"e, sp"ne le0enda "nei 0rav"ri din secol"l al XV!!-leaK3 N"mele din "rm, i-a 1ost decernat +n mod o1icial de c,tre Eiisa$eta, +n &F(>3 Este "n adev,rat t"rn al l"i Ba$ei, sp"n martorii, c" deose$ire spre pr+n), c+nd vin aici ne0"storii s,-/i +nc5eie a1acerile@ +n timp ce, +n 6"r"l c"r*ilor sale, pr,v,liile cele mai ele0ante atra0 +n permanen*, o clientel, $o0at,3 N" departe de RoLal E7c5an0e se a1l, 4"ild5all, de 1apt %rim,ria Londrei, /i totodat, prima Banc, &' a An0liei, ad,postit, la +ncep"t"rile ei +n 4rocers

minster, devine cartier"l no$ilimii@ aici se instalea), ea /i aici se desc5ide +n c"r+nd, +n &G>', o alt, B"rs,, "n 0r"p de pr,v,lii de l"7. +nc, de pe timp"l domniei l"i !aco$ !, articolele de mod, /i Dpodoa$eE 1ac 1"rori pe aici3 +n secolele al XV!!-lea /i al XV!!!-lea, o p"ternic, mi/care a +mpins ora/"l +n toate direc*iile dintr-o dat,3 La mar0inea l"i se constit"ie cartiere +n0ro)itoare, adesea adev,rate D$idonvillesE, c" cocioa$e a$6ecte, c" ind"strii D"r+teE Jnen"m,rate c,r,midarii, mai alesK, c" cresc,torii de porci 5r,ni*i c" l,t"rile ora/"l"i, c" mormane de 0"noaie, c" str,)i sordide, ca la Q5itec5apel, "nde +/i 1ac de l"cr" ci)marii3 +n alte cartiere asem,n,toare tr,iesc *es,torii de m,tase sa" de l+na3 L,s+nd deoparte cartierele de vest, +n care pa6i/tile /i verdea*a p,tr"nd prin masa verde din HLde %arO sa" ;aint Iames %arO /i prin 0r,dinile care +ncon6oar, casele $o0ate, sat"l /i *arinile 1"0 din apropierea imediat, a Londrei3 %e vremea l"i ;5aOespeare /i a l"i 5omas DeOOer, ora/"l se mai spri6inea +nc, pe loc"ri aerate /i pline de verdea*,, pe o0oare, pe copaci, pe sate adev,rate, +n care se mai p"tea" v+na ra*e, +n care p"teai m+na +n adev,rate 5an"ri de *ar, ca s, $ei $ere sa" ca s, man+nci pr,6it"ri c" mirodenii Jla Ho0sdonK sa" $lin"ton T$ite pot, "n 1el de crem, caramel, 1aima sat"l"i !slin0ton3 A/adar, Daer"l care adie +n cartierele e7terioare ale capitalei, scrie "ltima $io0ra1, a l"i 5omas DeOOer, n" este totdea"na 0re" /i imp"r. prin teatrele de la s"d, nord /i nordvest, toat, po1ta de via*, a Veselei An0lii, dar /i ima0ina*ia ei 1in, /i vi$rant,, p,tr"nd cartierele m,r0ina/e3 3 3 /i, dincolo de ele, ora/"l +ntre0E3 An0lia cea vesel,, adic, An0lia cinstit *,r,neasc, a ev"l"i medi". vi)i"ne romantic,, n" 1als,3 Dar aceast, 1ericit, le0,t"r, n" va d"ra&HA3 Ansam$l"l londone), care se +ntinde 1,r, oprire, se scindea), sa", mai $ine sp"s, +nc5eie proces"l de scindare +n do"a3 -i/carea, declan/at, de m"lt, vreme, se precipit, d"p, marele incendi" din &GGG, & care distr"0e practic centr"l, ca s, n" sp"nem

aproape tot CitL-"l3 +nc, +nainte de aceast, catastro1,, Qilliam %ettL e7plic, J&GGCK c, Londra se +ntinde spre vest ca s, scape Dde a1"ma t"ra, de a$"reala, de p"toarea +n0r,m,delilor toate c+te s+nt la est, c,ci v+nt"l s"1l, mai toat, vremea din vest J333K3 A/a +nc+t palatele celor mai de seam, oameni /i casele celor care *in de acestea se m"ta c,tre Qestminster, iar 1ostele case mari din CitL se 1ac 5ale pentr" companiile ne0"store/ti ori s+nt pre1,c"te +n loc"in*e33 ,E&H'3 +n 1el"l acesta, are loc o al"necare a $o0,*iei londone)e spre vest3 Dac,, +nc, +n secol"l al XV!!-Iea, centr"l ora/"l"i se a1l, +n vecin,tatea Corn5ill-"l"i, el a a6"ns ast,)i, +n &'(', n" prea departe de C5arin0 Cross, adic, +n e7tremitatea occidental, a Ptrand"l"i3 Cit dr"m a p"t"t str,$ate9 +n acela/i timp, Est"l /i an"mite cartiere peri1erice se proletari)ea), din ce +n ce mai m"lt3 %ret"tindeni "nde 0,se/te loc prin l"mea londone),, s,r,cia se a/a),, se +n1i0e3 %a0inile cele mai s"m$re ale acestei pove/ti privesc do", cate0orii de de)mo/teni*i, irlande)ii /i evreii din E"ropa central,3 : imi0ra*ie irlande), insin"ant, se or0ani)ea), devreme, pornind din districtele cele mai 1amelice ale ins"lei3 ;+nt *,rani care acas, la ei s+nt condamna*i la o por*ie minim, de c,tre re0im"l propriet,*ii 1"nciare /i, n" mai p"*in, de c,tre o cre/tere demo0ra1ic, ce ad"ce ins"la p+n, la catastro1a din &ABG3 :$i/n"i*i s, tr,iasc, +mpre"n, c" vitele, +mpar*ind"-/i c" ele cocioa$ele, ei se 5r,nesc c" p"*in lapte, c" carto1i@ $"ni la t,v,leal,, +n-5,m+nd"-se la orice trea$, 1,r, s, cr+cneasc,, ei se +nvoiesc +n mod o$i/n"it ca m"ncitori a0ricoli +n 6"r"l Londrei, de c"m +ncepe cosit"l3 De aici, "nii dintre ei a6"n0 p+n, la Londra /i r,m+n a0,*a*i de ea3 ;e +n05es"ie +n cocioa$ele sordide din paro5ia ;aint 4illes, 1ie1"l lor, +n partea de nord a CitL-"l"i@ tr,iesc c+te &> /i &C persoane +ntr-o sin0"r, camer,, 1,r, 1erestre, accept+nd salarii c" m"lt s"$ nivel"l o$i/n"it, 1,c+nd pe doc5erii, pe c,r,midarii, c,r+nd lapte, $a c5iar +nc5iriind ca- HFC

mere mo$ilate3 Ei se +ncaier, +ntre ei, d"minicile, Ia $e*ie@ se +n1r"nt, +n c"rs"l "nor adev,rate $,t,lii c" proletarii en0le)i care car, c" pl,cere p"mni acestor conc"ren*i pe care n" +i pot +ndep,rta3 : aceea/i tra0edie c"nosc evreii din E"ropa central,, al"n0a*i din Boemia +n &(BB, din %olonia +n &((C, 1"0ind din 1a*a persec"*iilor3 +n &(HB, ei s+nt +n n"m,r de F >>> sa" G >>> +n An0lia, iar +n &A>>, n"mai la Londra, C> >>>3 +mpotriva lor se de)l,n*"ie cea mai "r+t, m+nie pop"lar,3 +ncerc,rile sina0o0ilor de a opri aceast, imi0ra*ie peric"loas,, care tran)itea), prin :landa, se dovedesc in"tile3 Ce pot 1ace, d"p, aceea, ace/ti nenoroci*i8 Evreii localnici +i a6"t,, dar n" pot nici s,-i scoat, de pe ins"l,, nici s, le dea mi6loace de trai3 :r0ani)a*iile me/te/"0,re/ti londone)e n" +i accept,, +i respin03 Pi de nevoie, devin telali, ne0"stori de 1iare vec5i, stri0+nd pe str,)i, c+teodat, +n vreo $ri/c, vec5e, p"n0a/i, 5o*i, 1alsi1icatori de $ani, t,in"itori3 ;"cces"l lor t+r)i", ca $o7e"ri pro1esioni/ti, /i c5iar inventatori ai "n"i $o7 /tiin*i1ic, n" le re1ace rep"ta*ia, c" toate c, Daniel -endo)a, campion cele$r", a 1,c"t /coal,&B>3 N"mai pornind, +ntr-adev,r, de la acest parter de s,r,cie se poate +n*ele0e drama Londrei, criminalitatea ei a$"ndent,, dro6dia social,, $iolo0ia ei di1icil,3 ;, sp"nem, tot"/i, c, odat, c" pavarea str,)ilor, c" ad"c*i"nile de ap,, c" "n control al constr"c*iilor, c" pro0resele 1,c"te de il"minat"l ora/"l"i, sit"a*ia material, se ameliorea),, +n mare, ca /i la %aris3 Ce tre$"ie sa conc5idem8 C, Londra, al,t"ri de %aris este "n $"n e7empl" de ceea ce p"tea s, 1ie o capital, a `Vec5i"l"i Re0imE3 Un l"7 pe care tre$"ie s,-& pl,teasc, al*ii, o re"ni"ne de c+*iva ale/i, n"mero/i servitori /i s,raci, le0a*i tot"/i +mpre"n, de o an"mit, soart, colectiv, a marii a0lomer,ri3 ;oart, com"n,8 De pild,, +nsp,im+nt,toarea m"rd,rie a str,)ilor, d"5oarea lor, 1amiliar, senior"l"i ca /i oamenilor de r+nd3 F,r, +ndoial,,

masa acestora este cea care o creea),, dar ea a6"n0e p+n, la to*i3 %ro$a$il ca, p+n, +n plin se col al XV!!!-lea, m"lte sate era" relativ mai p" *in m"rdare dec+t marile ora/e@ ne este +n0,d"it, pro$a$il, s, ne +nc5ip"im c,, din p"nct"l de ve dere al loc"itorilor lor, cet,*ile medievale s+nt mai pl,c"te /i mai c"rate dec+t ele, c"m ne +ndeamn, /i Lebis -"m1ord&B&. cetatea medieval, n" se s" 1oca s"$ povara n"m,r"l"i, i)vor de 0lorie /i de mi)erie totodat,@ se desc5idea lar0 spre )ona ei r"ral,@ +/i 0,sea apa pe loc, +n interior"l )id"ri lor, /i n" tre$"ia s, se d"c, s-o ca"te +n dep,rt,ri3 De 1apt, ora/"l "ria/ n" poate 1ace 1a*, "nor sar cini care cresc ne+ncetat /i, +n prim"l r+nd, n"-/i poate asi0"ra c"r,*enia elementar,@ sec"ritatea, l"pta contra incendiilor /i in"nda*iei, aprovi)io narea, poli*ia a" prioritate3 Pi, dealtminten, c5iar dac, ar vrea s, 1ac, alt1el, ea n" poate 1ace alt1el3 Cele mai rele m+r/,vii materiale constit"ie condi *ia ei o$i/n"it,3 V ot"l se tra0e de la n"m,r"l prea mare de oa meni3 Dar marele ora/ +i atra0e3 +n via*a l"i para )itar,, 1iecare dintre ei, +n 1el"l l"i, 0,se/te c+teva 1,r+mit"ri, 1iecare se ale0e acolo c" ceva3 C, prin aceste ora/e privile0iate e7ist, totdea"na c+te ceva de ci"pit, o dovede/te dro6dia lor, l"mea lor in terlop,@ ea se ad"na inevita$il +n cele mai presti 0ioase dintre ele3 +n &(A', ColM"5o"n se pl+n0e. D;it"a*ia 3 3 3 s-a sc5im$at c" tot"l d"p, revol"*ia vec5i"l"i 0"vern din Fran*a3 o*i p"n0a/ii /i ne le0i"i*ii care, p+n, +n acel timp, aler0a" spre %aris din toate p,r*ile E"ropei, se "it, la Londra ca la loc"l lor de +nt+lnire 0eneral, /i ca la teatr"l pe scena c,r"ia +/i pot ar,ta, c" cel mai mare 1olos, +ndem+narea /i t+l5,riile33 3E %aris"l a a6"ns la sap, de lemn /i /o$olanii p,r,sesc cora$ia3 DNe c"noa/terea lim$ii en0le)e care era sc,parea noas tr, J333K n" mai este o piedic,. niciodat, n-a 1ost lim$a noastr, at+t de 0eneral r,sp+ndita /+ nici odat, 1olosin*a lim$ii 1rance)e n-a 1ost at+t de o$i/ n"it, +n aceast, *ar,, c" deose$ire printre oamenii tineri333E&EC3 ,HFB

arbani2area, estirea unui om nou

Nici prin 0+nd n" ne trece s, ne l",m d"p, trist"l conservator care a 1ost ColM"5o"n3 :ra/ele "ria/e a" de1ectele /i meritele lor3 Ele creea),, s, sp"nem +nc, o dat, l"cr"l acesta, ;tat"l modern, +n aceea/i m,s"r, +n care ele s+nt create de acesta@ pie*ele na*ionale se e7tind s"$ imp"ls"l lor /i c5iar na*i"nile@ ele s+nt +n inima capitalism"l"i /i a acestei civili)a*ii moderne care, +n E"ropa, +/i amesteca, c" 1iecare )i tot mai m"lt, 1el"ritele c"lori3 %entr" istorie, ele s+nt, mai +nainte de orice, "n test prodi0ios as"pra evol"*iei E"ropei /i celorlalte continente3 A-l interpreta $ine +nseamn, a desprinde de aici o vedere de ansam$l" as"pra +ntre0ii istorii a vie*ii materiale /i a-i dep,/i limitele o$i/n"ite3 %ro$lema, la "rma "rmei, este pro$lema cre/terii a/a c"m se p"ne ea +n economia DVec5i"l"i Re0imE3 :ra/ele s+nt aici "n e7empl" de de)ec5ili$r" pro1"nd, de cre/tere disimetric,, de investi*ie ira*ional, /i neprod"ctiv, la scara na*i"nii3 ;, 1ie de vin, l"7"l, apetit"l acestor "ria/i para)i*i8 C5iar asta sp"ne Iean-IacM"es Ro"ssea" +n &mile: D ocmai marile ora/e sec,t"iesc "n stat /i constit"ie sl,$ici"nea l"i. $o0,*ia pe care o prod"c ele este o $o0,*ie aparent, /i +n/el,toare@ ea +nseamn, m"l*i $ani /i re)"ltate ne+ndest"l,toare3 ;e sp"ne c, ora/"l %aris ad"ce re0el"i Fran*ei c+t o provincie@ e" cred +ns, c, +l cost, c+t mai m"lte provincii@ c,, n" n"mai dintr-o privin*,, %aris"l e 5r,nit de c,tre provincii /i c, cea mai mare parte din venit"rile lor se vars, +n acest ora/ /i ram+n +n el 1,r, ca s, se mai +ntoarc, vreodat, nici popor"l"i, nici re0el"i3 E de ne0+ndit, +n acest veac al socotitorilor, c, n" e "n"l care s, poat, +n*ele0e c, Fran*a ar 1i mai p"ternic, dac, %aris"l ar 1i nimicitE&BH3 Remarca este a$")iv,, dar n"mai +n parte3 Pi pro$lema e p"s,3 Dealt1el, "n om de pe la s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea, atent la spectacol"l vremii sale, este +n drept s, se +ntre$e dac, ace/ti H FF mon/tri "r$ani n" s+nt, +n :ccident, prevestirea

"nor $loca6e asem,n,toare c" cel care love/te !mperi"l roman av+nd, +n centr"l l"i, 0re"tatea moart, a Romei, sa" c" cel care atin0e C5ina, s"s*in+nd spre nord"l +ndep,rtat masa inert, a Bei6in0"l"i3 Bloca6e@ 1inale de evol"*ie3 Noi /tim ca temerile s+nt ne6"sti1icate3 Eroarea "n"i ;e$astien -ercier +nc5ip"ind"-/i l"mea an"l"i CBB>&BB const, +n credin*a c, aceast, l"me a viitor"l"i n" +/i va sc5im$a scara3 El vede viitor"l +n +nveli/"l pre)ent"l"i pe care +l are s"$ oc5i, adic, Fran*a l"i L"dovic al XV!-lea3 El n" $,n"ie/te posi$ilit,*ile "ria/e care se mai desc5id +nc, +n 1a*a a0lomer,rilor monstr"oase ale timp"l"i s,"3 +n 1apt, ora/ele 1oarte pop"late, +n parte para)ite, n" se 1ormea), de la sine3 Ele s+nt ceea ce societatea, economia, politica le +n0,d"ie s, 1ie, le o$li0, s, 1ie3 Ele s+nt o m,s"r,, o scar,3 Dac, l"7"l se etalea), +n ele c" insisten*,, +nseamn, c, societatea, c, economia, c, ordinea c"lt"ral, /i politic, s+nt ast1el 1,c"te, ca s"rpl"s"rile, capital"rile se +nma0a)inea), +n ele, +n parte pentr" c, n" a" altceva mai $"n de 1,c"t3 Pi, +nainte de toate, marele ora/ n" tre$"ie 6"decat sin0"r@ el este prins +n masa +ntrea0, a sistemelor "r$ane, el le anim,, dar acestea +l determin,3 La s1+r/it"l secol"l"i al XV!!!-lea, ceea ce e7ist, este o "r$ani)are pro0resiv,, care se va acelera +n secol"l "rm,tor3 Dincolo de aparen*ele Londrei /i %aris"l"i are loc trecerea "nei arte, a "n"i 1el de a tr,i, c,tre o arta no",, c,tre "n 1el di1erit de a tr,i3 : l"me a DVec5i"l"i Re0imE, mai $ine de trei s1ert"ri r"ral,, se trece, se stric, +ncet, si0"r3 Dealt1el, n" n"mai marile ora/e asi0"r, di1icila insta"rare a acestei noi ordini3 Capitalele vor asista la Revol"*ia ind"striala ce "rmea), s, +nceap, ca simple spectatoare3 N" Londra, ci -anc5ester, Bir-min05am, Leeds, 4las0ob /i nen"m,rate mici ora/e proletare vor lansa timp"rile noi@ nici c5iar capital"rile ac"m"late de patricienii secol"l"i al XV!!!-lea n" s+nt cele ce se vor investi +n no"a avent"r,@ Londra n" va 1olosi mi/carea +n 1olos"l ei, prin le0,t"ri $,ne/ti, dec+t prin &AH>3 %aris"l, o clip,, este atins de ind"stria no",, apoi, ren"n*, at"nci HFG

c+nd se mani1est, primele ei realit,*i, +n $ene1ici"l c,r$"nel"i din nord, a c,derilor de ap, de pe r+"rile alsaciene sa" a 1ier"l"i din Lorena3 oate acestea dest"l de t+r)i"3 C,l,torii 1rance)i care vi)itea), An0lia +n secol"l al XlX-lea, at+t de adesea critici, se +nsp,im+nta de 0rad"l de concentrare /i de "r+*enia ind"strialism"l"i, D"ltim"l cerc al in1ern"l"iE, sp"ne HLppolite aine3 Dar ei n" /ti" c, An0lia +n prada "r$ani),rii, a +n0r,m,delii de oameni, +n ora/e prost constr"ite /i n,sc"te n" ca s,-i primeasc, $ine, este c5iar viitor"l Fran*ei /i al *arilor +n dr"m spre ind"striali)are3 :are cei care v,d ast,)i ;tatele Unite sa" Iaponia +/i da" seama +ntotdea"na c, a" s"$ oc5i viitor"l mai apropiat sa" mai +ndep,rtat al propriilor lor *,ri8

E' ;OC D9 CO'C;67I9

: carte, 1ie ea c5iar de istorie, scap, de s"$ control"l a"tor"l"i ei3 Cea de 1a*a mi-a l"at-o +nainteDar ce se poate sp"ne, serios /i vala$il, despre nes"p"nerea ei, despre capriciile ei, c5iar despre lo0ica ei speci1ic,8 Copiii no/tri ac*ionea), d"p, c"m +i taie cap"l3 Pi noi s+ntem, c" toate acestea, responsa$ili de actele lor3 -i-ar 1i pl,c"t, pe ici, pe colo, "n pl"s de e7plica*ii, de 6"sti1ic,ri, de e7emple3 Dar o carte n" este e7tensi$il, la cerere /i, mai ales, ca s, po*i s"rprinde s"$iectele, m"lte /i deose$ite, ale vie*ii materiale, ai avea nevoie de anc5ete sistematice, ri0"roase 1,r, a mai p"ne la socoteal, nen"m,ratele corect"ri, revi)"iri, o$serva*ii3 oate acestea lipsesc deocamdat,3 Ceea ce am sp"s prin te7t sa" prin ima0ine ar cere disc"*ii, adaos"ri, prel"n0iri3 N-am vor$it nici despre toate ora/ele, nici despre toate te5nicile, nici despre toate realit,*ile elementare ale loc"in*ei, +m$r,c,mintei, mesei3 -ic"l sat din Lorena +n care am cresc"t, copil, tr,ia +nc, d"p, ceas"l dintr-"n 1oarte $,tr+n t"rn de clopotni*,@ ia)"l l"i mi/ca vec5ea roat, a "nei mori, "n dr"m de $olovani vec5i de c+nd l"mea se a)v+rlea ca "n /"voi +n poarta casei mele@ casa mea 1"sese /i ea reconstr"it, +n &A>G, an"l $,t,liei de la lena, /i +n 0+rla din 6os de pa6i/te se p"nea" pe vrem"ri la topit snopii de c+nep,3 E de a6"ns s, m, 0+ndesc la toate acestea /i, din p"nct"l me" de vedere, cartea aceasta o ia +nc, odat, de la +ncep"t3 Fiecare cititor o poate "mple c" HFA

alte ima0ini, ale l"i, pe "rmele "nei amintiri, ale "nei c,l,torii, ale "nei lect"ri3 C,l,torind +n )orii )ilei prin 4ermania anilor &'C>, "n persona6 din 1ie"fried et le >imousin are impresia c, tr,ie/te +nc, pe vremea r,)$oi"l"i de trei)eci de ani3 La "n cot de dr"m, de strad,, oricine poate 1ace asemenea +ntoarceri +n trec"t3 C5iar +n economiile de v+r1, "n vec5i trec"t material +/i inserea), pre)en*ele re)id"ale3 Acestea dispar s"$ oc5ii no/tri, dar c" +ncetineal, /i niciodat, +ntr-"n acela/i 1el3 Acest prim vol"m al "nei l"cr,ri care c"prinde trei n" are, desi0"r, preten*ia de a pre)enta +ntrea0a via*, material, /i din +ntrea0a l"me, din secol"l al XV-lea p+n, +n al XV!!!-lea3 Ceea ce o1er, el este o +ncercare de a privi laolalt, toate aceste spectacole, de la cel al alimenta*iei p+n, la cel al mo$ilier"l"i, de la te5nici la ora/e, /i prin 1or*a l"cr"rilor de a delimita ceea ce este /i ceea ce a 1ost via*a material,3 Delimitare anevoioas,, de 1apt. mi s-a +nt+mplat c5iar s, dep,/esc c" $"n, /tiin*, "nele 1rontiere ca s, le pot c"noa/te mai $ine, a/a c"m am 1,c"t +n ceea ce prive/te realit,*ile 5ot,r+toare care s+nt moneda /i ora/ele3 !at, ce d, "n prim sens +ntreprinderii mele. dac, n" v,d tot"l, m,car s, sit"e) tot"l, s, a/e) tot"l la loc"l l"i, /i la scara necesar, a +ntre0ii l"mi3 : a do"a etap,. trec+nd printr-o serie de peisa6e, pe care istoricii n" le pre)int, p+n, la "rm, dec+t rar /i care sta" s"$ evident"l semn al incoeren*ei descriptive, s, +ncerc s, clase), s, p"n ordine, s, read"c o materie disparat, la ni/te linii mari, la simpli1ic,rile e7plica*iei istorice3 Aceast, preoc"pare l,m"re/te vol"m"l de 1a*,, +i arat, $,taia, c5iar dac, pro0ram"l a 1ost, pe ici-pecolo, mai de0ra$, sc5i*at dec+t +mplinit, +ntr-o oarecare m,s"r, datorit, 1apt"l"i c, o carte menit, marel"i p"$lic este o cas, de pe care sc5elele tre$"ie scoase3 Dar /i datorit, 1apt"l"i c, este vor$a, repet, despre "n domeni" sla$ e7plorat, ale c,r"i s"rse tre$"ie, "na. c+te "na, re0,site /i veri1icate personal3

Bine+n*eles, via*a material, se pre)int, mai +nt+i s"$ 1orma anecdotic, a mii /i mii de 1apte diverse3 ;, le )icem evenimente8 N", ar +nsemna s, le sporim importan*a /i s, n" le +n*ele0em nat"ra3 Fapt"l c, -a7imilian, +mp,rat al ;1+nt"l"i !mperi" Roman 4ermanic, +n timp"l "n"i $anc5et, +/i $a0, m+na prin talere Ja/a c"m ne relev, "n desenK este "n 1apt $anal, n" "n eveniment3 ;a" iapt"l c,, +nainte de e7ec"*ie, Carto"c5e +/i dore/te "n pa5ar de vin /i n" o ca1ea 3 3 3 Avem a 1ace aici c" col$"l m,r"nt al istoriei, c" o microistorie, +n sens"l +n care 4eor0es 4"rvitc5 vor$ea despre micro-sociolo0ie. 1apte m,r"nte care, repet+nd"-se inde1init, este adev,rat, se a1irm, ca ni/te realit,*i +n lan*3 :ricare dintre ele este o m,rt"rie despre altele mii, asem,n,toare, care trec prin materialitatea timp"l"i /i care durea2. Aceste s"ite, aceste DseriiE, aceste Dd"rate l"n0iE mi-a" re*in"t aten*ia. ele trasea), liniile de 1"0, /i ori)ont"l t"t"ror acestor peisa6e trec"te, /terse de vreme3 Ele introd"c +n aceste peisa6e o ordine, pres"p"n ni/te ec5ili$re, de)v,l"ie permanen*e, ceea ce e7ist,, p+n, la "rm,, mai m"lt sa" mai p"*in e7plica$il +n aceast, de)ordine aparent,3 : Dle0eE, sp"nea 4eor0es Le1e$vre Deste o constant,E3 Evident este vor$a de constante c" termen, l"n0 sa" medi", primele re*in+nd"-ne mai m"lt dec+t celelalte at"nci c+nd a 1ost vor$a despre plantele 5r,nitoare, despre +m$r,c,minte, despre case, despre divi)i"nea vec5e /i decisiv, dintre ora/e /i sate 3 3 3 Via*a material, se s"p"ne mai "/or acestor evol"*ii lente dec+t alte sectoare ale istoriei oamenilor3 D"p, c"m va 1i o$servat cititor"l, dintre aceste re0"larit,*i, am scos +n 1a*, pe cele care relev, civili)a*ii /i c"lt"ri3 Aceast, carte se intit"lea),, n" 1,r, motiv, 6i ili2aie material: +nseamn, ca am ales "n lim$a63 Civili)a*iile creea),, +ntr-adev,r le0,t"ri, adic, o ordine, +ntre mii de $"n"ri c"lt"rale, +n realitate 5eteroclite, la o prim, vedere parca str,ine "nele de altele, de la cele care *in de spirit"alitate /i inteli0en*,, p+n, la o$iectele /i "neltele vie*ii cotidiene3

D"p, "n en0le) care c,l,tore/te +n C5ina J&('HK D"neltele cele mai o$i/n"ite a" JaiciK ceva deose$it +n constr"c*ia lor@ adesea de 1apt, este vor$a de o deose$ire ne+nsemnat,, dar ea arat, limpede c,, +n stare mai m"lt ori mai p"*in s, +ndeplineasc, acela/i l"cr" ca cele din alte *,ri, "nele n-a" sl"6it de model celorlalte. $"n,oar,, partea de s"s a nicovalei care, peste tot prin alte p,r*i, este plat, /i p"*in +nclinat,, +n C5ina are o 1orm, sco$it,E3 Aceea/i o$serva*ie +n le0,t"r, c" 1oalele de 1ier,rie. DFoalele s+nt 1,c"te ca o c"tie pe oare este potrivit, at+t de $ine o porti*, mi/c,toare +nc+t, at"nci c+nd o tra0 pe aceasta +napoi, 0ol"l care se 1ace +n c"tie $a0, aer"l c" repe)ici"ne prin desc5iderea ce o 1ace "n 1el de c,p,cel, /i, +n acela/i timp, v+nt"l iese printr-o desc5i),t"r, care se a1l, de partea cealalt,E&3 ;+ntem departe de $"rd"1"l mare de piele din 1or6eriile e"ropene3 Este "n 1apt c, 1iecare "nivers c" pop"lare dens, a ela$orat "n 0r"p de r,sp"ns"ri elementare /i o tendin*, s"p,r,toare de a r,m+ne la ele, din ca")a 1or*ei de iner*ie care este "n"l din marii 1,"ritori de istorie3 At"nci ce este o civili)a*ie, dac, n" a/e)area "nei omeniri an"mite +ntr-"n spa*i" an"mit8 Este o cate0orie a istoriei, "n clasament necesar3 :menirea n" tinde s, devin, una sin"ura J/i ea n-a a6"ns +nc, s, 1ie "na sin0"r,K dec+t de la s1+r/it"l secol"l"i al XV-lea3 %+n, at"nci, /i tot mai m"lt pe m,s"r, ce ne +ntoarcem +n trec"t, ea a 1ost +mp,r*it, +ntre planete di1erite, 1iecare dintre ele ad,postind o civili)a*ie sa" o c"lt"r, a ei, c" ori0inalit,*ile /i c" op*i"nile de l"n0, d"rat, ale 1iec,r"ia3 C5iar aprpiate "nele de altele, sol"*iile n" pot 1i con1"ndate3 L"n0, d"rat, /i civili)a*ie, aceste ordon,ri pre1eren*iale c5eam, al,t"ri de ele clasament"l s"plimentar inert al societ,*ilor, omnipre)ente /i ele3 ot"l este ordine social,, ceea ce pentr" "n istoric sa" pentr" "n sociolo0, r,m+ne, la "rma "rmei, o re1lec*ie demn, de La %alisse sa" de domn"l Io"rdain3 Dar adev,r"rile $anale a" importan*a lor3 De-a l"n0"l acestor pa0ini, am vor$it despre $o-& 0a*i /i s,raci, despre l"7 /i despre mi)erie, despre

cele do", t,r+m"ri ale vie*ii3 Acestea s+nt adev,r"ri monotone, la 1el de vala$ile +n Iaponia, ca *i +n An0lia l"i Nebton, ca /i +n America precol"m$ian, +n care, +nainte de venirea spaniolilor, interdic*ii 1oarte stricte re0lementa" 1el"l de a te +m$r,ca, a/a 1el ca popor"l sa se deose$easc, de st,p+nii l"i3 Atn"ci c+nd domina*ia e"ropean, i-a co$or+t pe to*i la ran0"l de Dindi0eniE s"p"/i, re0lement,rile /i deose$irile a" disp,r"t sa" aproape a" disp,r"t3 -aterial"l din care le era" 1,c"te 5ainele 2 l+na 0rosolan,, $"m$ac sa" *es,t"r, de a0ave, p+n)a de sac am )ice noi 2 a$ia dac, +i mai deose$ea pe "nii de al*ii3 Dar +n loc de societi Jc"v+nt"l este, c" toate acestea, 1oarte va0K, 3ar tre$"i mai de0ra$, s, vor$im despre socio,economii. -ar7 are dreptate. cine posed, mi6loacele de prod"c*ie, p,m+nt"+, cor,$iile, me/te/"0"rile, materiile prime, prod"sele L 1inite /i n" +ntr-o mai mic, m,s"r, po)i*iile dominante8 R,m+ne evident, c" toate acestea,, c, aceste do", coordonate. societatea /i economia n" s+nt sin0"re +ndea6"ns@ stat"l m"lti1orm, ca"), /i consecin*, totodat,, +/i imp"ne pre)en*a, r,stoarn, @ raport"rile, le devia),, +/i 6oac, rol"l, adesea anevoie,, +n aceste ar5itect"ri care pot 1i re0r"pate printr-"n 1el de tipolo0ie a di1eritelor socio-economii ale l"mii, "nele c" sclavi, "nele c" /er$i /i seniori, "nele c" oameni de a1aceri /i precapita-li/ti3 Aceasta +nseamn, c, revenim la lim$a6"l l"i -ar7, sa r,m+nem al,t"ri de el, c5iar dac, n" adopt,m e7act termenii l"i sa" ordinea ri0"roas, care ar 1ace ca toate societ,*ile s, treac, prin aceste str"ct"ri, dintr-"na +n alta3 %ro$lema r,m+ne cea a "nei clasi1ic,ri, a "nei ierar5ii 0+ndite a societ,*ilor3 Nimic n" scap, 2 +ncepnd c" plan"l vie*ii materiale 2 acestei necesit,*i3 , termen"l l"n0, Fapt"l c, asemenea pro$leme civili)a*ia, societatea, economia, ;tat"l, ierar5iile valorilor DsocialeE 2 se imp"n +n plan"l realit,*ilor modeste ale vie*ii materiale, dovede/te el sin0"r c, istoria, +nc, +n acest Jperimetr", se pre-

)int, c" eni0mele ei, c" di1ic"lt,*ile ei, acelea/i c" cele pe care le +nt+lne/te oricare dintre /tiin*ele despre om +n l"pt, c" o$iect"l ei3 :m"l n" se red"ce niciodat, la "n persona6 care sa poat, 1i s"rprins +ntr-o simpli1icare accepta$il,3 : asemenea +ntreprindere ram+ne vis"l imposi$il al "nora /i altora3 A$ia s"rprins s"$ cel mai simpl" aspect, om"l se a1irm, din no" +n comple7itatea l"i o$i/n"it,Pi, dealt1el, m-am consacrat, ani de )ile, acest"i domeni" istoric, c" si0"ran*, n" pentr" c, +l socoteam mai simpl" sa" mai limpede3 Nici pentr" c, ar 1i prioritar din p"nct de vedere al n"m,r"l"i, sa" pentr" c, ar 1i ne0li6at de o$icei de c,tre istoria cea mare, sa" 2 motiv care +n oc5ii mei, a av"t, tot"/i, pondere 2 pentr" c, m, condamna la concret, +ntr-o epoc, Jasta, a noastr,, act"alaK +n care, lo0ic,, 1iloso1ie, /tiin*e sociale /i matemati)are de)"mani)ea), istoria3 : re+ntoarcere la sol"l 5r,nitor m-a sed"s, n" m-a 5ot,r+t3 Dar era oare c" p"tin*, s, a6"n0i la o $"n, +n*ele0ere a vie*ii economice l"at, +n ansam$l"l ei, dac, n" era" deloc prospectate, mai +nt+i, c5iar temeliile casei8 Aceste temelii a vr"t s, le p"n,3 cartea de 1a*, /i pe ele vor 1i constr"ite cele do", vol"me care "rmea), /i completea), +ntreprinderea3 :dat, c" via*a economic,, vom ie/i din domeni"l r"tinei, al cotidian"l"i incon/tient3 ot"/i, via*a economic, este 1ormat, /i ea din ni/te ritmicit,*i, o vi)i"ne vec5e /i pro0resiv, a m"ncii provoac, desp,r*iri /i +nt+lniri necesare oare 5r,nesc via*a activ, /i con/tient, de 1iecare )i, c" pro1it"rile ei m,r"nte, c" micro-capitalism"l ei, care nici n" pare demn de "r,, a$ia desprins de o$i/n"ita tr"d,3 Pi din no" deas"pra, la "ltim"l nivel, vom plasa capitalism"l /i marile l"i orient,ri, /i 6oc"rile l"i, care /i +ncep s, par, dia$olice celor mai m"l*i dintre m"ritori3 Ce are a 1ace, vom 1i +ntre$a*i, aceast, so1isticare, c" vie*ile "mile de pe treptele cele mai de 6os ale sc,rii8 ot"l, poate, c,ci ea le incl"de +n 6oc"l pe care +l HGH cond"ce3 Am +ncercat s, sp"n acest l"cr", +nc,

din prim"l capitol al acestei c,r*i, s"$liniind denivel,rile lumii ine"ale a oamenilor3 Aceste ine0alit,*i, aceste nedrept,*i, aceste contradic*ii, mari sa" min"sc"le, care anim, l"mea, o trans1orm, 1,r, oprire +n str"ct"rile ei s"perioare, sin0"rele +ntradev,r mo$ile3 C,ci n"mai capitalism"l are o li$ertate relativ, de mi/care3 +n 1"nc*ie de moment, el poate da o lovit"r, spre dreapta sa" spre st+n0a, se poate +ndrepta, alternativ sa" +n acela/i timp, spre pro1it"rile comer*"l"i sa" spre cele pe care le ad"ce man"1act"ra, $a c5iar spre cele ale rentei 1"nciare, ale +mpr"m"t"l"i de ;tat sa" ale c,m,t,riei3 Fa*, de str"ct"rile p"*in 1le7i$ile, de cele ale vie*ii materiale /i, n" mai p"*in de cele ale vie*ii economice o$i/n"ite, l"i +i este dat s, alea0, domeniile +n care vrea /i poate s, se amestece /i cele pe care le las, s, se desc"rce sin0"re, 1a$ric+nd dm no" 1,r, +ncetare, pornind de !a aceste elemente, propriile sale str"ct"ri, trans1orm+nd, +ncet"l c" +ncet"l, +n treac,t, str"ct"rile altora3 Acestea toate a" 1,c"t din precapitalism ima0ina*ia economic, a l"mii, i)vor"l /a" semn"l t"t"ror marilor pro0rese materiale /i al celor mai 0rele e7ploat,ri ale om"l"i de c,tre om3 N" n"mai din ca")a +ns"/irii Dpl"s-valoriiE, a m"ncii oamenilor3 Ci /i din ca")a acestei dispropor*ii de 1or*e /i de sit"a*ii care 1ace ca, la scara "nei na*i"ni ca /i la scara "nivers"l"i, s, e7iste mere", +n 1"nc*ie de ni/te circ"mstan*e, "n loc li$er, "n sector care poate 1i e7ploatat mai pro1ita$il dec+t altele3 C5iar dac, ale0erea este +n 1apt dest"l de restr+ns,, p"tin*a de a ale0e r,m+ne "n imens privile0i"3

