CUL Curbe Suprafete

CAPITOLUL 6
Curbe: Probleme
6.1 Enunt uri
6.1 Folosind formula lungimii de arc si ecuat iile parametrice ale unei drepte n spat iu s a se obt in a formula distant ei dintre dou a puncte din spat iu. 6.2 Folosind formula lungimii de arc si ecuat iile parametrice ale cercului centrat n origine de raz a R s a se obt in a expresia lungimii cercului. 6.3 Se cere lungimea pe [0, 2 ] a cicloidei: r : I R I R2 , r (t) = R (t sin t, 1 cos t) , unde R > 0 este o constant a data. 6.4 Se cere lungimea arcului de curb a 0, R pentru astroid a: r : I 2 2 3 3 I R , r (t) = R cos t, sin t . 6.5 Pentru spirala logaritmic a: r : I RI R2 , kt kt r (t) = R e cos t, e sin t , R, k > 0 constante, se cer: (i) s a se arate c a unghiul dintre r (t) si r (t) este constant, (ii) dac a not am ln lungimea arcului de curb a (2n, 2 (n + 1) ) s a se +1 arate c a raportul an este constant. an Aceste propriet a ti caracterizeaz a spirala logaritmic a iar ultima proprietate arat a c a spirala logaritmic a este un exemplu de fractal! 6.6 Fie funct ia f : I = (a, b) I R de clasa C k , k 1 si curba grac: 2 r : I I R , r (t) = (t, f (t)). S a se obt in a formula lungimii curbei grac
b
L (f ) =
a
1 + (f (t))2 dt. Aceast a formul a apare n Manualul de Analiz a
Matematic a, clasa a XII-a. 6.7 Pentru curba r (t) = et (sin t, cos t, 1) s a se arate c a tangenta, normala principala si binormala formeaz a ecare un unghi constant cu axa Oz .
130
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME
131
6.8 Se cer punctele curbei r (t) = 2t 1, t3 , 1 t2 n care planul osculator este perpendicular pe planul : 7x 12y + 5z = 0. 6.9 Se cer curbele r (t) = (x (t) , y (t) , z (t)) pentru care tangenta este paralel a cu vectorul (y (t) z (t) , z (t) (x (t) 1) , y (t) (x (t) 1)). 6.10 S a se arate c a tangentele la curba r (t) = a cos t, a sin t, bet intersecteaz a planul xOy dup a un cerc. 2 6.11 Se cer punctele curbei r (t) = 1 n care binormala este t , t, 2t 1 x+y =0 perpendicular a pe dreapta d : . 4x z = 0 6.12 Se cer punctele curbei r (t) = t2 , t3 , t2 n care tangenta este paralel a cu planul : 3x 2y 2z 1 = 0. 6.13 S a se arate c a locul geometric al punctelor de intersect ie dintre 2 3 planul xOy si tangentele la curba r (t) = t, t , t este o conic a C . S a se arate c a C este nf a suratoarea dreptelor de intersect ie dintre planul xOy si planele osculatoare la curba dat a. 6.14 S a se arate c a planele normale la curba r (t) = sin2 t, sin t cos t, cos t trec prin origine. 6.15 Se cer unghiurile dintre axele de coordonate si tangenta la curba t r (t) = t sin t, 1 cos t, 4 sin 2 . 6.16 Se cer ecuat iile tangentei si planul normal la curba dat a implicit x=y : . z = x2 + y 2 y2 = x 6.17 Se cere planul osculator n punctul M (1, 1, 1) la curba : . x2 = z 6.18 Pentru curbele urm atoare se cer versorii reperului Frenet, curbura si torsiunea: 2 (i) r : I RI R3 , r (t) = 1, t, t2 (ii) (elicea circular a) r : I RI R3 , r (t) = (a cos t, a sin t, bt) cu a, b > 0 constante 1 (iii) r : I R R3 , r (t) = 1 + I 2 t, t , 2 ln t (iv) r : I R R3 , r (t) = 2t, ln t, t2 + I 3 3 (v) r : I RI R , r (t) = t, t2 , 2 3t 3 t (vi) r : (0, 2 ) I R , r (t) = t sin t, 1 cos t, 4 cos 2 (vii) r : I RI R3 , r (t) = a (sin t + cos t) , a (sin t cos t) , bet (viii) r : I RI R3 , r (t) = aet cos t, aet sin t, bet . 6.19 (Curbe T it eica) O curb ar:II R3 se nume ste curb aT it eica dac a d2 (O,osc (t)) este constant a, unde funct ia f (t) = (t)
4 3
132
d (O, osc (t)) este distant a de la originea O la osc (t)=planul osculator n r (t) iar (t) este torsiunea n r (t). S a se arate c a: f (t) = (r, r , r )2 . (r , r , r )
S a se arate c a urm atoarele curbe sunt curbe T it eica: 1 3 , (i) r (t) = 1 , t , t > 0 t t2 (ii) r (t) = e2t , et cos 3t , et sin 3t . 6.20 S a se arate c a urm atoarele curbe sunt curbe plane si se cere planul osculator (care le cont ine): (i) r (t) = sin t, 2 cos 4 t , 1 + cos t 2 2 (ii) r (t) = t 1, t , ln t , t (0, +) (iii) r (t) = t2 (2t + 1) , t (t 2) , t t2 + 1 1 . 6.21 Fie f : I I R de clas a Ck, k > 1 si curba grac r : I I R2 , r (t) = f (t) (t, f (t)). S a se arate c a: k (t) = 3 . (1+(f (t))2 ) 2 6.22 Fie o curb a plan a denit a implicit de ecuat ia F (x, y ) = 0. S a
= 3 3 unde este 2 +F 2 2 2 +F 2 2 F (Fx ) ( y x y) Fxx Fxy Fx determinantul = Fxy Fyy Fy . Fx Fy 0 Folosind aceast a formul a se cere: (i) s a se reobt in a curbura cercului de raz a R centrat n origine. (ii) curbura elipsei (iii) curbura hiperbolei (iv) curbura parabolei y 2 = 2px (v) s a se arate c a dac a n = (n1 , n2 ) este versorul normalei atunci avem n2 1 urm atoarea formul a pentru curbur a: k = n x + y = divn. 6.23 Aplicat ia J : I R2 I R2 , J (x, y ) = (y, x) se nume ste structura complex a a planului. S a se arate c a: (i) J este endomorsm liniar al spat iului vectorial I R2 2 (ii) J = Id unde Id este aplicat ia identic a a lui I R2 (aceast a relat ie motiveaz a denumirea lui J ) (iii) J este aplicat ie ortogonal a i.e. < Jp, Jq >=< p, q > pentru orice p, q I R2 . Cu transformarea q Jq rezult a c a J este antisimetric a i.e. < Jp, q >= < p, Jq > (iv) < Jp, p >= 0 i.e. Jp este ortogonal pe p.
se arate c a: k (x, y ) =
2 F 2F F F +F 2 F Fx yy x y xy y xx
133
Identic and planul I R2 cu mult imea numerelor complexe s a se arate c a: (v) Jp = +i p (vi) p q =< p, q > +i < p, Jq >=< p, q > i < Jp, q > . 0 1 S a se arate c a matricea lui J este J = si s a se verice pe +1 0 aceast a matrice propriet a tile (ii),(iii),(iv). (vii) De ce sensul orar este opus sensului trigonometric? 6.24 (i) S a se arate c a pentru o curb a plan a r : (a, b) I R2 expresia curburii este: k (t) = x (t) y (t) x (t) y (t) (x 2 (t) + y 2 (t))
3 2
< Jr (t) , r (t) > . r (t) 3
(ii) Folosind formula precedent a s a se arate c a pentru o curb a parametrizat a canonic, i.e. r (s) = 1 pentru orice s (a, b), avem: r (s) = +k (s) Jr (s) . 6.25 Folosind formula din exercit iul precedent se cere curbura pentru: (i) elipsa E : r (t) = (a cos t, b sin t) (ii) hiperbola H : r (t) = (acht, bsht) (iii) r (t) = (cos t + t sin t, sin t t cos t) (iv) spirala logaritmic a, (v) cicloida, (vi) astroida. 6.26 Folosind exercit iul 6.22 se cere curbura pentru: (i) C : xy = a2 (ii) C : x3 y 3 + 2xy = 0 n punctul M (1, 1) 2 3 (iii) C : 3ay 2x = 0. x = cos 6.27 Dat a curba plan aC n coordonate polare cu = y = sin () s a se arate c a C are curbura k () = 2 2 + 2 (2 + 2 ) 2
3
Aplic and aceast a relat ie se cere curbura urm atoarelor curbe: (i) (lemniscata) = a cos 2 (ii) = a sin3 3 (iii) = a sin 4. 6.28 (Curbe cilindrice) (i) S a se deneasc a si s a se studieze (dup a modelul exercit iului 6.21) curbele cilindrice. (ii) S a se determine curbele cilindrice T it eica.
134
6.29 (Formule Frenet generalizate) Not am cu E unul din urm atoarele corpuri: R al numerelor reale, C al numerelor complexe, H al cuaternionilor. D andu-se num arul natural impar n si o curb a n spat iul E n se cer formulele Frenet corespunz atoare. 6.30 (Noduri olonome) O curb a n spat iu t r (t) se nume ste nod olonom dac a exist a o funct ie periodic af :I RI R astfel nc at: r (t) = f (t) , f (t) , f (t) . A) S a se studieze nodurile olonome si s a se gureze pentru: (i) f (t) = cos t (ii) f (t) = sin t. B) S a se studieze cazul c and exist a numerele reale a, b a sa nc at: f = af + bf . 6.31 (Curbe sferice) Fie n spat iu curba C : r = r (s) parametrizat a canonic si av and curbura k respectiv torsiunea . (i) Fie punctul r (s0 ) C cu (s0 ) = 0. S a se arate c a sfera ce trece si este centrat a n punctul prin r (s0 ) r (s0 ) + 1 k (s0 ) n (s0 ) 2 b (s0 ) k (s0 ) k (s0 ) (s0 )
are contact de ordinul 3 cu C . Aceast a sfer a este unic determinat a cu aceste propriet a ti si se nume ste sfera osculatoare n r (s0 ). (ii) S a se arate c a C este situat a pe o sfer a dac a si numai dac a are loc relat ia: k = . k k2 (iii) Presunpunem C situat a pe sfera unitate S 2 si not am J := Det (r, r , r ). Avem atunci: k = 1 + J2 . J = 1+ J2 Cercurile mari sunt caracterizate de J = 0 iar alte cercuri de J =constant.
6.2
Solut ii
6.1 Fie punctele distincte M1 (x1 , y1 , z1 ) , M2 (x2 , y2 , z2 ) si d dreapta care le une ste. Ecuat ia lui d este:
135
r (t) = (x1 + t (x2 x1 ) , y1 + t (y2 y1 ) , z1 + t (z2 z1 )). Punctul M1 core1
spunde lui t = 0 iar punctul M2 lui t = 1 deci: d (M1 , M2 ) =

1 0 0
r (t) dt =
(x2 x1 )2 + (y2 y1 )2 + (z2 z1 )2 dt = (x2 x1 )2 + (y2 y1 )2 + (z2 z1 )2 . 6.2 Cum ecuat ia cercului este: r (t) = (R cos t, R sin t) , t (0, 2 )
2
rezult a: L (C ) =
0 2
R2 sin2 t + R2 cos2 tdt = 2R. R2 (1 cos t)2 + R2 sin2 tdt = 2R

