TEMA PROIECTULUI:

FALSIFICARILE MIERII DE ALBINE

1
Cuprins
Argument............................................................................................................3
Capit!u! I. Bene"i#ii!e mierii............................................................................$
Capit!u! II. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin ana!i'& sen'ria!&....................(
2.1 Aspectul i consistena
2.2 Culoarea
2.3 Gustul
2.4 Mirosul si aroma
Capit!u! III. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin e)amen mi#rs#pi#.............*+
3.1 Analiza melissopalinologic (spectrului polinic)
3.2 Determinarea coninutului e granule e polen speci!ic la mierea
mono!loral
3.3 Analiza inicatorilor speci!ici mierii e man
3.4 Determinarea amionului granular
Capit!u! I,. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r pe #a!e en'imati#&........................*3
Capit!u! ,. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin ana!i'e "i'i#-#.imi#e............*/
".1 #alsi!icarea prin aaos e ap
".2 #alsi!icarea cu sirop e za$r (za$aroz)
".3 #alsi!icarea cu sirop e za$r in%ertit pe cale c$imic
".4 #alsi!icarea cu e&trine
"." #alsi!icarea cu 'nulcitori o(inui prin $iroliza enzimatic a amionului
".) #alsi!icarea cu melas
".* #alsi!icarea cu mierea e la al(inele $rnite cu sirop e za$r
Capit!u! ,I. Uti!i'ari!e mierii.........................................................................0$
Capit!u! ,II. E"e#te!e se#un%are a!e #nsumu!ui e)#esi1 %e miere............0/
2
Bi2!igra"ie.........................................................................................................03
Ane)e..................................................................................................................0(
Argument
Mierea este un aliment ulce+ lic$i siropos prous natural e catre al(ine ca $rana
pentru ele insele. Culoarea aurie si gustul elicios sunt incon!una(ile. Dupa ce al(inele culeg
nectarul e la o !loare+ il amesteca cu prouse c$imice in sali%a lor pentru a rezulta mierea.
Al(inele z(oara inapoi in stup si,l pastreaza in celulele !agurilor. -&cesul e umiitate
este inlaturat in miere cu a.utorul aripilor al(inelor+ pentru ca mierea sa !ie gata pentru
consum. /olul si actiunea naturala a al(inelor este cu ae%arat uimitoare+ iar rezultatul este un
prous alimentar eose(it0 mierea.
Mirea poate !i in soiuri i!erite. Gustul si te&tura epin e tipul !lorilor in care
pro%ine nectarul cules e catre al(ine. 1ro(a(il cel mai es este intalnita mierea e tri!oi+ ar
si aceasta poate a%ea i%erse arome si culori.
Culoarea o(isnuita a mierii este aurie+ ar poate %aria e la al( la rosu inc$is si c$iar
negru. Com(inatia intre miere si laptele e capra a !ost !olosita pentru tratarea in!ectiilor
(ronsice.
Mierea contine numerosi antio&ianti , caracteristica importanta pentru oameni. 2n plus+
aceasta are o component antiin!ectioasa si este !olosita pentru %inecarea tusei+ (olilor
intestinale si ranilor pielii.3umeroase cercetri au artat c glucoza in mierea e al(ine
'mpreun cu celelalte tipuri e za$r natural care se gsesc 'n compoziia ei mresc rezistena
i o!er energie organismului.
3
Capit!u! I. Bene"i#ii!e mierii
Clasificare
4 al(in poleniz5n cal6&
Dup provenien 0
o , miere %e "!ri+ (floral)+ pro%enit in prelucrarea nectarului i polenului
cules e al(ine in !lorile plantelor meli!ere+
o , miere %e man&+ (extrafloral)+ pro%enit e pe alte pr i ale plantei+ 'n a!ar
e !lori7 poate !i e origine animal sau vegetal.
Dup speciile de plante melifere e la care al(inele au aunat nectarul0
o , miere mn"!r&+ pro%enit integral+ (sau 'n mare parte)+ in nectarul !lorilor
unei singure specii0 (salc5m+ tei+ !loarea soarelui+ ment)
o , miere p!i"!r&+ pro%enit in prelucrarea unui amestec e nectar e la !lorile
mai multor specii e plante.
Dup modul de ob inere 0
o , 4n "aguri (se li%reaz n faguri)+
o , s#urs& !i2er %in "aguri +
o , e)tras& #u a5utru! #entri"ugii +
o , 2 inut& prin presarea "aguri!r +
o , tpit& (!agurii sunt 'nclzi i).
Dup consisten 0
o , !i#.i%& (fluid)+
o , #rista!i'at& (zaharisit).
Dup culoare0 , incolor+ gal(en,esc$is+ aurie+ %erzuie+ (run sau ro cat.
Dup arom+ i%ersele srturi %e miere+ se apreciaz prin miros i egustare+
inic5nu,se enumirea speciei e plante in care pro%in.
4
Mierea e al(ine este recunoscut e mii e ani pentru (ene!iciile pe care le auce
pentru sntate+ ar i pentru !rumusee.
Ca s 'i ai seama ac mierea e al(ine este natural0
,se 'ntoarce (orcanul in%ers+ iar mierea tre(uie s se preling !oarte 'ncet i s !ormeze o (ul
e aer care urc lent7
,se introuce o linguri 'n (orcanul cu miere i apoi se riic. Dac 8!irul8 mierii nu se
'ntrerupe atunci ai ales o %ariant e calitate7
,za$arisirea mierii e al(ine nu este un lucru ru i nu 'nseamn c este contra!cut. Doar
mierea natural e salc5m nu se %a za$arisi.
9n loc s alegi za$rul ra!inat+ este recomnat s te (azezi cu 'ncreere pe mierea e
al(ine natural. :a$arurile naturale in compoziia ei asigur o cretere treptat a ni%elului e
insulin i permite su(stanei responsa(ile cu somnul (tripto!an) s a.ung la creier mult mai
rapi.
4 lingur e miere luat 'nainte e somn poate s 'm(unteasc mult calitatea
somnului. Dac ai alergie e sezon+ se recoman s consumi zilnic c5te puin miere timp e
ou luni i 'nainte e anotimpul care,i 'nrutete simptomele.
-&plicaia este una simpl0 al(inele transport polenul responsa(il cu e&acer(area
simptomelor+ acesta rm5ne 'n miere+ iar acest lucru permite organismului s se o(inuiasc
cu aceast su(stan i s nu reacioneze agresi%. Mierea e al(ine are proprieti
anti(acteriene i 'mpieic in!ectarea zonelor cu tieturi minore i .ulituri.
Datorit consistenei groase+ mierea nu permite (acteriilor s ptrun 'n ran. Dac
te,ai .ulit sau te,ai tiat aplic puin miere e al(ine i (ana.eaz zona a!ectat.
Mierea are proprietatea e a $irata pielea i prul. Mierea e al(ine ucie (acteria
;elico(acter p6lori+ resposa(il e ez%oltarea gastritei care ac nu este tratat poate s
conuc la ulcer.