N)TE

Hote la capitolul F
%3 4:UBER , Beau ais et la Beau aisis de AX`` AA)` . .., op. cit., p3 CH>3 &3 Bartolome BENNA;;AR, Jalladolid au 1iecle d'or. ane iile de 6astilia et sa campa"ne au XVIe siecle, &'G(, pp3 &B(2&F&3 H3 Iean-Baptiste AVERN!ER, >es 1i2 Jo0a"es &GAC, !, p3 HF>3 &3 Amintire /i 1oto0ra1ie personale3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !!, p3 &F3 H3 ;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit, !, p3 C&, /i !!, p3 CA&3 &3 !$id3, !V, p3 &B'3 &3 E3 I3 F3 B=RB!ER, Pournal $istorique et anecdo, ti.que du re"ne de >oui7 XV, op. cit., !, p3 B3 &3 4aston R:U%NEL, La Jiile et la campa"ne au UJae sfecle, &'FF, p3 &&F3 &>3 X3 de %LANH:L, DE7c"rsion de 0eo0rap5ie a0raire3 !ile prtie. la Lorraine meridionaleE, +n. ^eo"rap$ie et $istoire a"raires, actes du colloM"e internaional de Jani ersite de Hanc0, Memoire ng RA, &'F', pp3 HF2HGW &3 F3 VER-ALE, op3 cit3 pp3 CA(2CAA /i notele3 &3 %3 de ;A!N -IAC:B, op3 cit3, p3 &F'3 &3 Rene RE;;E, DLa 1a$rication des 1a"7 en FranceE, +n. Annales &.1.6., &'FF, p3 HFG3 &B3 A3 de -ANERBER4, /elation d'un o0a"e en Mosco ie, &GAA, p3 &>F3 &3 -3 de 4U!4NE;, op. cit, !!, pp3 &(B2&(F3 &3 A$$e %REV:; , op. cit, V!, p3 CB3 &3 !$id3, p3 CG3 &3 4bid., pp3 G'2(>3 $$ &'3 A3 de -ANERBER4, op. cit, pp3 &>F2&>G3 &3

&3

TLa ?olo"ne au UJa4e sfecle par un precepteur francais, %ubert Jautrin, p"$licat, de -,ria CH:LEQ:-FL AND!N, &'GG, pp3 A>2A&3 &3 I3 A3 de -ANDEL;L:, &GF', op. cit, !!, p3 C(>3 &3 43 -ACAR NEN, op cit3, !!!, p. CG>@ -3 de 4U!4NE;, Jo0a"e ?e#in"..., &A>A, !!, pp3 &&, &A> passim. &3 L3 ;3 NAN4, >es Aspects economiques des tra, au5 publics dans la 6$ine imperiale &'GB, p3 HA3 &3 %ierre CLE-EN , ;op5ie CHAR%EN !ER, >'%a, bitation >ao, dans les re"ions de Jientiane et de >ouan",?raban", &'(F3 &3 Jo0a"e du 6$e alier 6$ardin en ?erse, &A&&, !V, pp3 &&& /i "rm3 &3 Noel d" FA!L, op. cit, pp3 &&G2&&A3 C(3 Io5ann 4ottlie$ 4E:R4!, Jersuc$ einer Be, sc$reibun" der /ussisc$ 4fa0serlic$en /csiden2, stadt 1t. ?eterbur" ..., &('>, pp3 FFF2FFG3 &3 Hermann ?:LE;CH, 8eutsc$es Bauerntum im &lsass. &rbe und Jerpflic$tun", &'B& p3 &A3 DC+nd "n om de r+nd va vroi s,-/i 1ac, o cas, a sa, va socoti F Hol)er Jtr"nc5i"ri de copacK, dintre care "n $oiandr"0, o cosoroa$,, o $+rn, l"n0, pentr" coam, /i do", D$old"riE sa" pari sc"r*i de spri 6init acoperi/"lE3 &3 F3 VER-ALE, op. cit, p3 CFH3 &3 Romain BAR:N, DLa $o"r0eoisie de Var)L a" XV!le siecleE, +n. Annales de Bour"o"ne, i"lie2 . sept3 &'AB, p3 &'&3 3 &3 Arc$eolo"ie du illa"e diserte, C voi3, Ca5iers dei Annales nm C(, &'(>3 &3 X3 de %LANH:L /i I3 ;CHNE!DER, DE7c"rsiori en Lorraine septentrionale, villa0es et terroirs !orrainsE, +n. ^eo"rap$ie et $istoire a"raires, actes du colloque internaional de l'ani ersite de Hanc0," Memoire n" RA, &'F', p3 H'3 &3 Docte"r Lo"is -ERLE, >a Metairie et l'e olu,C tion a"raire de la ^(tine poite ine, &'FA, cap3 !!!Rpn3 (F /i "rm3 &3 /ic$erc$e sulle dimore rurali in 4talia, p"$licat, de Centro di ;t"di per la 0eo0rap5ia etnolo0ica, Universitatea din Floren*a, +ncep+nd din &'HA3 &3 Henri RAUL!N, >a 1a oie J&'((K, prim"l vol"m ni3 colec*iei >'Arc$itecture rurale francaise. 6orpus' des "enres, des t0pes et des ariantes, colec*ie3 care reia datele "nei anc5ete inedite e1ect"ate +n tre &'BC /i &'BF s"$ cond"cerea l"i %3 L3 DUCHARRE /i 43 H3 R!V!ERE3 &3 :3 BALDACC!, >a 6asa rurale in 1arde"na, &'FC, nr3 ' al colec*iei citate, /icerc$e sulle dimore ru rali. &3 C3 ;A!BENF, >a 6asa rurale nella pianura e nella collina lombarda, &'FF@ %3 V!LAR, >a 6atalo"ne et l'&spa"ne ..., op. cit., !!3

HGJF

&3 &3 &3 &3

IacM"es H&LA!RE , 8ictionnaire $istorique des rues de ?aris, Ge ed3, &'GH, !, pp3 BFH2BFB, FFH2 FFB, &H&3 -adeleine IUR4EN; /i %ierre C:U%ER!E, DLe lo0ement %aris a"7 XV!e et XV!!e ;ieclesE, +n.. Annales &.1.6., &'GC3 %entr" datele precedente, ;3 -ERC!ER, op cit., !, pp3 && /i C(>3 &3 %3 4:UBER , op. cit, p3 CH>, nota HB3 &3 43 R:U%NEL, op. cit., pp3 &&B2&&F3 %3 _U- H:R, >a Jie quotidienne en %ollande..., T op3 cit., pp3 FF2FG3

i Lebis -U-F:RD, >a 6ite tra ers l'$istoire,'Y &'GB, pp3 BAF2BAG3 &3 %eter LA; LE , an monde que nous a ons per, du, op. cit., pp3 E2A3 &3 Lo"is DER-!4NN, >es Memoires de 6$arles de 6onstant sur le commerce la 6$ine, &'GB, p &BF, /i -3 de 4U!4NE;, op. cit., !!!, p3 F&3 &3 ;3 %:LLARD /i D3 CR:;;LEN, =$e +ealt$ of Britain, pp3 :E /i "rm3@ -3 BARLEN, +n. =$e A"rarian %istor0 of &n"land and +ales, p"$li cat, de Ioan 5irsO, !V, &'G(, pp3 (BF /i "rm3 &3 -arc VENARD, Bour"eois et pa0sans' au UJ44e siecle. /ec$erc$es sur le role des bour"eois pari, siens dans la ie a"ricole au sud de ?aris, &'F(3 &3 Qilliam QA ;, =$e 1eats of t$e Hobilit0 and ^entr0 in a collection of t$e most intercstin" an picturesque ieTs ... &(('3 F>3 FLnes -:RN;:N, An 4tinerar0, &G&(, !, p3 CGF3 &3 Bernardo 4omes de BR! :, %istoria tra"ico,ma, ritima, V!!!, &'>F, p3 (B3 &3 Bernarclino de E;CALAN E, ?rimeira %istoria de 6$ina J&F((K, &'FA3 p3 H(3 &3 A$$e %REV:; , op. cit, V, pp3 F>(2F>A Jc,l, toria l"i !s$rand !des, &G'HK3 &3 M(moires..., par les missionnaires de ?e#in, op. cit, !!, &(((, pp3 GBA2GB'3 &3 -3 5N5N, >a Jie quotidienne en >0onnais d'apres les testame nts, U4Je2UJ4e siecles, &'GA, p3 GA3 &3 %3 de ;A!N -IAC:B, op. cit, pp3 FFH, &F'3 &3 >e ^uide du pelerin de 1aint,Pacques de 6om, postelle, p"$licat de Ieanne V!ELL!ARD, &'GH, p3 C'3 &3 <rdonnance de >ouis U4J... sur le fait des eau5 et forests, A) aout A66:, &(>H, p3 &BG3 &3 Daniel DEF:E, Pournal de l'annee de la peste, p"$licat de I3 ANNARD, &'BH, pp3 &&F /i "rm3 G>3 Me'dit.. , ! B&F 1ii- 4bid., !, p3 CHB3 S GC3 Citat de Lo"is CARDA!LLAC, Morisques et c$re, nens. an affrontement polemique, 19GG, p= HAA3

&3

J i B 3 %ierre Daniel HUE , Memoire touc$ant le ne"oce et la na l"ation des %ollandais3 3 3 en A6::, p"$licat de %3 I3 BL:C?, &'>H, p3 CBH3 GF3 :sman A4A, Pournal, p"$licat de R3 ?REU EL /i &'GC, p3 &F>3 GG3 Rodri0o de V!VER:, 8u Papon et du bon "ou, ernement de l'&spa"ne et des ndes, p"$licat, de I"liette -:NBE!4, op. cit., p3 &A>3 Ji(, 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., !!, p3 &(3 GA3 >e Papon du UJ444 e siecle u par un botaniste suedois, p"$licat, de Cla"de 4AUD:N, &'GG, pp3 CB&2CBC3 &3 -3 de 4U!4NE;, op. cit, !!, p3 &(A3 &3 CHARD!N, op. cit., !V, p3 &C>3 &3 4bid., !V, pp3 &'2C>3 &3 Armena0 ;A?&;!AN, DA$dal ?5an, sei0ne"r O"rde de Bitlis a" XV !le siecle et ses tresorsE, +n. Pour nal asiatique, aprilie2i"nie, &'H(, pp3 CFF2CG(3 &3 C"v+nt"l D$iolo0ieE, care a p,r"t "nora dintre criticii mei drept o e7a0erare, n" tre$"ie, evident, l"at +n sens propri"3 Dar nici "n adult e"ropean n" este +n stare, 1,r, o adev,rat, reciclare, s, V i S, m + n , o r e + n t r e 0i a / e ) a t D t " r c e / t e E3 J C 5 a r d i n, B care a tr,it )ece ani +n %ersia, s-a o$i/n"it /i se sim*ea $ine p+n, la "rm,K3 Reciproca este /i ea ad e v, ra t, . in di eni sa " 6a pone )i mi - a" m, rt "r isit c,, pe 1"ri/, +n c+te "n cinemato0ra1 pari)ian, +/i st r + n 0e a " p i c i o a r e le s" $ e i , a /e ) + nd" -se + n si n 0"ra po)i*ie con1orta$il, din p"nct"l lor de ve dere3 (B3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit,, !, p3 CF(3 &3 Io5n BARR:Q, Jo0a"e en 6$ine, &A>F, !, p3 &F>3 &3 -3 de 4U!4NE;, op3 cit., &('F, !, p3 H((3 &3 -arie-Lo"p ;:U4E_, 1t0les d'&urope: &spa"ne, &'G&, pp3 F2(3 &3 +ntre$"in*e) acest e"v+nt, +n 0eneral, pentr" a desena "n nivel in1erior cel"i de Dcivili)a*ieE3 ('3 I3-B3 LABA , op. cit., !!, pp3 HC(2HCA3 ASI3 4il$erto FRENRE, 6asa ^rande c 1en2ala, &'HH@ 1obrados e Mucambos, &'HG3 &3 I3-B3 LABA , op. cit, !V, p3 HA>3 &3 C3 :UL-:N , >a Maison, &'C', p3 &>3 &3 Henri HAVARD, 8ictionnaire de Jameublement et de la decoration... , &A'>, !V, p3 HBF@ I3 Q!LHEL-, >a Jie quotidiennc au Marais, au UJ4i e siecle, &'GG, pp3 GF-GG3 &3 A3 FRAN?L!N, op. cit., !X. Jarietes "astrono, miques, p3 &G3 AF3 4bid., p3 &'3 AG3 N3-A3 de la FRA-B:!'!ERE, Zlu res. . ., &G&H, !, %3 &&F3
:tto ;%!E;, s"$ titl"l. 8er ^efan"ene der ^iaueren,

GH3 D"p, sp"sele Branislavei ENEN !, /e1, de l"cr,ri la Ecole des Ha"tes-Et"des3

HGA

A( 393 ;AVARN, op. cit., !V J&(GCK, col3 '>H3 i. AA3 4b#l., !! J&(G>K, col3 &&B3 1S.i3 Qilliam <!ARR!;:N, DAn 5istorical Description ol9 t5e lianei o1 BritaineE, +n. R3 H:L!N;HED, 6lironiclea oi &n"land, 1cotlaud and lreland, &'>&, !, p3 HF(3 9i>3 -3 de -:N A!4NE, Pournal da o0a"e en 4talie, op. cit., p3 &&FB3 ee&3 ;3 %:LLAR: /i D3 CR:;;LEN, +ealt$ of Bri, tain..., op. cit., pp3 'A /i &&C3 'C3 -34ACHARD, /etrite e t mort de 6$arles Zuint, op. cit., !!, p3 &&3 'H3 -3 de -:N A!4NE, Pournal de o0a"e en 4ta, ,. lie, op. cit., p3 &&C'3 &3 Elie BRAC?ENH:FFER, Jo0a"e en Grance A6F)h A6FF, &'C(, p3 &BH3 &3 Britis5 -"se"m, -s3 ;loane, BC3 '>3 E3 BRAC?ENH:FFER, op3 cit., p3 &>3 3'(3 -arM"is de %AUL-N, op. cit., p3 &HC3 'A3 &nc0clopedie populaire serbo,croato,slo ene, &'CF 2 &'C', !!!, p3 BB(3 Datore) aceste in1orma*ii, +ntre altele, cola$or,rii doamnei Branislava enenti3 'D3 -3 dt@ -:N A!4NE, Pournal de o0a"e en 4talie, op. cit., p3 l?i:3 &3 Edmond -AFFE!, Le Mobilier ci il en Bel, "ique au Mo0en A"e, 13a33 pp3 BF2BG3 &3 %entr" para0ra1"l precedent, ibid., pp3 BA /i B'3 &3 C5arles -:RA_E, +n. & entail de J$istoire i ante, &'FH3 -elaa0es L"cien Fe$vre !, p3 '>3 &3 La %alatine, citat de doctor"l CABANE;, Moeurs intimes du passe, lre serie, &'FA, pp3 BB /i BG3 &3 C53 -:RA_E, art3 cit3, pp3 '>2'C3 &3 L3-;3 -ER:!ER, =ableau de ?aris, op. cit., X!!, p3 HHJi3 &3 ;"rs, pierd"t,3 &3 Citat de CABANE;, op. c i t . , p3 HC3 &3 -:N A!4NE, Pournal de o0a"e en 4talie, op. cit., pp3 &&H>2&&HC3 &3 E3 BRAC?ENH:FFER, op. cit., p FH3 &3 Citat de CABANE;, op. cit., p3 HC3 &3 4bid., p3 HF3 &3 B3N3, -s3 1r3 n3a3 GC((, 1m CCC J&FAFK3 &3 CABANE;, op. cit., p3 H( /i not,3 &3 L3-; -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., X!!, p3 HHF3 &3 4bid., X, p3 H>H3 &3 Comtesse dSAULN:N, >a 6our et la iile de MadridC relation du o0a"e d'&spa"ne, ed3 %ion3 &A(B2&A(G, p3 BA(3 &3 A3 Q:LF, A %istor0 of 1cience, =ec$nolo"0 and ?$ilosopli0 in t$e lsi$ 6entur0, &'FC, pp3 FB( 2FB'3 &3 1toria della tcc$nolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER /i al*ii, op. cit., !, p3 GFH3

&69

E3 -AFFE!, op. cit., p3 F@ I3 ;AVARN, op. cit., !!!, col3 AB> /i !!, col3 CCB3 &3 E3 -AFFE!, ibid., p. B3 &3 Andre 43 HAUDH!C:UB , DContri$"tion a l Se t" de d" m ote "r 5" ma in E, +n . An na les d' $ ist oi re sociale, aprilie &'B>, p3 &H&3 &3 E3 -AFFE!, op. cit., pp3 a /i "rm3 &3 4bid., pp3 C(2CA3 &3 Citat de A3 FRAN?L!N, op. cit, !X@ Jarietes "astronomiques, pp3 A /i 3'3 &3 E3 -AFFE!, op. cit, p3 HG3 &3 C53 :UL-:N , >a Maison, op. cit, p3 GA3 &3 Acesta este sens"l 1r"moasei c,r*i a l"i -ario %RA_ JLa Gilosofia dell'arredamento, &'GBK3 Am apelat ampl" la ea pentr" "rm,toarele do", pa 0ini3 &3 %rincesse %ALA !NE, >ettres, ed3 &'GB, p3 HFH, scrisoarea din &B aprilie &(&'3 &3 Un D5otelE, "n palat, +n pia*a Vendome costa, +n &(F&, &>B >>> livre@ +n &(AA, "n D5otelE din r"e d" emple, BHC >>>3 C53 :UL-:N , >a Maison, op. cit, p3 F3 &3 4bid., Vp3 H>3 &3 4bid., p3 H&3 &3 L3 -U-F:RD, >a 6ite tra ers l'$istoire, op. cit, p3 BA(3 &3 4UD!N, Au5 m(nes de >ouis UJ, citat de C53 :UL-:N , op. cit., p3 A3 &3 4bid., p3 '3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit, !!, p3 &AF3 &3 Anon Lme, 8ialo"ues sur la peinture, citat de C53 :UL-:N , op. cit., p3 '3 &3 -3 %RA_, >a Gilosofia dell'arredamento, op. cit., pp3 GC2GH /i &BA3 &3 Citat de -3 %RA_, i$id3, p3 &BG3 &3 L3 -U-F:RD, op. cit, p3 BAA3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., V, p3 CC /i V!!, p3 CCF3 &3 E"0ene V!:LLE -LE-DUC, 8ictionnaire raison, ne d' arc$eolo"ie francaise du Ule au U Jie siecle, &AFB2&AGA, V!, p3 &GH3 &3 43 CA; ER , >e 6o mmerce du pastel et de l' epi, cerie =oulouse, AF;` 2A;6A, op. cit., p3 H>'3 &3 Pournal d'un cure de campa"ne au UJ44 e siecle, p"$licat de H3 %LA ELLE, &'GF, p3 &&B3 &3 -arM"ise de ;EV!4NE, >ettres, ed3 &A&A, V!!, p3 HAG3 &3 43 -ACAR NEN, op. cit, !!!, p3 HFH3 &3 I3 ;!:N, Asie des rnoussons, op. cit., p3 C&F3 &3 ?3 -3 %AN!??AR, %istoire de Jinde, &'FA, p3 CF(3 H(>

&&'3

-o"rad6 dS:H;;:N, =ableau "eneral de l'&mpire ottoman, citat de 4eor0es -ARPA!;, >e 6ostume musulman d'Al"er, &'H>, p3 '&3 &3 43 -ARCA!;, ibid., p3 iii3 &3 %3 de -A4A&LLAN;, Hou elle lelation de la 6$ine, op. cit., p3 &(F3 &3 R3 de V!VER:, op. cit., p3 CHF3 &3 V:LNEN, Jo0a"e eu 10rie et en &"0ple pen dant 4es annees AEf), AEfF. et AEf;, AEfE, &, p3 H3 &3 I3-B3 LABA , op. cit., !, p3 CGA3 &3 Iean-Baptiste ;AN, 6ours complet d'economie politique pratique, V, &AC', p3 &>A3 &3 A$$e -arc BEH HE , DEt"des 5istoriM"es, eco, nomiM"es, sociales des Ro"ssesE, +n. A =ra ers 4es illa"es du Pura, &'GH, p3 CGH3 &FJ63 -:HEAU, op. cit, p. R6R. &3 4bid., pp3 CG&2CGC3 &3 %3 de ;A!N -IAC:B, op. cit., p3 FBC3 &3 L"i0i dai %ANE, 1toria del la oro in 4talia, &'FA, p3 B'>3 &3 Jo0a"e de Perome >ippomano, op. cit., !!, p3 FF(3 &3 :rderic V! AL, %istoriae ecclesiasticae libri tredccim, &ABF, ! ! ! , p3 HCB3 &3 ArL RENAN, >e 6ostume en Grance, ia3, pp3 &>(2&>A3 &3 Francois B:UCHER, %istoire du costume en <c cident,' &'GF, p3 &'C3 &3 Iaco$ van ?LAVEREN, &uropisc$e +irtsc$afts, "esc$ic$te 1paniens, im A6 und AE Pa$r$undert, &'G>, c13 DmodeE +n inde7 /l p3 &G> nota &BC@ Jia, ies de e5tranIeros por &spafia, op. cit,, !!, p3 BC(3 &3 Amedee FRE_!ER, /elation du o0a"e de la mer du 1ud, &(&G, p3 CH(3 &3 E; EBAN!LL:-4:N_ALE_, Vida 0 +iecWios 333, +n. >a Ho ela picaresca espanola, op, cit., p3 &A&C3 &3 eocoli s+nt panto1ii c" talp, de lemn 1oarte +nalt,, dest"l de decolta*i, care i)ola" plim$,re*ele vene*iene de sol"l "med3 &3 Londra %3R3:3 H>-CF-&F(3 4iornale a"to0ra1o di Francesco Contarini da Vene)ia a -adrid3 &3 ;3 L:CAZELL!, Jo0a"e de Grance, moeurs et coutumes i'ran"aises, A66F2A66;3 3 3 , &'>F, p3 BF3 &(>3W-3 3 I:NE;-DAV!E;, an ?eintre de la ie lon, donienne, =$omas 8e##er, &'FA, !3 p3 CA>3 &3 L3-;3 -ERC!ER, a$lea" de %aris, op3 cit3, !, pp3 &GG2&G(3 &3 R3 de V!VER:, op. cit., p3 CCG3 &3 Jo0a"e du c$e alier 6$ardin ..., op. cit., !V, p3 &3 &3 4bid., !V, p3 A'3 &3 Iean-%a"l -ARANA, >ettre d'un 1icilien un de ses amis, p"$licat, de V3 DUF:UR, &AAH, p3 C(3 &3 -arM"is de %AUL-N, op. cit. p C&& &((3 Ernst ;CHUL!N, op. cit, p3 CC>3

&3

Carlo %:N!, DCompetition monopoliste, mode et capital. le marc5e interna*ional des tiss"s de soie a" XV!!!e siecleE, dactilo0ram,, com"nicare la colocvi"l de la Bella0io3 &3 I3-%3 -ARANA, op3 cit3, p3 CF3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., V!!, p3 &G>3 &3 I3 ;AVARN, op. cit., V3, Col3 &CGC@ A$$e %REV:; , op3 cit3, V!, p3 CCF3 &AC3 %3 de -A4A!LLAN;, op3 cit3, p3 &(F3 A. 4bid. &3 L3-;3 -ERC!ER, citat de A3 4: ;CHAL?, %is, toire de l'alimentWation..., op. cit., !!, p, CGG3 &3 I3-I3 RU L!4E, &ssai sur le caractere et les moeurs des Granqois comparees cel+es des An, "lois, &((G, p3 HF3 &3 Docte"r CABANE;, Moeurs intimes du passe, RYO serie, >a ie au5 bains, &'FB, p3 &F'3 &3 !$id3, pp3 CHA2CH'3 &3 !$id, pp3 CAB /i "rm3 &3 !$id3, pp3 HHC /i "rm3 i, &3 IacM"es %!N;E et Nvonne DE;LANDRE;, %is, toire des soins de beaute, &'G>, p3 GB3 &3 Docte"r CABANE;, op3 cit., p3 HGA, not,3 &3 L3 -U-F:RD, op. cit., p3 FAG3 &3 L3A3 CARACC!:L!, op3 cit3, !!!, p3 &CG3 &3 A3 FRAN?L!N, >es Ma"asins de nou eautes, !!, pp3 AC2'>3 &3 I3I3 RU L!4E, op. cit, p3 &GF3 &3 L3L3 CARACC!:L!, op. cit, !!!, pp3 C&(2C&A3 &3 %entr" cele do", para0ra1e care "rmea),, c13 A3 FAN4E, Memoires pour ser ir l'$istoire de la $or$e de l'$omme, &((B, pp3 '', CG', &>H3 &3 -arM"is de %AUL-N, op. cit., p3 &'H3 &3 -3 %RA_, >a Gilosofia dell'arredamento, op. cit.

&3

Hote la capitolul ;
&3 -3 -AU;;, 1ociolo"ie et ant$ropolo"ie, &'(H, p3 H(&3 C3 -arc BL:CH, D%ro$lemes dS5istoire des tec5niM"esE3 Recen)ie la. Commandant R!CHARD LEFEBVRB DE; N:E E;, DLSAttela0e, le c5eval de selle travers les 0es3 Contri$"tion lS5istoire de lSesclava0eE, +n. Annales d'$istoire economique et sociale, &'HC, pp3 BAH2BHB3 H3 43 La R:ER&E, DLes trans1ormation d" 0o"vernailE, +n. Annales d'$istoire economique et sociale. &'HF, pp3 FGB2FAH3 B3 LL n n QH ! E, D C "l t "r a l c l im a t e s an d te c 5 no l o 0i c a l a d va n c e s in t5 e -i d d l e A 0e sE , +n . Ji at o r, vo i3 !!, &'(&, p3 &(B3 - 3 H(

F3

.
*

' &> && 3 &C3 &H3 &B3 &F3 &G 3 &( 3 &A 3 &' 3

C> C& 3 CC CH 3
24 2 .

2..

2H 2*29.

!ntre &(H> /i &(A(, o serie de deci)ii ale %arlament"l"i ora/"l"i %aris re0lementea), 1olosirea secerii. Ro$ert BE;N!ER, 6ours de droit, &'GH2 &'GB, p3 FF3 Ve)i /i Rene RE;;E, +n. Annales, &.1.6., &'FF, pp3 HB&2HFA3 ;"rs, pierd"t,. este vor$a, poate, de o con1erin*, a l"i %irenne3 Ve)i infra, !!!3 pp3 B'& /i "rm3 A$$ot %3 U;HEH, %istoria de las in enciones me, cdnicas, &'B&, p3 CA>3 Citat de -3 ;:RRE, op3 cit3, !!, p3 CC>3 ;"rs, pierd"t,3 E3 LE R:N LADUR!E, >es ?a0sans de >an"uedoc, op. cit., !, p3 BGA3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !V, p3 H>3 %3 43 %:!N;: , l'Ami des culti aleurs, op. cit., !!, pp3 H'-B&3 -emoire de %aris D"verneL, A3 N3 F &C, GB( 2GBA Jo prop"nere de a sc"ti de d,ri Dp,m+nt"rile l"crate c" $ra*eleEK3 4 -ACAR NEN, op. cit., !!!, p3 HGA@ A$$e %RE-V:; , op3 cit., V!, &CG3 %3 de -A4A!LLAN;, op3 cit, pp3 &B&, &BA3 43F3 4E-ELL! CARER!, op3 cit3, !V, p3 BA(3 lbid. p3 BG>3 Iaco$ BAXA, 4"ntbin BRUHN;, euc#er im >e,ben der J<l#er, &'G(, p3 HF3 ;:NNERA a 1,c"t c+teva desene dest"l de e7acte ale acestor ma/ini elementare. Jo0a"e au5 ndes orientales et a la 6$ine, &(AC, !, p3 &>A3 4rav"ra CF, moara de "lei3 -emoires 333, par les missionnaires de %eOin, op3 cit3, &'((, !!3 p3 BH&3 VoLa0e de Francois BERN!ER, op3 cit3, &G'', !!, p3 CG(3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op3 cit3, V!!!, p3 B3 A3 de HU-B:LD , &ssai politique sur le ro0aume de la Hou elle &spa"ne, op. cit., !!, p3 GAH3 A3 de ;A!N -H!LA!RE, op. cit., !, pp3 GB /i "rm3 Nicols ;ANCHE_ ALB:RN:_, La ;aca de mulas de 1alt al ?eru, AEEfhAf`f, Universidad Nacio-nai del Litoral, ;anta Fe, Ar0entina, &'GF, pp3 CG&2 HC&3 C:NC:L:RC:RV:, 4tineraire de Buenos Aires >ima, &'GC, introd"cere de -arcel Bataillon, p3 &&3 >a &conomia espanola se"un el censo de Irutos 0 manufaeturas de H('', &'G>, pp3 V!!! si XV!!3 N3 ;ANCHE_ ALB:RN:_, op cit, p3 C'G3 43F3 4E-ELL! CARER!, op cit., !V, p CF&3

H>3 Emilienne DE-:U4E: , DLe c5amea" et !SA1riM"e d" Nord romaineE, in. Annales &,1,6, &'G>, nm C, p3 CBB3 H&3 Xavier de %LANH:L, DNomades et %aste"rs3 !3 4enese et di11"sion d" nomadism e pastoral dans lSAncien -ondeE, +n. %e ue 0eo"rap$iqu e de l'&st, nm H, &'G&, p3 C'F3 &3 -3 de 4U!4NE;, op. cit., !, &A>A, p3 HFF3 &3 Henri %ERE; DRelations entre le a1ilalet et le ;$"dan travers le ;a5araE, +n. Melan"es... offerts &. G. ^autier, Y&'H(, pp3 B>'2B&B3 &3 ;"rsa e7act, pierd"t,3 F,r, +ndoial, A3N3A3E3, B3 !!! :ric"m, o$serva*ia este con1irmat, de I3-B3 AVERN!ER, op. cit., A, p3 &>A3 &3 A$$e %REV:; , op3 cit3, X!, p3 GAG3 &3 >ibro de a"ricultura, ed3 &F'A, pp3 HGA /i "rm3 &3 C3 E; !ENNE /i I3 L!EBAU , >'A"ricul'ture et maison rustique, &FGB, 1m C&3 &3 Grancais Zuesna0 et la p$0siocritie, op. cit., !!, pp3 BH& /i "rm3 &3 B3N3 Estampes, &F(G 2 5,r*i /i plan"ri, 4e D &G'CG et &G'H(3 &3 %3 de LA; C:R E;, doc"ment citat, Britis5 -"se"m, Londra3 &3 I3 de 4U!4NE;, op cit. !!!, p3 &B3 &3 A$$e %REV:; , op. cit., V!, pp3 C&C2C&H@ I3-B3 DU HALDE, op. cit., !!, p3 F(3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit, pp3 FH2FB3 &3 A$$e %REV:; , Jo0a"es..., op. cit., V!!, p3 FCF J4er$illonK3 &3 Ve)i infra, !!, p3 &>'3 &3 Medit 333, !, p3 BC(3 &3 A$$e %REV:; , op. cit., V!!!, pp3 CGH2CGB JC, l,toria l"i %Lrard, &G>AK3 &3 >es 1i5 Jo0a"es de Pean,Baptiste =a ernier, op.

