Camil Petrescu

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi

****************
CARTEA NT!A
"a Piatra Craiului, n munte
#iagonalele unui testament
E tot $ilozo$ie%%%
Asta&i roc'ia albastra
ntre oglinzi paralele
Ultima noapte de dragoste
CARTEA A #(UA
ntia noapte de razboi
)ata cu obraz *erde, la +ulcan
ntmplari pe apa (ltului
Post naintat la Co'alm
Ne&a acoperit pamntul lui #umnezeu
,-er .ann Rum/nien retten0,
Comunicat apocri$
"A P!ATRA CRA!U"U!, N 1UNTE
n prima*ara anului 2324, ca sublocotenent proaspat, ntia data
concentrat, luasem parte, cu un regiment de in$anterie din capitala, la
$orti$icarea *aii Pra'o*ei, ntre 5usteni si Predeal% Niste santulete ca
pentru scurgere de apa, acoperite ici si colo cu ramuri si $runzis, ntarite
cu pamnt ca de un lat de mna, erau botezate de noi transee si
aparau un $ront de *reo zece .ilometri%
n $ata lor, cte*a dreptung'iuri de retele si ,gropi de lup, erau menite
sa sporeasca $orti$icatiile noastre% Toate capetele acestea de transee,
risipite ici&colo, supra*eg'ind soseaua 607 de pe boturi de deal, nu
$aceau, puse cap la cap, un .ilometru% 8ece porci tiganesti, cu boturi
puternice, ar $i rmat, ntr&o 9umatate de zi, toate ntariturile de pe *alea
Pra'o*ei, cu retele de srma si cu ,gropi de lup, cu tot% 6:ropile astea
de lup erau niste gropi ct cele pe care le $ac, 9ucndu&se, copiii n nisip,
iar n $und a*eau batut cte un mic tarus, ascutit apoi ca o teapa n
sus%7 #upa socotelile 1arelui stat&ma9or romn din 2324 & adica din
timpul bataliei de la +erdun & dusmanul care *enea la atac a*ea sa
calce, din nebagare de seama, n aceste gropi si sa se mpunga n tepi,
$ie n talpa, $ie n spate% #espre ,*alea $orti$icata, a Pra'o*ei *orbea cu
respect toata tara; Parlamentul, partidele politice si presa% Ca sa nu
poata $i *azute din tren aceste realizari misterioase, *agoanele nu
circulau dect cu perdelele trase, sau, daca nu erau perdele, cu
geamurile mn9ite cu *opsea alba, iar de la <inaia, pe $iecare culoar,
erau santinele cu baioneta la arma% "a 2= mai, n acelasi an, eram
mutat n regimentul >>, care, de un an si mai bine, se gasea pe
$rontiera, deasupra #mbo*icioarei n munti, tot pentru acoperire si
$orti$icatii% Aci, aceeasi gluma; cte*a sute de metri de transee&9ucarii
erau menite sa ilustreze principiile tactice ale armatei romne de
nen*ins% )rontul de acoperire al batalionului nostru se ntindea pe *reo
zece&cincisprezece .ilometri de $rontiera, catre *ama :iu*ala n
dreapta, iar spre stnga pna la domul alb, de piatra, al culmii Piatra
Craiului% Noi ,$orti$icasem, nsa, cu trei sute de metri de transee, ca mai
sus, dar $ara gropi de lup, numai batatura de iarba *erde dintre casuta
care ne slu9ea de popota si casuta unde locuia comandantul de
batalion% )ireste ca daca *reun ne$ericit s&ar $i ratacit pe aci ,sa *ada,
ntariturile noastre, ar $i $ost arestat si probabil e?ecutat ca un spion%
n realitate, *remea se trecea cu instructie ntr&o poiana mai marisoara,
cu asalturi eroice, care nu erau departe de 9ocurile de copii din
ma'alaua (borului, cnd ne mparteam n romni si turci, si na*aleam
urlnd unii ntr&altii% <tiu bine ca n acest timp se dadeau asigurari n
Parlamentul tarii ca ,suntem bine pregatiti,, ca n doi ani de neutralitate
,armamentul a $ost pus la punct,, iar anumite persoane si luau
raspunderea a$irmarii ca suntem gata ,pna la ultimul nasture, pna la
ultimul cartus,, iar cu stiinta luptei pna la cucerirea oricarei pozitii, $ie
ea socotita ca ine?pugnabila%
Pentru ceilalti, poate ca aceasta *ilegiatura militara n&ar $i $ost prea mult
dezagreabila% Camarazii erau oameni cumsecade, care si credeau la
necaz% Prnzurile si cinele luate laolalta, n odaita scunda a popotei,
treceau potolit, ntre mncaruri de birt mic, taraganate con*orbiri despre
amaraciunile concentrarii prea ndelungate, despre intrigile de la
comanda regimentului, despre cele mai bune s$aturi pentru pregatirea
muraturilor si a borsului, menite sa $ie trimise prin scrisori acasa, si, n
