C U P R I N S

1. INTRODUCERE N FLORICULTUR............................ 4
1.1. Definiia, obiectul de studiu........................................ 4
1.2. Importana floriculturii............................... 5
1.3. Istoricul floriculturii................................................... 7
1.4. Caracteristicile produciei floricole.................................... 9
1.5. biecti!e "n cultura florilor................................................ 1#
1.$. rient%ri &i tendine pe plan mondial................................. 12
1.7. 'ituaia actual% a culturii florilor........................................ 12
2.
CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLE
15
2.1. Clasificarea botanic% &i denumirea plantelor.............. 15
2.2. Clasificarea dup% durata ciclului biolo(ic...................... 17
2.3. Clasificarea dup% locul de ori(ine...................... 21
2.4. Clasificarea dup% locul de cultur%.. 23
2.5. Clasificarea dup% "nsu&irile decorati!e &i modul de folosire 24
3. PARTICULARITI MORFOLOGICE I BIOLOGICE
ALE SPECIILOR FLORICOLE................. 2$
3.1. r(anele !e(etati!e.................................................... 2$
3.1.1. )%d%cina................................................... 2$
3.1.2. *ulpina..................... 2+
3.1.3. ,run-a.. 32
3.2. r(ane de reproducere.................................................... 34
3.2.1. ,loarea.. 34
3.2.2. ,ructul &i s%m.na 3$
4. RELAIILE PLANTELOR FLORICOLE CU FACTORII
ECOLOGICI................. 3+
4.1. /umina............................................................................ 39
4.2. *emperatura.... 41
4.3. 0pa.................................................. 43
4.4. 0erul....................................................... 45
4.5. 'ubstratul de cultur%....................................... 4$
4.5.1. Componente utili-ate "n pre(%tirea substraturilor 4$
4.5.2. )eacia substratului........................................ 49
4.5.3. Coninutul solului "n elemente nutriti!e.......... 5#
4.5.4. 1n(r%&%minte folosite "n floricultur%.......... 5#
4.5.5. ,ertili-area "n floricultur%.......... 51
4.5.5.1. ,ertili-area culturilor floricole "n c.mp 51
4.5.5.2. ,ertili-area culturilor floricole "n spaii
prote2ate
52
5. SPAII PENTRU CULTURA PROTEJAT A PLANTELOR
FLORICOLE................................. 55
5.1. 'erele........................................................................ 55
5.2. )%sadniele................................................................ 5+
5.3. 'olariile......................................................................... $#
6. NMULIREA SPECIILOR FLORICOLE.................... $2
$.1. 1nmulirea se3uat% 4prin semine5................................. $2
$.1.1. Caracteristicile te6nice &i biolo(ice ale seminelor.. $2
$.1.2. 7erminaia seminelor de flori........................... $3
$.1.3. 8re(%tirea seminelor de flori "n !ederea
sem%natului
$4
$.1.4. Influena factorilor de mediu asupra (erminaiei
seminelor de flori.. $5
$.1.5. 'em%natul "n floricultur%... $$
$.2. 1nmulirea ase3uat% 4!e(etati!%5....... $9
$.2.1. 1nmulirea prin buta&i.. 7#
$.2.2. 1nmulirea prin di!i-area tufei. 73
$.2.3. 1nmulirea prin stoloni. 74
$.2.4. 1nmulirea prin dra2oni. 74
$.2.5. 1nmulirea prin ri-omi.. 75
$.2.$. 1nmulirea prin marcota2.. 75
$.2.7. 1nmulirea prin r%d%cini tuberi-ate.. 77
$.2.+. 1nmulirea prin bulbi 77
$.2.9. 1nmulirea prin tuberculi.. 77
$.2.1#. 1nmulirea prin tuberobulbi.. 7+
$.2.11. 1nmulirea prin mu(uri ad!enti!i. 7+
$.2.12. 1nmulirea prin altoire.. 7+
$.2.13. 1nmulirea in vitro +#
7. NFIINAREA CULTURILOR FLORICOLE I LUCRRILE
GENERALE I SPECIALE DE NTREINERE.. +3
7.1. /ucr%ri de "nfiinare &i "ntreinere a culturilor floricole "n
c.mp
+3
7.2. /ucr%ri de "nfiinare &i "ntreinere a culturilor floricole "n spaii
prote2ate... +$
7.2.1. 1nfiinarea &i "ntreinerea culturilor floricole la
sol... +$
7.2.2. 1nfiinarea &i "ntreinerea speciilor floricole culti!ate "n
!ase de !e(etaie. +9
. RECOLTAREA! CONDIIONAREA! PSTRAREA I
"ALORIFICAREA FLORILOR I PLANTELOR
DECORATI"E........
93
+.1. )ecoltarea......................................................................... 93
+.2. 'ortarea..... 94
+.3. Calibrarea............................................. 95
+.4. 8%strarea florilor t%iate.......................................... 9$
+.5. 0mbalarea &i !alorificarea florilor t%iate.............. 9+
+.$. 9alorificarea plantelor floricole culti!ate la (6i!ece....... 99
B I B L I O G R A F I E.......................................................... 1#5
2
C A P I T O L U L 1
INTRODUCERE N FLORICULTUR
1.1. D#$%&%'%(! )*%#+,-. /# 0,-/%-
F.)1%+-.,-1( este una din ramurile de ba-% a 6orticulturii, a!.nd ca obiect
de studiu particularit%ile morfolo(ice &i biolo(ice, cerinele fa% de factorii de
mediu, metodele de "nmulire, te6nolo(iile de culti!are &i modul de utili-are a
speciilor floricole.
Ca &tiin% F.)1%+-.,-1(, studia-% plantele ornamentale, aparin.nd
urm%toarelor cate(orii:
specii erbacee decorati!e prin flori, frun-e, fructe sau port, culti!ate afar%
sau "n spaii prote2ate 4Salvia, Zinnia, Coleus, Lathyrus, Cyclamen, Gerbera etc.5;
specii lemnoase arbusti!e cu frun-i&ul persistent culti!ate "n sere
4Azaleea, Camelia, Dracena, Ficus, 8almieri etc.5;
specii de arbu&ti ornamentali care se pretea-% la cultura forat% 4Syringa,
Forsythia, Rosa etc.5.
F.)1%+-.,-1( ca disciplin% de studiu pre-int% dou% p%ri distincte:
Floricultura general care studia-% morfolo(ia &i ecolo(ia plantelor
floricole, clasificarea lor, metodele de "nmulire &i particularit%ile producerii
materialului s%ditor, te6nolo(iile de culti!are &i modalit%ile de recoltare, p%strare
&i !alorificare a florilor.
Floricultura special care studia-% particularit%ile morfolo(ice &i
biolo(ice ale fiec%rei specii, cu referire la metodele specifice de cultur% a acestora.
/a ba-a culti!%rii speciilor floricole stau o serie de cuno&tine de la alte
discipline fundamentale. 0stfel, pentru descrierea &i recunoa&terea plantelor
floricole se face apel la noiunile dob.ndite la <otanic%. 1nele(erea corect% a
comport%rii plantelor floricole sub influena factorilor de mediu se ba-ea-% pe
cuno&tinele de la ,i-iolo(ia !e(etal%.
0le(erea solurilor potri!ite culturii plantelor decorati!e, lucr%rile de
"ntreinere a lor, diri2area nutriiei &i combaterea bolilor &i d%un%torilor se face pe
ba-a "nsu&irii temeinice a disciplinelor de 8edolo(ie, 0(rote6nic%, 1mbun%t%iri
funciare, 0(roc6imie, 8rotecia plantelor, Culturi iri(ate.
3
8entru di!ersificarea sortimentului floricole, producerea de semine &i
material s%ditor selecionat sunt necesare cuno&tine de <iolo(ie, 7enetic%,
0meliorarea plantelor 6orticole, <iote6nolo(ii, =icropropa(are.
/a r.ndul ei, F.)1%+-.,-1( furni-ea-% elemente &i noiuni utili-ate "n arta
amena2%rii spaiilor !er-i, de care se ocup% 0r6itectura peisa(er%.
0st%-i, ,loricultura se ba-ea-% aproape "n totalitate pe te6nici &i metode
foarte moderne, de aceea, putem afirma c% ,loricultura este o &tiin% de sine de
sine st%t%toare, independent%, cu un specific aparte "n ceea ce pri!e&te metodele de
studiu.
1.2. I23)1,(&'( $.)1%+-.,-1%%
,loarea &i omul &i>au "mpletit e3istena de>a lun(ul mileniilor. mul a
"ndr%(it>o pentru frumuseea ei, pentru parfumul pe care>l eman% dar &i pentru
leacurile ce i le oferea. Dac% ne (.ndim bine, "ns%&i e3istena omului a fost &i este
le(at% de floare. ,lorile sunt nelipsite la ma2oritatea e!enimentelor din !iaa
noastr%, de!enind pe drept cu!.nt bunuri de lar( consum. 'ub acest aspect,
F.)1%+-.,-1( r%m.ne &tiina &i arta reali-%rii frumosului cu a2utorul lumii !e(etale,
"n cele mai !ariate &i impresionante iposta-e. Din punct de !edere estetic, florile
contribuie la:
> satisfacerea ne!oii de frumos;
> "nsoesc omul de la na&tere p.n% la moarte;
> "ncununau "n!in(%torii fie c% erau re(i, sporti!i sau oameni de cultur%;
> repre-int% simbolul unor naiuni: cri-antema > ?aponia, laleaua @
landa, crinul a repre-entat re(alitatea "n ,rana, or6ideele se "nt.lnesc pe stemele
multor %ri din 0merica latin%; stema =oldo!ei a!ea, pe l.n(% capul de bour, un
crin &i un trandafir, iar din 19+$ trandafirul a de!enit simbolul 'A0.
> se "nt.lnesc "n balade, le(ende &i c.ntece populare;
> sunt repre-entate pe ii, &ter(are, co!oare;
,lorile au constituit izvoare de insiraie entru arti!tii tuturor timpurilor.
> fac obiectul unor picturi celebre: BAnemoneleC a lui /uc6ian; C"aharul
cu zambile roz# a lui 0ndreescu, *onit-a, Duculescu, 9an 7o(6 4BFloarea
soarelui$, %&ri!i$5, 8oussin 4%Regatul zeiei Flora$5 etc;
> sunt subiectul unor poe-ii 4Eminescu, =inulescu, *op.rceanu,
0lecsandri &i alii5, romane: #Laleaua neagr'#, #Dama cu camelii#( Datorit%
calit%ii lor estetice, florile influenea-% starea sihic' a omului. 0cion.nd asupra
4
psi6icului florile pot stimula emoii stenice 4bucurie, !oiciune5 care tonific% &i
fortific% acti!itatea or(anismului sau pot reduce sau "ndep%rta st%rile astenice
4tristee, sup%rare, "n(ri2orare etc.5. 'unt utili-ate "n cromo &i aromoterapie al%turi
de mu-ic% &i sur.s. 0st%-i, acti!itatea fi-ic% pe care omul o face "n prea2ma
florilor, a de!enit un mi2loc frec!ent pentru rela3area sa spiritual%.
,lorile sunt deosebit de importante &i pentru faptul c% al%turi de alte plante
ornamentale contribuie la combaterea olu'rii aerului. Ele rein praful din
atmosfer%, menin o umiditate atmosferic% ridicat%, contribuind astfel la
"mbun%t%irea mediului in centrele populate. 8e plan internaional au fost
iniiate pro(rame ample de cercetare pentru a studia plantele decorati!e ca
mi2loace de purificare a aerului locuinelor, constat.ndu>se efectul po-iti!
"n absorbia unor (a-e to3ice 4mono3idul de carbon, ben-en, formalde6id%,
o3i-i a-otici etc.5.
F contribuie la decorarea spaiilor interioare &i e3terioare din ora&e, sate,
staiuni
F au &i alte )ntrebuin'ri:
> plante medicinale: > frun-e: Digitalis, Convallaria
> flori: *ellis, Calendula
> ri-omi: &ris+
> uleiuri &i esene pentru industria produselor cosmetice: Rosa,
Lilium, Reseda, Lavandula, ,atthiola, "olyanthes
> alimentaia omului: > condimente: > dafin
> &ofran 4sti(mate de Crocus5
> !anilia 4p%st%i de -rhidee5
> flori, petale trandafiri
> fructe: -untia, curmale, Cocos
> colorani 4Calendula, Rudbec.ia5
> l%stari folosii "n salate: cri-anteme
> prepararea unor b%uturi: Agave > onsum,
ri-omi: Colocasia 4taro5
> efect insecticid: flori de pGretrum
4cri-anteme5.
Importana economic: ,loricultura este foarte important% &i din punct de
!edere economic, constituind o surs% considerabil% de !enituri datorit%
5
caracterului intensi! al culturii, produciilor mari obinute, posibilit%ii obinerii
unor culturi succesi!e &i !alorificarea florilor la preuri a!anta2oase.
E3portul &i importul se reali-ea-% "n &i din %rile de-!oltate, %rile "n curs
de de-!oltare &i alte %ri ale lumii. 1n comerul internaional floricol se urm%re&te
(%sirea unor piee de lun(% durat%, adoptarea planific%rii produciei la cererile
e3terne, e&alonarea produciei "n funcie de disponibilit%ile de transport "n %rile
importatoare &i di!ersificarea sortimentului floricole e3portat.
1.3. I0,)1%+-. $.)1%+-.,-1%%
1nceputul culti!%rii florilor este (reu de preci-at "n timp. Este cunoscut
faptul c% popoarele antice culti!au nu numai plante alimentare ci &i di!erse specii
floricole. 1ncerc%rile de a stabili "n timp &i spaiu, c.nd &i unde omul a culti!at
pentru prima oar% florile, conduce f%r% ec6i!oc la o imposibilitate. Cert este c%
omul le>a culti!at de milenii pe l.n(% cas%, precum (r.ul &i !ia de !ie,
"nfrumuse.nd !iaa popoarelor de>a lun(ul timpului. De&i s%raci "n documente
scrise, despre ori(inea floriculturii "n ara noastr% !orbe&te ori(inea latin% &i
(reac% a multor flori de la noi. De asemenea, flora spontan% auto6ton%
"mbo(%e&te sortimentul floricol constituind totodat% do!ada e3istenei lor
pe teritoriul %rii. 0&a sunt: cimbrul, alb%streaua, roinia, calonfirul etc.
"aeonica romanica &i "( tenui/olia ne aparin din totdeauna. 0arcisus
oeticus este considerat% monument al naturii de o inestimabil% !aloare
decorati!%.
Cea mai veche atestare documentar a cunoa&terii &i culturii florilor
"n spaiul carpato@danubiano@pontic aparine medicului &i botanistului (rec
8edonios Dioscoride 4secolul I, dup% Hristos5 care, "n lucrarea sa BDesre
mi1loacele de vindecareI, afirma c% B)n Dacia erau bine cunoscute cultura
seciilor /loricole !i lemnoase deosebit de decorative ca2 busuioc, cimbru,
ment', crin, bu1or, calom/ir, tranda/ir, liliac$ 4,. *oma, 2##+5.
8oate cea mai !ec6e do!ad% este o medalie descoperit% "ntr>un morm.nt
din 0ltai, datat% de circa 7### ani, &i care pe una din fee a!ea un trandafiri "n
relief.
1nc% din antic6itate documentele !orbesc de o floricultur% de-!oltat% "n
C6ina, ?aponia, India, 8ersia, <abilon, 8alestina, E(ipt, 7recia, fiind cunoscute
$
plantele floricole ca: alb%streaua, macul, trandafirul, crinul, lalelele, cri-antemele
etc.
1n C6ina &i ?aponia din cele mai !ec6i timpuri se culti!au a-aleea,
cri-antemele, bu2orul, camelia. Confucius, cu 5## ani ".e.n. nume&te cri-antema
Cfloarea de aurC. 1n ?aponia s>a creat arta cre&terii arborilor pitici C<onsaiC &i arta
aran2%rii florilor CIJebanaC "ncep.nd cu secolul 9I.
1n India erau culti!ai trandafirul, lotusul, oma(ul, iar o le(e din 12+# ".e.n.
pre!edea pedeapsa pentru cei care furau flori.
1n Europa s>au culti!at flori din cele mai !ec6i timpuri. 7r%dinile din
7recia antic% erau bo(ate "n flori de: bu2or, oma(, primule, trandafir, crin.
1n 7recia antic% florile se bucurau de o atenie deosebit%, constituind
r%splata oferit% celor mai buni "n sport, "n lupte, "n "n!%%tur% etc. Keit%ile &i alte
persona2e ale 7reciei 0ntice se re(%sesc "n numele multor flori cum ar fi: Iris,
Larcissus, 0donis, Lemessis etc.
)omanii, "n a&a numitele C!iridariiC culti!au crini, -ambile, narcise,
trandafiri, (aroafe. Cultura florilor a luat o astfel de de-!oltare "nc.t Horaiu ar%ta
c% Cplantele de ornament, trandafirii &i micsandrele au luat locul altor plante mai
folositoare 4!ia de !ie, m%slinul5.
/a romani, (r%din%ritul "n (6i!ece compensa pe cel din spaiul limitat al
(r%dinilor din ora&e. Cea mai mare contribuie a romanilor a fost de-!oltarea
mi2loacelor artificiale de culti!are a plantelor "n afara se-onului normal. dat% cu
mi(raia popoarelor &i a cruciadelor se reali-ea-% transferul de plante floricole
dintr>o re(iune "n alta.
E3pansiunea roman% "n Iberia, Dacia, a contribuit la r%sp.ndirea multor
specii printre care &i flori 4busuiocul, ro-marinul, m%(6iranul etc5. Cucerirea
Constantinopolului de c%tre turci &i apoi e3pansiunea acestora "n Europa au dus &i
la r%sp.ndirea unor specii &i soiuri de trandafir, lalele, -ambile pro!enite din 0sia
=ic%, Cauca-, 8ersia.
=ai t.r-iu, > descoperirile (eo(rafice din sec.M9, flora din 0merica, dup%
1+$# flora 0ustraliei, dup% 19## flora din Loua Keeland%, au determinat apariia
"n Europa a numeroase specii floricole. 1n 0merica "&i au ori(inea cercelu&ii,
c.rcium%resele, petuniile, !erbenele etc.
Atili-area "n anul 12$9 a ad%posturilor &i serelor &i "n 1599 la /eGda au
permis culti!area unor specii din -onele tropicale &i subtropicale.
7
An rol deosebit "n de-!oltarea floriculturii l>au a!ut (r%dinile particulare
sau cele aparin.nd m%n%stirilor, iar mai t.r-iu 4sec. M9>M9I5 "n (r%dinile
botanice care se or(ani-ea-% pe l.n(% uni!ersit%ile din Italia 48isa > 15475, 0n(lia
43ford > 1$325, ,rana 49ersailles > 1$575; 'uedia 4Appsala @ 1$435.
Dup 1990 de&i cererea de flori a crescut, suprafeele culti!ate cu
flori au sc%-ut, "n special suprafeele cu flori culti!ate "n ser%. 0ceast%
sc%dere are dou% cau-e ma2ore: prima se refer% la preurile ener(etice foarte
mari care se re(%sesc "n costuri de producie ridicate iar cea de a doua la
in!a-ia pieei interne cu flori din landa, Israel, Italia, *urcia, NenGa,
*6ailanda, flori importate la un pre mult mai sc%-ut dec.t preul produselor
auto6tone. Cu pri!ire la specificul produciei floricole este foarte important
s% se &tie c% practicarea floriculturii ofer% eficien% apreciabil% "n condiiile
unei acti!it%i de tip familial &i c% suprafaa de p%m.nt necesar% nu trebuie
s% fie prea mare. De e3emplu, pentru un "ntreprin-%tor profilat pe
producerea de flori t%iate, poate fi suficient% o suprafa% de 3.###>4.### m
2
.
/ipsa unei le(islaii adec!ate de protecie a produciei auto6tone "n
faa in!a-iei ofertei de flori din import a determinat, cu mici e3cepii, o
diminuare continu% a suprafeelor &i a produciei floricole interne iar
e3portul de flori este aproape ine3istent a-i
'ortimentul floricol cunoa&te o continu% di!ersificare ca re-ultat al
acti!it%ii de selecie &i ameliorare a formelor e3istente sau introduse din flora
spontan%, dar mai ales prin crearea de !ariet%i &i soiuri noi. )e-ultat al acestor
aciuni desf%&urate de>a lun(ul !eacurilor, ast%-i sortimentul floricol cunoa&te sute
de mii de soiuri de flori care prin forma lor !ariat%, culoare &i parfum reu&esc s%
satisfac% cele mai e3i(ente (usturi ale iubitorilor de frumos.
1n ultimele decenii Israelul, NenGa, Columbia, au de!enit mari
e3portatoare de flori t%iate 4dup% landa5, (raie climatului lor e3cepional.
1.4. C(1(+,#1%0,%+%.# 31)/-+'%#% $.)1%+).#
> di!ersitatea produselor, formate din sute de specii floricole &i mii de
soiuri si 6ibri-i;
> modalit%i foarte di!ersificate de cultur% &i a condiiilor de sol,
temperatur%, lumin% &i 6ran% necesare pentru de-!oltarea florilor;
+
> ori(inea diferit%, sistem radicular diferit, num%r foarte mare de boli &i
d%un%tori;
> caracterul intensi! al culturilor at.t cele din ser% c.t &i cele din spaii
nead%postite, culti!area intens% a terenului;
> culturi industriale mici, mi2locii &i mari, dar &i (r%dini particulare sau
apartamente, balcoane, instituii;
> te6nicitate "nalt%, personal cu studii superioare, muncitori speciali-ai;
> utili-%ri foarte multiple: apartamente, spaii !er-i, balcoane, terase, flori
t%iate.
1.5. O*%#+,%4# 5& +-.,-1( $.)1%.)1
Specializarea pe tip de cultur i produs este determinat% de
caracteristicile produciei floricole.
Diversi!icarea sortimentului, introducerea de noi specii &i soiuri cu
caracteristici superioare, re-istente la boli &i d%un%tori;
> e3emple de specii &i soiuri noi: Lisianthus, 3amaya, *acoa, *idens,
plante pendente 4Antirrhinum, *egonia5;
> e3emple de specii &i soiuri re-istente la boli: Zinnia la -idium;
"alonarea produciei prin culti!area de specii &i soiuri diferite cu:
> locul de cultur%: > c.mp
> ser%
> num%r mare de (enuri, au perioad% de !e(etaie diferit%;
> "n cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, t.r-ii;
> modul de cultur% > obi&nuite
> forate: Kambile, /alele, 0-alee, Hortensia
> diri2ate: "oinsettia, Cri-anteme
> continui: 7aroafe, Cyclamen
#$inerea de soiuri noi
1n paralel cu aciunile de "mbo(%ire a sortimentului trebuie consemnat
faptul c% selecia, ameliorarea &i crearea de soiuri &i 6ibri-i mai bine adaptate la
condiiile de cultur% din ara noastr%, au "nre(istrat re-ultate meritorii. 'tau
m%rturie "n acest sens soiurile de Chrysanthemum, *ulipa, trandafiri, (ladiole,
(ura leului, (aroafe, Strelitzia.
Crearea de soiuri noi este un obiecti! permanent al celor care se ocup% de
cultura florilor, indeosebi a cercetatorilor;
9
> metodele tradiionale de ameliorare, 6ibridarea intra si inter>specifica,
muta(ene-a indus% au rol preponderent "n crearea de soiuri;
> sortimentul de plante floricole se re"nnoie&te la 4>5 ani;
> soiuri noi la specii mai puin culti!ate > Lemesia C'undropsC, medalie
de aur "n anul 1999>,leuroselect, "nflore&te p.n% "n octombrie, nu se de(arnise&te,
port compact;
> soiuri noi la specii mult culti!ate > pendente la Antirrhinum; 7ladiole
pitice:
> 6ibri-i interspecifici @ r6idee.
%er!ecionarea i promovarea tehnologiilor moderne de cultur
> Culturi diri2ate, forate, continui.
> Culturi f%r% sol.
> <iote6nolo(ii > micro"nmulire;
> re(enerarea clonelor f%r% !irusuri;
> conser!area in vitro prin crioconser!are;
> embrio(ene-a somatic% > semine artificiale;
> transformarea (enotipurilor.
#$inerea de producii de !lori& de semine i material sditor care s%
r%spund% e3i(enelor produc%torilor de material s%ditor, produc%torilor de flori,
!.n-%torilor en (ros &i en detail, consumatorilor.
"roduc'torii de material s'ditor > potenial mare de multiplicare;
"roduc'torii de /lori > potenial bun de cre&tere, producie bun% de flori
de calitate, pe o perioad% c.t mai lun(% de timp;
45nz'torii en gros !i en detail > flori care s% e!olue-e lent la fri( &i "n
timpul p%str%rii &i s% se desc6id% normal 4pentru flori t%iate5, p%strare bun% pentru
material s%ditor;
Consumatorii > !aloare decorati!%, meninerea !alorii estetice, produsul
s% fie la mod%.
%roducia de !lori cu consum minim de energie i pre de cost redus
> se culti!% soiuri adaptate la ni!ele termice reduse, se aplic% tratamente
termice la materialul s%ditor, se utili-ea-% soiuri timpurii;
> se culti!% "n -onele cele mai fa!orabile.
Distri$uie modern, publicitate &i educarea consumatorilor, transport
&i ambalare corespun-%toare, orientarea (ustului consumatorului &i c6iar
con!in(erea lui.
1#
1.6. O1%#&,61% 7% ,#&/%&'# 3# 3.(& 2)&/%(.
> ,loricultura se practic% "n -one fa!orabile, departe de ora&e 4care s>au
e3tins foarte mult5 &i este posibil% datorit% pro(reselor din transport, p%strare &i
apariiei soiurilor re-istente.
> 'peciali-area pentru producerea > semine, r%sad, buta&i;
> unei sin(ure culturi: 6ortensia,
"elargonium
> binerea la cel mai sc%-ut cost de pre "n urma cunoa&terii perfecte a
condiiilor de cultur%.
> Li!el ridicat "n munca de ameliorare, anual se creea-% mii de soiuri.
> E!oluia meseriilor determinat% de speciali-are 4producere de r%sad,
buta&i5, dar &i de aplicare a te6nolo(iilor noi: aclimati-ator de plante produse Cin
!itroC, stilist floral.
> 8roducerea de plante pentru epoci bine preci-ate: 0nul Lou, 1 martie,
1noiembrie &i producerea de plante mici > miniplante.
> *endina de a !inde compo-iii florale sau tot ce trebuie pentru
reali-area acestora, aran2amente florale de interior 4IJebana5, compo-iii florale
pentru terase, 2ardiniere, balcoane, suspensii florale, acoperi&uri "nflorite,
compo-iii florale pentru (r%dini particulare, alpine, -iduri "nflorite, ba-ine de ap%
etc.
0st%-i, patrimoniul floricol romanesc, alc%tuit din flori auto6tone &i cele
adunate de pretutindeni, cuprinde sute &i mii de specii, !ariet%i &i soiuri culti!ate
de profesioni&ti &i amatori sau e3istente numai "n coleciile (r%dinilor botanice &i
ale celor aparin.nd &colilor &i institutelor de "n!%%m.nt 6orticol.
1.7. S%,-('%( (+,-(.6 ( +-.,-1%% $.)1%.)1
%rincipalele ri cultivatoare de !lori din "uropa
"roduc'torul de /lori nr( 7 "n Europa este O.(&/( care e3port% $# O
din producia sa &i este primul produc%tor mondial de bulbi 4pentru 19++ cifra de
afaceri 15 miliarde ,.,.5 Cre&tere spectaculoas% a suprafeei ocupate cu sere 47##
6a, 19## 6a "n c.mp &i 1$5## 6a cu CbulbiC.
8rincipalele culturi: trandafirul ocup% "n landa +## 6a, cri-antemele
> $## 6a, 7erbera > 25# 6a, Nalanc6oe > 2# mil. plante.
11
"roduc'torul nr( 8, G#12(&%( cu o !aloare a produciei de $
miliarde ,.,. Cre&terea rapid% a suprafeei de sere de la $5# 6a "n 195# la 25## 6a
"n 19+9, din care 4#O este destinat% Cflorilor t%iateC &i 4### 6a "n c.mp P 3## 6a
cu bulbi 4pentru a acoperi necesarul mai import% 25O din necesar din landa,
Italia, ,rana5.
8rincipalele culturi: 23# 6a trandafir, 4## 6a cri-anteme, 12 mil.
plante *egonia, 2# mil.plante "oinsettia, 25 mil.plante Cyclamen, 25 mil. plante
Saintaulia.
"roduc'torul nr( 9, F1(&'( > 2### 6a sere fa% de 7## 6a "n 19$4 &i
1### 6a "n 1972, 5# O din suprafaa pentru Cflori t%iateC. Culturi "n c.mp 5### 6a
4flori t%iate > 3### 6a, plante "n masi! > ++# 6a, bulbi > +## 6a5.
8rincipalele culturi: 45# 6a trandafir, 2$# 6a (aroafe, 1## 6a
cri-anteme, 7 mil. plante la (6i!eci.
"roduc'torul nr( :(, I,(.%( 8 34## 6a sere &i ad%posturi &i 4### 6a "n
c.mp, 5## 6a bulbi, aceea&i cre&tere rapid% a suprafeei culti!ate "n ser%, de la 17$
6a "n 195# la 34## 6a "n 19++, !aloarea produciei > 5 miliarde.
8rincipalele culturi: (aroafe > 1### 6a, trandafir > 4$# 6a, (erbera >
12# 6a .
%rincipalele culturi pentru !lori tiate sunt:
> *randafirul: +## 6a landa, 45# 6a ,rana, 4$# 6a Italia, 4## 6a
=aroc, 23# 6a 7ermania;
> Cri-anteme: $## 6a landa, 4## 6a 7ermania, $## 6a Columbia, 2##
6a 0n(lia, 1## 6a ,rana;
> 7aroafe: 1### 6a Italia, 5## 6a 'pania, 3## 6a landa, 3## 6a Israel,
2$# 6a ,rana;
> Gerbera: 25# 6a landa, 12# 6a Italia, 7# 6a 7ermania, $# 6a
,rana;
> -rhidee: 17# 6a landa;
> Strelitzia: 4# 6a landa, 3# 6a ,rana;
> Gysohila: 3## 6a Israel, +# 6a landa;
%rincipalele culturi la ghivece
> 0-alee: <el(ia > produc%torul nr.1;
> Hortensii: ,rana > produc%torul nr.1;
> Cyclamen: 25 mil. plante 7ermania, 15 mil. plante landa, 15
mil.plante ,rana;
12
> Saintaulia: 25 mil. plante 7ermania, 21 mil. plante landa;
> "oinsettia: 2# mil. plante 7ermania;
> ;alanchoe: 2# mil. plante landa;
> <e(onii 4*( socotrana 3 *( tuberhybrida5: 17 mil. plante landa, 12
mil. pl. 7ermania;
> Cri-anteme: 7 milioane de plante ,rana.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. Definiia floriculturii.