&3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3

cit., !!, p3 F'3 4iovanni B: ER:, /elationi uni ersali, Brescia, &F'', !!, p3 H&3 43F3 4E-ELL! CARER!, op. cit. !!, p3 (C3 /ela2ione di ^ian Grancesco Morosini, bailo a 6onstantinopoli, &FAF, +n. >e /ela2ioni de"li a i, basciatori eneti al 1enato t p"$licate de E3 ALBER!, seria !!!, voi3 !!!, &AFF, p3 H>F3 Medit..., !, p3 H&A3 5eop5ile 4AU !ER, 6onstantinople, &AFH, p3 &GG3 I3 LECLERCf, 8e Mo"ador o Bis#ra, Ma oc et Al"erie, &AA&, p3 &CH3 A3 BABEAU, Le Jilla"e . .., op. cit., pp H>A, HBH2 HBB3 Ve ) i , c " p r i v i r e l a a c e s t e c " m p , r , t " r i + n A n 0 l i a , !rlanda, ;pania, Al0eria, "nisia, -aroc, Ara$ia, Neapole, ;ardinia, Danemarca, Norve0ia, A3N3, >&3 mapele A'G2'>>3 &3 A3d3;3 -antova, Am 4on)a0a, 4enova (F(3

H(B

D"p, c+te re*in din lect"ra 1ond"rilor -ediceo, A3d3;, Floren*a3 &3 I3-B3-H3 LE C:U EULX DE CAN ELEU, &tude sur l'$istoire du c$e al arabe, &AAF, +n special pp3 HH2HB3 >>3 Medit..., !, p3 CG>3 &3 I"les -!CHELE , %istoire de Grance, ed3 Rencontre, V, &'GG, p3 &&B3 &3 VA;;EL!EU, dit NicolaL, /e"lement "eneral de l'artilerie . .. &G&H3 &3 LAV:!;!ER, DDe la ric5esse territoriale d" roLa"me de FranceE, +n. 6ollection des principau5 economistes, X!V, retip,rit, +n &'GG, p3 F'F3 &3 %3 fU!fUERAN DE BEAUIEU, >a ?ro ence louee, &G&B3 Di 1eren*a de pre* cre/te odat, c" inS trod"cerea +n c"lt"r, a )onelor colinare3 !n &(&A, "n cat+r pre*"ie/te de do", ori mai m"lt dec+t "n cal3 R3 BAEHREL, ane 6roissance: la Basse, ?ro ence rurale, op. cit., p3 &(H3 &3 R3 BAEHREL, ibid., pp3 GF2G(3 &3 LAV:!;!ER, op. cit., p3 F'F@ /efle5ions d'un cito, 0en,proprietaire, &('C, B3N3, Rp3 AF((3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !, p3 &F&@ !V, p3 &BA3 &3 L3-'3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !!!, pp3 H>>2H>&, H>(2H>A3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !X, pp3 &2C3 &3 4bid., X3, p3 (C3 &3 E3I3F3 B=RB!ER, op. cit, !, pp3 &2C3 &3 L3 -A??A!, D%rod"ctivite eet e7ploitation des so"rces dSener0ie, XHe2XV!! E, raport inedit, 1e, maine de ?rato, &'(&3 &3 4re11in AFFA4AR , /elation de =erre 1ainte (A;))hA;)F', p"$licat, de I3 CHAVAN:N, &'>C, p3 C>3 &3 F3 BRAUDEL, D4eneve en &G>HE, +n. Melan"es d'$istoire... en $omma"e au professeur Ant$on0 Babei, &'GH, p3 HCC3 &3 Ro$ert %H!L!%%E, %istoire et tec$nolo"ie, dactilo 0ram,, &'(A, p3 &A'3 (JF3 E3 ?A-%FER, op. cit., !, p3 &>3 &3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER, gp. dt., !!, p3 GC&3 %entr" %olonia, statistica pier d"t,3 Ci1re incomplete la 3 RU :Q;?!, 4storia morilor n ^aliia J+n l$3 polone),K, &AAG3 &3 Aceasta este3 dealt1el, estima*ia l"i VAUBAN3 ?ro, iet d'une dme ro0ale, &(>(, pp3 (G2((3 ( '- L3 -A??A!, articol"l citat3 A>3 1toria della tecnolo"ia, &&, op. cit., pp3 GCF2GC( Pi IacM"es %ANEN, %istoire des sources d'ener"ie,
(F

FA3

A&3 LLnn QH! E, =ec$nolo"ie medie ale, &'G', p3 &>A3

CERVAN E;, 8on Zuic$ote, citat de L3 QH! E, ibid., p3 &>'@ 8i ina 6ommedia, 4nferno, XXX!V, ibid., p3 &>'@ 8i ina 6ommedia, 4nferno, KKK(C, G3 &3 1toria della tecnolo"ia, op. cit., p3 GH'3 &3 %entr" cele do", para0ra1e care "rmea),, ibid., !!!, pp3 'B /i "rm3 &3 -odel e7p"s la De"tsc5es Brotm"se"m la Ulm3 &3 R"00ierro R:-AN:, D%er "na val"ta)ione della 1lotta mercantile e"ropea alia 1ine del secolo X V !!! E, + n. 1t udii in onore di A mi nt ore Ganf ani, &'GC, V, pp3 F(H2F'&3 &3 oate calc"lele de mai s"s a" 1ost 1,c"te po trivit in1orma*iilor ce mi-a" 1ost com"nicate de c,tre I3-I3 HE-ARD!NfUER3 &3 -a"rice L:-BARRD, >,$lam dans sa premiere "randeur, &'(&, pp3 &(C /i "rm3 &3 Bartolomeo CRE;CEN !:, Hautica mediteirranea, &G>(, p3 (3 ;:3 Annuaire statistique de la Meuse pour l'An XII. &3 %a"l Q3 BA-F:RD, Gorests and Grenc$ 1ea ?oTer, A66`hAEf:, &'FG, pp3 G', C>(2C>A /i passim pentr" datele din cele do", para 0ra1e precedente3 &3 Fran0ois LE-A!RE, %istoire et antiquites de la iile et duc$e d'<rleans, &GBF, p3 BB@ -ic5el DEVE_E, >a Jie de la foret ftancaise, au XVWe sfe cle, C voi3 &'G&3 9K3S93 I3 ;!:N, >es ?a0sans de la Hormandie orientale . 3, op. cit., &'>', p &'&3 &3 R3 %H!L!%%E, dactilo0ram, citat,, p3 &(3 &3 F3 LU 4E, 8eutsc$e 1o2ial,und +irtsc$afts"e, sc$ic$te, &'GG, p3 HHF3 &3 Bertrand 4!LLE, >es <ri"ines de la "rande me, tallur"ie en Grance, &'B(, pp3 G' /i (B3 &3 A3 ?EC?, +n 4storia minelor pe teritoriul ?olo niei J+n polone),K, &'G>, p3 &>F@ Antonina ?EC?:QA, <cnele din re"iunea 6raco iei, sec3 XV!2 UJ444, +n polone),, c" re)"mat +n 0erman,, &'G'3 &3 %entr" para0ra1"l precedent, in1orma*ii 1"rni)ate de -ic5eline BAULAN , d"p, de)$aterile Bi ro"l"i :ra/"l"i %aris3 &3 -ic5el DEVE_E, raport inedit3 ;emaine de %rato, &'(C3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit, p3 &GH3 &3 Medit. . 3, !, pp3 &&C, HFB, &FA3 &3 5omas %LA ER, op. cit., p3 C>B3 &3 Antonio de 4UEVARA, &pistres dorees, morales et familieres, +n. Biblioteca de autores espanoles, &AF>, X!!!, p3 'H3 &3 B3L3C3 I:HN;:N, DLSin1l"ence des $assins 5o"illers s"r lSemplacement des "eines 1e" en An0leterre avnt circa &(&(E, +n. Annales de l'&st, &'FG, p3 CC>3 H( &3 ;"rs, pierd"t,3 m

&3

&>G3

Citat de ;3 -ERC!ER, op. cit., V!!, p3 &B(3 %3 de ;A!N -IAC:B, op. cit, p3 BAA3 &>A 8ictionnaire du commerce et des marc$andises, p"$licat de -3 4U!LLAU-!N, &AB&, !, p3 C'F3 &3 I3-C3 :U A!N, >e produit de Ja"ricuture fran, caise de AA`` a A:;f: 4. &stimation du produit au UJ444e s,", +n. 6a$iers de l'41.&.A., i"lie &'G&, p3 &HB@ LAV:&;!ER, op. cit., p3 G>H3

&3

&3 &3 &3

%3 de -A4A!LLAN;, op. cit., pp3 &C2&H3 M ed it. .. , !, p3 C> >3 4"L HU!LL!ER, ^eor"es 8ufaud et 4es debuts du "rand capitalisme dans la metallur"ie, en Hi, ernais au U4Ue si'ecle, &'F', p3 &CC /i re1erin*ele din not,3 Alte e7emple la Lo"is RENARD, +n. 6$arbon et 1ciences $umaines, &'GG, pp3 FH /i "rm3 l?i3 -a7 %R!NE , DLSind"strie d" sel en Franc5eComte avnt la eonM"te 1rancaiseE, +n. Memoires de la socie'te d'emulation du 8oubs, &A'(, pp3 &''2 C>>3 &3 -3 R:UFF, >es Mines de c$arbon en Grance au UJ444e sfecle, &'CC, p3, HGA2HAG /i B&A3 &3 Iean LEIEUNE3, >a Gormation du capitalisme moderne dans la principaute de >ie"e au UJ4j sJecle, &'H', pp3 &(C2&(G3

&3 &3

Medit, !, FG&3 I3 N!C?:LL;, /emarques sur les a anta"es et 4es desa anta"es de la Grance et de la ^rande, Breta"ne, op. cit., p3 &H(3 4b#l, p3 &HG3

&3 &3 &3

Ve)i infra, !!!, pp3 B'> /i "rm3 Io5n U3 NEF, D ec5nolo0L and civili)ationE, +n. 1tudii in onore di Amintore Ganfani, &'GC, V, +n special pp3 BA(2B'&3 &3 Asemenea calc"le s+nt riscante /l deci disc"ta $ile3 %ro$lema ar tre$"i rel"at, d"p, s"0estiile l"i IacM"es LAC:; E, DRetrospective ener0etiM"e mondiale s"r lon0"e periode JmLt5es et reali tesKE, +n. 4nformations et refle5ions, aprilie &'(A nm &, care se spri6in, pe cartea l"i %U NA-, &ner"0 in t$e iuture. El n" p"ne +n disc"*ie clasament"l ener 0etic pe care +l pre)int e", dar &K crede c, ener 0ia de care disp"nea" oamenii perioadei preind"striale era mai +nsemnat, dec+t se sp"ne /i c, era risipit, de c,tre ei@ CK c, o cri), a lemn"l"i, declan/at, +nc, din secol"l al XV!-lea3 poate 1i comparat, prin "rm,rile ei c" Scri)a petrol"l"i din )ilele noastre3 &3 %istoire "enerale des tec$niques, p"$licat, de -3 DAU-A;, &'GF, !!, p3 CF&3 &CH3 A$$o %REV:; , op. cit., V!, p3 CCH3

6i. infra, !!!, pp3 BHB /i "rm3 Lebis -:R4AN, Ancient 1ociet0, &A((, p3 BH3 &CG3 Pte1an ?UR:Q;?!, %istor0c2n0 proces T0rostu "ospodarc2e"o, &'GH3 &3 E3 QA4E-ANN, &conomia mundial, op cit, !, p3 &C(3 &3 %3 DEN:N, Amiens, capitale pro inciale..., op. cit., p3 &H(3 &3 Ferdinand RE-EL, 8as %anelsbuc$ des Pu, denbur"er Daufmannes 6lemens Dorber, A;R6hA;Ff, &'G>3 &3 A3-43 HAUDR!C:UR , DLa 1onte en C5ine. Cornment la connaissance de la 1onte de 1er a p" venir de la C5ine antiM"e lSE"ropc medievaleE, in. Metau5 et ci ilisations, !!, &'BG, pp3 H(2B&3 &H&3Jo0a"e du c$e alier 6$ardin, op. cit., !V, p3 &H(3 &3 N3 3 BELA!EQ, D;"r le `damas\ oriental et !es lames damasseesE, +n. Metau5 et ci ili2ations, i, &'BF, pp3 &>2&G3 &3 A3 -A_AHER!, DLe sa$re contre lSepee o" lSori0ine c5inoise de `lSacier a" cre"set\E, +n. Annales &.1.6., &'FA3 &3 I3Q3 4!LLE;, DLes 1o"illes a"7 emplacements des anciennes 1or0es dans la re0ion de la ;ie0, de la La5n et de la DillE, +n. >e Ger tra ers les a"es, &'FG@ A"0"sta HURE, DLe 1er et ses antiM"es e7ploitations dans le ;enonais et le IovinienE +n. Bulletin de la societe des sciences liistoriques... de l'bonne, &'HH, p3 H@ D:ri0ine et 1ormation d" 1er dans le ;enonaisE, *bid,, &'&', pp3 HH /i "rm3@ A3 4:UDARD, DNote s"r lSe7ploitation des 0isements de scories de 1er dans le departement de lSNonneE, +n. Bul. de la 1ociete d'arc$eolo"ie de 1ens, &'HG, pp3 &F&2&AA3 &3 I3Q3 4!LLE;, art3 cit3 &3 I3-B3 LABA , op. cit., !!, p3 H>F3 &3 %istoire "enerale des tec$niques. op. cit., p"$li cat, de -3 DAU-A;, !!, pp3 FG2F(3 &3 Ferdinand RE-EL, 8er Grii$#apitalismus in 4nnerosterreic$, &'FB, pp3 FC /i "rm3 &3 4bid., p3 FH /i 1i03 A(3 &3 A"0"ste B:UCHANER, >es 6$artreu5, maltres de for"es, A:RE. &3 B3 4UENEE, =ribunau5 et "ens de Iustice dans le baillia"e de 1enlis la fin du Mo0en A"e ( ers A)f`, ers A;;`', op. cit, p3 HH, nota CC3 &3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER, op. cit, !!!, p3 HB@ -3 FRANC:!;, \,Note s"r !Sind"strie sideV"r0iM"e333E +n. Memoires de la so ciete naionale des antiquaires de Grance, &'BF, p3 &A3

&3 &3

5H$

&3

&3 &3

&3 &3

N-am re0,sit doc"ment"l cons"ltat la Vene*ia JA3d3;3 sa" -"seo CorrerK care indic, e1ectiv"l l"cr,torilor din domeni"l prel"cr,rii 1ier"l"i3 B"ne descrieri ale acestei activit,*i +n &FC(, &FGC, &F(C +n. /ela2ioni di rettori eneti in =erraferma, X!, &'(A, pp3 &G2&(, (A2A>, &&(3 Ric5ard 4A;C:N, ^rand commerce et ie ur, baine au UJ4e siecleC >0on et ses marr$ands, &'(&, pp3 &HH2&HB3 Eli HEC?;CHER, DUn 0rand c5apitre de lS5istoire d" 1er. le monopole s"edoisE, +n. Annales d'$istoire economique et sociale, &'HC, pp3 &H& 2 &HH3 <p. cit., ta$el statistic +n ane7,3 Art"ro UCCELL!, 1toria della tecnica, &'BF, p3 A(3

Hote la capitolul 6
Aldo -!EL!, ?anorama "eneral de $istoria de la ciencia, !!, &'BG, p3 CHA, nota &G3 &3 Carlo -3 C!%:LLA, ^uns and sails in t$e earl0 ?ftase of &uropean &5pansion AF``hAE``, &'GF p3 &>B3 H3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER, op3 cit, !!, p3 (H'3 &3 Friedric5 Ltl 4E, 8eutsc$e 1o2ial,und +irtsc$afts, "esc$ic$te, &'GG, p3 C>'3 &3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER, op. cit., p3 (H'3 &3 LLnn QH! E, Medie al =ec$nolo"0 and 1ocial 6$an"e, &'GC, p3 &>&3 &3 Ior0e de EH!N4EN, Jia"e..., +n. JiaIes estran, Ieros por &spana 0 ?ortu"al, p"$licate de I3 4arcia Mendo2a, &'FC, p3 CBF3 &3 C-3 C!%:LLA, ^uns and sails in t$e earl0 ?$ase of european e5pansion . - -, op. cit., pp3 &>G2 &>(3 '3 C3 de RENNEV!LLE, Jo0a"es..., op. cit, V, p3 BH3 &3 ;ANUD:, op. cit., !!!, &(> /i "rm3 &3 -ic5el -:LLA , +n. %istoire du Mo0en A"e, editat, de E3 %ERR:N, op. cit, p3 BGH3 &3 /i &H3 ?arl BRAND!, Daiser Darl J., &'H(, p3 &HC3 &3 Q3 ;:-BAR , Drie" und Dapitalismus, op. cit., pp3 AB2AF3 &3 6$roniques de Groissart, ed. &AAA, V!!!, pp3 H( Pi "rm3 &3 ;ANUD:, 8iarii, !3 &A(', col3 &>(&2&>(C3 E3 Ralp5 DAV!;, D!n1l"ences de lSAn0leterre s"r le declin de Venise a" XV!!e siecleE, +n. 8ecaden2a economica Jene2iana nel secolo UJ44, &'F(, pp3

&3

&A@ -emoire d" ] c5evalier de Ra)illL a" Cardinal de Ric5elie", CG novem$re &GCG, B3N3, -s3n3a3, 'HA', ? GG vm3 &3 Le LoLal ;ervite"r, La =res Po0euse et =r'es ?lai, sante %istoire . . . d e Ba0ard, op. cit, &A(C, p3 CA>3 &3 Blaise de -:NLUC, 6ommentaires, ed %leiade, &'GF, pp3 HB, BG3 &3 %entr" cele do", para0ra1e precedente, c13 Q3 ;:-BAR , Drie" und Dapitalismus, op. cit., pp3 (A /i "rm3 &3 -i0"el de CA; R:, Jida del soldado espatiol Mi "uel de 6astro, &'B'3 p3 F&&3 &3 -3 de -:N A!4NE, Pournal de o0a"e en 4talie, op. cit., p3 &&FF3 &3 Medit..., !!, p3 &G(3 . &3 Raport al l"i ;avor0nan de Bra))a, privind "l timii ani ai secol"l"i al XV!-lea, la Arc5ivio di ;tato sa" la -"seo Correr, la Vene*ia3 &3 Q3 ;:-BAR , op. cit, p. AA3 &3 4bid., p3 'H3 &3 F3 BREEDVEL van VEEN, >ouis de ^eer A;fEh A6;; J+n olande),K, &'HF, pp3 B> /i AB3 &3 !n &FFF8 Fosta serie ? la Ar5ivele Na*ionale din %aris JA3N3K, trans1erate la ;imaneas3 &3 Medit..., !!, p3 &GA3 &3 Medit..., !!, p3 &HB3 &3 %3 de LA; C:R E;, doc3 citat3 &3 43F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !V, p3 H(B3 &3 A3 BLU-, >es <ri"ines du papier, de l'imprirne, rie et de la "ra ure, &'HF3 &3 L"cien FEBVRE, H3 I3 -AR !N, >'Apparitian du li re, &'(&, pp3 B&2BC3 &3 4bid., pp3 BC /i B(3 &3 4bid,, p3 B(3 &3 4bid., p3 C>3 &3 4bid., p3 HG3 &3 3F3 CAR ER3 =$e 4n ention of printin" n 6$ina and its spread TestTard, &'CF, passim, /i +n special pp3 C&&2C&A3 &3 Lo Ls LE R:N, 8e la Jic issit ude ou Jarie te des c$oses en l'ani ers, &F(G3, p3 &>>, citat de Renii E !E-BLE, 6onnaisons,nous la 6$ineL,3 &'GB3 p3 B>3 &3 L3 FEBVRE, H3I3 -AR !N, op. cit, pp3 G> /i "rm3, (C2'H3 rQi &3 4bid., p3 &HB3 &3 4bid., p3 &F3 @,3, . &3 4bid., pp3 CGC /i "rm3 E S
9

--i3 4bid., p3 HGA3 &3 4bid.. p. H>&3 3 &3 4bid., pp3 &(G2&AA3 T S &3 I e a n % : U I A D E, > a /o u t e d e s n d e s e t s e s n a , ires, &'BG3 F>3 Medit. -. !, p3 B''3

1. %ro$lema r,m+ne desc5is,, cel p"*in pentr" "n FC3 s p e c i a l i s t c a % a " l A d a m 3 C " t o a t e a c e s t e a , a m FH3 1ost "imit c+nd am v,)"t, pe o 1resc, e0iptean, repre)ent+nd e7pedi*ia re0inei Hat/eps"t +n Zara 4. % " n t J - a r e a R o / i e K , a l , t " r i d e c o r , $ i i e 0i pt e n e FF3 c" vele p,trate, desenat, o mic, $arc, local cu FG3 el triu n" $i ul ar. !n le 0,t "r , c" a ce st det al i", F(3 a m c,"tat )adarnic "n comentari" la e 0iptolo0i3 Ve)i infra, !!!, p3 'H3 FA3 Ricnard HENN!N4, =errae inco"nitae, !!!, &'FH, p3 &CC3 F' : literat"r, considera$il, c" privire la s"$iect, 3 +ncep+nd de la %3 %ELL!: , DLes 0rands voLa0es G> maritimes c5inois a" de$"t d" XVe siecleE, +n. ='oun" ?ao, XXX, &'HH, pp3 CH(2BFC3 3 Ale7andre de HU-B:LD , &5amen critique de l'$istoire de la "eo"rap$ie du nou eau continent et G&3 des pro"res de Jastronomie nautique au5 quin, GC 2ieme et sei2ieme siecles, &AHG, !, p3 HH(3 GH Iean B:D!N >a /epublique, &F(G, p3 GH>3 . 5ome CAN:, Arte para fabricar.. .naos de "uerra GB 0 merc$ante, &G&&, p3 F vm3 GF La"rent V! AL,, ?remier Jo0a"e de 6$arles Zuint GG3 ('n &spu"ne, &AA&, pp3 C('2CAH3 G(3 -")e"l C)arlorLsOi, Cracovia, HF, 1ila HF /i FF3 43 de -END:_A, %istoire du "rund ro0aume de la GA3 6$ine . . ., &G>G, p3 CHA3 R3 de V!VER:, op. cit., p3 &'B3 I3-B3 G DU HALDE, op. cit, 44 p3 &G>3 -'3 I3 BARR:Q, Jo0a"e e 6$ine, op cit3, !, p3 GC3 n (>3 43 -ACAR NEN, op. cit., 44, pp. EFhE;. Ia eM "e s HE ER ;, +n . DLe s 0r an de s voi es mar it i H.1. mes dans le mode3 VXX2X!Xe sieclesE3 Ua e 6on"res H2. .. . d'$istoire maritime, &'GF, p3 CC3 R3 de V!VER:3 op. cit., p 3 CC3 (H I3 HEER;, +n. DLes 0randes voies mariti mes333 E, 3 art3 cit3, p3 CC3 (B %3 V!DA!, DE LA BLACHE, ?rintipes de "eo, 3 "rap$ie $umaine, op. cit., p3 CGG3 Iosep5 (F NEEDHA-3 con1erin*, la ;or$ona3 -3 de 3 JoiQa"e ?e#in".. 33 op. cit., 4, pp3 HFH (G 4U&4NE;, (( 2HFB3 _ (A A$$e %REV:; 3 op. cit, 3V!3 p3 &(>3 VoLa0e d" medecin I3 Fries, editat de Q ?!RCHNER op3 cit., pp3 (H3 (B3 C:NC:L:RC:I<V:, op. cit., pp3 FG2F(3 4bid., p3 FG3 R g0a"c faict par moQ ?ierre >escalopier, p"$licat par*iai de E3 CLERAN, +n. /e ue d'$istoire diplomatique, &'C&, ipp C(2CA ^. F3 4E-ELL! CARER!3 op. cit., !, p3 CFG3 %3 de -A4A !LLAN;, op. cit., pip3 B( /i "rm3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., !!!, pp CC2CH

4eor0 FR!EDER!C!, El Caracter de descubrimi, ento 0 de la conquista de America, edi*ia spaniol,, &'(H, p3 &C3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, V!, p3 HHF3 &3 I3 HEER;, DLes 0randes voies martimes 333E art3 cit3, pp3 &G2&(@ Q3 L3 ;CHUR_, =$e Manila ^alleon, &'F'3 &3 Iean-Franeois BER4!ER3 Les Goires de ^ene e et l'economie internaionale de la /enaissance, &'GH, pp3 C&A /i "rm3 AH3 -3 %:; AN, +n. =$e 6ambrid"e &conomic %is tor0 of &urope, !!, pp3 &B> /i &B(3 AB3 :tto ; :L_, D_"r EntbicOl"n0s0esc5ic5te des _ollbesens inner5al$ des alten De"tsc5en Reic5sE, +n. JiertelIa$rsc$rtft 1iir 1o2ial, und +irsc$aIts"e, sc$ic$te, &'FB, p3 &A /i nota3 AF3 4eronimo de U_ qR!_, =$eorie et pratique du. commerce et de la marine, &(FH, p3 CFF3 AG3 -3 %:; AN, +n. =$e 6ambrid"e &conomic %istor0 of &urope, !!, p3 &B'2&F>3 &3 %3 d" HALDE, op. cit., !!, pp3 &FA2&F'3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, op3 cit3 pp3 &FA2&F', &GC, &GB3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., !V3, p3 H&'3 &3 43 -ACAR NEN, op3 cit3, !V3 p3 &(@ !!!, p3 HGA3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op3 cit3, !!!, p3 C'3 &3 IacM"es HEER;, ^enes au UJe siecle, &'G&, pp3 C(B /i "rm3@ Medit, !, p3 FC(3 &3 bi(., p3 C((3 &3 Raport c" privire la capt"r, al l"i ;ir Io5n BURR:U4H, R3 HA?LUN , =$e ?rincipal Ha i"ations 3 3 3 , ed3 &'C(, V, pp3 GG /i "rm3@ Al1red de ; ERNBEC?, %istoire des flibustiers, &'H&, pp3 &FA /i "rm3 &3 Medit 33 3, !, pp3 CFB, CG>3 &3 H3 CAVA!LLE;, >a /oute francaise, son $istoire, sa iondion, &'BG, pp3 AG2'B3 &3 Henri ;EE3 %istoire economique de la Grance, !, &'H', p3 C'B3 &3 L32;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., V, p3 HH& &3 -ACAULAN, citat de I3-3 ?UL!;CHER, 1toria economica..., op. cit., !!, p3 FFC@ ;ir Qalter BE;AN , >ondon in t$e tirae of t$e 1tuarts, &'>H, pp3 HHA2HBB3 &3 Art5"r N:UN4, Jo0a"e en Grance, &('H, !, p3 AC3 &3 A3 ;-! H, op3 cit33 !!, p3 HAC3 &3 L3 DER-!4NN, >a 6$ine et J<ccident. >e com merce 6anton au UJllle siecle, AEA: 2&AHH, op. cit., !!!, pp3 &&H& /i "rm3 &3 Ve)i intra, !!, pp3 H>G /i "rm3 &3 H3 BECH EL, +irtsc$afts"esc$ic$te 8eutsc$lands, op. cit, !, p3 HCA3 &3 Armando ;A%:R!, ana 6ompa"nia di 6alimala H ai primi del =recento, &'HC, p3 ''3

&3

&>G3 %3 De ;A!N -IAC:B, op. cit., p3 &GB3 &3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER, &3

op. cit., !!, p3 FHB3 I32B3 ;AN, 6ours complet d'economie potitique pratique, ed3 &'GG, !!3 p3 B'(, nota C3 &3 8er moderne Dapitalismus, op. cit., !!, pp3 CH&2BC>3 &3 Ve)i intra, !!, pp3 H>G /i "rm3 &3 Ve)i infra, ibid. &3 -arcel R:UFF, Lei- Mines de c$arbon en Grance au UJ4ile sfecle (AEFFhAE:A', &'CC, pp3 HGA /i "rm3 &3 Jo0a"e du 6$e alier 6$ardin - -., op. cit., !V, pp3 CB /i &G(2&G'3 &3 5ierrL 4AUD!N, >'&coute des silences, &'(A3 &3 1toria della tecnolo"ia, p"$licat, de C3 ;!N4ER3 op. cit., !!!, p3 &C&3 H43 A3d3s3 Vene*ia, ;enato terra3 &3 -arc BL:CH, Meam"es $istoriques, &'GH, !!, p3 AHG3 &3 Arc53 ;imancas, Em Flandes, FF'3 &3 A. Q:LF, A %istor0 of 1cience, tec$nolo"0 and p$ilosop$0 in t$e A6t$ and AEt$ centuries, pp3 HHC /i "rm3 &3 D3 ;CHQEN ER, 8eliciae p$0sico,mat$ematical oder mat$ematisc$e und p$ilosop$isc$e &2quic# stunden, &GHG3 &3 A3N3, A3E3, Bni, BCH, Ha0a, ( sept3 &(FB3 HCC3 4er5ard -EN;CH, 8as tec$nolo"isc$e ?att, &'((3

5$5

Hote la capitolul E
&3 N3 d" FA!L, ?ropos rustiques et facetieu5, op. cit., pp3 HC, HH, HB3 &3 -arM"ise de ;EV!4NE, op. cit, Jil, p3 HAG3 &3 A3N3, H3 C'HH, 1m H3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER! op. cit., !, pp3 G, &> /i "rm3 /i passim. &3 Data descoperirii circ"la*iei san0vine de c,tre HarveL. &GCA3 G3 Qilliam %E N, DVer$"m ;apien*iE J&G'&K, +n. >es, <eu res economiques, !, &'>F, p3 &HC3 &3 L3F3 de ollenare, &ssai sur 4es entra es que le commerce eprou e en &urope, &AC>, pp3 &'H /i C&>3 &3 -, 0+ndesc la 1ome 6onsiderations on t$e 6on, sequenceCC of t$e >oTerin" of 4nterest and /ais,i n " t $ e Ja l u e o f M o n e 0, & G ' & , C i El i HE C ? -;CHER, >a &poca mercantilista, &'BH, pp3 GBA /i "rm3 8T Iaco$ van ?LAVEREN, DR"e de f"incampoi7 "nd E7c5an0e AlleL, die ;peO"lations6a5re &(&' "nd &(C> in FranOreic5 "nd En0landE, +n. JiertelIa$r,sc$rift fur 1o2ial, und

+irts c$aft s"es c$ic $te, oct3 &'GH, pp3 HC' 2 HF'3

%rincesse %ALA !NE, >ettres333 de &G(C AERR, &'GB, p3 B&', scrisoarea din din && i"nie &(C>3 &3 Ve)i infra, !!, pp3 HFF /i "rm3 &3 ;cipion de 4RA--:N , >e 8enier ro0al, &GC>, p3 C>3 -ai m"l*i a"tori vor$esc despre aceast, moned, de sare 2 +n 1orm, de c,r,mid,, sp"n ei +n 0eneral 2 de dimensi"ni di1erite, d"p, loc"l +n care circ"l,3 &3 I3 B3 LABA , op. cit, !!!, p3 CHF3 &3 4bid., p3 H>(3 &3 Monumenta missioniaria africana, Africa occiden tal, V!, &G&&2&GC&, p"$licate de Antonio BRA;!:, &'FF, p3 B>F3 &3 L! CH!A-IU!, +n c5ine),, articol semnalat Jnr3 FBK de /e ue biblio"rap$ie de sinolo"ie, &'FF3 &3 Articol din presa italian,3 &3 %a"l E!N_!4, ?rimiti e mone0 in its et$nolo"ical, $istorical and economical aspects, &'BA, pp3 C(&2 C(C3 &3 4bid., pp3 B( /i "rm3@ E3 !N4ER;:LL, DQamp"m and its 5istorLE, +n. American Haturalist, &AAH3 C>3 Q3 43 L3 RANDLE;, >'Ancien /o0aume du 6on"o des ari"ines la fin du U4Ue siecle, &'GA, pp3 (&2(C3 C&3 43 BALAND!ER, >a Jie quotidienne au ro0aume de Don"o ..., op. cit., p3 &CB3 &3 Vitorino -A4ALHH=E;-4:D!NH:, >'&conomie de l'&mpire portu"ais au UJe et UJle siecles, &'G' pp3 H'> /i "rm3 &3 43 BALAND!ER, op. cit., pp3 &CC2&CB3 &3 Adam ;-! H, /ec$erc$es sur la nature et 4es causes de la ric$esse des nations, ed &'GG, !, p3 C'3 &3 %ierre V!LAR, <r et monnaie dans l'$istoire, &'(B, p3 HC&3 CG3 !saac CH!VA, raport dactilo0ra1iat c" privire la Corsica@ /i 4ermaine !LL!:N, DDans lSA"res le drame des civilisations arc5aiM"esE +n. Annales &.1.6., &'F(, pp3 H'H2B>C3 &3 Francois LA B:ULLANE, >es Jo0a"es et obser, ations du 1ieur de la Boulla0e. 33, &GFH, pp3 (H2 (B3 &3 C3 L3 LE;UR, 8es pro"res de la puissance russe, &A&C, p3 'G, nota B3 &3 Q3 LEX!;, DBei*r,0e )"r ;ta*istiO der EdelmetalleE, +n. Pa$rbuc$er fur Hationalb'#onomie und 1taisti#, &A(', p3 HGF3 &3 R"00iero R:-AN:, DUne economie coloniale. le C5ili a" XV!!le siecleE, +n. Annales &.1.6., &'G>, pp3 CF'2CAF3 &3 -an"el R:-ER: DE ERRER:, >os =lacos co, loniales. &nsa0o numismatico, &'HF, pp3 B /i F3 HAB

&3

HC3 4bid., pp3 &H2&(3 N-ar 1i e7istat moned, de aram, +n -e7ic +nainte de &A&B3 HH ;"rs, pierd"t,3 &3 E3 CLAV!ERE /i I3 %3 BR!;;: , 8e la Grance et des 3tats,UPnis, &(A(, p3 CB /i nota &3 &3 Al1ons D:%;CH, HaturalTirtsc$aft und ^eld, Tirtsc$afb in der +elt"esc$ic$te, &'H>3 H43 Ca +n Corsica. Medit..., !, p3 HF&, nota C3 H(3 -"seo Correr, Dona delle Rose, &A&, 1 GC3 &3 -3 A?!_AQA, =$e ?enetration of Mone0 eco, nom0 in Papan... op. cit., pp3 HH /i "rm3 &3 4bid., pp3 HA2H'3 &3 Andrea -E RA, 44 Mentore perfetto de ne"o, 2ianti, op. cit., !!!, p3 &CF3 &3 Venise -ARC!ANA, 1critture... oro et ar"ento, V!!2-CCXV!!!, &G(&@ U0o UCC!, DLes emissions monetaires de Venise et les mo"vements internationa"7 de lSorE, +n. /e ue $istorique, A:Ef. &3 A3N3, A3E3, B !!!, HGF J&GAGK, -emorii 0enerale3 &3 V3 -A4ALH=E;-4:D!NH:, l'&conomie de l'&m, pire portu"ais au UJe et UJ4e siecles, op. cit., pp3 F&C2FH&3 &3 4bid., pp3 HFH2HFA3 &3 4bid., pp3 HFA /i "rm3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !!!, p3 C(A3 &3 4bid., !!!, p3 C3 &3 4bid., !!!, p3 CCG3 &3 V3 -A4ALH=E;-4:D!NH:, op. cit., pp3 HF(, BBB /i "rm3 &3 4bid., pp3 HCH, B>( /i "rm3 &3 4bid., pp3 HFG2HFA3 &3 F3 BALDUCC! %E4:L: !, ?ractica della mer, catura, &(GG, pp3 H2B3 &3 %entr" para0ra1ele precedente, ve)i V3 -A4ALHqE;-4:D!NH:, op. cit, pp3 H''2B>>3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, Hou elle /elation de la 6$in, op .cit., p3 &G'3 FF3 V3 -A4ALH=E;-4:D!NH:, op. cit, p3 F&A3 &3 -aestre -ANR!fUE, 4tinerano de las Misiones que $i2o el ?adre G. 1ebastin Manrique, &GB', p. CAF3 &3 B3 N, -s3 1r3 n3a3 (F>H, 1mBG3 &3 %3 de LA; C:R E;, doc3 cit3, 1m AF /i AF vE3 &3 Doc"ment"l citat, nota F(3 ei>3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !V, p3 BH3 1ii3 D-emoire s"r lSinteret de lSar0ent en C5ineE, +n. Memoires concernant l'$istoire, les sciences, etc, par les -issionnaires de %eOin, !V, &((', pp3 H>'2 H&&3 &3 L3 DER-!4NN, >a 6$ine et l'<ccident. te com, merce 6anton..., op. cit, !, pp3 BH&2BHH3 &3 A$$G F3 4AL!AN!, 8ella Moneta, &(F>, p C&B3 GB3 43 de U_ AR!_, op. cit., p3 &(&3