2
2 0
6.3 L (C ) = 8R.
0
t t 2 sin 2 dt = 4R cos 2 |0 =
2
6.4 L (C ) = 3R
3 2 3 4 R cos 2t|0 = 2 R.
(cos2 t sin t) + sin t cos t dt =
3 2R
sin 2tdt =
6.5 (i) r = Rekt (k cos t sin t, k sin t + cos t) , r = Rekt k 2 + 1, r = Rekt si deci cos (r, r ) = kk deoarece < r, r >= R2 ke2kt . 2 +1
2(n+1) (ii) an = R k 2 + 1 ekt dt = 2n k2 +1 R k
Fig.1 Astroida cu R = 3
e2(n+1)k e2nk de unde
rezulta:
an+1 an
= e2k = const > 1.
136
1 1 Fig.2 Spirala logaritmic a cu R = , k = 3 7 6.6 Deoarece r (t) = (1, f (t)) avem imediat concluzia. 6.7 Fie , , unghiurile formate de tangent a, normala principal a si binormala cu versorul director k al axei Oz . Avem: r = et (sin t + cos t, cos t sin t, 1) , r = et (2 cos t, 2 sin t, 1) , r = 3et r r = e2t (cos t + sin t, cos t sin t, 2) , r r = 6e2t r r r = e3t (3 (cos t sin t) , 3 (cos t + sin t) , 0) , r r r = 3 2e3t de unde rezult a: cos = cos = cos =
<r ,k> 1 = r 3 <(r r )r ,k> =0 (r r )r <r r ,k> 2 = r r 6
6.8 Normala la planul este: N ( ) = (7, 12, 5) iar normala la planul osculator este binormala r r . Avem: r = 2, 3t2 , 2t , r = (0, 6t, 2) , r r = 2 3t2 , 2, 6t . Din condit ia: 0 =< N ( ) , r r >= 21t2 + 30t 24 = 3 7t2 + 10t 8 obt inem: t1 = 2, t2 = 4 7 . Avem: osc (1) : 6x + y 6z + 20 = 0, osc (2) : 12 66 24 x+y+ z = 0. 49 7 49
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME 6.9 Avem sistemul diferent ial: dx dy dz = = . yz z (x 1) y (x 1)
137
z Din prima si ultima fract ie avem integrala: x 2 x = 2 + c1 , iar din ultimele 2 2 dou a fract ii avem integrala: y z = c2 . Prin urmare avem familia 2x2 z 2 2x c1 = 0 parametric a de curbe C (c1 , c2 ) : . y 2 z 2 c2 = 0 y +a sin t a cos t z bet 6.10 Ecuat ia tangentei este: x ac and z = 0 a sin t = a cos t = bet . F x = a (cos t + sin t) 2 2 y + a =2 n planul obt inem care este cercul x a y = a (cos t sin t) xOy . x=t y = t rezult 6.11 Scriind dreapta sub forma d : a c a vectorul direc z = 4t tor al dreptei este a = (1, 1, 4). Deoarece:
r =
1 , 1, 4t , r = t2
2 , 0, 4 t3
1 rezult a c a vectorul binormalei este: r r = 2 2, t6 ia 2 , t2 . Din condit 6 4 3 < a, r r >= 0 = 2 t2 t3 rezult a ecuat ia t 3t 2 = 0 cu solut iile: 1 t1 = t2 = 1, t3 = 2 deci punctele P1 (1, 1, 1), P2 ( 2 , 2, 7). 6.12 Normala la este: N ( ) = (3, 2, 2) si deci tangenta la curb a, r (t) = 2t3 , t2 , 2t trebuie s a e perpendicular a pe acest vector. Din 2 < N ( ) , r (t) >= 0 = 2t 3t2 + t 2 rezult a: t1 = 0, t2 = 1, t3 = 3 . Dar n punctul t1 avem r (0) = 0 ceea ce contrazice regularitatea curbei deci 1 8 8 4 singurele solut ii valabile r am an t2 si t3 cu P2 1 2 , 3 , 1 , P3 81 , 81 , 9 .
6.13 Tangenta este: gente cu xOy este C :
x= y=
xt 1
=
2t 3 t2 3
y t2 2t
z t3 3t2
si deci intersect ia acestei tan-
2 . Prin eliminarea lui t obt inem C : y = 3 4x
x t y t2 2t care este o parabol a. Planul osculator este osc : 1 0 2 2 3 x t y t t 2t 3t2 = 0 si s a not am cu t = osc xOy : 1 0 2 6t obt inem t : 3y 3tx + t2 = 0.
z t3 3t2 6t
0. La nal
138
Reamintim c a dat a familia de curbe t : F (x, y, t) = 0 numim nf a sur atoare F (x, y, t) = 0 a acestei familii, curba . In cazul de fat a Ft = 3x+2t = 0 Ft (x, y, t) = 0 3 2 implic at= 2 x si nlocuind aceast a expresie n ecuat ia lui t obt inem y = 3 4x ceea ce voiam. 6.14 Deoarece r (t) = (sin 2t, cos 2t, sin t) avem planul normal nor : sin 2t x sin2 t + cos 2t y 1 si n nal nor : 2 sin 2t sin t (z cos t) = 0 sin 2tx + cos 2ty sin tz = 0. Deoarece termenul liber din ecuat ia lui nor este nul rezult a c a originea apart ine planului normal. 6.15 Fie (t) , (t) , (t) unghiul f acut de tangent a r (t) cu axele i, j, k . t Avem: r (t) = 1 cos t, sin t, 2 cos 2 si r (t) = 2 de unde rezult a: 1 t 2 t cos (t) = sin 2 , cos (t) = 2 sin t, cos (t) = cos 2 . 6.16 Cu notat ia x = t obt inem y = t, z = 2t2 si deci avem curba C: y t t z 2t2 2 r (t) = t, t, 2t . Ecuat ia tangentei este: x = iar planul 1 1 = 4t 3 normal este nor : x + y + 4tz 2t 8t = 0. 6.17 Mai nt ai observ am c a punctul dat este pe curb a. Cu substitut ia 2 4 2 4 y = t rezult a: x = t , z = t si deci avem curba C : r (t) = t , t, t cu planul x1 y1 z1 1 4 osculator osc : 2 =0 si n nal osc : 6x 8y z + 3 = 2 0 12 0. 6.18 (i) r = (0, 1, t) , r = (0, 0, 1) , r = (0, 0, 0) r = 1 + t2 , r r = (1, 0, 0) , r r = 1, r , r , r 1 t (t) = 1+ (0, 1, t) t2 b (t) = (1, 0, 0) 1 n (t) = 1+ (0, t, 1) . t2 1 k (t) = 3 (1+t2 ) 2 (t) = 0 =0
(ii) r = (a sin t, a cos t, b) , r = (a cos t, a sin t, 0) , r = (a sin t, a cos t, 0) r = a2 + b2 , r r = a (b sin t, b cos t, a) , r r r ,r ,r = a2 b = a a2 + b2
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME 1 t (t) = a2 (a sin t, a cos t, b) +b2 1 b (t) = a2 +b2 (b sin t, b cos t, a) . n (t) = ( cos t, sin t, 0) a k (t) = a2 +b2 b (t) = a2 + b2 Deci curbura si torsiunea elicei sunt constante ( si proport ionale). (iii) 1 r = 2 1 2 1, 2 , t t 1 ,r = 2 2 2 0, 3 , 2 t t 1 ,r = 2 6 2 2 0, 4 , 3 t t
139
, r 2 = 6 4t
1 1 + t2 2 t2
2 1 2 r r = 4 2, 2t , 2t , r r = 4 1 + t2 , r , r , r 4t 4t 1 2 , 1, 2t t ( t ) = t 2 1+t 1 2 b (t) = 1+ 2t 2 1, t , t 1 n (t) = 1+t2 2t, 2t, 1 t2 . 2 2 2t k (t) = (1+t2 )2 (t) = 2 2t2
(1+t2 )2
(iv) r = 1 2, , 2t , r = t 0, 1 ,2 ,r = t2 0, 2 ,0 , r t3 = 2t2 + 1 t = 8 t3
r r =
2 2 2t, 2t2 , 1 , r r = 2 1 + 2t2 , r , r , r 2 t t 1 t (t) = 2t2 +1 2t, 1, 2t2 1 2t, 2t2 , 1 +1 b (t) = 2t21 n (t) = 2t2 +1 1 2t2 , 2t, 2t . k (t) = 22t 2 (2t +1) (t) = 22t 2
(2t +1)
(v) r = 1, 2t, 2t2 , r = (0, 2, 4t) , r = (0, 0, 4) , r r r = 2 2t2 , 2t, 1 , r r = 2t2 + 1 =8
= 2 2t2 + 1 , r , r , r
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME t (t) = 2t21+1 1, 2t, 2t2 1 2t2 , 2t, 1 +1 b (t) = 2t21 n (t) = 2t2 +1 2t, 1 2t2 , 2t k (t) = 22 2 (2t +1) (t) = 22 2
(2t +1)
140
(vi) r = 1 cos t, sin t, 2 sin r = r t 2 ,r = sin t, cos t, cos t 2 ,
cos t, sin t,
1 t sin 2 2
t t t t sin , cos , 1 = 2 2 sin , r r = 2 sin2 2 2 2 2 t t r r = 2 2 sin2 , r , r , r = sin3 2 2 t t 1 sin 2 , cos 2 , 1 t (t) = 2 t t 1 b (t) = 2 sin 2 , cos 2 , 1 t t n (t) = cos 2 , sin 2 ,0 . 1 k ( t ) = t 8 sin 2 (t) = 1 t
8 sin
2
(vii) r = a (cos t sin t) , a (cos t + sin t) , bet , r = 2a2 + b2 e2t
r = a ( sin t cos t) , a (cos t sin t) , bet r = a (sin t cos t) , s (cos t sin t) , bet , r , r , r r r = 2a bet cos t, bet sin t, a , r r = 4a2 bet
= 2a a2 + b2 e2t
1 t (t) = 2a2 + a (cos t sin t) , a (sin t + cos t) , bet 2 e2t b b (t) = a2 +1 bet cos t, bet sin t, a b2 e2t a2 cos t a2 + b2 e2t sin t, n (t) = 2 2 21t 2 2 2t (2a +b e )(a +b e ) a2 + b2 e2t cos t a2 sin t, abet 2 +b2 e2t 2 a a k (t) = 3 (2a2 +b2 e2t ) 2 t be (t) = a2 + b2 e2t
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME (viii)
141
r = et (a (cos t sin t) , a (sin t + cos t) , b) , r = et (2a sin t, 2a cos t, b) r = et (2a (cos t + sin t) , 2a (cos t sin t) , b) , r r = ae2t (b (sin t cos t) , b (cos t + sin t) , 2a) , r , r , r = 2a2 be3t r = et 2a2 + b2 , r r = 2ae2t 2a2 + b2 (a (cos t sin t) , a (sin t + cos t) , b) t (t) = 2a1 2 +b2 1 b (t) = 2 2 (b (sin t cos t) , b (sin t + cos t) , 2a) 2(2a +b ) 1 n (t) = ( (sin t + cos t) , cos t sin t, 0) . 2 2 a k (t) = et (2a2 +b2 ) (t) = bet
2a2 +b2
x x (t) y y (t) z z (t) y (t) z (t) 6.19 Avem osc (t) : x (t) = 0. Not and x (t) y (t) z (t) A, B, C minorii corespunzatori elemetelor din linia nt ai rezult a: (r,r ,r )2 (r ,r ,r ) 2 d (O, osc (t)) = A2 +B 2 +C 2 si (t) = A2 +B 2 +C 2 de unde relat ia cerut a. 20 120 10 (i) Obt inem (r, r , r ) = t3 , (r , r , r ) = t6 , f = 3 . Observat ie: Curba dat a se a a pe suprafat a T it eica (ii) de la exercit iul 7.31. (ii) (r , r , r ) = 8 12 3, d2 (O, osc ) = 122 3, f = 3 2 3 . r 6.20 Ar at am c a b (t) = r este versor constant de unde obt inem c a r r acea curb a este pla n a si totodat a ecuat ia planului osculator. (i) r = cos t, 2 sin t , sin t , r = sin t, 2 cos t , cos t , r 4 4 r = 2, 1, 2 deci concluzia si osc : 2x y + 2z 2 = 0. 1 , ,r r = 4 (ii) r = 2t, 2t, 1 r = 2 , 2 , t t (1, 1, 0) de unde cont2 cluzia si osc : x y + 1 = 0. (iii) r = 6t2 + 2t, 2t 2, 3t2 + 1 , r = (12t + 2, 2, 6t) , r r = 2 3t2 6t 1 (1, 1, 2) de unde concluzia si osc : x y 2z 2 = 0. 6.21 Avem r = (1, f (t)) , r = (0, f (t)) si aplic am, spre exemplu, punctul (i) de la problema 6.24. 6.22 Calcul imediat folosind exercit iul precedent si faptul c a din relat ia 2 F 2F F F +F 2 F Fx yy x y xy y xx Fx F (t, f (t)) = 0 rezult a f = Fy si f = . F3 (ii) k (x, y ) =
a4 b4
y
(b4 x2 +a4 y 2 ) 2
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME (iii) k (x, y ) =

a4 b4
142
(b4 x2 +a4 y 2 ) 2
(iv) Folosind funct ia F (x, y ) = 2px y 2 avem k (x, y ) =
p2
3 (p2 +y 2 ) 2
6.23 (i)-(vi) Veric ari imediate. (vii) Datorit a punctului (v) putem spune c a sensul trigonometric corespunde lui J . Sensul orar este descris de ceas care este un oscilator armonic. Din legea .. a II-a a dinamicii F = ma cum F = kx iar a =x rezult a ecuat ia general aa .. oscilatorului armonic: m x +kx = 0 unde k este constanta elastic a. Not and .. k pulsat ia = m ecuat ia precedent a devine: x + 2 x = 0. Dar ceasul are .. = 1 b at and secunda si deci ecuat ia ce guverneaz a ceasul este: x +x = 0 care se poate scrie, reduc and la ordinul nt ai: x= y . y = x sau inca: d dt x y = y x = 0 1 1 0 x y = J x y .
.
In concluzie ceasul este descris de (J ) ceea ce explic a faptul c a sensul orar este opus sensului trigonometric. 6.24 (i) Se veric a imediat. (ii) Din r (s) 2 = 1 rezult a prin derivare < r (s) , r (s) >= 0 deci r (s) este vector paralel cu Jr (s) si obt inem c a factorul de proport ionalitate este +k (s). 6.25 (i) r = (a sin t, b cos t) , r = (a cos t, b sin t) , ab a k (t) = = ab2 , k 3 . Spre exemplu, k (0) = b2 , k 2 4 = (a2 sin2 t+b2 cos2 t) 2 ab
3 .
a2 +b2 2 2
(ii) r = (asht, bcht) , r = (acht, bsht) , k (t) =

t
ab
exemplu, k (0) = ba lim k (t) = 0 ceea ce conrm a faptul c a hiperbola 2 si are asimptote! (iii) r = (t cos t, t sin t) , r = (cos t t sin t, sin t + t cos t) , k (t) = ekt (iv) k (t) = R k2 +1 (v) k (t) =
1 4R sin
t 2
(a2 sh2 t+b2 ch2 t) 2
. Spre
1 t
143
Fig. 3 Cicloida cu R = 1 pentru t (5, 5) .

1 (vi) k = 3R sin t cos t . 2 6.26 (i) k (x, y ) = 2a
(x2 +y 2 ) 2
Fig. 4 Hiperbola echilater a cu a = 2 cu x, y (5, 5) . (ii) k (1, 1) = 4 2 (iii) k (x, y ) = a 3 .

x(3x+2a)
6.27 Folosim formula de la exercit iul 6.24 (i) si relat iile imediate: x = cos sin y = sin + cos
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME x = cos 2 sin cos . y = sin + 2 cos sin Astfel avem c a x 2 + y 2 = 2 + 2 . 3 (i) k () = a cos 2 4 (ii) k () = 3a sin 2 (iii) k () =
17+15 cos2 4 a(1+15 cos2 4) 2
3 3
144
Fig. 5 Curba dat a cu a = 1 si (5, 5) . 6.28 (i) A) Curbele cilindrice eliptice au reprezentarea: r (t) = (cos t, sin t, f (t)) anceanu (1900-1979) pentru f C I R3 . Au fost folosite de Gheorghe Vr n conexiune cu teoremele Levi-Civita si Fenchel din teoria suprafet elor n: Vr anceanu, Gh., Sur les courbes cylindriques ferm ees , Rev. Roumaine Math. Pures et Appl., 21(1976), no. 5, 601-607. Rezult a: r (t) = ( sin t, cos t, f (t)) r (t) = ( cos t, sin t, f (t)) r (t) = (sin t, cos t, f (t)) r (t) = si deci: t (t) := r (t) = r (t) 1 1 + f 2 (t) 1 + f 2 (t) sin t, cos t, f (t) .
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME Din: r (t) r (t) =
145
i j k sin t cos t f (t) cos sin t f (t)
= f (t) cos t + f (f ) sin t, f (t) sin t f (t) cos t, 1 r (t) r (t) = rezult a: b (t) := r r r r = 1 1+f 2+f 1 (1 + f = f f sin t 1 + f k (t) := In determinantul: r ,r ,r adun am ultima linie la prima: r ,r ,r ceea ce d a: (t) := = 0 0 f +f cos t sin t f sin t cos t f (r , r , r ) f +f = r r 1+f 2+f =f +f = sin t cos t f cos t sin t f sin t cos t f
2 2 ) (1 2
1 + f 2 (t) + f
2 (t)
f cos t + f sin t, f sin t f cos t, 1 n (t) =