2. Care este obiectul de studiu al floriculturii &i le(%tura cu alte
disciplineQ
3. Care este importana &i utili-area florilorQ
4. Enumerai momentele importante din istoria floriculturii.
5. Care sunt caracteristicile produciei floricoleQ
$. Care sunt obiecti!ele floriculturii &i tendinele actuale pe plan
mondialQ
7. Care sunt principalele %ri culti!atoare de flori din Europa &i
principalele culturi floricoleQ
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
13
C A P I T O L U L 2
CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLE
Lum%rul foarte mare de specii &i soiuri care fac obiectul disciplinei de
,loricultur%, impune (ruparea acestora dup% anumite caracteristici comune, pentru
a putea fi mai u&or studiate.
0ceast% (rupare se poate face dup% anumite caracteristici cum sunt:
sistematica botanic%, dup% ciclul biolo(ic, dup% locul de ori(ine, dup% locul de
cultur%, dup% elementul decorati! &i modul de utili-are.
2.1. C.(0%$%+(1#( *),(&%+6 7% /#&-2%1#( 3.(&,#.)1
1n 'istematic% unitatea de ba-% este 03#+%( care repre-int% unul din
ni!elele de or(ani-are a materiei !ii care ocup% un anumit areal &i are un num%r de
indi!i-i autore(labili.
Denumirea &tiinific% este re(lementata prin Codul Internaional de 0#
0+1%# Lomenclatur% <otanic% 4IC<L5 &i Lomenclatur% a 8lantelor Culti!ate
4ICLC85.
' (ume tiini!ic: 'e compune din dou% cu!inte :&)2#&+.(,-16
*%&(16; &i a fost introdus de /innR "n 1753:
F nume gen, se scrie cu ma2uscule:
> substanti! > nume propriu: 6osta, *egonia
> particularit%i: Gysohilla
> form% flori, frun-e: Gladiolus, Canna
F nume secie @ se scrie cu litera mica
Denumirile speciei repre-int% ad2ecti!e latini-ate &i se refer% la unele
caractere:
2)1$).)<%+#: > bracteatum 46elichrysum bracteatum5, (labra,
4,alva glabra5, lanceolata 4"lantago lanceolata5, etc.;
#+).)<%+#: Dianthus alinus, Convolvulus arvensis, <ringium
camestre;
$#&).)<%+#: Adonis vernalis, A(aestivalis+
<#)<1($%+#: Dianthus chinensis, Ageratum me=icanum;
14
+).)1%0,%+#: Digitalis ururea, Centaurea cyanus, Althaea rosea;
-,%.%,(1#: "rimula o//icinalis, Salv+ ia o//icinalis, Calendula
o//icinalis;
/# (+'%-&# *%).)<%+6: "aaver orientalis;
/# +-.,: -cinum basilicum.
F dup% numele speciei se trece (-,)1-. care a descris specia prima dat% 4cu
numele prescurtat5 de e3emplu: /. 4/innR5, /am. 4/amarcJ5, D.C. 4De Candolle5,
Desf. 4Desfontaines5, E6r. 4E6rart5, En(l. 4En(ler5, 7ilib. 47ilibert5, =ill.
4=iller5.
1n nomenclatura botanic% se completea-%, "n unele ca-uri, numele (enului &i
speciei cu 4(1%#,(,#(, de e3emplu: Digitalis ururea /., !ar. alba. 1n cazul
6yacinthus orientalis /. !ar. albus 4?ord5 <acJ 4romanus Hort.5, specia a fost
descris% de /innR, !arietatea descris% de ?ordan ca specie proprie &i a fost
"ncadrat% de <acJer "n r.ndul !ariet%ilor. 1n ca-ul sc6imb%rii numelui sau
preci-%rii po-iiei sistematice ulterioare, sau "n ca-ul ta3onilor descri&i
independent de mai muli autori, ta3onii au sinonime care se trec "n parante-%,
a!.nd prioritate cel mai !ec6i sau, dac% este !orba de o modificare, rectificare, are
prioritate numele actual, numele celelalte fiind trecute "n parante-%2 Cordyline
australis 4sGn( Cordyline indivisa5.
Lumeroase plante culti!ate sunt 6ibri-i, obinui prin "ncruci&area a dou%
specii, care se indic% prin semnul =>= "ntre numele (enului &i speciei: Crocosmia
3 crocosmii/olia 4/em. e3. =oren5. L.E.<r. este un 6ibrid "ntre Crocosmia aurea
48oppe e3. HooJ5 8lanc6. &i Crocosmia ottsii 4<aJer5 L.E.<r.
1n practica a(ricol% sau 6orticol% dup% ICL8 s>a introdus termenul de
+-.,%4(1 :+4; care desemnea-% un ansamblu de plante culti!ate care se distin(
printr>un caracter 4morfolo(ic, fi-iolo(ic, citolo(ic5 semnificati! &i a c%ror
"nmulire (enerati!% sau !e(etati!% menine caracterul respecti!. Lumele
culti!arului sau soiului este "ntr>o limb% de circulaie internaional% sau "n latin%,
se scrie cu liter% mare, dup% denumirea speciei cu meniunea c!. sau se pune "n
(6ilimele, e3emplu: Anemone coronaria /. c!. *6e <ird sau Anemone coronaria
/. C*6e <irdC sau 3agetes erecta /. CHaSaiC.
=a2oritatea plantelor de interior, poart% "n al doilea r.nd, un nume
popular sau comun care poate s% difere de la o ar% la alta &i c6iar de la o re(iune
la alta "n cadrul acelea&i %ri. =ai mult, aceea&i denumire popular% poate s% fie
15
dat% plantelor aparin.nd (enurilor diferite. Dac% unei plante nu i s>a (%sit un
nume popular atunci se preia numele (enului ca la: dipladenia, ciclamen, ficus,
difenbac6ia, filodendron etc.
)egn vegetal
' 0rc6ae(oniate > <rGop6Gta > (en. Shagnum 4mu&c6i5
> 8teridop6Gta > fam. "olyodiaceae, (en. Adiantum
4feri(i5
> 'permatop6ita > 7Gmnosperme > fam. Cycadaceae2 Cycas
> fam. "inaceae2 Araucaria

> 0n(iosperme > =onocotiledonate > fam. "almae
>fam.rchidaceae
> fam. Liliaceae

Dicotiledonate > fam. Comositae
> fam. Cactaceae
> fam.
*egoniaceae
etc.
2.2. C.(0%$%+(1#( /-36 /-1(,( +%+.-.-% *%).)<%+
Dup% durata ciclului biolo(ic, plantele decorati!e se "mpart "n specii
floricole: anuale, bianuale &i perene.
S3#+%% $.)1%+).# (&-(.#. 1n aceast% (rup% intr% acele specii care "&i
desf%&oar% durata de !ia% pe parcursul unui sin(ur an 4de la 4 p.n% la +>1# luni5.
0ceste plante (erminea-%, se de-!olt%, "nfloresc, produc semine &i dispar la
sf.r&itul perioadei de !e(etaie care este "n acela&i an calendaristic cu perioada
c.nd au (erminat. 0stfel de plante sunt: Gysohilla elegans, Dianthus chinensis,
Centaurea cyanus.
1n cate(oria plantelor anuale intr% &i unele specii floricole care "n -onele de
ori(ine se comport% ca bienale sau perene &i care la noi "n ar% din cau-a
condiiilor de mediu 4"n principal temperatur%5 se comport% ca plante anuale:
*egonia semer/lorens, Cosmos biinatus, Calendula o//icinalis, 0icotiana
1$
a//inis, "etunia hybrida, Salvia slendens, 4erbena hybrida etc. 0ceste plante
dac% sunt prote2ate de temperaturile sc%-ute din perioada de iarn%, pot s%>&i reia
prim%!ara ciclul !e(etati!, cu desf%&urarea normal% a tuturor fenofa-elor
8lantele anuale decorea-% prin flori sau inflorescene &i frun-e. Anele dintre ele
furni-ea-% florile t%iate pentru comerciali-area pe pia% 4Antirrhinum ma1us,
Calendula o//icinalis, Callistehus chinensis, Centaurea moschata, ,atthiola
incana, Zinnia elegans etc.5. Anele asi(ur% decorul (r%dinilor &i spaiilor !er-i,
fiind e3celente pentru rondouri, rabate, platbande, (rupuri i-olate 4*egonia
semer/lorens, Coleus blumei, Gazania slendens, 3agetes atula etc.5. 0ltele
care pre-int% tulpini pendule, fle3ibile, a(%%toare sunt utili-ate la decorarea
2ardinierelor, st.lpilor, teraselor, (ardurilor, c6io&curilor &i alte tipuri de amena2%ri
ale faadelor cl%dirilor 4Cobaea scadens, &omoea s., Lobelia erinus,
3roaeolum ma1us etc.5. 8lantele floricole nemuritoare ale c%ror flori "&i p%strea-%
calit%ile decorati!e &i dup% uscarea lor sunt utili-ate "n aran2amentele de iarn%
4Ammobium alatum, 6elichrysum bractetum, Limonium s. etc.5.
"articularit'i tehnologice( ,lorile anuale se "nmulesc prin semine &i mai
rar prin alte metode 4but%&ire, marcota2, altoire etc.5. 1nmulirea este una din
etapele cele mai importante ale culturilor floricole. )eu&ita culturii depinde, "n
mare m%sur%, mai "nt.i de calitatea seminelor &i apoi de cea a r%sadurilor.
=a2oritatea plantelor anuale se pot sem%na direct, la loc definiti!, "n
(r%din% sau c.mp. 'em%natul direct se face "n funcie de e3i(enele lor fa% de
c%ldura "ncep.nd cu luna aprilie>mai. Anele specii floricole anuale se seam%n%
numai direct "n teren sau "n (6i!ece, "n prima parte a prim%!erii, pentru c%
r%sadurile lor nu suport% mutarea, iar pentru a cre&te bine necesit% o !reme mai
r%coroas% &i -ile ce!a mai scurte 4Delhinium a1acis, Gysohilla elegans,
Lathyrus odoratus etc.5.
1n scopul de!ans%rii "nfloririi sem%natul se face adesea "n spaii "nc%l-ite,
respecti! sere, r%sadnie calde, solarii, camere unde se obin r%saduri, care !or fi
folosite la infiinarea culturii.
8erioada "n care se seam%n% florile anuale pentru producerea de r%saduri
"ncepe cu lunile decembrie>ianuarie &i se sf.r&e&te "n lunile martie@aprilie. *impul
optim de sem%nare a speciilor anuale se stabile&te "n funcie de specia la care !rem
s% producem r%saduri, de data c.nd se dore&te !.n-area sau plantarea afar%, de
spaiul &i sursa de "nc%l-ire de care dispunem.
17
=a2oritatea plantele floricole anuale au ne!oie pentru (erminare de
temperaturi cuprinse "ntre 14>22TC, iar timpul de (erminare este de 4 p.n% la 25
de -ile.
C.nd plantele au 2>3 frun-e ade!%rate se repic% pentru a asi(ura plantelor
un spaiu mai bun de cre&tere &i de-!oltare.
8lantarea r%sadului la loc definiti! se face "ntr>un teren pre(%tit din timp,
corespun-%tor 4de-infectat, "n(r%&at, ni!elat, mobili-at etc.5. =odelarea se face "n
funcie de destinaia culturii 4flori t%iate, decorarea spaiilor !er-i, (r%dinilor etc.5.
Din.nd cont de condiiile climatice ale %rii noastre, plantatul poate fi
efectuat de la sf.r&itul lunii aprilie, "ncep.nd cu speciile mai puin pretenioase la
c%ldur% &i continu.nd "n luna mai cu cele mai pretenioase la c%ldur%. 1nainte de
plantare la loc definiti! cu 1#>12 -ile, r%sadurile se c%lesc obli(atoriu, prin
e3punerea treptat% la condiiile naturale.
)%sadurile cu r%d%cini nude se !or ciupi &i mocirli "nainte de plantare "n
c.mp. 8lantarea se efectuea-% folosind lin(uri de plantat, plantatoare sau s%p%li(i.
S3#+%% $.)1%+).# *%#&(.#. 0cestea se caracteri-ea-% prin desf%&urarea
ciclului de !e(etaie pe parcursul a doi ani. ,ormea-% "n prima parte a !e(etaiei o
ro-et% de frun-e, iernea-% "n aceast% form%, iar prim%!ara urm%toare "nfloresc,
produc semine &i apoi pier 4Althaea rosea, Camanula medium, Dianthus
barbatus, Digitalis ururea5. 1n aceast% cate(orie sunt (rupate &i o serie de
plante perene care au parial caractere de plante bienale, dar a c%ror te6nolo(ie de
cultur% este identic% cu a celor din aceast% cate(orie: *ellis erenis, ,yosotis
alestris, 4iola >itroc.iana. Dintre acestea unele sunt capabile s% "nfloreasc% &i "n
anii 3 &i 4, dar cu un potenial de "nflorire mai redus 4Cheiranthus cheiri,
Dianthus barbatus5.
Cultura speciilor floricole bienale este relati! u&oar%. 1nmulirea se face "n
(eneral prin semine. 'em%natul are loc prim%!ara &i !ara 4mai>iulie5, "n r%sadnie
reci sau spaii prote2ate, "n substrat u&or bine m%runit sau direct "n teren, pe
bra-de amena2ate special.
8re(%tirea locului "n care se !a sem%na const% "n m%runirea p%m.ntului pe
ad.ncimea de 1#>12 cm. =arcarea r.ndurilor se face cel mai adesea la 1# cm
distan%, perpendicular pe lun(imea bra-dei. )epicatul plantelor are loc c.nd apar
primele frun-e ade!%rate &i se face "n substrat, (6i!ece sau cuburi nutriti!e.
/ucr%rile de "n(ri2ire "n aceast% perioad% urm%resc af.narea solului, distru(erea
1+
buruienilor &i asi(urarea unei umidit%i moderate &i constante "n sol, combaterea
bolilor &i d%un%torilor.
8lantarea la loc definiti! se face toamna, "n septembrie>octombrie, astfel
"nc.t plantele s% se "nr%d%cine-e bine p.n% la !enirea fri(urilor. /ucrarea poate fi
e3ecutat% &i prim%!ara de!reme, de "ndat% ce condiiile de mediu sunt fa!orabile
4martie5. 1n (eneral, ele iernea-% bine sub protecia -%pe-ii din timpul iernii. Este
foarte important ca plantele tinere ale speciilor bienale s% beneficie-e de
temperaturile sc%-ute din timpul iernii. 'upunerea lor la acest termoperiodism
se-onier 4diferene de temperatur%5 constituie o condiie esenial% pentru iniierea
&i formarea mu(urilor florali "n prim%!ara care urmea-%.
8erioadele de ma3im% "nflorire sunt: martie>aprilie Cheiranthus cheiri5;
martie>iunie 4*ellis, ,yosotis, 4iola5; mai>iunie 4Dianthus barbatus, Camanula,
Digitalis5 &i iunie>septembrie 4Althaea5. *oate speciile fructific% bine &i produc
u&or semine.
8lantele bianuale sunt utili-ate pentru decorul de prim%!ar% al spaiilor
!er-i, "n rondouri, rabate, platbande, (rupuri sau ca flori t%iate.
S3#+%% $.)1%+).# 3#1#&#. 'unt acele plante care tr%iesc mai muli ani,
"nfloresc &i fructific% "n fiecare an. 0nual trec printr>o perioad% de repaus,
determinat% fie de temperaturile sc%-ute din perioada de iarn%, fie de c%ldurile
e3cesi!e din timpul !erii. 0ceast% perioad% de repaus influenea-% "nflorirea.
8lantele perene se "mpart "n dou% cate(orii, "n funcie de or(anele care la
asi(ur% perpetuarea de la un an la altul 4mu(uri, ri-omi, tuberobulbi etc5.
specii perene hemicripto!ite cuprind plante perene ierboase care se
refac din mu(urii de pe r%d%cin% sau colet &i care iarna sunt prote2ai de resturile
!e(etale moarte ale plantei respecti!e 4Chrysanthemum leucanthemum,
Delhinium yramidalis, etc(?(
Cultura( 'e "nmulesc "n principal prin semine, dar se pot "nmuli &i
!e(etati!, prin desp%rirea plantelor sau prin buta&i de tulpin% &i r%d%cin%.
'em%natul se face "n r%sadnie reci sau "n pepiniere din luna aprilie p.n% "n
iunie, "ntr>un substrat format din p%m.nt de frun-e, turb% m%runit%, nisip de r.u
sau perlit. 'em%natul se face "n r.nduri, folosind la acoperire acela&i amestec de
p%m.nt, dup% care se tasea-% u&or &i se ud%.
8lantele se repic% c.nd au formate 2>3 frun-e ade!%rate, "n (6i!ece, "n
cuburi nutriti!e sau "n strat.
19
Desp%rirea plantelor se e3ecut% "n perioada de repaus &i dup% al patrulea
an de cultur%. Cele mai bune re-ultate se obin dac% desp%rirea se face "nainte de
pornirea "n !e(etaie 4martie>aprilie5 sau toamna 4octombrie5.
1n acest scop plantele mam% sunt fra(mentate, dup% care se fasonea-%
r%d%cinile &i se mocirlesc "nainte de plantare. 8lantarea se face imediat dup%
di!i-area plantelor la ad.ncimea la care au fost plantele mam%.
<ut%&irea se aplic% la speciile cu ti2e subiri &i numeroase 4(aroafe,
cri-antema5. <uta&ii se fac la "nceputul !erii, dup% "nflorire &i se pun s%
"nr%d%cine-e "n spaii prote2ate, r%sadnie sau c6iar afar% pe bra-de.
8lantele noi obinute prin di!i-area tufelor sau but%&ire sunt crescute cel
puin un an "n pepiniere &i numai dup% aceea se folosesc la plant%rile definiti!e.
1nfiinarea culturilor de flori perene 6emicriptofite se face toamna &i
prim%!ara de!reme. E3cepie fac c.te!a dintre ele 4c%ld%ru&a, bu2orul5 la care
momentul optim de plantare corespunde cu partea a doua a !erii.
/ucr%rile de "n(ri2ire a plantelor perene constau "n meninerea solului din
2urul lor af.nat, combaterea buruienilor, fertili-area fa-ial% de 2>3 ori "n mai>iunie
&i la 2>3 ani se administrea-% "n(r%&%minte or(anice 44>$ J(Um
2
5, udarea se face ori
de c.te ori este ne!oie, la fel combaterea bolilor &i d%un%torilor. 8rim%!ara se
recomand% o af.nare profund% a solului, la 15>2# cm. 1n timpul iernii, plantele
mai sensibile la temperaturile sc%-ute se prote2ea-% cu resturi !e(etale.
specii perene geo!ite cuprind acea cate(orie de plante care pre-int% "n
p%m.nt or(ane subterane 4ri-omi, bulbi, tuberculi, tuberobulbi5 prin care "n
perioada de repaus "&i continu% !iaa. Dintre acestea unele re-ist% peste iarn% "n
c.mp fiind considerate 1-0,%+# 43ulia, 0arcisus, 6yacinthus, Lilium,
Convallaria5, iar altele sunt p%strate "n depo-ite ferite de temperaturi ne(ati!e,
urm.nd a fi plantate "n c.mp prim%!ara, "n aprilie>mai 4Gladiolus, Canna5.
0cestea sunt 0#2%1-0,%+#.
2.3. C.(0%$%+(1#( /-36 .)+-. /# )1%<%&#
Din punct de !edere al floriculturii pre-int% importan% urm%toarele trei
-one: -ona temperat% 4cu !e(etaie predominant% de conifere &i arbori cu frun-e
caduce5, -ona subtropical% 4arbori &i arbu&ti cu frun-e caduce sau persistente5 &i
-ona tropical% 4ce !e(etaie semiper!irescent%5.
2#
P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# ,#23#1(,# "n care perioada de !e(etaie este
cuprins% "ntre 4>7 luni. 'e distin( dou% climate:
a5 -ona cu climat temperat continenta. care are ca centre de ori(ine:
nordul C6inei &i ?aponiei, de unde pro!in: Astilbe, Chrysanthemum,
Callistehus, Lilium, "aeonia+
'iberia, de unde pro!in Camanula, "aaver, "aeonia, ,yosotis.
b5 -one cu climat maritim: California, de unde "&i au ori(inea speciile
Clar.ia, <scholtzia, Godetia.
P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# 0-*,1)3%+(.# au "n cultur% muli
repre-entani. Centre mai importante sunt:
-ona su$tropical 4sudul Europei, nordul 0fricii5 "&i au ori(inea:
Allysum, Anemone coronaria, Camanula, CGclamen;
"n partea oriental 4*urcia, Iran5 "&i au ori(inea 3ulia, 6yacinthus,
Rosa;
din -ona su$tropical austral 4sud>!estul 0ustraliei5 pro!in ,imosa
dealbata, Cycas, Araucaria etc.;
din sudul *!ricii pro!in speciile: Amaryllis, Gerbera, Freesia,
Agaanthus, Gladiolus, Clivia, Zantedeschia, Strelitzia+
P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# ,1)3%+(.#. 7#O din plantele decorati!e.
Konele tropicale se caracteri-ea-% prin climat umed &i cald, cu condiii !ariabile
de clim% &i sol &i repre-int% sursa de unde pro!in ma2oritatea plantelor decorati!e
de apartament.
8rincipalele re(iuni de !e(etaie sunt:
(; %duri permanent umede, cu temperatura medie de 25>3#C,
precipitaii 4###>5### mm. 0u mai multe centre de ori(ine printre care:
V p%durile tropicale din 0merica Central%, de unde pro!in: Achimenes,
Anthurium scherzerianum, Fuchsia /ulgens, *egonia, or6idee, palmieri,
"hylocactus, Risalis+
V p%durile umede din sudul Indiei, de unde pro!in: Ficus elastica, ,usa
aradisica, "hoeni= roebelini, Colocasia, Sansevieria+
V p%durile din sud>estul 0fricii, unde "&i au ori(inea specii de palmieri,
feri(i, Dracaena;
V din partea nordic% a 0ustraliei pro!in: Ficus australis, "latycerium
alcicorne, Cordyline stricta;
21
V din partea estic% a 0mericii de 'ud 4<ra-ilia5 pro!in specii de or6idee,
*egonia re= &i *. metalica, Cobea, Clivia, Cocos >eddeliana, *radescantia;
V din nordul &i nord>estul 0mericii de 'ud "&i au ori(inea: "eeromia,
Sanchezia, "hilodendron, etc.
*; )egiuni periodic uscate au o !e(etaie "ntrerupt% de o perioad% de
repaus care coincide cu lipsa de precipitaii. Centre de ori(ine mai importante:
sudul 0fricii de unde pro!in: Asaragus lumosus, Aloe,
Dimorhoteca, Gazania, "elargonium, Staelia+
din estul 0fricii: *egonia socrotana, &matiens sultanii, 'treptocarpus,
'aintpaulia etc;
din -onele calde &i uscate ale 0ustraliei pro!in Ammobium,
6elycrisysum etc;
+; +ona de step cuprinde inuturi cu o oarecare umiditate, urmat% de
secet%, perioad% "n care plantele re-ist% prin bulbi, ri-omi, tuberculi etc. 8ro!in de
aici cactu&ii &i plantele suculente.
2.4. C.(0%$%+(1#( /-36 .)+-. /# +-.,-16
8lantele decorati!e se culti!% "n c.mp sau spaii prote2ate. Din acest punct
de !edere speciile decorati!e se clasific% "n:
S3#+%% +-.,%4(,# 5& +@23. 'e culti!% "n c.mp plantele anuale 4Ageratum,
Antirrhinum, "etunia, Salvia, 3agetes etc.5, bienale 44iola, *ellis, Dinathus
barbatus, ,yosotis etc.5 &i speciile perene ori(inare din -ona temperat%, cum sunt:
Aster, Chrysanthemum, 6osta, Lilium, 0arcisus, "aeonia etc. 'e mai culti!% "n
c.mp &i specii perene din -onele subtropicale 4Canna, Dahlia5 la care or(anele
subterane se scot din p%m.nt toamna &i se plantea-% prim%!ara.
9ara se scot "n spaii nead%postite &i alte specii din -onele subtropicale,
cum sunt: Gerbera, 6yeastrum, Fuchsia, citricele, 0erium, "elargonium etc.
S3#+%% +-.,%4(,# 5& 03('%% 31),#A(,#. 'e culti!% "n spaii prote2ate plantele
pro!enite din re(iunile tropicale sau subtropicale, pretenioase la c%ldur%, care "n
condiiile de la noi nu pot !e(eta "n c.mp.
1n ser%, .( 0). se culti!% c.te!a specii care se !alorific% ca flori t%iate
4Alstroemeria, Gerbera, Strelitzia, Zantedeschia etc.5 sau ca plante .( <9%4#+#,
22
care decorea-% prin flori sau frun-e 4Cyclamen, Calceolaria, Aucuba, Fuchsia
etc.5.
8lantele care se culti!% doar temporar "n sere, fie pentru producerea
r%sadului 4plantele anuale5 sau "n cultur% forat% 4plantele anuale: Antirrhinum,
Calendula, ,athiola, Lathyrus sau plante perene: 3ulia, 0arcissus, 6yacinthus5
&i care "n se-onul rece "&i "nc6eie ciclul de !e(etaie sau iernea-% "n c.mp sau
depo-ite, nu se consider% ca f%c.nd parte acestei (rupe.
2.5. C.(0%$%+(1#( /-36 5&0-7%1%.# /#+)1(,%4# 7% 2)/-. /# -,%.%?(1#
A. Dup% )1<(&#.# /#+)1(,%4# plantele floricole se "mpart "n:
%lante decorative prin !lori. 0parin acestei (rupe ma2oritatea speciilor
floricole. Dintre plantele culti!ate "n c.mp se remarc% speciile:
(&-(.#: Dianthus, Callistehus, Antirrhinum, Lathyrus, Zinnia;
*%#&(.#: ,yosotis, Digitalis, Dianthus barbatus, Althaea;
3#1#&#: Chrysanthemum, Gaillardia, Rudbec.ia(
'e remarc% prin frumuseea florilor &i speciile perene din cate(oria
C(eop6itelorC: Convallaria, Gladiolus, 0arcissus, 3ulia, Dahlia(
Dintre speciile culti!ate "n spaii prote2ate amintim: Dianthus, Strelitzia,
Anthurium, Sathihyllum, culti!ate "n sol &i Calceolaria, Cyclamen, "rimula,
Azalea culti!ate la (6i!ece.
%lante decorative prin !runze. Efectul ornamental al acestor plante este
dat de m%rimea, forma, po-iia &i "n multe ca-uri, de coloritul frun-elor. Dintre
plantele culti!ate "n c.mp decorati!e prin frun-e amintim: Alternanthera,
Achyranthes, Coleus, Cineraria maritima, iar dintre plantele culti!ate "n ser%:
Aucuba, Codiaeum, Ficus, ,onstera, Dracaena, Cordyline, Di//enbachia,
,arantha, 8almierii, ,eri(ile.
%lante decorative prin !ructe. 0cestei (rupe "i aparin un num%r mai
redus de specii. Asaragus srengerii pe l.n(% cladodii, decorea-% &i prin bacele
de culoare ro&ie, iar A( lumosus, bace de culoare !iolet%. /a Clivia fructele au
m%rimea unor cire&e &i sunt de culoare portocalie. Lunaria biennis decorea-% prin
silic!e m%t%soase, iar Solanum annua prin bace ro&ii &i mo!.
B. Dup% 2)/-. /# -,%.%?(1#, speciile floricole se culti!% pentru:
a5 !lori tiate 4buc6ete, aran2amente, coroane5: Freesia, Gerbera, Dianthus, Rosa,
Gladiolus, Dahlia, 3ulia, Chrysanthemum, "olyanthes;
23
b5 decorul apartamentelor& ca plante cultivate ,n ghivece 4containere5: Azaleea,
Cyclamen, "rimula, Calceolaria, 6ieastrum, Agaanthus, feri(i,
Aucuba, Sanchezia, Codiaeum, *egonia, palmieri;
c5 decorul $alcoanelor& -ardinierelor& teraselor: "elargonium, "etunia, Dianthus,
*egonia semer/lorens, &omea, 3radescantia, 4erbena, Cobaea,
3hunbergia(
d5 pentru decorul spaiilor verzi:
ronduri, rabate, borduri, platbande: Ageratum, Salvia, 3agetes,
Dianthus, ,yosotis, 4iola, *ellis, Aster, "hlo=;
e3emplare i-olate sau (rupuri pe pelu-e: Gysohilla, 6osta, Althaea,
6ydrangea, 6elianthus, Zinnia, Digitalis+
mo-aicuri sau arabescuri: Alternanthera, Cineraria maritima,
Gnahalium, <cheveria, Coleus+
alpin%rii 4st.nc%rii5: Cerastium, Allysum, "rimula, "ortulaca, Aster
alina,
decorarea -idurilor, per(olelor: &omoea, Cobaea, Dolichos, Lathyrus,
6umulus, Cucurbita etc;
decorarea ba-inelor, lacurilor: Acorus, &ris seudocorus, Calla
alustris, Sagittaria, 0ymhaea(
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. Clasificarea botanic% a plantelor floricole.
2. Clasificarea dup% ciclul biolo(ic.
3. Clasificarea dup% locul de ori(ine al plantelor decorati!e.
4. Clasificarea dup% modul de cultur%.
$. Clasificarea dup% locul de cultur%.
7. Clasificarea dup% "nsu&irile decorati!e.
+. Clasificarea dup% modul de utili-are.
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
24
C A P I T O L U L 3
PARTICULARITI MORFOLOGICE I BIOLOGICE ALE SPECIILOR
FLORICOLE
Din punct de !edere funcional or(anele plantelor se "mpart "n or(ane
!e(etati!e 4r%d%cina, tulpina &i frun-a5 &i or(ane de reproducere 4floarea, fructul &i
s%m.na5.
3.1. O1<(&#.# 4#<#,(,%4#
./1/1/ )dcina
)%d%cina se de-!olt% de obicei "n partea ba-al% a tulpini &i este or(anul cu
a2utorul c%ruia planta absoarbe apa din sol, "n care sunt di-ol!ate s%rurile minerale
necesare nutriiei, ser!ind totodat% la fi3area plantei.