zile mai de seama, despre partidele politice ale tarii, cnd cei care
citeau gazeta n $iecare zi a*eau prile9 sa straluceasca prin comunicari
inedite%
Pentru mine nsa aceasta concentrare era o lunga deznade9de% #e
multe ori seara, la popota, era destul un singur cu*nt ca sa trezeasca
rascoliri si sa ntarte dureri amortite% E ngrozitoare uneori aceasta
putere a unei singure propozitiuni, n timpul unei con*orbiri normale, ca
sa porneasca dintr&o data macinarea su$leteasca, asa cum din zecile de
combinatii cu sapte litere ale unui lacat secret, una singura desc'ide
spre interior% n asemenea mpre9urari, noptile mi le petreceam n lungi
insomnii, uscate si mistuitoare%
"a drept *orbind nsa, n asta&seara nu att discutia, care nu mai era o
simpla aluzie, m&a aruncat n 'alul acesta de rascolire, ba era c'iar
prea directa ca sa mai $ie att de otra*itoare, ct ncercarea neizbutita,
pe lnga comandantul batalionului, de a obtine o permisie la
Cmpulung%
,Popota, unde suntem acum e ntr&o odaie mica, sateasca, mai sus
dect toate satele romnesti din munte% E abia mai mare ca o coliba,
*aruita n alb, cu doua paturi nguste la perete, acoperite cu *elinte
*ec'i, si care acum ne slu9esc si drept scaune de masa% ( lampa de
,gaz, da o lumina galbuie, aproape la $el de lesinata ca a *inului, din
pa'arele mari de apa, de dinainte% 1asa e, $ireste, de brad, ca la
crciumile de drum mare si acoperita cu pnza taraneasca% Cum $iecare
o$iter are tacmul lui de acasa, ales cu dinadins de proasta calitate, ,ca
se pierde,, a*em dinainte o mperec'ere de $ar$urii, cutite si pa'are,
adunate parca de prin blci% Toti cei paisprezece o$iteri ai batalionului
de acoperire suntem ngramaditi aici si, n asteptarea ca$elelor, se
continua, $ara ca nimeni sa se sinc'iseasca de $umaria n care ne
gasim, discutia nceputa o data cu masa si iscata de o gazeta adusa de
la apro*izionare%
ntmplarea e ntre cele obisnuite, iar discutia e la $el cu toate discutiile
literare, $ilozo$ice, artistice, politice, militare, religioase ale oamenilor
care, n saloane, n restaurante, n tren, n sala de asteptare a
dentistului, ,si spun parerea lor, cu con*ingerea nenduplecata si
matematica cu care lar*ele si tes n 9ur gogosi%
Un proces dezbatut la Curtea&cu&9urati din 5ucuresti a s$rsit printr&o
ac'itare, patimas comentata% Un barbat din asa&zisa societate buna si&a
ucis ne*asta necredincioasa si a $ost absol*it de *ina de catre
9udecatorii lui%
Capitanul #imiu, comandantul batalionului, un soi de $lacau ardelean,
$ara sa $ie din Ardeal, *oinic, cu mustata balaie, regulata ca insigna de
pe sapca c'e$erista, ce*a mai mare nsa, aproba $ara codire 'otarrea
9uratilor%%%
& #omnule, ne*asta trebuie sa $ie ne*asta si casa, casa% #aca&i arde de
altele, sa nu se marite% Ai copii, ai necazuri, muncesti ca un cine si ea
sa&si $aca de cap0%%% Ei, asta nu%%% #aca eram 9urat, si eu l ac'itam%
Capitanul #imiu e un con$ormist% ntrziat mult n grad, om cu rosturi
gospodaresti, nu si&ar permite sa poarte la *rsta lui c'ipiu $rantuzesc,
moale, turtit, asa cum poarta capitanii tineri, ci a ramas la modelul
,Regele Carol !,, nalt, rigid ca de carton 6ca asa si era7, tesit la spate
numai%
1ai surprinzator parea ca opinia contrara era sustinuta de capitanul
Corabu, tnar si crunt o$iter, cu scoala germana, 9ustitiar nenduplecabil,
,spaima regimentului,% Acum era de nerecunoscut% Pastra asprimea
$razei scurte, dar sentimentele acestea de aparator al dragostei nu i le
banuise nimeni, niciodata%
& Cu ce drept sa ucizi o $emeie care nu te mai iubeste0 N&ai dect sa te
desparti% #ragostea&i $rumoasa tocmai pentru ca nu poate cunoaste nici
o silnicie% E pre$erinta sincera% Nu poti sa&mi impui sa te iubesc cu sila%
Capitanul )loroiu, putintel, delicat si cu $ata blonda&sters, mbatrnita
nainte de *reme, era de aceeasi parere%
& Cum poti sa ai cruzimea sa siluiesti su$letul unei $emei0 #reptul la
dragoste e s$nt, domnule%%% #a, da%%% si aci lungea mult, cu capul ntors