"
Mierea e al(ine este un prous alimentar comple& suscepti(il e a !i !alsi!icat. 1entru
ecelarea !rauelor sunt promo%ate o multituine e proceee i te$nici analitice clasice sau
moerne.
, ,in%e#area p!agi!r , mierea crua este un remeiu care ateaza in -giptul si Grecia
antice. Meicina moerna reescopera proprietatile e %inecare ale mierii. Cercetatorii
consiera ca mierea are capacitatea e a ucie micro(ii. Aciitatea in miere si caracteristica
sa e a es$irata (acteriile ar putea !i moti%ul pentru care mierea %ineca ranile.
, Sursa %e energie , mierea e al(ine pura este o sursa e car(o$irati+ atat !ructoza cat si
glucoza pe care organismul le trans!orma in energie. Glucoza o!era instant energie in timp ce
!ructoza este mai lent a(sor(ita si !urnizeaza energie in mo constant.
<porti%ii si copiii acti%i ar tre(ui sa consume miere intrucat aceasta le %a o!eri energia e
care acestia au ne%oie. Mierea pura e al(ine este o sursa naturala e minerale cum ar !i
calciu+ !ier si potasiu ar si %itamine in comple&ul =.
, Pre1enirea a!ergii!r se'niere , mirea pura e al(ine poate !i (ene!ica pentru persoanele
care su!era e unele tipuri e alergii. 1entru ca al(inele auna polenul e la plantele nati%e si
il trans!orma in miere+ consumul e miere prousa la ni%el local poate pre%eni aparitia
alergiilor sezoniere.
A!te 2ene"i#ii ale mierii inclu0
, este anti!ungica si $ranitoare
, a.uta la asimilarea calciului in organism
, are e!ect anti(acterian atat in i%erse pro(leme interne cat si e&terne ale organismului
, poate stimula sistemul imunitar
)
Capit!u! II. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin ana!i'& sen'ria!&
Analiza senzorial este un prim test care genereaz ate importante 'n a(orarea
ulterioar a cercetrilor. 1rin analiz senzorial se e%alueaz0 aspectul+ consistena+ culoarea+
gustul+ mirosul i aroma precum i graul e impuri!icare (!ragmente e caa%re e al(ine+
prezena impuritilor mecanice .a.).
Caracteristicile senzoriale ale mierii e al(ine sunt coniionate e sortimentul acesteia
(!loral sau e man)+ e originea (otanic i geogra!ic+ e proceeul e e&tragere in !aguri+
e moul e coniionare precum i e coniiile e pstrare.
0.* Aspe#tu! 6i #nsisten7a
Consistena mierii e al(ine este epenent 'n primul r5n e proporia 'n care se
gsesc i!erite glucie+ e urata i e coniiile e epozitare. Dup consisten mierea e
al(ine poate !i apoas+ siropoas sau cristalizat.
9n celulele !agurilor i imeiat up e&tragere toate tipurile e miere au consisten
!lui. Graul e !luiitate este coniionat e o serie e !actori precum graul e $iratare
(mierea cu 1>? ap este e ) ori mai %5scoas ec5t mierea cu 2"? ap) i e temperatur (la
temperatura e 2@AC %5scozitatea este e 3 ori mai mare comparati% cu cea la temperatura e
3@AC).
1ermanent ac ne re!erim la aspectul mierii e al(ine tre(uie e%ieniat procesul care
'i poate inuce cristalizarea. Contrar unor opinii care consier acest proces un e!ect+
cristalizarea este o proprietate !ireasc+ natural+ 'nt5lnit at5t la mierea 'n !aguri c5t i la cea
e&tras in !aguri+ care atest calitatea i naturaleea mierii e al(ine. -ste un proces !izic
*
cauzat e suprasaturarea mierii e al(ine cu glucoz+ !r a,i moi!ica 'nsuirile nutriioale i
terapeutice.
Declanarea cristalizrii este epenent e mai muli !actori precum0 prezena
centrilor e cristalizare+ umiitatea i temperatura meiului 'ncon.urtor .a. 'ns+ rolul
principal 'l are raportul intre !ructoz (greu cristaliza(il) i glucoz (uor cristaliza(il).
Baloare limit a raportului #CG e la care se eclaneaz procesul e cristalizare este e 1+3.
Cu c5t %aloarea raportului #CG tine ctre 1 sau este su(unitar cristalizarea se instaleaz mai
repee+ aa cum se 'nt5mpl la mierea e !loarea soarelui+ e rapi+ sau e pomi !ructi!eri.
Deoarece consumatorii solicit i apreciaz mai mult mierea !lui+ necristalizat+ iar
in punct e %eere te$nologic mierea cristalizat este greu e manipulat+ pentru pre%enirea
cristalizrii se utilizeaz i%erse metoe precum0 pasteurizarea+ !iltrarea+ tratarea cu
ultrasunete+ iar mierea cristalizat se lic$e!iaz la temperaturi moerate (temperatura necesar
pentru solu(ilizarea complet a mierii cristalizate este e apro&imati% 3" ... 4" AC). 'n am(ele
cazuri se 'nregistreaz i unele e!ecte negati%e at5t asupra 'nsuirilor senzoriale c5t i asupra
celor nutriionale (c5n lic$e!ierea se realizeaz la temperaturi mai riicate).
1rin caracteristicile naturale+ toate sortimentele e miere e !lori in ara noastr cu
e&cepia celei e salc5m cristalizeaz 'n timp relati% scurt e la e&tragerea in !aguri (1,3
luni). 9n !uncie e imensiunile cristalelor+ epenente 'n mare msur e mrimea
granulelor e polen+ se isting trei tipuri e miere cristalizat0 cu granule mari (@+" mm)+ cu
granule mici (@+",@+4 mm) i miere cu consisten cremoas (su( @+4 mm).
Mierea e man pose alt comportament la cristalizare comparati% cu mierea !loral+
consecin a prezenei 'n cantiti aprecia(ile a unor poliglucie cum sunt0 su(stanele pectice+
gumele .a.
Cu e&cepia unor sortimente e miere (ogate 'n melezitoz+ gluci cu un potenial e
cristalizare !oarte riicat+ eclanarea i instalarea cristalizrii la mierea e man sunt
'nt5rziate
0.0 Cu!area
Culoarea mierii e al(ine este eterminat e graul i!erit e a(sor(ie a luminii e
ctre componenii si.
1rintre compuii care in!lueneaz culoarea+ cei mai importani sunt pigmen7ii
1egeta!i i su2stan7e!e minera!e. 9n !uncie e aceste su(stane+ culoarea mierii i!er e la
>
incolor p5n la negru. Da 'nceputul prim%erii+ mierea are o culoare gal(en pai p5n la
portocaliu. Cu timpul 'i moi!ic culoarea iniial+ e o(icei se 'nc$ie+ iar 'n timpul
cristalizrii se esc$ie.
Culoarea natural a mierii !lorale este gal(en cu o mare %aria(ilitate e nuane e la
aproape incolor (salc5m)+ p5n la gal(en,roiatic+ sau c$iar (run (coni!ere).
