Masurari fotonice MARIMILE RADIOMETRICE CARACTERISTICE Scopul radiometriei este de a obtine informatii referitoare la energia radiatiei electromagnetice,la modificarea

acestei energii in timp,precum si la distributia ei spatiala si spectrala. entru a e!plicita toate aceste notiuni,a fost introdus un set de marimi fi"ice caracteristice,care trebuie sa poata caracteri"a cantitati# toate fenomenele de emisie,transmisie si receptie a radiatiei electromagnetice.In acest scop,se utili"ea"a cel mai simplu sistem emisie$receptie%

$o sursa&emitator,radiator' repre"entat printr$o mica suprafata radianta de arie As(radiatia e obser#ata dintr$o directie ce formea"a ung)iul * cu normala la As( $o suprafata receptoare,de asemenea de arie As,care primeste radiatie de la sursa la un ung)i + fata de normala la As. Distanta r dintre sursa si receptor este suficient de mare fata de dimensiunile sursei si receptorului,astfel incat sa putem considera ca distanta de la oricare punct al As la oricare punct al lui As este practic egala cu r(daca aceasta conditie e indeplinita,ung)iurile * si + au #alori unice. Energia radiatiei electromagnetice emise,transmise sau primite se notea"a cu ,-./.Ea #aria"a cu po"itia,timpul,directia,lungimea de unda,etc. Densitatea de energie se notea"a cu 0&#'1d,2d3 si defineste cantitatea de energie a radiatiei electromagnetice din unitatea de #olum-.2m4/%,10d#.
3D

entru #ariatia temporala a energiei% 5lu!ul&putere radianta sau flu! radiant' repre"inta cantitatea de energie care a6unge la o suprafata,trece prin ea sau o paraseste in unitatea de timp% 1d,2dt-7/,e#ident ,18tdt. Daca energia transferata nu se modifica in timp 1,2t(respecti# pentru un flu! constant in timp ,1t. In ca"ul in care se considera energia care se propaga in spatiu dupa toate directiile,flu!ul poarta denumirea de flu! total. entru distributia spatiala a flu!ului% $raportata la arie( $ung)iulara. Caracteri"area unui emitator de arie finita As se face cu a6utorul emitantei radiante&M',care repre"inta flu!ul ce paraseste unitatea de arie% M1d2dA-72m+/( 1MdA.
As

emittance$M intensit9$I radiance$L * entru un flu! constant pe toata aria de emisie%M12As,iar in ca"ul in care fiecare element de arie are aceeasi emitanta% 1MAs. Caracteri"area unei surse de radiatie electromagnetice din punct de #edere al distributie ung)iulare a flu!ului emis se face cu a6utorul intensitatii. Intensitatea radianta &I' repre"inta flu!ul emis de o sursa punctiforma sub un ung)i solid egal cu unitatea% I1d2d si 1Id.
0

:ng)iul solid se refera la spatiul inc)is de suprafata conica formata de ra"ele care pornesc din acelasi punct si a6ung la toate punctele unei curbe inc)ise.Daca #arful conului astfel format se afla in centrul unei sfere de ra"a r si conul intersectea"a sfera,atunci aria A decupata de con pe sfera repre"inta masura ung)iului solid 1A2r+.:nitatea de masura a ung)iului solid este steradianul&sr'.:ng)iul solid corespun"ator unei sfere complete este de 4sr. O sursa este considerata uniforma in ca"ul in care distanta sursa$detector este mult mai mare ca diametrul sursei. In situatia in care flu!ul este acelasi in toate directiile sau intensitatea este constanta I12( 1I-72sr/. In multe ca"uri,cand sursa nu poate fi considerata punctiforma,ci are dimensiuni apreciabile,este importanta dimensiunea aparenta a sa. Steranta radiatiei&sau radianta'&L' repre"inta intensitatea emisa de unitatea de unitatea de arie proiectata pe un plan perpendicular pe directia de propagare a radiatiei% L1dI2&dAcos'1d+2&ddcos'-72&srm+/, unde este ung)iul dintre directia de propagare a radiatiei si normala la suprafata sursei. Reciproc, I1LdAcos si LdAcosd.
As 8