2 2
+ f 2 + f 2)
cos t, f f cos t 1 + f = 1 1+f 1+f 2+f 1+f 2
sin t, f .
r r r 3
Exemple. In lucrarea citat a la nceputul solut iei sunt date dou a exemple: (1) f (t) = cos 2t (pag. 605) (2) f (t) = sin 2t (pag. 607) B) Curbele cilindrice hiperbolice au reprezentarea: r (t) = (cht, sht, f (t)) .
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME Dup a un calcul analog celui precedent obt inem: r (t) = (sht, cht, f (t)) r (t) = (cht, sht, f (t)) r (t) = (sht, cht, f (t)) r (t) = t (t) = 1 ch2 t + sh2 t + f 2 (t) ch2 t + sh2 t + f 2 (t) sht, cht, f (t)
146
r r = f cht f sht, f cht f sht, 1 r r b (t) = = 1 + (f 2 + f 2 ) (ch2 t + sh2 t) 4f f chtsht 1 r r r = f cht f sht, f cht f sht, 1 r r n (t) = e2t + e2t e2t e2t f 2 2
2
f 2 + 1 cht f f sht, f 2 1 sht f f cht, f k (t) = Din:
1 + (f 2 + f 2 ) (ch2 t + sh2 t) 4f f chtsht (ch2 t + sh2 t + f 2 ) ch2 t + sh2 t + f
r ,r ,r rezult a:
sht cht f cht sht f sht cht f
linia 3-linia 1
sht cht f cht sht f 0 0 f
=f f f
(t) = (ii)
1 + (f + f
2 ) (ch2 t
f f . + sh2 t) 4f f chtsht
A) Avem c a distant a de la origine la planul osculator este: d (t) = | (f cos t + f sin t) ( cos t) + (f sin t f cos t) ( sin t) f | 1+f 2+f = (f + f ) 1+f 2+f
2 2
147
Presupunem satisfacut a conditia T it eica cu constanta K = 0, deoarece curba nu este ntr-un plan: (t) f (t) + f (t) =K= . 2 d (t) (f (t) + f (t))2 Prin integrare rezult a: 1 = (Kt + C ) f (t) + f (t) cu C o constant a real a. Scriem ultima relat ie sub forma: f (t) + f (t) = 1 . Kt + C
Dar aceast a ecuat ie diferent iala este exact de tipul oscilatorului armonic fort at ( forced harmonic oscillator): x (t) + x (t) = g (t) care are solut ia general a:
t ..
x (t) = x (0) cos t x (0) sin t +

0
g (u) sin (u t) du
In concluzie: O curb a cilindric a eliptic a este T it eica dac a si numai dac a: f (t) = f (0) cos t f (0) sin t
0 . . t
sin (u t) du Ku + C
cu f (0) , f (0) , K = 0, C constante reale. B) Avem: d (t) = | (f cht f sht) (cht) + (f cht f sht) (sht) + f | 1 + (f 2 + f 2 ) (ch2 t + sh2 t) 4f f chtsht = (f f ) 1 + (f 2 + f 2 ) (ch2 t + sh2 t) 4f f chtsht . =
CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME Dac a avem condit ia T it eica: (t) f f =K= d2 (t) (f f )2 o integrare d a: 1 = (Kt + C ) f f f f = Folosind identitatea:
( )t
148
sau nc a:
1 . Kt + C
0 1 1 0
cht sht sht cht
rezult a: O curb a cilindric a hiperbolic a este T it eica dac a si numai dac a: f (t) = f (0) cht+ f (0) sht +
0 . . t
sh (t + u) Ku + C
cu f (0) , f (0) , K = 0 si C constante reale. Rezolvarea acestui punct urm are ste lucrarea: Cr a sm areanu, M., Cylindrical Tzitzeica curves implies harmonic oscillators, Balkan J. of Geometry and Its Applications, 7(2002), no. 1, 37-43. 6.29 Pe spat iul E n avem produsul scalar:
n
En En
(x, y ) < x, y >=

i=1
xi y i E
unde am notat x = x1 , . . . , xn iar prin xi conjugatul lui xi . Denim atunci x = < x, x >. In lucrarea: Wong, Y. C., Frenet formulas for curves in real, complex and quaternionic euclidian spaces, Dierential geometry in honor of K. Yano, Kinokuniya, Japan, 1972, 525-545, este demonstrat a urm atoarea:
149
Propozit ie. Fie n E n cu n impar, o curb a de clas a C , parametrizat a dx dn x canonic C : x = x (s). Presupunem c a vectorii ds (s) , . . . , dsn (s) sunt liniari independent i pentru orice s. Atunci exist a un unic reper ortonormat {e1 , . . . , en } de-a lungul lui C satisf ac and ecuat iile: dx ds = e1 de1 ds = h1 e1 + k1 e2 de 2 ds = k1 e1 + h2 e2 + k2 e3 ... den1 = kn2 en2 + hn1 en1 + kn1 en deds n = kn1 en1 + hn en ds unde: (i) funct iile k1 (s) , . . . , kn1 (s) sunt cu valori reale, k1 > 0, . . . , kn2 > 0 (ii) funct iile h1 (s) , . . . , hn (s) sunt cu valori n E si au p art ile reale nule. Funct iile k1 , . . . , kn1 se numesc curburi primare iar funct iile h1 , . . . , hn se numesc curburi secundare. 6.30 A) Avem: r (t) = (f , f , f ) r (t) = f , f , f (iv) r (t) = f , f (iv) , f (v) r r = f r r
2 2
f f (iv) , f f
2
f f (iv) , f f f (iv)
2
2 2
f f + f
2
= f
f f (iv) r
2
+ f f
f f
=f 2+f
+f
2 2
3
k= r ,r ,r =
f f (iv)
+ f f (f 2 + f
f f (iv)
2
+ f
f f
1 2
+f
2) 2
= f (v) f f f
2 2
+f (iv) f f
f f (iv) +f
f f (iv) f
2
f (v) f f f
+ f (iv) f f
2
f f (iv) + f f f (iv)
2
f f (iv) f
2
f f (iv)
+ f f
+ (f
f f )2
Exemple: (i) r (t) = ( cos t, sin t, cos t)
150
(ii) r (t) = ( sin t, cos t, sin t) Nodurile olonome au fost introduse ca extensie n sensul 2-jeturilor a funct iei periodice f n lucrarea: Vassiliev, V. A., Holonomic Links and Smale Principles for Multisingularities, J. Knot Theory and Its Ramications, 6(1997), no. 1, 115-123. B) Din relat ia dat a rezult a: f = a2 + b f + abf
f (iv) = a3 + 2ab f + a2 b + b2 f f (v) = a4 + 3a2 b + b2 f + a3 b + 2ab2 f si deci: r ,r ,r = f af bf a2 + b f abf = a2 + b f abf f (iv) f (v) = af + bf a2 + b f + abf a3 + 2ab f + a2 b + b2 f
(prin nmult irea primei linii cu (a) si adunarea la a doua, respectiv nmult irea primei linii cu a2 b si adunarea la a treia) = f bf abf af + bf bf abf a2 + b f abf abf b2 f a2 bf ab2 f =0
deoarece ultima linie este egal a cu a doua nmult it a cu a. Astfel se explic a faptul c a pentru cele dou a exemple de mai sus, n care avem b = 1 si a = 0, torsiunea este nul a! Mai general, dac a f = af + bf + c, atunci se obt ine cu Maple: r ,r ,r = c 2ab2 f 2 + 2a2 b2 f f + 2ab3 f 2 + cf a4 + b2 + 3a2 b + abcf a2 + 2b
ceea ce d a prin particularizarea c = 0 cazul precedent. 6.31 (i) Fie m (s0 ) centrul sferei osculatoare. Not and: m (s0 ) = c (s0 ) + t (s0 ) + n (s0 ) + b (s0 ) vom determina , , . Astfel, deriv am funct ia d (s) =< m r (s) , m r (s) >: d = 2 < m r (s) , r (s) > d = 2 < m r (s) , r (s) > +2 < r (s) , r (s) > . d = 2 < m r (s) , r (s) >
151
Contact optim va c and vom avea c at mai multe derivate nule n s0 . Avem: d (s0 ) = 0 < m r (s0 ) , t (s0 ) >= 0 = 0 d (s0 ) = 0 < m r (s0 ) , r (s0 ) > 1 = 0 k = 1 d (s0 ) = 0 < mr (s0 ) , r (s0 ) >= 0 < mr (s0 ) , k nk 2 t+k b >= 0 k k (s0 ) + k = 0 = 2 . k k (s0 ) (s0 )
(ii) Impunem condit ia ca funct ia m (s) denit a la punctul anterior s a e constant a. Deci: 1 k r+ n 2 b k k = k k k2 b=0
ceea ce d a concluzia. (iii) Din ipotez a rezult a c a vectorii r, r , r r constituie o baz a ortonormat a. Avem: r =< r , r > r+ < r , r > r + < r , r r > r r . Deoarece: < r , r >= < r, r >= 1 rezulta: r = r + Jr r si deci: k 2 =< r , r >= 1 + J 2 .
1 De asemeni: n = k r , b = r n si < r , r >= 0 implic a:
= < b , n >= < =
1 r r k
1 1 k , r >= 2 < r r , r > + 3 < r r , r >= k k k
1 J < r r , r + Jr r >= 2 . 2 k k Ultima egalitate rezult a din faptul c a r este perpendicular pe r si n consecint a r r este perpendicular pe r r. Rezolvarea acestui exercit iu urm are ste teorema 2.10, p. 20-22 din: Kuhnel, W., Dierential Geometry: Curves-Surfaces-Manifolds, Student Mathematical Library, vol. 16, A.M.S., 2002.
CAPITOLUL 7
Suprafet e: Probleme
7.1 Enunt uri
7.1 Pentru suprafat a S : x = u2 + u + v, y = v 2 + u v, z = u v curbele de coordonate(u=constant respectiv v =constant) sunt curbe plane. 7.2 S a se arate c a intersect ia suprafet elor S1 : x + y + z = 0, S2 : x2 + xy + y 2 = 2 se a a pe sfera S : x2 + y 2 + z 2 = 4. 7.3 Se cere planul tangent si normala la suprafat a S : z x2 + y 2 = 1 n 1 punctul M 1, 1, 2 . u2 v 2 7.4 Se cere planul tangent si normala la suprafat a S : x = u 2 +v 2 , y =
uv 1 =u n punctul M (u = 1, v = 1). 2 +v 2 7.5 Se consider a curba C de intersect ie a suprafet elor S1 : x2 + y 2 + z 2 = 3 2 2 2 (sfer a centrat a n origine), S2 : 2x + y 3z = 0 (con centrat n origine). Se cere ecuat ia dreptei tangente n M (1, 1, 1) la C . 7.6 Pentru suprafat a S : x = u + v, y = u v, z = uv se cer: (i) coordonatele carteziene ale punctelor M1 (u = 2, v = 1) , M2 (u = 1, v = 2) (ii) s a se stabileasc a dac a punctele M3 (4, 2, 3) , M4 (1, 4, 2) apart in lui S (iii) ecuat ia implicit a. 7.7 Pentru suprafat a S : x = u2 + v, y = u2 v, z = uv s a se arate c a: (i) curbele u = u0 = 0 sunt drepte iar curbele v = v0 sunt curbe plane (ii) curba u = v este curb a plan a. 7.8 Se cere suprafat a cilindric a cu generatoarele paralele cu dreapta d si av and curba directoare C unde: x+y+z =0 x2 + y 2 + z 2 = 2 (i) d : ,C : (cerc) x + 2y + 3z + 0 y=0 u3 +v 3 ,z u2 +v 2
152
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME
153
2x2 + y 2 2z = 0 x+z4=0 (iii) d are vectorul director(direct ia) a = (2, 3, 4) , (x 1)2 + (y + 3)2 + (z 2)2 = 25 C: . x+yz+2=0 7.9 Se cere suprafat a conic a av and v arful V si curba directoare C unde: x2 + y 2 + z 2 = 4 (i) V (0, 0, 0) , C : x2 z 2 = 1 y2 = x (ii) V (0, 0, 0) , C : 4x + 3y + 2z 1 = 0 2 x2 + y 2 = xy (iii) V (1, 1, 1) , C : z=0 x2 + y 2 + z 2 = 4 (iv) V (0, a, 0) , C : . y+z2=0 7.10 Se cere suprafat a conoid a: (i) generat a de o dreapt a paralel a cu planul = xOy , ce se sprijin a pe xz =0 curba C =axa Oz si dreapta d : x + 2y 3 = 0 (ii) generat a de o dreapt a paralel a cu planul = xOy , ce se sprijin a pe x2 z2 x=2 4 9 =1 curba C =hiperbola si dreapta d : y=0 y=2 (iii) generat a de o dreapt a paralel a cu planul = yOz , ce se sprijin a pe 2 z = 2x curba C : si dreapta d=axa Ox. 9y 2 = 16xz 7.11 Fie S o suprafat a de rotat ie av and axa Oz ca ax a de rotat ie. S a se x = ( u ) cos v y = (u) sin v aleg arate c a ecuat iile lui S sunt: and curba meridian n z = (u) x = (u) planul xOz astfel C : . z = (u) Se cere studiul urm atoarelor suprafet e dup a algoritmul: -primele dou a forme fundamentale, -curbura medie si curbura total a, -linii remarcabile: asimptotice, de curbur a, geodezice. 7.12 Planul determinat de punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) si vectorii necoliniari a = (a, a2 , a3 ) , b = (b1 , b2 , b3 ). 7.13 O suprafat a de rotat ie cu axa de rotat ie Oz folosind parametrizarea din problema 2.11. Cazuri particulare: (i) cilindrul circular drept cu R raza bazei, (ii) d :
x 3
y 2
=z 1, C :
154
(ii) curba meridian este parametrizat a canonic. Pentru cazul (ii) s a se studieze c and: (iii) curbura medie si curbura total a sunt constante? 7.14 Sfera de raz a R centrat a n origine. x = 3u + 3uv 2 u3 y = 3v + 3u2 v v 3 2.15 (Suprafat a Enneper) S : z = 3 u2 v 2 x = u cos v y = u sin v cu h > 0 o constant a real a. 7.16 (Elicoidul) S : z = hv 7.17 O suprafat a explicit a S : z = f (x, y ) folosind notat iile lui Monge: f f 2f 2f 2f p = x , q = y , r = x2 , s = xy , t = 2 y . 7.18 (Paraboloidul hiperbolic) S : z = xy . x = R sin u cos v y = R sin u sin v 7.19 (Pseudosfera) S : pentru tg u 2 > 0. u z = R cos u + ln tg 2 x = (R + r cos u) cos v y = (R + r cos u) sin v cu 0 < r < R. Torul TR,r 7.20 (Torul) TR,r : z = r sin u se obt ine prin rotirea cercului de centru (R, 0, 0) si raz a r din planul xOz n jurul axei Oz . x = cos u 1 + v sin u 2 y = sin u 1 + v sin u 7.21 (Banda lui M obius) S : . 2 u z = v cos 2 x = a (cos u v sin u ) y = a (sin u + v cos u) cu a, b > 0. 7.22 S : z = b (u + v ) x = v sin cos u y = v sin sin u cu 0, 7.23 S : 2 . z = v cos 7.24 (Unghiul dintre 2 curbe pe o suprafat a) Fie pe suprafat a S dou a curbe av and tangentele dr = ru du + rv dv, r = ru u + rv v ntr-un punct n care se intersecteaz a. Denim unghiul dintre cele 2 curbe n punctul comun prin: < dr, r > cos = . dr r
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME S a se arate c a: Eduu + F (duv + udv ) + Gdvv cos = . 2 Edu + 2F dudv + Gdv 2 Eu2 + 2F uv + Gv 2
155
7.25 Pe paraboloidul S : x2 + y 2 = 2z se dau curbele C1 : x = y, C2 : z = a. Se cere unghiul dintre a curbe, cu a, constante nenule. cele dou x = u y=v se cere unghiul dintre curbele 7.26 Pe suprafat a S : z = u (1 + v ) coordonate si unghiurile dintre curba C : u + v = 0 si curbele coordonate. 7.27 (i) Folosind ecuat iile parametrice de la problema 2.11 s a se obt in a urm atoarea formul a pentru curbura total a a suprafet elor de rotat ie cu axa Oz ca ax a de rotat ie: K= ( ) ( )2 + ( )2
2
(ii) Folosind formula precedent a se cer suprafet ele de rotat ie av and curbura total a constant a negativ a. ei S : 7.28 Se cere locul geometric al punctelor parabolice ale suprafet x=u+v y = uv . 3 3 z =u +v 7.29 S a se arate c a toate punctele suprafet ei S : x + y = z 3 sunt parabolice. x = shu y = chu cos v sunt 7.30 S a se arate c a toate punctele suprafet ei S : z = chu sin v hiperbolice. 7.31 (Suprafet e T it eica) O suprafat a S se nume ste suprafat a T it eica dac a: a) curbura total a K este nenul a pe S K b) d4 este o constant a unde d este distant a de la origine la planul tangent n punctul curent al lui S . S a se arate: (i) sfera este suprafat aT it eica. x=u y = v este suprafat (ii) S : aT it eica. 1 z = uv
156
G expresia ds2 = g = dr2 + G (r, ) d2 . S a se arate c a K = r . S a se G studieze cazul K = 1. (ii) Mai general, s a se arate c a pentru o parametrizare ortogonal a i.e. F = 0, avem:
(iii) Pentru o suprafat a T it eica av and curbura total a negativ a liniile asimptotice sunt curbe T it eica. 7.32 (Expresii ale curburii totale) (i) Fie o suprafat a n coordonate semigeodezice( sau coordonate polare geodezice) adic a forma I-a fundamental a are
2
1 K= 2 EG
E v EG
+
v
G u EG
unde indicele inferior reprezint a variabila n raport cu care se deriveaz a. (iii) (Ret ele Ceb sev) O parametrizare a unei suprafet e pentru care g11 = g22 = 1, g12 = cos se nume ste ret ea Ceb sev. S a se arate c a: K= 1 2 . sin uv
7.33 Fie o suprafat a de rotat ie de ecuat ie S : x2 + y 2 = f 2 (z ). Cu x = f (u) cos v y = f (u) sin v s parametrizarea a se arate c a forma I-a fundamental a z=u
f (u) este g = 1 + f 2 (u) du2 +f 2 (u) dv 2 iar curbura total a este K = f (u)(1+ . f 2 (u))2 S a se studieze a se calculeze K n cazul sferei de raz aR cazul K = 1. S c and f (u) = R2 u2 . 7.34 Fie o suprafat a de rotat ie de ecuat ie S : z = f x2 + y 2 . Cu x = u cos v y = u sin v s parametrizarea a se arate c a forma I-a fundamental a este z = f (u)
g = 1 + f 2 (u) du2 +u2 dv 2 iar curbura total a este K =