C3

GF3 43 F3 4E-ELL! CARFR!, op. cit., V!, pp3 HFH2 HFB J&(&'K3 &3 Ve)i infra, !!!, cap3 !V, p3 H>'3 &3 C" pri vire la Dipper,und +ipper2eit, F3 LU 4E, 8eutsc$e 1o2ial, und +irtsc$afts"esc$ic$te, op. cit, pp3 CA' /i "rm3 &3 Eari I3 HA-!L :N, DAmerican reas"re and AndaI"sian %rices, &F>H2&GG>E, +n. Pournal of &co nomic and Business %istorp, I, &'CA, pp3 &( /i HF3 &3 Rap5aei d" -AN;S, &stat de la ?erse en A66`, p" $licat, de C53 ;CHEFER, op. cit, p3 &'H3 &3 ?arl -ARX, >e 6apital, Ed3 sociales, &'F>, !, p3 &>G, nota C3 &3 FranO ;%::NER, >'&conomie mondiale et 4es frappes monetaires en Grance, AF:)hA6f`, &'FG, p3 CFB3 &3 4bid., p3 C& (H3 Iose1 ?UL!;CHER, All"emeine +irtsc$afts"e sc$ic$te des Mittelalters und der Heu2eit, &'GF, !!, p3 HH>3 &3 %3 de ;A!N -IAC:B, op. cit., p3 H>G3 &3 Antonio della R:VERE, >a 6risi monetaria sici liana (A;)AhAf`R', p"$licat, de Carmelo RA;;ELL!3 &'GB, pp3 H> /i "rm3 &3 E3 I3 G. B=RB!ER, op. cit., !, p3 &AF ((3 Ve)i infra, !!, pp3 &AA /i "rm3 (A3%entr" am,n"ntele din acest para0ra 1, ve)i infra, !!!, p3 H'A3 &3 D-a 7i mes 0eneralesE +n. Grancois Zuesna0 et la p$0siocratie, ed3 !3N3E3D3, op. cit,, !!, p3 'FB /i nota (3 &3 Qerner ;:-BAR , >e Bour"eois, &'CG, pp3 HAH'3 &3 F3 4AL!AN!, 8ella Moneta, op. cit., p3 FG3 &3 >.1. -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit, !, p3 BG3 &3 Q3 LEX!;, DBeitr0e )"r ;tatistiO der EdelmetalleE, art3 citat3 A. 4bid. &3 4eminiano -:N ANAR!, >a eecea, &GAH, +n. &co nomi7ti del 6inque e 1eicento, p"$licat, de A3 4RA_!AN!, &'&H, p3 CGB3 AG3 !3 d e % !N : , =ri t e de l a c i rc ul at i on e t du c re dit, pp. cit., p3 &B3 &3 B3N3, -s3 1r3, FFA&, 1m AH@ c13 de asemenea 44 Me n , tore perfetto de'ne"o2ianti, op. cit., v, articol"l D;"rateE, p3 H>'3 &3 F3 ;%::NER, op. cit., pp3 &(> /i "rm3 &3 Iose1 ?UL!;CHER3 All"emeine +irtsc$afts"e sc$ic$te des Mittelalters und der Heu2eit, &'(F, !!, pp3 HBB2HBF3 '>3 4bid. HAG

L"i0i E!NAUD!, pre1ac, la ?arado5es inedits du sei"neur de Malestroit, &'H(, p3 CH3 &3 E3 %A;fU!ER, >es /ec$erc$es de la Grance, op. it.! p. (&'3 &3 F3 BRAUDE!, /i F3 ;%::NER D%rices in E"rope 1rom &BF> to _(F>E, +n. 6ambrid"e economic $is, tor0 of &urope, !V, pp3 BBF@ ci1rele c" privire la a"r"l /i ar0int"l american s+nt, +n mod evident, cele date de Earl I3 Hamilton3 &3 &3 de %!N :, =rite de la circulation..., op. cit., p3 HH3 &3 I3A3 ;CHU-%E ER, 1toria dell'analisi economica, &'F', !, p3 HAG3 3'G3 F3 4AL!AN!, 8ella Maneta, op. cit., p3 C(A3 &3 !3 de %!N :, =rite de la circulation... op. cit., p. HB3 &3 4bid., p3 HB, nota3 &3 A3N33FSC , C&(F, !!!3 Doc"mente din &A&> /i &A&& e" privire la nerestit"irea datoriilor contractate +n timp"l asedi"l"i3 &3 F3 Q3 von ;CHR: ER, Gurstlic$e 1c$at2 und /ent,6ammer, &GAG, citat de Eli HEC?;CHER, op3 cit, pp3 GFC2GFH3 &3 %3 de ;A!N -IAC:B, op. cit., p. C&C3 &3 Ve)i infra, 44, cap3 !!, pp3 &&' /i "rm3 &3 -3 de -ELA; R:! , D-emoires s"r le 1aict des monnoLes333E, +n. ?arado5es inedits du sei"neur de Melestroit, p"$licat, de L"i0i E!NAUD!, &'H(, p3 &>F3 &3 D3 HU-E, DEssaL s"r la $alance d" commerceE, +n. Melan"es d'economie politique, op. cit., p3 'H3 &3 L3-;3 -ERC!ER, op. cit, 4U, pp. H&'2HC>3 &3 ;3 D3 4: E!N, D 5e Cairo 4enr)a as a so"rce 1or t5e 5istorL o1 -"slim civili)ationE, +n. 1tu dia islamica, !!!, pp3 (F2'&3 &3 H3 LAURE , >a >oi de ^res$am au Mo0en A"e, A:)R, pp. &>B2&>F3 &3 Io5n LAQ, D%remier memoire s"r les $anM"esE, +n. <eu res -.. contenant les principes sur le Hu, meraire, le 6ommerce, le 6redit ct les Banques, &'(>, p3 &'(3 &3 B3 ;CHNA%%ER, >es /entes au UJ4e sfecle. "i#$ toire d'un instrument de credit, &'F( p3 &GH3 &3 Ve)i infra, !!, cap3 V, p3 BGG, /i "rm3 &3 Medi#..., !, p3 FC(3 &3 4bid., p3 FCA3 &3 ;"rs, pierd2t= &3 J= #= 1,HLMPNONP, ed3 italian,, op. cit, 4, p. H'C3 &3 4bid., p3 H'C3 &3 /ec$erc$es sur le commerce, &((A, p V!3 A &(3 ;3 de 4RA-:N , >e 8enier ro0al, &GC>, p3 '3

&3

(Q<

%1

Hote la capitolul f
&3 D!deolo0ia 0erman,E J&ABGK, +n. ?arl -ARX, ?re, capitalist &conomic Gormations, p"$licat, de Eric5 H:B;BAQ-, &'GB, p3 &C(3 &3 !n prima edi*ie a acestei l"cr,ri, p3 H(>3 &3 !n. =oTns and societies, p"$licat, de %5ilip ABRA-; /i E3A3 QR!4LEN, &'(A, pp3 ', &(, CB2CF3 &3 Jo0a"es d'4bn Battuta, p"$licat, de Vincent -:NE!L, &'G', !, pp3 G(2G'3 &3 R3 BAR:N, DLa $o"r0eoisie de Var)L a" XV!!e siecleE, +n. Annales de Bour"o"ne, art3 cit3, pp3 &G&2C>A, +n special pp3 &GH2&A&, C>A3 &3 %3 Deane, Q3A3 C:LE, Britis$ &conomic ^roTt$, &'GB, pp3 (2A3 &3 R3 4A;C:N, +n. %istoire economique et sociale de la Grance p"$licat, de BRAUDEL /i LABR:U;;E, !&, p3 B>H3 &3 H3 BECH EX,, +irtsc$aftsstil des deutsc$es 1ptmit, telalters, A);`hA;``, &'H>, pp3 HB /i "rm3 &3 6a$iers de doleances des paroisses du baillia"e de =ro0es pour 4es etats "enerau5 de A6AF, p"$licate de Nves DURqND, &'GG, p3 (3 &3 :3 ;%EN4LER, >e 8eclin de l'<ccident, &'BA, !!, pp3 '> /i "rm3 &3 I3B3 d" HALDE, 8escription "eo"rap$ique, $isto, rique, c$ronolo"ique, politique et p$0sique de l'&mpire de la 6$ine et de la =artarie c$inoise, &(AF, !, p3 H3

&3 &3 &3 &3

E3 ?q-%FER, op. cit, !!!, p3 (C3

&3 &3

I3 ?UL!;CHER, op. cit, ed3 italian,, !!, pp3 &F2 &G3 R3 CAN !LL:N, op. cit, p3 CG@ -3 RE!NHARD , DLa pop"lation des villes333E, +n. ?opulation, aprilie W&'FB, ', p3 CA(3 I3 ?UL!;CHER, op. cit.C %entr" R"sia, B3 3 URLAN!; J+n r"s,, -oscova, &'GGK d, ci1ra de H,Gk Jpop"la*ie "r$an, de F>> >>> loc"itoriK, citat de V3 !3 %AVL:V, %istorical premises for 4ndia's transiton to capitalism, &'(A, p3 GA3 C3 BR!DENBAUCH, 6ities in t$e +ilderness, &'FF, pp3 G /i &&@ %entr" Iaponia, %ro13 Gurusc$ima, ci tat de 3 C3 ;-! H, =$e A"rarian ori"ins of mo dern Papan, &'F', p3 GA3 Ian de VR!E;S, =$e 8utc$ rural econom0 in t$e "olden a"e, A;``hAE``, &'(B, ta$el p3SAG3

&3 &3 &3

-3 CL:U;CARD, >'&tre et le code, &'(C, p3 &GF3 Iane IAC:B', =$e &conom0 of cities, &'(>3 Citat de I3-B3 'AN, 6ours d'economie politique, op. cit, 4J, pp3 B&G2B&A3 HAA

&'

C&3 F3 LU 4E, op. cit,, p3 HB'3 R3 4A;C:N, +n. %istoire economique et sociale de la Grance, p"$licat, de BRAUDEL /i LABR:U;;E, S!, p3 HG>3 &3 D"p, W= #7NR, infra, (((, p3 CB>3 &3 4eor0 ; E!NHAU;EN, ^esc$ic$te der deutsc$en Dultur, &'>B, p3 &A(3 &3 >a 6i ilt ene2iana del 1ettecento, %"$licat, de F"nda*ia 4ior0io Cini, &'G>, p3 CF(3 &3 ;"rs, pierd"t,3 &3 Are5ivo 4eneral de ;imancas, &5pedientes de $a, cienda, &F(3 &3 D;aco de 4i$raltar.E +n. =res /elaciones $istori, cas, DColeccion de li$ros raros o c"riososE, &AA'3 &3 Medit 333, !, p3 CBF3 &3 Iean %U;;: , Pournalier ou memoires, &AF(, p3 &G3 &3 Ernst L"dbi0 CARL, =rite de la ric$esse des princes et de leurs etats, &(CH, !!, pp3 &'H /i &'F3 &3 A3 de -ANERBER4, op. cit, pp3 CC>2CC&3 &3 Ve)i infra, !!!, pp3 HAG /i "rm3 &3 43 -ACAR NEN, op. cit., !!, p3 H&G3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !X, pp3 &G(2&GA@ V!, pp3 AC2AH@ V, p3 CAC3 &3 Medit. .., !, p3 H&H3 H(- C3 E3 %ERR!N, DLe droit de $o"r0eoisie et cS.mm30ration r"rale -et) a" X!!! e siecleE, +n. Aanu, aire de la 1ociete d'$istoire et d'arc$eolo"ie de la >orraine. XXX, &'C&, p3 FG'3 &3 H3 I3 BRU4-AN;, ^esc$iedenis an Amsterdam, A voi3 &'H>2&'HH3 &3 Ve)i supra, cap3 !, nota H'3 &3 Citat de H"0"es de -:N BA;, >a ?olice pari$ sienne sous >ouis UJ4, A:F:, p3 &AH3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit, !!!, pp3 CCG2CC(, CHC, CH'3 &3 4bid., p3 CH'3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., 4, p3 H(>3 &3 Jo0a"e 333 de ?ierre >escalopier, op. cit., p3 HC3 &3 Hans -AUER;BER4, +irtsc$aft 1,und 1o2ial,"e, sc$ic$te eentraleuropa'isc$er 1tdte in neueren eeit, &'G>, p3 AC3 &3 Jo0a"e de M. de ^ui"nes, op. cit., !, p3 HG>3 &3 I3 A3 de -ANDEL;L:, op. cit, !!, p3 B(>3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit., pp3 &(2&A3 &3 Leopold :RRE; BALBA;, Al"unos Aspectos del mudeIarismo urbano medie al, &'FB, p3 &(3 F>3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., !V, p3 &>F3 &3 %3 LAVEDAN /i I3 HU4UENEN, >'arbanisme au Mo0en A"e, &'(B, pp3 AB2AF /i 1i03 C('3 &3 C5arles H!4:UNE , DLes `terre n"ove\ 1lorentines d " X l Ve s i e c l e E , + n . 1 t u d i i n o n o re d i Am i n t o re Ganfani, !!!, &'GC, pp= C2&(3 FH3 L3-;3 -ERC!ER, op. cit., X!, p3 B3

C3 &3

-3 3 I:NE;-DAV!E;, op. cit,, !, p3 &'>3 F3 Coreal, /elation des o0a"es au5 landes occi, dentales, op. cit, !, pp3 1'2 /i 1''= &3 H3 C:RD!ER, DLa Compa0nie pr"ssienne dSEm$den a" XV!!!e siecleE, +n. ='oun" ?ao, X!X, &'C>, p3 CB&3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !V, p3 &C>3 &3 43 F 4E-ELL! CARER!, op. cit, !, p3 CH>3 &3 L3-;3 -ERC!FR, =ableau de ?aris, op. cit., V!, p3 CC&@ V, p3 G(@ !X, p3 C(F3 &3 I3 ;AVARN, 8ictionnaire. -., op. cit., V, col3 HA&3 &3 V" -fU:C HUC, +n. >es Jilles ..., p"$licat, de ;ociete Iean Bodin, &'FB2&'F(, !!, p3 C>G3 &3 ;"rs, pierd"t,3 &3 D"p, ?adron A;6A. Arc5ivo 4eneral de ;imancas, &5pedientes de $acienda, &(>3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit3, V!, pp3 HGG2HG( &3 R"dol1 H=%?E, Brii""es &ntTic#lun" 2um mittel, alterlic$en +eltmar#t. 3 ., &'>A3 &3 B3 4UENEE, =ribunau5 et "ens de Iustice dans le baillia"e de 1enlis ..., op. cit., p3 BA3 &3 L3-;3 -ERC!ER, op. cit., !!!, &(AC, p3 &CB3 &3 Articol din pres,@ s"rsa e7act, pierd"t,3 &3 %3 d" HALDE, op. cit., !, p3 &>'3 &3 %entr" e7plica*iile oare "rmea), am 1olosit co locvi"l inedit al Pcolii des Ha"tes Et"des, Vie se ction, >es Jilles, &'FA3 &3 R3 -AN RAN, 4stanbul dans la seconde moitie du XV!!e siecle, op. cit., p3 C(3 (3S3 ?ap5ael d" -AN;, &stat de la ?erse en A66`..., p"$licat, de C53 ;CHEFER, &A'>, p3 HH3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !!, p3 'A3 &3 43 F3 4E-ELL! CARER!, op. cit, !, p3 CGC3 &3 Q3 ABEL, ^esc$ic$te der deutsc$en >andTirt, sc$aft, &'GC, pp3 BA /i B'3 &3 4iovanni %ECLE /i 4i"seppe FELL:N!, >e Monete "eno esi. &3'(F, pp3S C(2H>3 &3 Q3 ;:-BAR , >e Bour"eois, op. cit, p3 &C'3 &3 C3 BEC, >es Marc$ands ecri ains Glorence, A)E; hAF)F, &'G(, p3 H&'3 &3 L3 -U-F:RD, op. cit., pp3 HCA2HC'3 &3 Cele do", para0ra1e care "rmea), se inspir, din -a7 Qe$er3 &3 -3 ;ANUD:, 8iarii, XXV!!!, &A'>, col3 GCF3 &3 I3 N!C?:LL;, /emarque sur les a anta"es de la Grance ..., op. cit., p3 XC&F3 &3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., V!!!, p3 &GH3 &3 B3 H3 ;L!CHER VAN BA H, bield /atios, AfA`h AfR`, op. cit, p3 &G3 &3 Je2i infra, !!!, pp3 HAG /i "rm3 &3 I3 4FRNE , >e Monde c$inois, op. cit., p. H(&3 A(3 A$$e %REV:; , Jo0a"es..., op. cit., X, p3 &>B, d"p, Bernier3

&3

&3

5#M

4bi., p3 &>H3 Rodri0o de V!VER:, 8u Papon et du bon "ou er, nement de l'&spa"ne et des ndes, p"$licat de I"liette -:NBE!4, &'(C, pp3 GG2G(3 '>3 NA;A?!, 1ocial 6$an"e and t$e 6it0 in Papan, A:6f, pp3 &HH, &HB, &H(, &HA, &H'3 '&3 R3 ;!EFFER , >a >itterature Iapo naise, &'G&, pp3 &&> si "rm3 'C3 R3 de V!VER:, op. cit., pp3 FA /i &A&3 &3 L3 cit., -U-F:RD, pp3 FFB2FF(3 >a 6ite tr ers l'$istoire, op. &3 %3 LAVEDAN /i I3 HU4UENEN, %istoire de op. cit., p3 HAH3 &3 l'arbanismc, Q3 H( ;:-BAR und Dapitalismus, op. cit., /i "rm3 , >u5us &3 pp3 L3-;3 -ERC!ER, =ablaau de ?aris, op. cit., V!!!, p3 &'C3 &3 -!RABEAU pere, >'Ami des %ommes ou =r ite de la population, &(FG, Ce prtie, p3 &FB3 'A3 L3-;3 -ERC!ER, =ableau de ?aris, op. cit., !, p3 CAG3 '(3 -!RABEAU nere, >'Ami des %ommes ou =rite :`. LAV:!;!ER, 8e la ric$esse territoriale du ro0aume de Grance, ed3 &'GG, pp3 G>F2G>G3 &3 F3 fUE;NAN, Df"estions interessantes s"r la po p"lation, lSa0ric"lt"re et le commerce 333E, +n. G. Zuesna0 et la p$0siocratie, op. cit., !!, p3 GGB3 &3 A3 -E HA, 44 Mentore perfetto - .., op. cit., V3 pp3 & /i C3 &>C3 Q3 ;:-BAR , >u5us und Dapitalismus, op. cit., p3 H>3 &3 %rincipe de ; R:N4:L!, /a"ionamenti econo mici, politici e militari, &(AH, !, p3 F&, citat de L3 dai %ANE, +n. 1toria del la oro in 4talia, op. cit., p3 &'C2&'H3 A. 4bid. &3 Rene B:UV!ER /i And re LAFFAR4UE, >a Jie napolitaine au UJ444e si'ecle, &'FG, pp3 AB2AF3 &3 4bid., p3 C(H3 &3 C3 de BR:;;E;, >ettres %istoriques et critiques sur l'4talie, an V!!, !!, p3 &BF3 &3 R3 B:UV!ER /i A3 LAFFAR4UE, op. cit., p3 C(H &3 4bid., p. CH(3 &3 Io5ann 4ottlie$ 4E:R4!, Jersuc$ einer B ? , sc$reibun" der . 33 /e2iden2stadt 1t. ?etersbur", np. , cit., a 1ost "tili)at pentr" ansam$l"l para0ra1elor care "rmea),3 &3 ^uide Baede#er /ussie, &'>C, p3 AA &3 I3 ;AVARN, 8ictionnaire..., op. cit., J., col3 GH'3 &3 I3 DELU-EAU, op. &cit., pp3 F>& /i "rm3 &3 %3 de -A4A!LLAN; , op. cit., p3 &C3 &3 4bid., pp3 &(G2&((3 3 &&G3 43F3 4E-ELL! CARER!, op. cit., !V, pp3 &BC /i BF'3

&3 &3

&3 &3

&3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3

&3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3 &3

-issionnaires des %eOin, Memoires concernant l'iiist ire, 4es sciences, 4es nioeurs..., op. cit., (((, &((A, p3 BCB3 Lettre d" %3 Amiot, %eOin, C> octo$r &(FC, +n. >ettres edifiantes et curieuses ecrites des missions etran"eres, XX!!!, &A&&, pp3 &HH2&HB3 &3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit., pp3 &(G2&((3 &3 4bid., p3 C(A3 &3 I3B3 d" HALDE, op. cit, !, p3 &&B3 43 de -END:_A, %istoire du "rand ro0aume de la 6$ine . . 3, op. cit., p3 &3>F3 -ACAR NEN, op. cit., !!!, p3 &BF3 %3 ;:NNERA , op. cit., !!, p3 &H3 %3 de -A4A!LLAN;3 op. cit., pp3 C((2C(A3 A$$e %REV:; , op. cit., V!, p3 &CG3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit., pp3 C(A /i "rm3 %3 de -A4A!LLAN;, op. cit., pp3 CGA2C(&3 &C3'3 4bid., pp3 C(C2C(H3 4bid., pp3 &F>2&F&3 4bid., pp3 &FH2&FB3 %entr" pa0inile care "rmea), am 1olosit l"cr, rile. Qilliam BE;AN , >ondon in t$e &i"$teent$ 6entur0, &'>C@ Andre %ARREAUX, >a Jie quoti dienne en An"leterre du temps de ^eor"e III% Leonce %E!LLARD, >a Jie quotidienne >ondres au tempYC de Helson ct de +ellin"ton, AEEF 2 Af;R, &'GA@ LE-:NN!ER, >a Jie quotidienne en An"le terre sous &li2abet$C =. G. /&88A+Ab, =$e /e, buildin" of >ondon after t$e ^reat Gire, &'B>@ =$e Ambulator or t$e strar"eT's 6ompanion in o tour of >ondon, &(AC@ 4eor0es RUDE, %ano eriar, >ondon, &'(&@ -3 Dorot5L 4E:R4E, >ondon >ife $i t$e &i"$teent$ 6entur0, &'GB3 -3 3 I:NE;-DAV!E;, op. cit., !, p3 &'H3 -3 3 I:NE;-DAV!E;, op. cit., !, p3 &B'3 Io5n ; :Q, A 1ur e0 of >ondon J&G>HK, &(C> !!3 p3 HB3 -3 3 I:NE;L-DAV!E;, op. cit, !, p3 &((3 %3 C:LfUH:UN, op. cit., !, pp3 C'H-HC(3 -3 3 I:NE;-DAV!E;, op. cit, !, p3 &GG3 W= PNOOS, Trite de# ta&e# et contributions, +n>es 6&u res economiques de 1ir +illiain ?ett0, &'>F3 !, pp3 H'2B>3 %3 C:LfUH:UN, op. cit, !, pp3 &GG2&GA, CF>2CF& L3 -U-F:RD, >a 6ita tra ers l'$istoire, op. cit.. pp3 H(F /i "rm3 %3 C:LfUH:UN, op. cit., !!, pp3 H>&2H>C3 Ieain-IacM"es R:U;;EAU, DEmileE, +n. (&u res cornpletes, !V, cd3 %leiade, &'G', p3 AF&3 ;3 -ERC !ER, >'An deu5 miile quatre cent qua, rante, op. cit.,

Hot la nc$eiere
A. ^. -ACAR NEN, op. cit, !!!, p3 &F'3

5#3

')(TFA+6

%rnit de o anumit istorio"rafie 7i contaminnd o arie care nu i se cu ine, o ne oie primiti de idoli scotoce7te 7i prin iaa eroilor marii a en, turi intelectuale, ?n n AfAF, cnd tiat n bu, ci a fost mprit amatorilor de relic e ca un banal tricou de fotbalist, un mr al lui HeTton" era artat oricrui i2itator curios, iar "rdina lui +oolst$orpe unde se presupune c a a ut loc e enimentul" a rmas pn ast2i un loc de pe, lerina'. Acolo, cel puin, e5ista un mr. 8e cele mai multe ori ns, lipsit de relief romanesc, iaa pionierului de pe frontierele i"noranei, a desco, peritorului de Americi ale "ndului, a conquista, dorului >umilor Hoi ale ideii, rspunde decepio, nat ne oii noastre de pitoresc $a"io"rafic. < le"tur trebuie s e5iste totu7i, ntre ie, uirea indi idului, ntre asumarea obli"at a co, tidianului, cu ritmurile lui sacadate 7i nceat tre, cere a "ndului spre mplinire. >a urma urmei, enit din adncuri 7i $rnit de adncimile celui care o poart, ideea nI31U@iluttaaare 7i, n ciuda le"endei mrului, ea nu cade 7i nu se po"oar, enit de aiurea. < alt frec en de timp st, pne7te ns cu pulsaia ei lent acest alt strat de trire desctu7at de ser itutile condiiei biolo"ice elementare. 4n cmpul "ra itaional al permanen, ei, mecanismele ceasului Iurnalului 7i al confiden,

ei 7i stric mersul 7i bat cmpii. >a urma ur, mei, n ciuda bio"rafiilor romanate, ideea nu este niciodat e eniment. 6it le"tur poate a ea mrul cu lentele ei seismeL Gernand Braudel este n primul rnd o oper 7i mai ales o idee. &l rmne, pe bun dreptate, numele emblematic al celei de a doua "eneraii a 7colii de la Annalles", al "eneraiei combatante din anii $otrtori n care 7coala a ea s c7ti"e, una dup alta, luptele pentru istorie" despre care orbise >ucien Geb re, btliile decisi e pentru cu, cerirea noilor teritorii ale unei istorii a oameni, lor", pentru reprospectarea istoriei ca spaiu pre, dilect al unei antropolo"ii c adridimensionale. 1,a nscut la >ume ille,en,<rnois, n A:`R. 1a, tul copilriei e ocat c$iar n cartea de fa, ca o prim iubire trecut pentru totdeauna amintiri, lor, cu abia nostal"ic 7t stpnit duio7ie, nu poate fi strin de "ndurile istoricului de mai tr, 2iu cu pri ire la timpul fundamental al istoriei, de ndoielile lui n le"tur cu alabilitatea uni, ersal a timpului e enimenial. Micul sat din >orena n care am crescut, co, pil, tria nc dup ceasul dintr,un foarte btrn turn de clopotniC ia2ul lui mi7ca ec$ea roat a unei mori. . . 7i n "rla din Ios de paIi7te se pu, neau pe remuri la topit snopii de cnep. & de aIuns s m "ndesc la toate acestea 2 mrturi, se7te Braudel la 6; de ani 2- 7i, din punctul meu de edere, cartea aceasta o ia nc odat de la nceput". 8rumul de bolo ani ec$i de cnd lu, mea" care se a2 rlea ca un 7u oi n poarta casei reconstruit n Af`6, n anul btliei de la Pena, sc$iea2 o prim linie fira , una dintre miile de linii modeste 7i eseniale din care se nfirip de, senul complicat al permanenelor, pe care, la cellalt capt al &uropei, Hicolae 4or"a l ntre, 2rea pornind de la o tot att de solid struc, tur rural. di ct de mbietoare ar putea fi ncercarea de a "si n acela7i perimetru o e5plicaie pentru lipsa de "rab, pentru timpul trit fr ceas cu senina H

credin n munca 2ilnic neleas ca o misiune, pentru comuniunea cu obiectul ei mereu perec, tabil, pentru rbdtoarea lui mplinire, pentru se, tea de trinicie sub semnul crora st "ene2a n, delun" a crilor fundamentale care a eau s impun numele lui Braudel 7i s dea istoriei noi" impulsuri $otrtoare. Amintind de Br(ncu7i, opera se construie7te cu o 7tiin (sau o art' a a7tept, rii 7i nseamn o ia. ?rofesor a"re"at n A:R), Braudel trie7te aproa, pe 2ece ani (A:R)2A:)R', ani fr ndoial $o, trtori pentru formarea lui, anii n care 7i desco, per ocaia de istoric, la Al"er, departe de ma, rile centre uni ersitare 7i 7tiinifice metropolitane. Aproape ns de marea din care a ea s fac per, sonaIul principal al primei sale cri. 6ontactul direct cu aceast Mediterana, Mediterana de pe cellalt tar im, parc pe dos", este un permanent prileI de Lneditaie 7i, n e"al msur, un fel de a frec enta istoria, de a a ea acces la comunica, rea ei cea mai direct cu oamenii, de a intra n ea pe o poart nc desc$is, necunoscut dincolo, nepenit ntr,o alt iposta2 a timpului, ntr,un alt timp, poate cel mai aproape de ade rul oa, menilor. Am iubit Mediterana cu pasiune, scrie el n prefaa pr$nei ediii a crii, nendoielnic pentru c snt enit din Mia2,Hoapte, ca atia alii, dup atia alii, l,a7 fi nc$inat cu bucurie lun"i ani de studii n ce m pri e7te cu mult mai mult dect ntrea"a mea tineree. n sc$imb, ndIdu, iesc c un pic din aceast bucurie 7i mult din lumina ei or lumina pa"inile acestei cri. 4dea, lul ar fi, fr ndoial, asemeni romancierilor, s a7e2i personaIul dup oie, s nu,l pier2i din oc$i nici o clip, s tot aminte7ti fr ncetare marea lui pre2en. 8in nefericire sau din fericire, me7te, 7u"ul nostru nu are admirabilele dociliti ale ro, manului. 6ititorul ce a oi s aborde2e aceast carte a7a cum doresc eu, ar face deci bine s aduc propriile amintiri, i2iunile lui despre ma, r ea 4nterioar 7i, la rndu,i, s colore2e te5tul m eu, s m aIute s recree2 aceast lar" pre2en,

ceea ce m,am silit s fac att ct am putut eu . . 3 f&u cred c marea, a7a cum poi s,o e2i 7i s,o iu, Ube7ti, rmne cel mai mare document cu putina Mespre iaa ei trecut". 2Pnftue$a lu %.'Berr 7i a lui >. Geb re 7i are, fr ndoial, rolul ei n e oluia spiritual a is, toricului 7i, desi"ur, n drumul de nceput al cr, ii. 8ar -editerana se na7te ncet, ca o carte de meditaie, rod al unei necontenite confruntri cu sine, al unor nesfr7ite re eniri de,a lun"ul crora, atacat mereu sub alte un"$iuri, obiectul cercetrii 7i de2 luie ma"ia, polari2ea2 idei, pe care aceast subtil dialectic interioar le decantea2 mereu 7i le limpe2e7te. Gapt esenial, Braudel 7i descoper ocaia de istoric remodelnd obiectul istoriei. <rice s,ar spune 7i dincolo de influene, tendine 7i 7coli (detectabile 7i anali2abile', un asemenea demers, semn nendoielnic al marii per, sonaliti, rmne o ntreprindere de strict carac, ter personal, "reu de desprins de tririle cele mai intime, pentru care datul strict bio"rafic (7i c$iar amintirea tr2ie' nu mai pot constitui c$ei. 6nd am nceput,o (cartea', mrturise7te Brau, del, n A:R), am fcut,o sub forma clasic, desi, "ur mai prudent, a unui studiu nc$inat politicii mediteraneene a lui Gilip al 44,lea. 8asclii mei de atunci erau foarte mulumii de el. &i l e, deau rnduindu,se n cadrele acelei istorii diplo, matice, destul de indiferent la csti"urile "eo"rafiei, puin "riIuliu (ca, prea adesea, c$iar diplomaia' fa de economie 7i de problemele socialeC destul de dispreuitor fa de faptele de ci ili2aie, de reli, "ii, ca 7i de litere 7i arte, ace7ti Enari martori ai oricrei istorii alabile, 7i care, bine 2 orit n prerile lui preconcepute, nu,7i n"duia nici o pri ire dincolo de birourile de cancelarie, spre iaa ade rat, fecunda 7i dens". armea2 cutri rbdtoare n ar$i ele spa, niole, eneiene, ra"u2ane, la 1imancas, la 8u, bro ni#, n 4talia, n care Braudel, pe drumul despririi de ideile istoriei tradiionale, descoper comori nebnuite reodat de ntorii documen, tului istoric".