a necaz, n pro$il, pe cei doi ,a,% ti spun eu%%% oricnd%%% unei $emei
trebuie sa&i $ie ngaduit sa&si caute $ericirea%
<i toti ceilalti, tineri sau mai batriori, lasnd ca discutia sa $ie dusa cum
se cu*ine de catre superiori, erau, dealt$el, de aceeasi parere%
As $i *rut totusi sa spun si eu doua *orbe% <implismul con*ins al acestei
discutii ma $acea sa surd ner*os, caci se suprapunea celor n*eninate
din mine, ca n re*istele ilustrate prost, unde rosul cade alaturi de
conturul negru% #ar $iindca *orbeam ncet, nu eram auzit, si cum
ncepeam $raza, cte o *oce mai puternica mi&o lua cu 'otarre si
pasiune nainte%
Ar $i drept sa arat ca nu numai n saloane, n tren, la restaurant se
discuta asa% n literatura, de pilda, si n teatru era acelasi lucru% Nu
numai romanele, dar toate piesele asa&zise bule*ardiere, mult la moda
pe atunci, nu proclamau dect ,dreptul la iubire,, si n pri*inta asta erau
noi si re*olutionare, $ata de piesele care proclamau n *remuri pra$uite;
Ucide&o@%%% ndeosebi era 9ucat pe toate scenele din lume un tnar
$rancez, ale carui eroine ,poetice,, eloc*ente, cu parul despletit si umerii
goi, ntr&un decor de lu? si muzica, si cautau ,$ericirea, trecnd peste
orice, trte de patima% )emeile din toate capitalele plngeau,
nduiosate pna la mistuire de nentelegerea barbatilor brutali din piesa,
incapabili sa simta $rumusetea sublima a iubirii%
Cum teatrul, mai cu seama prin dialogul lui, care trebuia sa dea ,iluzia
*ietii, 6presarat doar cu *orbe de spirit ici si colo7, se obligase sa dea
deci imaginea e?acta a publicului si a con*orbirilor lui, publicul, la rndul
sau, mprumuta din scena $raze si $ormule gata si ast$el, n baza unui
principiu pe care, prin analogie, l&am putea numi al mentalitatilor
comunicante, se stabilise o ade*arata ni*elare ntre autori si spectatori;
& Nu stiu, domnule & $ilozo$a cu resemnare capitanul #imiu, stnd mare,
dar cuminte ca o $ata, la masa & mie mi se pare ca ne*asta nu trebuie
sa&si $aca de cap%%% mai e si obrazul omului n 9oc% <i dadu ordonantei
ser*etul mpaturit cu gri9a si c'ibzuiala% <urd caldut capitanului, si
pentru ca are dreptate, si pentru ca am ne*oie de buna*ointa lui%
Pndesc cu su$let de sluga momentul sa&i cer o $a*oare%
& #omnule capitan & caci capitanul )loroiu era ce*a mai nou n grad
dect comandantul de batalion & admiti dumneata, te rog spune, admiti
dumneata sa ucizi o $emeie care&ti declara ca nu te poate iubi0 Ei, cum
*ine asta0
& Nu stiu cum *ine, dar eu as ac'ita pe cel care si&a omort ne*asta din
pricina ca ea si&a parasit barbatul si copiii%
Am surs din nou mieros si aprobator% <tiu ct plictiseau pe camarazii
mei aceste ncercari care adulmecau buna*ointa comandantului, dar
era peste puterile mele% 1a o$erisem n a9un sa e?ecut cu plutonul o
sapatura pe care altii nu o izbutisera, si aceasta o$erta a mea i
dezgustase% ntelegeam limpede, ca prin sticla asta, dar ce puteam
$ace0 n mine era o $oiala de serpi, care a9ungea deasupra numai ntr&
un surs, nseriat *ietii militaresti%
Am crezut acum ca e momentul propice si & n soapta blbita, 9ucndu&
ma cu $urculita si cutitul, sa nu tradez emotia de moarte care ma gtuia
& i&am repetat cererea din a9un%
& #omnule capitan%%% stiti%%% *a rugasem%%% am la Cmpulung%%% Trebuie sa
$iu mine seara acolo% <titi, azi am aran9at cu ser*iciul%%%
mi pluteau *orbele nesigure, dezarticulate, ca aeroplanele de 'rtie
alba, pe care le arunca, prin camera, copiii, 9ucndu&se%
<&a ntors spre mine cu un aer de negustoreasa acra si plictisita;
& #omnule sublocotenent & cu un ,domnule, trntit & ti&am spus ca nu se
poate, nu o data, de zece ori% Nu se poate, si nu se poate%%% Aici nu sunt
nici eu de capul meu%
Am de*enit li*id si am surs ca un cine lo*it, cernd parca scuze ca
ng'it puneri la punct att de gra*e%
#ar peste cte*a clipe m&a cuprins o ura amara si seaca mpotri*a
tuturor% Prostia pe care o *edeam mi&a de*enit insuportabila, pripit, ca o