8e l.n(% funciile amintite, r%d%cinile plantelor floricole "ndeplinesc &i
unele funcii secundare: depo-itarea unor substane de re-er!%, "nmulirea &i
re(enerarea plantelor.
Dup% ori(inea, de-!oltarea, forma &i funciile lor se distin( urm%toarele
tipuri de r%d%cini: normale, ad!enti!e &i metamorfo-ate.
R6/6+%&%.# &)12(.# pro!in din radicula embrionului &i se "nt.lnesc la
plantele floricole obinute din semine. 1n funcie de raportul dintre r%d%cina
principal% &i cele secundare se deosebesc trei tipuri: pi!otante, fasciculate &i
r%muroase. Dimensiunile r%d%cinilor, modul de ramificare, ad.ncimea la care
p%trund !aria-% de la o specie la alta &i depind &i de ali factori 4tipul de sol, (radul
de apro!i-ionare cu ap% &i substane nutriti!e etc5.
R6/6+%&%.# (/4#&,%4# apar dup% (erminaia seminei, pe alte or(ane
!e(etati!e dec.t r%d%cina 4tulpini, ramuri, frun-e5.
1n condiii fa!orabile de umiditate, pe tulpinile aeriene de ,onstera sau
pe ramuri la Ficus rubiginosa, se formea-% numeroase r%d%cini ad!enti!e. 8e
tulpinile aeriene r%d%cinile ad!enti!e se formea-% c.te una la fiecare frun-%, cum
este la "hilodendron sau mai multe la un nod, la 3radescantia.
)%d%cini ad!enti!e sunt &i la cele care apar de pe tulpinile subterane
4ri-omi, tuberculi, tuberobulbi5. )%d%cinile ad!enti!e care apar pe tulpinile
aeriene "ndeplinesc la unele plante floricole rolul de $%>(1# pe suportul pe care
cresc &i se "nal% continuu 46edera, 4anilla5. /a unele specii de Ficus &i
25
,onstera, r%d%cinile ad!enti!e a2un( "n sol, se "n(roa&% &i ramific%, form.nd un
sistem radicular foarte puternic, al c%rui rol secundar este de proptire.
R6/6+%&%.# 2#,(2)1$)?(,# &i>au modificat structura &i forma adapt.ndu>
se la "ndeplinirea unor funcii speciale.
8rincipalele tipuri de r%d%cini metamorfo-ate sunt:
> )%d%cini tu$erizate. ,uncia lor principal% este de depo-itare a unor
substane de re-er!% 4-a6aruri, amidon, inulin% etc.5 &i pot fi "nt.lnite la unele
plante bienale sau perene din -onele temperate. 0stfel la Dahlia variabilis
r%d%cinile se "n(roa&% mult &i cap%t% aspectul unor tuberculi de cartofi, cu
deosebire c% mu(urii sunt plasai numai "n -ona coletului..
> )%d%cini asimilatoare sunt o adaptare rar%, "nt.lnit% la unele or6idee.
0ceste r%d%cini sunt foliacee, conin cloroplaste &i "ndeplinesc funcia de
asimilare. Ele nu au stomate, sc6imburile de (a-e f%c.ndu>se la ni!elul unor
pneumatopode de tip special. Ele se "nt.lnesc &i la unele plante ac!atice &i
"ndeplinesc at.t funcia de fi3are &i absorbie, c.t &i pe cea de asimilaie.
> )%d%cini cu pneumato!ori se "nt.lnesc la unele plante din re(iunile
tropicale sau ml%&tinoase, la care de pe r%d%cinile normale se ridic% ni&te radicele
de o form% specific%, numii > pneumatofori. 0ce&tia asi(ur% aerul r%d%cinilor din
sol, "mpiedic.nd asfi3ierea 4reali-ea-% sc6imbul de (a-e cu e3teriorul5.
> )%d%cini ,nmagazinatoare de ap, constituie o caracteristic% a
r%d%cinilor la -rchidaceae, *romeliaceae din p%durile tropicale. Ele absorb &i
acumulea-% !aporii de ap% din atmosfer% prin intermediul unui esut de
consisten% spon(ioas%, numit 4#.(2#& 1(/%+-2 ser!ind plantei "n momentele
critice.
> )%d%cini sim$ionte, "nt.lnite la unele plante a c%ror r%d%cini sunt lipsite
de peri abosrbani, funcia lor fiind "ndeplinit% de c%tre ciuperci W micori-e 0stfel
"ntre r%d%cinile multor plante floricole aparin.nd familiei -rchidaceae &i
<ricaceae, 2%+)1%?( 4simbio-a "ntre r%d%cin% &i ciuperc%5 este obli(atorie &i
condiionea-% de-!oltarea plantei. Ciuperca furni-ea-% plantei apa, s%rurile
minerale &i prime&te 6idraii de carbon.
> )%d%cini +- 2-<-1% sau /1(A)&(,#. )%d%cinile unor plante floricole au
"nsu&irea de a forma 2-<-1% (/4#&,%4% din care se de-!olt% l%stari numii dra2oni
&i care pot fi folosii pentru "nmulirea plantelor 4Chrysanthemum, Aloe, Aralia5.
> 8lante floricole .%30%,# /# 16/6+%&%. /ipsa r%d%cinilor este o adaptare la
mediu &i se "nt.lne&te "n mediul ac!atic. 0bsorbia apei se face prin "ntrea(a
2$
suprafa% a plantei 4Ceratohyllum, Salvinia5, prin ri-om la unele or6idee &i prin
tulpin% la unele bromeliacee 43illandsia usneoides5.
3.1.2. T-.3%&(
'istemul aerian, cu p%rile sale componente contribuie la "ntre(irea
aspectului estetic al plantelor. *ulpina "ndepline&te funcia de susinere a
or(anelor de asimilaie &i de reproducere &i conduce substanele nutriti!e.
Caracteristic pentru tulpin% este pre-ena la noduri a mu(urilor, or(ane ce
dau na&tere la noi cre&teri. Dup% po-iia de pe tulpin%, mu(urii sunt: ,#12%&(.% &i
(>%.(1%, iar dup% or(anele la care dau na&tere: 4#<#,(,%4% &i $.)1%$#1%. =u(urii care
pornesc "n !e(etaie numai "n ca-uri speciale se numesc mu(uri /)12%&?%, iar cei
care apar pe alte or(ane dec.t tulpina 4pe r%d%cin% > Aralia; pe frun-% >
*ryohyllum5 se numesc (/4#&,%4%.
*ulpina este de re(ul% dreapt%, a!.nd o form% cilindric% sau cilindro>
conic%, ramificat% 4Cleome, Zinnia5 sau neramificat% 48almieri5.
Dup% modul "n care tr%iesc, tulpinile se "mpart "n: supraterane 4aeriene5,
subterane &i ac!atice.
A. TULPINI SUPRATERANE :AERIENE; sunt cele mai r%sp.ndite, la plantele
decorati!e se "nt.lnesc aproape toate tipurile. 0ceste tulpini pot fi nearticulate &i
articulate.
*ulpinile nearticulate sunt:
caude3ul > tulpin% scurt%, c%rnoas%, neramificat%, plurienal%, care se
termin% cu o a3% florifer% articulat% 4Agave, Seervirum5;
stipul > tulpin% columnar%, plurienal% care are "n !.rf un buc6et de
frun-e 4palmieri, feri(i arborescente, Cycas5;
*ulpini articulate, caracteri-ate prin internoduri lun(i:
V culmul sau paiul, caracteristic (ramineelor decorati!e;
V calamusul, spre deosebire de primul, este plin cu m%du!% spon(ioas%
4Cyerus5;
V caulis, ma2oritatea tulpinilor !er-i, puin sclerificate, caracteristic pentru
plantele anuale sau bienale 4Comositae, Labiatae, @mbeli/erae5;
V scapul, pre-int% un sin(ur internod complet lipsit de frun-e 43ulia,
Galanthus5.
27
*ulpinile supraterane ale unor plante floricole, adapt.ndu>se condiiilor de
mediu, au suferit modific%ri ce le confer% posibilitatea "ndeplinirii unor funcii
nespecifice. 0cestea sunt:
a5 0ulpini cu !uncii de asimilare se "nt.lnesc la plantele suculente la care
sistemul foliar este mult sau mai puin redus, funcia asimilatoare fiind "ndeplinit%
de tulpin%. ,run-ele sunt "n (eneral sol-iforme sau transformate "n epi
4Cactaceae, <uhorbiaceae, Ascleiadaceae5.
b5 0ulpini cu rol de depozitare/ 0ceast% funcie este posibil% la acele
tulpini care "&i de-!olt% foarte mult parenc6imurile tuberi-.ndu>se.
/a or6idee 4Cymbidium, Dendrobium5 tuberi-area se produce la ni!elul
unuia sau mai multor internoduri de la ba-a tulpinii. 1n tulpina unor palmieri se
depo-itea-% de asemenea cantit%i considerabile de substane de re-er!%.
c5 0ulpini cu rol de ,nmulire/ 0ceste tulpini produc mu(uri a3ilari
4tubercule sau bulbile5, care desprin&i de pe planta mam%, pot produce noi indi!i-i
4Lilium tigrium &i L( bulbi/erum5.
d5 0ulpini cu rol de aprare/ 'unt acele tulpini care au spini de diferite
m%rimi &i forme, care au luat na&tere prin modificarea unor ramuri scurte sau
frun-e 4Asaragus, Cleome, "eires.ia5.
B. TULPINI SUBTERANE se "nt.lnesc la unele plante floricole ierboase
perene. 0ceste tulpini sunt metamorfo-ate, adaptate la depo-itarea substanelor de
re-er!%, la "nmulirea ne(ati!% &i la re-istena la condiiile nefa!orabile ale
mediului. 0u forme &i m%rimi diferite, uneori asem%n%toare cu ale r%d%cinilor.
0cestea sunt:
B-.*%% sunt microblaste cu frun-e c%rnoase "n care se adun% materiile
nutriti!e de re-er!% &i ap% 4fi(.15.
/a un bulb se deosebe&te a3a bulbului &i frun-ele. ,run-ele e3terne sunt
uscate &i au rol de ap%rare, cele interne sunt c%rnoase &i conin substane de
re-er!%.
1n bulb se deosebe&te un mu(ure terminal &i mai muli mu(uri a3ilari, care
dup% ca- dau na&tere la tulpini florale sau la bulbi de "nlocuire. Dup% forma
frun-elor bulbii sunt tunicai &i sol-o&i.
R%?)2%% sunt tulpini formate din internoduri scurte 4microblaste5. 'pre
deosebire de r%d%cini pre-int% mu(uri la subsuoara unor frun-e rudimentare
4sc!ame5 &i nu au niciodat% pilori-%. 1n ei se depo-itea-% substane de re-er!% &i
2+
repre-int% sin(ura parte !i!ace a plantei. 8e ri-omi se formea-% r%d%cini ad!enti!e
&i frun-e rudimentare 4fi(.25.
,i(. 1. ,orma bulbilor la 6ieastrum 415, 3ulia 425, "olyanthes 435, 0arcissus 445
<ulbii tunicai sunt caracteri-ai prin frun-e mari care se acoper% unele pe
altele. *unicile e3terne sunt uscate, membranoase, cele interne (roase, cu
substane de re-er!% 43ulia gesneriana, 6yacinthus etc.5. <ulbii sol-o&i sunt
caracteri-ai prin frun-e mai mici care se acoper% parial unele pe altele 4Lilium
candidum5.
,i(. 2. )i-omi de: Canna 415, Zantedeschia 425, Alstroemeria 435, Sansevieria 445,
Asidistra 455
29
T-*#1+-.%% sunt microblaste (roase, bo(ate "n substane de re-er!%, la care
frun-ele sunt reduse la sol-i mai mult sau mai puin e!ideni, Cyclamen 4fi(.35.
T-*#1)*-.*-. este o tulpin% metamorfo-at% asem%n%toare tuberculului,
"n!elit% la e3terior cu frun-e uscate 4fi(.4.5. Din aceste or(ane iau na&tere tulpini
florifere, iar mai t.r-iu un nou tuberobulb. 0cesta se poate forma la subsioara unei
frun-e 4Colchichum s(? sau la !.rful tuberobulblului mam% 4Crocus s.5. /a
Gladiolus &i ,resia la ni!elul tuberobulblului se diferenia-% r%d%cini ad!enti!e
contractile.
,i(. 3. *uberculi de Cyclamen 415 &i *egonia tuberhybrida 425
,i(. 4. *uberobulbi de:
(ladiole 415, crocus 425 fresia 435
C. TULPINI AC"ATICE se "nt.lnesc la plantele ac!atice, ma2oritatea perene
&i pot fi submerse, nutante &i amfibice. 8articularitatea acestor specii este pre-ena
pe tulpini a unui esut cortical str%b%tut de canale sau lacune aerifere.
3#
3.1.3. F1-&?(
,run-a este un or(an !e(etati!, bo(at "n cloroplaste care ia na&tere din
tulpin% &i "ndepline&te funciile de fotosinte-%, respiraie, transpiraie, metabolism,
iar cele metamorfo-ate sunt adaptate &i la alte funcii secundare: de protecie,
absorbie, "nma(a-inare de ap% &i substane de re-er!%, de "nmulire.
/a o frun-% deosebim: limbul sau lamina, peiolul sau codia &i ba-a
frun-ei. 8entru numeroase specii floricole frun-a repre-int% un element decorati!
important decor.nd prin form%, m%rime, consisten% &i culoare.
,orma frun-ei poate fi simpl% sau compus% 4fi(.5 &i $5. 'uprafaa limbului
poate fi neted%, (lauc%, lucitoare, (labr%, p%roas%, scabr% 4aspr%5.
Consistena limbului poate fi: erbacee, pieloas%, coriacee, membranoas% &i
c%rnoas%.
,i(. 5. ,orme de frun-e simple:
1.lanceolat%; 2.oblon(%; 3.obo!at%; 4.spatulat%; 5.6astat%; $.romboidal%; 7.eliptic%;
+.reniform%; 9.cordat%; 1#.linear%; 11.ensiform%
,i(. $. ,orme de frun-e compuse
1.imparipenat%; 2>4 paripenate; 5.biparipenat%; $.trifoliat%; 7.palmat>compus%
31
,run-ele plantelor floricole pot a!ea $aza limbului rotund%, sa(itat%,
6astat%, reniform%, cuneat%, asimetric% v1r!ului limbului acut, acuminat, rotund,
obtu-, emar(inat, mucronat, iar marginea limbului "ntrea(% sau cu inci-iuni mai
mici 4dinat%, serat%, crenat%, sinuat%5 sau mai mari 4penat% sau palmat%5 4fi(.75.
8eiolul sau codia poate a!ea diferite forme: cilindric, comprimat, dilatat
&i este prins la ba-a limbului, mai rar pe faa inferioar% a lui, ca- "n care frun-a
este peltat% 43roaeolum, "elargonium eltatum5.
,i(. 7. =ar(inea frun-ei
1.dinat%; 2.cuspidat%; 3.cranelat%; 4.lirat%; 5. palmat>fidat%; $.palmat>lobat%;
7.palmat>sectat%; +.penat>partit%; 9.bipenat>fidat%
Dimensiunile frun-elor difer% de la o specie la alta. Dintre speciile
decorati!e frun-ele cele mai mari se "nt.lnesc la palmieri, nuferi, ,onstera,
Colocasia, iar cele mai mici la 3radescantia, "eeromia.
Dispo-iia frun-elor pe tulpin% poate fi: altern% 4la fiecare nod o frun-%5,
!erticilat% 4la fiecare nod trei sau mai multe frun-e5 sau opus% 4la acela&i nod se
inser% dou% frun-e5.
,run-ele s>au adaptat la unele condiii de mediu. Din.nd cont de aceste
adapt%ri frun-ele pot fi:
(; +- 1). 31),#+,)1 > frun-ele s>au transformat total sau parial "n spini. 'e
"nt.lnesc la cactu&i, la "elargonium sinossum. *ot cu rol protector sunt bracteele
florilor &i sol-ii mu(urilor;
32
*; +- 1). /# (<6'(1# > frun-ele s>au transformat "n c.rcei, cu proprietatea
de a se "nf%&ura "n 2urul unui suport pentru a susine planta 4Lathyrus, "isum,
Clematis5;
+; +- 1). &-,1%,%4 > frun-ele pre-int% forme 4urne > ni&e: "latycerium
grande5 "n care se acumulea-% 6umus sau ap% sau se "n(roa&% foarte mult ca
urmare a depo-it%rii substanelor de re-er!% 40loe, 0(a!e5.
3.2. O1<(&#.# /# 1#31)/-+#1#
3.2.1. F.)(1#(
,loarea se caracteri-ea-% printr>o speciali-are mai mare dec.t celelalte
or(ane &i pre-int% cel mai !iu interes din punct de !edere estetic. Este format% din
peduncul, a3a floral% 4receptacol5, periant 4caliciu &i corol%5, androceu &i (ineceu.
C(.%+%-., primul "n!eli& al florii este format din frun-e modificate, "n (eneral
!er-i, numite sepale. C)1).(, al doilea "n!eli& al florii, este format din frun-e
modificate, "n (eneral colorate, numite petale.
1n!eli&ul floral nedifereniat "n caliciu &i corol% se nume&te peri(on, iar
componentele tepalele se "nt.lnesc la: 3ulia, Lilium, 0arcissus, -rhidee.
1n!eli&ul e3terior al florii este +(.%+%-., format din sepale care pot fi
complet libere, caliciul dialisepal 4Ranunculus5, concrescute, caliciul (amosepal
4"rimula5.
C)1).( este format% din petale, care pot fi libere 4dialipetal%5 sau
concrescute 4(amopetal%5.
8etalele au forme foarte diferite: lanceolat%, linear%, lobat% sau pot fi
transformate "n cornete nectarifere AAconitum5 sau pinten nectarifer 44iola5.
/a unele specii floricole se constat% metamorfo-a unor or(ane florale
interne. 0stfel, la Canna indica staminele sunt transformate "n or(ane petaloide
4staminodii5. 0cest proces s>a produs la unele specii accidental, la altele fiind
pro!ocat: 6yacinthus, "aeonia, Anemone, Ranunculus, Rosa, obin.ndu>se florile
in!olte.
/a florile in!olte sau b%tute nu toate petalele pro!in din transformarea
staminelor, o parte din ele "&i au ori(inea "n primordii suplimentare formate pe
receptacul, independent de primordiile staminelor.
33
/a or6idee floarea este alc%tuit% din trei sepale colorate &i ine(ale ca
m%rime &i trei petale, din care dou% laterale identice ca m%rime &i culoare &i una
inferioar% numit% .(*#.-2, diferit% ca form% &i culoare.
An aspect important "n !iaa unei flori "l constituie desc6iderea corolei
4"nflorirea5. /a unele specii "nflorirea are loc "n timp relati! scurt "n timp ce la
altele durea-% mai multe -ile. 0stfel, la 6ibiscus trianum "nflorirea durea-% cca. 3
ore, la 6emerocallis /ulva 24 ore, la "ortulaca grandi/lora circa 1# ore, la
"aaver somni/erum 2 -ile, la Lilium candidum $ -ile, la or6idee 15>2# -ile etc.
Culoarea florilor are un efect deosebit de fa!orabil asupra psi6icului uman,
iar pentru plantele cu poleni-are entomofil% constituie un mi2loc de atracie a
insectelor.
An element important "n stabilirea !alorii florilor "l constituie parfumul,
dat de substanele !olatile 4uleiuri eseniale5. 8rintre acestea sunt: papile
secretoare 4Rosa, Dianthus, Convallaria, 4iola5, osmoforele 4Araceae,
-rchidaceae, Aristolochiaceae5 &i perii secretori 4,entha, Lavandula5.
floare este solitar% "n ca-ul "n care o tulpin% sau o ramur% se termin% cu
o sin(ur% floare 43ulia, Anemone nemorosa, Galanthus5 sau c.nd este situat%
c.te una la subsuoara frun-elor de pe tulpina florifer% 44inca minor, 4iola5.
=a2oritatea plantelor au florile (rupate "n inflorescene care, sunt
caracteristice pentru unele familii: umbela pentru @mbeli/erae, racemul pentru
Cruci/erae, calatidiu 4antodiu5 pentru Comositae, cima di6a-ial% pentru
Caryohillaceae etc.
Inflorescenele se "mpart dup% tipul de ramificaie al a3ului "n inflorescene
simple 4monopodiale sau simpodiale5 &i inflorescene compuse.
I&$.)1#0+#&'#.# 2)&)3)/%(.#, au a3a principal% cu cre&tere nedefinit% &i
mai de-!oltat% dec.t a3ele secundare. ,ac parte urm%toarele tipuri: spicul
4Althaea, Canna, 4erbena5, racemul 4Convallaria, Digitalis, 6yacinthus, Salvia5,
corimbul 46ydrangea, "hlo=5, umbela 4"elargonium, "rimula5, spadi3ul
4Anthurium, Die//enbachia, ,onstera, Zantedeschia5, capitulul 4Gomhrena,
Scabiosa5, calatidiul 4antodiul5 4Callistehus, Centaurea, Gaillardia, Gerbera5.
I&$.)1#0+#&'#.# 0%23)/%(.#. 03a principal% "&i "ncetea-% cre&terea &i
poart% de obicei o floare. 0cele secundare "&i continu% cre&terea, dep%&ind a3a
principal%. ri(inea succesiunii "nfloririi este din centru la periferie. ,ac parte
urm%toarele tipuri: dic6asiul sau cima bipar% 4Dianthus, Gysohilla5,
34
monoc6asiul sau cima unipar% 4Gladiolus, &ris, ,yosotis5, pleioc6asiul
4<uhorbia, Sedum5.
I&$.)1#0+#&'#.# +)23-0#. 'e deosebesc de inflorescenele simple prin
(radul mai mare de ramificare, sistemul lor de ramificare se repet%. 0cestea sunt:
spicul compus, umbela compus%.
Inflorescenele mi3te reunesc dou% tipuri de inflorescene, de e3emplu:
corimb cu calatidii la Senecio cruentus &i Ageratum(
3.2.2. F1-+,-. 7% 062@&'(
,ructul este (ineceul transformat "n urma procesului de dubl% fecundaie,
la care particip% "ntr>o oarecare m%sur% &i celelalte elemente florale.
/a un fruct deosebim trei p%ri: epicarpul, me-ocarpul &i endocarpul care
!aria-% foarte mult "n funcie de tipul de fruct.
8rincipalele tipuri de fructe cunoscute la plantele decorati!e sunt: ac6ena
43agetes5, silic!a 4,attiola5, p%staie 4Lathyrus odoratus5, folicula 4"aeonia,
Delhinium5, capsula 4"aaver5, baca 4Asaragus5, nucula 43roaeolum5.
'%m.na se de-!olt% din o!ulul fecundat &i este format% din te(ument,
embrion &i albumen sau endosperm secundar.
/a e3terior s%m.na pre-int% 6ilul 4locul de prindere a seminei de folicul5
&i micr opilul 4locul prin care str%bate radicela "n timpul (erminaiei5.
Embrionul este format din 6ipocotil, unul sau dou% cotiledoane &i epicotil,
care repre-int% primordiile !iitoarei plante.
0lbumenul sau endospermul secundar este partea seminei care ia na&tere
din sacul embrionar &i constituie un esut de re-er!% ce !a 6r%ni embrionul.
e3cepie "n acest sens o pre-int% s%m.na de or6idee care nu are
endosperm secundar.
'eminele pot a!ea forme !ariate 4sferice, muc6iate, reniforme, o!oidale
etc.5 &i m%rimi foarte diferite, de la foarte mici, abia obser!abile cu oc6iul liber
4or6idee, be(onia, lobelia5 la semine foarte mari 4unii palmieri5.
Bnsu!irile /izice ale seminelor sunt : forma, m%rimea, culoarea.
Forma > raport > / > l > (rosime
> sferic%: Lathyrus, "etunia, "ortulaca
> o!al%: Antirrhinum, Cheiranthus, Digitalis
> fusiform%: Ageratum, Centaurea, Cosmos, 3agetes
35
> o!oid%: Alyssum, *egonia, 4iola, ,yosotis
> nere(ulat%: Calendula
> cordiform%: Celosia
> cilindric%: 4erbena
> reniform%: Gysohilla, etc.
,'rimea2
> foarte mici &i mici, sub 1,5 mm: *egonia, Antirrhinum, Lobelia, "etunia
> mi2locii >1,5>3 mm: Gysohilla, Celosia
> mari > peste 3 mm: 3agetes, Zinnia
> foarte mari: "hoeni=, Luinus(
Culoarea tegumentului la maturitatea fi-iolo(ic%:
> nea(r%: Ageratum, Antirrhinum, 3agetes
> brun ro&cat%: Alyssum
> ro&cat%: *egonia
> (alben brun: Calendula
> cenu&ie: Centaurea, Cosmos, "aaver
> brun%: Gazania, Godetia
> cafenie: Gaillardia
> brun cenu&iu: Salvia, "hlo=, Zinnia
Luciu2
> pronunat: Celosia, Lobelia
> &ters: Centaurea
> mat: "hlo=, "ortulaca
Arhitectura tegumentului
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. )%d%cina la plantele decorati!e: funcii &i clasificare
2. *ulpina plantelor decorati!e: funcii &i alc%tuire.
3. *ulpini metamorfo-ate de plante decorati!e.
4. ,run-a. ,uncii, alc%tuire &i clasificare funcional%.
$. ,run-a. Element decorati! &i frun-e metamorfo-ate.
7. ,loarea > tipuri de inflorescene simple &i mi3te.
+. ,loarea > alc%tuire, simetrie, structur%, forma, culoare.
9. ,ructul &i s%m.na plantelor decorati!e.

3$
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
C A P I T O L U L 4
RELAIILE PLANTELOR FLORICOLE CU
FACTORII ECOLOGICI
8lantele se de-!olt% normal dac% fiecare factor este asi(urat la un anumit
ni!el cantitati!, considerat ca 4(.)(1# )3,%26 &i care se afl% "ntre dou% pra(uri de
toleran%, minim &i ma3im, iar !alorile "n afara acestui inter!al determin% moartea
plantelor.
,actorii ecolo(ici care constituie cadrul de !ia% al plantelor sunt:
temperatura, lumina, apa, aerul &i substratul de cultur%.
,actorii de mediu > acionea-% "n comple3 &i "ntr>o str.ns% interdependen%
> absena, reducerea, e3cesul unuia din
factori duce la de-ec6ilibre
> plantele au cerine diferite "n funcie de
ori(ine, (en 4c6iar soi5 &i fa-a de cre&tere &i de-!oltare
37
> diri2area lor "n spaii prote2ate "n conformitate cu
cerinele plantelor.
4.1. L-2%&(
/umina influenea-% direct cre&terea &i de-!oltarea plantelor fiind i-!orul
de ener(ie pentru procesul de fotosinte-% &i indirect acionea-% asupra altor
procese precum absorbia apei, a substanelor nutriti!e, a sc6imbului de (a-e.
1n cultura plantelor floricole, factorul lumin% interesea-% sub aspectul:
> intensit%ii 4care se m%soar% "n luc&i5,
> durata de iluminare
> lun(imea de und%.
Ener(ia radiat% este folosit% > #,$$O fotosinte-%
> 4+O transpiraie
> 31O tra!ersea-% frun-a
> 19O reflectat%
> lisa roduce C etiolarea, sta(narea !e(etaiei &i a "nfloririi
> e=cesul roduce C cloro-are 4Saintaulia5, arsuri pe frun-e
1n funcie de preteniile fa% de intensitatea luminoas% speciile floricole se
"mpart "n:
%-*%,)(1# /# .-2%&6 :9#.%)$%.#; care solicit% "ntre 3#.###>5#.### luc&i &i
care se de-!olt% foarte bine la lumin% solar% direct% 4palmieri, ;alanchoe,
Gladiolus, Gazania, "hlo=, Salvia, 4erbena, "etunia5. Cultura acestora se
diri2ea-% astfel ca "nflorirea s% aib% loc !ara, c.nd intensitatea luminoas% atin(e
!alori ma3ime. Dac% nu se asi(ur% lumin% suficient% planta formea-% l%stari
subiri, florile r%m.n mici, decolorate &i sensibile la boli &i d%un%tori;
%-*%,)(1# /# 0#2%-2*16 7% -2*16 :0+9%)$%.#;. 0cestea se de-!olt% &i
"nfloresc la o intensitate luminoas% redus% 41#.###>2#.### luc&i5. Lu suport%
aciunea direct% a soarelui &i sunt puine la num%r 4Fittonia, Saintaulia,
,arantha, Asidistra, feri(i, or6idee, crinul de toamn%5. E3cesul de lumin% la
unele plante poate duce la decolorarea frun-elor 4Saintaulia, *egonia5 sau la
a!ortarea bobocilor 4Glo=inia5.
Le!oia plantelor fa% de intensitatea luminoas% !aria-% "n raport cu fa-a de
!e(etaie &i lucr%rile a(rote6nice aplicate asupra plantelor. 1n (eneral plantele au
ne!oie de lumin% "nc% de la r%s%rire, c.nd "ncep s% se 6r%neasc% sin(ure, apoi "n
fa-% de r%sad, de formare a bobocilor &i "nflorire solicit% lumin% mult%. 1n fa-a de
3+
repaus lumina se reduce parial sau total "n funcie de profun-imea repausului. /a
fel se !a reduce lumina c.te!a -ile dup% repicare, but%&ire, plantarea la (6i!ece &i
transplantare.
Durata de iluminare pre-int% deosebit% importan% "n de-!oltarea plantelor
floricole. 0ceast% durat% condiionea-% &i alte procese fi-iolo(ice cum sunt:
repausul mu(urilor, c%derea frun-elor, formarea bulbilor, m%rimea celulelor.
)eacia plantelor fa% de durata -ilelor &i nopilor se nume&te
$),)3#1%)/%02.
Dup% criteriul reaciei fotoperiodice plantele floricole se pot (rupa "n trei
cate(orii:
plante /# ?% .-&<6 care solicit% o durat% de iluminare de 13>14 ore &i
c6iar mai mult pentru a "nflori 4*egonia tuberhybrida, Cineraria hybrida,
Sinningia hybrida5;
plante de ?% 0+-1,6, solicit% o perioad% de iluminare de p.n% la 12 ore &i
pro!in din -onele tropicale &i subtropicale 4Chrysanthemum, ;alanchoe,
"oinsetia, Freesia5 4tabelul 15
plante %&,#12#/%(1# &i plante %&/%$#1#&,# care au ne!oie de o perioad%
de + ore de iluminare -ilnic%, dup% care "nfloresc indiferent de durata de
iluminare. /a aceast% (rup% aparin ma2oritatea plantelor anuale, bienale, perene &i
unele specii culti!ate "n ser% 4Cyclamen, Dianthus5.