5#H

?uteam s nu obser L", se ntreab Braudel cu dincolo de Iocul ndeprtat 7i sacadat al 1paniei (destul de tern dac lsm deoparte marele act pasionat de la >epanto'", Mediterana a a ut o istorie a ei, un destin al ei, o ia puternic 7i c aceast ia merit mai mult dect rolul unei pn2e de fundal pitore7ti". ?uteam s nu o obser L" 8incolo de documente sau, dac 7tii s e2i, prin documente 7i pe lin" ele istoria, care rmne o po este de ia, continu sau, pur 7i simplu, e5ist. Mediterana continu s triasc sau, pur 7i simplu, e5ist. Jiaa ei este amestecat cu pmntul, poe2ia ei mai bine de Iumtate rustic, marinarii ei snt n orele libere raniC ea este marea mslinilor 7i iilor tot att ct marea barca2elor n"uste cu lopei ori a na elor rotunde ale ne"ustorilor, 7i istoria ei nu poate fi desprit de lumea terestr care o n luie mai mult dect poate fi scos lutul din minile olarului care l modelea2". >ectura documentului n -editerana ine de ceea ce Pacques >e ^off numea promo area unei noi erudiii", o nou concepie a documentului" care nu este ne ino at" 7i care trebuie destructurat pentru a,i de2 lui condiiile de producere". n felul acesta 7i n acela7i timp snt ncercuite, e5plicate tcerile istoriei", iar istoria se a7a2 la fel de bine pe "olurile ca 7i pe plinurile care au supra ieuit". Aceast ar$eolo"ie a cunoa7terii desc$ide unul dintre ori2onturile cele mai nnoitoare ale crii 7i a constitui unul din elementele fundamentale ale unei noi strate"ii a cercetrii", definit tot mai limpede dup apariia crii de lucrrile altor repre2entani ai noii istorii. 4n A:); 7i A:)E, Braudel profesea2 n Bra2i,>ia, alturi de 6. >e i,1trauss 7i ?. Monbei". Jiaa inter ine din nou n oper 7i, nendoielnic, i aduce 'n element esenial, cci istoria la scara oamenilor", a7a cum o nele"e tot mai bine brbatul de )k de ani care tra ersea2 Atlanticul, aceast prelun"ire a Mediteranei, aceast fascinant obsesie a oamenilor ei nu se poate face dect ntr,o pers,

pecti , mondiali2at", n cadrul comparati care, numai el, poate s restituie aloarea intrinsec a datului istoric, o tipolo"ie 7i o topolo"ie a lui. 1in"ura istorie ade rat care nu se poate face dect prin 9ntraIutorare, spunea M. Bloc$, este istoria uni ersal". Mina de aIutor o dduse iaa 7i cartea ncepea s capete ade rata ei fa". 8ar pentru deplina mplinire, mai era ne oie ca toate "ndurile adunate n ea s treac marele e5a, men al ntlnirii dintre momentul cel mai dramatic al ieii autorului ei 7i drama colecti de tot, deauna a omenirii, rennoit 7i mondiali2at de fl, crile celui de al doilea r2boi ce a ea s cuprind lumea ntrea" estindu,i sc$imbarea la fa. 6artea a fost scris n "nd" n cei cinci ani pe care Braudel i,a trit n pri2onierat n ^ermania. 8eparte de biblioteci 7i de fi7e, departe de ar$i e 7i de surse, cartea s,a ntrupat n c$inurile unuia dintre cele mai tra"ice 7i de2astruoase e5perimente istorice, nu fr urme, c$iar dac ele snt mai "reu de detectat. A7a a aprut, n A:F:, debut tr2iu, la FE de am. -edOerana, cartea unei iei, rodul a dou, 2eci de ani de cutare profund. ?rimul ei titlu fusese Filip al !!-lea, ;pania /i -editerana. un erou", un decor populat de un corp de ansamblu care s,l pun n aloare 7i o realitate bnuit dincolo de culise. =itlul definiti al crii, m, soar tot drumul parcurs de istorie: -editerana /i l"mea mediteranean, +n epoca l"i Filip al !!-lea3 ?ornind de la rolul, de la partea mediului" spre destinele colecti e" 7i, de acolo, spre e eni, mente", succesiunea celor trei pri ale crii in, ersea2, spre folosina cititorului, itinerariul is, toricului n aceast coborre ambiioas spre adn, curi" (Maurice A0mard'. <dat cu aceasta, Brau, del pune n e iden o tripl aloare a timpului sau, poate mai corect spus, construie7te o durat cu trei dimensiuni: un timp "eo"rafic, aproape structural, timpul "eo,istoriei, n limitele cruia se or"ani2ea2 raporturile dintre om 7i mediu, o durat ecolo"ic a istorieiC un timp social, timpul dominat de mi7crile ritmate ale economiilor 7i

societilor, timpul conIuncturilor 7i, n sfr7it, timpul scurt, timpul indi idual, dominat de e e, nimente, o a"itaie de suprafa" care nu are nici un sens in afara dialecticii ritmurilor profunde, nespectaculoase dar fundamentale, sub care se ascund cele mai lente realiti structurale", ec$i, librul instabil dar durabil dintre oameni, climatul si solul, pmntul 7i marea, animalele 7i plantele, care statornicesc posibilitile 7i limitele ci ili, 2aiilor" (A0mard'. ?n 7i r2boiul, dominant a e enimenialului, un e eniment al e enimente, lor, nu poate fi pri it ca o contra,ci ili2aie", cci c$iar atunci cnd scap controlului direct al 1tatelor, el ia formele relati stabile pe care i le impun societile care se nfrunt, cu oamenii lor, cu te$nicile lor, cu miIloacele lor financiare, cu locurile pri ile"iate ale conflictelor lor". 6ondiio, narea reciproc a celor trei timpuri, dialectica lor subtil, implic faptul istoric ntr,o reea com, ple5 de e5plicaii pluri alente, l "lobali2ea2", l restituie cu 7i mai multe reliefuri 7i nuane unei nele"eri fr ndoial unitare, dar nu uni oce, n peisaIul intelectual al anilor ;`, cartea lui Braudel a ea s surprind, s 7oc$e2e pe unii, sa fascine2e pe muli 7i s impun o nou i2iune asupra istoriei" (A0mard'. Aceast i2iune nou" este, n carte 7i prin carte, cea a lui Braudel 7i ea, de altfel, a ea s se mai adnceasc, s se mai m, plineasc, s se limpe2easc nc, a7a cum o arat, printre altele, ediia a doua a -editeranei3 8ar fascinaia pe care o e5ercit atunci, primirea cu care este ntmpinat de ndat, 7i "se7te e5pli, caia n faptul c ea se desc$ide spre un ori2ont pre"tit, 7i mai mult ca oricnd pre"tit n acel moment. Pnceputurile istoriei noi" snt identificate de ctre cea mai mare parte a cercettorilor france2i cu prima serie a re istei AnnaIles, aprut n A:R: 7i editat de >ucien Geb re 7i Marc Bloc$, profe, sori la uni ersitatea abia refrand2at" a 1tras, bour"ului. 8ar despre o istorie nou" orbise mamtea acestora %enri Berr, fondatorul (nc n A:``' unei Rev"e de sLnt5ese 5istoriM"e care pro,

&tT
i ?lan COn " > e ol Xion de ' a fn ( * (e)*t de e+
? a

e"

dc

'

"

de cu] F``

noa7tere a unor mecanisme care le influenea2 $otarQtor destinele. 4n social", termen a"" dar care u fascina, fondatorii re istei Anna!Ies d mediul prin e5celen istoric n care eroul impos, tor al istorio"rafiei e enimentului, omul (e en, tual cu < mare', face loc oamenilor, mediul n care 7tiinele despre om" de in ceea ce trebuie ele s fie, 7tiine despre oameni":, 7tiine ale oa, menilor. 8esi"ur, n nfi7area pe care a cptat,o aceast prim orientare a Analelor nu se poate trece cu ederea influena difu2, mai direct, sau intermediat a unor tendine politice predo, minante n epoc, n linia unei anumite nclinaii franu2e7ti pentru o istorie populist"'. anul din cercettorii probleLnei, Momi"liano, 7i intitulea2 studiul 4storia social n Grana de la 6omun la Annalles", istoria nou" l re endic pe Mi, c$elet iar >a Hou elle %istoire", lucrare pro, "ramatic a 7colii, foarte 2"rcit din acest punct de edere, face loc unui articol despre ^ramsci. Articolul pro"ram care desc$ide primul numr al Analelor e5pune inteniile fondatorilor. %ot, rt social" 7i interdisciplinar, re ista 7i pro, pune mai ales prin e5emplu 7i prin fapt" 7i mai puin prin articolele de metod, di2ertaii teoretice", s scoat istoria din f"a7ul btut al istorio"rafiei tradiionale ncremenit ntr,un aca, demism sterp al manualului sau cursului uni ersi, tar e enimenial" 7i po2iti ist" al instituiilor de fcut istorie. 4n ciuda inteniilor, nceputurile re, istei, minoritare 7i a"resi e" (/e el,6$artier', snt remarcabile mai ales prin lurile de po2iie, prin articolele pro"ramatice 7i polemice, aspre cte odat, n care principiile noii istorii" snt opuse felului de a face istorie predominant n institu, ii"', ncepnd cu cele uni ersitare. 4n ciuda in, teniilor 7i n ciuda e identei lor alori, lucrrile celor de la Anna!Ies nu traduc inte"ral pro"ramul att de limpede 7i de seductor, mai ales pentru c speciali2area", compartimentarea cercetrii menine limite resimite n cmpul ideal unificat l istoriei "lobale", pentru c inte"rarea inter,

disciplinar nu 7i "se7te nc instrumentele, pe care toat lumea le caut totu7i. 3, =rebuia mai nti 2 scriu, fcnd bilanul mi7, crii, Pacques /e el 7i /o"er 6$artter 2 sa nu dm acestei mi7cri intelectuale mai mult ri"i, ditate 7i doctrin dect a a ut ea efecti . n ciuda a ceea ce au spus ad ersari nsu7i n eroare sau sectari prea fer eni, Annalles n,au constituit nici, odat o capel do"matic. n Iurul unui proiect 7tiinific con7tient, dar definit foarte lar" (pune, rea n lucrare a unei concepii noi despre istorie' ea a reunit cercettori enii din ori2onturi destul de deosebite: personaliti presti"ioase (ca ?irenne', dar 7i o reea de prieteni, adesea obscuri (muli au 7i rmas a7a', constituit n Iurul ctor a ntre, prinderi comuneC indi i2i, dar 7i "rupe "ata for, mate (ca dur#$eimienii celei de a doua "eneraii sau ec$ipa de la /e ue de 10nt$ese'. 6$iar ntre Bloc$ 7i Geb re, e lesne s recunoa7tem dup ce toate au trecut, sensibiliti 7i proiecte destul de limpede deosebite.. . 1ociolo"ia intelectual a Analelor rmne s fie fcut. Mai mult dect o 7coal, este orba de un soi de nebuloas n e5, pansiune constant, dotat cu o capacitate de atracie 7i de amal"ainare remarcabile. &a precede dintr,un dublu criteriu, ne"ati 7i po2iti . He"a, ti : de la ntemeiere, reeaua se define7te mpotri a practicilor sau instituiilorC ea manifest deci e5is, tena unei serii de opo2iii n interiorul cmpului 7tiinific. ?o2iti : re ista se rea, n c$ip siste, matic, locul ino aiei istorio"rafice mer"nd, att fit se poate face acest lucru (spune c$iar Braudel, refcrindu,se la noile" Anale n.m.', c$iar la limita ino aiilor care se sc$iea2". Ala ndoiesc c e5pli, caia faptului pentru care o mi7care care a a7e2at reflecia metodolo"ic n centrul preocuprilor sale a rmas att de indiferent la unitatea sa teoretic" ar fi mo7tenirea unei ec$i nencrederi a istorio, "rafiei france2e. .. fa de ideolo"ii" 7i nu cred c se poate orbi de o indiferen" pro"ramatic fa de mar5ism ca corp de doctrin" mai ales :*: o se,mu din colaboratorii re istei 7i nu dintre cei periferici, 7i,au manifestat desc$is ade2iunea

la mar5ismul militant. di nu este mai puin ade, rat ca po2iiile istoriei tradiionale" sau ale profesioni7tilor documentului" e enimenial, nu pot fi e5plicate prin ade2iunea unora dintre ace7tia la curente de stn"a sau c$iar la mar5ism ca un corp de doctrin". Hu un reacionarism" funciar sau un anume conser atorism politic al ad ersa, rilor re istei AnnalIes ii situea2 n raport de ea. 1ei"nobos, ad ersarul oficial" al re istei afi7a idei de stn"a 7i foarte muli din istoricii de orien, tare mar5ist care s,au ocupat de marile mi7cri sociale sau re oluionare au practicat (7i practic' o concepie ierar$ic a de enirii istorice ncarnat necesar prin conductori 2 oameni de "u ern, mint sau lideri re oluionari 2 7i prin instituii (aparatul de stat, parlamentul, partidele politice etc.' (Andre Bur"ulere' sau (adau" eu' prin mase", nelese ca o alt instituie, ba nc, 7i nu o sin"ur dat, mai intratabil 7i mai solemn decQt or"anele relic ale administraiei britanice. Acesta este 7i sensul criticii iolente pe care o fcea Geb re (A:)6' concepiei lui A. =o0nbee, "ndirii lui italiste" care datea2 de ieri, dac nu de alaltieri", 7i care cu aIutorul unei metode comparati e "rosolane, atemporale ntemeiat pe metafore", reduce istoria la o Ioac a celor RA de ci ili2aii" care trec, toate, prin trei fa2e succe, si e 2 "ene2, maturitate, declin 2 conform le"ii lui 6$allen"e and response". 4storia dup =o0nbee, spune Geb re, se poate re2uma la for, mula bibliotecarului care rspunde 7a$ului, "ata sa moar 7i rnd s n ee istoria toat, atunci, n clipa dinaintea morii: &mirule, i spune b, trnul nelept, emiru'e, oamenii se nasc, iubesc 7i mor". Hu este orba, prin urmare, de o istorie nedoctrQnar", dect n msura n care doctrina" cen2urea2 istoria sau o modelea2", reducnd,o sub o form sau alta la un finalism doctrinar. 4ndiferena teoretic" din acest punct de edere, este de discutat. 8ar este probabil e5act c un anumit empirism oluntar, con7tient, a contribuit fr ndoial mult la dinamismul Analelor. &l se

nele"e mai bine dac ne punem ntrebri n le", tur cu unitatea real a ntreprinderii, care pare s se situe2e ntr,o confruntare ntre istorie 7i 7tiinele sociale"'. di este nendoielnic ade rat c printre factorii care au influenat $otartor e oluia "ndirii isto, rice 7i puternica reacie ne"ati fa de ec$iul" mod de a face istorie, mar5ismul rmne, orice s,ar spune (7i orice ar spune conIunctural c$iar reunul din repre2entanii istoriei noi"' unul $o, tartor. 4n opo2iie cu istoria istoricista 7i relati, ist, incapabil s(,7i dep7easc mediocritatea doctoral lipsit de instrumentele na i"aiei de lar", cantonat n mruntele certitudini ale e e, nimenialului" importana mar5ismului, mai e5act a curentelor an"aIate pe linia concepiei materia, liste 7i dialectice cu pri ire la procesul istoric, const n faptul c 2 spune ^. Barraclou"$ n studiul su fundamental despre enidim*ele act"ale ale istoriei 2 se arta n stare s asi"ure sc$im, bul istoncismului, n accepia sa idealist 7i rela, ti ist, n momentul cnd acesta, absorbit de pro, blemele lui interne, pierdea deIa +iult din prima 1a i"oare". &fortul de a face din istorio"rafie altce a dect o cronolo"ie a macro,faptului di ers, altce a dect o cronic a catastrofelor (n anii )`, %. A. >. Gis$er spunea c nu poate edea n istorie nici ritLn" 7i nici structuri, c ea repre, 2int un 7ir de situaii critice", spr"ndu,se ca ni7te aluri succesi e' tindea s cree2e un con, cept uni ersal n stare s dea coeren Isau, cel puin, s descopere o urm de lo"ic intern n trirea istoric a oameni'or. Ga de seductoarea epopee a libertii'A ima"inat de 6roce, fa de construcia nu mai puin literar a lui =o0nbee, ca s nu mai orbim de filosofiile" istorice cu totul n afara realitilor solide ale materiei, mar, 5ismul, n ciuda distorsionrilor conIunclurale, a dema"o"iei simplificatoare 7i c$iar a ncercrilor de a,A, monopoli2a sectar ntr,un unic centru de ade r, oferea mai mult dect un model oarecare. 6$arles Mora2e, unul din repre2entanii foarte autori2ai ai 7colii de la Anale, obser a retros,

pecti ,-./01 c #i#temul lui 2ar& reprezenta e5act antipodul, antite2a, sistemului detestat, al concepiei de2 oltate n adpostul moral al apa, rene or n7eltoare ale idealismului"'. 4nfluena crescnd a mar5ismului (nc din perioada inter, belic, n.m.' se datorea2 n principal faptului c oferea sin"ura ba2 ntr,ade r satisfctoare pen, tru o punere n ordine raional a faptelor com, ple5e ale istoriei umanitii"''. 4n esti"area proce, selor sociale 7i economice ca fenomene de durat lun" (n opo2iie cu descripti ismul pauper al ec$ii istorio"rafii politice 7i e enimeniale'C nece, sitatea inte"rrii istoriilor" particulare n con, te5tul "lobal al structurile sociale (n opo2iie cu i2olaionismul speciali2rilor po2iti e"'C locul masei", al oamenilor n furirea istoriei" (n opo2iie cu e5altarea erouA ui atestat, al edetei pri ile"iate fctoare de istorie"'C luminarea motoarelor" istoriei, a marilor ei opo2iii esen, iale, a temporalitii lor, strine n intenia lui Mar5 de orice urm de finalism" (n opo2iie cu n7iruirea simplist pe firul tirnpului a unor fapte istorice" enite incert din cele patru n, turi cu istoria birocratic fcuta ca s date2e $ao, sul' 7i, mai ales, ncercarea de a oferi modele" 7i un model" n cmpul prin e5celen istoric al societii, aducnd premiselor teoretice ale oric, rei interpretri istorice n cmpul istoriei ns7i (departe de doctrinele miti2ante ale senilelor fi, losofii" ale istoriei', cel puin acestea snt marJe influene pe care mar5ismul le,a e5ercitat, mai direct sau mai indirect, asupra tuturor istoricilor frmnt'ai pe atunci de soarta disciplinei lor, de sensul meseriei de istoric" 7i punctele lui perma, nente de contact cu e oluia istoriei noi". di totu7i cel puin o omisiune" a operat. 6ci dac, pentru un timp, la nceputul de secol, mar5is, mul a putut fi socotit doar o form aberant 7i l n mod deosebit insidioas a cultului consacrat pe atunci po2iti ismului" (%. 1. %u"$es', alenele >ui nnoitoare nu mai scpau marilor istorici din, r e cele dou r2boaie care i receptau cu oie 1a u fr oie influena difu2, din ce n ce mai

3
Geb

mmmm
are

*B
istorie
i H

de i "

altfel !gtleKjtice'Y

aLt
Bl

lor

6a i

7ct de

gc$_

Pp%ne ?ro erb

T4 5 l e

s imm mmm
mutualC
t eaW t l

Bloc$ A
co
ca m tr

0ee.
]Z

7i

anc$etele co 'c' 6

eW

acti i,

tatea seciei a Ji,a, n ciuda mpotri irilor me, diului academic, a i2buti s reali2e2e pn la urm, totu7i, o strpun"ere n structurile 7i prac, ticile uni ersale". anul dintre cei mai acti i par, ticipani la aciunea care pre"te7te relansarea istoriei noi" este nc de la primele ei manifestri Braudel, din A:FE titularul unei direcii de studii" nou create la dcoala practic de nalte studii" 7i care se c$eam de istorie "eo"rafic" Acesta este momentul apariiei -editeranei pe care Geb re, descoperitorul" istoricului pe care l cooptase n conducerea Analelor, o salut cu un entu2iasm pe care numai sentimentele nu l pot e5plica. -editerana /i l"mea mediteram +n epoca l"i Filip al !!-lea .dou personaIe de an er"ur ine"al, 7i nu cel de,al doilea l dep7e7te pe primul, ceea ce repre2int deIa o noutate' 2 ieri, te2a lui Gernand Braudel ne aducea un plan cu totul nou 7i, ntr,un sens re oluionar. %otrt s resitue2e marile eluri ale politicii spaniole, n sensul cel mai lar" politice", n cadrul istoric 7i "eo"rafic natural, el studia2 mai nti forele permanente care acionea2 asupra oinelor umane, care apas asupra lor fr ca ele s, 7i dea seama de aceasta, care le de ia2 n cutare sau cutare direcie: 7i este aici o anali2, nicicnd ncercat pn acum, a ceea ce repre2int ca for care conduce, canali2ea2, contraria2 de asemenea 7i frnea2, sau, dimpotri , e5alt, accelerea2 Iocul forelor umane 2 a ceea ce, cu un cu nt pronunat ntr,o doar, numim Mediterana. 8up care, ntr,o a doua parte, el face apel la forele particulare, dar animate de o anumit constant 2 fore impersonale 7i colecti e, dar, de data aceasta, datate 7i, ca s spunem a7a reperate ca fiind strict cele care acionea2 n secolul al UJ4,lea, n cea de a doua Iumtate a secolului al UJ4,lea, adic n spaiul de timp pe care l umple domnia lui Gilip al 44,lea al 1paniei. A treia parte: e enimentele. =ala2ul tumultuos, clocotitor 7i confu2 al faptelor. Ma"neti2ate adesea de forele permanente pe care le studia2 pruna carte 2 influenate 7i conduse de forele stabile pe care cea de a doua F`B

F`:

carte le recen2ea2 2 dar $a2ardul mi2ea2 pe ele, $a2ardul brodea2 pe cana aua esturii tor ariaiile lui cele mai strlucitoare 7i mai nepre 2ute". /ecen2ia lui Geb re poart titlul 1pre o alt istorie". 6ci de este un oarecare ade r n afirmaia c nici intuiiile 7i nici atacurile lui Bloc$ 7i Geb re mpotri a e5ceselor celor mai "rosolane 7i a insuficienelor istoriei istori)ante nu pre2entau un caracter esenial nou" (Barraclou"$', felul lor de a nele"e istoria n,ar fi 7ocat pe un istoric din "eneraia precedent, ca Berr, c rm,neau puine lucruri pe care Berr s nu le fi spus, este discutabil prerea c sc$imbarea adus de prima serie a Analelor era de ordin metodolo"ic" (Barraclou"$'. &ste ade rat c 7i Bloc$ 7i Geb re nu se mulumiser s ia po2iie pe plan teoretic, c ei ncercaser s practice istoria n care credeau studiind n detaliu incidenele practice ale noilor lor obiecti e" 7i s elabore2e o metodolo"ie care s li se adapte2e". 8ar este 7i mai ade rat c ncercrile lor fuseser fra"mentare", iar lucrrile multora din prietenii lor de idei nu dep7eau n fond bunele lucrri de istorie economic sau social pe care le scriau in aceea7i epoc, fr acoperirea reunui pro"ram doctrinar muli alii. & poate mai e5act s spunem c, spre deosebire de Berr, fondatorii Analelor neleseser c istoria nou" nu poate fi o sinte2", o c$estiune la urma urmei de nsumare, c ea trebuie s ino, e2e 7i (sau mai ales' n domeniul metodolo"iei, s,7i apropie noile teritorii printr,o rein entariere atent, pies cu pies, a propriului patrimoniu. 8in acest punct de edere, n bun parte, 7i metodolo"ia rmnea n domeniul teoretic prin e5celen, al bunelor intenii. 4nspirat de ideile care animaser aciunea, mai ales ne"ati 7i contestatar, a Analelor antebelice, metodolo"ia care a ea s pro oace ade rata na7tere a istoriei noi" a fost elaborat de istoricii j"eneraiei a doua", Braudel, Jilar, >abrousse,

di nu neaprat pentru c are prioritatea apari, iei, -editerana lui Braudel, prin e5celen, mar, c$ea2 acest nou nceput. Geb re a ea dreptate s c$eme, abia cu ea, la cltoria, att de trudnic 7i lun" pre"tit spre o alta istorie". &ste "reu de spus n ce msur intuia Geb re toate implicaiile tripartiiei temporare sc$iat de Braudel, consecinele ei $otrtoare pentru inte, "rarea celor mai multe din de2ideratele teoretice ale 7colii n materia ie a istoriei, pentru posi, bilitatea practic 7i nelimitat de desc$idere a att de doritelor canale de comunicare cu celelalte 7tiine ale oamenilor", cu fiecare dintre ele pe palierul de timp compatibil, de la permanen, ele" "eo"rafiei pn la c asi,ine5plicabilele sal, turi de umoare ale psi$opatolo"iei timpului e e, nimenial. 8ar el a neles fr ndoial c odat cu aceast carte, istoria nou" se poate impune realmente prin e5emplu 7i prin fapt", c 7coala se ilustrea2, n sfr7it, printr,o capodoper, carte inclasabil, i2bnd poetic 7i lecie de metod" (A0mard'. >a moartea lui >ucien Geb re (A:;6', Braudel rmne principalul animator al Analelor. 1uccesor al acestuia la 6olle"e de Grance (A:F:' 7i la pre, 7edinia celei de a Ji,a 1ecii la &cole de %autes &tudes, numele lui se identific cu triumful 7colii n Grana 7i cu internaionali2area" ideilor ei. Jreme de trei2eci de ani, scrie Maurice A0mard, G. Braudel mparte idei, stabile7te direciile de lucru, orientea2 pe tinerii cercettori, ale"e oa, menii, creea2 condiiile dialo"ului, desc$is nc ast2i". Gr Qidoial principala direcie de ac, iune a Analelor de pn la r2boi, lupta mpotri a istoriei politice", ie7irea istoricilor din cabinetele ministeriale 7i din camerele parlamentare, desc$i, derea spre obser aia n direct a "rupurilor so, ciale, a structurilor economice, abordarea fiecrei societi n sensul adncimii sale celei mai mari (a7a cum altdat impresioni7tii lansea2 lo2inca prsirii atelierelor n fa oarea plein air,ului, adau" Andre Bur"uiere' 7i pstrea2 actuali, tatea. 8ar ea capt aspecte noi. 4nte"rate unei 410

i2iuni "lobale, silite la confruntri, supuse unor contra,intero"atorii fr sfr7it, o sumedenie de "enerali2ri "rbite intrate n folclorul superior al disciplinei, o mulime de presupuneri bnuielnice, care umpleau cile cele mai btute ale istorio"ra, fiei, intrate n peisaIul natural al locului, au fost demolate, ndeprtate, i2"onite. Aceast nou des, c$idere, aceast oper de asanare, a pro ocat (7i mai pro oac' re2istenele cele mai rebele, reac, iile cele mai academice 7i iolente, dar repre2int n acela7i timp una din contribuiile cele mai ac, ti e ale istoriei noi" la de2 oltarea 7tiinelor istorice. 4nte"rnd unei metodolo"ii tot mai si"ure te$nici de cercetare dintre cele mai neortodo5e, desc$is practic oricror ino aii, 7coala de la Anale se menine cu $otrre n perimetrul istoric. di unul din elementele cele mai ilustrati e l constituie din acest punct de edere atitudinea fa de e5a"er, rile structuraliste" din anii ;`. 4storia nou" nu rea s fie altce a dect istorie 7i adepii ei ne, le" c o metodolo"ie care tinde s de in doctrin, care nu 7i propune altce a dect propria confir, mare, poart cu ea toate tarele tiraniei ideolo"ice. < istorie fcut din sisteme 7i structuri este ec$i, alentul unei imposibile antropolo"ii sociale ba, 2at pe studiul anatomic al sc$eletului 7i rmne tot att de departe de istoria nou" ct, de cea, lalt parte, istoria fals umani2at a ieii coti, diene", ntemeiat pe un tip de erudiie sur2, toare 7i anodin" (Bur"uiere', n care iaa de fiecare 2i este 2ut ca un decor al istoriei mari"C politic 7i e enimenial. < istorie "lobal", o istorie total", dac 8ar o istorie, adic o 7tiin a oamenilor" 7i despre oameni 7i nu o 7tiin a abstraciilor despre ei. /efu2nd tentaia structu, ralist, 7coala" celei de a doua "eneraii de la Anale militea2 pentru un dialo" al 7tiinelor so, ciale n perimetrul istoriei, nu neaprat n folosul fi e5clusi . /mne semnificati n cel mai nalt "rad c lin" istica iremediabil contaminat de structuralism, se plasea2 n afara contactelor a Oit de fertile dintre 7tiinele surori 7i c cei de la

Anale depln" acest fapt, promo nd n acela7i timp un model care este 8ume2il, enit din do, meniul indoeuropenisticii credincioasa modelului istoric. : ade rat poft de istorie, credina m iabi, litatea demersului ei specific, certitudinea c ea nu poate e5ista dect acolo unde se simte pulsul ieii oamenilor, interminabila ei luire, cldura ei specific, domin demersul celei de a doua "e, neraii de la Anale. di dac, ntr,ade r tendinele actuale n istorio, "rafia mondial, mer" spre o le"are a istoriei de 7tiinele sociale, care treceau altdat drept anti, te2a ei", acesta este, n sensul cel mai lar" al termenului, aportul esenial al 7colii, despre care aduc mrturie muli istorici care nu in direct de ea" (Barraclou"$'. 8ar ceea ce deosebe7te opera ei cea mai bun, n corpul creia crile lui Braudel in un loc de frunte, este aceast credina n sensu, rile umane ale istorio"rafiei, dorina de a pstra istoria n mbri7area pmntului $rnitor", p, mntului oamenilor" la care se "ndea tnrul isto, ric pri ind apele luminoase ale Mediteranei. di datorit acestui efort, Analele au dotat Grana cu un model de sc$imburi ntre sociolo"ie 7i isto, rie .. . infinit mai subtil 7i mai ariat dect arianta american" (Momi"liano', care le datorea2 totu7i att de mult. n A:;f apare articolul lui Braudel 4storie 7i 7tiine sociale. 8urata lun"", o luare de po2iie pro"ramatic care msoar ntrea"a distan par, curs de "ndurile omului 7i de concepiile 7colii pe care o conducea. 4storia $istoricianist (a7a cum e5ist o politic politicianist', istoria e enimen, ial, continu 's fie modelul ne"ati 7i Braudel condamn din nou, e enimentul e5plo2i , nou, tate suntoare . .. a crui fumraie abu2i umple con7tiina contemporanilor", tot una cu timpul scurt", cu cea mai capricioas 7i n7eltoare dintre durate". &l ede c$iar n recitati ul conIuncturei, al ciclului, al semi,secolului lui Dondratieff" pe, ricolul apariiei unui nou fenomen e enimenial,

identificat n patetismul economic de durat scurt", intTducnd din nou n circulaie pateti, cul politic de mod foarte ec$e". n opo2iie cu timpul e enimenial, durata lun" ofer un punct de obser aie adec at cci n"duie o mai bun nre"istrare a fenomenelor masi e, a mulimilor din care se de"aI modelele, structurile, seriile, un ntre" e7afodaI menit s msoare 7i s lumine2e din toate un"$iurile materia istoriei. 8urata lun" pare s fie modalitatea specific a istorio"rafiei de a opera con enabil cu structurile, cu modelele, cu sistemele, de a le restitui realitii nemodelate care este sin"ura ei realitate. 6ea mai fecund perspecti definit de pionierii istoriei noi 2 scria >e ^off 2 a fost cea a duratei lun"i". &a a nlesnit reluarea dialo"ului cu celelalte 7tiine sociale, preocupate mai toate de construirea unor modele, de descoperirea unor continuiti 7i , 2nd perspecti a istoric ca pe un nesfr7it tunel tenebros n care calamiti de tot soiul pun piedici nu numai omului abstract pe care l menineau n centrul preocuprilor lor ci 7i unei obser aii ne, tulburate a lui. ?ledoaria lui Braudel ncearc o reconciliere, sc$iarea unui limbaI comun care s in seama de dimensiunea esenial a timpului, limpe2it pe liniile duratei lun"i. A7, dori ca 7tiin, ele sociale -2 scrie el 2 s ncete2e, pro i2oriu, s tot discute n le"tur cu frontierele lor reci, proce, cu ceea ce este sau nu este 7tiin social, cu ceea ce este sau nu este structur . .. 1 ncerce mai de"rab s trase2e, de,a lun"ul cercetrilor noastre, liniile, dac e5ist pe acolo linii, care ar orienta o cercetare colecti , 7i, tot a7a, temele care ar n"dui s fie atins o prim con er"en. Aceste linii, eu personal le,a7 numi: matemati2are, reduceri la spaiu, durat lun". . . Adic acele abstracii care, pe poarta duratei lun"i, desc$is de el, au intrat n perimetrul istoriei, neleas, a7a cum i place s,o spun, ca un ansamblu al an, samblurilor". n A:6f, Braudel las locul la conducerea Ana, lelor, al cror unic director fusese atta reme, unui comitet colecti de conducere din care fceau

parte Pacques >e ^off 7i &mmanuel >e /o0 >a, durie. ?erioada braudelian a Analelor se nc$eia cu un bila strlucit. =imp de mai bine de dou, 2eci de ani, scrie Maurice A0mard, aciunea lui G, Braudel se identific cu lr"irea cmpului istoriei 7i cu de2 oltarea spectaculoas a 7tiinelor sociale. Analele 7i cea de a Ji,a secie de la &.?.%.&. snt instrumentele instituionale ale acestei afirmri a noii istorii 7i a desc$iderii sale, ieri ctre "eo"rafie, economie 7i sociolo"ie 7i, mai aproape de noi, ctre psi$olo"ie, antropolo"ie sau lin" istic. 8is, cipline dinamice, care aduc cu ele cate"oriile lor 7i conceptele lor, dar care adesea nu 7tiu nimic despre ecinele lor: ntre" efortul 4m Braudel, n articolele lui de metod ca 7i n acti itatea lui de n mnt. . . tinde atunci s cree2e condiiile dialo"ului, s a7e2e de2baterea la cu enitul su ni el, s apere, mpotri a primeIdiei permanente a unei fra"mentri a cunoa7terii, unitatea necesar a 7tiinelor omului. < unitate care implic elabo, rarea unui limbaN comun, cruia istoria . .. poate s,i aduc dimensiunea fundamental a timpului". 4n msura n care ele s,au de2 oltat n afara unei ani ersiti pe atunci bnuitoare, indiferent sau ostil 2 adau" A0mard 2 structurile actuale ale cercetrii 7i ale deprinderii cercetrii care defi, nesc, 2ute din strintate, 7coala istoric fran, ce2 2 7coala Analelor 2 poart marca sa per, sonal". & multL & puinL dcoala istoric france2" s,a mpus 7i, ceea ce Momi"liano dia"nostica Iust n A:6A, ( orbind pe atunci la iitor', a luat locul Dupat altdat n &uropa de ctre 7coala istoric *erman ca pepinier de istorici". A aprut o a reia, o a patra "eneraie a Analelor. 6ercetarea toric 7i condiiile ei s,au sc$imbat desi"ur. 6e imne, pn la urm din unitatea de referin roclamat de o comunitate 7tiinific sensibil lr, 't 7i sc$imbtoare" se ntreab Pacques /e el 7i o"er 6$artier. /mne n primul rnd momentul fundamental care istoria a asimilat or"anic ade rauu ei ateriai, socialul, mplinirea practic a ceea ce B&

pentru "eneraia lui Geb re repre2enta un de2i, aerat. Ast2i, ntr,ade r, nu mai e5ist istorie social. 4storia nu este dect social, adic o cu, prindere "lobal a intercondiionarilor din centrul crora oamenii 7i pun ntrebrile lor fr rs, puns. /mne direcia pe care acest moment fun, damental a mprimat,o unei mi7cri cu amplitu, dine ampl, de nscris nendoielnic n parametrii duratei lun"i. /mne, att de braudelian, cre, dina ntr,o istorie uman, ntr,o istorie ie, ntr, o istorie frumoas. =oate acestea snt mai mult dect o metodolo"ie, snt un alt c$ip de a nele"e lumea, un alt el de a "ndi, un alt drum desc$is spre o alt cunoa7tere, nceput n urma cu muli ani n >orena sau pe malurile Mediteranei atemporale. 8ar cine ar ndr2ni s,i refac meandreleL ?lecat din >orena la ?aris, apoi la Al"er, dnd ocol Mediteranei, cutreernd apoi mrile pn n miticul &ldorado bra2ilian, fr s ba"e n seam $otarele ilu2orii ale anilor, un om s,a afundat n timp 7i a enit de acolo cu o alt msur a lui. ?entru o clip, care poate a ea cteodat dou2eci sau trei2eci de ani, a fost un istoric foarte cunoscut care a condus o mare 7coal de istorie. n aceast alt interpretare posibil, la mplinirea datoriei, omul s,a ntors la cartea lui. <dat cu rescrierea -editeraneI, la dou2eci de ani dup prima ediie, folosind toate c7ti"urile cercetrii pe care ideile ei fundamentale o porniser, o animaser, o susinuser, mplinind,o cu rodul necontenitei ntoarceri la marile ntrebri, Braudel se nscria n clasa marilor nelepi, a cuminilor luminai pentru care cea mai nalt datorie nseamn des r7ita e5primare de sine. 6 Braudel face parte dintre cei care scriu frumos istorie, dintre cei ce fac literatur n ade ratul 7i cel mai nalt neles al cu ntului, nu ncape ndoial, 8ar aici nu e gLba de calofilie, ci de o deplin luminare a cilor pe care suflul unei iei i2bute7te s aIun" la sferele pure ale ideii. <pera 7i dep7e7te prin aceasta obiectul 7i de ine n e"al msur o e5em,&; piar pild de ia.

4n A:E6, la cea de a treia ediie a -editeranei, Braudel constata c ceea ce se sc$imb cel mai mult este problematica meseriei noastre. Hu mai ad societatea sau statul sau economia ca ieri. 6i, titorul i a da seama de acest lucru raportn, du,se la cele trei olume ale Civili)a*iei materiale, ce urmea2 s apar n curnd, n care am putut s,mi formule2 mai bine punctele de edere 7i sa e5plic supra ieuirea, uimitoare c$iar n oc$ii mei, a prosperitii relati e a Mediteranei". &ste orba aici despre cartea de fa 7i despre o sfnt ui, mire n faa lucrului me7terit de tine care poate eni dup aproape trei2eci de ani 7i care este nendoielnic sensul acestei e5emplare lecii. 8oc, torul $onoris causa al ani ersitilor din Bru5elles, <5ford, Madrid, ^ene a, Glorena, Jar7o ia, 6ambrid"e, 1o ?aulo, ?ado a, >ondra, 6$ica"o, 1aint AndreTs, &dinbur"$ n,a pierdut acea sfnt uimire fa de Iocul de o"lin2i al mrii n stare s,7i po esteasc sin"ur istoria 7i care st la te, meiul celei de a doua lucrri fundamentale ale lui, ale crii de fa, o mondiali2are" a ideilor din -editerana3 A ideilor care nu pu"oar de nicieri, care in din adncurile ne7tiute ale celui ce le poart trind sub semnul unei alte pulsaii a timpu, lui, n care detaliul bio"rafic nu mai are nici o importan. 1ublimat n idee iaa se rnduie7te n marea e7nicie a cutrilor fr de sfr7it a ade rului, blestemul 7i binecu ntarea e7nicei triri omene7ti. Adrian /4eA

L L J ?

