14.05.

2014 1
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Coeficientii bloc C
B
si prismatic C
P
pot fi determinati pe baza utilizarii
acelorasi criterii prezentate mai sus
Coeficientul bloc, coeficientul ariei sectiunii maestre C
M
si pozitia
centrului de carena determina lungimea de intrare, L
E
, dimensiunea
zonei cilindrice a navei, P, si extinderea zonei de iesire, L
R
, asa cum
se arata in Fig.27.









Asa cum se observa din figura, pe masura ce extinderea zonei
cilindrice este mai mare, umerii navei devin mai pronuntati, fapt care
influenteaza determinant valoarea rezistentei la inaintare
Fig. 27 Aria sectiunilor transversale. LR lungimea de iesire, P lungimea zonei cilindrice, LE lungimea de intrare
14.05.2014 2
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Un alt parametru care influenteaza in mod considerabil rezistenta la
inaintare a navei este coeficientul bloc, C
B
. Figura 28 prezinta curba
de variatie a rezistentei la inaintare pentru o nava de tip cargou
pentru marfuri generale la deplasament si viteza constante, in
conditiile in care C
B
variaza
Aceasta curba poate prezenta maxime si minime locale.
Fig. 28 Dependenta rezistentei la inaintare de coeficientul bloc
14.05.2014 3
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Valorile uzuale pentru coeficientul bloc la navele comerciale care se
construiesc curent sunt, de departe, mai mari decat valorile
corespunzatoare rezistentei la inaintare optime
Factorul de forma (1+k) reprezentand rezistenta vascoasa, care
include rezistenta de presiune vascoasa, in general creste odata cu
cresterea coeficientului bloc.
Valorile uzuale pentru (1+k) se situeaza in jur de 1.13 pentru C
B
<0.7
si de 1.25 pentru C
B
=0.83.
Pentru valori intermediare ale lui C
B
se poate folosi interpolarea
liniara.
Recomandarile pentru adoptarea lui C
B
, sunt formulate statistic in
baza considerarii unui numar mare de nave deja construite:
- formula lui Alexander:
- formula lui Ayre:

in care C este un coeficient pentru care se recomanda valorile 0.8 in
cazul navelor cu o singura elice si 0.9 pentru navele cu doua elice.
1 2 B
C K K Fn =
1.68
B
C C Fn =
14.05.2014 4
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Rezultatele unor calcule extensive de optimizare efectuate de
Bertram si Schneekluth, avand drept criteriu de optimizare obtinerea
unor costuri de productie minime, au permis formularea altor relatii
pentru determinarea coeficientului bloc
Solutiile obtinute pe baza relatiilor anterioare sunt puternic
dependente de formularea conditiilor la limita in algoritmul de
optimizare
In particular, s-a gasit ca restrictiile dimensionale impuse prin tema
de proiectare precum si dimensiunile marite ale magaziilor destinate
marfurilor in vrac determina o crestere a lui C
B
, dupa cum o valoare
mica a raportului L/B determina o scadere a lui C
B
:
2 3
0.14 20 0.23 20
;
26 26
B B
L B L B
C C
Fn Fn
+ +
= =
14.05.2014 5
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Relatiile sunt valabile pentru


si



In cazul in care numarul Froude este mai mare de 0.3, in relatiile de
mai sus se va considera

Din relatiile anterioare se poate observa ca din punctul de vedere al
rezistentei la inaintare, C
B
si L/B depind mutual unul de celalalt

O nava cu un coeficient bloc relativ mare poate sa fie considerata ca
avand forme fine, in cazul in care raportul L/B are valoare mare, asa
cum se arata in Tabelul 1.5.

0.48 0.85
B
C s s
0.14 0.32 Fn s s
0.3 Fn =
14.05.2014 6
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic
Formulele lui Schneekluth (ultimele doua linii din tabel) conduc la
valori ale lui C
B
inferioare celor calculate cu relatiile lui Ayre (primele
doua linii din tabel), in mod particular pentru numere Froude mari.

In 1994, folosind o baza de date intocmita exclusiv pentru nave
moderne, nou construite, Jensen a recomandat pentru estimarea lui
C
B
graficul din Fig.29.


Formula de calcul
Numarul Froude
0.14 0.17 0.20 0.25 0.30 0.32
0.85 0.79 0.74 0.66 0.58 0.54
0.83 0.77 0.72 0.64 0.56 0.52
0.85 0.75 0.68 0.58 0.51 0.51
0.85 0.72 0.72 0.56 0.48 0.48
1.08 1.68
B
C Fn =
1.08 1.68
B
C Fn =
2 3
0.23
B
C Fn

=
0.14
B
C Fn =
Tabel 1.5 Valorile coeficientului C
B
calculate pentru o nava cu raportul L/B=6
14.05.2014 7
Introducere Coeficientul bloc si coeficientul
prismatic

Similar, o analiza a unor nave moderne construite in Japonia,
conduce la:


pentru

Fig.29 Coeficientul bloc recomandat de Jensen, 1994, in baza datelor statistice
3
4.22 27.8 39.1 46.6
B
C Fn Fn Fn = + +
0.15 0.35 Fn s s
14.05.2014 8
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre

Coeficientul ariei sectiunii maestre este arareori cunoscut in avans de
catre proiectant. Adoptarea acestuia este facilitata de utilizarea
criteriului descris grafic de Fig.30:

Fig.30 Aria sectiunilor transversale pentru nave cu acelasi deplasament si aceleasi
dimensiuni principale, dar cu coeficienti ai ariei sectiunii transversale diferiti
14.05.2014 9
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre

Efecte ale modificarii lui C
M
asupra rezistentei
Majorarea lui C
M
cu mentinerea nemodificata a lui C
B
are, in mod
uzual, urmatoarele efecte:
Cresterea lungimii de iesire scaderea rezistentei datorate
separarilor
Cresterea lungimii de intrare scaderea rezistentei de val
Cresterea suprafetei udate accentuarea neuniformitatii
distributiei de viteze, cresterea rezistentei de frecare si a
componentei datorate separarilor
Per global, inuenta lui C
M
asupra rezistentei este mica,
manifestandu-se la nivelul catorva procente in jurul limitelor
normale.
In cazul proiectarii unei nave pentru transportul marfurilor uscate,
pentru care sunt specificate deplasamentul si dimensiunile principale,
majorarea lui C
M
va determina scaderea lui C
P
. In acest caz,
metodele de calcul al rezistentei la inaintare bazate pe utilizarea lui
C
P
vor indica o scadere a rezistentei totale.
14.05.2014 10
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Efecte ale modificarii lui C
M
asupra curburii
Majorarea lui C
M
cu asociata unor raze mici ale gurnei va determina:
O micsorarea a suprafetei curbate a invelisului in zona centrala a
navei;
O micsorare a volumului de manopera necesar curbarii profilelor
coastelor
Efecte ale modificarii lui C
M
asupra capacitatii de stocare a containerelor
In cazul navelor portcontainer, forma si dimensiunea sectiunii maestre
sunt adeseori stabilite asa incat depozitarea containerelor sa poata fi
facuta fara probleme
Efecte ale modificarii lui C
M
asupra capacitatii de amortizare a oscilatiilor
Navele caracterizate de valori mici ale coeficientului C
M
sunt susceptibile
de a avea miscari de ruliu mai ample in mare reala decat acelea cu un
C
M
mai mare
O metoda simpla de atenuare a miscarii de ruliu ar fi aceea a adoptarii
unei chile de ruliu cu o suprafata udata adecvata

14.05.2014 11
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Pentru evitarea avariilor chilei in exploatare, trebuie sa se prevada o
rezerva de siguranta de circa 1% din latimea navei masurata intre
extremitatea libera a chilei de ruliu si dreptunghiul teoretic de
incadrare a sectiunii transversale prin nava.
In cazul navelor cu fund si bordaje inclinate, distanta de siguranta se
masoara de la extremitatea chilei pana la intersectia tangentelor la
fund si bordaj
Inaltimea chilei de ruliu se adopta uzual la valori mai mari de 2% din
latimea navei si la circa 30% din raza gurnei
Lungimea desfasurata a chilei de ruliu se adopta la circa L
pp
/4
Geometria liniei teoretice a chilei de ruliu sedetermina fie prin incercari
experimentale de vizualizare a liniilor de curent, fie prin simularea
numerica a curgerii cu suprafata libera in jurul corpului navei
14.05.2014 12
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Literatura recomanda valori pentru C
M
(Tabel 1.6) doar pentru
corpurile navelor conventionale:

Tabel 1.6 Valori pentru coeficientul sectiunii maestre












(pentru comparatie, seria Taylor se refera la corpuri cu C
M
=0.925).

C
M
calculat cu formulele din Tabelul 1.6 rezulta cu valori exagerate
pentru navele cu rapoarte L/B mici
La navele foarte late, mentinerea lui C
M
la valori mici determina
valori mici ale suprafetei udate, ale lungimii liniilor de curent si deci
a rezistentei la inaintare
Nave cu fund stelat C
B
=0.75 C
M
=0.987
0.70 0.984
0.65 0.980
0.60 0.976
0.55 0.960
Nave fara fund stelat 0.9 0.1
M B
C C = +
( )
3.5
1 1 1
M B
C C
(
= +

3.56
1.006 0.0056
M B
C C

= +
14.05.2014 13
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Pentru navele moderne, Jensen recomanda pentru C
M
graficul din
Fig.31.









Recomandari privind raza gurnei
Raza gurnei se recomanda a se calcula cu relatia:

Fig. 31 Dependenta lui C
M
de coeficientul bloc
2
4
K
B
B C
R
L
C
B

=
| |
+
|
\ .
14.05.2014 14
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
unde C
K
=0.5-0.6. In cazuri extreme, C
K
=0.4-0.7.
Formula poate fi aplicata intr-o forma modificata si la navele care
au fundul stelat, caz in care C
B
trebuie calculat ca raport al
volumelor carenei si al prismei determinate de bordul vertical si de
tangentele la fundul inclinat



unde A este inclinarea fundului. C
B
astfel calculat se introduce in
formula de calcul a razei gurnei


Latimea navelor cu sectiune transversala trapezoidala se exprima la
jumatatea pescajului
In cazul navelor rapide (Fr>0.4) raza gurnei se adopta cel putin
egala cu diferenta dintre pescaj si elevatia fundului inclinat






'
2
B B
T
C C
T A
=

14.05.2014 15
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Proiectarea sectiunii maestre
Astazi aproape toate navele pentru transport marfuri uscate au fund
plat in zona sectiunii maestre (doar navele cu C
M
<0.9 sunt
prevazute cu fund inclinat)
Uneori, in special in cazul unor nave cu coeficient C
M
mici, se
prevede o zona de tranzitie de la fundul plat la bordajul vertical,
care inlocuieste sfertul de cerc care materializeaza gurna (Fig.32).








Fig.32 Forme ale sectiunii maestre








14.05.2014 16
Introducere Coeficientul ariei sectiunii
maestre
Valoarea razei gurnei in cazul navelor fara fund inclinat sau fara
zona de tranzitie se poate determina cu ajutorul relatiei:


In cazul in care se adopta raza gurnei, se poate de poate deci
determina valoarea lui C
M
:













( ) 2.33 1
M
R C B T =
2
1
2.33
M
R
C
B T
=