u u) 2(u cu notat ia (u) = 1 . 1+f 2 (u) 2
d 1 1+f 2 (u) du
1 1+f 2 (u)
S a se studieze cazurile K = 1 si K = 0.
7.35 Fie S un domeniu n I R considerat ca suprafat a si pentru care forma I-a fundamental a este conform a cu metrica lui I R2 adic a gij = Eij = e2v ij . Presupun and E = E (r) , v = v (r) s a se arate c a: K= 1 2E 2 1 E (r) + E (r) r
2
1 = v (r) + v (r) e2v . r
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME (i) S a se studieze cazul K = 1. . (ii) Se cere K pentru gij = (14 r2 )2 ij
157
7.36 Pentru suprafat a S : z = f (x, y ) si punctul p = (x, y, f (x, y )) s a se arate c a: K (p) = 1 + f (x, y )
2 2
det
2f xj xk
(x, y ) .
7.37 S a se arate c a simbolii Christoel pentru suprafat a S : r = r u1 , u2 sunt dat i de relat ia: 1 ij 2 ij = 1 2 g11 g12 g12 g22
1 g1j ui g2j ui
+ +
gi1 uj gi2 uj
gij u1 gij u2
7.38 (i) Se d a suprafat a S n coordonatele semigeodezice, conform exercit iului 2.32(i). Se cer simbolii Christoel. (ii) S a se aplice calculul precent la elicoid. (iii) Se cer simbolii Christoel pentru o ret ea Ceb sev, conform exercit iului 2.32(iii). 7.39 (Aplicat ii conforme) Fie un domeniu simplu conex W C. Aplicat ia X:W I R3 se nume ste conform a dac a: X x
2
X y
=<
X X , >= 0. x y
S a se studieze propriet a tile suprafet ei S = X (W ). 7.40 (Reprezentarea Weierstrass a suprafet elor minimale) Folosind exercit iul anterior s a se deneasc a suprafet ele minimale ca imagini de aplicat ii conforme speciale si s a se deduc a reprezentarea Weierstrass. S a se deduc a o interpretare a aplicat iei Gauss. 7.41 (Geometria reprezent arii Weierstrass) Pentru o suprafat a minimal a s a se exprime elementele geometrice n funct ie de datele reprezent arii Weierstrass. 7.42 (Exemple de suprafet e minimale) (i) Preciz and convenabil datele reprezent arii Weierstrass s a se obt in a exemple de suprafet e minimale. (ii) Sa se scrie diferite forme ale ecuatiei suprafetelor minimale. 7.43 (Curbura Gauss a hipersuprafet elor) S a se deneasc a curbura Gauss a hipersuprafet elor si pentru hipersuprafet e denite implicit s a se dea o formul a de calcul. 7.44 (Ecuat ii Gauss-Codazzi) (i) S a se scrie ecuat iile Gauss-Codazzi pentru suprafet e conforme.
158
(ii) S a se aplice la suprafet e minimale. 7.45 Ca aplicat ie a ecuat iei Gauss s a se arate c a nu exist a o suprafat a S cu: 1 0 (i) forma I-a fundamental ag= si forma a II-a fundamental a 0 1 1 0 b= 0 1 2 1 0 1 + u1 0 (ii) g = ,b = . 0 u1 0 1 7.46 (Formulele Gauss-Weingarten) Fie suprafat a S : r = r u1 , u2 . S a se arate c a au loc: rij = k ij r k + bij N (formulele Gauss) . N i = bk i r k (formulele Weingarten) 7.47 (Geodezice) O curb a pe suprafat a S se nume ste geodezic a dac a vectorul accelerat ie este normal la S . Folosind formula Gauss se cere ecuat ia geodezicelor.
7.2
Solut ii
7.1 Not am ru0 respectiv rv0 curba de coordonat a u = u0 = const. respectiv 2 + u v, u v de unde rezult v = v0 = const. Avem ru0 = u2 + u + v, v a 0 0 0 0 ru0 = 0 si deci torsiunea curbei ru0 este nul a adic a aceast a curb a este plan a. Analog rv0 = 0. 7.2 Fie F (x, y, z ) = x2 + y 2 + z 2 4. Rezult a, tin and cont de S1 , 2 2 F (x, y, x y ) = 2 x + y + xy 2 de unde rezult a c a restrict ia lui F (x, y, x y ) pe S2 este nul a, ceea ce voiam. 7.3 Se observ a mai nt ai c a M S . Not and F (x, y, z ) = z x2 + y 2 1 2 2 avem F = 2xz, 2yz, x + y deci F (M ) = N (M ) = (1, 1, 2) de unde z 1/2 y 1 1 rezult a TM S : x + y + x 3 = 0 si normala ca dreapt a: x 1 = 1 = 2 . 7.4 Coordonatele carteziene ale lui M sunt (0 , 1 , 0). Avem u(u3 +3uv 2 2v 3 ) u2 v +2u+v 3 4uv 2 , (u2 +v2 )2 ru = (u2 2, 2 +v ) (u2 +v 2 )2 de unde rezult a v (v 3 +3vu2 u3 ) v 2 u+2v +u3 4u2 v , , rv = (u 2 2 2 2 +v 2 ) (u2 +v 2 ) (u2 +v 2 )
1 1 ru (M ) = 1, 2 ,2 1 rv (M ) = 1, 1 2, 2
si deci TM S :
x0 y1 z0 1 1 1 2 2 1 1 1 2 2
= 0, n nal
159
TM S : y + z + 1 = 0 (deci Ox este paralel a cu TM S !). Normala ca dreapt a y 1 x z este: 0 = 1 = 1 . 7.5 Se observ a mai nt ai c a M C = S1 S2 . Prin urmare, tangenta c autata este TM C = TM S1 TM S2 . Not and F1 (x, y, z ) = x2 + y 2 + z 2 3, F2 (x, y, z ) = 2x2 + y 2 3z 2 avem F1 = 2 (x, y, z ) , F2 = 2 (2x, y, 3z ) si deci (p an a la factorul de proport ionalitate) F1 (M ) = (1, 1, 1) , F2 (M ) = (2, 1, 3). Obt inem TM S1 : x + y + z 3 = 0, TM S2 : 2x + y 3z = 0 si tanx+y+z3=0 genta cerut a apare ca intersect ia a dou a plane TM C : . 2x + y 3z = 0 Altfel: vectorul director al dreptei tangente este F1 (M ) F2 (M ) = y 1 1 z 1 (4, 5, 1) de unde TM C : x 4 = 5 = 1 . u+v =4 uv =2 7.6 (i) M1 (3, 2, 1) , M2 (3, 1, 2) (ii) M3 S deoarece sistemul uv = 3 u+v =1 u v = 4 este incomare solut ia u = 3, v = 1, M4 / S deoarece sistemul uv = 2 x+y x=u+v u= 2 2 2 patibil. (iii) Din rezult a si deci z = 1 y 4 x y . y =uv v = x 2 Deci S : x2 y 2 4z = 0. xu2 2 7.7 (i) ru0 (v ) = u2 si elimin and v obt inem (v =) 1 0 = 0 + v, u0 v, u0 v
z 2 =u care este o dreapt a ce trece prin punctul M u2 si are vec0 , u0 , 0 0 torul director a = (1, 1, u0 ) = 0. d3 v0 Avem rv0 (u) = u2 + v0 , u2 v0 , uv0 de unde du a = 0 ceea ce d 3r concluzia. d3 u=v (ii) ru=v (u) = u2 + u, u2 u, u2 de unde du = 0 ceea ce voiam. 3r 7.8 Numim suprafat a cilindric a o suprafat a generat a de o dreapt a G ce se deplaseaz a n spat iu paralel cu o direct ie x a si sprijinindu-se pe o curb a x a C . Dreapta G se nume ste generatoare iar C se nume ste curba directoare. x+y+z = (i) Generatoarele ind paralele cu d au ecuat ia G : , , x + 2y + 3z = I R. Punem condit ia ca G s a se sprijine a sistemul format din pe C adic x + y + z = x + 2y + 3z = . Din primele ecuat iile lui G si C s a e compatibil y=0 2 x + y2 + z2 = 2 x = 32 3 relat ii avem care nlocuite n ultima relat ie dau condit ia de z= 2 y u2 0 1
160
compatibilitate: ( )2 +(3 )2 = 8 si nlocuind , din ecuat iile lui G 2 n condit ia de compatibilitate rezult a ecuat ia lui S : (2z + y ) + (2x + y )2 = 8. x 3z = 0 x 3z = (ii) Scriem d : de unde G : . Din sisy 2z = 0 y 2z = x=3+ 4 y =+2 ce d a condit ia de compatibitate: temul G C obt inem 2 z =1 4 2 2 2 3+ + + 2 = 2 1 si suprafat a S : (x 3z + 12)2 + 4 2 4 2 (x + 2y z + 4)2 = 4 (x + 3z + 4). y y0 x0 z0 (iii) d are direct ia a = (2, 3, 4) deci G : x = z sau 2 = 3 4 x = 2 4 3x 2y = y = 3 6 G: . Din sistemul G C obt inem si 2x z = z = 2 5 8 condit ia de compatibilitate: ( 2 5)2 +( 3 3)2 +(2 5 10)2 = 25 ceea ce d a suprafat a S : (x 2y + 2z 5)2 + (3x 2y + 3z 3)2 + 2 (4x 4y + 5z 10) = 25. 7.9 Numim suprafat a conic a o suprafat a generat a de o dreapt a G ce trece printr-un punct x V si se sprijin a pe o curb a x a C . Denumiri: G-generatoare, V -v arf, C -curba directoare. y 0 0 z 0 (i) Generatoarele trec and prin V au ecuat ia G : x a = = 1 adic x = z G : . Din sistemul G C obt inem condit ia de compatibilitate y = z 3 2 5 2 1 si suprafat a S : 3x2 5y 2 z 2 = 0. (ii) Generatoarele au aceea si ecuat ie cu cea de la punctul precedent. 2 Condit ia de compatibilitate 4 + 3 + 2 2 = 0 d a suprafat a S : 2 4x + 3xy + 3xz y 2 = 0. x = (z 1) + 1 y 1 1 z 1 (iii) Generatoarele G : x nc aG: = = 1 sau y = (z 1) + 1 dau relat ia de compatibilitate (1 )2 + (1 )2 unde rezult a suprafat a S : (z x)2 + (z y )2 (iv) Generatoarele G :
x0 2 2
= (1 ) (1 ) de
= (z x) (z y ) (z 1)2 .
x = z dau y = z a relat ia de compatibilitate (a + 2)2 2 + 1 + (2 a)2 = 4 ( + 1)2 de unde rezult a suprafat a S : (a + 2)2 x2 + z 2 + (2y + 2a az )2 = 4 (y + z + a)2 . 7.10 Numim suprafat a conoid a cu plan director o suprafat a generat a de =
y +a
z 0 1
sau nc aG:
161
o dreapt a G ce se deplaseaz a n spat iu, paralel cu un plan si sprijininduse pe o dreapt a x ad si o curb a x a C . Denumiri: G-generatoare, -plan director. (i) Generatoarea G se g ande ste ca ind intersect ia a doua plane: unul paralel cu (deci de ecuat ie 1 : z = ) si altul din fascicolul de plane x=0 ce cont ine Oz : , deci al doilea plan are ecuat ia 2 : x + y = 0. y=0 Din G d obt inem relat ia de compatibilitate 2 3 = 0 si suprafat a S : z (x + 2y ) 3x = 0. (ii) Generatoarea G este intersect ia a dou a plane, unul paralel cu (deci are ecuat ia 1 : z = ) si al doilea din fascicolul de plane ce cont ine pe d, deci 2 : y + (x 2) = 0. Din G C obt inem condit ia de compatibilitate 9 ( 1)2 2 2 = 9 2 si suprafat a S : 9 (x + y 2)2 y 2 z 2 = 9y 2 . (iii) Generatoarea G este intersect ia a dou a plane, unul paralel cu , deci 1 : x = , si altul din fascicolul de plane ce cont ine pe d, 2 : y + z = 0. Din G C obt inem condit ia de compatibilitate 81 4 = 128 si suprafat a 4 2 S : 81y 128xz = 0. 7.11 Numim suprafat a de rotat ie o suprafat a generat a de rotirea, f ar a alunecare a unei curbe C n jurul unei axe xe d. Curba C se nume ste curba meridian iar d o numim axa de rotat ie. In aceast a rotat ie orice punct al lui C descrie un cerc, numit cerc paralel, cu centrul pe d. Presupun and curba meridian C n planul xOz rezult a ecuat ia lui C : x = (u) si efectu and rotat ia de unghi v n jurul lui Oz obt inem ecuat iile z = (u) cerute. 7.12 Avem : r (u, v ) = r0 + ua + vb, unde r0 = (x0 , y0 , z0 ), de unde rezult a: ab ru = a, rv = b, N = , ruu = ruv = rvv = 0 ab si deci: E = a 2 , F =< a, b >, G = b 2 , L = M = N = 0. Putem alege vectorii a, b ca form and o baz a ortonormat a n (conform procedeului Gram-Schmidt) si deci: E = G = 1, F = 0, H = K = 0. Toate punctele sunt planare.
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME 7.13
162
r ru rv ruu ruv rvv N
x cos v sin v cos v sin v cos v cos v