ncalzire si o iritatie a pielii pe tot corpul% Nu asteptam dect sa
izbucnesc%%% Pndeam un prile9, o cotitura de $raza sau un gest, ca sa
inter*in cu o aruncatura de grenada% Totdeauna, insuccesul ma $ace n
stare sa comit, dupa el, o serie interminabila de greseli, ca un 9ucator la
ruleta, care, ncercnd sa se re$aca, mizeaza mereu n contratimp; de
doua&trei ori pe rnd rosu si trece apoi pe negru, tocmai cnd acesta nu
mai iese, re*ine, si asa la nes$rsit, cu ndr9ire% <unt n stare sa $ac
$ata, cu un snge rece neobisnuit, c'iar ntmplarilor e?traordinare, pot
trans$orma nsa mici incidente n ade*arate catastro$e, din cauza unui
singur moment contradictoriu%
Eram acum destul de lucid ca sa&mi dau seama ca sunt aproape n
pragul unei nenorociri, caci n asemenea mpre9urari consiliile de razboi
sunt, ca si regulamentele, necrutatoare si dau pedepse absolut
disproportionate & douazeci de ani de munca silnica pentru o palma
data superiorului, de pilda & dar n acelasi timp ma simteam e*adat din
mine nsumi, cazut ca pe un po*rnis prapastios%
& Corabule, asculta&ma ce&ti spun%%% Asta&i parerea mea cel putin% Cum0
admiti dumneata ca sa%%% ca asa *ine, nu&i asa0 & si aci ntoarse capul
ca sa gaseasca macar o aprobare initiala, dar nu mi&a ntlnit dect
pri*irea taioasa & n s$rsit, nu&i asa0 ca sa&si lase casa si copiii, sa&ti
spuna ,ali*oar, stimabile, si tu sa nu&i rupi picioarele0%%% 5a sa $aci si pe
delicatu@ ,Noroc si sa $ie de&a buna, cucoana%,
& #omnule capitan & caci Corabu nu numai ca era cu mult mai nou, dar i
era acum si subaltern & eu *a ntreb nca o data; Admiteti
dumnea*oastra dragoste cu sila0 #aca o $emeie zice ,nu&mi mai placi%%%
sa ne despartim,%%% Poti dumneata sa spui; ,nu%%% esti condamnata pe
toata *iata, n&ai drept sa di*ortezi%%%, #a0
& Ei bine, daca e *orba de o despartire n regula, atunci e altce*a,
$ireste% Eu nu *orbesc de di*ort%%% eu zic de $emeia care&si nsala
barbatul%
Am inter*enit ner*os si aproape suierat%%% Att de *iu si ca mimica, nct
toti s&au ntors spre mine%
& Nu, nici atunci%
<i am reluat mai scazut, demascndu&mi premeditarea, acum cnd toti
ma pri*eau uimiti%
& #iscutia dumnea*oastra e copilaroasa si primara% Nu cunoasteti nimic
din psi'ologia dragostei% )olositi un material nedi$erentiat%
#aca as $i spus asta ca opinie obiecti*a, oamenii ar $i acceptat&o, poate,
dar era n tonul meu, n ostentatia neologismelor, o nuanta de 9ignire si
dispret, nct toti m&au pri*it mirati, nedeprinsi cu atitudini att de putin
militaresti, iar capitanul Corabu, ntartat, dar stapnindu&se, s&a ntors
spre mine cu un $el de mica solemnitate acra de magistrat%
& Cum, domnule, daca o $emeie zice; ,nu mai *reau,, dumneata zici; ,ba
da, sa *rei0, Aai0
& #aca e *orba de o simpla mpreunare, da%%% are drept sa zica; nu mai
*reau%%% #ar iubirea e altce*a% !ar daca nu stiti ce e, puteti, cu notiunile
dumnea*oastra cumparate si *ndute cu toptanul; ,asa am auzit%%% asa
*nd, sa dezbateti toata *iata, ca tot nu a9ungeti la nimic% <i pri*indu&i
dispretuitor; #iscutati mai bine ceea ce *a pricepeti%
Au tresarit toti si apoi au ramas ncremeniti de nedumerire, ca si cnd
din ta*an s&ar $i desprins, si ar $i cazut n mi9locul mesei, peste $ar$urii si
pa'are, o cobra ncolacita si mpaiata% !zbucnirea mea era nelalocul ei,
*ulgara, $ara temei, ntre oamenii acestia care *orbeau obisnuit dupa
masa, dar musteala otra*itoare din mine trebuia sa razbeasca% 1&am
sculat brusc si am iesit batos ca dintr&o plina sedinta, mereu n uimirea
tuturor%
1&a a9uns n prag, ca un cutit n inima, suieratoare si groaznica, *ocea
capitanului Corabu;
& <ublocotenent :'eorg'idiu%%%
<i n aceeasi clipa am auzit un rostogolit de tacmuri, caderea unui
scaun si am nteles ca, turbat, capitanul Corabu sarise n mi9locul odaii%
Am ncremenit o clipa cu spatele la ei si am gndit; sunt pierdut%%% linistit
si simplu, cum poate $i un medic care ar constata ca are cancer% <tiam
ca mai lo*ise un o$iter%
1&am ntors dintr&o data cu tot corpul si am $acut un pas nspre mi9locul