Daca I, sau L sunt constanteL12&Ascos'(I1LAscos. entru ca"ul particular cand I este proportional cu cosinusul ung)iului dintre directia de obser#atie si normala la suprafata emisi#a si nu depinde de a"imut,steranta de#ine independenta de directia de radiatie,deci% I1I8cos( L1I2&Ascos'1I82As, unde I este intensitatea radianta in directia normala la As. Aceasta constituie legea lui Lambert%o suprafata radianta pre"inta aceeasi stralucire&steranta' indiferent de ung)iul sub care e pri#ita,deoarece intensitatea radianta pe unitatea de arie aparenta&normala' ramane constanta.Cand emisia unei surse se supune legii Lambert,repre"entam grafic I ca #ectori intru$n plan perpendicular pe suprafata radianta,diagrama polara a intensitatii e un cerc cu diametrul I8

+ In acest ca",putem calcula flu!ul radiant total pe unitatea de arie radianta care se propaga in intreaga emisfera&adica si in ung)iul solid +sr'(aceasta este emitanta M1d+2&dAd'd1&dI2dA'd1Lcosd18/2L2cos2sind=L.
0 0 0

La propagarea radiatiei intru$n mediu i"otrop,fara pierderi datorate absorbtiei,refle!iei sau imprastierii,steranta ramane constanta. ana aici,marimile definite si unitatile corespun"atore s$au referit la radiatia emisa de o sursa(sa #edem insa conditiile la receptorul situat in campul de radiatie al sursei.Marimea fundamentala este incidanta radianta&E',definita prin flu!ul incident pe unitatea de arie% E1d2dA( 1EdA -72m+/.
AD

Aceasta definitie e #alabila indiferent de #aloarea ung)iului de incidenta.&irradiance'. In ca"ul unui flu! uniform sau a unei incidente constante pe intreaga suprafata a detectorului AD se obtin formulele% E12AD ( 1E AD. resupunand ca radiatia #ine de la o sursa unica ca dimensiuni si e receptionata de un receptor unic situat la o distanta considerabila se folosesc formulele simplificate% 1I1I&Dcos22r+', deci% E12AD1&I2r+'cos+. In ca"ul in care suprafata receptorului este perpendiculara pe directia de incidenta%E1I2&r+'&aceasta este legea E*2&r+'',deci flu!ul primit de receptor este% 1Icos2AD2r+1LAScos1 ADcos22r+ care este ecuatia fundamentala a radiometriei(ea stabileste ca radiatia receptionata de un receptor AD e direct proportionala cu aria suprafetelor AS si AD si cu cosinusii ung)iurilor 1 si 2 si #aria"a in#ers proportional cu patratul distantei r.5actorul de proportionalitate este steranta sursei,care in genere #aria"a cu directia.;umai in ca"ul particular al surselor Lambert L este aceeasi pe toate directiile. Ecuatia pre"inta o reciprocitate&simetrie'%se #ede imediat ca As #a receptiona acelasi flu! cand aceasta suprafata este folosita ca receptor,iar AD ca sursa cu aceeasi steranta L. In unele aplicatii,este utila iradianta,care este energia receptionata de unitatea de arie a receptorului% <1d,2dAD18tEdt -.2m+/ ,ec)i#alent cu e!punerea in fotografie.

Concentratia spectrala si distributia radiatiei =pe frec#enta&I'( $pe lungimea de unda&I'. ana acum nu s$a tinut seama de faptul ca toate aceste marimi depind in genere de lungimea de unda.In ca"ul producerii radiatiei electromagnetice,este insa imposibil sa se atribuie o cantitate finita de
4