0a$elul 1
%lante sensi$ile la !otoperiodism
4<''0)D, 19$#5
P.(&,# /# ?% .-&<6 P.(&,# /# ?% 0+-1,6
Aster amelus *egonia Gloire de Lorraine
Aechmea /asciata Catu&ii
*egonia tuberhyrida Chrysanthemum indicum
Calceolaria hybrida Cosmos biinatus
Calendula o//icinalis Crassula coccinea
Callistehus chinensis <uhorbia /ulgens
Gladiolus gandavensis ;alanchoe bloss/eldiana
Lathyrus odoratus <uhorbia ulcherrima
Lilium longi/lorum Freesia hybrida
,atthiola annua >
Scabiosa ururea >
Sinningia hybrida >
/umina acionea-% asupra plantelor "n mod diferit &i "n funcie de
lun(imea de und% care se e3prim% "n nanometri 4nm W 1#
@9
m5.
39
7A'*09 'CH'E) 4citat de 9.'LI0, 19715 arat% c% lumina "n funcie de
lun(imea de und%, are urm%toarele influene asupra plantelor:
sub 35# nm > distru(erea aci-ilor nucleici;
35#>4## nm > fa!ori-ea-% fotoperiodismele;
4##>45# nm > reducerea fotoclorofilian%, sinte-a clorofilei, "mpiedic%
etiolarea;
5##>$## nm > reducerea fotosinte-ei &i fotomorfo-ei;
$##>7## nm > sinte-a clorofilei, fotosinte-a, (erminaia seminelor,
cre&terea !e(etati!% prin m%rirea celulelor 4"ntindere &i di!i-are5, fotoperiodism;
7##>+## nm > suspend% (erminaia, are loc cre&terea !e(etati!%, sinte-a
antocianului, fotoperiodismul;
peste +## nm > nu mai e3ist% aciune formati!% asupra plantelor
superioare.
8entru +)1#+,(1#( .-2%&%% naturale culti!atorul poate inter!eni conform
cerinelor plantelor, dup% mai multe procedee:
ale(erea timpului optim pentru producerea materialului s%ditor
aplicarea luminii artificiale, care, "ns%, nu trebuie s% fie prea intens%.
8entru ca plantele de -i lun(% s% "nfloreasc% "n condiii de -i scurt% se
poate inter!eni astfel:
- prelun(irea -ilei p.n% la necesarul optim al plantei cu o surs% de
iluminat
- meninerea plantei la lumina -ilei &i "ntreruperea nopii prin iluminat
artificial, timp de 2>5 ore
/a plantele de -i scurt%, culti!ate "n condiii de -i lun(%, se procedea-% la scurtarea
-ilelor lun(i din cursul !erii prin "ntunecarea culturilor 4acoperirea cu p.n-%
nea(r%, material plastic opaci-at5. 'curtarea -ilei se face cu 2>3 ore "nainte de
sosirea nopii &i prelun(irea nopii cu 1>3 ore "n perioada dimineii.
4.2. T#23#1(,-1(
*emperatura influenea-% direct desf%&urarea proceselor fi-iolo(ice
4fotosinte-%, transpiraie, respiraie, absorbia apei &i substanelor minerale5 c.t &i
parcur(erea diferitelor fenofa-e 4(erminarea, cre&terea !e(etati!%, "nflorirea,
fructificarea5. 'ursa natural% de ener(ie este radiaia solar%.
4#
*oate aceste procese au loc la anumite ni!ele de temperatur%, cuprinse
"ntre #C &i 4#C.
Cerinele plantelor floricole fa% de temperatur% difer% "n funcie de:
(; S3#+%#. /ocul de ori(ine determin% anumite cerine fa% de temperatur%,
"n funcie de care plantele se (rupea-% astfel:
plante cu cerine mari fa% de temperatur%, ori(inare din -onele
tropicale &i subtropicale 4Coleus, Die//enbachia, unele or6idee, feri(i, bromelii5;
plante cu cerine medii, ma2oritatea plantelor din climatul temperat
4Callistehus, 6emerocallis5;
plante cu cerine mici, care "&i au ori(inea "n -onele alpine.
*; "(1%('%( /%-1&6 7% <1(/-. /# &#*-.)?%,(,#. Diferena temperaturii
dintre -i &i noapte se recomand% s% fie de 2>5C, a!.nd "n !edere c% "n timpul
-ilei, datorit% luminii, funciile plantei sunt mai acti!e, deci ne!oia de temperatur%
mai mare.
*emperatura !a fi mai mic% cu 2>3C "n -ilele cu cerul acoperit, fa% de
-ilele cu cer senin.
Diferenele de temperatur% diurn% repre-int% pentru unele specii floricole
condiia esenial% a "nfloririi. 0stfel, unele specii de cactu&i pentru a "nflori, au
ne!oie de diferene "ntre -i &i noapte de 15>35C.
+; A&),%23. Iarna, datorit% lumino-it%ii reduse, ne!oia de c%ldur% este
mic%, de aceea plantele tropicale de ser% sau apartament pot ierna la 1$>1+C, iar
cele subtropicale la +>1#C.
0ceast% !ariaie se-onier% are mare importan% "n diferenierea mu(urilor
floriferi &i e!oluia lor "n continuare p.n% la "nflorire. 0stfel, primordiile florale
din bulbii de lalele se formea-% la 23>2+C "n timp de 45>$# -ile, mu(urii floriferi
la 6ortensia se formea-% la 1$>1+C, dar maturarea &i de-!oltarea lor "n continuare
necesit% o temperatur% de 2>4C timp de 25>3# -ile, iar cei de a-aleea la $>+C.
/; F#&)$(?(. Cerinele plantelor floricole fa% de temperatur% difer% "n
funcie &i de fenofa-%. 8ra(ul de toleran% &i !aloarea optim% difer% "n cadrul
speciei de la fenofa-% la fenofa-%.
8lantele floricole, pentru desf%&urarea normal% a ciclului biolo(ic, au ne!oie
de o sum% (lobal% de temperatur% anual% care, "n funcie de specie poate fi
41
cuprins% "ntre 1###>4###C, reparti-at% "n sume de (rade de temperatur% pentru
fiecare fenofa-%.
*emperatura ca factor de !ia% al plantelor are o mare importan% &i la
ni!elul sistemului radicular 4"n sol5.
#; T#23#1(,-1( 0).-.-% are o mare importan% pentru reu&ita unor culturi.
0stfel, pentru Anthurium, Codiaeum, Gerbera, temperatura solului trebuie s% fie
de 2#C, pentru Fuchsia 19C, pentru "rimula obconica 1+C, iar pentru "rimula
malacoides 15C.
M%A.)(+# /# +)1#+,(1# ( ,#23#1(,-1%%. 8entru mic&orarea efectului
temperaturilor sc%-ute se poate inter!eni prin: prote2area cu folie de polietilen%,
fumi(aie, aspersiune, prote2area cu frun-e, paie.
=ic&orarea efectului temperaturilor prea ridicate se face prin umbrire cu
6um% sau plase de rafie, tocuri de r%sadni%, pul!eri-area apei pe plante, pe sol,
amplasarea culturilor "n e3po-iie nordic% sau !estic%, aerisirea.
1n spaiile ad%postite c%ldura se asi(ur% cu a2utorul instalaiilor de
"nc%l-ire, folosind ca a(ent termic apa fierbinte.
4.3. A3(
0pa este un factor indispensabil !ieii plantelor, at.t pentru absorbia din
sol &i transportul substanelor nutriti!e, c.t &i pentru o serie de reacii c6imice
comple3e le(ate de metabolism.
Coninutul "n ap% al or(anelor !e(etale este diferit, de la +>12O 4"n
semine5 la +5>95O 4"n fructe sau r%d%cini5.
Lecesarul de ap% pentru o bun% desf%&urare a ciclului biolo(ic, plantele
floricole &i>l asi(ur% din sol sau atmosfer%, unde trebuie s% fie un coninut optim "n
funcie de cerinele fiec%rei plante.
Cantitatea de ap% reinut% "n sol difer% "n funcie de capacitatea de c.mp,
care !aria-% de la 2#O pentru sol nisipos p.n% la 11##O pentru turb%.
Cantitatea de ap% necesar% plantelor floricole este determinat% de o serie de
factorii:
S3#+%( 7% )1%<%&#(. 8lante ca ,onstera, Colocasia, Anthurium,
Zantedeschia, care tr%iesc "n stare natural% "n re(im cu umiditate mare "n sol &i
atmosfer%, solicit% ap% mult% &i "n condiiile de cultur% de la noi. 0ceste plante au
frun-ele mari, cu limbul neted, lucios, coriaceu.
42
'peciile din -onele periodic secetoase sunt adaptate acestor perioade prin
or(ane subterane 4bulbi, ri-omi5, iar cantit%ile de ap% sunt diferite "n funcie de
fa-a de cre&tere &i de-!oltare.
'peciile din -onele secetoase au pretenii foarte reduse fa% de cantitatea de
ap%, ele pre-ent.nd: frun-e mici, puine, c%rnoase sau pubescente sau c6iar
dispariia frun-elor la unele dintre ele 4cactu&i5.
S%0,#2-. 1(/%+-.(1 7% (#1%(& influenea-% cantitatea de ap% necesar%
pentru o plant%, "n sensul c% un sistem aerian !oluminos este corelat cu un consum
mai mare de ap%, care este mai bine asi(urat de un sistem radicular proporional
de-!oltat &i in!ers.
S,(1#( 06&6,6'%% constituie condiia necesar% pentru consumul specific al
plantei fa% de ap%, consum ce se diminuea-% la plantele bolna!e.
F(?( /# +1#7,#1# 7% /#?4).,(1#. Lecesarul de ap% pentru o plant% este
foarte diferit "n funcie de fenofa-%. 0stfel, pentru (erminare apa necesar%
"mbib%rii seminelor !aria-% de la 3#O la peste 1##O. Cerinele se menin mari &i
"n fa-a de r%sad &i plante tinere, ca s% scad% "n timpul "nfloritului.
T#23#1(,-1( 2#/%-.-% 7% %&,#&0%,(,#( .-2%&%%. Cu c.t ace&ti factorii au
!alori mai mari, cu at.t cantitatea de ap% necesar% plantelor este mai mare &i
in!ers. 0cest lucru se e3plic% prin intensificarea tuturor proceselor fi-iolo(ice, "n
special transpiraia. 1n condiii de lumin% sc%-ut% &i temperatur% redus% 4iarna5,
apa se administrea-% "n cantitate mic%, pe c.nd !ara, datorit% proceselor intense de
transpiraie se !a m%ri cantitatea de ap%.
T%3-. /# 0).. 'olurile u&oare a c%ror permeabilitate este mai mare, necesit%
ud%ri mai dese, dec.t pe solurile (rele unde se ud% mai rar &i cu cantit%i mai mici.
Amiditatea atmosferic% trebuie corelat% cu cerinele plantelor care, "n
funcie de ori(ine, au pretenii diferite. =a2oritatea plantelor de apartament
pretind 75O A), plantele epifite au ne!oie de o atmosfer% mai umed%, +5O A),
"n timp ce pentru cactu&i &i plante suculente, !alorile de 5#>55O sunt normale.
S%0,#2-. /# +-.,-16. 8lantele culti!ate la (6i!eci necesit% mai mult% ap%
dec.t plantele culti!ate "n c.mp, unde apa poate fi suplinit% de apa care urc% prin
capilaritate din straturile mai ad.nci ale solului sau din stratul freatic.
0dministrarea raional% a apei "n cultura plantelor floricole presupune
cunoa&terea &i respectarea unor re(uli &i anume:
43
Stabilirea cantit'ii otime de ap% pentru fiecare plant% se face in.nd cont
de toi factori de mediu. 'e are "n !edere c% e3cesul &i deficitul de ap% sunt la fel
de d%un%tori.
Frecvena administr%rii apei se face "n funcie de specie, stadiul de
de-!oltare al plantei, modul de cultur%, anotimp, e!oluia condiiilor de mediu.
Calitatea apei de udat se e3prim% prin coninutul de s%ruri &i temperatur%.
0pa rece "nt.r-ie cre&terea, poate determina putre-irea r%d%cinilor sau c%derea
florilor. ,oarte sensibile la udatul cu ap% rece sunt Camelia, Gerbera, Glo=inia,
Saintaulia. ,olosirea apei prea calde este, de asemenea, d%un%toare, "n special
dac% se folose&te "n perioadele reci. Adarea cu ap% prea cald% pro!oac% o cre&tere
rapid% a plantelor dar "n defa!oarea "nfloritului.
"erioada de udare "n cadrul unei -ile: pentru culturile de ser% udatul se
recomand% a se face "nainte de mas%, iar pentru cele din c.mp dimineaa &i seara.
,odul de administrare se face "n funcie de locul de cultur%, specie, fa-a
de !e(etaie &i se e3ecut% cu stropitoarea, furtunul, cu pic%tura, prin aspersiune.
4.4. A#1-.
0erul atmosferic acionea-% asupra plantelor prin (a-ele pe care le conine:
7+O a-ot, 21O o3i(en, #,#3O C
2
&i alte (a-e "n concentraie foarte mic%.
Coninutul normal "n C
2
al aerului este de #,#3O. 0tunci c.nd procentul
scade, cre&terea este "ncetinit% sau c6iar se opre&te dac% atin(e pra(ul de #,#1O.
Dimpotri!%, intensitatea fotosintetic% poate fi m%rit% de 2 sau 3 ori c.nd coninutul
de C
2
a2un(e p.n% la #,15O.
1n (eneral, cre&terea coninutului "n C
2
se reflect% la ma2oritatea speciilor
"n: cre&terea suprafeei foliare, de-!oltarea substanei uscate a plantei, iar din
punct de !edere practic, "mbo(%irea C
2
are drept consecine: de-!oltarea
randamentului; precocitatea "nfloririi; "mbun%t%irea calit%ii.
0erul prin componentele de ba-% este foarte necesar &i la ni!elul
sistemului radicular al plantelor. 8re-ena lui "n sol este indispensabil% !ieii
r%d%cinilor &i de-!olt%rii "n ansamblu al plantelor &i este determinat% de
poro-itatea substratului, nisip, materii or(anice. 1ntr>un sol bine structurat, aerul
care circul% are o compo-iie asem%n%toare celui din atmosfer%, pentru o3i(en &i
a-ot, dar este mai bo(at "n dio3id de carbon re-ultat din descompunerea
substanelor or(anice. 1n substratul de cultur%, aerul trebuie s% ocupe 32>34O din
44
!olumul acestuia, pentru a asi(ura o bun% de-!oltare a r%d%cinilor &i o acti!itate
corespun-%toare a microor(anismelor.
De aceea se recomand%, "n ca-ul solurilor (rele, compacte, ad%u(area de
nisip, mrani% sau turb% pentru "mbun%t%irea structurii solului, iar "n ca-ul
culturilor la (6i!ece, respectarea proporiei "n care diferitele componente sunt
recomandate pentru fiecare specie "n parte. 0l%turi de aceste m%suri, lucr%ri ca:
af.narea permanent% a solului &i substratului, cur%irea (6i!ecelor de mu&c6i sau
lic6eni, contribuie la asi(urarea unei o3i(en%ri corespun-%toare, la ni!elul
sistemului radicular.
1mprosp%tarea aerului din sere se asi(ur% prin desc6iderea ferestrelor din
pereii laterali &i acoperi&, e!it.ndu>se formarea de cureni. 0erisirile se fac des &i
de scurt% durat% toamna, iarna, prim%!ara "n timp ce !ara ferestrele r%m.n
desc6ise permanent. 1n serele mari, moderne, se folosesc !entilatoarele instalate
frontal sau lateral.
4.5. S-*0,1(,-. /# +-.,-16
'uportul material "n care plantele floricole "&i fi3ea-% sistemul radicular &i
unde (%sesc substanele nutriti!e este cunoscut "n practica floricol% ca 0-*0,1(, /#
+-.,-16.
8entru plantele floricole care "n condiiile %ri noastre se culti!% "n c.mp
liber, substratul de cultur% se identific% cu 0).-. &(,-1(.. 0ceste plante (%sesc din
punct de !edere al substratului de cultur%, condiii optime, "n ceea ce pri!esc at.t
"nsu&irile fi-ice, c.t &i cele c6imice. 1n situaii de e3cepie se poate inter!eni
pentru "mbun%t%irea acestor "nsu&iri prin amendamente, adaus de mrani%, nisip,
b%le(ar etc.
'peciile floricole culti!ate "n spaii prote2ate necesit% "n marea ma2oritate a
lor, ca substrat de cultur%, amestecul mai multor componente.
4.5.1. C)23)&#&,# -,%.%?(,# 5& 31#<6,%1#( 0-*0,1(,-1%.)1
P62@&,-1%.# 9)1,%+).#:
2elina se obine de pe terenurile "nelenite natural, de preferat cu plante
fura2ere perene 4lucern%, trifoi5. <ra-dele "nierbate se scot la ad.ncimea de circa
1#>15 cm, dup% care se a&ea-% "n platform% stropindu>se cu must de b%le(ar pentru
45
"mbo(%irea "n elemente nutriti!e. Dup% +>12 luni se !a obine p%m.ntul de elin%,
de culoare brun%>cafenie, pH>ul $,5>+, relati! bo(at "n substane nutriti!e.
%m1ntul de !runze pro!ine din descompunerea frun-elor adunate toamna
&i a&e-ate "n platform% sau (roap%. ,run-ele de fa(, arar, tei, alun dau un p%m.nt
de calitate superioar%, pe c.nd frun-ele de ste2ar, nuc, plop nu se recomand%.
8latformele se pre(%tesc prin ad%u(area de !ar 4#,5 J(Um
3
frun-e5 &i must
de b%le(ar pentru a>i "mbo(%i fertilitatea. Descompunerea durea-% cel puin 1 an
p.n% la 2>3 ani &i se obine un p%m.nt u&or, permeabil, de culoare brun%>
ne(ricioas%, pH>ul acid 44,5>$,55, s%rac "n elemente nutriti!e.
3rania re-ult% din descompunerea (unoiului de (ra2d pre(%tit "n acest
sens "n platforme care se "ntorc cu furca de 1>2 ori pe an. Dup% 2>3 ani se obine
un p%m.nt de culoare "nc6is%, bo(at "n elemente nutriti!e, pH u&or alcalin,
permeabil cu aspect untos.
Compostul se obine din descompunerea aerob% timp de 2>3 ani a
resturilor mena2ere &i de alt% natur% din (ospod%rie. 1nainte de folosire obli(atoriu
se !a cerne &i se !a de-infecta.
S-*0,1(,-1% )1<(&%+# &(,-1(.# :362@&,-1% &(,-1(.#;:
%m1ntul de grdin. Este !orba de p%m.ntul luat de pe terenurile
culti!ate 4le(ume, flori5 folosindu>se substratul de la suprafa% 41#>15 cm5. Lu se
!a folosi p%m.ntul de pe terenurile erbicidate.
%m1ntul de ericaceae. 'e formea-% prin descompunerea "n mod natural a
resturilor !e(etale c%-ute de la speciile <rica, 4accinium, 0-alee etc. 'e obine un
p%m.nt u&or, af.nat, de culoare brun%>ne(ricioas% &i pH>ul acid 3>4,5.
Scoara de copaci se utili-ea-% mai ales la culturile de ser%. 1n !ederea
utili-%rii ca substrat de cultur% se compostea-% fie sin(ur%, fie cu turb% &i se
adau(% "n(r%&%minte minerale 4fosfat de amoniu, sulfat de potasiu etc.5. 0re slab%
capacitate de reinere a apei, pH acid 4sub 55.
%m1ntul de !erigi pro!ine prin descompunerea resturilor !e(etale a
feri(ilor care cresc "n condiii naturale "n locuri umede, umbroase 4Asidium s(,
"olyodium s( etc.5.
0ur$a se formea-% prin descompunerea anaerob% a !e(etaiei ac!atice &i a
n%molului. Cea care pro!ine din substratul ba-al se afl% "ntr>un stadiu mai a!ansat
de descompunere cunoscut% sub numele de turb% nea(r% 42oas%5. 0ceast% turb% are
culoare "nc6is% &i pH slab acid p.n% la alcalin, cu o capacitate de reinere a apei de
2>4 ori (reutatea sa. Deasupra acesteia, prin descompunerea speciilor de
4$
'p6a(num se formea-% turba ro&ie 4"nalt%5, de culoare mai desc6is%, pH>ul acid
43>55 &i o capacitate de absorbie a apei de circa +>1# ori (reutatea sa.
/a noi "n ar% sunt cunoscute turb%riile de la Huedin, C%l%ele, 9atra
Dornei, ,%(%ra&. 8e plan mondial cele mai importante -%c%minte de turb% sunt "n
)usia, 'uedia, 7ermania, Canada &i 'A0.
S-*0,1(,-1% )1<(&%+# /# 0%&,#?6
45gromul 4spuma de uree5, se obine "n procesul de sinte-% a ureei, prin
polimeri-are. 0re o structur% foarte poroas%, spon(ioas%, pH>ul 3 &i o bun%
capacitate de reinere a apei 41##O din (reutatea sa5.
St5rommull 4polistiren e3pandat5, se obine din materiale plastice
e3pandate. 'e pre-int% sub forma unor (ranule, ful(i 44>12 mm5, foarte u&oare, cu
poro-itate mare, pH>ul neutru &i o capacitate de reinere a apei foarte redus%.
6iolastonul, are la ba-% policlorura de !inil &i are forma unor ace de pin
lun(i de 4 cm, late de #,7 mm &i (rosime de #,2 mm.
S-*0,1(,-1% 2%&#1(.# &(,-1(.#
(isipul cel mai bun este cel de r.u, (rosier, lipsit de materii or(anice, f%r%
calcar &i n%mol. 'e utili-ea-% pentru a m%ri permeabilitatea substratului de cultur%
&i (radul de af.nare &i ca substrat de "nr%d%cinare a buta&ilor.
%ietriul, se folose&te pentru asi(urarea drena2ului sau "n 6idroculturi.
8ro!ine din r.uri sau cariere &i are o (ranulometrie de 5>15 mm diametru.
S-*0,1(,-1% 2%&#1(.# ,1(,(,#
%erlitul, re-ult% prin tratarea termic% la 12##>1+##C a rocilor !ulcanice
calcinate &i e3pandate &i m%cinarea lor. Dimensiunea (ranulelor de perlit este de
1,5>+ mm, cele mai mici pre-int% incon!enientul c% se tasea-% foarte tare &i
d%unea-% ni!elului de aerisire. 0re o bun% capacitate de reinere a apei 4de 4 ori
(reutatea proprie5, pH neutru, este u&or &i nu conine elemente nutriti!e.
7ermiculitul, se obine din m%cinarea rocilor pe ba-% de silicai de aluminiu
&i ma(ne-iu, incinerate la 1###C. 0re o bun% capacitate de reinere a apei,
poro-itate mare, iar pH>ul este !ariabil &i trebuie corectat "n funcie de cerinele
plantei.
7ata mineral, este un produs industrial pe ba-% de roci !ulcanice 4$#O5,
calcaroase 42#O5 &i cocs 42#O5 obinut prin tratarea termic% la peste 1$##C. 0re
poro-itate bun%, pH>ul 7>9,5 &i capacitate de reinere a apei de 7#>+#O.
47
1n comer este cunoscut% sub denumirile comerciale: 7)D0L, CA*I/ELE &i se
!inde sub form% de module prote2ate cu folie din plastic sau sub form% de cuburi.
*rgila e8pandat. 8rin tratarea termic% a ar(ilei la 11##C se obine o
(ranulometrie de 2>1$ mm care se spal% "nainte de folosire pentru a "nl%tura
s%rurile solubile pe care le conine. 8re-int% o poro-itate bun% &i o capacitate de
reinere a apei de 15>1$O.
1n cultura florilor "n spaii prote2ate, substratul de cultur% este format din unul sau
mai multe componente a c%ror proporie este !ariabil% cu specia.
/a formarea amestecurilor se !a a!ea "n !edere cerinele plantei fa% de masa
!olumetric% a acestuia &i care difer% de la specie la specie. 1n ca-ul c% plantele
solicit% un amestec (reu, acesta se poate face din p%m.nt de elin%, mrani%,
p%m.nt de frun-e &i nisip, "n proporie de 3:2:2:1 sau "n ca-ul unui substrat u&or se
folosesc: mu&c6ii, p%m.ntul de frun-e, turba, nisipul, "n proporie de 2:2:1:1.
0tunci c.nd substratul este de ori(ine mineral% sau sintetic se practic% folosirea
termenului de +-.,-16 $616 0)., iar c.nd substratul este apa, cultura se nume&te
9%/1)3)&%+6.
0st%-i se folosesc substraturi de cultur% uni!ersale numite 0-*0,1(,-1%
0,(&/(1/. 0cestea sunt formate din ar(il% (ranulat% 45#>7#O5, turb% 42#>25O5 &i
nisip 45>1#O5. 8entru asi(urarea plantelor cu substanele necesare unei cre&teri &i
de-!olt%ri normale, se fertili-ea-% ritmic cu soluii nutriti!e care conin macro> &i
microelemente specifice &i dup% ca-, microflor% bacterian%.
4.5.2. R#(+'%( 0-*0,1(,-.-%
)eacia substratului este e3primat% prin pH, a c%rui !aloare indic%
concentraia de ioni de H "n stare liber% "n soluia solului. 'ubstraturile folosite "n
floricultur% au pH>ul cuprins "ntre 3,5 &i +,5. =a2oritatea plantelor decorati!e
cresc &i se de-!olt% bine "n soluri neutre, dar sunt &i specii care prefer% soluri
acide: 6ydrangea, Azaleea, <rica sau soluri alcaline: cactu&ii, HGacint6us.
Corectarea unui pH alcalin "nspre acid se poate face prin ad%u(are de turb%
"nalt% 4acid%5 "n proporie de 1U3 p.n% la 2U3 sau cu floare de sulf 45>$# (Um
2
.
)idicarea pH>ului pentru obinerea reaciei neutre sau uneori slab alcaline,
se face prin administrarea de calciu, dolomit%, cret%. 1n acest sens se adau(%
carbonat de calciu sau cret% "ntre 1>3 J(Um
3
, iar raportat la suprafa% 15#>2## (Um
2
.
atenie deosebit% se acord% !erific%rii pH>ului la culturile "n (6i!ece,
unde acidifierea substratului se produce adesea datorit% ud%rilor repetate.
4+
4.5.3. C)&'%&-,-. 0).-.-% 5& #.#2#&,# &-,1%,%4#
Elementele de ba-% care constituie 6rana plantelor sunt macroelementele
4a-otul, fosforul, potasiul, calciul, fierul, ma(ne-iul5, dar &i o serie de
microelemente 4aluminiul, cuprul, borul, man(anul, -incul, siliciul, litiul5.
Cerinele plantelor floricole fa% de elementele nutriti!e sunt foarte
diferite, "n funcie de specie, uneori de soi &i de fenofa-%.
8entru o cre&tere &i de-!oltare normal%, plantele trebuie s% (%seasc%
elementele minerale "n substratul de cultur% "ntr>o anumit% cantitate &i proporie.
1n ca-ul "n care unul sau mai multe din aceste elemente lipsesc, planta sufer% &i se
manifest% carena respecti!%. Efecte ne(ati!e se constat% &i c.nd elementele
nutriti!e se afl% "n cantit%i mult mai mari dec.t cele optime. Xi "ntr>un ca- &i "n
altul trebuie s% se inter!in% pentru restabilirea ec6ilibrului, "n ca- contrar planta
este "n pericol s% moar%.
,actorii de mediu pre-entai se afl% "ntr>o permanent% interaciune "ntre ei
c.t &i cu plantele floricole. Efectul lor nu poate fi apreciat dec.t "n conte3tul
acestor interaciuni &i "n nici un ca- separat.
4.5.4. &<16762%&,# $).)0%,# 5& $.)1%+-.,-16
8lantele floricole "&i iau elementele nutriti!e din substratul de cultur%
atunci c.nd acesta este solul natural sau un amestec din componente naturale.
1n situaia c.nd unul din elementele necesare unei 6r%niri ec6ilibrate
lipse&te sau se afl% "n cantitate prea mic%, a!em posibilitatea de a>l completa sau
corecta prin administrarea de "n(r%&%minte.
1n(r%&%mintele sunt substane c6imice 4simple &i comple3e5 sau or(anice
care conin unul sau mai multe din elementele necesare 6r%nirii plantelor.
&<16762%&,#.# )1<(&%+# se obin "n urma ferment%rii "n platforme a
de2eciilor animale amestecate cu diferite resturi !e(etale 4coceni, paie, plea!%,
frun-e5. 1n funcie de c.t timp au stat la fermentat, a!em "n(r%&%minte or(anice
proaspete, semifermentate, fermentate &i mrani%.
&<16762%&,#.# +9%2%+#, at.t cele simple c.t &i cele comple3e, se "mpart
dup% starea fi-ic% astfel: solide 4cristali-ate, (ranulate5 &i lichide, iar dup% modul
de aciune: radiculare &i e=traradiculare 4foliare5.
49
1n(r%&%mintele simple dau posibilitatea de a administra separat fiecare
element "n funcie de necesit%i. 1n(r%&%mintele comple3e, conin mai multe
elemente "n cantit%i diferite "n funcie de formula fiec%rui "n(r%&%m.nt.
1n(r%&%mintele foliare includ "n(r%&%mintele lic6ide destinate pentru
aplicarea foliar%. 'unt compuse din amestecuri de s%ruri minerale perfect solubile
ale macroelementelor L, 8, N &i un num%r mare de microelemente.
&<16762%&,#.# )1<(&)82%&#1(.# se obin prin str.n(erea "n ba-ine a
mustului de (ra2d sau cel re-ultat de la platformele de compostare a (unoiului, la
care se adau(% "n(r%&%minte c6imice di-ol!ate anterior. /a administrare aceste
"n(r%&%minte se diluea-% cu 5>1# p%ri de ap%.
4.5.5. F#1,%.%?(1#( 5& $.)1%+-.,-16
8lantele floricole, pentru a cre&te &i a se de-!olta normal au ne!oie de o
serie de elemente minerale, "n anumite cantit%i considerate optime.
4.5.5.1. F#1,%.%?(1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& +@23
Cantit%ile de "n(r%&%minte ce urmea-% a se aplica solurile unde se
"nfiinea-% culturi floricole, se face pe ba-a datelor de laborator care stabilesc
ni!elul de substane nutriti!e e3istente "n sol la acel moment.