odaii% Capitanul Corabu, care, n$ipt n picioare si mult mai *oinic dect
mine, ma astepta, a nlemnit cu mna ridicata cnd a *azut pumnul meu
crispat, gata sa lo*easca% 1a simteam alb, cu tot su$letul n asteptare si
linistit ca un cada*ru% Era, dealt$el, un $ior n ntreaga ncapere, care a
$acut sa nu mai respire nimeni% Capitanul mi&a ntlnit pri*irea si a
ramas ca o linie% Cred ca mi&a *azut n oc'i pri*elisti de moarte, ca
peisa9ele lunare% Au nteles toti ca sunt 'otart sa raspund si apoi sa ma
omor% Niciodata n&am $ost lo*it ca barbat si cred ca n&as putea ndura
asta% #ealt$el, mai a9unsesem de doua ori poate, n *iata mea, pna n
acest prag% 5a, copil c'iar, era sa $iu s$siat de un buldog, care se
napustise asupra mea, dar i&am ntlnit ntr&o $ulgerare pri*irea, si a
ncremenit pe loc, ca si mine, alb atunci, ca si azi, probabil% Niciodata
simt ca n&as putea $ace asta cu *ointa, ca un e?ercitiu% Cred mai curnd
ca aceasta pri*ire e ca o punte suprema de la su$let la su$let, de la
element la element%
Am iesit palid mereu, n tacerea obosita si ntinsa%
n salita mica, aproape sa ma lo*esc de ordonantele care scoteau
tacmurile%%%
& #omnule sublocotenent, la noapte compania noastra da trei posturi@
Era plutonierul Raicu, care astepta sa terminam masa%
& "asa&ma n pace, si am iesit n luminisul de iarba si luna% E n mine
acum o deznade9de mistuitoare, care numai la gndul ca trebuie sa ma
duc acasa mi ngroasa *inele gtului% <imt ne*oia sa alerg, sa umblu
pe poteci% Nu stiu ce sa $ac si ma ispiteste, ca o soapta seaca, gndul
sa plec totusi la Cmpulung, acolo unde se aleg $irele norocului meu%
Un ndemn de prudenta mi spune nsa ca as zadarnici poate totul,
printr&o greseala de impulsi*%
(risan ma a9unge din urma, ngri9orat, si ma ntreaba de aproape;
& :'eorg'idiule, asculta, ce e cu tine0
mi ia bratul, dar caut sa ocolesc raspunsul%
& Nimic%
& Asculta, ma, ce a $ost iesirea de adineauri0
Nu mint deloc, $ireste, cnd, abia retinndu&ma, continuu si acum o
$ierbere, ne9usti$icata de temperatura locului si a momentului si deci
retorica pentru spectator sau pentru cel ce nu se recunoaste n
ntmplare%
& 1&a scos din sarite atta saracie de spirit ntr&o discutie% Cu notiuni
primare, grosolane, cu ntelesuri nedi$erentiate% Ce stiu ei despre
dragoste, de *orbesc interminabil0 Platitudini, ponci$e din carti si
$ormule curente%%% #ogme banale, care circula si care tin loc de
cugetare%
& #ar%%% si ramne n gol, caci simte, acum abia, ca lamuririle sunt din
alta ,clasa, dect i se paruse izbucnirea insolenta de adineauri%
<i totusi el nu banuieste nici acum, nu poate da la o parte perdeaua
care&mi acopera su$letul, ca sa stie ce rani sunt acolo, ct de mult
aceasta izbucnire a mea e un isto*itor si amar ,pro domo,% Nu&l las sa
ma ntrerupa macar%
& Ce&i o iubire, ca s&o $aci regula casnica0 A se sterge pe picioare la
usa%%% a nu&si nsela barbatul%%% asa cum *rea #imiu% Cine ar putea
respecta asemenea regulament de ser*iciu interior al con9ugalitatii0 #ar
in$init mai super$iciala nca e $ormula lui Corabu% Cum0 se pot desparti
asa de usor doi amanti0 Un banda9 aplicat prea multe zile pe o rana si
se lipeste de ea de nu&l poti des$ace dect cu su$erinte de nendurat%%%
dar doua su$lete care s&au mpletit%%% au crescut apoi laolalta0 #aca
admiti ca o casnicie e o asociatie pentru bunul trai n *iata, e rusinos,
$ireste, sa protestezi atunci cnd e dizol*ata% #ar cum sa primesti
$ormula de meta$izica *ulgara ca iubirea su$leteasca e o con9ugare de
entitati abstracte, care cnd se des$ac se regasesc n aceeasi $orma si
cantitate ca nainte de contopire; doi litri de apa si sare, pusi la distilat,
dau un litru si 9umatate de apa si o 9umatate de litru de sareB amesteci
iar si iar ai doi litri de apa si sare0 A crede ca iubirea su$letelor e o ast$el
de combinare simplista nseamna, $ireste, a discuta ca toata lumea,
prosteste%%% ( $emeie si da su$letul si pe urma si&l reia intact% <i de ce