INDICE

ABEL JQK@ !, &BA A$isinia@ !, !, CBF@ !!, &G', &(>, C&H3 Acap"lco@ &'H, CCA, CBH@ !!, (&, &(F, &AH3 ADA- JEdo"ardK@ !, CAB3 ADA- JIeanK@ !!, HBB3 ADA-JRo$ertK@ &&,FG Aden@ !, C'( Adi0e@ !!, &AG3 Adrianopole@ !!, HB, CA&, C''3 AER; EN J%ieterK@ !!, GC3 A10anistan@ !, GB A1rica@ !, CB, C(, H&, HC, H(, B', G&, &CH, &G&, &((, &AA, &'B,CG', H>A@ !!, HG, 'G,&C>, &GH, &G(, &G', &(C, &A(, &AA, C&B, C&F, CCG, CHG, H&B3 A1rica A"stral,@ !, GF,&>B,&&A A1rica nea0r,@ !, CC, HC, FB, GC, GF, &>', &&C, &'F, &'G, CH(@ !!, CA, HF, GC, (B, '&, '', C>A3 A1rica de nord@ !, GB, GF, A(, C>A, CB&, CBF, CGH@ !!, &>C, &BA, &FA, CB>3 A4R!C:LA J4eor0K@ !!, &&>, &BH3 Ai0"es--ortes@ !!, CAF3 Ai7-en%rovence@ !, CC'3 A?BAR@ !!, CCF3 Ala5a$ad, !!, HC>3 ALA-!N:;, !!, &AH3 ALAR!C@ !, CFH3 AlasOa@ !, CG, &>(, CBB@ !!, C&G3

ALBA JD"cele deK@ !!, &>C, &>H, &FH, CBC3 Al$, JmareaK@ !!, CB&3 Al$astr" J1l"vi"lK@ !, &>G@ ! ! , &AG3 A+c"tine Jins"leleK@ !, GA3 Alep@ !, C'(@ !!, (G, CCH, C'F3 Ales@ ! ! , &CF3 ALE;;ANDR: DELLA %UR!F!CA_!:NE@ !!, CF>3 Ale7andreta@ !!, C'F3 Ale7andria JE0iptK@ !3 &C>, &CH, CB&@ !!, &BA, &(H, CFB, C'F3 Al0er@ !, ', C'(@ ! ! , CB, G>, C(H, C(A3 Al0eria@ !3 CAA@ !!3 &B, C&A3 AL ?!ND!@ !, CA'3 Allevard@ !!, &H'3 Almaden@ !!, &BH3 Alpi@ !, F', GG, CHA, C(&@ ! ! , &C, B', (G3 &>F, &HH, &H', CHA, C(A, H&>3 AL%!N! J%rosperoK@ !, C'A3 Alsacia@ !, &&A3 &CF, &'>, &'&, C&A, CHF, CAF@ !!, &F, '(, &HC Ama)on@ !, &>F3 Ama)on ia@ !, F'3 A-BR:!;E-D!D: JFran -cois !K@ ! ! , &GH3 America@ !, ', CB, CF, C(, HC, H(, B>, B&, BC, F>, FH, G&, G(, AB, AF, 'C, 'H, 'G, &>F, &&C3 &&B, &&(, &C>, &H', &G&, &(B, &((, &A&, &AH3 &A&, &AF,

&A(, &AA, &A', &'B, &'F, &'A, C>H, C>F, C&F, CCB, CCA, CBA, CFH,CF(,CG>,CG&,CGC,C(F, CAF, CAG, CA', C'H, H>G@ !!, (B, (G, ((, 'C, 'B, &&A, &&', &FA, &GH, &(C, C>>, C&G, C&', CCF, CCG, CHB, CHF, CHA, CB(, C(>, CA&, CAF, C'(, H&H, H&F3 America central,@ !!, 'H3 America de nord@ &,CF, F', C>B C'>@ !!, &C, 'C3 America de s"d J5ispanic,, i$eric,K@ !, A, B>, &>F, &&(, &(', CH', CA(, H>G@ !!, 'B, CAF, H&H, H&B3 Americi@ !, CH, C(>3 Amiens@ !, (G@ !!, &HC, &F>, &AC3 Amsterdam@ !, G, G&, G', '&, &B>, &B&, &BC, C&F, CFF, CFG, CF(, CG&, C'&, C'H, H>G@ !!, &>,C&,G(, &BB,C>H,C&F, CCH, CB&, CBH, CF(, CG', C(', H>G, HC>, HCH, HCF, HB'3 Am" Daria@ !, &&H3 Am"r JvaleaK@ !, &>H, &>(3 ANA DE AN4L!A@ !!, HCB3 ANA DE AU; R!A@ !, 'F@ CHB3 Ana5"ac@ !, &('3 Anam@ !, &(&3 Anatolia@ !!, 'F3 Andal")ia@ !, &AG, CBF, C(&, C(H, CAH@ !!, (F, &>C3 An0Oor Vat@ !, &GB3 An0lia@ !, C', F>, GG, (F, ((, &3 AH, &&>, &C>, &C&, &CG, &CA, &HB, &HF, &H(, &H', &FB, &A(, &A', &'>, C>(, CCB, CHB, CHF, CB(, CB', CF', CG&, CGG, C(>, C(&, C(G, CAF, CAG, C'>, C'C, C'H, C'B, C'', H>H, H>F, H>G, H>(, H>A@ !!, ', &G, H', B&, B(, B', F&, FH, FG, (F, Ef, &3 &>C, &>H, &>', &&B, &&', &CH, &CF, &CG, &C(, &CA,&HC, &HB, &B&, &BC, &B(, &FF, &FG, &GH, &GB, &(H, &'F, &'G,C>H, CC&, CHG, CBH, CBF, CBG, CFH, CFF, CFG, CG>, C(>3 C(F, CAF, H>C, H>G, H&C, HCC, HCH, HCF, HBF, HB', HF&, HFH, HF(, HGC3 An0ola@ !!, C&G3 An6o"@ !!, &CF3

Antile@ !, CF, &&(, &A&, &AC, CC', CBB, CG&, CGC, CAF, CA(@ !!, &&A, &GA, &(C, C&'3 Anvers@ !, &B&, C>(, CFF, CG&, CAC@ !!, BA, &HH, &GB, CHA, C'F3 An)i@ !, &>F, &(', &A>, &A&, &'A@ !!, 'C, 'H, H&B3 An)in@ !!, &CG3 A%:LL:N!:; D!N %ER 4A !!, &GF3 AM"itania@ !, &CH Ara$ia@ !, H>C@ !!, &HF, &G', CCF3 Ara0on@ !!, H>C3 ARA4:N Jcardinal"l deK@ !, CBC3 ARBEAU J 5oinotK@ !, C&A Arcis-s"r-A"$e@ !!, CGA3 Ardeni@ !, &H&3 AR4EN;:N Jmarc5i)"l deK6 !!, H&H Ar0entc"il@ !, &FG3 Ar0entina @ !, G(,&>F,&&B,&&A, &HA, CCA, CG',@ !!, 'H, &A>, C&', H&B3 Ar5an05clsO@ !, &&H@ !!, &C>, CB&3 ARH!-EDE@ !!, &GF3 A1rica@ !, &AC3 AR!; :FAN@ !!, H>A3 Arles@ !, &HA@ !!, &>', &&B3 Armenia@ !, &B&, CF(3 Arno@ !!, H&C3 Artois@ !, &CG, &CA, &HH, &FC& !!, &CG3 Asaro@ !, CFA3 Asia@ !, CC, HC, H(, BH, GB, (A, A>, &GC, &G', &(&, &((, &(A, &'(, &'', CBB, CG', C'C@ !!, &B, HC, ((, '(, &>>, &HG, &BA, &((, &AA, CCA,CB&, H&(3 Asia central,@ !, &>>, &GC@ !!, 'F, &>A, &HB3 Asia mic,. !3 BG@ !!, 'F, &>&, &CC, C(C, CA&3 Astra5an@ !, &>H, &>A, &&H, C(A !!, &F', HHF3 A AB!NEN JRc/id ;aWetK+ !, &>>3 Atena @ !!, H>A3

Atlantic@ !, CB, &>&3 &&( C>B , Barcelona@ !, BA, AB, CH', CCB, CH(, CBF, CG', C(> 3H>C CACK &&,BH,(B,&>',&&B,&F&,&GG &(>,&(&,&(C,C&&,CCH,H>( !!, &(H3 CAH3 Attica@ !!, H>A3 BARD! J1amiliaK@ !, &B&, A"0e@ !, CC&, C('3 &BC3 3 Bar-le-D"c@ !!, &&>, A"0s$"r0@ !, &FG, &'&, CH( &&;, C(F3 Barletta@ !, CHA3 CGF@ !!, (G, &>(, &FF, CHA Barre@ !!3 CB, HG @ C(B, C'>3 Barrois@ !, &HA@ !!, &C&, AULN:N Jcontesa deK@ !! B( CGA3 , BARR:Q JIo5nK@ AUREN4 _EB@ !!, '&, &FA !, C&C@ HC&3 &&,HB,&(B3 3 Basel@ &,CH(, C(&@ !!, &&>, &CC, A"stralia@ !, CC, &&A@ H (F A"stria@ !, &>B, &'& SCFi3 &AF, C(B3 !!, &HB,C'>3 S BA;;AN: JIacopoK@ !, CH(3 AU UN JIean dSK@ !!, &F> Bassi0nL@ !, A>3 Bassra@ !, GB@ A"ver0ne@ !, C&', CHA CH'- !!, CCH, CCG3 BA A!LL:N !!, F(, C(A3 Avelon@ !!, J-arcelK@9!!, 'H3 Ba ta via@ !, CG, &H'3 AveLron@ !!, &G3 'G, C'C@ !!, Avi0non@ !, A', C&>@ !! &G& CCF HH( A)ore@ !, CF', C(>@ !! &(C BA :RN JPte1anK@ !!, CA(3 BAUER Jvoii, locotenent 0eneralK@ !!, C>&3 Bavaria@ !, A(, &'&@ !!, C(F, H&H BA NARD@ !, C( @ !!, &FH3 Ba$ el -ande$@ !!, CCG3 BiLonne@ !, &C', &AH, &AG, BABER@ !, &>H@ !!, &F'3 C&C, C'&@ !!, CB&3 Ba$ilon@ &,C(G@ !!, CFB3 BACH JIo5ann ;e$astianK@ ! BaL6Se"l5@ !, A(3 Ba)adais@ !!, C'G3 '(3 BACHELARD J4astonK@ !, Ba)as@ !!, C'G3 Beam@ !, &&H, &AG, CAH3 C>'3 Bea"caire Jt+r0"rile dinK@ !!, BAC:NJRo0erK@ !!, &B(3 &>C3 Ba0dad@ !!, CCH, H&(3 Ri5ia@ !, H>A@ !!, CA', H&B3 BaiOal@ Bea"ce@ !, &C'@ !!, '(3 Bea"ne@ !, !, &>(3 BALA;_ JEtienneK@ !, C(H@ &'H3 Bea"vais@ !, (B, !!, G, C>, C(3 Bea"vasis@ !, 'F, &&H, '3 Balcani@ !, C(, BG, A(, &FB3 Bedarrides@ !, A'3 &AB, C&A, C&', CC>, H>F@ !!, BEHAN_!N@ !!, C&F3 &B, C(, 'F, &>&, &GH, &A&, &A(3 BEHR!N4 JVit"sK@ !, &>(, &'A3 Baleare@ !!, &(H3 Bei6in0 J%eOin0, %e-?imK@ !, HF, B>, GB, &>>, &>H, &>B, :- ;3< 8ni9 CO9UAa $ &&A72463 &&H, &&>, &G&, &GC, &GG, &CC, &B&, &GG, CB&3 &GA, &(C, CCG, CC(@ !!, &>, CC, CB, C'3 HB, F', '>, '&, 'F ''3 Bam$er0@ n, i G C Bodar A$$as@ &,CBB@ !!, &FC, &CC, &CF, &(>, &AC, &AA, CHC, C(B, C((, CAC, C'&, H&(, H&A, HC>, HHG, HH(, HHA, HH', HB>, HB&, HFG3 Bel0rad@ !, CCF@ !!, Kados@ !, &G&, CAF-Bar$aria@ BC, &F', &'&3 n, &>C B=RB!ER JEdmondBELL JIo5nK@ !, &>(3 Iean-419 ?1r1EbeXisK@ !!, CB> BARB:N JNie5olasK@ !! (H

AAA' aW ET W e \\3

BENED!C al Xll-lea@ &, &B&3 Ben0aK@ !, (A, 'B3 &G&, &GF, CFG, CFA, H>F@ !!, C&G, HC&3 Benin@ !, H>A@ !!, CA3 Berc5tes0aden@ I!, &>A3 Ber0@ !!, &FF3 BerOeleL J/coala de laK@ !, CH, CG, C(3 Berlin@ !, C&(, CCF@ !!, C(H, HCG3 BERNARD JIacMiies;am"elK@ !!, &A3 Berre Jlac"lK@ !!, C'F3 Besancon@ !, GF, A(, A'@ !!, CC&3 BE;;E-ER 1QilliamK@ !!, &HH B!C?ER@ !!, G(3 Bievre@ !!, &', &&&3 Bil$ao@ !!, C'G3 B!R?EBEC? J-orrisK@ !!3 C(C3 Birmania@ !, &(A, &AA@ !!, C&F3 Brimin05am@ !!, HFG3 BiscaLn@ !, C('@ !!, &B&3 Bi)an*@ !, CFA@ !!, GG, (F, &G(, C&&3 Blesois@ !, ('3 Ble" Jp,d"rea de IaK@ !!, &&'3 BL:CH J-arcK@ !!, AG, &&C3 B:CCAC!:@ !, AA3 Bode0at@ !!, FA3 B:D!N JIeanK@ !, CG'@ !!, &(H3 Boemia@ !, F', &CB, &CG, &HB, &HF, CB(, C(G, C(A@ !!, &>A, CHA3 HFH3 B:!LEAU@ !, CFG3 Bolo0na@ !, C&H@ !!, BG3 Bom$aL@ !, B&, 'G3 B:NA%AR E@ !, &FB, &G>@ !!@ &F>, &'>, &'(3 B:NNAC Jmarc5i)"l deK@ !!, C>H3 B:NNEF:N; JN6colas deK@ !, CH&3 B:NN!VE J4"illa"me 4o"11ier, senior deK@ !, BG3 B:RAH@ !, CH3 Bordea"7@ !, A',CG&,C(>,2G1, C(H, C(G3

Bordelais@ !, CAC, CAH,@ !!, CH &'G B:;ERU% JEsterK@ !, &'G3 Bos1or@ !!, CB, CA'3 B:;;E JA$ra5amK@ !!, FB3 Boston@ &, G', &&(, &B&, C(>3 B: ELH: JDie0oK@ !! &(F3 B: ER: J4iova"niK@ !!, &>>3 B:U4A!NV!LLE JLo"is-Antoine deK@ &, C>C3 B:U4UER J%ierreK@ !!, 2HH= Bo"lo0ne@ !, BG, AH3 B:URB:N Jconeta$il"l deK6 !, BG3 Bourbon (insuJa); I, 258, 302. Bourbonnais; II, 97. Bourges; II, 41. Bourgogne; I, 79, 80. 97, 132, 138, 151, 186, 216, 224, 230. 234, 271, 273, 286, 308; II. 16, 25, 64, 68, 160, 239. 251. Bra$ant@ !!, &AF, C'>3 BRAC?ENH:FFER@ !!, B&3 BRA-AN E@ !!, CAA3 Brande$"r0. !, &>H3 BRAND J!sa$elleK. !!, GA3 BRAN :-E@ !, F>3 BRAUDEL J%a"leK, !, !:3 BraL@ !, &&H, &H&, CHA3 Bra)ilia@ !, ', CF, HC, B>, &>B, &AC, C>A, CCA, CF', CG&, H>>, H>F, H>A@ !!, HG, 'C, 'H, 'B, &C>, C&', CHA, CH', CA', &14, H&F, HH(3 Bremen@ !, '(, &CB, C(A s !!, C'B3 Brenner@ !!, &AF3 Brenta@ !, CGB@ !!, CH, &AG3 Brescia@ !, C(&@ !!, &HH, &H', &B>, &FH, &FG, H&>3 Bresla"@ !, CGG3 B6-esse@ !, &F&@ !!, GH3 Brest, !!, &CG3 Brest-LitovsO@ !!, &AG3 Bretania@ !, &CC, &C', &FC, CBC@ !!, FA, &>H, &&B3 Brie@ !, &FB, CCC, CHA3 BR!;;: JIaccpes-%ierreK6 !!, CC>3 BR:;;E; JC5arles deK6 !!, HCA3 Bro"a0e@ !, CH(3 BR:QN J%5elpsK@ !, &B'3

BR:UQER JAdricnK@ !!3 CG3 BHUE4HEL@ !!, GC, &('3 Br"0cs@ !!, H', BH3 &GA3 &AB, C(B, C'F3 BRUNEL JAntoinc deK@ &,F&3 Br"nsbicO@ !, &HH3 Br"sa@ !, CBH3 B"dapesta JB"daK. !, C(F. !!, CA3 3BUEC?ALAER JIonc5imK@ I, C&F3 B"enos Aires@ !, CF, CCA, CG'@ !!, 'B3 &A>, &A&3 C(C, H&B3 BUFF:N@ !, C(B@ !!, &>C, &H>3 B"na-;peran*, Jcop"lK@ !, GF, CFC@ !!, &(>, &(C, CHG, H&A3 BUREAU J1ra*iiK@ !!, &B'3 B"r0os@ !, CB(@ !!, &BA, C'F3 BURR:U4H JIo5nK@ !!, &'>3 BU;HBELL. !!, C>H3 BU;;N@ !, &&>3 B"tt3stedt. !, C&A3 BUNER JBart5elemLK@ !, &GB Cadi7@ !, BA, CCB@ !!, F(, CHG, CB&, C'>, C'B, C'F3 Caen@ !, C('3 Caia@ !, &>'3 Ci0liari@ !, CH'3 CA!LLE JReneK@ !!, &AA3 Cairo@ !3 C'(@ !!, CC, HH, &HF, &BA, CFB3 CG(, C'F, C'(, C'A, H&(3 CaIa$ria@ !!, &FF3 Ca+ais@ !3 AH@ !!, &BF, &B(, &BA, &F>3 CaIc"ta@ !, &&>3 Caldera@ !, &AC3 CaIic"t@ !!, &(>3 &((, Cali1ornia@ !, CG'3 4iII3io@ !, &AC3 CALL: JI3K@ !, H>&3 Cnm$o0ia@ !, &GF, &G(, C>'. !!, &H3 Cam$rid0e@ !!, HBA3 CA-U; JAl$ertK@ !, A(3 Canada@ !, B&, &&A, &HA, CBB, S CA(3 Canare@ !, CF', C(>@ !!, &GA, &(C, HBG3 Cancale@ !, CH>3 Candia@ I, CH'3

CAN: J 5cH ieK@ &&, &(H3 CAN !LL:N JRic5ardK@ !!, CB(, CG>, C(>, HCF3 Cantoanele elve*iene@ !3 C&A@ &&,&B'3 Canton, !, GB3 G', &&G, &(>, CCG, CFA, C'C, C'H3 C'B@ !!3 &>3 CC, HH, 'A, &GB, &AAI CHC, C'>3 Caracas@ !, C'&@ !!, 'H3 CaicarannK@ !!, &A&3 Carintia@ !!, &H'3 CARLE ! JFrancescoK@ !!, C>'3 CAR:L &@ ! ! , CFF3 CAR:L AL &!-LEA@ !!, &>G, HB(3 CAR:L AL V-LEA@ !, 'F3 CAR:L AL V!-LEA@ !, &BC3 CAR:L AL V!!-LEA@ !, CF(@ !!@ &B(, &B'3 CAR:L AL V!!!-LEA. !, CB>@ &&3 (A, A&, &>H, &BF, &B', CHA3 CA !" A" I#$"%A; II, 74. CA !" C%" &A %; I, 253, 276. CA !" '(I)*("; I, 95, 123, 272, 279; II, 35, 41, A&, &F>3 &(H3 &('3 CHA3 CAR:L E-ERARUL. !!, (', &>&3 Ca3-oIina @ &, &C>3 CAR:LL!N4!EN!@ !, AG3 CAR%ACC!: JV3K@ !!, FC3 Co6-ta0ina@ !, GF3 CAR :UCHE@ &,H>H@ !!, HG>3 Caspica JmareaK@ !, &>>3 CasseL-Ies-Vittea"7@ !\ '(3 Castel 1ranco di ;opra@ !!, CAF3 Castelna"darL. !, &AB3 Castilia@ !, '(, &FG, C(F@ !!, CAH, H>C3 Castillon@ !!, &B'3 Ca/mir@ !!, '&, HC&3 CataIonia@ !, 'H, &AG, CAH@ !!, &(, G(, &>C3 Ca"ca)@ !, &>',@ !!, &HH, C&A3 Ca"7@ !, C&C, C('3 CaLenne Jins"laK@ !, H>C3 Ce ?ian0@ !, H>(3 Cele$es@ !, 'B3 Ce-!i J0eliK@ !!, &(B3

Cellene"vc@ !!, &CC3 CERVAN E;@ !!, C'B3 Ce"ta@ !!, &BA, H&(3 Ceveni@ !, &CC3 CeLlon@ !, &GC, &GH, &GF, &G', CBB, C'B, H>G@ !!, &G', &(>3 CE_AR@ !, CFH@ !!, &'>, &'(, C'C, H>C3 C5a$Hs@ !, C(H3 C5a0res@ !, &AC3 C5alonnais@ !!, GH3 C5lons-s"r--arne@ !@CH&@ !!, &&&, &C&3 C5am$ertin@ !, C(H3 C5ampa@ !, &(&3 C5ampa0ne@ !, &C>, &HA, &FC, C(H, C((@ !!, &&, &G>, &AB, &AF, CGC, CGA3 CHA-%LA!N J;am"elK@ !, C>B3 C5anc5in1"@ !!, 'A3 rHAN4 J?3 CK@ !, C&&, C&C3 C5a"rce@ !!, CGA3 CHA%%E J1ra*iiK@ H, C>H3 CHARD!N Jcavaler"lK@ !, 'G, &G(@ !!, &H, (C, &HF, &'A3 C5arentes. !, CAH@ !!, &&A3 C5arlestobn@ !, &FG@ !!, C(>3 C5arleville@ !! CAF CHARLEV:!X J%ierre-Francois-Xavier deK@ !, C>B, H>C3 C+A("IAC (,u- .e); I, 81. C+A() (/ierre); I, 9. C+%), +%) C+%); I, 35. C5erson@ !, A(@ !!, CGC3 C5iavenna@ !, C&H3 C5ielien !t)a@ !!, A3 C5ile@ !, &>F, &&(, &AC, CCA, CG'@!!,C&'3 CH!NCH:N J%ere) deK@ !!, CA, HB3 C5ina @ !, ', C&, CC, C(, CA, C', H>, H&,HF,H(,H',B>,B&,BH, FB, FF, FA, GC, GH, GG, G(, GA, G', (&, (F, (A, AH, AB, AG, A(, 'H, '', &>C, &>H, &&>, &&&, &&F, &&G, &C>, &CB, &H&, &G>, &G&, &GC, &GF, &GG,&G',&(>,&(&,&(C, &(H, &(B3 &(F, &AH, &AA, &A', &'H, C>', C&C, C&H, CCF3 CCG, CH(, CB>, CB&, CBH, CBB, CFC, CFG, CFA, CF', CG>, CG(, CGA, . C(G, CAA, CA', C'&, C'C, C'B,

C'F, C'G, H>F, H>G, H>(, H>A, ! !@ &>, &&, &C, &H, CC, C', H>, H&, HC, HH, HF, HG, H(, F', G&, GF, (B, (F, (G A>, AA, A', '>, 'C, 'F, 'G, 'A, '', &&H, &C>, &CC, &CF, &CA, &H>, &HH, &HB, &HG, &BA, &FA, &F', &G&, &GC, &GB, &G', &(>, &(H, &(F, &((, &(', &A>, &AC, &AH, &AF, &AG, &A(, &AA, &'>, &'H, &'(, C>>, C&&, C&F, CCC, CC(, CCA, CC', CH>, CH&, CHC, CHH, CB>, CFB, CG(, CG', C(H, C(B, C((, CA&, CAH, CAF, C'>, C'&, C'(, H>H, H&(, HC>, HCC, HBC, HBB, HFG, HG&3 Ciatal N"L"O@ !!, C(C3 C!CER:, !, CFF3 C!%:LLA JCarIoK@ !!, BA3 Cipr"@ !, CH>, CF', C(>@ !! H>, &CC3 Ciroa)ia@ !!, C&A3 Cilea"7@ !, C(H3 Cividale@ !!, &B(3 CLAV!ERE JEtienneK@ !!, CC>3 CLU;!U; JCarol"sK@ !, &'>3 Coasta de Filde/@ !!, C&F3 Coo5inc5ina @ !, &G&, C>', CFA3 C:EUR JIacM"esK@ !, A@ !!, &BB3 Coim$ra@ !, CGB3 C:LACE JAronK@ !, C'&3 C:LBER @ !, CB'@ !!, &&A3 &C>, &F(3 Colmar@ !, CAC@ !!, &&& Colonia Jv3 ?olnK3 C:L ELL! JFrancesco %rocopioK, !, C''3 C:LU-B@ !, CG, AB, &((, &AH, H>F@ !!, &G', &(C, &AH, &AF3 Compania en0le), a -,rilor ;"d"l"i@ !!, C&>3 Compania olande), a !ndiilor :rientale Jv3 :ost !ndisn5e CompanieK Compie0ne@ !!, C'G3 Compostella@ !, &FH3 C:NDE Jprin*"l deK@ !!, GG3 Con0o@ !, &A(, &'(, &'', C>>@ !!, C&B3 Constantinopole@ !, AH, C'A@ !!, AH, &BA, &F'3 C:N AR!N! JFrancescoK@ -, G'3 3

C:NZ! Jprin*esa deK@ !, CH>3 C::? JIamesK@ !, CC, C>C, C>H3 Copen5a0a@ !!, HC>3 CoM"im$o@ &, CCA3 Cor$eiI@ !, &FG3 CordiHeri Jv3 /i An)iK@ !!, 'C3 Cordo$a@ !, G(@ !!, H&(3 C:REAL JFranciscoK@ !, 'G, &A>3 Corea@ !3 FB, GC, &AA, H>(@ !!, &G&, CAF3 Cor1"@ !!, &CH3 C:RNAR:J1amiKiaK@ !, CF'3 Cornballes@ !!, C>H3 Corse Jcap"lK@ !!, &CC3 Corsica@ !, &CC@ !!, C&(, C(A3 C:R E_ JFernandoK@ !, CF, C>C, CA(3 C:RNA E J 5omasK@ !, CHH@ !!, &F>3 C:; ER@ !!, &G&3 Colentin@ !, C('3 Co"$ert@ !!, &A3 C:UR EL! CE@ !, &BH, C(B3 Cracovia@ !, &FF, CFF@ !!, Af, &&', &GH3 CWe mo na @ !!, CB3 Cr1epL@ c, (B@ !!, C'G3 Crimeia@ !, &>A, &&>, &&(, CG', C(>@ !!, CGC3 CR:-QELL@ !!3 CFF3 C"$a@ !, CF, CG>, CG&, H>F3 C"ernavaca@ !3 &('3 Cbacao@ !, CF', CAG3 C"re@ !!, &C&3 C")co@ !, &A>@ !!3 (3 C_AR :RN;?! Jprin*ii9K@ !!, &A3 C_ERN!N J1amiliaK@ !, &CG3 Dacca@ !!, HC&3 Dalma*ia. !3 &&A, C&A, CH'3 Daman @ !!, &AA3 Damasc@ !3 C'(@ !!, &HF, &HG, CCH3 Danemarca. !, &3HF, CCC, CC', CB(, H>(3 H>A. ! ! , &G, (>, &>C, &>'3 DAN E@ !!, &&B3 D AN !;CU;Ja $asadorK@ H, &(H3

Dan)i0 Jv3 4dansOK3 Da"p5ine@ !, AR), A1`, R):, CB>@ !!, &HG, &H', &F(3 DAVAN_A ! JBernardoK@ !!, CB(3 DAV!D J4erardK@ !!, BB3 DA V!; J?in s9eLK@ !, H(3 Deci)e@ !!, &CG3 DEF:E JDanielK@ !, FA, '>@ !!, C'C3 DeOOan JDecc3anK@ !, H(, GH, (A, &GC@ !!, A, &C>, CCF3 DE??3ER J 5omasK@ !, AF@ !!, G', CAA, HBF, HB(, HF&3 DELA-ARE JNico+asK@ !, C'C DELBR:C? JHansK. !, ''3 DEL CAN:@ !!, C> 3 DeI5i@ !, A`F, &(F@ !!, RR, A;:, CCB,CCG,CG',C(B,H&(,HC>, HC&, HH(3 DELLA VALLE J%ietroK@ !, C'A3 Jerb0C !!, &C(3 Der$Ls5ire@ !!, &C(3 D!DER: @ !, &FB@ !!, C>&3 Dieppe@ !, CH>, CBC, R;`, CF&3 Di6on@ !, ((, A&, &AG, C(C@ !!, ', C>, CH, &C&3 D6edda5@ !!, C'F, C'(3 D:BRAN;?N J 53K@ !, C&>3 DoKe@ !, A( Dol0Lne@ !!, &CH3 Dom$es, !, &C(, C&C, CCB3 Don@ !, &>H, &>A@ !!, HHF3 D:N fU!CH: E@ !!, &&B3 D:%;CH JASI$nsK@ !!, CC>3 Dordo0ne@ !, C(&@ !!, CAF3 Do"$s@ !, GF@ !!, &C&3 D:UE DSARCN@ !, CFB3 DraeL@ !!, &G3 DRA4:NE DE F:4A;;E; JFrancoisK@ !, A'3 DRA?E JFrancisK@ !, CG'3 Dre)da@ !, CG&3 DUB:&; Jcard6naI"KK@ !, RF`. DUCHE;NE JAnnieK@ !, &>3 D"$rovniO@ !, &CH3 DUCL:; JC5arKesK. !, CHF3 D"rcn@ !!, &F>3 D"ero@ I, &FH3 DUFL:; JC5arlesK@ !, H>>3 DU HA!3DE J3IcinBaptisteK@ !, &GB, &G'3

D"n,re@ !, CCF@ !!, C , C(F, C'>3 D"nOerp"e@ !, &C'@ !!, &CG3 D"nsta$le@ !!, HBA3 DU%LE!X JIosep5-Fran*oisK@ !, &&>3 DU%RE DSAULNAN,@ !, BA3 DU%RE DE ;A!N --AUR@ !, &C& &CC, &FH3 D)"n0aria@ !, &>B@ !!, '(3 East !ndia CompanL@ !, H>F3 E$r"@ !!, &AG3 ECA ER!NA A !!-A@ !, &>A, &&(@ !!, HC', HH>3 Edim$o"r05@ !!, CA(3 Edo Jv3 oOioK EDUARD AL !!!-LEA@ !!, &B(3 E0ee JmareaK@ !, &&(3 E0i"a@ !!, H&B3 E0ipt@ !, BG, AH, &&G, &CH, CC(, CB&, CBH, CF', CG>, CG(, C(G, C'A@ !!, BA, '(3 &CC, &BA, &F', &G', CCH, CHB, CHG, CFB3 Ei1el@ !!, &FF3 E!NAUD! JL"i0iK@ !!, CBG3 El$a@ !, &>(, &'>3 CAG3 EL!;;EEFF J;er0cK@ !, '3 EIvas@ !, CGB3 Elve*ia@ !, &'>3 E-BREE@ !, CG3 E%A-!N:NDA@ !!, H&F3 EpernaL@ !!, C(F, C(G3 EpinaK @ !!3 B&3 ERA;-U;@ !, C>(@ !!, H', BG3 Ercvan@ !!3 CA&3 Er1"rt@ !!, HBB3 ER!C CEL R:PU. !!, &G'3 EroL@ !!, CG'3 Er)er"m@ !!, 'G, CA&3 E;4ALANDE JBcrnardino deK@ !!, CB3 Esca"l.@ !, &HA3 EscoriaI@ !!, H&H3 EssIin0en@ !!, C(F3 E; E Jd"cele deK@ &&,BF3 Estonia@ !, &H'3 E; !ENNE JC5arIesK@ !!, '(3 E; :!LE J%icirc deKSK@ !, AC3 Estremad"ra@ !, &CH@ !!, B&3 Etiopia@ !, GB, &&G, C'(3

H EUCL!D@ !!, &GF3 > EU4EN Jprin*"lK@ !!, &>H3 (, E"patoria@ !, &&(3 H & E"ropa@ !, F, A, &B, &F, C&, &, CC, CB, C(, C', H>, H&, HC, H HF, H(, HA, H', B>, BH, BA, & B', FB, FF, FA, F', G&, GC, H, &3 G(, (&, (H, (B, (F, (', H AC, AB, AF, AG, 'C, & 'H, 'B3 G, 'G, '(, '', &>C, &>H, H &&&, & &&H, &&B, &&(, &&A, ', &&', H &CB, &C(, &C', &H>, C &H&, >, &HB, &HF, &H(, &H', H &BA, C &FC, &FH, &FB, &FG, &, &FA, H &G&, &(>, &(&, &(C, C &(H, B, &(B, &AH, &AB, &AA, H &A', C &'>, &'C, &'H, &'B, G, C>&, H C>', C&&, C&B, C&G, B C&', >, CCC3 CCB, CCF3 CCG, H CCA, B CHF, CHG, CH(, CHA, &, CH', H CB&, CBH, CBF, CBG, B CB'3 B, CF&, CFC, CFH, CFG, H CF(, B CFA, CG>, CG&, CGH, G3 CGA, H CG', C(>, C(F, C(G, F CA>, C, CAC, CAF, CA(, CAA, H CA', F C'>, C'C, C'B, C'F, H, C'(, H H>&, H>C, H>F, C>G, F H>A@ B, !!, &B, &A, CC, C', HC, H HH, F H(, B&, BC, B', FB, F3 FG, GC, &3 GF, GG, G(, GA, (&, (B, E"ropa centr (F, (G, ((, (', A>, A&, al,@ !, AH, F', A(, AA, 'C, 'B, 'G, 'A, AG3 &>>, &>&, &>B, &>A, &&C, &&A3 &&G, &&(, &&', &C>, &CB, &CF, &CG, &CA, &HH, &HB, &HF, &HG, &H(, &BC, &B(, &BA, &FB, &FG, &FA, &G>, &GH, &GF, &GG, &GA3 &G', &(&3 &(C, &(H, &(B, &(A, &(', &AG, &A(, &A', &'H, C>>, C>(, C&&, C&C, C&F, C&G, C&(, C&', CC>, CCC, CCG, CH&, CHB, CH(, CHA, CB>, CB&, CBC3 CBG, CB(, CGB, CG(, C(>3 C(&, C(C, C(F3 CA&, CAC, CAF, CAA, CA'3 C'>, C'F, C'(, H>>, H>&,

%3%

E"ropa de est Jr,s,ritean,K@ T&, H', F', (', A(, &HF, CCA@ ] !!, &C, GG, (', CB&, CGC3 E"ropa do nord@ !, &BB. ! ! , &&B, &G(3 E"ropa occidentai,@ !, GC, (', C'H3 ?"ropa de s"d@ !3 &B& E7trem"l-]:rient@ !, GH, GB, &&C, &&B, &C(, &G>, &G&, &GC, &GH, &GA, &(>, &(C, &(H, &((, CBH, CA(, CAA, C'G, C'(@ !!, CB, &HF, &BA, &FA, &F', &(B, CHB, CH(, CB>, CB&, CG', H&G, H&', HC>3 Fn$r6ano@ !!, &G>3 FA&L JNoeK deK@ !!3 &F, C>( FALC:NNE JEtienne--a"ri reK@ !!, HHC3 Fama0"sta. !!, &F'3 FEBVRE JL"cienK. !, F3 FEBD!NAND CA :L!CUL@ !, CFB3 FERD!NAND3 re0ea9 NeapoI"l"i@ !!, &(H, HCA3 FerneL@ !, &C, 'H3 Feroc JiWis"ieleK@ !!3 &>A, &G'3 FERRAN E Jre0e aI NeapoIeh"iK@ !!, CAA3 Ferrara. !, &C>, C&H3 F!L!% AL !!LEA@ !, AF, 'F, CB&@ !!, GG, C>C, CBC, CF(, H&H3 F!L!% AL !!!LEA@ !3 CG(3 F!L!% AL !V-LEA@ !!, GG3 F!L!% AL !V-LEA DE VAL:!;@ !!, GG, &B(3 F!L!% DE ED!NBUR4@ !!, C&F3 FiIipine. !, GB, &&G, &(C, &'H, H>F@ !!, &AH3 F!NE J:ronccK@ !, BB3 Fin6anda@ !, FF, ('3 F!;HER J!rvin0K@ !!, CBA3 FlandraJFIandreK@!, &C(, &CA, T&HA, &'&3 &'C, C(&@ !!, B>, FA, FA, &&B, &CG, &B(, CBB, CBF, C(F, C(G, C'F, H>H3 Floren t+i@ !, (G, AA, '>, &B&, &BC, C&H, CB>, CBH@ !!, CH,