2 +
2
y sin v cos v sin v cos v sin v sin v 2

2 +
z 0 0 0
2 +
E = 2 + 2 , F = 0, G = 2 , EG F 2 = 2 2 + 2 L= , M = 0, N = 2 2 2 2
+ +
H=
2 + 2 ( ) 2 ( 2 +
2) 2
3
,K =
( ) ( 2 + 2 )2
Cazuri particulare: (i) Cilindrul circular drept Lu am (u) = 1, (u) = Ru si obt inem: E = R2 , F = 0, G = 1, EG F 2 = R2 L = M = 0, N = 1 1 H = , K = 0. 2 (ii) Presupunem curba meridian parametrizat a canonic, deci: 2 + 2 = 1. Avem: E = 1, F = 0, G = 2 , EG F 2 = 2 L = , M = 0, N = H= ( ) ( ) ,K = . 2 ()
Deriv and relat ia () obt inem + = 0 de unde: = , = .
163
Inlocuind n expresia precenta a lui H si n expresia precedent a a lui K obt inem: + ( ) = H= ,K = . 2 2 ( ) (iii) Deci pentru o suprafat a de rotat ie av and curbura medie constant a H = H0 avem ecuat ia diferent ial a: ( ) = H0 2 care se integreaz a: = H0 2 + C cu C constant a real a. Aleg and C = 0 si simplic and prin avem = H0 . Analog pentru o suprafat a de rotat ie av and curbura total a constant a K = K0 avem ecuat ia diferent ial a de ordinul doi: + K0 = 0 cu urm atoarea solut ie general a depinz and de constatele reale a, b : pt.K0 > 0 a cos K0 u + b sin K0 u , au + b, |a| 1, pt.K (u) = . 0=0 pt.K0 < 0 ach K0 u + bsh K0 u , Examplu: K0 = 0. Avem: -cilindru circular de raz a R = b dac aa=0 -plan ortogonal pe axa de rotat ie dac a |a| = 1 -con circular dac a 0 < |a| < 1. 7.14 Aplic am formulele obt inute la exercit iul anterior cu: (u) = R cos u, (u) = R sin u. E = R2 , F = 0, G = R2 cos2 u, EG F 2 = R4 cos2 u . L = R, M = 0, N = R cos2 u 1 1 ,K = 2. R R Toate punctele sunt ombilicale si eliptice. Pe sfer a nu avem linii asimptotice si orice curb a este linie de curbur a. 7.15 r x y z 2 2 ru 3 1 + v u 6uv 6u rv 6uv 3 1 + u2 v 2 6v ruu 6u 6v 6 ruv 6v 6u 0 rvv 6u 6v 6 2v 1u2 v 2 2u N 1+u2 +v 2 1+u2 +v 2 1+u2 +v 2 H= E = G = 9 1 + u2 + v 2 L = 6, M = 0, N = 6
2
, F = 0, EG F 2 = 81 1 + u2 + v 2
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME 4 9 (1 + u2 + v 2 )2
164
H = 0, K =
Deci suprafat a Enneper este suprafat a minimal a cu toate punctele hiperbou + v = const. iar liniile de curbur a sunt lice. Liniile asimptotice sunt: u v = const. u = const. liniile parametrice: . v = const.
Fig.6 Suprafat a Enneper. 7.16 r ru rv ruu ruv rvv N x cos v u sin v 0 sin v u cos v
h sin v u2 +h2
y sin v u cos v 0 cos v u sin v

h cos v u2 +h2
z 0 h 0 0 0
u u2 +h2
E = 1, F = 0, G = u2 + h2 , EG F 2 = u2 + h2 . h L = 0, M = u2 ,N = 0 +h2 H = 0, K = h2 (h2 + u2 )2
de unde rezult a c a elicoidul este suprafat a minimal a cu toate punctele hiperbolice.
165 u = const. iar liniile de v = const.
Liniile asimptotice sunt liniile parametrice:

u
curbur a: v = 7.17
u0
dt . h2 +t2
r ru rv ruu ruv rvv N
x 1 0 0 0 0
p 1+p2 +q 2
y 0 1 0 0 0
q 1+p2 +q 2
z p q r s t
1 1+p2 +q 2
E = 1 + p2 , F = pq, G = 1 + q 2 , EG F 2 = 1 + p2 + q 2 . L = r2 2 , M = s2 2 , N = t 2 2
1+p +q 1+p +q 1+p +q
H=
1 + p2 t 2pqs + 1 + q 2 r 2 (1 + p2 + q 2 ) 2
3
,K =
rt s2 (1 + p2 + q 2 )2
7.18 Aplic am exercit iul precedent: p = y, q = x, r = t = 0, s = 1 E = 1 + y 2 , F = xy, G = 1 + x2 . L = N = 0, M = 1

1+x2 +y 2
H=
2xy (1 + x2 + y 2 )
3 2
,K =
1 (1 + x2 + y 2 )2
deci toate punctele sunt hiperbolice. Linie asimptotic a este doar: v = const. u = const. iar linii de curbur a sunt liniile parametrice: . v = const. 7.19 r ru rv ruu ruv rvv N x R cos u cos v R sin u sin v R sin u cos v R cos u sin v R sin u cos v cos u cos v y R cos u sin v R sin u cos v R sin u sin v R cos u cos v R sin u sin v cos u sin v z 2u R cos sin u 0 2u R cos u 1+sin sin2 u 0 0 sin u
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME E = R2 ctg 2 u, F = 0, G = R2 sin2 u, EG F 2 = R4 cos2 u . L = Rctgu, M = 0, N = R sin u cos u ctg 2u 1 ,K = 2 R R deci toate punctele sunt hiperbolice. 7.20 H= r ru rv ruu ruv rvv N x r sin u cos v (R + r cos u) sin v r cos u cos v r sin u sin v (R + r cos u) cos v cos u cos v y r sin u sin v (R + r cos u) cos v r cos u sin v r sin u cos v (R + r cos u) sin v cos u sin v z r cos u 0 r sin u 0 0 sin v
166
E = r2 , F = 0, G = (R + r cos u)2 , EG F 2 = r2 (R + r cos u)2 . L = r, M = 0, N = cos u (R + r cos u) H= R + 2r cos u cos u ,K = 2r (R + r cos u) r (R + r cos u)
de unde rezult a: curba u = 2 are toate punctele parabolice, {(u, v ) | 2 < 3 u < 2 } are toate punctele hiperbolice, {(u, v ) | 2 < u < 2 } are toate punctele eliptice. 7.21
r x ru sin u 1 + v sin u 2 + rv cos u sin u 2
v 2
cos u cos u 2
2
u 2
y cos u 1 + v sin u 2 + sin u sin u 2 v2 , F = 0, G = 1. 4 z b b 0 0 0
v 2
sin u cos
u 2
z u v 2 sin 2 u cos 2
E = 1 + v sin 7.22 r ru rv ruu ruv rvv N
x a (sin u + v cos u) a sin u a ( cos u + v sin u) a cos u 0

b sin u a2 +b2
y a (cos u v sin u) a cos u a (sin u + v cos u) a sin u 0

b cos u a2 +b2
a a2 +b2
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME E = a2 1 + v 2 + b2 , F = a2 + b2 = G, EG F 2 = a2 v 2 a2 + b2 abv L = ,M = 0 = N a2 +b2 H= 7.23 r ru rv ruu ruv rvv N b ,K = 0 2av a2 + b2 y v sin cos u sin sin u v sin sin u sin cos u 0 cos sin u z 0 cos 0 0 0 sin
167
x v sin sin u sin cos u v sin cos u sin sin u 0 cos cos u
E = v 2 sin2 , F = 0, G = 1 L = v sin cos , M = N = 0 ctg ,K = 0 2v Liniile asimptotice sunt u = const. 7.24 Se aplic a direct formula cosinusului si faptul c a dr = ru du + rv dv . 7.25 Parametriz am suprafat a S : x = u, y = v, z = 21 u2 + v 2 si obt inem u2 uv v2 E = 1 + 2,F = 2 ,G = 1 + 2. H= Avem C1 : du = dv, C2 : v = u iei 2a = u2 + v 2 v u din derivarea relat folosind faptul c a a si sunt constante. Rezult a Eduu + F (duv + dvu) + duu = 0 deoarece la intersect ia curbelor avem u = v Gdvv = 1 u v datorit a lui C1 . Deci cele dou a curbe sunt perpendiculare pe S . 7.26 Avem: E = 1 + (1 + v )2 , F = u (1 + v ) , G = 1 + u2 . Unghiul dintre curbele de coordonate este: F cos = = EG u0 (1 + v0 ) 1 + u2 0
2 1 + 1 + v0
168
n punctul M (u0 , v0 ) S . Fie 1 unghiul dintre u0 si C respectiv 2 u v 0 0 unghiul dintre si C . Pentru avem du = 0, pentru v0 avem dv = 0 iar pentru C avem v = u. Deci: F dvu + Gdv (u) cos 1 = = Gdv E 2F + Gu = u0 2u2 01 1 + u2 0 4u2 0 4u0 + 3 EF E (E 2F + G) .
u=v0
F G G (E 2F + G)
v =u0
Eduu + F du (u) = cos 2 = Edu E 2F + Gu =

