Sunteți pe pagina 1din 3

CAPITOLUL I Cadrul conceptual al analizei

cheltuielilor publice


No|iunea de cheltuiala publica s-a conturat pe Iundalul apari|iei si
evolu|iei consumului de resurse, cu deosebire, n Iorm bneasc, pentru
satisfacerea de nevoi publice, Iiind utilizat cu mai multe accep|iuni, att
n teorie, ct si n practic, dintre care, se invoc, cel mai adesea, sensul
juridic si cel economic.
Corespunztor concep|iilor denumite (generic) clasice, cheltuiala
public reprezint o consuma|iune de valori cu caracter deIinitiv si
nerecuperabil. Ea aIecteaz n sens negativ mrimea produsului na|ional si
duce la o diminuare a avu|iei na|ionale, avnd si un impact neIavorabil
asupra reproducerii capitalului si prosperit|ii na|iunii. Aceast
interpretare se nscrie n viziunea clasic asupra activit|ii considerate
neproductive a statului, care era privit doar ca un consumator de resurse,
pentru realizarea actvit|ilor cu caracter public Iinan|ate din Iondurile
publice. n mod Iiresc, cheltuielile (publice) bugetare aIerente acestor
obiective/ac|iuni se cereau a Ii reduse la strictul necesar Iunc|ionrii unui
stat minimal, pentru ca, astIel, eIectul negativ antrenat de ele s devin ct
mai redus.
Con|inutul cheltuielilor publice s-a diversiIicat continuu,
corespunztor muta|iilor survenite n planul activit|ii institu|iilor si al
rolului statului, ajungndu-se la conturarea unui sistemu complex,ce
nglobeaz si cheltuieli menite s serveasc drept instrumente de
inIluen|are asupra evolu|iei societ|ii.
n raport cu modul de Iinan|are a obiectivelor/ac|iunilor de interes
public, pe care le nglobeaz, sistemul cheltuielilor publice poate Ii
conceput prin prisma urmtoarelor componente majore: cheltuieli
bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale
entit|ilor economico-financiare cu capital de stat.
Cheltuielile bugetare sunt acelea nscrise n bugetele publice si
Iinan|ate din Iondurile bnesti administrate de ctre autorit|ile publice
(centrale sau locale). La rndul lor, cheltuielile bugetare, care reprezint
principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structureaz n Iunc|ie de
componentele sistemului bugetar public si de autorit|ile publice la nivelul
crora se administreaz resursele destinate Iinan|rii acestora. Se
disting,astIel, urmtoarele categorii: cheltuieli Iinan|ate din bugetul
administra|iei de stat centrale sau Iederale; cheltuieli Iinan|ate din bugetele
administra|iilor locale sau ale statelor membre ale Iedera|iei; cheltuieli
Iinan|ate din bugetul asigurrilor sociale de stat, respectiv din bugete ale
altor fonduri speciale.
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se eIectueaz din resurse
(venituri) ob|inute si utilizate direct de ctre institu|ii publice, n cadrul
propriei activit|i, Ir a mai Ii vehiculate prin Iondurile bugetare, ele
nemaiIiind reIlectate n bugetele autorit|ilor statale.
Cheltuielile speciale vizeaz realizarea anumitor obiective sau
ac|iuni de interes public si sunt Iinan|ate din resurse publice ce se
constituie n Ionduri speciale, distincte, administrate direct de ctre
anumite ministere sau alte organe de stat. Asa, de exemplu, Iondul pentru
asigurri sociale, Iondul pentru sntate, Iondul pentru agricultur, Iondul
pentru construirea si modernizarea drumurilor etc. sunt administrate de
ctre ministerele de resort si servesc Iinan|rii unor nevoi speciIice
domeniilor respective.
Cheltuielile ntreprinderilor sau institu|iilor financiar-bancare cu
capital de stat Iac parte, de asemenea, din sistemul cheltuielilor publice,
dar, n principiu, nu se reIlect n bugetul public si deci nu sunt cheltuieli
bugetare. Cheltuielile acestor ntreprinderi, Iie c sunt de investi|ii sau de
exploatare, au un caracter public (n totalitatea lor) dat Iiind proprietatea
public pe care acestea se ntemeiaz. n mod Iiresc, toate ntreprinderile
publice care Iunc|ioneaz n sIera activit|ilor materiale, economice, pot
ob|ine venituri si constitui Ionduri Iinanciare, pe seama crora s-si
acopere integral cheltuielile si chiar s realizeze, per sold, un beneIiciu
(profit).
Clasificarea cheltuielilor publice
ClasiIicarea cheltuielilor publice se realizeaz dup diIerite criterii
si ea Iace posibil cunoasterea con|inutului concret si a rolului diIeritelor
categorii de cheltuieli, precum si a structurii acestora, unele regsindu-se
si n elaborarea diIeritelor clasiIica|ii bugetare aplicate de diverse state.
Criteriile generale de clasiIicare a cheltuielilor publice sunt de dou
tipuri, si anume: criterii administrative; criterii economice.
Potrivit criteriilor administrative, cheltuielile publice se clasiIic n
Iunc|ie de structura organelor si institu|iilor publice implicate n angajarea
si eIectuarea lor.
Prin prisma criteriilor economice, se realizeaz, de asemenea, mai
multe grupri ale cheltuielilor publice, si anume: dup rolul acestora n
cadrul proceselor economico- sociale; dup natura si impactul lor asupra
activit|ii entit|ilor publice; dup caracterul recuperator al cheltuielilor pe
seama activit|ilor publice; dup con|inutul material sau de munc vie al
cheltuielilor; dup caracterul obisnuit sau excep|ional etc.
Dup rolul pe care cheltuielile publice l au n nIptuirea proceselor
economice-sociale, acestea sunt clasificate n: cheltuieli reale sau negative
si cheltuieli economice sau pozitive.
Cheltuielile reale reprezint un consum de produs na|ional ce nu
poate fi recuperat prin crearea de valoare nou n activit|ile Iinan|ate,care
sunt considerate neproductive
Dup natura si impactul cheltuielilor asupra activit|ii entit|ilor
publice, acestea se grupeaz n: cheltuieli de func|ionare sau curente;
cheltuieli de transfer; cheltuieli de investiii
1
. n categoria cheltuielilor de
func|ionare sunt cuprinse acele cheltuieli care asigur bunul mers al
activit|ii curente a institu|iilor publice, concretizndu-se n pl|i pentru
salarii si asimilate lor, achizi|ionarea materialelor de consum etc. n
categoria cheltuielilor de transfer sunt cuprinse sumele transmise ctre
diferite persoane care nu particip direct la activitatea curent a entit|ilor
publice: dobnzi, comisioane si cstiguri aIerente mprumuturilor de stat;
Dup con|inutul material sau de munc vie al proceselor prin care se
concretizeaz, cheltuielile publice sunt grupate n dou mari categorii:
cheltuieli materiale si cheltuieli de personal.
Cheltuielile materiale sunt cele ocazionate de achizi|ionarea
materiilor prime si materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului,
energiei, utilajelor, instala|iilor, mijloacelor de transport s.a
Cheltuielile de personal includ pl|ile reprezentnd salariile si
asimilate lor, pensiile, ajutoarele de somaj, indemniza|iile acordate
personalului angajat n sectorul de stat etc. n Iunc|ie de caracterul obisnuit
(permanent) sau excep|ional (extraordinar), cheltuielile statului pot Ii
grupate n: cheltuieli ordinare, care se realizeaz, de regul, n Iiecare an
bugetar, pentru activit|i publice permanent.