nu0 Are drept sa ia napoi e?act ct a dat%
)ara sa *reau, n$ierbntat nca de propria mea izbucnire, de tot ce
mocnisem n su$let, strng $urios bratul lui (risan, care la nceput a
ncercat nedumerit sa ma ntrerupa si care acum, ntelegnd, ca la
lumina unei torte, ca e *orba de sentimente re$ulate, sugrumate
ndelunga *reme, tace, ascultndu&ma, pe poteca luminata de luna, sub
cerul nalt, aci, ntre culmi de munti%
& ( iubire mare e mai curnd un proces de autosugestie%%% Trebuie timp
si trebuie complicitate pentru $ormarea ei% #e cele mai multe ori te
obisnuiesti greu, la nceput, sa&ti placa $emeia $ara care mai trziu nu
mai poti trai% !ubesti nti din mila, din ndatorire, din duiosie, iubesti
pentru ca stii ca asta o $ace $ericita, ti repeti ca nu e loial s&o 9ignesti, sa
nseli atta ncredere% Pe urma te obisnuiesti cu sursul si *ocea ei, asa
cum te obisnuiesti cu un peisa9% <i treptat ti trebuieste prezenta ei
zilnica% nabusi n tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri% Toate
planurile de *iitor ti le $aci n $unctie de ne*oile si pre$erintele ei% +rei
succese ca sa ai sursul ei% Psi'ologia arata ca au o tendinta de
stabilizare starile su$letesti repetate si ca, mentinute cu *ointa, duc la o
ade*arata ne*roza% (rice iubire e ca un monoideism, *oluntar la
nceput, patologic pe urma%
ti construiesti casa pentru o $emeie, cumperi mobila pe care a ales&o
ea, ti $i?ezi deprinderile cum le&a dorit ea% Toate planurile tale de *iitor
pna la moarte sunt $acute pentru doi insi% A plecat de acasa, si esti
necontenit ngri9orat sa nu i se ntmple ce*a%%% Te strapunge ca un stilet
orice aluzie despre ea si esti nebun de $ericire cnd, dupa greutati
materiale si umilinte uneori, ai izbutit sa&i $aci o surpriza care s&o
uimeasca de placere% Ei bine, ntr&o zi *ine $emeia aceasta si&ti spune
ca toate astea trebuie sa nceteze pna mine la ora 22,CD, cnd
pleaca la gara% <'Eloc. n&a a*ut cura9ul sa taie din spatele unui om *iu
e?act li*ra de carne la care a*ea dreptul, caci stia ca asta nu se poate%
Totusi, $emeia crede ca din aceasta simbioza sentimentala, care e
iubirea, poate sa&si ia napoi numai partea pe care a adus&o ea $ara sa
$aca rau restului% Nici un doctor nu are cura9ul sa desparta corpurile
celor nascuti uniti, caci le&ar ucide pe amndoua% Cnd e cu ade*arat
*orba de o iubire mare, daca unul dintre amanti ncearca imposibilul,
rezultatul e acelasi% Celalalt, barbat sau $emeie, se sinucide, dar nti
poate ucide% #e altminteri asa e si $rumos% Trebuie sa se stie ca si
iubirea are riscurile ei% Ca acei care se iubesc au drept de *iata si de
moarte, unul asupra celuilalt%
(risan nu *ede ca&mi sunt oc'ii plini de lacrimi n ntuneric, dar $ara
ndoiala simte asta din deznade9dea nmuiata a *ocii mele% Tace, alaturi
de mine, ndelung, din delicatete%%% Abia trziu ma ntreaba cu s$iiciune;
& <u$eri, :'eorg'idiule0
Nu raspund nimic, caci as izbucni n 'o'ote ner*oase% 1usc'ii $etei mi
sunt contractati%
1a duce apoi pna acasa% n prag, nu ma mai pot stapni%
& #aca mine seara nu&mi da drumul pentru doua zile, dezertez%
Pleaca $ara sa spuie o *orba, dar g'icesc n strngerea de mna o
nedumerire, o prietenie descura9ata parca%
#!A:(NA"E"E UNU! TE<TA1ENT
Eram nsurat de doi ani si 9umatate cu o colega de la Uni*ersitate si
banuiam ca ma nsala%
#in cauza asta, nici nu puteam sa&mi dau e?amenele la *reme% mi
petreceam timpul spionndu&i prieteniile, urmarind&o, $acnd probleme
insolubile din interpretarea unui gest, din nuanta unei roc'ii si din
in$ormarea laturalnica despre cine stie ce *izita la *reuna dintre
matusile ei% Era o su$erinta de nenc'ipuit, care se 'ranea din propria ei
substanta% Ne luasem din dragoste, saraci amndoi, dupa rendez&*ous&
uri din ce n ce mai dese pe salile Uni*ersitatii si dupa lungi plimbari pe
9os, prin toate cartierele pa*ate cu as$alt ale capitalei, care erau si cele
mai singuratice, pe atunci% #upa nunta noastra, care a $ost ntr&un
anumit $el tainuita, mi&a murit un unc'i considerabil bogat, a carui a*ere