2 2 + 3v0 + 2v0 2 + 2v + 2 v0 0
2 + 4v + 3 4v0 0
Am folosit faptul c a punctul de intersect ie dintre u0 si C este M1 (u0 , u0 ) v 0 iar punctul de intersect ie dintre si C este M2 (v0 , v0 ). 7.27 (i) Fie forma I-a fundamental a a unei suprafet e oarecare S : I (du, dv ) = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2 respectiv forma a II-a fundamental a: II (du, dv ) = Ldu2 + 2M dudv + N dv 2 . Asociem acestora matricele: I= E F F G , II = L M M N
si reamintim c a I este inversabil a deoarece det I = EG F 2 > 0 din condit ia de regularitate a lui S . Reamintim de asemeni, c a curbura total a este K = det II I 1 sau nc a: LN M 2 K= . EG F 2 Atunci, folosind rezultatele de la problema 7.13 obt inem relat ia cerut a. (ii) Consider am = () si atunci relat ia din problem a devine: K= (1 +
2 )2
1 R2
169
sau nc a: (1+ ie cu variabile separate si deci = R 2 care este o ecuat 2 )2 prin integrare obt inem: 1 2 = +C 1+2 R2
cu C o constant a real a pe care o alegem de forma C = 1
a2 . R2
Rezult a:
1 2 + R2 a2 R2 a2 2 2 2 = 1 + = = 1+2 R2 R2 a2 + 2 R2 (a2 b2 ) si deci avem solut ia general a, care este o familie 1-parametric a de suprafet e, numite suprafet e pseudosferice: a = a () = Exemplu. Alegem a = R si deci: = () = R2 2 d. a2 2 d. R2 (a2 2 )
Dac a n plus lu am = (u) = R sin u atunci: = (u) = R cos2 u du = R sin u 1 sin2 u u du = R cos u + ln tg + C0 sin u 2
pentru tg u a real a. Pentru C0 = 0 obt inem pseudosfera 2 > 0 si C0 constant conform parametriz arii de la problema 7.19. 7.28 Avem: r ru rv ruu ruv rvv N de unde rezult a: E = 1 + 9u4 + v 2 , F = 1 + uv + 9u2 v 2 , G = 1 + u2 + 9v 4 x 1 1 0 0 0 3(v 3 u3 )
EGF 2
y v u 0 1 0 3(u2 v 2 )
EGF 2
z 3u2 3v 2 6u 0 6v
uv EGF 2
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME 3 u2 v 2 6u (u v ) 6v (u v ) L= ,M = ,G = 2 2 EG F EG F EG F 2
170
unde EG F 2 = (u v )2 + 9 u2 v 2 + 9 u3 v 3 . Reamintim c a punctele parabolice sunt date de anularea curburii totale K deci satisfac ecuat ia LN = M 2 . In cazul nostru avem ecuat ia: 4uv (u v )2 = u2 v 2
2
care devine (u v )4 = 0. Deci locul geometric al punctelor parabolice de pe S este curba u=v (u) = 2u, u2 , 2u3 care, dup a cum se observ a, este intersect ia lui S cu paraboloidul hiperbolic Ph : z = xy . 7.29 Parametriz am S : x = u, y = v 3 u, z = v si avem: r ru rv ruu ruv rvv N de unde rezult a: E = 2, F = 3v 2 , G = 1 + 9v 4 , EG F 2 = 2 + 9v 4 6v L = M = 0, N = EG F 2 si deci: LN M 2 = 0 ceea ce voiam. 7.30 Avem: r ru rv ruu ruv rvv N si deci: E = ch2 u + sh2 u, F = 0, G = ch2 u, EG F 2 = ch2 u ch2 u + sh2 u x chu 0 shu 0 0
shu ch2 u+sh2 u
x 1 0 0 0 0
1 EGF 2
y 1 3v 2 0 0 6v
1 EGF 2
z 0 1 0 0 0
3v EGF 2
2
y shu cos v chu sin v chu cos v shu sin v chu cos v
chu cos v ch2 u+sh2 u
z shu sin v chu cos v chu sin v shu cos v chu sin v
chu sin v ch2 u+sh2 u
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME 1 ch2 u L= , M = 0, N = ch2 u + sh2 u ch2 u + sh2 u
171
ch u de unde rezult a: LN M 2 = ch2 < 0 ceea ce voiam. u+sh2 u 1 7.31 (i) S tim c a pentru sfera de raz a R avem K = R 2 = 0 conform problemei 7.14. De asemeni, conform unei propriet a ti remarcabile a sferei centrate n origine (este esent ial acest fapt!) distant a de la origine la planul tangent este d = R deoarece raza este perpendicular a pe planul tangent. K 1 1 Prin urmare d = = = const . 4 R2 R4 R6 (ii) Avem:
r ru rv ruu ruv rvv N de unde rezult a: E =1+
x 1 0 0 0 0
v u4 v 4 +u2 +v 2
y 0 1 0 0 0
u u4 v 4 +u2 +v 2
z u1 2v 1 uv 2
2 u3 v 1 u2 v 2 2 uv 3 2 2 u v u4 v 4 +u2 +v 2
2 1 1 u4 v 4 + u2 + v 2 2 , F = , G = 1 + , EG F = u4 v 2 u3 v 3 u2 v 4 u4 v 4
2v 1 2u L= ,M = ,N = u4 v 4 + u2 + v 2 u4 v 4 + u2 + v 2 u4 v 4 + u2 + v 2 si deci: 3u4 v 4 K= . (u4 v 4 + u2 + v 2 )2 Ecuat ia planului tangent n punctul curent este Tp S : v (x u) + u (y v ) + 1 2 2 u v z uv = 0 si deci: | uv uv uv | 3uv d= = . 4 4 2 2 4 4 u v +u +v u v + u2 + v 2 In concluzie: 3 1 K = 4 = = const. d4 3 27
1 t , v (t)
Observat ie: pe suprafat a dat a, curba u (t) = T it eica (i) de la exercit iul 6.22.
1 t2
este curba
172
(iii) Reamintim: dat a S o suprafat a av and curbura totala negativ a si c : I S, c (t) = (u (t) , v (t)), o curb a pe S are loc formula lui Enneper: 2 (t) = K (u (t) , v (t)) . Fie deci S suprafat aT it eica av and K < 0 si c o linie asimptotic a pe S . 2 Din formula Enneper si proprietatea T it eica rezult a c a = const. unde d d4 este distant a de la origine la planul tangent. Dar c ind linie asimptotic a, planul tangent coincide cu planul osculator si deci d a 2 = const. cu d distant de la origine la planul osculator, ceea ce spune c a c este curb it eica. a T 2 7.32 (i) Pentru K = 1 avem ecuat ia diferent iala G = G si se r arat a c a G (0, ) = 0, r G (0, ) = 1. Deci not and G (r, ) = x (r) avem problema Cauchy: x (r) = x (r) x (0) = 0, x (0) = 1 cu solut ia unic a x (r) = shr si deci, n nal, solut ia unic a G (r, ) = sh2 r. (ii) Teorema Egregium arm a urm atoarea expresie a curburii totale: 2 EG F 2 K = u F Ev EGu E EG F 2 + v 2EFu F Eu EEv E EG F 2 ()
care pentru F = 0 devine relat ia cerut a. Alte expresii ale curburii totale: -dac a g11 = g22 si g12 = 0 atunci: K= (ln g11 ) 2g11
(a se vedea si prima relat ie de la ex. 2.42) -dac a g11 = g22 = 0 atunci: K= (iii) Din () avem: 1 F 2K = de unde concluzia. v F u 1 F2 = v sin u sin 1 2 ln g12 . g12 uv
173
In lucrarea: Myller, A., Ret elele lui Ceb sev si paralelismul lui Levi-Civita, Mathematica (Cluj), 1(1929), 48-53, se red a povestea introducerii acestor ret ele. Este singura surs a dintr-o bibliograe foarte ampl a cercetat a de autorul acestei culegeri n care apare aceast a istorie! Cit am: In anul 1878 la congresul Asociat iunii franceze pentru naintarea stiint elor, geometrul rus Ceb sev a facut o comunicare intitulat a <<Sur la coupe des v etements>>. A ar atat atunci cum se poate mbraca orice suprafat a cu o singur a bucat a de stof a. El consider a stofa ca format a din dou a r anduri de re care se ncruci seaz a. Aceste re s ant nnodate n punctele lor de ntret aere astfel c a distant a dintre dou a puncte consecutive s a e peste tot aceia si. C and se deformeaz a stofa, aceast a distant a r am ane invariabil a, numai unghiul ce fac dou a re n punctul lor de ntret aere poate s a se schimbe. Dac a consider stofa ntro pozit ie deformat a oarecare si iau dou a re care se ncruci seaz a ca linii coordonat a de origin a, atunci un punct oarecare al stofei poate s a e determinat prin dou a coordonate si care sunt distant ele punctului la liniile coordonat a de origin a m asurate dealungul relor ce trec prin acel punct: = M Q, = M P. Avem atunci: M M1 = d, si prin urmare: (M1 M2 )2 = ds2 = d2 + d 2 + 2cosdd unde este unghiul M1 M M2 . este o funct ie de , si aceast a funct ie depinde de modul n care a fost deformat a stofa. Rezult a c a pentru a mbr aca o suprafat a cu o singur a bucat a de stof a trebue deslegat problemul urm ator de geometrie: Fiind dat a o suprafat a al c arei element liniar este ds2 = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2 s a se fac a o schimbare de coordonate, nlocuind variabilele u, v prin altele , alese astfel ca elementul liniar s a ia forma ds2 = d2 + 2F dd + d 2 M M2 = d
174
unde am nsemnat cos prin F (, ). Incheiem aceast a istorioar a not and c a, de si este numit geometru de c atre Al. Myller, matematicianul rus P. L. Ceb sev (1821-1894) este celebru n alte domenii ale matematicii: -crearea teoriei celei mai bune aproxim ari, -teoria probabilit a tilor, -teoria numerelor. 7.33 (i) Pentru K = 1 avem ecuat ia diferent ial a f (u) = f (u) 1 + (f (u))2
2
.
1 . R2 = u2
(ii) Rezultatul binecunoscut K =
1 7.34 Pentru K = 1 avem (u) + c adic a f (u) = 1du u2 +c care este o integral a eliptic a pentru marea majoritate a valorilor lui c. Dar pentru c = 0 avem:
f (u) =
1 u2
1 ln 1 + 2
1 u2 +
1 ln 1 2
1 u2 .
Pentru K = 0 avem (u) = c adic a f (u) = const. = C1 de unde rezult a f (u) = C1 u + C2 . 2v (r) . 7.35 (i) Pentru K = 1 avem ecuat ia diferent iala v (r)+ 1 r v (r ) = e 2 2 (1+2r ) (ii) Obt inem cu formula dat a K = 32 (1r2 )4 . 7.36 Calcul imediat. 7.37 O form a mai util a pentru calcule practice este dat a de: 1 11 1 22 1 12 2 12 1 22 2 22 = = g11 g12 g12 g22 =
1 1 g11 2 u1 g12 g11 1 2 u2 u1 1 1 g11 2 u2 1 g22 2 u1
g11 g12 g12 g22

1
g11 g12 g12 g22
g12 g22 1 2 u1 u2 1 g22 2 u2
7.38 (i) Folosind formulele precente obt inem: 1 22 = 1 G 2 1 G 2 1 G , 12 = 2 , 22 = 21 = 2 r 2G r 2G
si tot i ceilalt i simboli Christoel sunt nuli.
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME (ii) Folosind rezultatele de la exercit iul 2.16 cu r = u, = v avem:
2 2 1 22 = u, 12 = 21 =
175
u2
u + h2
tot i ceilalt i simboli Christoel ind nuli. (iii) Aplic aand exercitiul anterior avem: 1 11 1 22 = 1 sin cos u u , 1 12 2 12 = 0 0 , 1 22 2 22 = 1 sin v cos v .
7.39 Fie {e1 , e2 } o baz a ortonormat a n spat iul tangent TX (z ) S . Din X X relat ia de denit ie avem c a vectorii x , y TX (z ) S sunt ortogonali si au aceea si norm a, deci exist a funct ia : W I R astfel nc at: X X = e e1 , = e e2 . x y Rezult a forma I-a fundamental a: I = e2 Fie forma a II-a fundamental a: II = e2 Atunci: H= Dar II = < < h11 h12 h12 h22 . (3) 1 0 0 1 . (2) (1)
h11 + h22 , K = det 2
h11 h12 h12 h22
(4)
2X ,N x2
, h22 = e2 <
2X 2X , N > < xy ,N > x2 2X 2X xy , N > < y 2 , N > 2X a: , N > de unde rezult y 2
si deci: h11 = e2 <
>
H=
e2 2X 2X < + ,N > 2 x2 y 2
2X x2
sau cu notat ia cunoscut a X = H=
2X : y 2
e2 < X, N > 2
(5)

X X x y X X x y
176
unde, ca de obicei: N =
O alt a proprietate remarcabil a este faptul c a X este vector perpendicX X X ular pe X s i . In adev a r, deriv a nd relat ia < n raport cu x y x , y >= 0 X X X X x si relat ia < x , x >=< y , y > n raport cu y avem: < <
2X , x2 2X , y 2 X y X y X > + < X x , xy >= 0 2 X X >=< xy , x >
2
de unde rezult a X X a rolului simetric al variabilelor x, y y . Datorit X avem si X x . Din aceast a ultim a proprietate si relat ia (5) rezult a c a putem scrie: X =< X, N > N = 2He2 N sau nc a, tinand cont de expresia lui N si relat iile (1): X X (6) X = 2H x y deoarece e1 , e2 sunt ortonormat i. 7.40 Din relat ia (6) de la problema precedent a rezult a c a o suprafat a este minimal a dac a si numai dac a este imaginea unei aplicat ii conforme armonice adic a satisface, pe l ang a condit ia de conformitate, si condit ia: X = 0. S a not am c a din 2H = h11 + h22 = 0 rezult a h22 = h11 si deci expresia curburii totale pentru o suprafat a minimal a conform a este, n notat iile de la problema precedent a: 2 H = h2 11 h2 . Deci pentru a aa suprafet e minimale c aut am aplicat ii X : W I R3 cu propriet a tile: (Si) X este conform a, ceea ce se poate scrie: X x
2 (5)
X y
2i <
X X , >= 0 x y
folosind faptul c a un num ar complex este nul dac a si numai dac a sunt nule part ile real a si imaginar a, (Sii) X = 0. 1 Folosind notat iile consacrate: z = 1 2 x i y , z = 2 x + i y
obt inem c a: = 4 zz si prin urmare cele dou a condit ii precedente devin:
2
(i)
X 1 z
X 2 z
X 3 z
=0