Culturile floricole, prin caracterul lor intensi!, au un consum ridicat de
substane nutriti!e, astfel c% fertili-%rile urm%resc satisfacerea necesarului de
substane nutriti!e pentru plante, c.t &i meninerea unui raport optim "ntre
elemente. 0cest lucru se reali-ea-% prin fertili-area de *(?6 &i fertili-area din
timpul perioadei de !e(etaie 4$(?%(.65.
F#1,%.%?(1#( /# *(?6 a culturilor floricole "n c.mp se aplic% "naintea
ciclului de producie, odat% cu lucr%rile de pre(%tire a terenului.
/ucrarea const% "n administrarea unei cantit%i de (unoi de (ra2d de 4#>5#
tU6a. 0ceast% cantitate se poate reduce cu o treime p.n% la 2um%tate "n ca-ul "n
care se administrea-% &i "n(r%&%minte c6imice. Dintre "n(r%&%mintele c6imice se
administrea-% cele cu fosfor &i potasiu, care sunt mai puin solubile &i sunt mai
puin le!i(ate.
0dministrarea "n(r%&%mintelor cu /os/or la plantele floricole anuale se face
"n do-e anuale de 4#>$# J(U6a s.a., iar la cele perene $#>+# J(U6a s.a.
5#
"otasiul se recomand% "n do-e de 12#>14# J(U6a pentru speciile anuale, iar
pentru cele perene 15#>2## J(U6a.
0dministrarea "n(r%&%mintelor c6imice se face prin "mpr%&tiere &i
"ncorporare "n sol odat% cu mobili-area acestuia.
F#1,%.%?(1#( $(?%(.6 a culturilor floricole de c.mp se face dup% ce "n
prealabil solul a fost bine umectat, iar dup% administrare se face o nou% udare.
,ertili-area se e3ecut% "n mai multe etape, "n funcie de cerinele fiec%rei fenofa-e
&i de cerinele speciei.
0dministrarea "n(r%&%mintelor se poate face "n stare solid% sau lic6id%.
1n(r%&%mintele solide se administrea-% prin "mpr%&tiere pe toat% suprafaa sau pe
ri(ole desc6ise "n apropierea r.ndurilor. /a 1m
2
se administrea-% 1# ( a-otat de
amoniu, 7 ( superfosfat &i 3 ( sare potasic%
1n(r%&%mintele se pot aplica &i sub form% de soluie. 1n acest ca-
concentraia este de #,2>#,5O "n cantitate de 2>3 litri la metru liniar. 1n ca-ul
aplic%rii "n(r%&%mintelor "n apa de iri(at, concentraia este mai mic% #,#5>1O
num%rul de fertili-%ri fiind mai mare.
De mare efect "n cultura plantelor floricole sunt fertili-%rile
#>,1(1(/%+-.(1#. 'e recomand% aplicarea din fa-a de 5>$ frun-e, la inter!ale de
1#>15 -ile a unor soluii cu concentraia de #,1>#,3O 41>3 (Ul5 pentru
macroelemente &i de #,#5O pentru microelemente.
Cantitatea de soluie administrat% depinde de m%rimea plantelor &i
frec!ena "n(r%&%rilor. 'unt necesare "n felul acesta 25#>1### litri soluie la un
6ectar cultur%.
4.5.5.2. F#1,%.%?(1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& 03('%% 31),#A(,#
1n spaiile prote2ate, plantele floricole se culti!% direct la sol 4(aroafe,
cri-anteme, fre-ia, (erbera5, "n substraturi pe mese 4aspara(us, (erbera5, "n di!erse
!ase de cultur% 4ciclamen, primula, cineraria5.
F#1,%.%?(1#( /# *(?6 a substratului se aplic% "n momentul c.nd se face
pre(%tirea acestuia &i se are "n !edere coninutul "n elemente nutriti!e stabilit prin
anali-e de laborator.
8entru plantele care se culti!% .( 0). "n spaii prote2ate se administrea-%
"ntre 12#>15# tU6a (unoi de (ra2d bine descompus &i 1##>12# tU6a turb%. 8entru
completarea deficitului de macroelemente se folosesc "n(r%&%minte c6imice
51
simple. 0cestea se administrea-% prin "mpr%&tiere dup% de-infecia aplicat%
solului, urm.nd a fi introduse "n stratul de 1#>15 cm de la suprafa% prin lucrarea
f%cut% cu fre-a.
1n ca-ul c.nd fertili-area nu se face in.nd cont de anali-ele de laborator,
se aplic% la un 6ectar de ser% "ntre $##>+## J( superfosfat, 25#>25# J( sulfat de
potasiu &i 15# J( sulfat de ma(ne-iu.
,ertili-area de ba-% a substratului pentru cultura plantelor floricole
culti!ate "n di!erse 4(0# se face "n momentul pre(%tirii acestor amestecuri.
8roporia de participare a componentelor la formarea amestecului de
p%m.nt !a a!ea "n !edere "n primul r.nd reali-area "nsu&irilor fi-ice 4masa
!olumetric%, capacitatea de c.mp, permeabilitatea5. 0mestecul se omo(eni-ea-% &i
se p%strea-% 1#>14 -ile "n locuri ferite de precipitaii &i "n(6euri.
C.nd substratul se consider% bine omo(eni-at se recoltea-% probe &i se fac
determin%rile pentru elementele nutriti!e eseniale. 9alorile obinute se compar%
cu cerinele plantei ce urmea-% a se culti!a "n acest amestec, f%c.ndu>se "n ca- de
ne!oie inter!eniile de corecie. 0dministrarea "n(r%&%m.ntului se face prin
"mpr%&tiere "n timp ce substratul se amestec%.
F#1,%.%?(1#( $(?%(.6 a culturilor floricole de c.mp se face dup% ce "n
prealabil solul a fost bine umectat, iar dup% administrare se face o nou% udare.
,ertili-area se e3ecut% "n mai multe etape, "n funcie de cerinele fiec%rei fenofa-e
&i de cerinele speciei.
0dministrarea "n(r%&%mintelor se poate face "n stare solid% sau lic6id%.
1n(r%&%mintele solide se administrea-% prin "mpr%&tiere pe toat% suprafaa sau pe
ri(ole desc6ise "n apropierea r.ndurilor. /a 1m
2
se administrea-% 1# ( a-otat de
amoniu, 7 ( superfosfat &i 3 ( sare potasic%
1n(r%&%mintele se pot aplica &i sub form% de soluie. 1n acest ca-
concentraia este de #,2>#,5O "n cantitate de 2>3 litri la metru liniar. 1n ca-ul
aplic%rii "n(r%&%mintelor "n apa de iri(at, concentraia este mai mic% #,#5>1O
num%rul de fertili-%ri fiind mai mare.
De mare efect "n cultura plantelor floricole sunt fertili-%rile
#>,1(1(/%+-.(1#. 'e recomand% aplicarea din fa-a de 5>$ frun-e, la inter!ale de
1#>15 -ile a unor soluii cu concentraia de #,1>#,3O 41>3 (Ul5 pentru
macroelemente &i de #,#5O pentru microelemente.
52
Cantitatea de soluie administrat% depinde de m%rimea plantelor &i
frec!ena "n(r%&%rilor. 'unt necesare "n felul acesta 25#>1### litri soluie la un
6ectar cultur%.
S%23,)2# (.# +(1#&'#% 5& &-,1%'%#
Insuficiena unui element "n mediul nutriti! afectea-% de-!oltarea &i c6iar
!iaa plantei. 0ceasta se manifest% prin modific%ri "n cre&tere, (reutate &i aspectul
plantei, ceea ce demonstrea-% o alterare a metabolismului. 'imptomele e3terioare
stau la ba-a dia(nostic%rii s%rii de nutriie &i mai ales a unor de-ec6ilibre ce se pot
produce. Din p%cate acestea se pot confunda uneori cu o serie de simptome de
natur% patolo(ic%, para-itar% sau fi-ic%, ce "n(reunea-% dia(nosticarea. =ai mult,
e3cesul unui element sau un raport necon!enabil "ntre dou% sau mai multe
elemente pot s% dea simptome identice, care pot crea confu-ii.
Cu toate acestea, anumite semne !i-uale caracteristice deficienelor de
nutriie stau la ba-a corect%rii substratului de cultur%.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. )olul temperaturii &i cerinele plantelor decorati!e fa% de ea.
2. 8rin ce m%suri practice se diri2ea-% ni!elul de temperatur%.
4. Intensitatea luminii > rol &i necesarul plantelor decorati!e.
5. Durata luminii &i rolul ei "n !iaa plantelor floricole.
$. =%suri practice de corectare a ni!elului de lumin%.
7. ,actorii de care depinde necesarul de ap% al plantelor decorati!e.
+. )e(uli pentru administrarea apei la plantele decorati!e.
9. Corectarea umidit%ii atmosferice &i din sol.
1#. )olul o3i(enului &i dio3idului de carbon din atmosfer% "n !iaa
plantelor.
11. Ce este solul &i substratul de cultur% "n !iaa plantelor decorati!eQ
12. 1nsu&irile fi-ice &i c6imice ale substratului.
13. Care sunt componentele substratuluiQ
14. 'ubstraturi de cultur% pentru plantele decorati!e
15. 1n(r%&%minte utili-ate "n floricultura
1$. ,ertili-area de ba-% &i fa-ial% la plantele floricole culti!ate "n c.mp
17. ,ertili-area de ba-% &i fa-ial% a plantelor floricole culti!ate "n spatii
prote2ate.
53
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
C A P I T O L U L 5
SPAII PENTRU CULTURA PROTEJAT A
PLANTELOR FLORICOLE
5.1. S#1#.#
'erele sunt construcii cu acoperi&ul &i pereii din sticl% sau combinaii din
sticl% cu alte materiale transparente, "n care se creea-% un climat artificial care
ofer% plantelor condiii optime de cre&tere &i de-!oltare pe durata "ntre(ului an .
'erele folosite "n floricultur% se clasific% astfel:
(; Dup% ,%3-. +)&0,1-+,%4:
sere individuale, care sunt destinate unei sin(ure culturi 4trandafiri,
(aroafe, cri-anteme5 sau pentru un (rup de plante cu cerine asem%n%toare
4cactu&i, palmieri, bromeliaceae5. 0cestea au dimensiuni mici, cca. 1## m
2
;
sere $loc, sere de mari dimensiuni 41>$ 6a5 "n care se culti!% simultan
sau succesi! mai multe specii.
*; Dup% <1(/-. /# 2)*%.%,(,#B
54
sere !i8e, cu elementele sc6eletului care fac corp comun cu (eamurile &i
nu pot fi demontate;
sere demonta$ile, formate din sc6elet fi3, la care (eamurile sunt
demontabile;
sere mo$ile sau rulante, care se pot deplasa dintr>un loc "n altul pe &ine,
pentru a l%sa pe timpul !erii culturile descoperite;
sera turn, este un tip aparte de ser%, cu desf%&urarea spaiului de cultur%
"n plan !ertical.
+; Dup% 1#<%2-. ,#12%+B
sere calde, cu o temperatur% medie de 1+>2#C sau 25>3#C, pentru
serele "nmulitor &i speciile tropicale. 1n aceste sere se asi(ur% o umiditate
atmosferic% mare &i se culti!% or6idee, <romeliaceae, ,eri(i, 7esneriaceae,
0nt6urium;
sere semicalde, "n care se reali-ea-% o temperatur% de 12>1+C &i sunt
pre!%-ute cu sisteme de umbrire &i aerisire. 1n aceste sere se culti!% ma2oritatea
speciilor culti!ate pentru flori t%iate &i plante la (6i!ece decorati!e prin flori;
sere reci, cu temperatura medie de $>1#C &i sunt destinate unor specii
puin pretenioase la c%ldur% 4Senecio, "rimula malacoides, Cactaceae5, pentru
iernarea plantelor mam% de cri-anteme, "elargonium, pentru repausul unor specii:
0-aleea;
d5 Dup% 0-*0,1(,-. /# +-.,-16B
cu sol, acesta este tipul clasic de sere "n care cultura se efectuea-% "n
solul serei;
!r sol, sere "n care cultura se efectuea-% pe un substrat artificial 4!at%
mineral%, perlit, !ermiculit5.
=aterialele utili-ate la acoperirea lor:
S,%+.(. *ransparena ei la radiaia !i-ibil% este mare, de 9#O asi(ur.nd cel
mai bun efect de ser%. 'ticla este practic opac% radiaiilor infraro&ii care au o
lun(ime de und% de peste 3 microni &i sunt emise de sol sau plante.
'e recomand% utili-area sticlei de 3>4 mm (rosime &i neted% .
P).%#,%.#&( las% s% treac% numai 75O din radiaia !i-ibil% &i pierde cca. 55>
+5O din radiaia infraro&ie emis% de plante &i sol iar c%ldura acumulat% -iua se
pierde noaptea.
55
P).%#0,#1-. &i P"C 1%<%/ au o transparen% de numai 5#>$#O dar ca &i
sticla sunt opace la radiaiile infraro&ii scurte. =aterialele plastice au c%p%tat o
mare e3tindere c6iar dac% sunt mai puin bune dec.t sticla datorit% transparenei
optime, re-istenei la traciune &i manipul%rii cu u&urin%. 8re-int% "ns%
de-a!anta2ul de(rad%rii lor datorit% aciunii con2u(ate a unui comple3 de factori
climatici fi-ici &i mecanici.
1n construcia serelor se folosesc urm%toarele elemente constructi!e:
$-&/('%(, element de susinere, e3ecutat% din beton armat;
0,@.3%% /# 0-0'%&#1#, confecionai din oel de forma unui dublu *;
A<9#(*-., confecionat din tabl% -incat% de 3 mm, folose&te la
colectarea apei din ploi &i la susinerea sprourilor;
+)(2(, din profil "n form% de *, asi(ur% prinderea (eamului "n partea
superioar% a acoperi&ului;
031)'-1%.#, confecionate din metal sau lemn, sunt fi3ate prin "mbinare
de coam% &i 2(6eab, pe acestea se fi3ea-% (eamul;
$#12(, pis% de le(%tur% "ntre st.lpi, asi(ur% ec6ilibrul &i ri(iditatea
sc6eletului;
/%0,(&'%#1-., confecionat din tabl% -incat% de 4 mm, fi3ea-% coama pe
forma metalic% cu a2utorul unei "mbin%ri simple sau "n&urub%ri.
'erele asi(ur% condiii de cultur% diferitelor plante floricole &i ofer%
posibilitatea unor culturi speciale datorit% faptului c% sunt ec6ipate cu o serie de
instalaii. 0ceste instalaii sunt:
Instalaia de ,nclzire este destinat% asi(ur%rii unei temperaturi
corespun-%toare speciei culti!ate. Ca element termic utili-at pentru "nc%l-irea
aerului din sere se folosesc apa fierbinte sau sub form% de !apori, aerul cald,
re-istene electrice.
Instalaia de aerisire, este acionat% manual, mecanic sau automat.
0erisirea se face prin desc6iderea (eamurilor din acoperi&ul serei &i pe timpul
!erii &i a celor din pereii laterali.
Instalaia de udare difer% "n funcie de sistemul de administrare a apei.
8entru udatul prin aspersiune sunt montate conducte "n lun(ul tronsoanelor, iar pe
aceste conducte, din loc "n loc, sunt montate du-e pentru dispersia apei. Dac%
udatul se face prin picurare, instalaia pre!ede conducte &i picur%tori "n funcie de
5$
specia culti!at%. 8entru udatul cu furtunul se afl% robinei la care se poate monta
foarte simplu furtunul.
5.2. R60(/&%'#.#
'unt construcii simple care permit delimitarea unei anumite suprafee de
teren &i a unui !olum !ariabil de aer, care dispun de o surs% proprie de ener(ie,
precum &i de aportul caloric al radiaiei solare.
)%sadniele se clasific% astfel:
dup% sursa de ,nclzire sunt: r%sadnie cu )nc'lzire biologic' 4(unoi de
(ra2d5; r%sadnie cu )nc'lzire tehnic' 4abur, aer cald, ap% cald%, curent electric, ap%
termal%5;
dup% poziia !a de supra!aa solului: r%sadnie la suprafa%,
semi"n(ropate, "n(ropate;
dup% numrul pantelor: cu o ant', cu dou' ante;
dup% materialele de construcii: din lemn, din re/abricate;
dup% materialele de acoperire: cu sticl', cu material lastic;
dup% gradul de mo$ilitate: mobile, semimobile &i /i=e;
dup% nivelul temperaturii: calde 42#>25C5, semicalde 415>2#C5, reci
4+>12C5.
Cele mai importante r%sadnie sunt:
R60(/&%'( +- ) 3(&,6 +- 5&+6.?%1# *%).)<%+6 care este alc%tuit% din: toc,
ferestre, patul cald, substratul de cultur%. *ocul se confecio>nea-% din sc.ndur% de
3>4 cm (rosime &i cu o l%ime de 25>3# cm, l%imea este de 1,5 m, lun(imea
clasic% de 4 m.
,erestrele sau ramele au dimensiunea de 1,5 3 1 m &i se confecionea-% din
ri(le cu seciunea de 5,5 3 4 m. 8e &prouri se fi3ea-% sticla t%iat% "n foi de 21 cm
l%ime &i 22>3+ cm lun(ime.
1n mod obi&nuit r%sadniele cu o pant% se instalea-% pe patul cald a&ternut
la suprafaa solului.
R60(/&%'# 0#2%5&<1)3(,# +- 5&+6.?%1# *%).)<%+6 se deosebesc de primele
prin dimensiuni &i construcie: l%imea 3 m, lun(imea 2# m. *ocul r%sadniei se
poate confeciona din lemn, dale prefabricate, c%r%mid% etc.
57
R60(/&%'# 1#+% se "nfiinea-% prin a&e-area tocurilor direct pe sol &i nu
beneficia-% dec.t de radiaia caloric% solar%. 1n mod obi&nuit r%sadniele calde sau
semicalde "nfiinate iarna, dup% epui-area unei prime culturi, se e3ploatea-% mai
departe ca r%sadnie reci.
)%sadniele sunt construcii care se folosesc numai o perioad% scurt% din
an, urm.nd a se instala de fiecare dat% c.nd se intenionea-% folosirea lor.
/a instalarea r%sadnielor cu biocombustibil sunt parcurse urm%toarele
etape:
0si(urarea &i pre(%tirea biocombustibilului. 0si(urarea bio>
combustibilului se face prin colectarea (unoiului de (ra2d pe o perioad% de timp &i
conser!area lui astfel "nc.t s%>&i p%stre-e capacitatea ener(etic%. 0ceasta se
reali-ea-% prin eliminarea apei sau aerului &i a&e-area "n platforme de 2,5 m l%ime
&i 1,+>2,# m l%ime.
8re(%tirea biocombustibilului pentru "nfiinarea r%sadnielor se face prin
reacti!area sa, asi(ur.ndu>se umiditatea &i aerarea necesar% 4ILD)E0, 19+$5. Dup%
declan&area proceselor fermentati!e se urm%re&te dinamica temperaturii care "n 4>
5 -ile a2un(e la 4#>5#C.
8re(%tirea amestecurilor de p%m.nt se face prin a&e-area "n straturi
succesi!e a componentelor substratului 4mrani%, turb%, p%m.nt de elin%5 "n
proporii corespun-%toare destinaiei. mo(eni-area se reali-ea-% prin lop%tare
sau prin mala3are "n ca-ul unor cantit%i mai mari.
Confecionarea patului cald. 0&e-area patului cald se face pentru
r%sadniele calde "ncep.nd cu luna ianuarie>februarie, c.nd (rosimea stratului de
biocombustibil poate fi de 7#>+# cm, la cele semicalde de 5#>$5 cm, la cele
"nfiinate mai t.r-iu de 3#>4# cm.
rientarea tocurilor: la r%sadniele de suprafa% cu o pant% tocurile se
face pe direcia E>9, iar la cele cu dou% pante, pe direcia L>'.
Introducerea (unoiului "n r%sadnie se face dup% fi3area tocurilor.
0coperirea r%sadnielor cu ferestre se face imediat dup% fi3area
tocurilor &i dup% introducerea (unoiului.
Introducerea amestecului de p%m.nt se reali-ea-% "n funcie de
desf%&urarea fermentaiei patului cald, "n momentul c.nd se reali-ea-%
temperatura de 35>4#C.
5+
5.3. S).(1%%.#
'olariile sunt construcii speciale, de obicei f%r% "nc%l-ire, alc%tuite dintr>
un sc6elet din diferite materiale &i acoperite cu sticl% sau materiale plastice. Ele
asi(ur% condiii fa!orabile pentru reali-area de culturi timpurii sau t.r-ii de flori.
'olariile se clasific% astfel:
a5 dup% tipul +)&0,1-+,%4: solarii individuale, solarii duble, solarii
multile;
b5 dup% 5&6.'%2#( ,),(.6: solarii 1oase 44#>+# cm "n%lime5, solarii )nalte
4propriu>-ise5 de 2,#>2,5 m.
'e mai pot clasifica dup% materialul folosit la sc6elet 4lemn, metal, beton,
materiale plastice5, dup% materialul folosit la acoperire 4mase plastice, sticl%5,
dup% re(imul de c%ldur% 4ne"nc%l-ite, cu "nc%l-ire biolo(ic%, cu "nc%l-ire te6nic%5
etc.
A/63)0,-1% 0%23.# sau ,-&#.# 0%23.# au un caracter temporar &i se
folosesc la culturile timpurii. 0u l%imea de 7#>+# cm, "n%limea de 4# cm &i
lun(imea dup% necesit%i, dar nu mai lun(i de 1#>15 m. 'unt acoperite cu folie de
polietilen% cu (rosimea de #,#7>#,1 mm &i l%imea de 15# m. /a capete folia se
ancorea-% de un %ru&.
S).(1 ,-&#. /%& (1+-1% /%& $%#1 0(- '#(46 /# )'#.. 0re l%imea de 3>4 m,
"n%limea la coam% de 2 m. 0rcurile din fier beton au diametrul de $ mm &i se
instalea-% la 13# cm. 'usinerea foliei se face cu a2utorul s.rmelor (al!ani-ate
"ntinse pe lun(ime la inter!ale de 35>4# cm una de alta &i "nf%&urate dup% arc.
,olia trebuie s% fie de #,2# mm (rosime.
S).(1%% *.)+ sau 2-.,%3.#. 0u l%imea unui tronson de 3 m, sau de
dimensiuni mai mari, iar lun(imea poate fi de 25>3# m. 'unt mai multe tipuri de
solar bloc: cu arcuri din fier beton, cu panouri demontabile, tip IC/, 9idra, tip
I&alnia, tip <u-%u etc.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. 'ere, tipuri, elemente constructi!e
2. 'olarii, tipuri
59
3. )%sadnie, tipuri
4. Instalaii utili-ate "n sere.
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
$#
C A P I T O L U L 6
NMULIREA SPECIILOR FLORICOLE
8lantele floricole se pot obine at.t pe cale se3uat% 4prin sem%nare direct "n
(r%din% sau prin reali-area mai "nt.i a r%sadurilor5 c.t &i ase3uat% 4!e(etati!%5.
6.1. &2-.'%1#( 0#>-(,6 :31%& 0#2%&'#;
A4(&,(A#B
> coeficient ridicat de "nmulire 4*egonia semer/lorens cca. 5#.###
bucU(5.
> spaiu mic de depo-itare 41### semineU1 (5
> p%strarea facult%ii (erminati!e c.i!a ani
> posibilit%i reduse de transmitere a bolilor
D#?(4(&,(A#B
> de(enerarea sem. 6etero-is 4,15
> urma&i 6etero-i(oi la speciile cu poleni-are alo(am% 4descendeni,
abateri fa% de (enitori5
> timp mai lun( de obinere a plantelor mature 4Strelitzia 1>2, 3>4 ani5
binerea pe cale se3uat% a materialului s%ditor presupune respectarea
unor !eri(i te6nolo(ice: recoltarea seminelor, condiionarea, p%strarea, pre(%tirea
pentru sem%nat a seminelor &i sem%natul.
R#+).,(1#( 0#2%&'#.)1. /a ma2oritatea speciilor corespunde cu momentul
c.nd fructele au a2uns la maturitate &i sunt bine coapte 4*ellis, Dianthus, 3agetes5,
dar e3ist% &i specii 44iola >ittroc.iana, &matiens balsamina5 la care recoltarea
fructelor se face "n fa-a de p.r(%.
8entru a obine semine cu !aloare biolo(ic% ridicat%, recoltarea lor se face
de pe plante mam%, s%n%toase, caracteristice speciei &i soiului &i care au beneficiat
de o "n(ri2ire corespun-%toare "n perioada de !e(etaie.
P60,1(1#( 0#2%&'#.)1 de flori, se face "n depo-ite sau "nc%peri destinate
acestui scop unde se !a asi(ura o temperatur% de +>1#C &i o umiditate relati!% de
4#>45O.
8entru p%strare seminele se ambalea-% &i se etic6etea-%.
$1
6.1.1. C(1(+,#1%0,%+%.# ,#9&%+# 7% *%).)<%+# (.# 0#2%&'#.)1 /# $.)1%
1n practica floricol% prin termenul de 062@&'6 se "nele( at.t seminele
propriu>-ise, c.t &i fructele inde6iscente4 ac6en%, nucul%, etc.5.
Calitatea seminelor > laboratoare de specialitate
> "nsu&iri /izice > forma diferit%
> m%rimea 4mic%, mi2locie, mare5
> ar6itectur% te(ument
> culoarea
> luciu
> indici /iziologici > !iabilitate
> facultate (erminati!%
> ener(ie (erminati!%
> indici tehnologici > autenticitate
> puritate biolo(ic%
> puritate fi-ic%
> stare sanitar%
> (reutate
> umiditate
> !aloare cultural%
6.1.2. G#12%&('%( 0#2%&'#.)1 /# $.)1%
8lantele floricole "n de-!oltarea lor trec prin perioade de acti!itate
metabolic% intens% &i de repaus. 1n timpul perioadei de repaus intensitatea
proceselor metabolice scade foarte mult, cre&terea nu mai are loc. 0cest repaus
profund se reali-ea-% sub influena unor factori interni care pot fi de natur%
te(umentar%, embrionar% &i 6ormonal% 4substane in6ibitoare sau stimulatoare
pentru (erminaie5.
)epausul de ori(ine ,#<-2#&,(16 se "nt.lne&te la seminele care au un
te(ument dur, impermeabil pentru ap% &i (reu permeabil pentru o3i(en. In6ibiia
te(umentar% se poate elimina prin coro-iunea fi-ic% sau c6imic% a te(umentului
seminal, care are ca re-ultate facilitarea p%trunderii apei &i o3i(enului, ceea ce
conduce la declan&area proceselor en-imatice ale (erminaiei.
$2
)epausul de ori(ine #2*1%)&(16 se "nt.lne&te la speciile la care seminele
pentru a (ermina, deci pentru ca embrionul s% ias% din repaus, trebuie s% treac%
printr>o depresiune termic%, fenomen cunoscut sub denumirea de stratificare.
)epausul 9)12)&(. este datorat pre-enei in6ibitorilor (erminaiei,
substane care "mpiedic% acti!itatea en-imelor cu rol "n mobili-area substanelor
de re-er!%, deci "n declan&area (erminaiei. Dup% natura lor c6imic% ace&ti
in6ibitori pot fi: aci-i or(anici, 6etero-ide ciano(ene, alde6ide, lactone, alcaloi-i.
)epausul 0#+-&/(1 sau %&/-0 este determinat de condiiile e3terne
nefa!orabile. 'eminele unor specii, de&i pot (ermina imediat dup% recoltare, dac%
lipse&te unul din principalii factori e3terni 4ap%, c%ldur%5 intr% "n starea de repaus.
Cre&terea celulelor este reluat% dup% apariia condiiilor fa!orabile pentru
procesele fi-iolo(ice.
6.1.3. P1#<6,%1#( 0#2%&'#.)1 /# $.)1% 5& 4#/#1#( 0#26&(,-.-%
1n !ederea sem%natului seminele unor specii floricole !or fi supuse unor
tratamente de de-infecie pentru a e!ita transmiterea unor a(eni pato(eni &i de
stimulare a (erminaiei.
D#?%&$#+'%( seminelor se poate face pe cale:
chimic' 4uscat% sau umed%5 cu: o3id de -inc 415# ( la un J( s%m.n%5,
sulfat de cupru 4#,5O timp de 1#>2# minute5, sau cu formalin% #,1O timp de 15>
2# minute .
termic', prin scufundarea seminelor "n ap% c%ldu% 42#>3#C5 cu
diferite substane c6imice, timp de 2>3 ore &i apoi "n ap% rece, dup% care se usuc%.
Dintre metodele de stimulare a (erminaiei seminelor menion%m:
S,1(,%$%+(1#( se aplic% la speciile care au semine cu te(umentul dur
4Dicentra, Gentiana5. 'eminele se amestec% cu nisip, se a&ea-% "n cutii, recipiente
&i se p%strea-% "n pi!nie, r%sadnie reci, &anuri, la 2#>25 cm ad.ncime, la o
temperatur% cuprins% "ntre 1>1#C &i umiditate 3#>4#O timp de p.n% la 3>5 luni.
P1#5&+).'%1#( 0#2%&'#.)1 este o metod% mult utili-at% de culti!atorii de
flori &i const% "n introducerea seminelor "nainte de sem%nat "n ap% curat% la o
temperatur% de 25>3#C. 1n momentul "n care te(umentul crap% se seam%n% "n
substrat umed la temperatura optim% indicat% pentru specia respecti!%.
$3
T1(,(1#( 9%/1),#12%+6 se face la seminele cu te(umentul tare 4Canna,
Althaea, Clivia etc.5 &i const% "n introducerea acestora "n ap% cald% timp de 2>3
minute &i apoi 2>3 minute "n ap% rece. *ratamentul se repet% de 2>3 ori.
T1(,(2#&,#.# 2#+(&%+#, se aplic% seminelor cu te(umentul dur 4palmieri,
Canna5, folosind nisip, 6.rtie abra-i!% pentru frecarea sau pilirea lor.
T1(,(1#( +- 0-*0,(&'# +9%2%+#, se aplic%, de asemenea, seminelor cu
te(umentul dur pentru distru(erea lui mai rapid%. 'e utili-ea-% soluii de acid
clor6idric sau sulfuric 2>3O sau a-otat de potasiu #,2O.
T1(,(1#( +- 9)12)&%, se ba-ea-% pe aciunea stimulatoare a (iberelinei,
au3inei, acidului indolil acetic etc., substane care influenea-% fa!orabil ener(ia
(erminati!%.
R(?#.# RC&,<#&! 1(/%('%%.# G(22(! 1(/%('%%.# #.#+,1)2(<&#,%+#!
-.,1(0-&#,#.#! %?),)3%% 1(/%)(+,%4% "n do-e mici.