Culoarea mierii e man este (run+ cu nuan %erzuie+ roiatic sau pronunat
negricioas.
9nc$ierea la culoare a mierii e al(ine este inus pe e o parte e !actori intrinseci
(impuri!icarea cu pigmeni melanici in cuticula al(inelor+ escompunerea proteinelor etc.)
c5t i e !actori e&trinseci atorit 'nclzirii mierii e al(ine la temperaturi riicate cu
!ormarea unor compui !ur!urolici e culoare 'nc$is+ c5t i pstrrii 'n coniii
necorespunztoare (%ase metalice+ e&punere la soare etc.).
Moi!icarea culorii mierii se realizeaz ca urmare a unor manopere !rauuloase prin
aaos ilicit e colorani naturali sau sintetici care se pun 'n e%ien prin metoe empirice
(colorarea !irului e l5n al() sau metoe moerne (;1DC).
0.3 8ustu!
Gustul alturi e miros este cea mai important 'nsuire a mierii e al(ine. Mierea e
al(ine are un gust ulce caracteristic. 1uterea e 'nulcire a mierii e al(ine este cu 2>? mai
mare ec5t a unei soluii e za$aroz e aceeai concentraie+ atorat prezenei !ructozei
li(ere 'n cantiti mari+ cea mai ulce !iin mierea e salc5m+ urmare a (ogiei 'n !ructoz.
Gustul mierii e man este moerat ulce+ in!erior ca intensitate oricrui sortiment e
miere !loral+ consecin a unui coninut mai reus 'n za$r in%ertit ('n meie cu 1@?) i a
unor cantiti mai mari e su(stane minerale (aproape e 1@ ori mai mare)+ care acoper 'n
parte gustul ulce i imprim o nuan uor leietic.
Eneori pot apare i unele gusturi secunare ca0 acru (aci)+ srat sau amar+ a%5n rept
cauz compoziia c$imic anormal (coninut riicat e acizi+ e clorur e soiu etc.)+ sau o
procesare i pstrare necorespunztoare. 4at cu gustul se apreciaz i atri(utele tactile ale
mierii e al(ine+ prin stri%irea uoar a prousului 'ntre lim( i palat+ c5n se e%alueaz unele
proprieti reologice+ prezena+ !orma i imensiunile cristalelor .a.
F
0.$ Mirsu! 6i arma
#iecare sortiment e miere !loral se caracterizeaz printr,o arom speci!ic ce 'i are
originea 'n su(stanele oorante in uleiurile %olatile ale nectarului i polenului plantelor in
care pro%ine. 3uana i intensitatea aromei sunt coniionate e natura+ coninutul i proporia
su(stanelor oorante pe care le conine mierea respecti%. 4 arom mai pronunat prezint0
mierea e tei+ e portocal+ e la%an .a.
<pre eose(ire e mierea !loral+ mierea e man+ a%5n alt origine este lipsit e
uleiuri %olatile aproape 'n totalitate i are o arom sla(. Doar mierea e coni!ere se
e%ieniaz printr,o arom mai pronunat+ plcut e rin.
9ntruc5t su(stanele oorante in uleiurile eterice sunt %olatile prin pstrare sau printr,
o coniionare necorespunztoare ('nclzire) aroma se iminueaz 'n timp. 1entru a
contracara acest nea.uns+ mai ales 'n cazul !alsi!icrilor prin su(stituire cu ali 'nulcitori+ se
aaug arome strine naturale sau sintetice+ care se eceleaz prin analiz senzorial c5n
!raua este e%ient sau prin metoe cromatogra!ice (GC+ ;1DC).
Capit!u! III. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin e)amen mi#rs#pi#
Analiza microscopic a seimentului o(inut prin centri!ugarea unei soluii e miere
genereaz in!ormaii importante pentru sta(ilirea calitii+ originii i e%ienierii unor
su(stitueni sau aaosuri ilicite. -&amenul microscopic const 'n in%estigarea spectrului
polinic+ a elementelor e man+ prezenei i proporiei e amion .a.
3.* Ana!i'a me!isspa!in!gi#& 9spe#tru!ui p!ini#:
1@
9n mierea e al(ine se gsesc 'n mo normal granule e polen a cror mor!ologie este
speci!ic pentru !iecare specie e plant meli!er+ aa 'nc5t analiza spectrului polinic permite
sta(ilirea cu precizie a speciei e plant creia 'i aparine+ perioaa e cules i alte
caracteristici+ ei nu 'ntoteauna este
'nea.uns e riguroas atorit %ariaiilor cantitii e polen 'n !uncie e sezon+
polenul augat !rauulos 'n miere+ proceeelor e coniionare i !iltrare etc.
Dimensiunile granulelor e polen %ariaz e la ) Gm epin c$iar 2@@ Gm. #orma i
culoarea granulelor e polen sunt caracteristice+ 'n !uncie e specie put5n a%ea un pro!il
rotun+ o%al+ alungit+ ptrat+ $e&agonal etc.+ i culoare al(+ cenuie+ gal(en+ portocalie+ roie+
%ere+ al(astr sau c$iar neagr.
En alt criteriu e ienti!icare a granulelor e polen const 'n e&amenul structurii i
ornamentaiilor e&inei ('n%eliul e&terior al granulelor). Aceasta poate !i su(ire sau groas+
compact+ striat sau granulat+ supra!aa prezent5n o %arietate e ornamentaii speci!ice
speciei.
Densitatea polinic+ e&primat prin numrul meiu e granule e polen pe c5mp
microscopic+ reprezint un parametru capa(il s i!erenieze polenul e i%erse origini.
3.0 Determinarea #n7inutu!ui %e granu!e %e p!en spe#i"i# !a mierea
mn"!ra!&
En mi.loc e!icient e a aprecia autenticitatea mierii e al(ine i a ecela unele
!alsi!icri+ cum ar !i aaosul e&ogen e polen+ const 'n analiza com(inaiei polinice+ 'ntruc5t
aceasta este speci!ic zonei geogra!ice+ perioaei e cules+ ar mai ales speciei e plant.
Mierea mono!loral ar tre(ui s pro%in in nectarul unei singure specii e plante
meli!ere+ !apt aproape imposi(il e realizat+ ast!el 'nc5t este consierat miere mono!loral+
mierea 'n care preomin granulele e polen a unei specii e plante !lorale. 9n general+ o
miere este apreciat ca mono!loral ac conine 4"? polen speci!ic al unei specii.
1rocentul granulelor e polen ma.oritar al i%erselor sortimente e miere i!er 'n
!uncie e specie. Ast!el+ mierea mono!loral e salc5m tre(uie s ai( un coninut e polen
speci!ic e minimum 3@?+ mierea e castan tre(uie s conin p5n la F@?+ iar la mierea e
portocal i lm5i este su!icient un procent e 1@?.