energie unei lungimi de unda indi#iduale.C)iar si cele mai ascutit definite linii spectrale au o latime finita fiind necesara atribuirea unui inter#al finit oricarei linii.Energia radiatiei emise trebuie deci gandita ca energia pe unitatea de banda.>enerali"and,se pot obtine #alorile spectrale&monocromatice' pentru toate marimile caracteristice%,1d,2d[.2m/,I1dI2d, L1dL2d etc.,unde se obser#a indicele pentru a preci"a ca este #orba de distributia spectrala a marimii respecti#e(dar I(0) cand se preci"ea"a 0 la care se da I. In practica,domeniul spectral este deseori mic #aloarea integrala a marimii se obtine mentionand #aloarea spectrala cu > de e!emplu, = . Aceasta este distributia spectrala propriu$"isa.De preci"at ca #alorile spectrale depind de (deseori, dependenta diferitelor marimi caracteristice pentru un dispo"iti# fotonic de este indicata sub forma distributiilor spectrale relati#e.De e!emplu,pentru un flu! radiant ,distributia spectrala relati#a &'r poate fi e!primata ca un raport 2#aloarea flu!ului la o 0 data% &'r1/(0).E#ident,distributia spectrala si distributia spectrala relati#a au aceeasi dependenta de : 1(0)&'r1ct?&'r. 4 Deci daca distributia spectrala relati#a este cunoscuta,este necesara numai determinarea constantei ct1(0) pentru a obtine #aloarea absoluta la orice .Este suficient pentru aceasta sa se efectue"e o masurare absoluta la orice nct1(0)=(n)/&'r. In multe ca"uri,dorim sa determinam emisia totala pentru o banda mai e!tinsa de (aceasta se calculea"a prin integrare% =12d pe acest inter#al a marimii spectrale&diferentiale'. Daca integrarea se face pe toate posibile,se obtine @radiatia totalaA in ca"ul nostru flu!ul radiant total. In ca"ul unei linii spectrale,integrarea pe inter#alul &*, +' &1 latimea liniei naturale' este atat de mica incat radiatia totala poate fi atribuita lungimii de unda medii a liniei spectrale.Aceasta lungime de unda este pusa in parante"a asa incat () este folosita pentru flu!ul radiant al unei linii a#and 1mediu al liniei. entru repre"entarea grafica a unei distributii spectrale a radiantei se foloseste de obicei I1f&'(in ca"ul unui spectru continuu,

emisia totala corespunde ariei inc)ise de curba I1abId.Acest mod de repre"entare nu este satisfacator in ca"ul unei linii spectrale,deoarece latimea liniilor indi#iduale este foarte mica in comparatie cu distanta&banda ' dintre linii,fiind practic imposibil sa se faca graficul pentru o regiune spectrala mare. e de alta parte,distributia spectrala a radiatiei in interiorul liniilor este in ma6oritatea ca"urilor de mica importanta si adesea se cunoaste numai emisia totala a liniilor.In acest ca",emisia totala a unei linii este atribuita unei singure lungimi de unda medii si este repre"entata printr$o linie a carei lungime este masura emisiei totale.Emisia totala a unei surse radiante ce emite mai multe linii este deci egala cu suma liniilor componente%

$distributia spectrala a unei surse cu spectru discret. I1I&*'CI&+' CI&4' CI&B'1 i1*BI&i'. Cand este necesar sa se repre"inte un spatiu comple!&cu distributie continua pe linie',apar dificultati din cau"a ca% $ mici caracteristice spectrului discret sunt greu de repre"entat( $intensitatile spectrale difera de obicei cu ordine de marime pentru spectrul continuu si respecti# cel discret. E!ista totusi doua metode% $concentratia spectrala este folosita ca punct de plecare,iar liniile discrete sunt repre"entate cu o lungime de banda arbitrara&nu la scara' si cu o amplitudine constanta si mai mica.5iecare linie este repre"entata deci ca un dreptung)i a carui arie este egala cu intensitatea totala a liniei

I1abId I1I&*'C I&+'C DDCI&n'1 I&i'

I10Id E#ident,in acest ca" latimea ben"ii liniei nu are semnificatie fi"ica(implicit nici alte marimi definite aici&de e!emplu,intensitatea spectrala' nu pot fi e!tinse din aceste diagrame(con#entional toate liniile se fac cu latime egala. $Spectrul continuu este di#i"at in inter#ale egale ,iar din mi6locul fiecarui inter#al cate un segment #ertical de lungime egala cu emisia totala din acel . De fapt,in primul ca",liniile sunt transformate in spectru continuu,in timp ce in al doilea ca",spectrul continuu este impartit in linii discrete ec)idistante. $Este posibil sa se repre"inte emisia totala in functie de care marginesc largimea spectrului in interiorul caruia se calculea"a emisia totala(de e!emplu,I10Id.Aceasta curba se obtine din caracteristica spectrala prin integrare(in#ers,concentratia spectrala se obtine prin diferentierea curbei integrale.