6.1.4. I&$.-#&'( $(+,)1%.)1 /# 2#/%- (0-31( <#12%&('%#% 0#2%&'#.)1 /# $.)1%
,actorii de mediu 4apa, temperatura, lumina, o3i(enul5 condiionea-%
(erminaia seminelor de flori.
A3(. 0bsorbia apei de c%tre s%m.n% se face prin in6ibiie &i este urmat% de
cre&terea (reut%ii &i !olumului seminei. 0bsorbia apei se face diferit pe
suprafaa te(umentului &i de c%tre diferitele p%ri de semine.
T#23#1(,-1(. 8entru declan&area (erminaiei este necesar% o anumit%
temperatur% care influenea-% intensitatea proceselor metabolice. 8lantele
ori(inare din -onele nordice au ne!oie de o temperatur% de (erminaie mai sc%-ut%
dec.t cele din re(iunile sudice.
8entru declan&area (erminaiei este necesar ca mediul ambiant &i substratul
(erminati! s% aib% o anumit% temperatur% optim% la care (erminarea decur(e cel
mai rapid. 1n (eneral, plantele floricole au ne!oie pentru (erminare de temperaturi
"ntre 15>25C, iar timpul de (erminare este cuprins "ntre 5>21 -ile.
L-2%&(. 7erminaia unor semine este influenat% de lumin%. 0ceste
semine sunt fotosensibile. 'eminele cu repaus fotolabil (erminea-% la lumin% &i
deci pre-int% o fotosensibilitate po-iti!% 4*ellis, Digitalis, "etunia5. /a alte
semine de flori lumina in6ib% (erminaia lor, deci ele pre-int% o fotosensibilitate
ne(ati!% 4Delhinium, Freesia5. An num%r mic de specii au semine care
$4
(erminea-% indiferent de condiiile de lumin% lipsite de fotosensibilitate
4Camanula, Callistehus, 3agetes5.
O>%<#&-. 2oac% un rol important "n (erminaia seminelor, ne!oia de
o3i(en cre&te pe m%sura intensit%ii metabolismului specific (erminaiei. 3i(enul
necesar !aria-% cu natura substanelor de re-er!% pe care le conin seminele.
'eminele olea(inoase consum% mai mult o3i(en, dec.t seminele "n care
predomin% 6idraii de carbon, ca substan% de re-er!%.
S-*0,1(,-. /# <#12%&('%# influenea-% "n mare m%sur% desf%&urarea
procesului de (erminaie &i de cre&tere a !iitoarelor plantule. 'ubstratul "n care se
"ns%m.nea-% trebuie s% fie de-infectat prin mi2loace fi-ice sau c6imice. 8entru
seminele mici &i foarte mici se recomand% un substrat u&or cu permeabilitate
mare pentru ap% &i aer. 8entru seminele mi2locii &i mari substratul trebuie s% fie
mai (reu &i mai fertil.
6.1.5. S#26&(,-. 5& $.)1%+-.,-16
'em%narea la aceste specii se reali-ea-% "n r%sadnie, solarii, sere sau afar%,
pe bra-de amena2ate special, "n funcie de timpul c.nd se seam%n% &i de preteniile
speciei fa% de temperatur%.
EPOCA DE SEMNAT se stabile&te "n funcie de specie, de data c.nd se
dore&te plantarea, de spaiul &i sursa de "nc%l-ire folosit%.
E3)+( I8(B /#+#2*1%#8$#*1-(1%#. 'e seam%n% "n sere sau r%sadnie calde
speciile floricole pretenioase la temperatur%, cu perioad% lun(% de !e(etaie, de
1##>17# -ile. 1n aceast% perioad% se seam%n% speciile destinate decorului "n
spaiile !er-i c.t &i cele pentru flori t%iate: *egonia semer/lorens, Salvia
slendes, Lobelia erinus,, c.t &i specii culti!ate "n ser%, care decorea-% prin flori
sau frun-e: palmieri.
E3)+( ( II8(B 2(1,%#8(31%.%#. 'e seam%n%, "n !ederea obinerii r%sadului,
"n sere, r%sadnie, plante floricole cu perioad% de !e(etaie de 7#>1## -ile,
destinate spaiilor !er-i sau pentru flori t%iate: Antirrhinum, Callistehus,
Dianthus, ,atthiola(
1n c.mp se pot sem%na speciile care nu suport% transplantatul &i sunt mai
puin pretenioase la temperatur%: Delhinium, <schscholtzia, &beris, "aaver,
0igella(
$5
E3)+( ( III8(B 2(%8%-&%#. 'e seam%n% "n c.mp plante floricole anuale cu o
perioad% de !e(etaie de 4#>7# -ile: Dimorhoteca, Godetia, 3roaeolum, speciile
bienale *ellis erennis, Digitalis ururea, Dianthus barbatus sau unele specii
perene.
E3)+( ( I"8(B %-.%#80#3,#2*1%#. 'e seam%n% "n r%sadnie sau c.mp specii
bienale: 9iola, =Gosotis. 1n ser% se seam%n% speciile care decorea-% prin flori,
culti!ate la (6i!ece: "rimula malacoides, Cyclamen, Calceolaria, Senecio
cruentus sau specii anuale pentru cultura forat%: Antirrhinum etc.
E3)+( ( "8(B )+,)2*1%#8&)%#2*1%#. 'e seam%n% direct "n c.mp specii
re-istente la (er, anuale 4Calendula5 sau perene 4Delhinium grandi/lorum etc.5.
1n ser% se seam%n%: Cyclamen, sau specii anuale pentru cultura forat%: Lathyrus,
etc.
NORMA DE SEMNAT. Cantitatea de s%m.n% necesar% pentru unitatea de
suprafa% 4m
2
5 sau pentru obinerea a 1### plante depinde "n principal de !aloarea
cultural% a seminelor.
8entru semine foarte mici &i mici, cu diametrul sub 1,5 mm 4*egonia,
Lobelia5 se seam%n% 3>5 (Um
2
sau 1U+>1U2 ( pentru 1### plante. 8entru seminele
mi2locii, cu dimensiuni "ntre 1,5>3,# mm 4Callistehus, Dianthus, Gazania, "hlo=
etc.5 se seam%n% 15>2# (Um
2
sau circa 5 ( pentru obinerea a 1### plante. 8entru
seminele mari 43agetes, Zinnia5 sunt necesare 3#>4# (Um
2
sau 1#>2# ( pentru
obinerea a 1### plante.
1n ca-ul "n care sem%natul se face direct "n c.mp, cantitatea de s%m.n%
necesar% pentru unitatea de suprafa% se m%re&te cu 25>3#O.
METODE DE SEMNAT. 'eminele de flori se seam%n% "n funcie de
m%rimea lor prin: "mpr%&tiere, "n r.nduri sau "n cuiburi.
(; S#26&(,-. 31%& 523167,%#1# se practic% pentru seminele foarte mici &i
mici: *egonia semer/lorens, "etunia hybrida, Lobelia erinus, "rimula obconica.
De obicei, se seam%n% "n l%die, (6i!ece, dar se poate sem%na &i pe straturi "n
c.mp, c.nd !rem s% obinem r%sad pentru ronduri &i borduri.
1n ca-ul seminelor foarte mici &i mici, se recomand% ca acestea s% se
amestece "n proporie de 1U5>1U+ cu nisip, perlit, cenu&% sau praf de cret%.
*; S#26&(,-. 5& 1@&/-1% se folose&te la seminele de m%rime mi2locie &i
se poate face "n ser%, r%sadnie sau c.mp. Distana pe r.nd &i ad.ncimea este
stabilit%, "n funcie de m%rimea seminei. Dup% sem%nat se acoper% cu p%m.nt &i se
tasea-% u&or.
$$
+; S#26&(,-. 5& +-%*-1% se practic% la seminele mari 43roaeolum,
Luinus, Dolichos, &omea etc.5. 'em%natul se poate face la (6i!ece pentru
speciile care nu suport% transplantatul 4Lathyrus, "aaver5 sau pentru unele plante
de apartament.
'em%natul "n cuiburi se poate face &i "n c.mp, la loc definiti!, c.nd se
distribuie "n fiecare cuib c.te 2>4 semine.
LUCRRI DE NGRIJIRE APLICATE SEMNTURILOR. 8entru a fa!ori-a
(r%birea (erminaiei se recomand% o ,(0(1# u&oar% a sem%n%turii dup% care se -/6
bine, udatul se repet% de c.te ori este ne!oie.
8entru seminele cu fotosensibilitate ne(ati!% se acoper% sem%n%turile cu
(eam apoi cu 6.rtie care se "ndep%rtea-% la apariia plantelor. 8.n% la r%s%rire se
recomand% meninerea unei temperaturi constante, la un ni!el caracteristic fiec%rei
specii. Dup% r%s%rire se recomand% ca temperatura s% scad% cu 2>3C, lumina "n
primele -ile s% fie difu-%, apoi trebuie s% creasc% "n intensitate pentru a e!ita
etiolarea r%sadurilor.
Dup% r%s%rirea ma2orit%ii seminelor se "ndep%rtea-% (eamul sau 6.rtia de
pe recipientele cu sem%n%turi, care se e3pun "n locuri luminoase, aerisite, ferite de
curenii de aer.
lucrare specific% sem%n%turilor "n c.mp este 161%,-., care se e3ecut% "n
dou% etape. 8rimul r%rit se face c.nd plantulele au 1>2 frun-e, l%s.ndu>se "ntre
plante pe r.nd 4>5 cm, iar al doilea r%rit se e3ecut% dup% circa o lun%, c.nd "ntre
plante pe r.nd se las% distana necesar% unei !e(etaii normale.
REPICATUL PLANTELOR. 1n ca-ul producerii de r%saduri este necesar%
lucrarea de 1#3%+(1#. )epicarea este operaia prin care plantulele sunt trecute de
pe substratul de (erminare pe un substrat nou, unde !or !e(eta p.n% la o nou%
repicare sau p.n% la plantarea definiti!%. 8entru mai multe specii anuale r%sadurile
se repic% o dat%, apoi se plantea-% "n c.mp. 1n funcie de ritmul de cre&tere &i
perioada de de-!oltare, operaia se poate repeta de 2>3 ori, "n special la plantele
culti!ate la (6i!eci 4*egonia, Cyclamen5.
)%sadurile se repic% "n l%die, (6i!ece 4fi(. +5, cuburi nutriti!e, ?iffG>pots,
folosind un substrat bo(at "n substane nutriti!e. 0stfel repicate, r%sadurile pot fi
a&e-ate "n ser%, r%sadnie sau c.mp.
$7
,i(. +. )epicatul r%sadurilor
a. "n l%die; b. "n (6i!ece
)%sadurile c.nd sunt suficient de-!oltate 4au 5>7 frun-e5 se acomodea-% cu
condiiile mediului e3tern 4se c%lesc5, dup% care se plantea-% sau se !alorific% prin
!.n-are.
6.2. &2-.'%1#( (0#>-(,6 :4#<#,(,%46;
1nsu&irea unor p%ri sau fra(mente de plante de a reface "ntrea(a plant% &i a
reproduce caracterele ereditare ale plantei mam%, dac% sunt puse "n condiii
optime de "nr%d%cinare.
*vanta-e:
> urma&i 6omo-i(oi;
> obinerea "n timp scurt a plantelor stadial de-!oltate;
> posibilitatea "nmulirii unor specii din -one tropicale &i subtropicale 4nu
formea-% semine la noi sau nu se maturea-%5.
Dezavanta-e:
> coeficient mic de "nmulire 4afar% de meristeme5
> posibilitate mare de transmitere de boli, !iro-e
> de(enerare "n timp 4se e!it% prin alternarea "ntre "nmulirea prin semine,
!e(etati!% sau B!itroI5.
1nmulirea !e(etati!% cunoa&te "n practic% mai multe metode: but%&irea,
di!i-area plantelor, "nmulirea prin dra2oni, ri-omi, stoloni, marcota2, altoire,
mu(uri ad!enti!i &i prin or(ane !e(etati!e modificate 4bulbi, tuberculi,
tuberobulbi5.
6.2.1. &2-.'%1#( 31%& *-,(7%
<uta&ii sunt p%ri sau fra(mente de plant% fasonate "ntr>un fel anume, care
puse la "nr%d%cinat refac or(anele lips% ale noi plante. r(anele folosite pentru
obinerea de buta&i, pot fi: l%stari, tulpini, frun-e, mu(uri, r%d%cini. 8lantele mam%
$+
alese pentru recoltarea buta&ilor trebuie s% fie tipice speciei 4soiului5 &i perfect
s%n%toase. 8lantele care sunt aproape de "nflorire sau care au "nflorit de cur.nd nu
se recomand% pentru recoltarea buta&ilor. )ecoltarea buta&ilor se face "n orele de
dup%>amia-% c.nd "n plante se acumulea-% mai multe substane nutriti!e.
TIPURI DE BUTAI.
B-,(7%% /# .60,(1% se confecionea-% din !.rfurile !e(etati!e cuprin-.nd
-ona apical% &i 1>4 noduri. /un(imea internodiilor este de 5>12 cm. Dup%
recoltare se fasonea-% cu un bricea( printr>o t%ietur% trans!ersal% la 1>2 cm sub
nodul ba-al &i se elimin% frun-ele ba-ale pe o poriune de 2>3 cm 4fi(. 95.
Dracaena Eup6orbia
,i(. 9. <uta&i de l%stari
/a unele specii 4Chrysanthemum, 6ydrangea5 pentru a diminua
transpiraia se reduce treimea superioar% a frun-elor. 1n acela&i scop frun-ele
pieloase 4Ficus5 se rulea-% "n cornete &i se lea(%. /a speciile care conin late3
4<uhorbia, Ficus5 buta&ii se fasonea-% imediat dup% recoltare &i se in "n ap%
c%ldu%, la 3#C, timp de 3# minute, pe c.nd la speciile suculente 4Sedum,
Crassula, <cheveria etc.5 se !or ine la aer c.te!a ore sau -ile pentru a reduce apa
pe care o conin.
B-,(7%% /# ,-.3%&6, repre-int% fra(mente din tulpina principal% care conin
1>3 mu(uri sau minim un nod, "nsoit sau nu de frun-e. 'e practic% la speciile2
Ficus, ,onstera, Dracaena, Colocasia, Die//enbachia, Ducca(

,icus
$9
,ra(mentarea tulpinilor se face cu un bricea( bine ascuit, "n poriuni de 5>
1# cm sau minim un nod 4fi(.1#5.. 0ceste rondele 4buta&i5 se plantea-% "n
substratul de "nr%d%cinare, fie "n po-iie !ertical%, fie "n po-iie ori-ontal%.
,i(. 1#. <uta&i de tulpin% la Yucca
B-,(7%% /# $1-&?# 4fra(mente de frun-%5 se practic% la unele specii
floricole la care frun-ele sunt capabile s% "nr%d%cine-e &i s% emit% mu(uri,
form.nd noi plante.
<uta&ii se confecionea-% fie din frun-e "ntre(i, cu peiolul "ntre( sau
parial 4Saintaulia, "eeromia5, fie prin fra(mente de frun-e care s% cuprind% o
poriune cu ner!ur% bine de-!oltat% 4*egonia re=, Stretocarus, "eeromia5, fie
prin efectuarea unor inci-ii a frun-elor 4*egonia re=5 4fi(.115 sub punctele de
ramificare a ner!urii principale. 8lantarea buta&ilor pentru "nr%d%cinare se face "n
po-iie !ertical% sau u&or oblic%, astfel "nc.t lamina s% nu atin(% solul pentru c%
putre-e&te.
/a Cyerus 4fi(. 115, buta&ii se fac din ro-ete de frun-e care se separ% cu o
poriune de ti2% 43>5 cm5, dup% care se pun s% pluteasc% "n !ase cu ap%.
'aintpaulia <e(onia re3 CGperus
,i(. 11. <uta&i de frun-%
B-,(7%% /# 16/6+%&6. Anele plante care pre-int% r%d%cini c%rnoase &i care
sunt predispuse la formarea mu(urilor pe r%d%cini 4"hlo=, Dicentra, Aralia,
4erbascum etc.5 se pot "nmuli prin secionarea r%d%cinilor "n buta&i de +>1# cm
lun(ime.
7#
1n tabelul 2 sunt pre-entate principalele tipuri de buta&i &i perioada optim%
de "nr%d%cinare la unele specii floricole culti!ate "n ser% &i c.mp.
P.(&,(1#( *-,(7%.)1 5& 4#/#1#( 5&16/6+%&61%%. 1nr%d%cinarea buta&ilor se
face "n spaii controlate, "ntr>un substrat af.nat, permeabil pentru aer &i ap%.
0stfel, se poate utili-a frec!ent perlitul &i turba, separate sau "n amestec
41:15, nisip>turb%, !ermiculit>turb%. /a unele specii 4"elargonium5 "nr%d%cinarea
se poate face "n substrat de cultur% sau nisip 4Cactaceae5.
8entru a stimula ri-o(ene-a se folosesc stimulatori cum ar fi: )adistim,
Calu3, )i-opon etc.5.
&<1%A%1#( *-,(7%.)1 3# 3#1%)(/( 5&16/6+%&61%%. Condiiile mediului de
"nr%d%cinare !or fi controlate cu mare atenie. 0stfel, temeratura substratului !a
fi meninut% la 2#>25C, iar temperatura din atmosfer% !a fi cu 4>5C mai 2oas%
dec.t cea a aerului. @miditatea trebuie meninut% cu un tunel de plastic, fie
practic.nd pul!eri-area de pic%turi fine de ap% la inter!ale re(ulate 43# minute5
prin sistemul de cea% artificial%. Intensitatea &i calitatea luminii are, de asemenea,
un rol important "n "nr%d%cinarea plantelor. 0stfel, se recomand% folosirea luminii
artificiale "n lunile de iarn%.
0a$elul 9
1nmulirea prin buta&i a plantelor floricole
G#&! 03#+%# C(1(+,#1%0,%+%.# *-,(7%.)1
P#1%)(/( )3,%26
A. C-.,%4(,# 5& 0#16
Aucuba 1aonica
buta&i de l%stari 47>11 cm5
buta&i de tulpin%
III>I9
9III>IM
Azaleea indica buta&i de l%stari 45>9 cm5
II>III sau 9III>
IM
*egonia re=
buta&i de frun-% sau
fra(mente de frun-%
II>9
Colocasia aesculenta buta&i de tulpin% II>III
Cordyline s( buta&i de l%stari MII>I
Crassula arborescens
buta&i de l%stari
buta&i de frun-e
9>9I
Dianthus caryohyllus buta&i de l%stari 47>12 cm5 II>9
Die//enbachia s( buta&i de !.rf sau de tulpin% II>III
Dracaena deremensis buta&i de !.rf sau de tulpin% II>III
<uhorbia ulcherima buta&i de !.rf 9>9I
Ficus s( buta&i de !.rf I>III
Fuchsia hybrida buta&i de !.rf II>III sau IM>M
6ydrangea hortensis buta&i de !.rf sau de tulpin% I>9
71
,onstera deliciosa
buta&i de !.rf sau rondele de
tulpin%
I>III
"elargonium zonale buta&i de !.rf 41#>12 cm5 II>I9 sau 9III>IM
"eeromia s( buta&i de frun-e III>9
"hilodendron s( buta&i de !.rf sau de tulpin% II>9I
Saintaulia 1onantha buta&i de frun-e tot anul
Sansevieria tri/asciata
buta&i de frun-e sau poriuni
de frun-e
tot anul
Sinningia seciosa
buta&i de frun-e sau poriuni
de frun-e
II>III
B. C-.,%4(,# 5& +@23
Ageratum me=icanum buta&i de !.rf 44>$ cm5 I>I9
Alternanthera amoena buta&i de !.rf 43>4 cm5 II>I9
Chrysanthemum s( buta&i de !.rf III>I9
Coleus blumei buta&i de !.rf 44>+ cm5 II>I9
Dahlia variabilis buta&i de l%stari III>I9
Dicentra sectabilis buta&i de r%d%cin% M
Gnahalium lanatum buta&i de !.rf 47>12 cm5 II>I9
&resine s(
buta&i de !.rf sau de tulpin%
45>1# cm5
II>I9
"etunia hybrida buta&i de l%stari II>I9
Santolina chamae buta&i de !.rf 45>7 cm5 II>I9
6.2.2. &2-.'%1#( 31%& /%4%?(1#( ,-$#%
Este modul de "nmulire a speciilor care cresc sub form% de tuf%, a c%ror
parte aerian% este alc%tuit% din l%stari 4Chrysanthemum leucanthemum, Aster,
Delhinium etc.5 sau frun-e 4Gerbera, "aeonia, "eeromia5.
P#1%)(/( )3,%26 de e3ecutare a lucr%rii este perioada de repaus a
plantelor mam%.
8lantele care urmea-% s% fie di!i-ate se scot din p%m.nt cu o ca-ma, dup%
care se despart "n mai multe p%ri, cu m.na sau ca-maua, astfel "nc.t fiecare dintre
ele s% posede l%stari sau frun-e cu r%d%cini proprii.
Di!i-area tufelor se poate e3ecuta anual la plantele floricole cu cre&tere
intensi!% 4Aster, Chrysanthemum5, la 2>3 ani 4Delhinium? &i la 5>$ ani la cele cu
cre&tere lent% sau sensibile la separare 4"aeonia5.
=etoda se aplic% &i la plantele culti!ate "n (6i!ece cum sunt: Asaragus,
Asidistra, Sa=i/raga. 1n acest ca- plantele se scot din !ase, se fra(mentea-%.
De asemenea, aceast% metod% de "nmulire se practic% cu bune re-ultate &i
la unele specii culti!ate la sol "n spaii prote2ate 4Gerbera, Strelitzia5.
72
6.2.3. &2-.'%1#( 31%& 0,).)&%
'tolonii sunt ramificaii subiri ce apar pe tulpini cu internodii lun(i, care
din loc "n loc sau numai "n !.rf formea-% plantule sub form% de ro-et%.
1nmulirea const% "n separarea ro-etelor c.nd au 4>5 frun-e &i plantarea "n
(6i!ece. 1n ca-ul c.nd ro-etele nu au r%d%cini, se plantea-% "ntr>un substrat pentru
"nr%d%cinare, plantarea la loc definiti! f%c.ndu>se dup% "nr%d%cinare.
0cest tip de "nmulire este "nt.lnit la specii perene culti!ate "n c.mp cum
sunt: 4iola odorata, sau la plante decorati!e prin frun-e, culti!ate "n spaii
ad%postite, cum sunt: Clorohytum, Sa=i/raga sarmentosa, 0ehroleis(
6.2.4. &2-.'%1#( 31%& /1(A)&%
'peciile care emit l%stari 4dra2oni5 din mu(urii ad!enti!i aflai pe r%d%cini
se pot "nmuli prin separarea dra2onilor de pe planta mam% &i replantarea lor la loc
definiti!. =omentul optim de deta&are este prim%!ara, dup% pornirea plantelor "n
!e(etaie 4cri-anteme &i tuf%nele5, atunci c.nd l%starii sunt de-!oltai &i au
suficiente r%d%cini .
.8rin aceast% metod% se pot "nmuli specii perene culti!ate "n c.mp, cum
sunt: "aaver, Dicentra, 6ydrangea, Chrysanthemum sau "n ser%: Aralia,
Cordyline.
6.2.5. &2-.'%1#( 31%& 1%?)2%
)i-omii sunt tulpini subterane "n(ro&ate &i alun(ite, care iau pre-int%
mu(uri din care iau na&tere p%rile aeriene 4frun-e, flori5 &i subterane 4r%d%cini5.
8entru "nmulire, ri-omii se scot din p%m.nt &i se fra(mentea-% "n
se(mente de 5>12 cm 42>3 mu(uri5 dup% care se replantea-% "n teren.
'ecionarea ri-omilor se poate face "n perioada de repaus. /a speciile f%r%
repaus biolo(ic 4Asidistra, Sansevieria5 se poate face "n tot timpul anului.
8rin ri-omi se "nmulesc &i unele plante floricole culti!ate "n sere:
Alstroemeria, Zantedeschia, Sansevieria, Asidistra etc.
73
6.2.6. &2-.'%1#( 31%& 2(1+),(A
=arcota2ul are la ba-% proprietatea unor specii de a forma plante noi din
tulpinile &i ramificaiile laterale, atunci c.nd !in "n contact cu solul.
'ecionarea &i deta&area ramurilor "nr%d%cinate se face la limita inferioar% a
-onei cu r%d%cini. 8oriunea de ramur% sau l%star cu r%d%cini, ap%rute ca urmare a
marcota2ului se nume&te 2(1+),6.
0stfel se pot "nmuli plantele perene culti!ate "n c.mp 4"hlo=,
Gysohila?, dar &i cele culti!ate "n spaii prote2ate 4Ficus, "hilodendron,
Dracaena, Cordyline5.
=arcota2ul poate fi ,#1#0,1- sau (#1%(&, iar cel terestru poate fi simplu&
erpuit sau chinezesc.
M(1+),(A 0%23.- se aplic% la unele specii floricole anuale sau perene, cum
sunt: "hlo= subulata, Cobaea scadens, 3humbergia alata. 0cest (en de marcota2
const% "n "ndoirea tulpinilor sau a l%starilor &i acoperirea "ntr>un punct cu p%m.nt.
1n -ona acoperit% apar r%d%cini obin.ndu>se "n felul acesta mai multe marcote
4fi(. 125.
alt% metod% const% "n mu&uroirea plantelor la ba-% pe o "n%lime de 2#>
3# cm. Dup% c.te!a s%pt%m.ni sau luni l%starii "nr%d%cinea-%, se deta&ea-% de
planta mam% &i se plantea-% la locul definiti!. 0cest tip de "nmulire se aplic% la
specii cum sunt: 6ydrangea, "andanus, Anthurium.
M(1+),(A 7#13-%,, se practic% la speciile care au tulpini lun(i &i fle3ibile
care se pot ondula de mai multe ori. 8oriunile care !in "n contact cu p%m.ntul se
inci-ea-% &i se tratea-% cu stimulatori ri-o(eni, apoi se acoper% cu p%m.nt, se
fi3ea-% cu c.rli(e de lemn sau metale, !.rful se poate tutora 4fi(.135. Dup%
"nr%d%cinare se separ% fiecare poriune &i se plantea-% "n (6i!ece. 'e folose&te la
"nmulirea unor specii ca: "hilodendron scandens, 6oya carnosa, "assi/lora.
M(1+),(A (#1%(& se aplic% la specii cu ramuri (roase &i ri(ide care nu se
pot curba ca s% fie aduse la ni!elul solului. 0&a sunt: Dracaena, Fatsia 1aonica,
0erium oleander, Ficus elastica 4fi(.145. 0cest tip de "nmulire se aplic% "n ca-ul
unor e3emplare de(arnisite la ba-%, "mb%tr.nite sau "n ca-ul unor e3emplare
!aloroase.
=etoda const% "n efectuarea "n -ona aleas% sub ultimele frun-e, a unor
inci-ii circulare sau "n form% de fant%, pe lun(imea de c.i!a cm, peste care se
74
aplic% un man&on de mu&c6i sau turb% ume-ite, care se fi3ea-% cu folie din
material plastic de culoare "nc6is%, care se lea(% str.ns sus &i 2os. 1nr%d%cinarea
marcotelor aeriene se poate stimula prin reducerea ud%rii plantelor mam%. 1n
ma2orita tea ca-urilor "nr%d%cinarea se reali-ea-% "n 4>5 s%pt%m.ni.
,i(. 12. =arcota2 simplu ,i(. 13. =arcota2 &erpuit
,i(. 14. =arcota2 aerian
6.2.7. &2-.'%1#( 31%& 16/6+%&% ,-*#1%?(,#
)%d%cinile tuberi-ate sunt r%d%cini mult "n(ro&ate deoarece conin
substane de re-er!%, f%r% mu(uri pe suprafaa lor. /a unele specii, mu(urii se afl%
"n -ona coletului &i de aceea pentru "nmulire se !a folosi ansamblul Ctulpin%>
r%d%cini tuberi-ateC ADahlia, Canna indica, Alstroemeria5.
/ucrarea de fracionare a r%d%cinilor &i tulpinilor se e3ecut% la sf.r&itul
perioadei de repaus biolo(ic, odat% cu "nfiinarea culturilor sau ce!a mai de!reme.
6.2.. &2-.'%1#( 31%& *-.*%
75
<ulbii sunt or(ane subterane tuberi-ate, cu frun-e c%rnoase, re-istente la
fri( &i usc%ciune.
8lantele floricole cu bulbi care "nfloresc prim%!ara sunt: 3ulia,
6yacinthus, 0arcissus. /a acestea or(anele subterane se (%sesc "n repaus relati!
"n cursul !erii, recoltarea se face "ncep.nd cu luna iunie, c.nd 7#>+#O din frun-e
s>au uscat. Dup% recoltare bulbii se in 7>+ -ile pentru -!.ntare, "n straturi de 5>$
cm (rosime, "n &oproane sau ma(a-ii bine !entilate, apoi se cur%% de p%m.nt &i de
resturile !e(etale.
<ulbii de lalele se p%strea-% la 1+>2#C p.n% la sf.r&itul lunii au(ust, c.nd
temperatura scade la 5>9C &i se menine la aceast% !aloare p.n% la plantare.
1n !ederea "nmulirii la speciile cu bulbi anuali, scoaterea acestora din sol
se face "n fiecare an, iar la cei cu bulbi pereni doar la 3>4 ani5.
6.2.D. &2-.'%1#( 31%& ,-*#1+-.%
*uberculii sunt tulpini subterane tuberi-ate, la care lipsesc tunicile sau
sol-ii de protecie. 8e tuberculi sunt mu(uri 31%&+%3(.% "n -ona apical%, din care se
formea-% or(ane aeriene ale plantelor 4frun-e, tulpini, flori5 &i mu(uri (>%.(1% din
care se formea-% tuberculii de "nlocuire, cel matern resorbindu>se.
8lantele floricole care formea-% tuberculi sunt: Gloriosa, Sinningia,
Cyclamen, *egonia tuberhybrida.
/a aceste specii, "nmulirea !e(etati!% se face prin secionarea
lon(itudinal% a tuberculilor "n dou% sau mai multe poriuni care trebuie s% conin%
mai muli mu(uri. 1nmulirea prin tuberobulbi se practic% &i la unele specii
floricole culti!ate "n c.mp 4Anemone coronaria, <ranthis hiemalis5.
6.2.1E. &2-.'%1#( 31%& ,-*#1)*-.*%
*uberobulbii sunt tulpini subterane formate dintr>un esut parenc6imatic,
bo(at "n substane nutriti!e, pre!%-ut la e3terior cu noduri aparente de care r%m.n
prinse frun-ele uscate "n num%r de 2>3 &i care au rol protector.
