Arhitectura, artele plastice, literatura, limba in Egiptul Antic egiptul antic(Egiptul antic) Istoric.

Egiptul a fost populat inca din paleolitic.In neolitic vechii egipteni se indeletniceau cu pescuitul, cu agricultura primitiva si cu cresterea vitelor. Aproximativ in mileniul al V-lea i.e.n. a inceput descompunerea orinduirilor gentilice si formarea comunitatilor teritoriale.In prima jumatate a mileniul al IV-lea, ca urmare a aparitiei plusprodusului si a proprietatii private, a inceput diferentierea de avere, statale timpurii, numite nomme ! si conduse de nomarhi."e#voltarea economica si sociala si mai ales necesitatea mari lucrari de irigatie au grabit unificarea Egiptului antic.$e la mijlocul mil. al IV-lea i.e.n.in urma unui sir de ra#boaie dintre nomme, s-au constituit doua state %Egiptul de &us (la sud) si Egiptul de 'os (la nord).$rin mil. III i.e.n. Egiptul antic de &us a supus Egiptul de 'os , formind un stat centrai#at si unificat cu capitala la (emfis. Istoria ulterioara a Egiptului se inparte conventional in urmatoarele perioade principale % )egatul *impuriu, )egatul Vechi, )egatul (ijlociu,)egatul nou, perioada tir#ie si perioada greco-romana.In perioada regatului timpurius-a de#voltat agricultura irigata, s-a constituit aparatul de stat.In perioada regatului vechi a aparut plugul, au fost construite piramidele ,s-a format statul despotic centrali#at sclavagist in frunte cu faraonul.+araonii regatului vechiau intreprins numeroase campanii de jaf in ,ubia si pen-la &inai.In perioada regatului mijlociueconomia s-a de#voltat intr-un ritm accelerat.&e incepe prelucrarea bron#ului, se largeste reteaua de irigatie, ainceput prelucrarea sticlei. Arhitectura si artele plastice.In Egipt au fost inaltate orase mari, fortificatii si sisteme de irigatie, s-a de#voltat arhitectura monumentala a templelor de piatra, a palatelor si a mormintelor regilor.-onceptiile idiologico-artistice erau reflectate in canoane austere care sau constituit inca in mil. al V-IV i.e.n..In perioada regatului vechi a fost creat un tip de mormint in forma dreptunghiulara (mastaba) si altul in forma piramidala (la inceput in forma de trepte-piramida lui .oser din &accara / mai tir#iu cu forme geometrice regulate-piramidele faraonilor 0eops, 0efren si (i1erinos din 2hi#eh).&e construiau sfinxi, obelixuri, temple. (onumentele din aceasta perioadase caracteri#ea#a printr-o geometri#are pregnanta si o expresie de grandoare. In picturile murale si in reliefurile plate din perioada )egatului mijlociu se introduc tot mai frecvent motive din viata cotidiana, din fauna si flora Egiptului antic. 3iteratura Egiptului antic e una dintre cele mai vechi din lume, aparuta in mil. al IV i.e.n.$ina in #ilele noastre au ajuns texte eroglifice,ieratice, demotice.$rimele incercari de versifcatie sint atestate in textele legete de cultul mortilor( -artea mortilor !, *extele carcofagilor !, *extele piramidelor ! s.a.). (onumente destul de valoroase datea#adin perioada )egatului mijlociu si a celui nou %imnuri in care abunda elemente cosmogonice si mitologice( Imnul lui Ahnaton !, Imnul ,ilului ! s.a.) si cintece de munca ( -intecul harpistului !). (u#ica.Arta mu#icala a Egiptului antic a cunoscut o itensa inflorire .&-au pastrat numeroase basoreliefuri din perioada )egatului vechi, infatisind cintaretisi instrumentisti.(u#ica insotea felurite procese de munca, serbarile rituale , contituia un factor important al ceremonialului de la curtea faraonului . 3a interpretarea dramelor religioase, legate de cultul #eitatilor 4siris, Isis si *ot, participau formatii corale si insrumentale mai raspindite erau flautul vertical si