X (ii) z z = 0 unde am notat X = X 1 , X 2 , X 3 . Cu notat ia f = deci sistemul: 2 2 2 (S1) f 1 + f 2 + f 3 = 0 (S2) f z = 0 care admite solut ia
177
X z
: W C3 avem
f=
1 i 1 w2 , 1 + w2 , w h 2 2
cu w, h : W C functii olomorfe. Reamintim c a o funct ie : W C C este olomorf a dac a z = 0. In concluzie, obt inem: z X (z ) = Re
z0
f ( ) d
unde z0 este punct arbitrar n W iar integrarea se face dup a o curb a n W ce une ste z0 si z . Relat ia precedent a este faimoasa reprezentare Weierstrass a suprafet elor minimale (alt i autori o numesc reprezentarea EnneperWeierstrass) ap arut a n: Weierstrass, K., Untersuchungen u ber die Fl achen, deren mittlere Kr ummung u berall gleich Null ist, Monatsber. Akad. Wiss. Berlin, 1866, 612-625. Trebuie de altfel notat c a bibliograa relativ la suprafet e minimale, la care se adaug a recent cea relativ la suprafet e CMC (constant mean curvature) este impresionant a! Fie N polul nord al sferei S 2 = {x IR3 ; x = 1} si proiectia stereograc a : S 2 \{N } C : x 1 , x2 , x3 = care este o biject ie cu inversa: 1 (z ) = Vom ar ata ca w = N . In adev ar: X = Re x h ih 1 w2 , 1 + w2 , hw 2 2 1 2 Re z, 2 Im z, |z |2 1 . 1 + |z |2 x1 + ix2 1 x3
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME X = Im y de unde rezult a: h ih 1 w2 , 1 + w2 , hw 2 2 X X = x y
178
2 2 Im (hw) + Re (hw) Im ih Re ih 2 1+w 2 1+w 2 2 = Re h Im (hw) Re (hw) Im h 2 1w 2 1w ih ih 2 2 Re h 1 w Im 4 1 + w + Re 4 1 + w2 Im h 1 w2 2 Im ih 2 1 + w hw 1 Im 2 h (1 w2 )hw = = i 2 )h 1 w 2 Im h (1 + w 4 1 2 2 2 Re w 2 1 + |w |2 2 |h| Re w + |w | w | h | 2 2 = 2 Im w = = 1 2 |h| Im w |w | w 4 (1 + |w|2 ) 1 2 4 2 2 |w|2 1 4 |h| Re |w | 1 w + w
|h|2 1 + |w|2 4
1 w.
Deoarece 1 w S 2 rezult a c a 1 w = 1. Aplicat ia X ind conform a rezult a despre prima form a fundamental a c a avem g12 = g21 = 0 si: g11 = g22 = e2 = In concluzie: N= |h|2 1 + |w|2 X X X X = = x y x y 4
X x X x 2
(7)
X y X y
= 1 w
ceea ce voiam. Din acest motiv aplicat ia w = N se nume ste aplicat ia Gauss a lui X . Calculele acestei probleme au fost adaptate dup a volumul: Fang, Yi; Lectures on minimal surfaces in I R3 , Proceedings of the Centre for Mathematics and Its Applications, The Australian National University, vol. 35, 1996. Observat ii. (i) Condit ia (Sii) spune c a cele 3 funct ii componente ale funct iei vectoriii armonice; altfel spus funct ia vectorial a X este armonic a! ale X sunt funct
179
Generalizarea imediat a se refer a la funct ii bi-armonice si pentru aspecte geometrice deosebit de interesante ale acestor funct ii trimitem la: 1) Caddeo, R., Montaldo, S., Oniciuc, C., Biharmonic submanifolds of S3 , Internat. J. Math., 12(2001), no. 8, 867-876, 2) Caddeo, R., Montaldo, S., Oniciuc, C., Biharmonic submanifolds in spheres, Israel J. Math., 130(2002), 109-123, 3) Caddeo, R., Montaldo, S., Piu, P., Biharmonic curves on a surface, Rendiconti di Matematica-Roma, Serie VII, 21(2001), 143-157. (ii) Prezent am o versiune a reprezent arii Weierstrass adaptat a dup a lucr arile: 1) Taimanov, I. A., Modied Novikov-Veselov equation and dierential geometry of surfaces, Trans. A.M.S., Ser. 2, 179(1997), 133-151. (dgga/9511005) 2) Taimanov, I. A., The Weierstrass representation of closed surfaces in 3 I R , dg-ga/9710020. Consider am perechea de funct ii de o variabil a complex a = (1 , 2 ), prima funct ie ind anti-olomorf a iar a doua funct ie olomorf a; deci este satisf acut sistemul: 1 z = 0 () . 2 z = 0 Atunci aplicat ia z C X 1 (z, z ) , X 2 (z, z ) , X 3 (z, z ) I R3 dat a de: 2 2 X 1 + iX 2 = i 1 dz 2 dz 2 dz 2 dz X 1 iX 2 = i 2 1 X 3 = 2 1 dz + 1 2 dz
reprezint a parametrizarea conform a a unei suprafet e minimale. Integrala se calculeaz a pe un drum unind punctul complex z cu un punct init ial z0 . Din ecuat iile () rezult a c a integranzii sunt forme diferent iale nchise si deci valoarea integralelor este independent a de drumul . Aceast a reprezentare se generalizeaz a imediat pentru suprafet e de curbur a medie constant a, nu neap arat nul a. Condit ia () se nlocuie ste cu:
1 z 2 z
= U 2 () = U 1
cu potent ialul U av and valori reale. Atunci e S suprafat a cu parametrizarea X 1 , X 2 , X 3 de mai sus. Rezult a prin calcul c a avem o parametrizare con-
180
form a a lui S i.e. forma I-a fundamental a are expresia: I = D2 (z, z ) dzdz cu: D (z, z ) = |1 (z, z ) |2 + |2 (z, z ) |. Curbura total a este: K= iar curbura medie este: 1 (log D) D2
2U D de unde rezult a pentru cazul particular U = 0 condit ia (). Sistemul () admite scrierea: D = 0 unde: H= D= 0 0 + U 0 0 U
cu = z , = z . Operatorul D este numit operator Dirac cu potentialul U. Reprezentarea Weierstrass generalizat a () este extins a la suprafet e n 4 I R n lucr arile: 1) Konopelchenko, B. G., Weierstrass representation for surfaces in 4D spaces and their integrable deformations via DS hierarchy, math.DG/9807129 2) Konopelchenko, B. G., Landol, G., Induced surfaces and their integrable dynamics. II. Generalized Weierstrass representations in 4D spaces and deformations via DS hierarchy, math.DG/9810138. (iii) O alt a reprezentare de tip Weierstrass pentru suprafet e de curbur a medie constant a nenul a apare n: Kenmotsu, K., Weierstrass formula for surfaces of prescribed mean curvature, Math. Ann., 245(1979), 89-99. Parametrizarea Kenmotsu este dat a de formula:
X = Re
dz
unde = 1 f 2 , i 1 + f 2 , 2f iar funct iile f, satisfac condit ia de compatibilitate: 2f f log z = . (#) z 1 + |f |2
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME Pentru aceast a parametrizare curbura medie este: H= 2 f z .
181
(1 + |f |2 )2
Reprezentarea Kenmotsu si cea generalizat a Weierstrass () sunt echivalente si legatura ntre perechile (f, ) , (1 , 2 ) este: f =i respectiv: 1 2 , = i2 2
f z U = . (1 + |f |2 )
De si echivalente, reprezentarea Kenmotsu este mai dicil a n practic a datorit a condit iei (#). 7.41 La problema anterioar a am obt inut forma I-a fundamental a si aplicat ia Gauss n funct ie de datele (w, h) ale reprezent arii Weierstrass. Se arat a, prin calcul, c a pentru o metric a conform a ds2 = e2 |dz |2 avem curbura Gauss: K= 1 2 log e2 . log e2 = 2 2 2e e z z
Aplic and formula (7) de la exercit iul anterior rezult a: log e2 = 2 (log |h|) + 2 log 1 + |w|2 z z z z z z =2 si deci: K= 16|w |2 |h|2 (1 + |w|2 )4 = 4|w | |h| (1 + |w|2 )2
log |h|=armonic
w w 1 + |w|2 w www 2|w |2 ww = 2 = z 1 + |w|2 (1 + |w|2 )2 (1 + |w|2 )2

2
Forma a II-a fundamental a este: 2X 1 2 3 b11 =< x2 , N >=< Re f , f , f , N > b22 = b11 . b =< 2 X , N >= < Im f 1 , f 2 , f 3 , N > 12 xy
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME Avem: b11 =< Re h ih 1 w2 , 1 + w2 , h w + hww , ihww , hw 2 2
182
, N >=
si dup a un calcul complicat: b11 = Re hw . Analog avem: b12 = Im hw de unde rezult a c a pentru o suprafa t a minimal a funct ia b11 ib12 = hw este o funct ie olomorf a. Deoarece: (dz )2 = (dx)2 (dy )2 + 2idxdy avem: b11 (dx)2 +b12 dxdy +b22 (dy )2 = Re hw (dx)2 (dy )2 +2 Im hw dxdy =
= Re hw Re (dz )2 +Im hw Im (dz )2 = Re hw (dz )2 = Re (hdwdz ) . Fie V Tp S un vector tangent de norm a 1 pe care-l vom scrie: V = e cos de unde rezult a: II (V, V ) = e2 Re hw e2i . Obt inem astfel curburile principale: k1 = max e2 Re hw e2i = e2 |hw | =
02
+ sin x y
= 2 Re e ei
= e ei
i e e z z
4|w | |h| (1 + |w|2 ) 4|w | |h| (1 + |w|2 )
k2 = min e2 Re hw e2i = e2 |hw | =

0
si din relat ia K = k1 k2 reobt inem formula lui K de mai sus. Fie r (t) = x (t) + iy (t) o curb a pe S . Cum r (t) = x (t) + iy (t) folosind expresia de mai sus a formei a II-a fundamentale avem: II r (t) , r (t) = Re{h (r (t)) w (r (t)) r (t) } (dt)2 =
2
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME = Re{d [w (r (t))] h [r (t)] dr (t)}.
183
Reamintim c a aceast a curb a t r (t) este (i) linie asimptotic a dac a II (r (t) , r (t)) = 0 (ii) linie de curbur a dac a r (t) este direct ie principal a adic a dac a [r (t)]2 II (r (t) , r (t)) este o valoare minim a sau maxim a a lui II (v, v ) pe mult imea vectorilor unitari din Tr(t) S . Cu relat ia precedent a obt inem caracteriz arile: (i) r (t) este linie asimptotic a dac a si numai dac a h [r (t)] w [r (t)] [r (t)]2 iI R (ii) r (t) este linie de curbur a dac a si numai dac a 2 h [r (t)] w [r (t)] [r (t)] I R. Calculele sunt prezentate dup a aceea si monograe folosit a la problema precedent a. 7.42 (i) I) Catenoidul Se obt ine lu and: w (z ) = z, h (z ) = z12 . Avem deci, n notat iile problemei 7.41: 1 z2 i 1 + z2 1 . f (z ) = , , 2z 2 2z 2 z Curbura total a este K = 4 . Catenoidul este o suprafat a de rotat ie si efectu and calculele obt inem ecuat ia sa implicit a: x2 + y 2 = ch2 z si deci ecuat iile parametrice: x = chu cos v y = chu sin v . z=u Forma I-a fundamental a este: I = ch2 u du2 + dv 2 iar forma a II-a fundamentala: II = du2 + dv 2 .
184
Fig.7 Catenoidul. Se arat a c a singurele suprafet e minimale de rotat ie sunt planul si catenoidul. II) Elicoidul Dat a suprafat a minimal a S cu reprezntarea Weierstrass X = Re
f dz
putem asocia lui S o ntreag a familie de suprafet e minimale S , 0 2 cu reprezentarea Weierstrass: X = Re ei
f dz .
Suprafat a S se nume ste suprafat a conjugat a suprafet ei minimale S . 2 Elicoidul este suprafat a minimal a conjugat a catenoidului si deci are reprezentarea Weierstrass dat a de: f (z ) = i 1 z2 1 + z2 i , , 2 2z 2z 2 z .
Pentru geometria elicoidului a se vedea problema 7.16. Se arat a c a singurele suprafet e minimale riglate sunt planul si elicoidul. III) Suprafat a Enneper Lu am h = 1, w (z ) = z si deci avem n reprezentarea Weierstrass: f (z ) = 1 z2 i 1 + z2 , ,z 2 2 .
Pentru geometria suprafet ei Enneper a se vedea problema 7.15.
185
IV) Elicoidul r asucit (Twisted Elicoid) Conform lucr arii: Nitsche, J. C. C., A characterization of the catenoid, J. Math. Mech., 11(1962), 293-301, aceast a suprafat a are parametrizarea: x = u cos v u y = w2 dw + u sin v (w) S: unde (w) = w4 1. 1 u dw z = ( w) Avem:
1
x ru cos v rv u sin v ruu 0 ruv rvv N sin v u cos v v u cos 2
y u cos v 2u
u u4 1
2
z + sin v 0
1 u4 1 2u3
3 (u4 1) 2
(u4 1) 2
(EGF )(u4 1)
cos v u sin v v u sin 2
(EGF )(u4 1)
0 0 u u4 1+u3 sin v 2 4
(EGF )(u 1)
de unde rezult a: 2u2 sin v 2u4 u3 cos v E= + 4 ,F = , G = u2 4 4 u 1 u 1 u 1 1 L= EG F 2 si deci: (EN 2F M + GL) u2 = u4 1 2u2 sin v 2u4 + 4 u4 1 u 1 u2 EG F 2 = 2u2 sin v 2u4 + 3 u4 1 (u4 1) 2 =0 2u2 sin v 2u4 + 3 u4 1 (u4 1) 2 , M = 0, N = u2 (EG F 2 ) (u4 1)
deci aceast a suprafat a este minimal a! Propunem cititorului g asirea reprezent arii Weierstrass asociate! V) Suprafat a lui Scherk x=u y=v S: . cos v z = ln cos u
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME Pentru aceast a suprafat a avem: ru rv ruu ruv rvv N x 1 0 0 0 0
tgu
186
y 0 1 0 0 0
tgv
z tgu tgv 1 cos 2u 0 1 cos 2v

1 1sin2 u sin2 v cos2 u cos2 v
1 1 2 = E = cos 2 u , F = tgutgv, G = cos2 v , := EG F 1 1 L = cos2 u , M = 0, N = cos2 v
si deci: H=
1 cos2 u
1 cos2 v
1 cos 2v 3 / 2 2
1 cos2 u
=0
ceea ce voiam. VI) Suprafat a lui Catalan x = u sin uchv y = 1 cos uchv S: v z = 4 sin u 2 sh 2 VII) a lui Henneberg Suprafat x = 2shu cos v 2 3 sh (3u) cos (3v ) 2 sh (3u) sin (3v ) y = 2shu sin v + 3 S: z = 2ch (2u) cos (2v ) (ii) Avem 3 denit ii echivalente ale suprafet elor minimale: (a) imaginea unei imersii conforme armonice (b) suprafat a av and curbura medie nul a (denit ia cu caracter geometric). S a not am: -curbura total a a fost introdus a de Gauss(1777-1855) n 1828 -curbura medie a fost introdus a de Sophie Germain n 1831 si este folosit a, spre exemplu, n teoria elasticit a tii -o alt a curbur a a fost introdus a de zicianul rom an Emanoil Bacaloglu ntr-un articol din Zeitschrift der Mathematik und Physik n 1859. (c) punct de minim al funct ionalei arie (prima denit ie din punct de vedere istoric, constituie a sa numita problem a Plateau). Leg atura ntre (a) si (b) este dat a de relat ia (6) de la exercit iul 7.40, a se vedea si nceputul ex. 7.41. Avem deci ecuat ia suprafet elor minimale,
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME H = 0, sau deoarece: H= avem ecuat ia: b11 g22 2b12 g12 + b22 g11 = 0. S a demonstr am relat ia (). Reamintim c a H = T r II I 1 si din: II = b11 b12 b12 b22 g11 g12 g12 g22 g22 g12 g12 g11 g22 g12 g12 g11 = b11 g22 2b12 g12 + b22 g11 2 g11 g22 g12
187
()
(1)
I= rezult a: I 1 = II I 1 = = 1 g11 g22

2 g12
1 g11 g22
2 g12
1 2 g11 g22 g12
b11 b12 b12 b22
b11 g22 b12 g12 b11 g12 + b12 g11 b12 g22 b22 g12 b22 g11 b12 g12
de unde concluzia. Cu notat iile lui Gauss relat ia (1) se scrie: G L 2F M + E N = 0. (1 )
Punctul de pornire al teoriei suprafet elor minimale l constituie studiul lui Lagrange (1736-1813) din 1760 al punctelor de minim ale funct ionalei arie, deci denit ia (c) de mai sus, ceea ce d a si explicat ia denumirii de minimale. El consider a suprafat a ca ind dat a explicit z = f (x, y ) si prelucr and ecuat ia Euler-Lagrange a funct ionalei arie ajunge la ecuat ia: p + x w y q w =0 1 + p2 + q 2 . (2)
unde p si q sunt notat iile Monge, a se vedea ex. 2.17, iar w = In nal, se ajunge la ecuat ia cu derivate part iale:
2 2 fxx 1 + fy 2fx fy fxy + fyy 1 + fx = 0.
188
Astfel, Lagrange observ a c a o funct ie liniar a n x si y satisface (2) datorit a derivatelor de ordin 2 si deci planul este suprafat a minimal a. In 1915 S. Berstein demonstreaz a c a dat a funct ia f de clas a C2 al c arei grac este o suprafat a minimal a atunci f este liniar a! Abia n 1776, Meusnier observ a c a interpretarea geometric a a relat iei (2) este anularea a ceea ce mai t arziu va numit a curbura medie. Mai precis, un calcul imediat d a expresia: H=
2 2f f f 2 fxx 1 + fy x y xy + fyy 1 + fx 2 + f2 2 1 + fx y 3/2
(#)
(a se vedea si exercit iul 7.17). S a presupunem acum suprafat a dat a implicit S : F (x, y, z ) = 0. Din relat ia F (x, y, f (x, y )) = 0 rezult a:
x fx = F Fz Fy fy = Fz
fxx = fxy = f =
yy
Fx (Fxz Fz Fzz Fx )Fz (Fxx Fz Fxz Fx ) 3 Fz Fx (Fyz Fz Fzz Fy )Fz (Fxy Fz Fxz Fy ) 3 Fz Fy (Fyz Fz Fzz Fy )Fz (Fyy Fz Fyz Fy ) 3 Fz
si nlocuind n (#) obt inem ecuat ia: 2(Fxy Fx Fy + Fyz Fy Fz + Fzx Fz Fx ) =

