Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Bazele horticulturii
Bazele horticulturii
FLORICULTURA Defini ţ ie Ştiinţa care se ocupă cu studiul plantelor ornamentale din categoriile: specii

FLORICULTURA

Definiţie

FLORICULTURA Defini ţ ie Ştiinţa care se ocupă cu studiul plantelor ornamentale din categoriile: specii erbacee,

Ştiinţa care se ocupă cu studiul plantelor ornamentale din

categoriile: specii erbacee, specii dendrologice, specii

lemnoase la ghiveci. din fr. floriculture, cf. lat. Flos: floare, cultura: cultivare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Adrian Peticila
SEMNIFICA Ţ IA FLORILOR Coda ş oricelului - s ă n ă tate, putere, împ

SEMNIFICAŢIA FLORILOR

SEMNIFICA Ţ IA FLORILOR Coda ş oricelului - s ă n ă tate, putere, împ ă
SEMNIFICA Ţ IA FLORILOR Coda ş oricelului - s ă n ă tate, putere, împ ă

Coda şoricelului - sănătate, putere, împăcare Aloe supăre, necaz Angelica inspiraţie Azaleea pasiune fragilă, nevoie de protecţie

Begonia atenţionare Cactuşi rezistenţă, pasiune, grandoare Camelia japonica roşie eşti dragostea inimii mele Calendula officinalis - bucurie

Dahlia variabilis - bun gust

Dianthus alb inocenţa, iubire pură

Ferigi sinceritate Freesie entuziasm, delicateţe Jasminum graţie, eleganţă

Narcissus nobleţe, respect, dar şi egoism, iubire de sine,

formalitate Primula adolescenţa, nu pot trăi fără tine Strelizia reginae măreţie

Tulipa galbene speranţa

în iubire

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

LEGATURA CU ALTE ŞTIINŢE

LEGATURA CU ALTE Ş TIIN Ţ E Cultura florilor nu se poate face f ă r
LEGATURA CU ALTE Ş TIIN Ţ E Cultura florilor nu se poate face f ă r
LEGATURA CU ALTE Ş TIIN Ţ E Cultura florilor nu se poate face f ă r

Cultura florilor nu se poate face fără deprinderea cunoştinţelor temeinice din domenii conexe, cum ar fi: biologie, fiziologie, ecologia plantei, genetica, ameliorarea plantelor, agrochimie, pedologie, fitopatologie, entomologie,

marketing si studiu de piaţă.

entomologie, marketing si studiu de pia ţă . Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©
entomologie, marketing si studiu de pia ţă . Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©
entomologie, marketing si studiu de pia ţă . Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

2014© Adrian Peticila

ISTORIC

Cea mai veche dovadă este o medalie de 7.000 ani descoperită în Altai (Est-Centru Asia, unde China, Mongolia, Rusia si Kazakhstan se întâlnesc), care are încrustat un trandafir. 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori.

370-323 î.e.n. , Teofrast, în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, intitulat Flori ”.

Cercetarea plantelor are vol. 6, intitulat “ Flori ”. 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur

3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian

grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare

500 î.e.n. - Confucius a denumit

crizantema, floare de aur

500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur picturi descoperite în piramide care au

picturi descoperite în piramide care au şi flori

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

au şi flori Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila grădinile suspendate ale Semiramidei
au şi flori Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila grădinile suspendate ale Semiramidei

grădinile suspendate ale Semiramidei

ISTORIC

ISTORIC Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Gulistan - ţara trandafirilor . 2600 î.e.n. - în
ISTORIC Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Gulistan - ţara trandafirilor . 2600 î.e.n. - în

Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Gulistan - ţara trandafirilor.

2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze;

au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ISTORIC

ISTORIC grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii,
ISTORIC grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii,
ISTORIC grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii,

grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast

grădini plutitoare de la azteci

Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea
Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea
Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea
Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea
Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea
Botanică Teofrast grădini plutitoare de la azteci viridarii, grădinile romane în care se Facultatea

viridarii, grădinile romane în care se Facultatea cultivau: crini, de Horticultura, zambile, trandafiri. Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ISTORIC

Cultura florilor în funcţie de epoci

1.

Sclavagism - s-a dezvoltat ,fiind folosită munca sclavilor;

2.

Evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie;

3.

Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa;

4.

Epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului.

foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ZONAREA

Globul pământesc se împarte în 8 formaţiuni vegetale şi 7 zone climatice:

1. PĂDUREA OMBROFILĂ (ECUATORIALĂ)

Climat permanent umed şşi cald, cu aer umed şi sufocant. Plante epifite, sistem radicular aerian,

cu creştere diferenţiată faţă de lumină.

cu cre ş tere diferen ţ iat ă fa ţă de lumin ă . F i

Fittonia

ţ iat ă fa ţă de lumin ă . F i t t o n i

Monstera deliciosa

de lumin ă . F i t t o n i a Monstera deliciosa Philodendron imbe

Philodendron imbe

F i t t o n i a Monstera deliciosa Philodendron imbe Bromelia Cyperaceae Facultatea de

Bromelia

t o n i a Monstera deliciosa Philodendron imbe Bromelia Cyperaceae Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Cyperaceae

a Monstera deliciosa Philodendron imbe Bromelia Cyperaceae Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Orhidee ©

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Orhidee

© Adrian Peticila

ZONAREA

2. PĂDUREA TROPICALĂ CU FRUNZE PERSISTENTE Precipitaţii abundente, temperaturi medii cu diferenţe de până la 10 grade între zi şi noapte şi între anotimpuri.

la 10 grade între zi ş i noapte ş i între anotimpuri. Ficus australis Musa Sansevieria

Ficus australis

zi ş i noapte ş i între anotimpuri. Ficus australis Musa Sansevieria Azalee Chrysanthemum morifolium Facultatea
Musa Sansevieria
Musa
Sansevieria
ş i între anotimpuri. Ficus australis Musa Sansevieria Azalee Chrysanthemum morifolium Facultatea de Horticultura,

Azalee

Chrysanthemum morifolium

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

ZONAREA

3. PĂDUREA TROPICALĂ CU FRUNZE CADUCE

Un sezon secetos pe an, de 1-3 luni, în decembrie-ianuarie, când plantele sunt în repaus, diferenţe mici de temparatură între zi şi noapte şi între cele două sezoane.

între zi ş i noapte ş i între cele dou ă sezoane. Erica Pelargonium Begonia Gloxinia

Erica

zi ş i noapte ş i între cele dou ă sezoane. Erica Pelargonium Begonia Gloxinia Gazania

Pelargonium

Begonia

Gloxinia
Gloxinia

Gazania

dou ă sezoane. Erica Pelargonium Begonia Gloxinia Gazania Bromelii Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
dou ă sezoane. Erica Pelargonium Begonia Gloxinia Gazania Bromelii Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Bromelii

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ZONAREA

4. SAVANA

Climat tropical sărac în precipitaţii, cu temperaturi până la 32 grade şi multă vegetaţie care ia

foc în perioada secetei.

ş i mult ă vegeta ţ ie care ia foc în perioada secetei. Araucaria excelsa Euphorbia

Araucaria excelsa

ţ ie care ia foc în perioada secetei. Araucaria excelsa Euphorbia marginata Gerbera Plumbago Freesia Facultatea
ţ ie care ia foc în perioada secetei. Araucaria excelsa Euphorbia marginata Gerbera Plumbago Freesia Facultatea

Euphorbia marginata

în perioada secetei. Araucaria excelsa Euphorbia marginata Gerbera Plumbago Freesia Facultatea de Horticultura, Bazele

Gerbera

Plumbago

Araucaria excelsa Euphorbia marginata Gerbera Plumbago Freesia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Freesia

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

ZONAREA

5. STEPA SI PREERIILE

Climat secetos continental, cu diferenţe de temperatură între zi şi noapte de 3-40 grade, precipitatii neuniforme. Plantele prezintă transformări ale diverselor organe menite să limiteze pierderile de apă.

organe menite s ă limiteze pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de

Stapelia

organe menite s ă limiteze pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de
organe menite s ă limiteze pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de
organe menite s ă limiteze pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de
organe menite s ă limiteze pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de

Yucca elephantisima

Tagetes

pierderile de ap ă . Stapelia Yucca elephantisima Tagetes Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

ZONAREA

6. MACHIŞUL

Interfaţa dintre zona temperată şi cea tropicală, veri călduroase şi secetoase şi ierni umede şi

blânde.

ă lduroase ş i secetoase ş i ierni umede ş i blânde. Campanula Anemone Tulipa C
ă lduroase ş i secetoase ş i ierni umede ş i blânde. Campanula Anemone Tulipa C

Campanula

Anemone

Tulipa

ş i ierni umede ş i blânde. Campanula Anemone Tulipa C y c a s Facultatea
ş i ierni umede ş i blânde. Campanula Anemone Tulipa C y c a s Facultatea

Cycas

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

Campanula Anemone Tulipa C y c a s Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Crocus

Campanula Anemone Tulipa C y c a s Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Mimosa

IMPORTANŢA FLORICULTURII

Estetic, florile răspund nevoii de frumos a omului.

Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Estetic, florile r ă spund nevoii de frumos a omului. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

IMPORTANŢA FLORICULTURII

Dea lungul istoriei, florile au fost inspiraţie pentru artişti

istoriei, florile au fost inspira ţ ie pentru arti ş ti Roses – Pierre Auguste Renoir
istoriei, florile au fost inspira ţ ie pentru arti ş ti Roses – Pierre Auguste Renoir

Roses Pierre Auguste Renoir

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Gustav Klimt

The Assumption El Greco

© Adrian Peticila

Klimt The Assumption – El Greco © Adrian Peticila Vincent Van Gogh Ancient Thai Mural flower
Klimt The Assumption – El Greco © Adrian Peticila Vincent Van Gogh Ancient Thai Mural flower

Vincent Van Gogh

Ancient Thai Mural flower painting of flowers

Peticila Vincent Van Gogh Ancient Thai Mural flower painting of flowers Petit Fleurs – Pablo Picasso

Petit Fleurs Pablo Picasso

Peticila Vincent Van Gogh Ancient Thai Mural flower painting of flowers Petit Fleurs – Pablo Picasso

Claude Monet

IMPORTANŢA FLORICULTURII

Parfumul florilor, influenţează şi motivează industria cosmeticelor, a parfumurilor (crin, stânjenel, levanţica, iasomie, frezie, tuberoza,

trandafir)

levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

levan ţ ica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

IMPORTANŢA FLORICULTURII

Ajută la dezvoltarea afectivităţii şi la dobândirea relaxării psihice.

ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ăţ i i ş i la dobândirea relax ă rii psihice. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

IMPORTANŢA FLORICULTURII

IMPORTAN Ţ A FLORICULTURII Economic, sunt parte component ă din industria farmaceutic ă (g ă lbenele,
IMPORTAN Ţ A FLORICULTURII Economic, sunt parte component ă din industria farmaceutic ă (g ă lbenele,
IMPORTAN Ţ A FLORICULTURII Economic, sunt parte component ă din industria farmaceutic ă (g ă lbenele,
IMPORTAN Ţ A FLORICULTURII Economic, sunt parte component ă din industria farmaceutic ă (g ă lbenele,

Economic, sunt parte componentă din industria

farmaceutică (gălbenele,

crăiţe, lăcrămioare, bujor, nalba, busuioc, brânduşa)

e, l ă cr ă mioare, bujor, nalba, busuioc, brându ş a) Facultatea de Horticultura, Bazele

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

ă cr ă mioare, bujor, nalba, busuioc, brându ş a) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
ă cr ă mioare, bujor, nalba, busuioc, brându ş a) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
ă cr ă mioare, bujor, nalba, busuioc, brându ş a) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

IMPORTANŢA FLORICULTURII

Parte a industriei alimentare (petale de trandafir, fructe de vanilie, fruct de ananans sau monstera, crăiţe, trei fraţi pătaţi)

sau monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta
sau monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta
sau monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta
sau monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta ţ
monstera, c r ă i ţ e , trei fra ţ i p ă ta ţ

CLASIFICAREA DUPA CICLU BIOLOGIC

A) anuale

germinează, se dezvoltă, înfloresc, produc seminţe, pier în acelaşi an.

- tipice: Delphinium ajacis

- perene: Salvia, Petunia, Nicotiana, cultivate ca anuale

B) bianuale

în primul an rozetă de frunze, în anul al doilea înfloresc, produc seminţe.

- tipice: Campanula medium

- perene: Bellis, Myosotis

- anuale: Silene, cultivate ca anuale

C) perene

în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual, părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.

- ierboase - (muguri la colet): Aster, Chrysanthemum

-" bulboase" (organe subterane)

- rustice: Tulipa

- semirustice: Dahlia

(organe subterane) - rustice: Tulipa - semirustice: Dahlia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©
(organe subterane) - rustice: Tulipa - semirustice: Dahlia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014© Adrian Peticila

subterane) - rustice: Tulipa - semirustice: Dahlia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014© Adrian Peticila
subterane) - rustice: Tulipa - semirustice: Dahlia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014© Adrian Peticila

CLASIFICAREA DUPA LOCUL DE CULTURA

2.6. Clasificarea după locul de cultură

1. câmp - se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale

A.

anuale

B.

bianuale

C.

perene: ierboase şi "bulboase“

D.

subtropicale - se scot vara în câmp: Nerium, Pelargonium, Citrice.