harpa. 4 deosebita amploare a cunoscut si mu#ica militara. In sec. 5 i.e.n. la Alexandria a fost construita prima orga hidraulica. 3ucrarile invatatilor $tolomeu, "idim s.a., cuprindsi notini de teorie a mu#icii. 65785ntx95:d#;d 3imba face parte din grupul de limbi semito-hamite. In de#voltarea sa trece mai multe trepte %v e c h e ce cuprinde si limba *extelor sarcofagelor ! - cel mai vechi monument religios /m e d i e (sec.99-86 i.e.n.), in care sint scrise multe opere literare, precum lcrari de medicina, matematica / n o u a (sec. 85-< i.e.n.), care, fata de perioada medie, are un numar mare de trasaturi specifice limbilor analitice /d e m o t i c a (sec.< i.e.n.-sec.; e.n.), care a fost inlocuita in primele secole ale erei noastre cu limba copta.Aceasta din urma e inlocuita treptat (sec.=-8=) cu limba araba.

$iramida lui 0eops >i &finxul, simboluri ale Egiptului antic *utan1amon

(asca de aur a lui

$ictur? realist?, detaliu dintr-o scen? de v@n?toare *emplul din 3uxor, detaliu (,oul )egat)

$ictur? repre#ent@nd scene de viaA? cotidian? (ijlociu, 9B55-8=8B C.Dr. A)*A 2)E-IEI A,*I-E

-eramic? din perioada )egatului

-eramica In epoca homerica erau interbuintate vasele E"iplionF, numite astfel dupa una din portile cetatii Atena, unde au fost descoperite. Ele sunt superioare vaselor cretane prin ornamentele pe care le au, de stil mai mult geometric. Aceste ornamente sunt combinate din linii care formea#a #ig#aguri, patrate, spirale si din figuri de oameni, de cai, ori de pasari stili#ate foarte schematic, aproape abstracti#ate. &unt redate cu multa preci#ie si scene de lupta ori nave de ra#boi, dispuse or#ontal, in ben#i sau fri#e. Aceste fri#e sunt despartite intre ele prin ornamente geometrice, totul avand un ritm atragator, echilibrat. "e o mare varietate sunt piesele din perioada arhaica . &e cunosc vase de pastrat uleiul, pentru cultul mortilor, numite ElecitheF, vase pentru ospete, numite si EamforeF, pentru vin si pentru untdelemn. $e astfel de vase erau redate figurile, repre#entand scene mitologice, banchete ori jocuri sportive, la inceput in negru pe fond rosu, apoi in rosu pe fond negru. $ictura In lumea greaca s-a de#voltat indeajuns si pictura, desi nu ne-au ramas multe creatii ale acestei arte. -u picturi se decorau interioarele. &e faceau si tablouri portabile, care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de coloane, numita E$:naclesF. "e aici vine denumirea de pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari unde se expun tablouri spre a fi va#ute de public). In pictura decorativa, aderenta la #idurile interioare si exterioare, grecii antici au repre#entat figuri omenesti, plante, animale ori motive geometrice. -a si in sculptura, in pictura s-a tinut seama de aspectele vietii, ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de catre artisti.

2recii au lucrat si Emo#aicF- un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu au aplicat mo#aicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mo#aic pareimentar). "e aceea, nu au repre#entat in mo#aic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stili#ate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tar#ie elenistica. Arta greaca veche exprima cele mai inalte sentimente, cele mai nobile na#uinte ale cetateanului grec din antichitate. 4perele clasice sunt de mare valuare si sunt renumite in lumea intreaga/ ele au dat idealul perfectiunii artei europene din primul ev mediu si de la )enastere incoace.

-ar de lupta Atena $arthenonul, -ar de lupta templul #eitei Atena $arthenonul, templul #eitei

-hina antica

$rimul imparat

(arele #id chine#esc

)oma antica

-olosseum

India antica

Darappa