/a ni!elul fiec%rui nod e3ist% mu(uri a3ilari, cei superiori fiind cei mai
de-!oltai, de!in floriferi, iar cei ba-ali r%m.n dormini-i.
7$
0u tuberobulbi (ladiolele, fre-iile, Crocus, ,ontbretia, Colchicum. ,orma
&i m%rimea tuberobulbilor este diferit%, astfel la (ladiole tuberobulbii maturi sunt
discoidali, de $>+ cm diametru, "n timp ce la fre-ii sunt piriformi, de 2,5>$,# cm
diametru.
/a ba-a tuberobulbilor apar ni&te stoloni scuri, la cap%tul c%rora se
formea-% tuberobulbilii, ale c%ror dimensiuni sunt de #,3>1,2 cm diametru.
Lum%rul lor !aria-% "n funcie de specie. 0stfel, fre-ia are 4>$ buc%i, iar
(ladiolele pot s% pre-inte de la 2# p.n% la peste 35# tuberobulbili 4"n funcie de
soi5.
1nmulirea plantelor cu tuberobulbi const% "n scoaterea lor din p%m.nt,
uscarea &i depo-itarea "n condiii specifice de temperatur% &i umiditate pentru
fiecare specie 4(ladiole 5>+C, fre-ia 25>3#C5.
6.2.11. &2-.'%1#( 31%& 2-<-1% (/4#&,%4%
/a unele plante floricole apar pe ner!ura median% a frun-ei 4Aslenius
viviarum5, pe peduncul inflorescenei 4*ryohyllum roli/erum5 sau pe mar(inea
limbului 4*ryohyllum daigremontianum5 mu(uri ad!enti!i. 02un&i la un anumit
(rad de de-!oltare, ace&ti mu(uri se desprind &i cad, iar dac% a2un( pe un substrat
de cultur%, "nr%d%cinea-% foarte repede &i din ei se de-!olt% plante identice cu cele
mam%.
6.2.12. &2-.'%1#( 31%& (.,)%1#
/a plantele floricole altoirea se aplic% la acele specii la care metodele
pre-entate anterior dau re-ultate mai slabe sau la unele plante la care dorim
obinerea unor e3emplare cu aspect decorati! mai deosebit.
0ltoirea sau (refarea este metoda prin care se pun "n contact intim, pe o
suprafa% format% din esuturi !ii, un buta& sau un mu(ure, care constituie (.,)%-.,
cu o plant% care are r%d%cini &i care se nume&te 3)1,(.,)%, contact care duce la
concre&terea celor doi parteneri.
77
'e practic% altoirea la speciile semiarbusti!e, cum sunt: Azaleea, Camelia,
"aeonia &i destul de frec!ent la cactu&i 4fi(.155.
,i(. 15. 0ltoirea la cactu&i
Ca 2#,)/# de altoire, "n floricultur%, se practic% urm%toarele tipuri:
"n despic%tur% 4Azaleea, Clematis, Fuchsia, "elargonium5; "n
trian(ulaie 4"aeonia, Dahlia5; prin alipire 4cactu&i5; "n oc6i dormind 4Rosa,
Syringa5; "n oc6i cresc.nd 4Citrus limon5.
E3)+( de altoire depinde de specie, la a-aleea "n iulie, la bu2orul lemnos "n
au(ust, la cactu&i "n iulie>au(ust, la citrice prim%!ara dup% ce plantele pornesc "n
!e(etaie, la trandafiri, "n ser%, "n ianuarie.
6.2.13. &2-.'%1#( %& 4%,1)
1nmulirea plantelor floricole prin metoda in vitro se practic% la tot mai
multe specii floricole, datorit% producerii la scar% industrial% de material s%ditor &i
asocierii culturilor de esuturi cu alte mi2loace de terapie a !irusurilor.
0socierea culturilor de esuturi cu alte mi2loace de terapie a !irusurilor ca
termoterapia &i c6imioterapia pre-int% unele a!anta2e cum sunt:
a5 "roducerea )n cantitate nelimitat' a materialului s'ditor la ma1oritatea
seciilor /loricole.
b5 Bnmulirea soiurilor !i hibrizilor noi, creai rin rocesul de ameliorare.
7+
c5 Bnmulirea mutantelor valoroase care apar "n procesele de "nmulire
clasic% sau prin culturi de esuturi in vitro.
d5 "roducerea culturilor de embrioni in vitro.
e5 6ibridarea somatic' !i )ncruci!area interseci/ic' .
Cultura in vitro este posibil% pentru c% celula !e(etal% pre-int% potenialul
de a reproduce indi!i-i identici cu planta>mam% de la care s>a f%cut prele!area.
)eu&ita culturilor in vitro este condiionat% de asepsia total%, f%r% de care
mediile sunt rapid in!adate de bacterii &i ciuperci &i de e3istena unui mediu
nutriti! fa!orabil a c%rui compo-iie s% permit% celulelor e3plantului s% intre "n
acti!itate mitotic% ca apoi s% e!olue-e spre or(ano(ene-%.
=ediul de cultur% este format din macroelemente, micro>elemente,
(lucide, !itamine, 6ormon de cre&tere, comple3e or(anice 4lapte de cocos5 &i a(ar>
a(ar. 'oluiile nutriti!e poart% numele creatorilor, ca de e3emplu Heller,
=uras6i(e, 'Joo(, Nnoop.
E>3.(&,-. este definit ca un fra(ment de plant% 4or(an sau esut5 prele!at
pentru "nmulire in vitro. E3plantul poate fi structurat ca ape3, embrion, mu(ure,
nod, se(ment de ti2%, se(ment de r%d%cin%, de frun-%, floare 4petal% sau capitul5,
anter%, o!ul, polen &i celul% i-olat% fie mecanic, fie pe cale en-imatic%.
M#1%0,#2-. este esut situat la !.rful r%d%cinii, la e3tremitatea ti2ei &i "n mu(uri.
Celulele meristemului sunt "n continu% di!i-are &i dau na&tere esuturilor acestor
or(ane.
8rele!area meristemelor se face sub binocular la dimensiunile de #,1>1
mm &i cuprind domul meristematic "mpreun% cu prima perec6e de primordii
foliale.
E3plantele de orice fel se prele!ea-% dup% ce mai "nt.i, se de-infectea-%
or(anele respecti!e 4de e3. cu alcool etilic 9$O, 6ipoclorit de sodiu 1O, *Seen 2#
2O5 &i apoi se spal% de c.te!a ori cu ap% steril%.
=eristemele sau alte e3plante se a&ea-% pe rondele de 6.rtie de filtru care
se introduc "n eprubete sau !ase lar(i de sticl% sau plastic, p.n% la contactul cu
soluia nutriti!%, care las% s% treac% lumina &i aerul, dar "mpiedic% s% ias% !aporii
de ap%, cu care au fost umplute !asele p.n% la 2um%tate. 1nc6iderea se reali-ea-%
cu c%p%cele de polietilen%.
9asele cu e3plante se instalea-% "n camere climatice la o temperatur% de
2#>25C; 1$ ore lumin% la 3###>4### l3 &i 6i(roscopicitate ridicat%.
79
8entru aclimati-are e3plantele se tratea-% cu )adistim pudr% &i se repic% "n
caserole din plastic, "n perlit sau "ntr>un amestec de perlit cu turb% "n p%ri e(ale,
cu pH>ul $,7 &i sterili-at. *oate operaiile de e3tra(ere din eprubet%, stimulare,
repicare se e3ecut% cu e3tractorul flambat dup% fiecare utili-are.
8e m%sur% ce plantele cresc se aclimati-ea-% &i se transplantea-% "n
(6i!ece de $>+ cm "n diametru, iar c.nd au 12>14 cm "n%lime se face testarea de
!iro-e.
*estarea se reali-ea-% indi!idual pe plante de Chenoodium, etc. 'ucul
foliar de la fiecare plant% de (aroaf% se inoculea-% pe c.te o plant% test. Dup% circa
2 s%pt%m.ni apar simptomele infeciei !irotice 4pete ro&ietice, pete de decolorare
"n funcie de felul !irusulului &i planta test5. ,run-ele inoculate au ca semn de
recunoa&tere un orificiu.
8lantele s%n%toase sunt folosite la "nfiinarea plantaiei>mam%. 8rimii
buta&i se pot recolta de pe aceste plante dup% circa 2 luni.
Cele mai bune re-ultate se obin prim%!ara, c.nd plantele dispun de
condiii e3terne &i de factori endo(eni la un ni!el mai fa!orabil.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. Ce plante floricole se "nmulesc prin semineQ Care sunt a!anta2ele &i
de-a!anta2ele "nmulirii prin semineQ
2. Enumerai caracteristicile fi-ice, fi-iolo(ice &i te6nolo(ice ale
seminelor de flori.
3. Ce tratamente se pot aplica seminelor pentru stimularea (erminaieiQ
4. )olul factorilor ecolo(ici "n (erminaia seminelor de flori.
5. Epocile de sem%nat ale plantelor floricole.
$. =etodele &i normele de sem%nat ale plantelor floricole.
7. Ce lucr%ri de "n(ri2ire se aplic% sem%n%turilorQ
+. Ce plante decorati!e se "nmulesc !e(etati!Q Care sunt a!anta2ele &i
de-a!anta2ele "nmulirii !e(etati!eQ
9. Ce metode de "nmulire !e(etati!% se aplic% la plantele decorati!eQ
1#. 1nmulirea prin buta&i, tipuri de buta&i, specii.
11. 1nr%d%cinarea buta&ilor. /oc, substrat.
12. 1nmulirea prin desp%rirea tufei. 'pecii, epoci, inter!al.
13. 1nmulirea prin dra2oni, stoloni &i mu(uri ad!enti!i.
14. 1nmulirea prin marcota2. 'pecii, tipuri, epoci.
+#
15. Diri2area factorilor de mediu la "nr%d%cinarea buta&ilor.
1$. 1nmulirea prin altoire a plantelor decorati!e.
17. 1nmulirea prin or(ane modificate. *ipuri, specii.
1+. 1nmulirea prin bulbi a plantelor decorati!e.
19. 1nmulirea prin ri-omi a plantelor decorati!e.
2#. 1nmulirea prin r%d%cini tuberi-ate a plantelor decorati!e.
21. 1nmulirea prin tuberobulbi a plantelor decorati!e.
22. 1nmulirea prin tuberculi a plantelor decorati!e.
23. 1nmulirea in vitro a plantelor decorati!e.
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
CA P I T O L U L 7
NFIINAREA CULTURILOR FLORICOLE I
LUCRRILE GENERALE I SPECIALE DE NTREINERE
+1
1n c.mp se "nfiinea-% culturile plantelor anuale, bienale &i perene, iar "n
spaii prote2ate plantele de ori(ine subtropical% sau tropical%, decorati!e prin flori,
frun-e sau fructe.
7.1. L-+161% /# 5&$%%&'(1# 7% 5&,1#'%&#1# ( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& +@23
Culturile plantelor floricole anuale, bienale sau perene reu&esc bine pe
terenuri plane, e3puse la soare, ferite de cureni de aer rece, cu te3tura nisipo>
lutoas%, fertile, permeabile &i bine drenate.
8re(%tirea acestor terenuri "n !ederea "nfiin%rii culturilor "ncepe cu
/#0$%%&'(1#( +-.,-1%.)1 31#+#/#&,#, str.n(erea resturilor !e(etale re-ultate,
transportul acestora &i compostarea lor "n locuri dinainte stabilite.
1n ca-ul c.nd terenul r%m.ne deni!elat, se aplic% o &%4#.(1# /# 5&,1#'%&#1#
care pe suprafee mari, se e3ecut% mecani-at, iar pe suprafee mici, manual, cu
sapa.
F#1,%.%?(1#( /# *(?6 este o lucrare obli(atorie &i se e3ecut% "nainte de
mobili-area solului, prin administrarea de "n(r%&%minte or(anice, "n cantitate de
3#>$# tU6a. *ot acum se administrea-% &i "n(r%&%mintele (reu solubile.
A1(,-. se face cu scopul af.n%rii solului &i se e3ecut% la ad.ncimea de 25>
3# cm. 8e suprafee mari se e3ecut% mecani-at iar pe suprafee mici, manual, cu
ca-maua. Dac% terenul care se pre(%te&te este ocupat cu o plant% peren%,
ad.ncimea la care se mobili-ea-% solul este de 4#>$# cm.
.M61-&'%1#( se face cu 7D>3,2 sau combinatorul, tractate de A>$5# pe
suprafee mari sau cu fre-a pe suprafee mici. 1n lipsa utila2elor pentru suprafee
mici, m%runitul se poate face cu sapa &i (rebla.
1n funcie de specie &i de destinaia culturii se face 2)/#.(1#( &i
2(1+(1#( terenului. =odelarea se face "n mod obli(atoriu "n straturi sau bra-de,
"n funcie de condiiile de clim% &i sol ale re(iunii. =arcarea se face cu a2utorul
sforilor sau s.rmelor fi3ate la capetele parcelelor, pe care se stabilesc distanele de
plantare "n funcie de specie.
S#26&(,-. "n c.mp se e3ecut% "n funcie de epoca de sem%nat cerut% de
specia respecti!% &i dup% metodele amintite la capitolul $.1.5.
+2
P.(&,(,-.. 1n c.mp se plantea-% r%sadurile plantelor floricole, bulbi,
ri-omi, tuberobulbi, r%d%cinile tuberi-ate, fra(mente de plante re-ultate din
desp%rire &i care se folosesc la "nmulirea florilor perene.
Indiferent de perioada de plantare se respect% urm%toarele re(uli: "n -ilele
"nsorite se plantea-% dimineaa sau dup%>masa; plantele se ud% bine "nainte de a fi
scoase pentru plantare &i imediat dup% plantare; r%d%cinile se fasonea-% &i se
mocirlesc, la plantare solul se str.n(e u&or "n 2urul r%d%cinilor.
8lantatul, de re(ul%, se e3ecut% manual &i "n mai mic% m%sur% s% folose&te
plantarea mecanic%.
Dintre lucr%rile de "n(ri2ire cu +(1(+,#1 <#&#1(. aplicate solului amintim:
%ritul const% "n spar(erea crustei &i mobili-area stratului superficial al
solului. /ucrarea se e3ecut% cu sapa "ntre plante pe r.nd &i cu motocultorul "ntre
r.nduri. 'e repet% ori de c.te ori este ne!oie.
Com$aterea $uruienilor se face odat% cu lucrarea de pr%&it dar se poate
reali-a &i prin mulcire sau aplicarea de metode c6imice.
3ulcitul este operaia prin care se acoper% tot terenul dintre plante cu
mrani%, frun-e, turb% "n strat de 2>3 cm sau folie de polietilen% nea(r%. /ucrarea
se e3ecut% dup% pra&il% &i are rolul de a prote2a p%m.ntul contra usc%rii, "mpiedic%
tasarea acestuia, iar mulcirea cu materiale or(anice constituie &i o fertili-are
suplimentar%.
<uruienile pot fi comb%tute &i c6imic, prin aplicarea erbicidelor fie "nainte
de "nfiinarea culturilor fie dup%.
:datul se e3ecut% ori de c.te ori este ne!oie prin sistemele obi&nuite
4furtun, stropitoare, iri(are5.
Adatul se face dimineaa, iar !ara "n -ilele c%lduroase, dup%>masa spre
sear% sau c6iar noaptea. ,rec!ena ud%rilor &i cantitatea de ap% administrat%
depind de te3tura solului, !.rsta plantelor, fenofa-a &i condiiile climatice.
Com$aterea $olilor i duntorilor se face prin aplicarea de
tratamente, specifice a(enilor pato(eni.
1n ca-ul apariiei de boli sau d%un%tori se aplic% tratamente curati!e
folosind produse specifice combaterii acestor boli sau d%un%tori.
Dintre lucr%rile cu caracter (eneral care se aplic% "n perioada de
!e(etaie a plantelor se poate enumera &i !ertilizarea !azial, prin intermediul
c%reia se reface ec6ilibrul nutriti! cerut de plante.
+3
8rin fertili-%rile fa-iale se administrea-% "n(r%&%minte or(anice sub forma
mustului de b%le(ar diluat 1:3>5 !olume ap% sau de p%s%ri 1:15>2# !olume ap%,
sau "n(r%&%minte foliare "n diferite concentraii.
%rote-area plantelor contra $rumelor, de!ine uneori necesar%
prim%!ara t.r-iu &i toamna de!reme. 'e prote2ea-% dup% ca-, fiecare plant%
separat, prin acoperirea cu 6.rtie, frun-e, ro(o2ini, resturi te3tile sau se e3ecut% o
prote2are "n (rup a plantelor cu a2utorul foliei de polietilen% sau alte materiale
asem%n%toare.
C%derea brumelor este "mpiedicat% de e3istena unor perdele de fum sau de
cureni de aer "n mi&care, iar efectul ne(ati! al "n(6eurilor este diminuat de
stropirea plantelor cu ap% 4aspersiune5 dup% r%s%ritul soarelui.
Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 03#+%(. se e3ecut% "n culturile de c.mp
urm%toarele:
)ritul plantelor se e3ecut% doar "n culturile "nfiinate prin sem%nat
direct &i se face "n dou% sau trei etape. 8rimul r%rit se e3ecut% c.nd plantele sunt
foarte mici &i urm%re&te l%sarea plantelor "n buc6ete la distane apro3imati! e(ale
cu distanele recomandate pentru cultura plantelor. 0l doilea r%rit elimin% plantele
slab de-!oltate din fiecare buc6et, l%s.nd pe cea mai bine de-!oltat%.
Completarea golurilor se e3ecut% la 7>1# -ile de la plantare. /ucrarea
se impune numai "n culturile "nfiinate prin r%sad. 8entru completarea (olurilor se
folose&te r%sad de aceea&i !.rst% &i din acela&i soi.
0utorarea'palisarea. *utorarea se aplic% plantelor care nu se susin
sin(ure, pentru meninerea sau obinerea ti2elor drepte 4Dahlia, Chrysanthemum5
sau pentru susinerea plantelor !olubile. 'e folosesc ti2e de lemn, metalice, c6iar
(rila2e de diferite forme.
0ierile. 1n floricultur% prin acest termen se "nele(e operaia de
scurtare a ramurilor &i se aplic% unor specii floricole erbacee sau semiarbusti!e. 'e
e3ecut% "n !ederea diri2%rii cre&terii plantelor, pentru meninerea lor la o anumit%
form% &i "n%lime sau pentru diri2area "nfloritului.
/ucr%rile de t%iere includ: tunsul, ciupitul, copilitul, bobocitul.
' tunsul este o lucrare specific% plantelor de mo-aic 4Coleus, &resine5 &i
bordur% 4Santolina, Cineraria maritima5 prin care se uniformi-ea-% "n%limea
plantelor. /ucrarea se e3ecut% cu foarfeca de t%iat (ard !iu &i are caracter radical
+4
aplic.ndu>se tuturor l%starilor care se scurtea-% la aceea&i "n%lime. 'e e3ecut% la
"nceputul perioadei de !e(etaie, dar &i dup% aceea.
' ciupitul const% "n "ndep%rtarea !.rfului de cre&tere a tulpinii sau a
l%starilor tineri 4Gnahalium, &resine5.
/ucrarea se e3ecut% deasupra a 3>$ frun-e, "nainte de plantare la loc
definiti! sau dup%, se repet% "n perioada de !e(etaie, la unele specii de 2>3 ori
> copilitul const% "n "nl%turarea l%starilor care apar la subsuoara frun-elor,
c.nd au consistena erbacee &i se rup u&or cu m.na. 'e aplic% la plantele la care se
urm%re&te obinerea unei sin(ure tulpini 4Dahlia, Chrysanthemum, Dianthus5;
' $o$ocitul se aplic% speciilor care formea-% la !.rful tulpinii sau
ramificaiilor mai multe flori &i care l%sate ar fi de dimensiuni mici. 1n fa-a de
boboc abia format, se "nl%tur% butonul floral central pentru a l%sa 3>5 butoni
laterali 4cri-anteme, (aroafe5 sau se re-er!% butonul central 4"aeonia, cri-anteme
cu inflorescene in!olte, (aroafe C6abaud, Dahlia5 pentru obinerea unei flori
mari &i se elimin% cei laterali.
7.2. L-+161%.# /# 5&$%%&'(1# 7% 5&,1#'%&#1# ( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& 03('%%
31),#A(,#
Culturile floricole "n spaiile prote2ate se "nfiinea-% la sol &i "n recipiente
7.2.1. &$%%&'(1#( 7% 5&,1#'%&#1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# .( 0).
1n !ederea pre(%tirii terenului se /#0$%%&'#(?6 +-.,-1( 31#+#/#&,6, se
str.n( "n (r%me-i resturile !e(etale care au re-ultat prin desfiinarea culturii.
F#1,%.%?(1#( /# *(?6 se face "n dou% etape. 1n prima etap% se
administrea-% (unoi de (ra2d bine descompus, "n cantitate de 9#>12# tU6a. Etapa a
doua are loc dup% de-infecia solului, c.nd se administrea-% "n(r%&%mintele
c6imice.
M)*%.%?(1#( 0).-.-% se face pe ad.ncimea de 2#>3# cm. /ucrarea se
e3ecut% mecani-at cu sapa rotati!%, cu plu(uri speciale sau manual cu 6.rleul.
D#?%&$#+'%( 0).-.-% este o lucrare obli(atorie "n cultura plantelor floricole
din spaiile prote2ate &i se e3ecut% "n (eneral dup% mobili-area solului. 'e poate
face c6imic sau termic%, folosind ca a(ent termic !aporii de ap% 412#C5.
+5
M61-&'%1#( 7% 2(1+(1#(. =%runirea solului se face cu fre-a 4,>1,45 sau
cu motofre-a pentru lucr%rile "n sere &i solarii. dat% cu m%runirea se introduc "n
sol pe ad.ncimea de 12>15 cm &i "n(r%&%mintele c6imice &i turba 41##>12# tU6a5,
administrate dup% de-infecie.
=arcarea "n sere &i solarii se face "n funcie de specificul culturii. 'e
folose&te s.rm% (al!ani-at% de 1,5>2,# mm (rosime, care se "ntinde "n lun(ul
r.ndurilor, fi3.ndu>se la capetele straturilor.
P.(&,(1#( se face manual, folosind lin(ura de plantat sau plantatorul.
0d.ncimea de plantare este "n funcie de specificul culturii. 8lantarea se face "n
r.nduri, respect.nd distanele dintre r.nduri &i plante pe r.nd, caracteristice
fiec%rei culturi.
/a plantare, se tasea-% bine solul "n 2urul materialului plantat &i se ud%,
e!it.ndu>se aspersiunea pentru a nu culca plantele pe sol.
Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 <#&#1(. care se aplic% "n timpul !e(etaiei
amintim:
completarea golurilor, se e3ecut% la fel ca &i la cultura "n c.mp.
a!1narea solului, urm%re&te aerisirea solului, e!itarea tas%rii &i e!entual
distru(erea buruienilor. 'e e3ecut% manual cu a2utorul uneltelor Zolf. 'e aplic% 2>
3 lucr%ri 4cri-anteme, (aroafe5 dup% plantare &i 3>4 pe an la culturile de lun(%
durat% 4Strelitzia, Anthurium, Gerbera5.
udatul se face ori de c.te ori este ne!oie "n funcie de cerinele plantei,
fenofa-%, anotimp, temperatur%, te3tur%.
!ertilizarea !azial "n spaiile prote2ate se aplic% prin soluii nutriti!e de
concentraii &i raport 4L8N5 specifice plantei aflate "n cultur%.
com$aterea $olilor 7% duntorilor. 1n spaiile prote2ate condiiile
prielnice apariiei multor boli &i d%un%tori obli(% la e3ecutarea permanent% a
lucr%rilor de combatere.
Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 03#+%(. amintim2
susinerea plantelor. Datorit% slabei re-istene a esuturilor mecanice, la
unele plante floricole se reali-ea-% un sistem de susinere adec!at speciei.
Dependent de "n%limea plantelor din cultur%, se e3ecut% un spalier cu dou%
eta2e pentru freesia sau unul cu 4>5 eta2e pentru (aroafe &i cri-anteme. Distana
dintre eta2e este de 12>17 cm pentru primele dou% ni!ele &i de 17>2# cm pentru
urm%toarele.
+$
8entru reali-area de producii mari &i de calitate superioar% asupra
plantelor se e3ecut% lucr%ri ca: ciuitul, coilitul, bobocitul( =odul de e3ecutare &i
efectul acestor lucr%ri sunt identice cu cele de la speciile floricole din c.mp.
/ucr%ri cu caracter special "n cultura plantelor de ser% se consider% &i cele
de /%1%A(1# ( $(+,)1%.)1 /# 2#/%-, referindu>se doar la lumin%, c%ldur% &i aer,
ceilali factori: sol, ap%, elemente nutriti!e fiind anali-ai anterior.
;umina 8entru "mbun%t%irea re(imului de lumin% "n perioadele cu
nebulo-itate accentuat% 4noiembrie>februarie5 se !or menine (eamurile curate, iar
plantele se !or plasa "n po-iii corespun-%toare sub aspectul distanei fa% de (eam
&i al un(6iului de inciden% a luminii. 8entru speciile decorati!e prin flori, cu
pretenii mai mari fa% de lumin%, dec.t cantitatea e3istent% "n mod natural, se !a
suplimenta iluminarea artificial, folosind tuburi de neon sau becuri fluorescente.
1n !ederea reducerii intensit%ii luminoase dispunem de posibilit%i mult mai
mari prin:
creti-area (eamurilor 4stropirea5, folosind o emulsie de 6um%, ar(il% etc.
'tropirea se face pe partea interioar% a (eamurilor "ntr>o -i senin% c.nd sticla este
"nc%l-it%. 8lantele cu flori se prote2ea-% cu folie de polietilen%, iar cele f%r% flori se
spal% cu 2et de ap% puternic pentru a nu r%m.ne p%tate.
utili-area de plase din material te3til sau plastic montate "n interiorul
serei, acionate manual sau mecanic.
0emperatura. Din punct de !edere teoretic, temperatura poate fi diri2at% "n
orice anotimp, "n limitele dorite, limite corelate cu cerinele plantelor &i ni!elul
celorlali factori 4lumina, umiditatea etc.5. Diri2area temperaturii "n perioadele reci
se reali-ea-% prin suplimentarea c%ldurii de la sursele termice 4centrale termice,
ape re-iduale "nc%l-ite, ape termale etc.5, iar !ara prin reali-area de cureni de aer,
umbrirea serelor sau folosirea de !entilatoare &i instalaii fri(orifice.
*erisirea. 9olumul de aer fiind limitat, "n spaiile prote2ate se impune o
!e6iculare periodic% a aerului, pentru "nlocuirea celui !iciat cu altul proasp%t, at.t
de necesar "n procesul de respiraie al plantelor.
/ucrarea se reali-ea-% prin acionarea ferestrelor montate "n acoperi& 4cca.
3#O din suprafa%5 sau "n pereii laterali.
Le!oia mai mare de aerisire se "nre(istrea-% "n perioadele calde, c.nd
(eamurile se menin desc6ise tot timpul. 1n perioadele reci, aerisirea se face cu
(ri2% pentru a nu r%ci prea tare interiorul serei.
+7
7.2.2. &$%%&'(1#( 7% 5&,1#'%&#1#( 03#+%%.)1 $.)1%+).# +-.,%4(,# 5& 4(0# /#
4#<#,('%#
/ucr%rile care !i-ea-% "nfiinarea culturilor floricole "n (6i!ece se refer% la
pre(%tirea amestecurilor de p%m.nt, pre(%tirea !aselor, plantarea, sc6imbarea
(6i!ecelor, lucr%ri a(rote6nice etc.
F#1,%.%?(1#( /# *(?6 se reali-ea-% "n momentul form%rii amestecului, prin
participarea mraniei, p%m.ntului de r%sadni%, a turbei etc. "n anumite p%ri. Dac%
la anali-a de laborator elementele de ba-% 4L8N5 sunt sub !aloarea optim%, se
modific% coninutul prin ad%u(area de "n(r%&%minte c6imice simple sau comple3e.
/a pre(%tirea amestecurilor, precum &i la omo(eni-area acestora se
respect% recomand%rile de la capitolul cu pri!ire la substratul de cultur%.
P1#<6,%1#( 4(0#.)1 const% "n sp%larea &i de-infecia celor care au fost
folosite. De-infecia se poate face cu soluie de Cu'
4
1O, formalin% 4#O sau
termic.
76i!ecele noi, din p%m.nt ars, se introduc "n ap% cel puin 12 ore "nainte
de folosire.
P.(&,(1#( constituie lucrarea de "nfiinare a culturii &i const% "n pre(%tirea
pentru plantare a (6i!eciului &i plantarea propriu>-is% a materialului.
8re(%tirea (6i!eciului const% "n asi(urarea drena2ului, acoperind cu un
ciob orificiul (6i!eciului, peste care se a&terne un strat de nisip (rosier sau pietri&
"n (rosime de 1,#>1,5 cm.
1n !ederea plant%rii se completea-% (6i!eciul cu p%m.nt "n !olum potri!it,
astfel "nc.t planta s% fie cu coletul sau cu bolul de p%m.nt la ni!elul (6i!eciului.
1n 2urul r%d%cinilor se completea-% cu p%m.nt care se tasea-%.
Dac% r%d%cinile plantei sunt nude, se fasonea-% &i "nainte de plantare se
mocirlesc.
9asul de cultur% 4(6i!eciul5 nu trebuie s% fie cu mult mai mare dec.t
!olumul sistemului radicular, dep%&irea fiind de 1,5>2,# cm.
U/(,-. se face cu furtunul, cu stropitoarea, prin aspersiune, picurare,
imersie. ,rec!ena ud%rilor care la acest (en de cultur% este mai mare dec.t la
culturile la sol.
F#1,%.%?(,-. $(?%(. este, de asemenea, raportat la cultura "n !olum limitat al
substratului, ceea ce fa!ori-ea-% de(radarea mai rapid% a ec6ilibrului nutriti!
dec.t "n ca-ul culturilor la sol.
++
Cantit%ile de "n(r%&%minte se stabilesc prin calcul, "n urma anali-elor de
laborator. 0dministrarea acestora se face odat% cu apa de udat. )e-ultate bune se
obin prin fertili-area e3traradicular% folosind ,oliar 'praG, ,oliar ,eed sau
"n(r%&%minte lic6ide de tip C,C, obinute "n ara noastr%.