2. spaţii adăpostite - se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde, temperate, reci;

A. seră, la sol sau la ghivece

B. sere calde: orhidee, ferigi etc.

C. sere temperate: Dianthus, Freesia etc.

D. sere reci: Cineraria etc

3. În spaţii protejate se mai cultivă: plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirihnum,

Tulipa, sau pentru a avansa înfloritul: Salvia, Petunia

4. Plante din zone temperate: Hydrangea, Azaleea

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

4© Adrian Peticila

Principalele culturi pentru flori tăiate

Principalele culturi pentru flori tăiate Trandafirul: Olanda, Franţa, Italia, Maroc, Germania; Crizanteme: Olanda,
Principalele culturi pentru flori tăiate Trandafirul: Olanda, Franţa, Italia, Maroc, Germania; Crizanteme: Olanda,

Trandafirul: Olanda, Franţa, Italia, Maroc, Germania; Crizanteme: Olanda, Germania, Columbia, Anglia, Franţa; Garoafe: Italia, Spania, Olanda, Israel, Franţa;

Gerbera: Olanda,Italia, Germania, Franţa;

Orhidee: Olanda; Strelitzia: Olanda, Franţa; Gypsophila: Israel, Olanda;

Strelitzia: Olanda, Franţa; Gypsophila: Israel, Olanda; © Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele
Strelitzia: Olanda, Franţa; Gypsophila: Israel, Olanda; © Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele
© Adrian Peticila
© Adrian Peticila
Olanda, Franţa; Gypsophila: Israel, Olanda; © Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Principalele culturi la ghivece Azalee: Belgia - producătorul nr.1; Hortensii: Franţa - producătorul nr.1; Cyclamen:

Principalele culturi la ghivece

Azalee: Belgia - producătorul nr.1; Hortensii: Franţa - producătorul nr.1; Cyclamen: Germania, Olanda, Franţa; Saintpaulia: Germania, Olanda;

Poinsettia: Germania;

Kalanchoe: Olanda; Begonii (B.socotrana x B.tuberhybrida): Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa

x B.tuberhybrida): Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Olanda, Germania; Crizanteme: Franţa Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

© Adrian Peticila

RELAŢIILE CU FACTORII ECOLOGICI

Există un complex de factori ecologici care permit dezvoltarea plantelor:

1.

CĂLDURA

Plante pretenţioase faţă de căldură (Ecuator, Tropice, Subtropice) Plante puţin pretenţioase (climat temperat şi alpin)

Căldura este factor determinant în desfăşurarea fenofazelor: germinare la begonie (25g),

plante alpine (4-5g), înrădăcinarea la cerceluş (15g), indicia florală la lalele (20-23g),

poinseţia cere temperatură limitativă nocturnă la 13 g pt. inducţie florală etc.

ă nocturn ă la 13 g pt. induc ţ ie floral ă etc. Facultatea de Horticultura,
ă nocturn ă la 13 g pt. induc ţ ie floral ă etc. Facultatea de Horticultura,

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

TERMOPERIODISMUL

Este diferenţa de temperatură

între zi şi noapte (termoperiodism diurn) sau între sezoane(termoperiodism sezonier). Oscilaţiile termice zi-

noapte condiţionează înflorirea la cactuşi, diferenţele mari nocturn-diurn favorizează înrădăcinarea la dalie.

RELAŢIILE CU FACTORII ECOLOGICI

2. LUMINA Cerinţele plantelor faţă de lumină sunt strâns legate de originea lor şi de zonele de provenienţă.

Durata de iluminare variază în funcţie de anotimp şi de poziţia geografică. Plante de zi lungă (zona temparată şi puţine din celelalte zone): Cineraria hybrida, Primula obconica. Plante de zi scurtă (zone tropicale şi subtropicale): Poinsetia, Kalanchoe, Chrysanthemum.

Plante intermediare şi plante indiferente (garoafe, trandafir)

intermediare ş i plante indiferente (garoafe, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©
intermediare ş i plante indiferente (garoafe, trandafir) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2014©

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

2014© Adrian Peticila

FOTOPERIODISMUL

Este reacţia plantelor la durata

zilelor şi nopţilor şi succesiunea

lor cotidiană.

Peticila FOTOPERIODISMUL Este reac ţ ia plantelor la durata zilelor şi nop ţ ilor ş i

RELAŢIILE CU FACTORII ECOLOGICI

3. APA Apa asigură şi influenţează principalele procese din viaţa plantelor, activitatea protoplasmei, fotosinteză, transportul substanţelor asimilate, absorbţia elementelor, transpiraţia.