2n%estigarea este relati% simpl i const 'n e&aminarea microscopic a seimentului
o(inut prin centri!ugarea soluiei e miere+ iar procentul se sta(ilete prin raportarea
11
numrului respecti% la numrut total e granule e polen (ini!erent e specie)+ a!late 'n
aceleai c5mpuri microscopice ('n general numr5nu,se apro&imati% 1@@@ e granule).
Moul e lucru este urmtorul0 1@ g miere e al(ine se izol% 'n 2@ mD soluie "@?
aci sul!uric i se centri!ug$eaz la 3@@@ rotCmin. Dup 'neprtarea supernatantului se iau 2
picturi care se epun pe o lam in sticl+ iar up uscare (la o temperatur e 4"AC) i
acoperire cu un amestec ge
latin,glicerin (10*) se stuiaz la microscop (putere e mrire 4@@) numrul
granulelor e polen in specia ominant i separat cele ale celorlalte specii.
1rocentul e granule e polen in specia ominant se calculeaz cu relaia0
'n care0
3 H numrul e granule e polen in specia ominant7
3
t
H numrul total e granule e polen.
3.3 Ana!i'a in%i#atri!r spe#i"i#i mierii %e man&
<pre eose(ire e mierea !loral+ mierea natural e man se caracterizeaz printr,un
coninut sczut e polen+ a%5n 'n sc$im( unele componente speci!ice ce nu se regsesc 'n
mierea !loral+ enumite elemente sau inicatori e man.
Acestea sunt reprezentate e !ungi i alge microscopice i e !ragmente in corpul
insectelor prouctoare e man. #ungii+ au ponerea cea mai mare+ sunt osmo!ili+ e culoare
(run i se gsesc at5t su( !orm e spori c5t i 'n stare %egetati%.
1rezena acestor elemente+ coro(orat i cu alte caracteristici+ atest autenticitatea
mierii e man.
Analiza microscopic se e!ectueaz up o te$nic asemntoare cu cea !olosit la
eterminarea coninutului e granule e polen.
3.$ Determinarea ami%nu!ui granu!ar
12
9ntruc5t mierea e al(ine natural are un coninut !oarte sczut e amion+ ane%oios e
ozat prin metoe c$imice+ prezena sa se in%estig$eaz prin e&amen microscopic.
Cu toate c originea granulelor e amion in miere nu este complet eluciat+ cert
este c se gsesc 'ntr,o proporie mult mai mic ec5t granulele e polen+ reprezent5n ",1@?
in totalul !ormaiunilor microscopice.
Dei sunt i situaii c5n mierea se poate 'm(ogi 'n amion in i%erse cauze+ se
consier c mierea este !alsi!icat atunci c5n granulele e amion se gsesc 'ntr,un procent
mai mare e 1"?.
9n mo natural+ granulele e amion sunt !oarte rare+ ispersate+ i au mrimi relati%
uni!orme+ !a e cele augate+ care sunt numeroase+ aglomerate i au i%erse imensiuni.
Determinarea granulelor e amion este asemntoare cu metoa utilizat la
eterminarea granulelor e polen+ cu eose(irea c+ 'n acest caz se !olosete un microscop cu
polarizaie. 9n lumina irect se numr granulele e polen+ iar 'n lumina polarizat granulele
e amion.
#ormula e calcul este urmtoarea0
Ene0
G
a
H numrul granulelor e amion7
G
p
H numrul granulelor e polen.
Cuanti!icarea numrului e granule e amion 'n !uncie e numrul e granule e
polen+ !r s ia 'n consierare ensitatea polinic a mierii+ poate conuce la unele erori.
1entru a se e%ita aceast situaie este recomanat ca numrul e granule e amion s nu se
mai raporteze la numrul e granule e polen+ ci la un c5mp microscopic+ cu sta(ilirea unei
%alori ma&imale pentru mierea e al(ine natural.
9n ultima perioa+ interesul pentru analiza melissopalinologic a sczut 'ntruc5t noile
reglementri E- permit comercializarea mierii e al(ine !iltrate+ !iltrarea elimin5n sau
iminu5n granulele e polen i al altor elemente utilizate la autenti!icarea mierii e al(ine.
Capit!u! I,. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r pe #a!e en'imati#&
Aa cum s,a menionat+ mierea e al(ine conine o gam larg e enzime. 1rezena
acestor enzime constituie 'n acelai timp i o garanie a naturaleii mierii.
13
1entru a cuanti!ica acti%itatea enzimatic total se utilizeaz ca inicator amilaza
'ntruc5t are cea mai mare sta(ilitate termic.
Determinarea acti%itii enzimei+ esemnat ca inicator enzimatic glo(al+ se
realizeaz prin eterminarea inicelui enzimatic (iastazic). Acest inice se e!inete ca !iin
Inumrul e mD intr,o soluie 1? e amion care a !ost trans!ormat 'n e&trine 'n timp e o
or+ la temperatura e 4"AC+ 'n prezena acti%atorului enzimatic speci!ic (ionul Cl
,
in clorura
e soiu) i la p; optim+ e ctre amilaza coninut 'ntr,un gram e miere8.
Baloarea minim acceptat este e 1@+F mD+ e&cept5n mierea e salc5m+ la care se
amite un minimum e )+" mD i cea e man+ care nu tre(uie s !ie mai mic e 13+F mD.
Diminuarea acti%itii enzimatice i c$iar ispariia ei este cauzat e inacti%area
termic (prin tratament termic agresi%)+ pstrarea la temperaturi riicate+ !alsi!icarea prin
su(stituirea cu i!erii 'nlocuitori sau e procese !ermentati%e. Jratamentul termic e!ectuat 'n
scopul lic$e!ierii sau pentru sta(ilizarea micro(iologic nu este recomanat (c$iar ac se
apeleaz la metoe moerne cum este ;J<J engl. $ig$ temperature s$ort time) eoarece
a!ecteaz 'nsuirile senzoriale+ nutriionale i 'n general naturaleea mierii. 4 consecin
irect a 'nclzirii mierii e al(ine este in$i(iarea total sau parial a acti%itii enzimatice.
Calitati%+ capacitatea enzimatic se etermin printr,o reacie e culoare a amionului+
!olosin ca inicator soluia Dugol (soluie e io 'n iour e potasiu)+ proce5nu,se ast!el0
1@@ g miere se izol% 'n 2@@ mD ap istilat !iart i rcit la o temperatur e 4"AC.
En %olum e 1@ mD in soluia ne!iltrat se introuce 'ntr,o epru(et i se aaug 1
mD soluie 1? e amion solu(il+ preparat proaspt. Amestecul se agit (ine i epru(et se
introuce 'ntr,o (aie e ap la temperatura e 4"AC+ timp e or+ up care se aaug c5te%a
picturi e soluie Dugol.
Dac culoarea lic$iului este i!erit e a soluiei e miere+ aic %ariaz e la gal(en
%erzui spre (run+ atunci tot amionul a !ost $irolizat atorit prezenei 'n miere a amilazelor.