&>&3 &B(, &GB, &'H, CF(, CG', C(B, C(F, C(', CAH, CAB, C'F, H>B, H>F, H&C3 Florida@ !, GG, &A>3 FSontain$6e"@ !!, H&C3 FE:RE; JBernardK@ I!, C>&3 Fore)@ !!, '(, &CF3 ForIi@ &, C(&3 Fonni0nL@ !!, &B'3 Formo)a@ !3 H>(3 F:URA; !E JIcanK. !, FA, &B'3 FSRA -AUR:@ !!3 &(>3 FRA4:NARD. !!, A:. Franc1"rl@ !!, &GB, CHA,3 C(B, H>C3 Frane5e-Comle@ &, &AB, CH', CAF3 FRANC!;C !. BG, GF, C>(, CAC@ ! !, A&, &&', &F>, &FF, CHA3 CGA3 FRANC!;C AL !!-LEA@ !, AB3 Fran*a. !, C&, BB, B', F>, F&, FC, FF, FA, GG, (B, (F, A>, AC, AH3 AB, A', 'H, 'F, '(, &&(, &&A, &&', &C>, &CC, &CB, &CA, &C', &H>, &HC, &HF, &HG, &H(, &B>, &BH, &B(, &B', &FC, &FB, &F(, &(>, &AB, &AG, &A(, &A', &'>3 &'C3 C>(, C&C, C&B3 C&F, C&G, C&(, CC>, CCC, CCB3 CCG, CHB3 CHF, CHA, CH', CBC, CB(3 CB', CF&, CF(, CFA, CG>, CGA, C(&, C(C, C(H, C(B, C(A, CAC, CAG, C'>, C'C, C'H, H>>, H>&, H>C, H>F, H>(@ !!, ', &G, &(, HA, B&, BG, B(, F&, FH, FF, GH, GA, (>, (G, (A, AH3 A', '(, &>C, &>H, &>B, &>F, &>', &&C, &&G, &&', &C&, ICB, &HA, &3BC, &F>, &FH, &FG, &GH, &GB, &'&, &'C, &'(, C>&, C>H, C>G, C>A, C&>, CC>, CC&, CHG, CH', CBC, CBF, CBG, CB(, CFF, CFG, CF(, CGA, C(>, C(G, C'G, H>C, H&C, HCC, HBG, HFB, HFF, HFG, HF(3 FREDER!C AL !!-LE A Jre0ele %r"sieiK@ !3 &BC@ !!, &F>3 H&H, HCG3 HCA3 FREE-AN J-3K. !, . CA'3 Frei$er0@ !!, C>&3 Frec"/@ !!, C'F3 Frevnlnis@ !, CBC3

FR!E; JIae.o$K@ !!, &A>3 Fri"l@ !, C(&@ !!, &H', &B(, C(A3 FR:!;;AR @ ! !, &B(3 Fronti0nan@ !, C(H3 FUCH; JLeon5arlK@ FUE ER JEd"nrdK@ !, &AB3 FU44ER@ !3 A@ ! ! , B>, &BB, &GB. CHA, CFF33 FU ?ien@ !, &AA, C'C, H>(@ !!, &(>3 FURE !ERE JAnloineK@ !!, CA&3 FU; E!3 DE C:ULAN4E; JN"ma-DcnisK@ !, ''3 4ABR&E!3 JIacM"esK@ !!, BF3 4aillao@ !, CAC3 4aKa$in el@ Cic@ ! ! 3 &CG3 4alala. !!, &FF3 CA&3 4al$en, JmareaK@ !!, &(B3 4AL!AN! Ja$ateleK@ ! ! , CBC3 CBA3 4alia. !, C(C3 C(G@ !!3 A>, 'F3 4alicia@ !3 &AG@ ! ! , 'G3 4ali*ia@ !!, &&C3 4alIipoli@ !!, HB3 4AL:E JcoateleK@ !, &'H3 4ALVE_ JBcrnardo deK@ !, CA'3 4A-A JVaseo daK@ !, CCF@ !!, GG, &G'3 &((, &AF, CCG3 4nd@ ! ! , &AF, CAB3 4an0e@ !, GB, &&G, &GF, &(F, CFA@ !!, CCB3 4arda Jlac"lK@ !! &G>3 4arona@ !, &AB3 &AG, C(&@ !!, &>A3 4A;C:N JRic5ardK@ !!, CGA3 4asoo0ne@ !, &&A, &&', &FC@ !!3 CG3 &B&, &FH, &(H3 &'G3 4A !NARA J-cmirioK@ !!, &F>3 4AU !Ell J Gp5i9eK@ !!, &>>3 4E-E!3L! CARER! J4iovanni, FrancescoK@ !, GB, &('3 &'C,&'H,CCG,CHF,C'& !!3 HB3 '>3 &AA, C>F, CCF, CHC, CHF, C'&, C'B, C'A, HH(3 4eneva@ !, 'H@ !!, BC, BG, &AB, CBH3

4enova, !@ G, '>, &HA, &B&, &BC, &BF, &FG, &F(, CF>3 CGB, C'H@ !!, C(, &&>, &CC, &F&, &G>, &AB3 CFF, CF(, C(B, CA(, CAA, C'&, C'F, H>B3 4E :R 4E A L ! !- LEA . !, C'H3 4E:R43! JIo5ann 4ottlie$K@ !!, HC', HHF3 4eor0ia@ !, CG'3 4ermania@ !, C(, BF, F>, FF, GG, (H, (F, (G, AC, AA, '(, '', &>H, &>(3 &>A, &HF, &H(, &AB, &A', &'>, &'&,C&G,C&(3 C&A, CC&, CCC, CCB, CHC, CH>, CH', CB(, CFG, C(G, C(A, CA>, CA&, CAC, CAG, C'H, H>>, H>A @ !!, ', &G, B>, B&3 BC, BG, FH, GB, GA, '(, &>C3 &&B, &H(, &HA, &B', &FH, &FG, &GC, CGH, &AG, &'H, CC&, CH(, CHA3 CH', CGA, C(>, C(G, C'&, H>C, H>H, H&&, HHH, HF'3 4ERNE JIacM"esK@ !, '3 4eva"dan@ !, GF3 4!ANN:NE J%ietroK@ !!, HCA3 4i$raltar@ !, GF@ !!, &G', C(F, C'(3 4!N4!; HAN@ !3 &>>3 4ironde. !, C(&3 4!UN A J1amiliaK@ !!, &GB3 4lascob. !3 HFG3 4-EL!N JIean-4cor0esK@ !, CAA3 4oa. !, 'G, &(>. ! ! , &C, ''3 &G&3 4o$i Jde/ert"lK@ !, &>C@ !!, 'B3 4:4:?N JIncM"csK@ !, H>F3 4olconda Jre0at"lK@ !!, &HF3 4omnicron@ !!, CCG3 4onesse@ !, &FG@ !!, C'C3 4o"rnaL@ !, CBC3 4:UR:U J%iei-rcK@ !, &>', &(C, &'(, C'F3 4oLa). !!, CA'3 4o)lev@ !3 &&(3 4RA-:N J;ripion deK. ! !, CGH3 4RAND-A-N JR3K. !, &B'3 4rand-C5artre"se J!-"p5ineK@ !, CH'3 4r-inson,- !!3 ('3 4rave@ !3 C(H3 @ ] @T. 4raL@ !!, &AG3 . .3

BCG

HAU;;-AN J$aron"lK@ !!, CAA3 HA A?!:UN JArmean"lK. !3 C''3 HAUDR!C:UR J43K@ !!, A', &HB3 Havai. !, C>>3 Hed6a)@ !!, &>>3 Heil$ronn@ !!, C(F3 HE-ARD!NfUER JIeanIaeM"esK. !, &>3 HENR!C AL !!-LE A@ !!, &F>3 HENR!C AL !!!LEA &, CGA@ !!, CH , CBF3 HENR!C AL !V-LEA@ !, AC, C>A, C&F@ !!, FA3 HENR!C AL V!!!-LEA@ !!, &>C, &FF, HF>3 HERAULD JIean, sire de 4o"rviIleK@ !, F&3 HERRERA JAlonso deK@ !!, '(3 HEQE; J4ovdon Q3K@ !, C>&3 H!DEN:;H!@ ! ! , G>3 Himalaia@ !, &GF@ !!, '&3 H!REC:N J 5ierrL dSK@ !, &HH3 H:4AR H JQilliamK@ !, C'H3 H:?U;A!@ !!3 '&3 H:LBE!N CEL BA R!N@ !!, FC3 Hond"ras@ ! !, &C>3 H:%?!N; J;5eilaK@ !, &B'3 H:RAZ!U. !3 CFH3 Horn Jcap"lK@ !, CG, C>H3 Ho"0ton@ !!, CH3 H"dson J0ol1"lK, !, C>B, C>F3 H"li. !!, &'G3 HU-B:LD JAlc7ander vonK Haarlem@ !!, &G&3 HAB;BUR4@ !, CBG@ !!, H&&3 !, &HB, &AC@ !!, 'H, &(>3 HAED: JDie0o deK@ !!, G>3 HU-E JDavidK@ !!, CFH, CFG3 Ha0a@ ! !3 CH3 Hlinan@ !, CBB3 HUN4EN;@ !!, C>>3 HALBQA4H; J-a"riceK !@ C(3 Ham$"6-0@ !, !BN B= U A@ ! !, &AA, CG(3 CCC,CCB3CFC, lena@ !!, HFA3 CAG@ !!, CH, F(3 HA-!L :N JEar! I-K@ !3 !le-de-France@ !!, '(3 &BH3 !llinois@ !!, C(C3 Hand"ar@ !!, HC>3 Hanoi. !!, C'H3 !ndia@ !, A, C&, H(, BB, FB, FA, BC( HAR!N4 :N JIo5nK@ !!, FG3 GC, GH, GB, (A, AH, AB, AG, HARVEN JEQilliamK@ !!, C>', A(, '', &>C, &>H, &&>, &&G, &G&, &GC, &(B, &(F, &(G,&AB, 4ra)@ !!, &FG3 4recia@ !, &&F@ !!, BA, 'C, CF&, CGH, CGB, H>H3 4?EC: JELK@ !!, &A3 4reenbic5@ !!, &FF3 4renada@ !, CH@ !!, &FA3 4reno$le@ !, A'@ !!, C>C3 4RE;HA- J 5omasK@ !!, CH', HB'3 4REU_E@ !!, &'3 4R!BEAUVAL JIein-Baptiste VaM"ette deK@ !!, &F>3 4risoni, !, C&'3 4roenlanda@ !, BH, CFC.@ !!, &G'3 4R:;LEN J%3I3K@ !, CCB 4R:U;;E JReneK. !, B&3 4"adealM"ivir@ !!, C'>3 C'&3 4"adel"pa@ !, CF', H>C3 4"nna6"ato@ !!, CH'3 4"atemala@ !, &(A3 4"eldre@ !, &&A3 4UEVARA JAntonio deK@ !!, &CH3 4"i$raL Jtir0"l decaK@ !!, &>H3 4U!4NE; JDomn"l deK@ !, &G', CB&@ !!, &C3 4"ineea@ !, GF, &>', CFB, CF'@ !!3 HF, &(C, &AH, C&B3 4"d6nrat@ !, (A, CAA@ !!, CCF, CCG3 CC(3 4URV! CH J4eor0esK@ !!, CGB3 HG>3 4U; AV-AD:LF. !, &BC@ !!, &FB3 4U ?NBER4@ ! ! 3 &G&, &GH3 4"Lana@ !, CFA, CAG3

&AA, &A', &'C, C>(, CCF, CBH, CFC, CFB, C'(, H>H, H>F, H>G@ !!, A, CC, C(, C', H&, G>, G&, GF, G(, (B, (F, (G, A', '&, 'F, 'G, ::, &H>, &HF, &FA, &GB, &G', &AF, C&F, CCC, CCH, CCB,CC(,CHH, CBF,C((,CA&, CAF, H&(, HC>3 !ndian Jocean"9K@ !, G>, G', &>', &&', CFGg !!, (B, &GG, &(>, &((, &AA, C&F3 !ndii@ !, B', 'G, &>C, CB>, C'H, H>H, H>(@ !!, '&, '', &FC, &FA, &GG, &(H, &(F3 &A(3 &AA, &'A, C&B, CCH, CCG, CHG, CB>, CB(, H&(, HCG, HB(3 !ndiile occidentale@ &, CG&3 !ndoc5ina@ !, FB, GC, &'F, C>A. !!, CC(, CCA3 !ndone)ia @ !, &GH3 !nd"s@ !, &&G, &&, CCB3 !ns"linda@ A, FB, GC, &>', &AA, C>A, CFG, H>F, H>(@ !!, C', &C>, &FA, &GG, &G', CC(3 !:AN CEL BUN, !ran@ !!, AG, &>>, &>C, &&G@ ir, (B, 'F, &&H3 !rO"*O@ !, GA, &>(, &&(, C'B@ !! C(H3 !rlanda@ &HB, &HF, &'>, &'&, CCB@ !!, &(H, HCH3 !rlandei JmareaK@ !, C'H@ !!, &'G3 !R:D@ !, F>3 !slam@ !, ', HC, BA, FB3 GC, &>>, &>&, &>C, &>', &&>, CB>3 CFC, C(>, C'(, H>F, H>G. !!, G, &B, CC, CA3 C', HB, GF, (B, 'F, 'G, &>>, &>&, &>A, &&(, &FA, &F', &G(, &((, &AC, &AF, &A(, C&&, CCC, CCH, CCA, CFB, CGC, C(B, CAF, C'(, H>C, H>H, H&G3 !slanda@ !!, &G', C&F3 !spa5an@ !, &&G, C(>@ !!, (C3 CCB, CH(, C'A3 !stan$"K@ !, BG, GC, &>A3 &B&, CC(, CHF, CB>, CGB, CG(, CGA, C(>@ !!, CB, CA, H>, 'G, &>>, &>&, &A&, &'&, C&A, CCH, C(H, C(B, CA&, C'A, C'', HC>, HCG3 !stria@ !, C(&@ !!, &CC3 !talia@ !, C&, BG, F>, FF, F', &>C, &&(, &&A, &C>3 &CA,

&HF, &HA, &B>, &B(3 &GH3 &AB, &AG, &A', C>(, C&H, C&A, CCB, CH>, CHH, CB>, CF>, CFC, CF(, CGH, CGG, CAF, CAG, H>>, H>F@ !!, &(, C(, HA, B', FH, G', (>, (H, (G, (A, A&, &>H, &BF, &B', &F>, &G>, &GH, &(H3 &AB, &A', C>>, CHB, CHA, CBH, CFF, CGB, C(', H>C3 H>H3 !"0oslavia@ !!, CA, C'3 !UL!AN A%:; A UL@ !3 C(G3 !UL!U AL !!-LEA@ !!, A&3 !VAN CEL 4R:A_N!C@ !!, &F'3 IAC:B; JIaneK. !!, C(C3 IACfUE; DSA-B:!;E@ !!, &A3 Iamaica@ !, CF', CG&3 IANEfU!N JClementK@ !3 CBG3 IAN;;EN JHieronLm"sK@ !!, FB3 Iaponia, !, ', CC, FH, FB, GC, &&G, &GH, &(>, &(B, &(F, &(G3 &AA, &A', CCF, CB&, CBH, CBB, CFG, CG>, CAA, C'F, C'G, H>G, H>(@ !!, CA3 C', H&, G>, (&, '&, &>>, &HF, &G&, &G(, &(H, &(B, &(F, &AC, C>A, C&&, CCC, CC(, C(&, CAH, CAF, HC&, HCC, HF(, HGC3 IarandiIIa@ !, &CH3 Iava@ !, &(C, C>', CF(, C'B3 H>C, H>H, H>G@ !!, &(>, CC(3 CG(3 IEAN FRAN0:!; DE R:-E@ !, &'(3 IEN?!N;:N JAnl5onLK@ !3 &&H3 Iere)@ !, CAH3 Iere) de la Fronlera@ !!, C(F3 I:HN;:N J;am"elK@ !!, HBF3 I:LN JBart5elemLK@ !!, &&>3 I:NEU;E Jd"cele deK. !!, H'3 IUAN DE AU; R!A@ !!, G(3 I"$L Jcap"lK, !!, &G'3 I"den$"r0@ !!3 &HC, &HH3 I"6"L@ !!, &A&3 I"ra@ !, &C(, &(C@ !!, GC, &>H3 I"ran6on@ !, CAH3

%3$

BC'

LAND! J:rtensioK@ !, C&H3 Lands$er0@ !, A(3 Lan0on, !!, C'G3 Lan0"edoc@ !, C>, &F, &C(, &HB, CC>, CH>, CHA, C(H, CAH, CAF@ !!, &>H, &>B, &G(3 LANNfN JC5arles deK@ !, BG3 Laos@ !!, &H3 La Roc5elle@ !, CBA, C(>, C(&, C(H@ !!, &CG@ &F&3 LA; CA; A; JBart5olome deK@ !, CB3 LA; C:R E; Jp,rintele deK@ !, GB, &&G, &CB, &GB, &GF, &G', &(>, CCF, CCG, C'G@ !!, HH, F', 'A, &FA, &AA, CH>, HBC3 LA;LE J%eterK@ &,B(3 Lati"m@ !, CBH3 La"ra0"ais@ !, &AB, &A(3 LAU REC J:det de Foi7, viconte deK@ !, BG, !, &FH Laval@ !, &H>, CA>3 LA VALL!ERE Jdomni/oara deK@ !!, FB3 LAV:!;!ER@ !, &GA, CCC@ !!, &>H, C>C, HCF3 LAQ JIo5nK@ !!, C&>, CFG, CF'3 Leeds@ !!, HFG3 LEFEBVRE J4eor0esK@ !!, HG> LEFEBVRE DE; N:E E;@ LABA JIean-BaptisteK@ !, !!, AF>3 LE 4RAND CHF@ !!, HF, GC, C&B3 DSAU;;N@ !, LAB!4NE E J-,rie- 5ere&B(, C((, C(A, H>>3 Le seK@ !, &>3 LA BL:NE Havre@ !, CF>3 Leip)i0. !3 J ip5aineK@ !!, C(A@ !!, &GB, C>(3 LA BRE :NNE CHA, C(H, C'C3 LE-ERN JReti1 deK@ JLo"isK@ !, &&', !!, A>3 &CH, CCH, CB>, CBC, CAB, Lnc5edive@ !!, C&F3 H>B, H>F3 Lenin0rad@ !, LADA-E J%a"l-A3K@ !, CG3 C'B3 Leo$en@ !!, &HC3 LE:N Lndo0a@ !!3 HH>, HHF3 J%ierrcK@ !!, &H>3 LE:%:LD LAFFE-A; JBart5elemL@ !, DE :;CANA@ !!, HCA3 C>A, C(B3 La0os@ !, CBF3 LA Lepante, !3 BA@ !!, &FB3 LE H:N AN J$aron"l deK@ R:N JLoLsK@ !!, &G&3 LERN !, C>B3 JIean deK@ !, CA(3 LesaLes LA-%RECH J?arlK@ !, C(3 Jp,d"reaK. !!, &C&3 LE;CAL:%!ER J%ieneK@ !!, Landent5al@ !!, &H(3 &A&3 LE;CARB: J-arcK@ !, C>B3

?a$ilii@ !!, C(A3 ?ai$er Jtrec,toareaK@ A, &>C ?=-%FERJEK@ !, GB, CAA@ !!, &&C, &AB3 ?amceatOa@ !, GA, G', &>(3 ?ansas CitL@ !!, H&3 ?an;"@ !, FF ?araOor"m@ !, &>C3 ?a)an@ !, &>H, &>A@ !!, &F', ?EUL J-ic5aelK@ !, &> ?ENNE;@ !!, CB&, CG>3 ?iaO5ta Jtir0"l de laK@ !, GA, C'B3 ?:BER4ER JAntonK@ !!, &GB ?oeni0s$er0@ !, '(, CAG3 ?NAU; JHeinric5K@ !, C(A3 ?ol"@ !, BF, (&@ !!, &&, CH, &FF, &FG, &AG, CAB, C'>3 ?on0o@ !!, C&G3 ?ronstadt@ !!, HH&3 ?"an0 -in@ !!, ''3 ?"an0 "n0@ !, CC(, CFA3 ?UB!LA!, !, &>>3 ?ULA JFitoldK@ !, C(F3 ?UL!;CHER JAle7andreK@ !, &>H3 ?UL!;CHER JE"0eneK@ !, &>H3 ?"rdistan@ !!, &>&3 ?"ro Pivo, !, CBB3 ?URfQ;?! JPte1anK@ !!, &H&, &BC3 ?Loto@ !!, HC&3

LEV!-; RAU;; JCla"deK@ !!, H>&3 Levant@ !, A, &&A, &C>, &HA, CFC, CFH, CFB, H>C@ !!, CC&, CCH, CB>, CB&3 LEX!; JQ3K@ !!, CBC3 Li$eria@ !!, C&F3 Li$ia@ !, CFH3 L!EBAU JIeanK@ !!, '(3 Lie0e@ !!, F(, &CF, &CG, &B&3 Lierre@ !, C&(3 Lima@ !, CF'@ !!, 'H, H&B, HC>, HH(3 Limo0es@ !, H>B3 Limo"sin@ !, A(, !!, A, C(A3 Lipova@ !!, CA>3 L!%%:-AN:@ !, C&B3 Lisa$ona@ !, BA, &B>, &AG, CF&, CFF, CGB, C'H, H>>, H>F, H>G, H>(@ !!, CH, &>G, &&A, &HF, &GA, CC(, H>G, HH(3 Lit"ania@ !!, &AG3 Livonia@ !, (F, &H'3 Livonio@ !, &B>, CH', C'H@ !!, C&F, CCH, CAF, C'F3 L!_ARRA4A@ !, G(3 Loanda Jins"laK@ !!, C&(3 Loara@ !, &CA, CBC, CBG, CF>3 CG', C(>, C(&, CAC, CAH@ !!, BC, &CC, &CG, &'&, H>C3 L:CA ELL! Ja$ateleK@ !!, G'3 L:C?E JIo5nK@ !!, C&>3 L:-BARD J-a"riceK@ !, '@ !!, H>C3 Lom$ardia@ !, &C>@ !!, &(, (F3 &H', C'C3 Londra@ !, B>, AC, AF, A'3 '&, &FG, &FA, &'C, C>A3 CC', CB>, CB&, CBG, CG&, CG(, C(C, C(A, C'H, C'A@ !!, ', C&, CC, CH, FB, F(, A>, &>G, &>(, &C(, &FF, &(B, &'C, C>&, CCH, CHG, CB&, CFH3 CFF, CF(, CG', C(H, C(A, CA&3 CAA, C'B, C'G, H>G, H&&, H&', HC>, HCH, HCB, HCF3 HCG, HHF3 HHG3 HB&, HBF3 HBG, HBG, HB(, HBA3 HB'3 HF>3 HF&,HFC,HFH,HFB,HFG3 Lon0 -nrston -oor@ !, B(3 Lon0 Qri@ !!, &(>3

Lorena, !, F&, A>, &>(, &CB, &AH, &'>, CH', CBC, C((, CAH, CAF, CAG,@ !!, ', &C&, HF(, HFA3 Lorient@ !, C'H3 L: JFerdinandK@ !, &C(3 Lo"vain@ !!, &GH3 Lii$ecO@ !, &>(, &B>, CAG, CA(3 LUD:V!C AL !X-LEA JreV 0ele Fran*ei, ;1+nt"l L"dovicK@ !, C&@ !!, &GG, CBB, CAF3 LUD:V!C AL X-LEA CER=REZUL@ !!, &AB3 LUD:V!C AL X!-LEA@ !!, &>G3 LUD:V!C AL X!!-LEA@ !, BH, C(&, CAC@ !!, &A, A&, &F>3 LUD:V!C AL X!!-LEA@ !, B', AB@ !!, F>, AC, AA, &>H3 LUD:V!C AL X!V-LEA@ !, &F, BH, &BC, &G>, CHB, C'>@ !!, CC, F&, FB, GC, (', AC, AH, &>C, &>G, &&', &FC, &'&, C>C, CBB, CFA, H>G, H&C, H&H, HC&3 LUD:V!C AL XV-LEA@ !, &G>@ !!, F&, FF, FG, &F>, CBF, HC&3 LUD:V!C AL XV!-LEA@ !!, F&, F(, &GH, HCC, HFG3 LUD:V!C -AURUL, !!, &B'3 LU;!N4NAN JdinastiaK@ !, CF'3 LU HER@ !, CFF3 L"7em$iiS-0@ !, &CB, CGF3 LLon@ !, CHA, C'>, C'A@ !!, BC3 G', (H, &&', &CG, &B>, &B&, &GH, &GB, &AG, CBF, CFH, CFF, CGA, CG', C(H3 -ABLN Ja$atele deK. !, B>, A(3 -acao@ !, &&G, H>G, !!3 &GB, CC'3 -A4AR NEN Jam$asador"lK@ !, G'. !!, &C, &(B3 -AC!!ERE @ !, ('3 -ac5" %ic5"@ !, &A>3 -AC NE!L JQilliam H3K, !, 'C3 BH>

-con, !!, '(3 -ada0ascar@ !, &GH@ !!, &((3 -adera@ !, CF', C(>@ !!, &(C3 CC>3 -adrid. !, F&, AC, CB&, C(B@ !!, F(, GG, G(, H&H, HC>, H;>3 HH(3 -ad"ra@ !!, HC>3 -A4A!LLAN; J4a$rieI deK@ !!3 '>, '', &CF, &A(, CC', HH(, HH', HB&, HBB3 -A4ALHAE; 4:D!NH: JV3K@ !!, CCG, CHB3 -a0de$"r0@ !, &>(3 -A4ELLAN@ !, C>C, C>H@ !!3 &BF, C>'3 -a0ne)ia@ !, CBH3 -ain@ !3 &C'@ !!3 '3 -ine@ !, (F, C('3 -a6orca@ !, &C>3 -A??A! JL3K@ !!, &&C3 -al acea@ !!, &(>, &AB, CC(, CA'3 -ala0a@ !, BA, GG@ !!, &FF3 -aIae)ia@ !, H, &GH, CBB3 -aldive@ !!, C&F3 -ALHERBE@ !, AF3 -aIlba@ !, (A3 -almedL@ !!, &FF3 -alta@ !, CGA, C'', H>G@ !!, &C(, &F(, &F'3 -an-i5a@ !!, &&B3 -anc5ester@ !!, &'C, HBA, HFG3 -anci"ria@ !, GG, &>H@ !!, ''3 -ANDEL;L: JIo5ann Al$rec5tK@ !, &(>, CAA3 -anilIa@ !, CCA, H>F@ !!, (&, &AH, CH>3 -ANR!fUE J;e$astianK@ !!, CH>3 -AN;ARD@ !!, BF3 -ans1eld@ !, CC&@ !!, &BH3 -antova@ !!, &>C3 -ANU_!: JAldoK@ !!, &GB3 -ARAN:N J4re0orioK !@ AF3 -ari0nan@ !!, B(3 -ari0nL Jsenioria deK@ &&,CF(3 -armara JmareaK@ !!, CA'3 -arna@ !, &HA@ !!, &&&, &&A, &C&, &CC, &HA, &AG3 -aroc@ !, CG&, C'(@ !!, &>&3 -ARfUE_ -!RANDA JFer- && nandoK@ !, &A>3

-arsilia@ !, A(, '&, &&(, &&A, &HA, &B>, &BC, CH', CF>, H>C@ !!, CH, &>C, &C&, &CF, &F>, &(H, &AC, CCH, C(A, C'F, H&>3 -arti0"es@ !!, C'F3 -AR !N J%ierreK@ !!, &HH3 -artinica@ !, CF', H>C3 -ARX J?arlK@ !!, CH(, CGB, H>F, HGC3 -arL+and@ !, H>A3 -assatlan@ !, &'H3 -asiv"l Central@ !, &C(3 -A;;UD!@ !!, &(>3 -AUR!ACJFrancoisK@ !!, C'G3 -a"rici" Jins"laK@ !, GG3 -AUR!_!:@ !, &&B3 -AU;; J-arcelK@ !, C>'@ !!, AF3 -AX!-!L!AN DE AU;R!A@ !, &F@ !!, &B', HG>3 VlaLenne@ !, &C', &H>3 -a)a0an@ !!, &>&3 -a)a5eri JAiiK@ !!, &HG -A_AR!N@ !, C>(@ !!, &A3 -eca@ !, C'(@ !!, &(>, C(B, C'F, C'(3 -ecOlem$"r0, !, &BC3 -ED!C! J1amiliaK@ !!, FF, H&C@ JCaterina deK !, C>G, H>F@ !!, H'@ JCosimo deK !!, &>&@ JLoren)o deK@ !!, H&C@ J-,ria deK, !, &FH, CGF3 -edina de Rioseco@ !, CB(3 -edina de6 Campo@ !!, &CH, &FF, CFC3 -editerana@ !, &&G, &&(, &&', &HA, &B>, &B&, &BC, CCH, CH(, CH', CBC, CBB, CBF, CFB, CGA, C(G, CAC, C'F@ !!, A, (B, (F, A>, 'F, &>C, &&H, &C(, &FC, &GG, &G(, &GA, &(F, &AH, &AB, &AF, CHG, CFB, CGC, CAF, CA'3 -e0ara@ !!, H&B3 -elinda, !!, &((3 -ei "n@ !, CCC3 -ELV!LLE JHermannK@ !!, F(3 -enam@ !, GB -endo)a@ !, G(@ !!, &(H, &A>3 -END:_A JDanielK@ !!, HFH3 -EN:N@ !, C&B3

-ERC!ER J;1t$asticnK@ !, F&, &BA, &FB, C>', C(H, H>H@ !!, A, B>, B(, FF, (>, (B, 'C, &>G, &>(, CBC3 CFC, C(', C'C, C'G, H&H, HCC3 HCF, HHG, HFG3 -esopotamia@ !, &'G@ !!, C&B3 -E HUEN Jlord"lK@ !, C(>3 -E _@ !!, &>H, &B(, &F>, C('3 -e"Ian@ !, A>3 -e"rt5e@ !!, &&A, -e"se@ !, F', CAH@ &&,&CG, &B&, C'>3 -e7ico Jora/"lK@ !, CF, &((, &(A, &(', &'H@ !!3 'H, H&B, H&F, HC>, HH(3 -e7ico Jprovincia, re0i"nea, *araK@ !, CH, &>F, &>', &&(, &(>, &(A, &A>, &'>, C>&, CCA, CG', CA', C'>@ !!, &(F, C&', CH>3 -ENER JIeanK@ !, &F(3 -!CHEL JI3-F3K@ !!, C'>3 -!CHELE JI"lcsK@ !, C&&, H>B3 -ic5oacan@ !, &A>3 -iddle Qest@ !, &&A3 -!EL! JAldoK@ !!, &B(3 -ilano@ !, 'H@ !!, CH, G(, &>H, &B', &AF, C(H, CAH, C'F3 -ina@ !!3 &(C, &(F3 -inas 4erais@ !!, CA'3 -!N4 JdinastiaK@ !, CA, &>C@ !!, &F', &(>, CCA, CC', CH>, HHA, HBH3 -in0relia@ !!, C&A3 -ississipi@ !, B&, G&3 -itilene Jins"laK@ !!, &F&3 -+necii Jcanal"lK. !, &&', &'>, CBF3 C'H@ !!, &CG, &GG, &(H, C'G3 -: 4:L J-ARELEK@ !, (', CCF, C(>, H>F@ !!, CC, &>>, &FA, CCF, HC&3 HH(3 -oca@ !, H>H@ !!, CCG3 -oldova@ !!, Af, &&&3 -oldova. !, &B&3 -olinaceia@ !!, &B'3 -ol"ce@ !, &AA3 -:-BER J%a"lK@ !, C(, HA3 -:NDEIAR Jd"ceIe deK@ !, C(C3

-on0olia@ !, HF3 &>H3 &>B@ !!3 ::, C&&3 -:NLUC JBlaise deK@ !!, &FH3 -onomotapa@ !!, CC(3 -onpa)ier@ !!, CAF3 -:N A4U JL"dL -arLK@ !!, f`. -:N A!4NE. !, AA, A', C&G, CH&, CHC, CHH3 CHB, CBH@ !!, CC, B>, BC, BG, B(, &FF3 -ontai0"t. !!, &G3 -:N AU;!ER Jd"cele deK@ !, CHB3 -ont$ard@ !!, &H&3 -ont$eliard@ !!, &CG3 -:N ECUCC:L! JAlonsoK@ !, AH3 -:N E;%AN Jdoamna deK@ !!3 FB3 -:N E;fU!EU@ !, &&C,CBH@ !!, C>H3 -ontevideo. !, CCA3 -:N -:RENC! Jconeta$il"l deK@ !!, CF(3 -:N -:RENCN JAnne deK@ !, 'F3 -ontpellier@ !, C(&, CA&3 CAF, !!, &CC3 -:N %EN;!ER Jdomni/oa ra deK@ &, CCB3 , -ontpe)at@ !, CC&3 -ontre"iI@ !, CH'3 -on)a@ !, C&H3 -oravia@ !, C(&3 -:R4AN JIacM"es-Iean--arieK@ !!, &H&3 -:RU; J 5omasK@ !!, C'(3 -orvan@ !, &F&, !!, &C&3 -oscova@ !, GA, &>B, &>A, &&H, C(G@ !!, &>, &&, BH, &C>, C((, CA&, C'(, H&F, HHH3 -oscov6a . !, C(, (F, A(, &>H, &3 C(A, !!, (, &&, CA, &3 &&B, &HG, &FA, &GC, CB&, H>', H&F3 -oscovie Companie@ !, &&H3 -ostar@ !!, CA3 -o/"l@ !!, CCH3 -:ZE JF3 Q3K@ !, C&&, CA'3 -o"lins@ !!, &CG3 BHC

-o)ain$ic@ !3 lotK, ! !, &((, NEV;?! JAL?XAND!QK@ !!, &A'3 HC', HH>3 aJ4.>&% JHoii"ic5K@ !3 CC>3 Nebcastle@ !!, &CG, &C(3 -LLUE_ JIacM"csK@ !3 &C'3 NEQC:-EN J 5omasK@ !!, i*si4 C>H3 -"ltar@ !!, HC>3 -"Hicn@ &, Nebpor1 @ ! !, C(>3 &FB3 -"ni1ord JI7bisK@ ! ! , FF, NEQ :N@ !!, HGC3 Neb H>G, NorO@ !!, &'H, C(>3 NeLro!Ies@ !!, &&>3 Nicara0"a @ !, &AC3 HF&3 -"nclicii. ! ! , &>3 N!C: JIbmK@ !, H>F3 &', GC, N!EHUH%3 JCarslensK@ !, 'G3 &&(, &(', C(B, HC>3 -"nlene0r". !3 !;C. ! ! , &GB3 Nicvre@ !!, &G, CG(3 Ni0er@ -UN_EH J 5oitvisK. !, >G3 &, GC, &'A@ !!, &((,
-"rano@ ! ! , &>A3 -U?;AUL . &3 C(@@3 -"rs5i5ad. ! ! 3 Ha &3 -U;;E JAl1i-ccl de': !3 H>(3

Nan !es@ !, &'3 &F(, CF>, CG&3 NA%:LE:N Jv3 B:NA%AHEK3 Narva . ! ! 3 CB&3 Navarrc"7@ !, &AG3 NAVA4El+: JAndreaK@ !, B'3 Na vara @ !!, &AG3 Nea0r, JmareaK@ !3 BG, &>A, &>'3 &&(@ !!, C&;, CGC3 Nea0r, Jp,d"reK@ !!, &&(, CC&3 NeapoIe Jora/"lK@ !, BG, &C>, &FA, SCCB, CH', CBH, CG;@ !!, CB, FA, &>C, &FH, &GH, CHF, CBC, CBH, CB(, CB;, CB', CF>, CF(3 C(B, CAA, HCG, HC(3 NeapoIc Jrc0nl3"K deK. !, &H', C(H@ !!, CB', HCA, HC'3 Nec5ao JJTanal"l l"iK. !!, &GG3 NEC?ER@ !3 &FA3 Ned6. ! ! , &>>3 NEFJIo5n U3K. !!3 &BC3 Ne0roponte. !!, &FB3 Necar@ !, C&C3 @ NercinsO@ &, &>H, C'B3 Neva @ &&3HC',HH>, HH&,@ HHC, , HHH, HHB3 Xi-Xiv@ EH Nevcrs@ !!, -B&3 ,iun.,