A$@&(1#( 0).-.-% este lucrarea care se face mai rar "n cultura plantelor la
(6i!eci. 0ceast% lucrare nu este necesar% la plantele cu ciclu de !e(etaie scurt 47>
12 luni5, dar este obli(atorie pentru plantele ce !e(etea-% mai muli ani "n acela&i
!as. /ucrarea se e3ecut% cu a2utorul unui plantatoare &i se face pe o ad.ncime de
7>1# cm &i urm%re&te af.narea &i m%runirea solului de la suprafaa (6i!eciului.
Dup% e3ecutarea lucr%rii, "n ca-ul c.nd o parte din p%m.ntul de la
suprafaa (6i!eciului s>a pierdut, se !a completa cu amestec proasp%t, dup% care
se ud%.
lucrare important% "n cultura plantelor la (6i!ece este 0+9%2*(1#(
3#1%)/%+6 a acestora. =oti!ele care impun sc6imbarea !asului de cultur% sunt
multiple:
cre&terea !olumului sistemului radicular, (6i!eciul de!enind
necorespun-%tor;
acidifierea &i "nr%ut%irea structurii solului ca urmare a frec!entelor
ud%ri, ceea ce determin% condiii necorespun-%toare de cultur%;
epui-area prin consum sau sp%l%ri cu apa de udat a elementelor nutriti!e
din (6i!eci, planta fiind supus% carenelor;
drena2 necorespun-%tor cu sta(narea apei, r%d%cinile fiind "n pericol de
asfi3iere.
'c6imbarea (6i!eciului "n practica floricol% este cunoscut% sub denumirea
de transvazare &i translantare.
0ransvazarea este lucrarea prin care planta, aflat% "n acti!itate fi-iolo(ic%
este sc6imbat% "ntotdeauna dintr>un (6i!eci mai mic "n altul mai mare, urm%rind
meninerea intact% a sistemului radicular &i a bolului de p%m.nt.
'c6imbarea se face "ntr>un (6i!eci cu diametrul mai mare cu 2>4 cm dec.t
precedentul. 8re(%tirea acestuia se face identic ca la plantare.
Dup% a&e-area plantei "n (6i!eci, se completea-% cu amestec de p%m.nt
(olul r%mas p.n% la peretele !asului. *rans!a-area se e3ecut% o dat% p.n% la trei
ori la plantele ce "&i des%!.r&esc ciclul biolo(ic "ntr>o perioad% de $>14 luni, cum
sunt: "rimula, Cineraria, Cyclamen, Calceolaria( 8lantele culti!ate "n (6i!ece &i
+9
au caracter de perenitate cu ritmuri de cre&tere mai lente 4Die//enbachia,
Cordyline, Ficus, Dracaena, etc.5 se trans!a-ea-% o dat% "n primul an &i de dou%
ori "n urm%torii ani.
0ransplantarea este lucrarea prin care se "mbun%t%esc condiiile de mediu
ale plantei f%r% a e3ista obli(ati!itatea sc6imb%rii (6i!eciului 4recipientului5.
0cest ultim aspect nu e3clude "ns% posibilitatea utili-%rii altui (6i!eci, acesta
a!.nd aceea&i m%rime ca &i precedentul, mai mare sau c6iar mai mic%.
/ucrarea se aplic% "n (eneral, plantelor perene care r%m.n "n acelea&i !ase
mai muli ani. =omentul e3ecut%rii lucr%rii este determinat de sta(narea din
cre&tere o perioad% mai lun(% de timp, iar aspectul plantelor las% de dorit 4frun-ele
r%m.n mici, "n(%lbenesc, cad5. 1n acest ca- plantele se scot din !ase &i se stabile&te
cau-a care a determinat modificarea aspectului plantei. Cu a2utorul unui plantator
se "ndep%rtea-% parial sau total, p%m.ntul de pe r%d%cinile plantei, se toaletea-%
sistemul radicular prin "ndep%rtarea p%rilor "mb%tr.nite &i bolna!e, dac% este ca-ul
se spal% r%d%cinile "n 2et de ap% &i se tratea-% cu soluii de-infectante pentru
acti!area sistemului radicular.
R61%1#( <9%4#+#.)1. dat% trecute la (6i!ece prin plantare, trans!a-are
sau transplantare, plantele cresc m%rindu>&i !olumul p%rilor aeriene. 1n felul
acesta, "n funcie de ritmul de cre&tere, plantele a2un( s% se deran2e-e reciproc,
de&i condiiile de mediu la ni!elul r%d%cinilor sunt corespun-%toare. 1n asemenea
situaii, se recomand% m%rirea distanelor dintre plante, asi(ur.ndu>se condiii mai
bune de lumin% &i aerisire.
M#&'%&#1#( $1-&?#.)1 +-1(,#. 8lantele decorati!e prin frun-e 4Cordyline,
Dracaena, Die//enbachia, Ficus? trebuie s% aib% tot timpul frun-i&ul curat &i
s%n%tos.
8entru reali-area acestui aspect, periodic, plantele se spal% cu ap% curat%.
1n condiii de cultur% unde nu se poate aplica sp%larea, se recomand% &ter(erea
frun-elor cu c.rpe umede. dat% cu aceast% lucrare, se "ndep%rtea-% frun-ele
"mb%tr.nite, bolna!e, rupte.
P(.%0(1#( plantelor culti!ate "n (6i!ece se e3ecut% "n ca-ul c.nd plantele
de-!olt% tulpini !olubile 4"assi/lora, "hilodendron5. 'e folosesc spalieri "n form%
de cercuri sau sc%ri, confecionai din elemente estetice 4materiale plastice,
c6erestea5.
D%1%A(1#( $(+,)1%.)1 /# 2#/%- urm%re&te crearea de condiii optime
desf%&ur%rii proceselor fi-iolo(ice "n !ederea unei cre&teri &i de-!olt%ri normale a
9#
plantelor. 0ce&ti factori !or fi corelai "n funcie de interdependena e3istent% "ntre
ei &i cerinele plantei.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. 8re(%tirea terenului pentru "nfiinarea culturilor floricole "n c.mp.
2. 1nfiinarea culturilor floricole "n c.mp.
3. Care sunt lucr%rile (enerale de "ntreinere aplicate culturilor floricole "n
c.mpQ
4. Care sunt lucr%rile speciale de "ntreinere aplicate culturilor floricole "n
c.mpQ
5. 1n ce const% pre(%tirea pentru "nfiinarea culturilor floricole "n spaii
prote2ateQ
7. 1nfiinarea culturilor floricole la solul serei.
+. 1nfiinarea culturilor floricole la (6i!ece.
9. /ucr%ri (enerale de "ntreinere a culturilor floricole din spaii prote2ate.
1#. /ucr%ri speciale de "ntreinere a culturilor floricole la solul serei.
11. /ucr%ri speciale de "ntreinere a culturilor floricole la (6i!ece
S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%
C A P I T O L U L
91
RECOLTAREA! CONDIIONAREA! PSTRAREA I "ALORIFICAREA
FLORILOR I A PLANTELOR DECORATI"E
biecti!ul principal al culti!atorilor de flori este de a aduce plantele
floricole "n fa-a "n care elementul decorati! este aproape sau "n totalitate
caracteristic speciei 4soiului5. De asemenea, calitatea florilor este influenat% de
caracteristicile speciei, de factorii te6nici &i de modul "n care se face recoltarea &i
pre(%tirea plantelor pentru !alorificare.
E3ecut.nd fiecare lucrare la momentul optim, "ntr>un timp c.t mai scurt,
cu respectarea te6nolo(iilor moderne, se !a influena po-iti! at.t durata de decor
"n !a-%, c.t &i calitatea florilor.
.1. R#+).,(1#(
,lorile speciilor care au "nsu&irea de a>&i des%!.r&i sau p%stra aspectul
decorati! o perioad% mai lun(% de timp, dup% deta&area lor de pe planta mam%.
'tadiul de de-!oltare al florilor "n momentul c.nd este t%iat% are influen% asupra
lon(e!it%ii ei &i depinde de specie. ,lorile se pot recolta "n fa-e diferite: boboc
semidesc6is, boboc "nc6is, boboc colorat, floare desc6is% etc. &i "n funcie de
modul cum acestea e!oluea-% dup% ruperea de pe plant%.
0stfel: cri-antemele se recoltea-% la desc6iderea aproape complet% a
inflorescenei, cele standard pot fi "ntr>o fa-% mai puin desc6is% 4c.nd
inflorescena are 5>1# cm diametru5; la (erbera @ c.nd 1>3 r.nduri de stamine sunt
bine de-!oltate; fre-ia @ c.nd prima floare din inflorescen% este "ntredesc6is%.
8erioada cea mai potri!it% pentru recoltare r%m.ne dimineaa, c.nd florile
au ti2ele tur(escente &i se e3ecut% prin t%iere, smul(ere sau rupere. Dac% florile se
recoltea-% prea repede se !or ofili "n 2>3 -ile, iar dac% florile sunt l%sate prea mult
pe plant% !or a!ea durata de decor scurt%.
dat% cu recoltatul, preocuparea permanent% este de a reduce timpul de
staionare al florilor, din momentul deta&%rii de pe planta mam% &i p.n% la
!alorificare. ,lorile recoltate &i a&e-ate "n na!ete sunt transportate la locul de
condiionare, "n s%li speciale, amena2ate corespun-%tor pe (rupe de specii
apropiate, unde temperatura &i umiditatea sunt meninute constant la !alori
92
corespun-%toare unui climat propice at.t muncitorilor c.t &i pentru e!itarea
deprecierilor calitati!e ale florilor.
Condiionarea const% "n sortarea, calibrarea &i le(area florilor "n buc6ete.
.2. S)1,(1#(
7ruparea florilor pe calit%i are "n !edere "nsu&irile eseniale date de
totalitatea caracteristicilor /izice senzorice, /itosanitare &i tehnologice specifice
acestora la un moment dat.
C(1(+,#1%0,%+%.# $%?%+# constau "n dimensiunile bobocului sau ale florii, a
ti2elor &i a internodiilor, forma bobocului, a florii &i a frun-elor, precum &i
(reutatea acestora. Ele sunt caracteristici de soi, dar !aria-% "n funcie de
te6nolo(ia culturii, condiiile pedoclimatice &i momentul la care s>a f%cut
recoltarea.
Culoarea repre-int% un alt indice fi-ic deosebit de important, fiind, de
asemenea, o caracteristic% de soi &i particip% la stabilirea calit%ii florilor t%iate.
Caracteristicile 0#&?)1%(.# se refer% la prospeime, inte(ritatea florilor,
elasticitatea sau ri(iditatea se refer% la prospeime, inte(ritatea florilor,
elasticitatea sau ri(iditatea ti2ei, parfumul, uniformitatea &i modul de pre-entare.
Caracteristicile $%,)0(&%,(1# se refer% la starea de s%n%tate a florilor &i
ti2elor, precum &i la pre-ena unor urme de substane folosite pentru tratamente,
praf, p%m.nt.
Caracteristicile ,#9&).)<%+# redau "nsu&irile florilor, cerute de o anumit%
destinaie: e3port, piaa intern% pentru consum imediat sau pentru p%strare.
1n ba-a acestor caracteristici florile sunt sortate pe cate(orii de calitate
pre!%-ute de standardele "n !i(oare. De obicei se utili-ea-% trei cate(orii de
calitate &i anume: E3tra, I>a &i a II>a.
Calitatea E3tra &i I>a cuprind florile &i bobocii care pre-int% caracteristicile
soiului &i speciei, iar p%rile florilor sunt f%r% deprecieri. *i2ele trebuie s% fie "n
funcie de specie &i soi, ri(ide &i suficient de re-istente pentru a purta floarea, f%r%
ramuri au3iliare, (arnisite cu frun-e s%n%toase 4dac% este ca-ul5.
Deosebirea dintre calitatea E3tra &i I>a se reali-ea-% prin diferena !aloric%
a caracterelor 4m%rime, (reutate etc.5.
93
Calitatea a II>a cuprinde florile &i bobocii care corespund condiiilor
(enerale de calitate, dar pre-int% urm%toarele nea2unsuri:
u&oare deprecieri cau-ate de boli, para-ii sau produsele folosite
pentru tratamente etc.;
u&oare !%t%m%ri;
ti2ele mai puin ri(ide &i mai puin re-istente, (arnisite "ns% cu
frun-e.
.3. C(.%*1(1#(
Const% "n aducerea florilor la dimensiunile corespun-%toare cate(oriei de
calitate, cu referiri speciale pentru ti2ele florale care dep%&esc codul de lun(ime.
'cara de m%rimi, e3primat% "n cm, la care trebuie s% r%spund% florile t%iate
are conformaia urm%toare: #; 5; 1#; 2#; 4#; 5#; $#; +#; 1##; 12#. 0ceste lun(imi
cuprind &i floarea.
Diferena "ntre lun(imea ma3im% &i minim%, "ntr>o unitate de pre-entare,
nu trebuie s% dep%&easc% urm%toarele !alori:
2,5 cm pentru florile clasate "n codurile # p.n% la 15, inclusi!;
5,# cm pentru florile clasate "n codurile 2# p.n% la 5#, inclusi!;
1#,# cm pentru florile clasate "n codurile $# p.n% la 12# &i peste.
Diferenele mai mari dec.t cele menionate sunt admise numai "n situaia
aran2amentelor florale, unde necesit%ile te6nice cer scurtarea ti2elor florale.
0cestea se !or recepiona la condiiile de calitate ale florilor mai puin lun(imea
ti2ei florale.
'ortarea &i calibrarea florilor se face de c%tre persoane instruite "n acest
sens, "n s%li utilate adec!at. ,lorile nesortate se a&ea-% pe masa "nclinat% "n dreapta
sortatorului care ia cu m.na dreapt% fiecare floare &i o trece "n m.na st.n(%,
"ndep%rt.nd cu dreapta l%starii laterali &i e!entual frun-ele de la ba-%. ,i3ea-% apoi
ti2a floral% la (radaia # &i stabile&te lun(imea florii, trec.nd>o cu m.na st.n(% "n
compartimentul corespun-%tor de pe masa "n e!antai. ,run-ele, l%starii &i bobocii
re-ultai de la fasonarea florilor sunt transportai "n afara -onei de lucru e o band%
transportoare e3istent% "n dreapta muncitorului sortator.
94
,lorile sortate sunt luate de muncitorii manipulani &i duse la mesele de
calibrare unde se buc6etea-%. <uc6etele conin acela&i num%r de flori, fiind le(ate
"n cel puin dou% puncte.
0stfel pre(%tite, buc6etele se trec "n (%lei cu ap%, care cu a2utorul
c%rucioarelor sunt duse "n camere fri(orifice pentru prer%cire.
8rin prer%cire se "ndep%rtea-% c%ldura florilor, precum &i c%ldura de
respiraie, "n !ederea "ncetinirii proceselor metabolice &i prelun(irii duratei de
meninere a calit%ii.
8rer%cirea poate s% se reali-e-e prin circulaia printre flori a aerului rece,
pres%rarea de (6ea% m%runit% sau sub form% de ful(i &i prer%cirea "n !id, ba-at%
pe principiul e!apor%rii apei din esuturile florilor la presiune sc%-ut%. 8rer%cirea
se consider% "nc6eiat% c.nd temperatura r%m.ne constant% la !aloarea specific% &i
care oscilea-% "n funcie de specie de la 4C 4trandafiri5 la 1#>12C 4plantele de
c.mp5.
,lorile prer%cite !or fi ambalate &i e3pediate ma(a-inelor de desfacere sau
dac% situaia o impune 4!.rfuri de producie, necesitatea stoc%rii m%rfii etc.5 se !or
p%stra "n depo-itele fri(orifice.
.4. P60,1(1#( $.)1%.)1 ,6%(,#
8%strarea florilor permite o serie de fle3ibilit%i "n ceea ce pri!e&te
e3cedentul produciei de flori &i punerea lor "n !.n-are "n perioadele cu cerine
ma3ime.
8entru %rile cu producii mari de flori, aceast% acti!itate constituie o etap%
obli(atorie "n flu3ul !alorific%rii, durata de p%strare !ariind de la c.te!a -ile p.n%
la c.te!a luni.
8%strarea de lun(% durat% se refer% "n (eneral la florile de ser% &i la cele de
c.mp &i se poate reali-a prin meninerea florilor "n ap% sau soluii conser!ante sau
prin p%strarea uscat% f%r% ap%, c.nd se impune "nainte de !alorificare ["nt%rireaI
timp de 24 ore "n soluii conser!ante.
,actorii cu influen% direct% asupra calit%ii florilor p%strate timp
"ndelun(at sunt: temperatura, umiditatea relati!% a aerului, circulaia &i presiunea
aerului, compo-iia atmosferic% &i lumina.
/umina fa!ori-ea-% procesul de fotosinte-% &i sinte-a (lucidelor "n ca-ul
p%str%rii florilor "n soluii conser!ante sau ap% prelun(ind "n felul acesta durata de
95
p%strare. Ea nu are efect "n ca-ul p%str%rii la uscat &i c.nd p%strarea se face "n
ambala2e "nc6ise.
8entru stocarea f%r% ap% se utili-ea-% camere fri(orifice "n care
temperatura se menine la #>2C &i umiditatea relati!% la 9#>95O. Circuitul aerului
are o mare importan% "n sensul c%, aerul rece introdus, preia c%ldura de c.mp &i de
respiraie, antren.nd>o spre e3terior, particip.nd la uniformi-area temperaturii &i
aducerea florilor la temperatura optim% de p%strare. C.nd diferena "ntre aerul
introdus &i cel scos este de 2C, "n celula de p%strare este o temperatur% omo(en%
optim% pentru p%strare. 8e ba-a acestui principiu biolo(ic, se face p%strarea
florilor la presiune sc%-ut%.
Compo-iia atmosferic% influenea-% po-iti! durata de p%strare, dac% se
modific% raportul e3istent "n mod obi&nuit "n aer "ntre o3i(en &i dio3id de carbon,
"n fa!oarea ultimului.
1n !ederea stoc%rii florile se pun "n cutii de carton c%ptu&ite cu polietilen%.
Cutiile pline se pun la prer%cire, f%r% capac, pentru puin timp, dup% care se pune
capacul. 8entru circulaia aerului cutiile se "nc6id ermetic, iar la capete au c.te o
fant%.
'coaterea de la stocare se face cu 1>4 -ile "nainte de !.n-are. 'e
"mprosp%tea-% t%ietura, se pun "n ap% cald% 437>3+C5 pentru re6idratare dup% care
se sortea-% din nou, se pun "n ap% la lumin% &i temperatur% de 1+>2#C.
%rocedee de prelungire a duratei de pstrare i meninerea calitii
!lorilor tiate
7( 3ratamente alicate pentru prelun(irea duratei de p%strare
> "nl%turarea late3ului: <uhorbia, etc.
> e!itarea c%derii florilor: -rhidee, Antirrhinum, Lathyrus, tratamente
cu soluii diluate
> de acid naftil acetic, indolil acetic, tiosulfat de 0(
> e!itarea aplec%rii !.rfului tulpinilor &i florilor: Gerbera, (ladiole
8( Folosirea soluiilor conservante "n !ederea:
> fortificarea florilor
> impulsionarea bobocilor
> p%strarea florilor
'oluiile conser!ante au la ba-%:
9$
Aa "n care se adau(% diferite componente:
> (lucide 4(luco-% &i fructo-%5
> s%ruri minerale: s%ruri de 0(, 0l, Cu
> substane antimicrobiene: citrat de + 6idro3ic6inolein%
> aci-i or(anici: citric, ben-oic
> in6ibitori ai etilenei: acid aminoacetic
> re(ulatori de cre&tere: citoc6inine
> in6ibitori: CCC
9( Reguli de resectat "n p%strarea florilor t%iate
> !ase curate;
> "mprosp%tarea ba-ei ti2ei;
> "ndep%rtat frun-e de pe treimea inferioar%;
> sc6imbarea -ilnic% a apei.
:( "'strarea la temeraturi sc'zute
8%strarea la fri(
> de scurt% durat% 4Cp%strarea umed%C5 la temperatura recomandat%
pentru specie 4"ntre 1>1#
#
C5 &i timp "n funcie de specie, 3 -ile
4Anthurium5 > 4 s%pt%m.ni 4Lilium5
> de lun(% durat%, f%r% ap% o perioad% de timp de la 2 s%pt%m.ni la
4>5 luni, la temperatura de 1
#
C. 0poi florile se trec treptat la 4
#
C
24 ore &i la temperatura camerei, c.nd se introduc "n soluii cu
concentraii ridicate de (luco-%. 8rin aceast% metod% se
prelun(e&te durata de p%strare cu 2 s%pt%m.ni 4Rosa5 p.n% la +
s%pt%m.ni 43ulia5 sau 4 luni 4Dianthus5
8%strarea "n 0C 4atmosfer% controlat%5
.5. A2*(.(1#( 7% 4(.)1%$%+(1#( $.)1%.)1 ,6%(,#
0mbalarea este o lucrare foarte important%, influen.nd calitatea florilor &i
durata !ieii la consumator. 'e e3ecut% "n camere unde temperatura aerului este de
1#>12C &i umiditatea relati!% +5>9#O &i se poate face indi!idual, pe buc6ete sau
prin a&e-area florilor "n cutii, l%-i etc.
*ransportul florilor la distane mici se poate face cu mi2loace auto,
i-oterme care nu sunt pre!%-ute cu surs% pentru producerea fri(ului. 0ceste
97
mi2loace de transport asi(ur% meninerea temperaturii florilor la 7>1#C timp de
ma3im o -i.
8entru transportul la distane mari se folosesc mi2loace auto>fri(orifice cu
posibilit%i de meninere a temperaturii dorite pe toat% durata transportului.
,lorile a2unse la ma(a-inele de desfacere sunt despac6etate &i trecute "n
"nc%peri unde temperatura are !alori cuprinse "ntre 1+>22C.
8%strarea florilor la aceste temperaturi obli(% e3ecutarea unor lucr%ri de
"n(ri2ire speciale. 1n primul r.nd, !asele "n care se p%strea-% florile trebuie s% fie
curate &i de-infectate pentru e!itarea infect%rii apei &i a ti2elor florale cu
microor(anisme pato(ene care determin% blocarea !aselor conduc%toare &i
putre-irea ti2elor.
8entru prelun(irea duratei de p%strare "n !a-%, se !or e!ita temperaturile
mai ridicate de 2#C, precum &i e3punerea florilor direct ra-elor solare. De
asemenea, se !a "mprosp%ta -ilnic seciunea de la ba-a ti2ei, se !a sc6imba apa din
!ase &i se !or "ndep%rta frun-ele care a2un( "n ap%.
.6. "(.)1%$%+(1#( 3.(&,#.)1 $.)1%+).# +-.,%4(,# .( <9%4#+#
8lantele culti!ate "n (6i!eci pot decora prin flori, frun-e, fructe sau port.
ricare ar fi elementul decorati!, se !a a!ea "n !edere ca planta &i (6i!eciul, "n
momentul !alorific%rii, s% constituie un tot unitar, armonic constituit din punct de
!edere al m%rimii, formei &i aspectului estetic. 8entru reali-area acestor aspecte se
impune a se efectua unele lucr%ri speciale "nc% din perioada premer(%toare
!alorific%rii &i unele "n momentul !alorific%rii.
& 3#1%)(/( 31#2#1<6,)(1# 4(.)1%$%+61%%, plantele !or fi trecute la
(6i!eciul corespun-%tor ca m%rime &i form%. 1n acest sens se !a anali-a m%rimea
p%rii aeriene &i a sistemului radicular, stabilind m%rimea (6i!eciul, astfel "nc.t
!olumul de p%m.nt s% asi(ure o nutriie corespun-%toare &i stabilitate pe toat%
durata c.t se pre!ede a r%m.ne "n acest (6i!eci.
1n funcie de caracteristicile sistemului radicular, (6i!ecele !or fi mai
ad.nci sau mai plate, cu diametre corespun-%toare.
0mestecul de p%m.nt folosit !a r%spunde la toate cerinele plantei 4pH,
masa !olumetric%, coninut "n elemente nutriti!e etc.5 &i se !a reali-a un drena2
bun, asi(ur.ndu>se eliminarea e3cesului de umiditate.
9+
De preferat ca aceste lucr%ri s% se e3ecute cu puin timp "nainte de
!alorificare, pentru ca plantele s% a2un(% la cump%r%tor, plantele "ntr>o situaie
corespun-%toare continu%rii !e(etaiei "n acela&i ritm ca &i "nainte.
Lu este de preferat e3ecutarea acestora "n prea2ma !alorific%rii 41>2 -ile
"nainte5, deoarece, plantele nu reu&esc s% se adapte-e noilor condiii, iar efectul
cumulat al &ocurilor pro!ocate de aceste modific%ri, de multe ori sunt cau-a opririi
plantelor din !e(etaie sau c6iar moartea lor.
& 2)2#&,-. 4(.)1%$%+61%%, c.nd plantele sunt bine de-!oltate, a!.nd
elementul decorati! "n fa-a de decor, !or fi alese &i (rupate pe cate(orii conform
pre!ederilor '*0' 4nr. de flori, frun-e, boboci, diametrul coroanei etc.5, pentru
fiecare specie "n parte.
Dup% sortare, plantele !or fi duse "n s%li sau compartimente, unde urmea-%
ambalarea &i e3pedierea la locul de desfacere.
'e !or ambala numai plantele !erificate, c%rora li s>au "ndep%rtat frun-ele
bolna!e, "mb%tr.nite, florile trecute, fructele !e&tede. 8lantele decorati!e prin
frun-e trebuie s% aib% aceste or(ane curate, f%r% urme de tratamente, fertili-ani
sau s%ruri pro!enite din apa cu care s>a udat.
76i!eciul se &ter(e cu c.rpa umed%, iar "n ca-ul c% nu se cur%% suficient,
se !a folosi peria de s.rm% &i c.rpa umed%.
Dac% temperatura de afar% are !alori sub optimul de cre&tere al plantelor,
se impune ambalarea "n 6.rtie, fiecare plant% indi!idual, f%r% a deran2a frun-ele
sau florile.
02unse la ma(a-inul de desfacere, (6i!ecele trebuie scoase din ambala2,
udate &i inute p.n% la !.n-area lor la lumin% &i temperaturi corespun-%toare.
1n funcie de condiiile de afar% &i preferinele cump%r%torului, plantele !or
fi li!rate "ntr>un ambala2 estetic, care ser!e&te &i la transportul lor p.n% la
domiciliu.
C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1#
1. )ecoltarea florilor.
99
2. ,actorii care influenea-% durata de meninere a calit%ii florilor
t%iate.
3. 1n ce const% sortarea, condiionarea, prer%cirea &i ambalarea florilorQ
4. Care sunt procedeele de prelun(ire a duratei de p%strare a florilorQ
BIBLIOGRAFIE
1. 0=\)IADEI, 0/EM0LD)IL0, 19+7, 8%strarea florilor t%iate, Ed. Ceres, <ucure&ti.
1##
2. 0L*L, DIL0, 1991, ,loricultur%, curs lito(rafiat, Ani!. Craio!a.
3. <\/0, =0)I0, 199+, ,loricultur% (eneral%, Ed.=irton, *imi&oara.
4. <A*0 E)'KE<E*, C0L*), =0)I0, 2##9, ,loricultur%>Indrumator de lucrari
practice, Ed. *odesco Clu2>Lapoca
5. C0L0)0CHE, 9I)IC0, 0.=0*EE'CA, 19$+, Cri-anteme, Ed. 0(rosil!ic%,
<ucure&ti.
$. C0L*), =0)I0, D.K0H0)I0, 0DE/IL0 DA=I*)0X, 199+, )ecoltarea &i
p%strarea tuberobulbilor de (ladiole, )e!. 0(ricultura, nr.3, Clu2>Lapoca.
7. C0L*), =0)I0, 1999, ,loricultur%, Ed. <a6]^I, Clu2>Lapoca.
+. C0L*), =0)I0, D.K0H0)I0, 2##2, ,loricultur% (eneral%, Ed. 0cademic8res,
Clu2>Lapoca
9. C0L*), =0)I0, 2##3, ,loricultur% (eneral% &i special%, Ed. )isoprint Clu2>
Lapoca
1#. C0L*), =0)I0, I0L0 88, 2##+, ,loricultur% special%><a-a de date, Ed. *odesco
Clu2>Lapoca
11. C0L*), =0)I0, 2##+, 8lante ornamentale de interior, Ed. *odesco Clu2>Lapoca
12. =0)EX, =., 19++, =etode moderne de "nmulirea plantelor floricole &i asi(urarea
materialului s%ditor, )e!. Horticultura.
13. LE07A, =. &i colab., 197$, 0meliorarea plantelor decorati!e, Ed. Ceres, <ucure&ti.
14. 8E*E),I, X*., E.'\/\7E0LA., 1972, ,i-iolo(ia plantelor, ED8, <ucure&ti.
15. 8)ED0, =., 1979, ,loricultur%, Ed. Ceres, <ucure&ti.
1$. XE/0)A, E/EL0, E/EL0 =ACE'CA, 197$, Daliile, Ed. Ceres, <ucure&ti.
17. XE/0)A, E/EL0, 1995, Culturi de ser% pentru flori t%iate, Ed. Ceres, <ucure&ti.
1+. XE/0)A, E/EL0, 199+, ,loricultur%, curs uni!ersitar, Ani!ersitatea desc6is%
,ermierul, <ucure&ti.
19. XE/0)A, E/EL0, 199+, ,lori culti!ate "n (r%din%, Ed. 7rand, <ucure&ti.
2#. XE/0)A E/EL0, 2##1, ,lori culti!ate "n (r%din%, ediia a II>a re!i-uit% &i
ad%u(it%, Ed. =.0.'.I., <ucure&ti.
21. XLE0, 9. &i colab., 1979, ,loricultur%, ED8, <ucure&ti.
22. 'LE0, 9. &i colab., 19+3, =ic% enciclopedie de 6orticultur%, Ed. Xtiinific% &i
Enciclopedic%, <ucure&ti.
23. X*E,0L, /I9I0, 9I)IC0 C0L0)0CHE, 0L0 =0)IL, 19$7, 1ndrum%torul
floricultorului, Ed. 0(rosil!ic%, <ucure&ti.
24. *\=0X, =., 1999, <otanic% farmaceutic%, !ol. III, Ed. Iuliu Haie(anu, Clu2>
Lapoca.
25. DE8)DEI, )DIC0, 2##1, ,loricultur%, Ed. Xtiinelor 0(ricole, <ucure&ti.
2$. 6ttp:UUSSS.6ort.uconn.eduUplantsUaUa.6tml
27. 6ttp:UUSSS.bissettnurserG.comU
2+. 6ttp:UUSSS.mobot.comU
29. 6ttp:UUSSS.SiJipedia.comU
1#1