Apariia unei culori al(astre+ mai mult sau mai puin intens+ rele% lipsa sau inacti%area
amilazelor. Dac culoarea %ariaz 'ntre rou i rou,(run+ p5n la (run+ 'nseamn c a a%ut loc
o puternic iminuare a acti%itii enzimatice a amilazelor+ care trans!orm amionul 'n
e&trine.
Determinarea cantitati% se e!ectueaz cu metoa Got$e+ care are la (az acelai
principiu ca i metoa escris anterior. 9n 1@ epru(ete se introuc cantiti escresc5n (e la
1@ mD la 1mD) e soluie e miere neutralizat. 9n !iecare epru(et se mai aaug c5te @+" mD
soluie aci acetic (@+@2 3)+ @+" mD soluie e clorur e soiu i se completeaz cu ap la
%olumul e 11 mD. <e aaug " mD soluie e amion (1?)+ iar up omogenizare+
14
epru(etele se menin la o temperatur e 4"AC+ timp e o or. <e rcesc i se pipeteaz 'n
!iecare epru(et o pictur e soluie e io.
Dimita prezenei amilazei este at e prima epru(et 'n care a aprut culoarea
al(astru,%iolet.
2nicele amilazic (iastazic) se calculeaz cu !ormula0
'n care0
B H %olumul soluiei e miere in epru(et+ mD7
" H numrul e mD e soluie e amion 1?7
1@ H !actorul e iluie al mierii.
Capit!u! ,. I%enti"i#area "a!si"i#&ri!r prin ana!i'e "i'i#-#.imi#e
/.* Fa!si"i#area prin a%as %e ap&
-ste o !alsi!icare !olosit e mult %reme i uor e aplicat+ ce se realizeaz prin aaos
irect e ap sau e prouse cu umiitate riicat.
Mierea e al(ine are un coninut e ap %aria(il+ e la 13? p5n la 23?+ stanarul
rom5n accept5n o umiitate e ma&imum 2@?.
Diluarea cu ap cauzeaz moi!icri ale 'nsuirilor senzoriale+ ale compoziiei c$imice
iminu5n %aloarea nutriti% i o preispoziie la procese !ermentati%e neorite+ e aceea 'n
prezent este mai puin aplicat.
<e consier c atunci c5n mierea are un coninut e ap su( 1*? procesele
!ermentati%e nu au loc+ 'ntre 1*,2@? aceste procese sunt epenente e micro(iota mierii e
al(ine+ iar ac este mai mare 2@? apare riscul ez%oltrii ro.iilor osmo!ile.
9n aceast situaie+ up c5te%a zile mierea capt un aspect e ospit (atorit
ega.rii C@2 'n timpul !ermentaiei alcoolice)+ la supra!aa mierii apare un strat a(unent e
spum+ gustul este puternic moi!icat cu nuan alcoolic etc.
#raua poate !i mascat (limitat procesul !ermentati%) ac se recurge la o a oua
!rau prin aaos e su(stane conser%ante.
1"
Decelarea acestei !raue este !acil i+ 'n a!ara aprecierii 'nsuirilor senzoriale
(consisten !lui su(ire cu aspect apos+ culoare mai esc$is+ arom sla()+ se realizeaz
prin eterminarea umiitii gra%imetric+ re!ractometric sau ensimetric.
/.0 Fa!si"i#area #u sirp %e 'a.&r 9'a.ar'&:
<iropul e za$r se !olosete !ie 'n scopul su(stituirii totale a mierii+ ar cel mai
aesea numai 'n anumite proporii. 1entru a imita c5t mai (ine mierea+ mai ales 'n ceea ce
pri%ete 'nsuirile senzoriale (consisten+ culoare+ arom)+ siropul e za$ar se 'ntre(uineaz
'n amestec i cu alte componente sau prouse.
Dei uneori imit estul e (ine mierea e al(ine+ !alsi!icarea se escoper relati%
simplu prin analiz senzorial+ !izico,c$imic i microscopic.
Din punct e %eere senzorial+ mierea !alsi!icat cu sirop e za$r are o consisten
apoas+ gust mai puin ulce+ culoare esc$is+ iar aroma speci!ic lipsete. Densitatea mierii
i inicele e re!racie al acesteia sunt epenente e coninutul e ap al mierii.
Analiza !izico,c$imic %a e%ienia un procent mai mare e za$aroz (e la 1@? p5n
la 1@@?+ 'n !uncie e graul e su(stituire)+ un coninut mai reus e za$r in%ertit i mai
mare e ap etc.
9n !uncie e graul e su(stituire cu za$aroz+ %aloarea inicelui amilazic (iastazic)
este cu mult su( limitele normale+ !iin cu at5t mai sczut cu c5t ni%elul e su(stituire este
mai riicat.
-&amenul microscopic o!er e asemenea o%ezi preioase pentru ecelarea
!alsi!icrii+ 'ntruc5t granulele e polen lipsesc sau au o ensitate !oarte mic.
Aceste e%aluri permit ienti!icarea cu uurin a !rauei+ eose(irea !a e
!alsi!icarea cu za$r in%ertit+ const5n 'n a(sena sau prezena 'n cantiti normale a
$iro&imetil!ur!uralului.
/.3 Fa!si"i#area #u sirp %e 'a.&r in1ertit pe #a!e #.imi#&
1)
:a$rul in%ertit pe cale c$imic constituie un agent e !alsi!icare mult utilizat+ 'ntruc5t
raportul intre glucoz i !ructoz este apropiat e cel in mierea natural+ iar prousul 'i
pstreaz !luiitatea c$iar la concentraii mari.
2enti!icarea !rauei se realizeaz mai 'nt5i prin analiza senzorial+ 'n care caz
prousul se %a caracteriza printr,o culoare care %ariaz e la portocaliu la (run,rocat+ 'n
!uncie e graul e in%ertire a za$rului i procentul e su(stituire+ aroma speci!ic lipsete
sau este !oarte sla(+ iar gustul poate a%ea nuane e caramel.
Baliarea acestor aprecieri se !ace prin analiza c$imic+ c5n se %a constata un
coninut mai mare e za$aroz (1@,2@?)+ 'ntruc5t 'ntoteauna in%ertirea nu este us p5n la
capt+ eoarece necesit un tratament intensi% (urat lung+ cantitate mai mare e acizi)+ cu
consecine ne!a%ora(ile asupra parametrilor senzoriali.
Eneori se 'nregistreaz moi!icare a p;,ului i a coninutului e soiu+.care poate s
a.ung la 4@,"@ mgC1@@ g !a e %alorile normale e apro&imati% 1,3 mgC1@@ g.
Criteriul e (az pentru ienti!icarea acestei !raue este coninutul e $iro&imetil!ur!ural.
;iro&imetil!ur!uralul este o ale$i ciclic !ormat prin es$iratarea !ructozei i 'ntr,o
msur mai mic a glucozei 'n meiu aci i la cal con!orm reaciei0
#ructoz are o capacitate e trans!ormare 'n $iro&imetil!ur!ural e 1",2@ mai mare
ec5t glucoza+ e acea mierea e al(ine cu un coninut mai riicat 'n !ructoz %a !i mai (ogat
'n acest compus.