Na0\sii!ii@ !!, &>&3 &(B3 Nani"r Jcomitat"lK. !, &&A, &C&3 N a nc L@ ! ! , C A F 3 Nan Oin . !, &GA. ! ! , &( >, C G' , 5"H! 4ii34

Ni0eria @ !!, C&F3 Nil @ !, &&G@ !!, &GG3 Nin0 %o@ !, &(C. !!3 C'>3 Nistr"3 !, &>H3 &>A3 Nord"l"i JmareaK@ !, &&', &B&3 &'>, CBF, C'H@ !!3 BH, &CG3 Nordlin0en@ !3 C('@ !!, &FG3 Nor1olO@ !!, CH3 Normandia@ !3 &CC, &CG, C&', CC&3 CHA3 CH'3 C(', CA>@ !!, A, &>H3 Norve0ia@ !, FF3 &HF3 CB(3 No"a ;panie. !, &AC, CBH, CG>, CG&3 CA'3 H>G@ !!, G&, (&3 'H, &AH3 C&'3 CH>, CH'3 No"a _eeland,. !3 CC, &>B, &'A, C>>3 C>H3 Nov0orod@ !!3 C&A3 H&F3 N"ils@ !, C(C, C(H3 N"man*ia@ !3 C(G3 Niiren$er0. !, GG, &B&, C CH(, C(A, CA&. !!, ', C&, BF, &>(, &&&, &B&, CH, &GB, &'&, CG', C(B, &FG , H>F3 NLnip5eii$"r0. !!, H&H3 :$i. !, G(3 :$crlier3elicini@ !, C&A3 :$e6 ]sl3eiennarO. !!, &HC3 ] :ceania. !, CC3 CG, C(, H&, H(3 &'F3 :CH:A JIosianeK@ !3 &>3 :C AY!AN Jsie"r de'C !!, B(, :dcr@ !!3 &AG3 .eXEi :desa. !3 A(3 S !K,iE :ER; ED. !!,SSC: WA3i3 ] S :

3"54

:H;;:N J-"rad6 dSK3 ! ! , G>3 :isc@ !, &HA@ !!, &&&, &AG3 :O5eHO@ &, GA, &>(3 :landa@ !, AC, &CA, &BC, &AB, CCH, CH', CBC, CBF, CB(, CF>, CGB, CAC, CAH, CAF, CAG, C'C, C'H, H>A@ !!, &G, C&, FH, F(, F', G(, G', &>C, &&B, &&A, &FG, C>>, C>H, C&F, CC&, CHG, CBF, C(&, HFH3 :Iinda@ !!, H&B3 :L!V&ER JFran1oisK, !!, A&, AC3 :lonne@ !3 CBA3 :man JmareaK@ !!, &G(3 :msO@ !, G(@ !!, &A>3 :nc0a Jiac"lK@ ! ! , HHF3 :ost !ndisc5e Companie. !, CFA, C'&, C'C, C'H@ H>C, S H>(3 :ran@ !, A(@ !!, H&(3 :rcade Jins"leleK@ !, CBG3 :rient"l Apropiat@ !, C>F@ !!3 'F3 :rIeans @ !3 A(, C&(, C(C, C(H @ !!, A, &&', &CG, &'&3 :RL:V J4ri0ori 4ri0orcviciK@ !!, HHH3 :rm")@ ! ! , '', &(>3 :rnain@ !!, &&A3 :R EL!U; JA$ra5ninK@ &, CF' :saOa@ !!3 &(B, CG', HC&, HCC3 :;-AN A4A@ !, 'G, &FC, &FH@ ! !, CA3 :stende@ !, C'H3 :l5e Jp,d"reaK@ !!, &CC, &H(3 :vcri6sseK . !, C(&3 :71ord@ &, A'@ !!, CH, HBA3 :La ;5ivo@ !, CBB3

%anama@ !@ &AC, &'H3 %anipat@ &&, &F'3 %ara0"aL@ &, &(A3 %ARE JAm$roiseK@ !, CFC3 %aris@ !, ((, AC, AA, '&, 'F, &3 &C(, &H>, &HA, &BB, &BG, &FH, &FB, &FF, &FG, &F(, &FA, C&B, C&A, CCC, CCF, CC', CH>, CHA, CB>, CBC, CBF, CBG, CF>, CF&, CFB, CG>, CG&, CGC, CGF, CGG, CG(, C(&, C(B, C(F, C((\ C3(A, CA>, CA&, CAB, CAFE, CAG, C'>, C'&, C'A, C'', H>&, H>C, H>H3 H>F@ !!, A, ', &A, &', C&3 CC, CH, C(, H', B>, BB, BF, B(, F>, FG, F(, GA, (H, (A3 (', A>, A', &>F, &>G, &>(, &>A, &&&, &3 &C&, &CG, &GH, &GB, &AG, &'&, &'H, C>&3 CB>, CBC, CBH, CBB, CBA, CB', CFH, CF(, CFA, CGA, C(A, CA>, CAH, CAG, CA(, C'C, C'G, H>G, H&&, H&C3 %aci1ic Jocean"lK@ !, CG, &>&, H&H, &GC, &'', C>C@ !!, &GG, C&&, H&', HC>, HC&, HCC, CH>, CB&3 %adova@ !, C&B3 HCF, %alatinat@ !, &&A3 HCG, HHF, HHG, HBG3 %ALA !NA JC5arIotte-ElisaHF>, $eta de Ba varia, %rin*esaK@ HFH, HFB, HFF3 HFG3 !, CHB@ !!, BB, C&&3 %ad@ !!, &AG, &'&3 %alcm$an0@ !!, &(>3 %adova@ !!, C'C3 %alcnMne@ !!, A3 %alermo@ !!, %AR-EN &ER JAnloine A"C'A3 %alia si, J%lasscLK@ A,&&>@ 0"steK@ &3 &F(, &'>3 !!&F'3 %ALLAV!C!N!. !, %arnot@ !3 A>3 &F'3 %A;CAL@ !, C&B3 C''3 %A;fU!ER JEtienncK. !!, CBG %assL@ !!, A3 %a/liIor Jins"laK@ !, C>>3 %A !N J4"LK@ !, C(C, CAF, C'C3 %avia@ !, BG, B(, &BB. !!, &B(, &F>, &FH, &FA3 %eccais@ !, CHA3 %e0nit)@ !3 &&&3 %E4:L: !@ !!, CCA3 %ei Ho@ !, CBB@ !!, HHA3 %elletier@ !, CGG3 %elopone)@ !, &(H3 %end6a$@ !, &>C3 %E%N; J;am"elK@ !, AA, CBG, C'C@ !!, &>G, &>(3 %ER!CLE@ !, &(C3 %eri0ord@ !, C&C, CAH@ !!, C>H3 %ereae5aplat) Jtir0K@ !!3 &>(3 %eroniic@ !!3 &AC3 OWOO

%oiodia@ !!, &(3 %iasseL JV3 %aIIasiK %:!N;: J%3-43K@ !!, A'3 %oissL@ &, &H>3 %oitiers. !, &H>, &F&@ &&,&>& &GH, CAH3 %oiton@ !, &F&, CAH@ !!, &>F, &HA3 %:!VRE J%icrreK@ !, CFA3 S %olesina. !, &AG3 %:L: J-arcoK@ !!, &AF, H&'3 %:L: JtataK@ !!, &AF3 %olonia. !, C(3 FF, GG, A(, &>&, &>H, &>A3 &HH, &HB9, &HF, &HA, &H', &BC, &FC, IO 4. &A', C&A, CFF, C(&3 C(G, %esc,rit@ !!, C(3 %eter5o31. !!, C ( A , C A ( @ ! !, ' , AA , & G , HHG3 %E ! J+eanK@ ! ! , &GB3 BG, G>, GA, (>3 (G, '(, &&C@ %elropav6ovsO. !!3 HC', HH&, &&B, &C&, &(H, &AG, &AA, CBG, HFH3 HHC, HHH3 %E RU CEL -ARE@ !, &>B, &>A, C>G, CCF@ !!, C&>, T C&'3 HC', HHC3 @ %E N %:-A DE ANALA@ !, &('3 JQilliamK@ !, (&@ !!, %oniar@ &, C(H3 ] C>XX, CB(, CFA3 HFC3 %omerania. !!, &C&3 %E ?ARCA@S !!, AG3 %e)enas@ %:N! JCarloK. !!, (H3 C&C3 ( pF!; EReA;IXrec5tK@ !!, %ont lSEveM"e@ !, RF`. &GC3 ! %1oiv5eim. !!, 3 CC&3 %ontoise@ !, &FG3 TS\ ! %H!L!%%E JRo$ertK. !!3 &&&3 !! %iacen)a@ !, C&H. !!, CC&3 %ont-s"r-;eine@ !!, CG'3S 9 A - S TS! %icardia@ !, &CG3 &HA3 CHA@ %orc5cro"s@ !3 C(B3 ] %opeIinitre. !!, BF3 1S-E&SR !!3 &93 %or*iei. !!, CB3 %! CHEN4@ !!, &G&3 %iemont@ !, &C>@ !!, (>, &H'3 %orto Belo@ !, CF3 :k, AfR %orto da Eslrei+a@ ! ! , >H3 %ierre1onds@ !!, C'G3 %ort"0alia@ !3 'G3 &&(3 &AG, %!4AFE A@ !3 &A(3 %! &A(, &A', CGB3 C(>3 C(&\ 4: JcasaK@ ! ! , C>&3 C(H, H>>. !!, &>C3 &>H3 &G(, %!NHE!R: DA VE! 4A JBar&(H, &(F, CC(, CHG, H>G, tolomeK. !3 CGA3 H&B, HCB, H-&G3 %!RC?HE!-ER JQiHi$aldK3@ %: HER!E. !3 C>B, @ ! 1 , H>F3 %ire". !!, H>A3 H&B3 . %olosi@ !, &;&3 &AC3 &A', CG'@ !! 3CH', H&B, HC>3 %!RENNE JHenriK@ ?, A(, C'F3 S S SS S %otsdam@ !!, H&H3 SES %irinei@ !, &AH. !!, C&(, CB&3 %o"iIIL@ !3 A>3 . %:UIADE JIcanK. !!, &GGS3 %isa@ !!, C'F3 %ra0a@ !!, G, &A, &&&, CAH9 %LAN !NJCristop5K@ !!, &GB3 %RA_ J-arioK@ !!3 AB3 %LA ER JFeli7K. !, C(&@ %REV:; Ja$ateleK@ !, C>B3 !!3 &CC3 %rincipe Jins"laK@ &, CF'3 S * %LAU @ &,CFH3 .] ] %R!UL! JDomcnico@@ 1 CF(@ %L!N!Uv3 &,CFH3 T; %rovence. !3 &CG, &HA, CH>, %lovdiL@ !!, CA&3 . CA&. &&,CH, &>F,C(A3 %rovii7ciile Unite@ !, &'&@ !!, &FG3 HCH3 %r"sia. !3 FF, '(, &HH, &H(, &'>,3 CA(3 %er"@ !, CF, &>', &(A, &(', &A&, &AC, &A', CG>, CG&, CG'@ !t, G>, G(, 'H, &A&3 C&', CB&3 %ER?&ER JFra*iiK@ !, CG(3 %ersia@ !, GB, GG, &FH, &G(, CFG, CFA, C(>, C(A, CAA, C'(@ !!3 G, (3 &H, C', H&, (C3 '', &f>33&HF, &HG, &FC, &FA, &F', &AC3 &'(3 CCH, CCB, CCF, CCG, CC(, CH(, CA&, C'(, C'A3 %ersic J0o61blK@ !, GC, CBB@ !!3 CCG3 %E;CAIRE Jmarc5i)iic deK@

;CH: . V EJ D3 63 h 3 6

;CHU-%E ER -

,L

,,

iaO " 7Pt -n

-&AB H>( @ &A >, HH( &H' H>( S C '&HG3

- C>& Co B S iD
C', H( W3]
J

>(W

W !oA

CA

;3

C, >I , eK@

S - E i a @ l &C> &B&, C ( CeF E ( F

al 1 U
&HB

n8

, C,G. 2 VfS
CGB
CA &AA

CT
;iemens T

T Qo W &(H, C ( !!3

;E 4U!E R 3#3

;X` a Leone@ D D3

]
&-

;!-%;:N S- SS lf' ; !NDB AD S L@,

H>'

&((, &A'

Jmi

E\aS"IK.

K@

;n ia

. @ &3 &AB3 -L3 33

7os, iV,
`(, 186V

CA; BG, CGG, CG( S HHG3 A >, &>F, &>(S ;L!CHER VBv D, A, &CCW&HG@ ; , H -K@ !, &HB N S BA H JB3

4 3!5!

C'G3 S (BS E3 & ' S QF, ;mirna@ ! C'83 Ata' SAE, ;ens@ a, iCi3 ;er$ia@ n, ;oWia@ !!, i 0 6 & S ES CCF, C'&@ ; '-H FR . Ra do -ar@ n

;evern@ n, l & C

]K@ !, &HC, ;olin0en@ n ':& ;olo0ne@ & &F'E ;:-BAR AvS &B &e RWRR &\ H>F, HCB S ES

F, &'(,

- H>A@ !!, "A [WB O''Y H>G, ;or$ona@ && ,> C'>, C'B, C'F ) X E ' RE; W ;oIm RS S S

C(

&- CAA, C'>,S 33=

C'&, C'H, C'(, H>F, H>G, H>(@ !!, C(, CA, HB, H', B&, B(, GG, G(, G', (>, (;, A&, 'B, &>C, &&H, &&B, &HF, &B&, &BH, &BA, &FF, &F', &GH, &(H, &AH, CCF, CHF, CHG, CH(, CBC, CBB, CBG, C'B, H&C, HCB, HCG, HBG3 Pira). !, C(>3 ;parta@ !!, H&F3 ;%E?LE JDanielK@ !!, '(3 ;%ENCER JI3K@ &, C&&, C&C, ;%ENCER J:sbaldK@ !!, &GF, CG'3 ;%!N:LA JSamiliaK@ !, &BF, &BG3 ;pit)$er0@ !, CFC3 ;%:N JIAC:BK@ !, C'A3 ;tatele Unite@ !, B&, BB, FA, &>F, &A', &'B, CB'@ !!, H&, SF(, &'G, CC>, HC>, HF(3 ; AUN :N J4eor0eK@ !, H(@ !!, &(B, &(F, &AA3 ; EEN JI3K@ !!, CG3 ; ENDHAL@ !, CGB. !!, C'F3 Ptirii@ !!, &HB, &HG, &HA, &H', &FG3 ;Unco/i Jm"n1iiK@ !, B&3 ;tocO5olm@ !, CAG@ !!, CFF, SEHH>3 ; :RAC! J4io3 Vicon)oK@ !, &F`3 ; :Q JIo5nK@ !!, CAA, HBF3 ;tras$"r0@ !, &CF, C&C@ !!, &B', CAB3 ;lra"Hn0. I3 A(3 ; RAU :N J4eor0eK@ !, C;A, C'H3 ; R:N4:L! Jprin1"l deK@ !!, HC(3 ; UAR !@ !, C>(3 ;t"1t0art@ !!, C(F3 ;"a$ia, !, &&A3 CC>@ !!, C(F3 ;"dan@ !!, '', CHA3 ;U-Ce"@ !!, H&A3 ;"edia@ !, BB, FF, &HF, &H', &'>, CA(, H>(, H>A@ !!, &HC, &HH3 &BC3 &FG, &HH3 ;U;;-!LCH J3&3 %3K@ !, '(3 P"e) Jcanal"l deK@ !!, &GG, &((, C'F3 ;"e) Jistm"lK@ !!, &GG, &G(3 ;"5I@ !!, &FG3 ;U!XN@ !!, AC, &CB, CBH3

;"ltani de DeI5i@ !, C(>3 1unmtraC !3 GB3 &&B, &GH@ !!, &G', &(>, &AH3 CC(3 ;"ral@ !!, CCF3 ;"sa@ !, CF', CG&@ !!, &>F3

a$ris@ !!, 'G, &F'3 a5iti@ !, CC, &'A, C>C3 A!NE JHippolLteK@ !!3 HF(3 aiban@ !, HF, GH, CFA3 aliOota@ !, GH3 A-ERLAN@ !!, (C3 amisa@ CGG, !!, &'>, &-'C, C'B, C'G, HH&, HBA, HF>3 ana@ !, &>'3 anais@ !3 &>'3 AN4 JdinastiaK. !, CA' 6 !!, H&3 ARD!N JIeanK@ !!, C>C3 arn@ !!, &G3 arra0one@ !!, &&H3 artaria@ !, C>', CC(@ !!, '&, &GC3 A;-AN JA$e9IanssenK@ !, CC, C>C3 asmania@ !, CC, FH3 a"ern Jm"n*iK. !!, AF3 T AVERN!ER JIean-BapUsV teK. !, CCF, C'(. !!, &>>, &HF3 CCB3 e$a@ !!, H&F3 c5e?ian0@ !!, &(>3 e5eran@ !, &>&3 e5"acan JvaIeaK@ !3 &((3 ELE-AfUE@ !, &(H3 ENEN ! JAK$ertoK@ !3 &>3 ENEN ! JBronislavaK@ !, &>. eneri1We@ !, C(>3 EN!ER;@ !, H>&3 crra1ernia@ !, &CH3 &AG@ !!, H&>3 erra Nova@(, CBB, CBF, CB(, CBA, CB', CF&, CG&,@ !!, &(C3 erran"ova Bracciolini. !!, CAF3 erre Noire@ !!, &B&3 HC-A; J;idncL 4ilc5ristK@ !!, &HH3 H:RNER JDanielK@ !, '3,

i$et@ !, HF, &>H, &GH, C'(@ !!, &&H, C&&, CC(, CCA3 ien in@ !!, HBC3 ierac5e@ !!, &HC3 !LLN JIean serOlacs, conle deK@ !!, &FG3 imi/oara@ !, &FC3 ine@ !!, &C(3 iroK@ !, A>, C(&@ !!, &&G3 &H'3 iticaea@ &, &('3 & !AN@ !!, CH'3 lemcen@ !!, C''3 o$olsO@ !, &>(3 oOai@ r, C(H3 :?U4AQA JdinastiaK@ !, &(B. !!, C>A3 oOLo@ !, &(B@ !!, CG', HC&, HCC3 oledo@ !, CGF@ ! !, &A, &HH3 :LED: J%etro diK@ !!, CAA3 :L:N J-a"rice deK@ &, '>3 :-A DSAfU!N:@ !!, H>C3 omb@ !, CGB3 omsO@ !, G(, &&(@ !!, &A>3 ionOin@ !, &G&3 &GG, &GA, C>', CBB@ !!, &G(3 op Hane. ! !, &FF3 oi1"@ !!, &'&3 orino@ !!, CAB3 orre Ann"n)iala. !!, CB3 orre dec 4reco@ !!, CB3 ortosa@ !!, &AG3 or"n@ !!, &AG3 oscana. !, (G, AH, &C>, &B&, &AB@ !!3 FF3 GB, (F, &>C, C&F3 CAF, HC'3 : J$aron"l deK@ !, CHF3 o"lon@ !, '&, C&B3 o"lo"se@ !, A'3 &AB, &AG, C&C@ !!3 F(, &>A, CAH3 o"i-raine@ !, CHA @ !!, &GB, &G(3 o"rnaL@ ! ! , CB'3 o"rnon@ !!, C>C3 o"Ws@ !, C(C. !!, &CG, CBB, CBF3 :U A!N JI3-CK@ !, &HH3 RA!AN@ !!, (F3 rnnsca"ca)ia@ !3 CG'3 ransilvania@ !, &>C3 &>A3 rapani@ !, CHA3 ravanco"r@ &, &GC3 re$i)onda@ !, GB3 iint@ !!, &&C3 reves@ !, C(G3

riana@ ! !, C'B3 , 3 riclnno6iolL@ ! ! , HC>3 T. rier@ !, C(3 ripoli@ !!, C'F3 roLes@ !, (G, ((, C&C@ !!, :, &&>, &G>3 ;CHEN4 HQ: JdinastiaK@ !!, &G'3 "c"man@ !!, 'H3 ,.t "deia@ !!, &AG3 ", "illei-ies@ !, CGG@ !!, F(3 '. ULL JIet5roK@ !, CF3 "nisia@ !!, &A(3 @X U%!NA-BA@ !, CA(3 "rcia@ !, &&>, &&(, &FH, &AB, CC(, CB>@ !!, HB, &>C, &FB, &FA, C>A, CCF, CHG, CH(, C'(, HHF3 UR4: @ !, &H(, &B&, &BH@ !!, &'C, C&B3 "rOestan@ !, HF, FF, &>H, &>B, &>', &&H@ !!, &HG, &G&3 URNER JF3 I3K@ !, &>F3 Zara de Foc@ !, &'A3 Z,rile de Ios@ !, A, FF, FA, (F, CA, &>(, &C>, &HB, &HF, &'&, C&(, CBC, C(C, C(G, C(A, CAC, CAH, C'>, C'B@ !!, B&, BG, GA, &&B, &HA, &FH, &F(, &GH, &AB, &'H, CCG, C(', C'F, H>G, H&B3 Zara 4alilo-. !, AC@ !!, &CH3 ;!N4 N Jdinas1iaK@ !, CC(3 Ucraina@ !, &&(, &HA. !!3 CGC, HHF3 Uel)en@ !, AG3 Ulm@ !3 (G, CG(@ !!, (G3 C(B, C'>, H&&3 Un0aria@ !, B>, &>A, &HB3 C&A, CCA, C(&@ ! ! , &G, BG3 &F'@ CHA, CA&, C'>3 Ural@ !!, &B&3 Urali@ !, C(, C', GF@ !!, &HC3 URDANE A@ !!, &AH3 U3R3;3;3. !!, &G3 U;HER JA3%3K@ !, CA, HF, FA3 U; AR!_ J4erdnimo deK@ !, C>A, C'(3 Utrec5l @ !!, (>3 BB>

Vala5ia@ ! !3 C'>3 3 Valais@ &, CHA3 Va9 Camonica@ !!, &B>3 Valeneia @ &, GG, &C>3 &C(, Valencicnncs@ CF'3 ! !, FA3 VALERN J%a"lK@ !3 B& &&, &'>, &'(3 VaUadolid@ &, CB&, CBG3 CG(, CGA, C(B@ !!, G3 VALUERE J0eneral"l doK@ !!, &F>3 Valois@ &, &FB3C&G,C&G@ !!, GA3 VaIonia@ !, F&3 Valparaiso@ I, CG'3 VAN DE BA;;EN JB3K@ &&3 FC VANDENBR:C?E JCK@ !, &'&3 VAN DER Q?NDEN JRo0erK@ !!, FC3 VAN ENC? JIanK. !!, FC3 VAN :UDER -EULEN@ !!, CGC3 VAN ;AN V::R JDK. !!, G(3 Van0irard@ !, C(B3 Vanves@ !3 CBC3 VARR:@ !, CFH3 Var/ovia@ &, F', ! !, &&'3 Var)L@ ! ! , &G, CG(, CGA3 Vatican@ !, CGB3 VELA_fUE_@ &, C(F3 Vcnde"vre-s"r-Barse@ &&, CG'3 Vene*ia @ !, (H, (B, (G, 'H, '( &&A, &C>, &CH, &H', & &BC, &B(, &FF, &FG, & &A(, C>(, C&H, C&(, C C&', CH>, CHH, CHA, C C'G, CFF, CF(, CF', C CGB, C(B, , CAG3 H !1, &&, E3 BH, FA, , (G3 &>A3 &CC, &HH3 &F&, &FF, HFG, &GH, &GG3 & &AG, &A(, &'>, &'&, C CCH, CCF, CCG3 CC(, C CB>, CBB, CF>, CFG, C CG', C(H, C(B, C(A, C CA(3 C'&3 3 H>B, H H&>, HH(, HBF3 Vende VV & &H>3 Vera &, CBS &3 VERARD JAntoineK@ & VERB!E; JFe3idinandK. ! !3 HBB3 Verbrs@ &,GG3
11

Verd"n@ 93 CH&3 X Vermandois. &, &HA3 VERN? @ !!, &'3 Verorm. &, (H3 Versailles@ &&, BB, FB, A&, &>G3 H&C, HCC, HHG, !, HF>3 VER;:R!; JNic$lasK Nesle@ !!, &&&3 V\G:, &, GH Jins"laK Ve)"vi"@ !!, CB3 Ve7in @ !, &FB3 Vi$or0@ !!, HH> Vicen)a . !, C(&3 V&4: J4i vanni J+ian$attislaK@ !!3 HC(3 BLANCHE V&DAL DE LA !!, J%a"lK@ !, FC@ !! &((3 Viena@ !, &A', CCF, CHB CCH, H&H, HC>, HH(3 Vier)on@ !, C&C3 Vietnam@ !!, &H, C'H3 Vi6naLana1iar@ &, GH@ ! ! , CCB, H&(3 Vila de Con de@ !3 CGB3 V&LLA-:N JsenioriiK deK@ !, CHH3 V&LLARD DE H:NNEC:UR . &&, &>'3 V!LLAR;Jmarc/al"Kde K@ &,BA-V&LLENEUVE JAroaiid deK@ !, CFH3 CA&3 Vi cennes@ &3 C&'3 VirMinia. &, 'G, H>G, H>A !!3 C&'3 GF3 V! AL J:rdericK@ ! ! , Vitoria@ !! &HA3 (3 VilrL-Ke &G' Francois@ 3 V!VALD! J1ra0iiK@ ! K , Vivarais@ &, & &AB3 V&VE%3: AC@ JlS3odri3-oK@ &3 &(F, !!3 CA, (&, &F(, &(B HC&3 Viverols@ !, &>A, &>', &&&3 Vol0a@ &3 &>H3 &>B !3 &&(3
IIO .1.

!, C(H@ ! !, C'A3 V:L A&RE@ &, &C, 'H3 C(B@ ! ! , &A, HA, C'C3 V:; J4oinclis eOK@ ! ! 3 GA3 Vos0i@ !!, A(, &CH, &BH3 &&H@ ! !, HHF3 Vol5inia@ V:LNEN VoUeneL@

QACH ER JHns Hclm"tK@ !, &HH, &H(3 QA4E-ANN JErnstK@ !, C&@ !!, &A>, C(&3 QALDF:4EL J%rocopeK@ !!, &G&3 QALLEN; E!N J!3K@ !!3 &A3 QALL!; J;atn"c6K@ !, C>C, C>H3 QAL%:LE@ !!, CH3 QARF JV!N RNK. !!3 HBG3 QA;H!N4 :N JA"0"slinK@ !, 'G3 QA;H!N4 :N J4eor1ieK@ !, 'G3 QA JIamesK@ !!, C>C3 QEBER J-a7K@ !!, H>>3 QE!4ER . !, CAB3 Qe6mar@ !, C&A3 Qeins$er0. !!, C(F3 QEL;ER@ !, A3 Qest1aIia@ !!, &&C3 TJ,\3e Qetterea"@ !!, '3 Ki -Y-.E M QHREN@ !!, HCB3 KM QH! E JL3K@ !!, AG3 Q5itec5apel@ !!, &>(3 Qielic)a. !!, &C&3 Q!ER_NNE? Jne0"stor"lK@ !!, &A3 Q!LC:X JYV3 F3K3@ !, H>, HF3 HA3 QissemI6"r0. !3 &CF3 Qorms@ !!, C(B3 Q:N !N;?!@ !, CG3 Q"ppei&@ !!3 &FF3
.A H,

Q"rlem$er0@ !, FF, GG, H>(3 QU ;AN-?VE!@ !, CA3 X!-ENE;@ I, &BC3 Namn9 Jpenins"laK@ !, GH3 3 \ Nan0 t5e ?ian0. A, C&B, CG>, C>(@ !!, &A(, CAH, C'&3 Nan0 J;ao,i@ !!, HG3 Nedo@ !!, (C, CG$, HCC3 Nemen@ !!, CCF3 NER;!N JAle7andreEmile- T Io5nK@ !3 AG3 Neso@ !, CBB3 Nonne@ !, C(&@ !!, &C&, &CC, &HG, &H(, &AG3 NorOsliire@ !!3 &C(3 N:UN4 JArtli"rK@ !, &C', &H>, &'C3 N"catan@ !!3 A3 N"n Lean0 Ho@ !, &&G3 N"nan@ !, &AA@ !!, F', &G', &AG, C&F3 N"stc@ !, &CH, C('3 Nvette@ !!, &&&3 _an)i$ar@ !, GC@ !!, &(>, &(W3 _ara Jv3 _adarK@ !3 CAG3 c _ara0o)a@ !!, GA3 _elanda@ !, CBF3 _:NCA JVillorioK@ !!, C>&3 _N ?:Q!C_ JLeonidK@ !, &HH

K LK ? Q

!v"erarea 1tructurile cotidianului constit"ie prim"l vol"m, p"$licat de Edit"ra D-eridianeE, din principala oper, a istoric"l"i 1rance) Femand Bra"del intit"lat, 0eneric 6i ili2aie material, economie 7i capitalism, secolele UJ2UJ444C "rm,toarele vol"me din aceast, l"crare intit"late Pocul finanelor /i =im, pul lumii se a1l, +n pre0,tire /i "rmea), s, apar, +n e"r+nd3 Din motive editoriale /i tipo0ra1ice versi"nea romneasc, a c,r*ii a 1ost +mp,r*it, +n C vol"me, ast1el c, re1eririle l"i Fernand Bra"del din !ntrod"cere /i C"v+nt +nainte la vol"mele !! /i !!! ale l"cr,rii tre$"ie +n*elese ca trimiteri la vol"mele respective ale edi*iei 1rance)e3

CU'RIN(

V:LU-UL !!

6A?4=<>a> 4J:
LUCRUR!LE DE %R!;:; P! CELE :B!PNU! E. L:CU!NZA, VEP-!N ELE P! -:DA S3333333333333333 Casele din l"mea +ntrea0, 33333333333333333333333 333333333333333333333 ilaterialele de construcie scumpe: piatra 7i cr, mida E Alte materiale de construcie: lemn, pmint, esturi && %abitatul rural al &uropei &B 6ase si lo, cuine urbane &A 1atele urbani2ate CC

1racii fr mobil CF 6i ili2aiile tradiionale sau interioarele care nu se sc$imb C( 8ublul mobilier c$ine2esc H& n Africa nea"r HF <ccidentul 7i mobi, lele lut cele multe HG ?arc$et, perei, plafoane, u7i 7i ferestre H( 6minul BH 6uptoare 7i sobe B4 8e la me7terii de mobilier la anitatea clienilor BA Hu, mai ansamblurile au importan FC >u5 7i confort FG C:; U-ELE P! -:DA33333333333333333333333333 33333333333333333333 8ac societatea ar sta pe loc F' 8ac n,ar fi decli sraci F& &uropa sau nebunia modei GB &ste moda fri olL G' 6tte a cu inte despre "eo"rafia te5tilelor (B Moda, in sensul lar" 7i oscilaiile de lun" durat (( 6are ar fi conclu2iaL AH 6A?4=<>a> J: D!FU_AREA EHN!C!L:R. ;UR;E DE ENER 4!E P! -E ALUR4!E 3333333333333333333333333333333333333333 33 %ro$lema c5eie. s"rsele de ener0ie 33333333333333333333 3333333333 Motorul uman AA Gora animal 'C Motoare $idrau, lice, motoare eoliene &>( ?in2ele: ca2ul flotelor euro pene &&G >emnul, surs 2ilnic de ener"ie &&( 6rbu, ! nele de pmint &CF 1 tra"em conclu2iile &CA Fier"l. o r"d, s,rac, 3333333333333333333333333333333333 333333333333333333 >a pornire, n afar de 6$ina, metalur"ii elemen, BBF tare &HH ?ro"resele dtn secolul al Ul,lea pin in

!N ER!:ARELE

33333333333333333333333333333333333333333333333

2'

'8

8' 88

1&1

secolul al UJ,aa: 4n 1liria i 4n 8aup$ini 1&6 )re$ concentrrtle 14H 6te a cifre 142 6elelalte metale 14& 6A?4=<>a> J4: REV:LUZ!! P! <N <R_!ER! EHN!CE 33333333333333 14' rei mari inova*ii te5nice 33333333333333333333333 333333333333333333333 14G <ri"inile prafului de pu7c 14G Artileria de ine mo bil &BA Artileria la bordul na elor 1'1 Arc$ebu2e, musc$ete, pu7ti 1'& ?roducie i bu"et &FB Artileria la dimensiunile lumii 1'G 8e la $irtie la tipar &F' i3 8escoperirea caracterelor mobile 161 =ipo"rafie 7i marea 4storie &GB < reali2are a <ccidentului: na i, "aia oceanic &GF Gorele maritime ale Jec$il >umi 166 8rumurile de ap ale lumii 169 ?roblema sim, pl a Atlanticului 1G1 +ncetineala transport"rilor 3333333333333333333333333333333 333333333 1G9 Gi5itatea itinerariilor 18H mpotri a e enimentului rutier &AB Glotilele flu iale &AG Ar$aismul miIloa, celor de transport: fi5itate, intir2iere 18G 4n &uropa &A' Jite2e 7i debite deri2orii 19H 6ru7i 7i trans, porturi 19& 4neriile istoriei te$nicilor &'' ransport"l, o limit, a economiei 33333333333333333333333333333 19G =e$nic 7i a"ricultur &'' =e$nica in sine 2HH 6A?4=<>a> J44: -:NEDA 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 333333 2H6 Economii /i monede imper1ecte33333333333333333333333 333333333333 21& Monedele primiti e 21& =rocul in inima economii, lor monetare 21G !n a1ara E"ropei. economii /i monede metalice la v+rsta copil,riei 3333333333333333333333333333333333333333333 3333333333333 CCC n Paponia 7i in 4mperiul turcesc CCC 4ndia CCB 6$ina'RR,E 4+teva re0"li ale 6oc"rilor monetare 33333333333333333333333333 CHB 8isputa metalelor preioase 2&' 1cur"ere, economii 7i te2auri2are CB> Monedele de cont CBH 1tocuri me talice 7i ite2e de circulaie monetar CB( n afara economiei de pia ................................... ................. 249 -onede de 5irtie /i instr"mente de credit 333333333333333333 CFC A em a face cu practici ec$i CFH Monede 7i credit CFG 1,l urmm pe 1c$umpcter: totul este moned, totul este credit CF' -oned, 7i credit sini un limbaI CG& 6A?4=<>a> J444: :RAPELE 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333 3333333333 264 :ra/"l !n sine3333333333333333333333333333333333333333333333333333 3333333333333 266 8e la "reutatea minim la "reutatea "lobal a ora 7elor 26G < di i2iune a muncii care trebuie rediscuta, tmereuePl <ra7ul7i noii enii, ndeosebi ne oia7ii 2G8 1pecificul ora7elor CA> n <ccident: ora7e, arti lerie 7i crue CAG ^eo"rafie 7i le"turi urbane CAA 4erar$iile urbane C'F <ra7e 7i ci ili2aii: ca2ul 4sla mului 29G 446

:ri0inalitatea ora/elor din :ccident < lume liber &H1 Modernitatea ora/eWor &H&% Accepid formele urbane ale <ccidentului un model'Ac H>( & oluii deosebite H&H -arile ora/e 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 33 6ine poart rspundereaL 1tatele &19 >a ce ser esc ele &22 ani ersuri de2ec$ilibrate HCH >a Heapole, de la ?alalul re"al la Mercato HCG 1an#t ?elers, bur"ulln AE:` HC' ?enultima cltorie: BeiIin" &&6 >ondra, de la &lisabeta la ^eor"e al 4l4,lea HBF ar, bani2are, estirea unui om nou HFF !n loc de concl")ie 33333333333333333333333333333333333333333 333333333333333 N: E 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 333 %:; FAZ= 3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 3333 !ND!CE 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 333333

mm &1H

HFA HGF &9& 41G