mpartita n cinci parti de nepot a putut sa nsemne pentru $iecare o
ade*arata rasturnare sociala%
Cnd zic ,tainuita, e un $el de a *orbi, caci eram ma9or si din $amilia
noastra nimeni nu m&ar $i putut opri% 1ama traia destul de greu, din
pensia ramasa de pe urma tatalui meu, dimpreuna cu surorile mele, dar
cred ca nu m&ar $i mpiedicat niciodata sa ma nsor dupa *oia inimii,
desi, n general, cei care s&au casatorit din dragoste mpiedica pe copiii
lor sa $aca acelasi lucru% Rude apropiate nu a*eam dect doi unc'i,
$ratii tatei% Cel mai mare, imens de bogat si aprig de a*ar, se
dezinteresa cu totul de noi, ca sa nu $ie ne*oit, cine stie, sa se
nduioseze si sa ne a9ute% Celalalt, deputatul, cunoscut ca om de spirit si
e?celent orator, $acuse, pare&se, cnd*a, cte*a glume pe socoteala
mamei 6o poreclise, de pilda, ,*adu*a douairiera,, si porecla o suparase
nu numai prin aluzia la mostenirea ncurcata lasata de tata, ct pentru
ca era de o asonanta ridicula7 si de atunci & de ani de zile & nu mai
a*eam nici un soi de relatii% #e aceea, tainuita nsemna ca amnasem,
desi casatoriti ci*il, sa ntemeiem o gospodarie, pna ce si eu si ea ne
*om $i luat licenta, caci cei o suta cincizeci de lei, pe care&i primeam ca
$unctionar la <enat, unde ma numise un $ost prieten al tatei, nu ne&ar $i
a9uns sa traim% Pna atunci nu a*eam dect situatia marturisita de
logodnici% <ituatie prea delicata ntr&ade*ar, dar la care a9unsesem
datorita $elului pasionat al ne*estei mele% Ea locuia nca la matusa ei,
unde mai locuia, de asemeni, n pensiune, o colega de Uni*ersitate,
prin care o cunoscusem si care&mi placuse mult mai mult, caci era
oac'esa, iar mie nu&mi placeau deloc blondele% <i totusi a9unsesem aci,
solutie care, dealt$el, pe prietena o lasa destul de indi$erenta% Era atta
tinerete, atta $rngere, atta nesocotinta n trupul balai si atta
generozitate n oc'ii nlacramati albastri, ca a trecut biruitoare% "ungile
con*orbiri, acasa, n salonasul cu di*ane acoperite cu scoarte si
mormane de perne, de*enisera si pentru mine & e drept, mult mai trziu
& o ne*oie su$leteasca% #ealtminteri, era aceasta $ata un continuu prile9
de uimire% 1ai nti prin neisto*ita bunatate pe care o risipea n 9urul ei%
)acea toate lucrarile matusii ei, care era institutoare, prapadea putinii
bani n cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolna*a a ngri9it&o luni
de zile ca o sora de caritate, cu o abnegatie $ara margini, de
adolescenta% Pe cnd eu cautam sa ascund oarecum dragostea
noastra, ea tinea s&o a$iseze cu ostentatie, cu mndrieB nct, desi nu&mi
placea, ncepusem totusi sa $iu magulit de admiratia pe care o a*ea mai
toata lumea pentru mine, $iindca eram att de patimas iubit de una
dintre cele mai $rumoase studente, si cred ca acest orgoliu a constituit
baza *iitoarei mele iubiri% <a tulburi att de mistuitor o $emeie dorita de
toti, sa $ii att de necesar unei e?istente, erau sentimente care ma
ade*ereau n 9ocul intim al personalitatii mele% #e unde pna aci, toate
$emeile bune, care treceau n trasuri si ec'ipa9e lu?oase, ma tulburau
prin *oluptatea cu care mbiau pe oricine, n treacat & si pe care mi&ar $i
mpartasit&o, cine stie, n anumite conditii si mie & $emeia aceasta
ncepuse sa&mi $ie scumpa tocmai prin bucuria pe care eu i&o dadeam,
$acndu&ma sa cunosc ast$el placerea neasemanata de a $i dorit si de a
$i eu nsumi cauza de *oluptate%
Ametind totul, aceasta iubire n$lorea $ara seaman, cum n$loresc
salbatic, n luna mai, nim$ele lu9erilor de crin%
Cu oc'ii mari, albastri, *ii ca niste ntrebari de clestar, cu neastmparul
trupului tnar, cu gura necontenit umeda si $rageda, cu o inteligenta
care irumpea, iz*orta tot att de mult din inima ct de sub $runte, era,
dealt$el, un spectacol minunat% !zbutea sa $ie adorata de camarazi,
baieti si $ete deopotri*a, caci n$rumuseta toata *iata studenteasca%
<tiau toti orele ei de cursuri si i se pretuia prezenta, ca unei ade*arate