Coninutul e $iro&imetil!ur!ural este un inicator al prospeimii (alturi e
umiitate)+ al proceeelor e coniionare (tratament termic .a.) i al uratei i moului e
pstrare. 9n primele luni e la e&tragerea in !aguri coninutul e $iro&imetil!ur!ural este e
@+1,@+2 mgC1@@ g+ iar up 1,2 ani e pstrare 'n coniii normale a.unge la 1+@,1+" mgC1@@g.
1*
Mierea e al(ine natural nu are sau conine cantiti !oarte mici e
$iro&imetil!ur!ural (;M#)+ stanarul 'n %igoare limit5n acest inicator la ma&imum 1+@
mgC1@@ g+ iar la cea am(alat 'n (orcane la 4+@ mgC1@@ g.
De aceea+ se consier c o miere e al(ine e !oarte (un calitate conine ma&imum
1+" mgC1@@ g $iro&imetil!ur!ural+ cea e calitate accepta(il ma&imum 4+@ mgC1@@ g+ iar cea
care a su!erit un tratament termic (pentru !luii!icarea mierii cristalizate)+ conine ma&imum
1@@ mgC1@@ g.
Mierea e al(ine la care coninutul e $iro&imetil!ur!ural epete %aloarea e 1@
mgC1@@ g (se a.unge uneori la "@,1@@ mgC1@@ g) este suspectat e !alsi!icare prin aaos e
za$r in%ertit+ eoarece prin in%ertirea za$arozei la cal i 'n prezena acizilor organici se
!ormeaz cantiti 'nsemnate e $iro&imetil!ur!ural.
9n prezent+ 'n E- se apreciaz c %aloarea e 4+@ mgC1@@ g este o (arier prea
restricti%+ mai ales pentru prousele in zona su(tropical i se consier c un coninut e
p5n la >+@ mgC1@@ g este accepta(il pentru aceast categorie e prouse.
1entru ienti!icarea $iro&imetil!ur!uralului se poate apela la metoe calitati%e
(reacia Fiehe) sau cantitati%e (metoda Winkler) .
Reacia Fiehe se (azeaz pe !aptul c $iro&imetil!ur!uralul !ormeaz cu rezorcina+ 'n
meiu e aci clor$iric+ un comple& colorat 'n rou+ a crui intensitate a culorii este
proporional cu cantitatea compusului respecti%. C5n reacia #ie$e este poziti%+ mierea este
consierat suspect i se e&ecut 'n continuare testul e con!irmare prin eterminarea
coninutului e $iro&imetil!ur!ural+ cu a.utorul metoei KinLler.
Metoda Winkler are ca principiu reacia care o $iro&imetil!ur!uralul cu aciul
(ar(ituric 'n prezena p,toluiinei c5n !ormeaz un comple& colorat 'n rou a crui
intensitate este proporional cu coninutul e $iro&imetil!ur!ural. Metoa prezint a%anta.ul
c se lucreaz pe soluia e miere ca atare+ !r a !i necesar e&tracia selecti% a
$iro&imetil!ur!uralului+ e asemenea ea permite e%aluarea cantitati% prin msurarea
spectro!otometric+ ce se (azeaz pe raportul intre concentraie i culoare+ con!orm legii
Dam(ert, =eer.
9n coniiile respectrii protocolului e lucru+ coninutul e $iro&imetil!ur!ural+
e&primat 'n mgC1@@ g miere+ se calculeaz cu urmtoarea relaie0
9n care0
- , %aloarea a(sor(anei+ la M N ""@ nm7
1>
< , grosimea cu%ei+ 'n cm7
1F+2 , !actorul e con%ersie al a(sor(anei 'n ec$i%alent mg ;M#
2n prezent coninutul e ;M# se in%estig$eaz cu metoe moerne cum sunt metoele
cromatogra!ice+ spectrometria e mas etc.
-&amenul microscopic %a completa ansam(lul e e&aminri+ spectrul polinic
prezent5n aceleai caracteristici ca i 'n cazul !alsi!icrii cu sirop e za$r.
/.$ Fa!si"i#area #u %e)trine
9n %eerea corectrii consistenei+ mierea se !alsi!ic prin aaos e e&trine. De&trina
este un prous cu o consisten %5scoas+ e culoare (run,rocat i gust ulceag+ apropiinu,
se ca aspect e mierea e man. <e o(ine inustrial prin egraare termic aci sau pe cale
enzimatic a amionului.
Din punct e %eere organoleptic+ 'n cazul !alsi!icrii cu e&trine se e%ieniaz o
culoare mai 'nc$is+ a(sena sau o arom speci!ic mierii e al(ine mai sla( .a.+ iar in
punct e %eere !izico,c$imic se constat un coninut e za$r in%ertit mai mic i o cantitate
peste limita ma&im amis e za$aroz. 2nicele amilazic 'nregistreaz %alori sczute+ iar
spectrul polinic %a e%ienia lipsa granulelor e polen.
1entru ecelarea acestei !alsi!icri se etermin coninutul e e&trine up metoa
care are ca principiu separarea e&trinei in pro(a e analizat+ prin precipitare cu alcool i
!iltrare ulterioar+ trans!ormarea ei 'n za$r reuctor prin $iroliz aci intens+ ozarea
za$rului rezultat i e&primarea rezultatelor 'n ec$i%alent e&trin.
Coninutul e e&trine se calculeaz cu a.utorul !ormulei urmtoare0
'n care0
m
1
, cantitatea e za$r in%ertit eterminat+ 'n mg7
" , raportul 'ntre %olumul total al soluiei e e&trine (1@@ mD) i %olumul luat 'n analiz (2@
mD in soluia e lucru)7
m , cantitatea e miere luat 'n lucru+ 'n g7
@+F , !actorul e trans!ormare al za$rului in%ertit 'n ec$i%alent e&trin.
1F
9n mierea e man+ e&trinele reprezint p5n la " ?+ iar 'n mierea e nectar+ !oarte rar
a.ung la 2,3 ?. 'n cazul !alsi!icrii mierii prin aaos e e&trine+ aceste %alori sunt mult
epite.
/./ Fa!si"i#area #u 4n%u!#itri 27inu7i prin .i%r!i'a en'imati#& a
ami%nu!ui
4 important surs e !alsi!icare+ pe cale s se e&tin+ o constituie 'nulcitorii
o(inui prin $iroliza enzimatic a amionului. En loc important 'l ocup siropurile e
glucoz i izosiropurile o(inute prin izomerizarea enzimatic a glucozei+ sursa principal
!iin amionul in porum(.
A%5n proprieti !izico,c$imice i senzoriale asemntoare mierii+ putere mare e
'nulcire (cu 2>? mai mare ca a za$arozei)+ pre e cost sczut etc.+ siropul e glucoz i
izosiropurile constituie poteniali ageni e !alsi!icare greu e ecelat prin te$nicile curente e
analiz.