Nevoia de apă variază cu vârsta plantei, stadiul de creştere, locul şi modul de cultură, starea de

sănătate, starea celorlalţi factori ecologici.

Plantele suculente se udă rar.

ţ i factori ecologici. Plantele suculente se ud ă rar. Plantele din regiuni umede se scufund

Plantele din regiuni umede se scufundă în apa chiar şi în cazul cultivării.

se scufund ă în apa chiar ş i în cazul cultiv ă rii. Cyperus Plantele decorative

Cyperus

Plantele decorative prin frunze au cerinţe mai mari faţă de apă.

prin frunze au cerin ţ e mai mari fa ţă de ap ă. Facultatea de Horticultura,

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

RELATIILE CU FACTORII ECOLOGICI

4. AERUL

Aerul, ca factor ecologic, intervine în creşterea şi dezvoltarea plantelor prin compoziţia sa şi

prin efectul mişcării. Oxigenul este sursa de energie necesară îndeplinirii funcţiilor organismelor vegetale. Suplimentarea de CO2 la crizantemă, soi Princess Ann, a generat flori mai mari, tije viguroase

şi înflorire timpurie.

flori mai mari, tije viguroase ş i înflorire timpurie. Lipsa curen ţ ilor de aer din
flori mai mari, tije viguroase ş i înflorire timpurie. Lipsa curen ţ ilor de aer din

Lipsa curenţilor de aer din sere poate duce la blocarea fotosintezei (se folosesc astfel aerisiri sau ventilatoare)

fotosintezei (se folosesc astfel aerisiri sau ventilatoare) Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

Intensitatea mare a mişcărilor aerului este dăunătoare plantelor

floricole. De aceea, la

construcţia serelor se are în vedere direcţia dominantă a vânturilor.

oare plantelor floricole. De aceea, la const rucţ ia serelor se are în vedere direc ţ

ÎNMULŢIREA PLANTELOR FLORICOLE

Plantele au organe specifice pentru înmulţire: seminţe, bulbi, tuberobulbi, rizomi, rădăcini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote.

r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele
r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele
r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele
Adrian Peticila
Adrian Peticila
r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
r ă d ă cini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote. Adrian Peticila Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

ÎNMULŢIREA PLANTELOR FLORICOLE

În funcţie de natura organului prin care se realizează înmulţirea, avem:

a) înmulţire sexuată sau generativă la care se folosesc organe de înmulţire seminţe sau spori.

se folosesc organe de înmul ţ ire semin ţ e sau spori. b) înmul ţ ire
se folosesc organe de înmul ţ ire semin ţ e sau spori. b) înmul ţ ire
se folosesc organe de înmul ţ ire semin ţ e sau spori. b) înmul ţ ire
se folosesc organe de înmul ţ ire semin ţ e sau spori. b) înmul ţ ire

b) înmulţire asexuată sau vegetativă la care se folosesc organe de înmulţire: muguri, lăstari, fragmente de frunză sau rădăcini, diviziuni de plante, drajoni, stoloni, marcote, bulbi,

tuberobulbi, rizomi, rădăcini tuberizate, tuberculi.

tuberobulbi, rizomi, r ă d ă cini tuberizate, tuberculi. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian
tuberobulbi, rizomi, r ă d ă cini tuberizate, tuberculi. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

rizomi, r ă d ă cini tuberizate, tuberculi. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

ÎNMULŢIREA PLANTELOR FLORICOLE

PURITATEA

Se exprimă în procente şi reprezintă numărul de seminţe autentice, aparţinând speciei sau

soiului analizat, existente într- o proba de 100 de seminţe. Elementele care definesc

autenticitatea semintelor sunt forma, mărimea şi aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescenţa)

ş i aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescen ţ a) FACULTATEA GERMINATIV Ă Este practic însu ş
ş i aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescen ţ a) FACULTATEA GERMINATIV Ă Este practic însu ş
ş i aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescen ţ a) FACULTATEA GERMINATIV Ă Este practic însu ş

FACULTATEA GERMINATIVĂ

Este practic însuşirea cea mai importanta a seminţelor şi reprezinta procentul de seminţe

dintr-un lot cu puritate 100%, capabile să germineze atunci când sunt puse în condiţii

favorabile. Însuşire care variază în funcţie de specie sau soi.

© Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

O ABORDARE DIFERITĂ

O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
O ABORDARE DIFERIT Ă Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

BONSAI

BONSAI R ă nirea r ă d ă cinii la transplantare. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Rănirea rădăcinii la transplantare.

BONSAI R ă nirea r ă d ă cinii la transplantare. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©

Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii ©
Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii © Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii

© Adrian Peticila