2 2 2 2 2 2 + Fy . + Fx + Fzz Fx + Fz + Fyy Fz Fxx Fy
(3)
Pentru alte am anunte relativ la ecuat ia suprafet elor minimale a se vedea si: a) Grin, Sarah Field, Minimal surfaces: a derivation of the minimal surface equation for an arbitrary C 2 coordinate chart, Missouri J. Math. Sci., 13(2001), no. 3, 145-153. 7.43 Fie n spat iul I Rn hipersuprafat a S orientat a, cu versorul normalei N . Dat p S not am Tp S spat iul tangent n p la S si atunci avem transformarea liniar a W : Tp S Tp S, W (v ) = v N unde prin v am notat derivata relativ la v Tp S . Aplicat ia liniar a W se nume ste aplicat ia Weingarten si prin denit ie curbura Gauss a lui S este determinantul K al acestei aplicat ii liniare.
189
In cazul n = 2 curbura Gauss K a unei curbe C este exact curbura uzual a k dac a lu am N ca ind normala la C . In cazul nlocuirii lui N cu (N ) avem K = k . In cazul general, dac a n este impar atunci K nu depinde de alegerea lui N iar dac a n este par atunci K si schimb a semnul la schimbarea lui N . Relativ la expresia lui K n cazul hipresuprafet elor implicite, n lucrarea: Shin-ichi Nishimura, Masao Hashiguchi, On the Gaussian curvature of the indicatrix of a Lagrange space, Rep. Fac. Sci., Kagoshima Univ., 24(1991), 33-41, la pagina 37 este demonstrat urm atorul rezultat: Propozit ie Fie hipersuprafat a S = {x I Rn ; f (x) = 0, (f ) (x) = 0}, f n cu f C (I R ) si versorul normalei N = f . Atunci curbura Gauss a perechii (S, N ) este: fij fi fj 0 K= f n+1
f f unde fi = x i , fij = xi xj . Pentru alte am anunte a se vedea si lucr arile: (i) M. Hashiguchi, On a Finsler-geometrical expression of the Gaussian curvature of a hypersurface in an Euclidian space, Rep. Fac. Sci. Kagoshima Univ., 25(1992), 21-27. 7.44 (i) Fie suprafat a oarecare S cu forma I-a fundamental a I = (gij )1i,j 2 si forma a II-a fundamental a II = (bij )1i,j 2 . Conform [?, p. 298] avem: (i) ecuat ia Gauss: 2
2
det II =
i=1
g1r {
r r 22 12 + u1 u2
2 r m r (m 22 m1 12 m2 )} m=1
(ii) ecuat iile Codazzi: 12 b u1

b22 u1
b22 u2 b12 u2
= =
2 r=1 2 r=1
r (r 11 lr2 12 lr 1) r (r 12 lr2 22 lrr1 )
Reamintim c a pentru o suprafat a conform a avem cf. ex. 7.42: I = e2w 1 0 0 1
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME h11 h12 h12 h22 b11 b12 b12 b22
190
II = e2w de unde rezult a:
w 1 11 = u1 w 2 11 = u2
1 12 = 2 12 =
w u2 w u1
w 1 22 = u1 w 2 22 = u2
si deci avem: (i) ecuat ia Gauss: (ii) ecuat iile Codazzi:
b11 b22 (b12 )2 = e2w w
b12 u1 b22 u1
b11 u2 b12 u2
w = (b11 + b22 ) u 2 . w = (b11 + b22 ) u 1
Dar b11 + b22 = 2H deci putem scrie ecuat iile Codazzi: b12,1 b11,2 = 2Hw2 b22,1 b12,2 = 2Hw1 unde indicele inferior reprezint a variabila n raport cu care se deriveaz a. (ii) Dac a H = 0 ecuat iile Codazzi devin: b12,1 = b11,2 b12,2 = b11,1 (1)
care sunt exact ecuat iile Cauchy-Riemann din teoria funct iilor complexe. Deci exist a o funct ie armonic a m astfel nc at: b11 = b22 = m1 . b12 = m2 Fie funct iile A, a sa nc at: b11 = m1 = A cos . b12 = m2 = A sin
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME Ecuat ia Gauss devine: A2 = e2w w. () Ecuat ia (11 ) devine: A2 cos A sin 2 A1 sin A cos 1 = 0. Exprim am faptul c a m este funct ie armonic a: m11 + m22 = (A cos )1 + (A sin )2 = 0 adic a: A2 sin + A cos 2 + A1 cos A sin 1 = 0.
191
(2)
(3)
Inmult ind ec. (2) cu cos , ec. (3) cu sin si adun and avem: A2 A1 = 0 adic a: A2 1 = . (4) A Analog, nmult ind ec. (2) cu ( sin ), ec. (3) cu cos si adun and avem: A1 + A2 = 0 adic a: A1 (5) 2 = . A Dar ecuat iile (4) , (5) exprim a exact faptul c a funct iile si ln A sunt armonice conjugate. Din () avem: ln A = w + 1 ln w. 2
Punctul (ii) urm are ste articolul: Amato, F., Sulle supercie minime e le metriche isoterme, Acad. Roy. Belg. Bull. Cl. Sci. (5), 60(1974), 36-42. 7.45 (i) Deoarece g este constant a rezult a k si deci ij = 0, 1 i, j, k 2 ecuat ia Gauss devine: det b = 1 = 0, fals. u1 (ii) Un calcul imediat, folosind formulele de la ex. 7.37, d a: 1 11 = 1+(u1 )2 si tot i ceilalt i simboli Christoel sunt nuli. Ecuat ia Gauss devine: det b = u1 = 0, fals. 7.46 Fie g = (gij =< ri , rj >)1i,j 2 forma I-a fundamental a si g 1 = g ij 1i,j 2 matricea inversa. Fie bij =< rij , N > 1i,j 2 forma a II-a funka damental a si bk i = g bai 1i,k2
contract ia cu g 1 . Fie k ij
bolii Christoel, a se vedea ex. 7.37.
1i,j,k2
sim-
192
Prin derivarea n raport cu ui a relat iei < N , N >= 1 rezult a c a vectorul N i este perpendicular pe N deci N i nu are component a pe direct ia lui N . Deriv and n raport cu ui relat ia < N , rk >= 0 rezult a < N i , ra >= < N , rai >= bai . Not and N i = Ak a prin nmult irea scalar a cu ra c a i r k rezult k k k Ai gka = bai deci Ai = bi si n concluzie avem ecuat ia Weingarten. Relativ la ecuat ia Gauss faptul c a bij este coecientul lui rij n direct ia lui N rezult a din denit ia formei a II-a fundamentale tin and cont de faptul c a N este versor. Fie deci relat ia rij = k r + b N s i s a ar atam c a k ij k ij ij sunt exact coecient ii Christoel. Inmult ind scalar ultima relat ie cu ra rezult a j relat k g = < r , r > . Deriv a nd n raport cu u ia < r , r > = g s ij a i a ia i ij ka tin and cont de ultima relat ie rezult a:
k k ij gka + ja gki = gia,j
relat ie n care permut and circular indicii i j, j a, a i mai obt inem:

k k ja gki + ai gkj = gji,a k k ai gkj ij gka = gaj,i
; adun and ultimele 3 relat ii, tin and cont de simetria n indicii inferiori ai lui g si , rezult a: 2k ja gki = gia,j + gji,a gja,i sau nc a: 1 ka k ij = g (gaj,i + gia,j gij,a ) 2 relat ia de deniti e a simbolilor Christoel. O scriere mai compacta a ecuat iilor Gauss-Weingarten este: 1 r1 r1 i1 2 bi1 i 1 r 2 = 1 2 bi2 r2 . i2 i2 ui 1 2 bi bi 0 N N 7.47 Folosim notat iile de la exercit iul anterior. Fie deci curba c : ui = d presupus a parametrizat a canonic.Vectorul tangent este: ds r c (s) = i du ri (c (s)) ds (s). Vectorul accelerat ie este: ui (s), duj d2 d2 uk dui ( s ) + ( s ) (s) = r c ( s ) = r ( c ( s )) r ( c ( s )) ij k ds2 ds2 ds ds = bij dui duj ds ds N+
i j d2 uk k du du + ij ds2 ds ds
rk
CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME de unde rezult a ecuat ia geodezicelor d2 uk dui duj k 1 2 ( s ) + u ( s ) , u ( s ) ( s ) (s) = 0. ij ds2 ds ds
193
CAPITOLUL 8
Probleme de geometrie date la examenul de licent a

Not a: Aceste probleme au fost date la Facultatea de Matematic a a Universit a tii Al. I. Cuza din Ia si. Iunie 2004 1) Se cer ecuat iile canonice ale dreptei care trece prin punctul M0 (1, 1, 3), este paralel a cu planul : x 2y + z + 7 = 0 si este concurent a cu dreapta y +1 z 1 x2 d : 3 = 2 = 1 . 2) Forma I-a fundamental a a unei suprafet e. Lungimi, unghiuri si arii pe o suprafat a. Februarie 2004 1) Se dau vectorii v1 = (2, 1, 3) , v2 = (0, 2, 1) , v3 = (2, 3, 0). (i) S a se arate c a B = {v1 , v2 , v3 } este o baz a n I R3 . (ii) Se cere matricea schimb arii de baze de la B la baza canonic a. (iii) Se cer coordonatele vectorului v = (5, 3, 7) n baza B. 2) (i) S a se arate c a ecuat ia x2 + 2xy + 4y 2 4y = 0 reprezint a o elips a si s a se determine diametrul ei conjugat direct iei (1, 1) . (ii) S a se arate c a n familia de plane : x+2y 4z 1 = 0, parametru real, exist a un unic plan perpendicular pe planul : x + y + z 1 = 0 ce se cere determinat. 3) Forma I-a fundamental a a unei suprafet e. Lungimea unei curbe pe o suprafat a. Iunie 2003 194
CAPITOLUL 8. PROBLEME DE LICENT A
195
1) Fie suprafat a S : r (u, v ) = (u cos v, u sin v, u + v ) , (u, v ) I R2 . S a se arate c a: (i) planele tangente la curba v = v0 =constant pe S formeaz a un fascicol. Se cere planul din fascicol perpendicular pe planul : z = 0. (ii) curba de ecuat ie u = u0 =constant pe S are curbura si torsiunea constant a. 2) Spat ii punctual euclidiene, distant a ntre dou a puncte, unghiuri, repere ortonormale. Februarie 2003 1) Se d a planul : 6x + 2y 9z + 121 = 0 si punctul M (12, 4, 18) . (i) Se cer coordonatele punctului M simetricul lui M fat a de si s a se arate c a M apart ine ec arei conici din familia de conice : x2 + 2y 2 x + y = 0, parametru real. (ii) Discutat i dup a parametrul natura conicelor din familia dat a. 1 1 (iii) S a se reprezinte grac conicele = 2 , = 2 . 2) Se d a suprafat a S : r (u, v ) = (u cos v, u sin v, hv ), h parametru real pozitiv. (i) Se cer punctele lui S n care planul tangent este paralel cu vectorul v = (1, 1, 1) si ar atat i c a aceste puncte apart in curbei C : r (t) = h h 2 (1 + cos 2t sin 2t) , 2 (1 + cos 2t + sin 2t) , ht . (ii) S a se arate c a C are curbura si torsiunea constant a. 3) Spat ii ane. Subspat ii ane, intersect ii si uniuni. ********

CUL Curbe Suprafete

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUL Curbe Suprafete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 6

1 + (f (t))2 dt. Aceast a formul a apare n Manualul de Analiz a

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

< Jr (t) , r (t) > . r (t) 3

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

r (t) = (x1 + t (x2 x1 ) , y1 + t (y2 y1 ) , z1 + t (z2 z1 )). Punctul M1 core1

spunde lui t = 0 iar punctul M2 lui t = 1 deci: d (M1 , M2 ) =

R2 sin2 t + R2 cos2 tdt = 2R. R2 (1 cos t)2 + R2 sin2 tdt = 2R

(cos2 t sin t) + sin t cos t dt =

e2(n+1)k e2nk de unde

= e2k = const > 1.

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME 6.9 Avem sistemul diferent ial: dx dy dz = = . yz z (x 1) y (x 1)

6.13 Tangenta este: gente cu xOy este C :

si deci intersect ia acestei tan-

2 . Prin eliminarea lui t obt inem C : y = 3 4x

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

(ii) r = (a sin t, a cos t, b) , r = (a cos t, a sin t, 0) , r = (a sin t, a cos t, 0) r = a2 + b2 , r r = a (b sin t, b cos t, a) , r r r ,r ,r = a2 b = a a2 + b2

(v) r = 1, 2t, 2t2 , r = (0, 2, 4t) , r = (0, 0, 4) , r r r = 2 2t2 , 2t, 1 , r r = 2t2 + 1 =8

(vi) r = 1 cos t, sin t, 2 sin r = r t 2 ,r = sin t, cos t, cos t 2 ,

(vii) r = a (cos t sin t) , a (cos t + sin t) , bet , r = 2a2 + b2 e2t

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME (viii)

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME (iii) k (x, y ) =

(iv) Folosind funct ia F (x, y ) = 2px y 2 avem k (x, y ) =

(ii) r = (asht, bcht) , r = (acht, bsht) , k (t) =

(a2 sh2 t+b2 ch2 t) 2

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

Fig. 3 Cicloida cu R = 1 pentru t (5, 5) .

Fig. 4 Hiperbola echilater a cu a = 2 cu x, y (5, 5) . (ii) k (1, 1) = 4 2 (iii) k (x, y ) = a 3 .

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME Din: r (t) r (t) =

i j k sin t cos t f (t) cos sin t f (t)

f cos t + f sin t, f sin t f cos t, 1 n (t) =

cos t, f f cos t 1 + f = 1 1+f 1+f 2+f 1+f 2

f 2 + 1 cht f f sht, f 2 1 sht f f cht, f k (t) = Din:

1 + (f 2 + f 2 ) (ch2 t + sh2 t) 4f f chtsht (ch2 t + sh2 t + f 2 ) ch2 t + sh2 t + f

sht cht f cht sht f sht cht f

sht cht f cht sht f 0 0 f

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

x (t) = x (0) cos t x (0) sin t +

cht sht sht cht

(x, y ) < x, y >=

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

Exemple: (i) r (t) = ( cos t, sin t, cos t)

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

CAPITOLUL 6. CURBE: PROBLEME

= < b , n >= < =

1 1 k , r >= 2 < r r , r > + 3 < r r , r >= k k k

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

g = 1 + f 2 (u) du2 +u2 dv 2 iar curbura total a este K =

1 = v (r) + v (r) e2v . r

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME

CAPITOLUL 7. SUPRAFET E: PROBLEME 7.13

r ru rv ruu ruv rvv N

x cos v sin v cos v sin v cos v cos v

y sin v cos v sin v cos v sin v sin v 2

Deriv and relat ia () obt inem + = 0 de unde: = , = .