1roceeele e ienti!icare a 'nulcitorilor pro%enii prin $iroliza amionului in
i%erse materii prime amionoase se (azeaz pe !aptul c 'ntoteauna conin cantiti mici e
oligoza$arie i e malto,e&trine care nu se gsesc 'n mierea e al(ine natural.
9ntruc5t eterminrile cantitati%e sunt la(orioase i nu sunt 'ntoteauna necesare+ se
pre!er cele calitati%e+ (azate pe urmtoarele metoe0
Metoa Fieche+ ce are ca principiu e%ienierea malto,e&trinelor prin precipitare cu
alcool. 1entru eliminarea inter!erenei cu proteinele+ reacia se conuce pe soluie e miere
eproteinizat. /eacia const 'n izol%area a circa " g miere 'n 1@ mD ap istilat care se
trateaz cu o soluie 1@? e tanin. Amestecul se 'nclzete 1" minute pe (aie e ap i up
rcire se !iltreaz. Din !iltrat se recolteaz 2 mD+ 'n care se aaug 2 picturi e aci clor$iric
( O 1+1F)+ 2@ mD alcool etilic i se omogenizeaz. 'n prezena siropului e glucoz apare o
tul(ureal cu i!erite aspecte (opalescent+ lptos+ !loconos).
Cromatogra!ie 'n strat su(ire e silicagel permite e%ienierea prezenei at5t a siropului e
glucoz o(inut prin $iroliz enzimatic+ c5t i a celei acie+ c$iar i atunci c5n se gsete
numai 'n proporie e "?.
Determinarea izotopilor sta(ili
Metoele moerne e ienti!icare a 'nulcitorilor apeleaz la eterminarea izotopilor
sta(ili (D+ 13C+ 1>@) i a rapoartelor izotopice (DC;+ 13CC12C+ 1>@C1"@).
2@
<iropurile o(inute in amionul e porum( sau in za$rul in trestia e za$r+
(iosintetizate pe calea meta(olic ;atc$,<lacL sau C
4
+ au un raport 13CC12C e&primat prin
%aloarea ratei P e apro&imati% ,1@Q+ 'n comparaie cu a mierii e al(ine care este 'n meie
e ,23+2 p5n la %aloarea e ,24+)Q.
9n cazul aaosului e siropuri eri%ate e la s!ecla e za$r sau a altor plante+
(iosintetizate pe calea meta(olic C
3
(ciclul lui Cal%in)+ ienti!icarea lor se !ace prin
e%aluarea raportului euteriuC$irogen.
/.3 Fa!si"i#area #u me!as&
Melasa+ prous secunar la !a(ricarea za$rului+ imit estul e (ine mierea+ e aceea
este uneori utilizat ca agent e !alsi!icare.
Melasa se prezint ca o mas !lui+ %5scoas+ e culoare (run i gust ulce+ a crei
compoziie c$imic se e%ieniaz prin0
coninut riicat e za$aroz (cca. 3@?)
za$r in%ertit (cca. 13+"?)
e&trine (cca. *+"?)
su(stane proteice (cca. F+"?)
cenu (cca. >+@?)
2enti!icarea melasei se !ace printr,o atent analiz senzorial i se certi!ic prin
e&amen !izico,c$imic up metoele cunoscute+ c5n se %or constata a(ateri 'nsemnate e la
parametrii normali i anume0 coninut mai reus e za$r in%ertit (su( )@?) i mai mare e
su(stane minerale (peste 1?)+ su(stane proteice (peste @+"?) .a.
/.( Fa!si"i#area #u mierea %e !a a!2ine!e .r&nite #u sirp %e 'a.&r
Dei mierea e al(ine rezultat 'n urma $rnirii intensi%e a al(inelor cu sirop e za$r
este un prous ela(orat e al(ine+ prin meta(olismului acestora e (iocon%ersie a unei
21
cantiti mari e za$aroz+ mierea ast!el o(inut se eose(ete at5t prin 'nsuiri senzoriale c5t
i prin compoziia c$imic i (ioc$imic.
Ast!el+ culoarea este mult mai esc$is+ gustul mai puin ulce+ lipsete aroma
speci!ic !loral+ cristalizeaz timpuriu+ are un coninut mai mare e
za$aroz i mai reus e za$r in%ertit+ iar inicele amilazic are %alori mult mai sczute ec5t
cele normale.
Decelarea !rauei se realizeaz prin eterminarea principalilor parametri !izico,
c$imici i prin e&amen microscopic+ care %a emonstra a(sena granulelor e polen+ sau o
ensitate !oarte mic+ i o com(inaie polinic nespeci!ic.
/.; Fa!si"i#&ri %i1erse
Prin#ipa!e!e psi2i!it&7i %e "a!si"i#are a mierii
Fa!si"i#&ri %ire#te
Pentru #re#tarea
gustu!ui
<u(stane
'nulcitoare
naturale
:a$r alimentar
:a$r in%ertit
arti!icial
<irop e glucoz
Melas
<u(stane
'nulcitoare
sintetice
:a$arin
Dulcin
Ciclamat
Aspartam
Pentru #re#tarea
#nsisten7ei
Amion+ gelatin+ clei+ pectine+ gume7
Pentru #re#tarea
#u!rii
Caramel etc.
Pentru 4mpie%i#area
"erment&rii
Aci salicilic i srurile lui
Aci (enzoic i srurile lui
Pentru neutra!i'area
a#i%it&7ii
=icar(onat e 3a
Car(onat e 3a
3a4;
Su2stan7e "!site
pentru #re#tarea
spe#tru!ui p!ini#
1olen e !lori recoltat manual
Pentru #re#tarea
e#.ipamentu!ui
en'imati#
-&tract e mal sau culturi e ro.ii
Fa!si"i#&ri in%ire#te Miere %e a!2ine .r&nite #u 'a.ar sau a!7i 4n%u!#itri
22
Mierea e al(ine poate !i supus i la alte tipuri e !alsi!icri. Ast!el+ pentru mrirea
consistenei se !olosete amion sau i%eri $irocoloizi+ pentru corectarea gustului i aromei
sunt utilizai i%eri 'nulcitori sintetici (za$arin+ ciclamai+ aspartam etc.)+ aromatizani
naturali sau sintetici etc.
#alsi!icarea culorii se poate realiza cu caramel+ culori e anilin .a.+ iar pentru a se
mri urata e pstrare se apeleaz la i%eri conser%ani cum sunt0 aciul salicilic+ (oric+
(enzoic i srurile lor.
2enti!icarea lor se realizeaz prin proceee speci!ice+ utilizate i 'n cazul altor prouse
alimentare.
R Fina de cereale i amidonul moi!ic at5t 'nsuirile senzoriale (aspect opalescent+
consisten %5scoas)+ caracteristicile !izico,c$imice (coninut mic e za$r in%ertit .a.)
precum i pe cele (ioc$imice (%alori mai mici ale inicelui amilazic). #alsi!icarea se ienti!ic
prin reacia cu soluia Dugol0 1@ g miere se
ilueaz cu trei pri e ap i se 'nclzete p5n la !ier(ere pentru inacti%area amilazei. Dup
rcire se aaug 2,3 picturi soluie e io 'n iour e potasiu. 1rezena amionului este
atestat e apariia culorii al(astru.
R Gelatina, cleiul de oase i albuul de ou se aaug 'n scopul moi!icrii consistenei+
'ns nu corecteaz corespunztor i coninutul e ap+ !apt care !ace ca mierea s !ie
%ulnera(il eclanrii proceselor !ermentati%e. #alsi!icarea se eceleaz senzorial mierea
a%5n un aspect sla( opalescent+ consisten !ilant la temperatura camerei i gelatinoas la
temperaturi sczute+ gust uor !a.
Din punct e %eere !izico,c$imic umiitatea este crescut+ coninutul e za$r in%ertit
mai mic+ iar inicele amilazic 'nregistreaz %alori la limita amis sau c$iar mai mici.
Gelatina se ienti!ic prin reacia cu soluie e tanin0 " g miere se ilueaz cu ou pri ap+
up omogenizare se aaug 1 mD soluie tanin. 'n prezena gelatinei se !ormeaz un
precipitat a(unent cu aspect !loconos+ 'n comparaie cu mierea natural care prouce o
uoar tul(ureal al(icioas.
'n cazul aaosului al(uului e ou+ mi.loacele e etecie sunt ientice+ i!erenierea
!a e !alsi!icarea cu gelatin se !ace uor 'nclzin soluia e miere+ c5n al(uminele in
al(uul e ou precipit a(unent proces care nu se 'nt5mpl la !alsi!icarea cu gelatin.
R Culorile de anilin se eceleaz prin colorarea 'n rou sau gal(en a !irului e l5n
al(+ culoarea este persistent c$iar up splare cu ap !ier(inte i soluie amoniacal.
R Reziduurile de antibiotice i substanele antiseptice. 'ntruc5t al(inele sunt supuse
permanent agresiunii pentru (oli in partea unor microorganisme i a %irusurilor+ pentru
23
pstrarea igienei i pro!ila&ia unor (oli se !olosesc compui e uz %eterinar 'neose(i
anti(iotice.
9n E- este permis utilizarea tetraciclinei+ streptomicinei+ cloram!enicolului+
iului !ormic+ aciului lactic .a.+ 'ns sunt impuse limite ma&imale amise 'n miere.
2enti!icarea calitati% a anti(ioticelor remanente se realizeaz cu testul C$arm 22+ care se
(azeaz pe numrarea scintilaiilor (impulsuri pe minut)+ a izotopilor raioacti%i ataai
moleculelor e reziuuri e anti(iotice.
Capit!u! ,I. Uti!i'ari!e mierii
Mierea poate !i !olosita in i%erse scopuri 0
, ca pansament pentru accelerarea %inecarii cauzata e leziuni tisulare
, amestecul in cantitati egale e suc e g$im(ir si miere este un (un e&pectorant
, mirea a.uta la tratarea racelilor+ tusei+ urerilor in gat si secretilor nazale
, pentru tratarea astmului (ronsic+ se amesteca o .umatate e gram e pra! e piper negru cu
un amestec e miere si suc e g$im(ir. <e %a (ea e cate%a ori pe zi.
, mierea poate calma si incura.a %inecarea ranilor in gura sau %agin
, un (ol e o%az sau terci e o%az cu o lingura e miere poate calma ner%ii
, este ieala pentru calmarea emotiilor si a stresului pre,e&amen
, are e!ect $iratant si poate !i !olosita pentru sanatate pielii ca masca naturala re%italizanta
, consumul unor cantitati mici e miere+ %a %a !ace imuni la alergiile sezoniere la polen
, pentru im(unatatirea %eerii se amesteca miere cu suc e morco%i. <e %a consuma cu o ora
inainte e masa+ imineata.
, pentru puri!icarea sangelui+ se %a amesteca un pa$ar e apa cala cu una sau oua lingurite
e miere si o lingurita e suc e lamaie. 1reparatul se %a (ea zilnic+ inainte e a merge la
toaleta. Ba reuce cantitatea e grasimi in organism si %a curata intestinele
, mierea naturala etermina o crestere mai mica a %alorilor e za$ar in sange ecat za$arurile
ra!inate+ mai ales in cazul persoanelor cu ia(et za$arat e tip 22. 1utina miere neprelucrata
poate !i aaugata in (auturile (olna%ilor e ia(et za$arat e tip 22+ atunci can apare po!ta e
alimente sau (auturi ulci.
24
Capit!u! ,II. E"e#te!e se#un%are a!e #nsumu!ui e)#esi1 %e miere
Mirea e al(ine are ulceata si o compozitie c$imica asemanatoare cu cea a za$arului
e masa+ ast!el incat cantitatile e ser%ire recomanate pentru miere sunt similare cu cele ale
za$arului e masa.
4 lingura e miere este consierata o portie si nu se recomana sa se epareasca 1@
linguri pe zi. <e %a tine cont ca pentru e%ienta consumului celor 1@ linguri e za$armiere se
%or lua in calcul toate prousele consumate+ inclusi% alimentele am(alate.
E"e#te!e pe termen s#urt , Depasirea a 1@ linguri pe zi poate cauza pro(leme gastrice+
cum ar !i crampe stomacale+ (alonare si iaree. Din cauza continutului mare e !uctoza+
consumul e&cesi% poate sa inter!ere cu capacitatea intestinului mic e a a(sor(i nutrientii.
Acest lucru ar putea eclansa iscon!ort a(ominal pana can mierea %a !i eliminata in
sistemul igesti%.
E"e#te pe termen !ung , Consumarea e&cesi%a+ pe termen lung a mierii poate a%ea e!ecte
negati%e asupra tractului gastrointestinal. A(sor(tia su(stantelor nutriti%e ar putea e%eni o
pro(lema permanenta c$iar si atunci can mierea nu este prezenta in sistemul igesti%.
Mierea este usor acia si e&punerea prelungita la alimente acie poate eroa smaltul
intilor+ precum si mucoasa eso!agului+ stomacului si intestinelor+ !apt ce poate uce la
aparitia re!lu&ului aci. Consumul e&cesi% e miere la !el ca si orice !el e consum e za$ar ar
putea etermina insta(ilitatea %alorilor insulinei.
2"
Bi2!igra"ie
Dr. M. Marin+ .a.. Valoarea alimentar, dietetic i terapeutic a produselor
apicole+ -itura agro,sil%ic+ =ucure ti+ 1F))7
1ro!. r. oc. Ale&e <. 1otlog+ Dic ionar practic de agronomie + -itura tiin i!ic i
enciclopeic+ =ucure ti+ 1F*F7
-ugen M5rza i 3icolae 3icolaie+ Ini iere i practic n apicultur + /eac ia e
propagan te$nic agricol+ =ucure ti+ 1FF@.
2)
Ane)e
2*
2>
2F