*edete, $ragile si mici, pe *astele culoare% )acea totul cu pasiune%
Uneori ispra*ile ei tineau de miracol% Cnd am nceput sa studiez
$ilozo$ia din timpurile mai noi si mai ales problema spatiului si timpului,
am simtit ne*oia sa audiez un an de zile un curs de matematici
superioare, $acut de un pro$esor sa*ant, de reputatie europeana% <i ea,
care nu urma dect $ranceza si romna, care a*ea oroare de
matematici & $usese de doua ori corigenta din cauza lor & numai ca sa
$im mpreuna, ma nsotea si asculta acum, o ora pe saptamna,
serioasa si cuminte ca un catelus, principiile generale ale calculului
di$erential% Partea nazdra*ana era ca, desi n linii generale nu ntelegea
nimic desigur, dupa curs punea surprinzatoare ntrebari despre unele
detalii 6si cum ntreba de pasionat%%%7% Nu mai *orbesc ca nu lipsea nici
de la cursul de enciclopedia $ilozo$iei, unde a$la noutati despre *iata
celulara% #ealt$el, n scurta *reme, a trebuit sa ne mutam mpreuna,
pentru ca nu mai puteam sta nici cte*a ceasuri despartiti unul de altul%
Era o gospodarie boema, cu prieteni si prietene, tineri, cu sarbatori mici
impro*izate, pline de *eselie si de nepre*azut% 1ndria de a o$eri o
,masa, lua proportii de e*eniment, care cerea preocupari de o
saptamna, e?cursia la 1osi si strengaria de a ne da n calusei, de a
mnca $loricele si a bea un tap de bere, era%%% orgie% 5ucuria ne*esti&mi,
cnd & stiind ani*ersarile prietenilor nostri & le pregatea mici daruri,
surprize, era tot att de mare ca a lor% A $ost poate *remea cea mai
$rumoasa din casnicia noastra%
#e <$ntu #umitru, unc'iul cel att de bogat si de a*ar a o$erit o masa
mare rudelor% Au $ost celalalt $rate al lui, cu ne*asta si baiatul, mama,
sora mea cea mare cu barbatul ei, cea mai mica, nemaritata nca, si eu
cu ne*asta&mea% Cine ar $i putut sa lipseasca de la acest prnz anual,
cnd sperantele mostenirii erau att de ntemeiate0
Unc'iul Tac'e locuia pe strada #ionisie, ntr&o casa *ec'e, mare ct o
cazarma, $ara sa primeasca pe nimeni, mai a*ar si mai ursuz nca, de
cnd era att de bolna*% Propriu&zis nu locuia dect ntr&o camera, care&
i slu9ea si de birou si de dormitor si de su$ragerie, ca ast$el sa nu mai
c'eltuiasca cu lumina si ncalzitul, caci era $oarte $riguros% Era ngri9it de
batrnul :ligore, a carui ne*asta, Tudora, era si 9upneasa, si
bucatareasa%
1asa era pusa acum n su$rageria cea mare si bogata ca n zilele
tineretii% Era un lu? pra$uit si ntunecat parca, $iindca mobila era lacuita
castaniu si se staco9ise, iar scaunele, reci si nalte% Unc'iul Tac'e, cu
un sal pe umeri, sta n $runtea mesei, dar mai mult se uita la noi, caci nu
mnca dect carto$i $ara sare si macaroane la ta*a% #eputatul era,
$ireste, n *er*a si ntr&ade*ar era amuzant% Cred ca mama nu putea sa&
l su$ere si a*ea o parere proasta despre el, cu totul pe nedrept% E si
ade*arat ca era $oarte temut ca ,gura rea,, iar colegii lui spuneau
despre el;
& Asculta&ma pe mine, e mai bine sa $ii prieten cu Nae :'eorg'idiu,
dect dusman%
Era unul dintre putinii membri ai partidului liberal simpatizat nu numai de
opozitie, dar c'iar de gazetele de seara democrate pna la socialism,
caci ,nu era sectar,% N&a*ea opinii e?clusi*e, ci era cu lene*ie sceptic,
amabil si mpaciuitor n principii% )ara sa $ie popular, era una dintre
$igurile bucurestene, socotit printre ,intelectualii de rasa,%
& Ei, Nae, ce se aude, intrati sau nu intrati n razboi0
N&am nteles bine daca prin acest ,intrati,, n loc de ,intram,, unc'iul
Tac'e ntelegea sa lase doar partidului liberal problema intrarii n
actiune, sau $olosea persoana a doua numai pentru ca el se si
considera mort%
& Nene Tac'e & caci deputatul era mai tnar cu cincisprezece ani & de ce
sa intram, cnd putem a*ea Ardealul $ara razboi0 ntelegi dumneata ce
$ormidabila situatie *a a*ea Romnia cnd, la nc'eierea pacii, *om
prezenta nota noastra, a*nd la spate o armata intacta de opt sute de
mii de oameni0 Cine sa ndrazneasca sa te re$uze0 Puterile, care pna
la s$rsit se *or $i macinat unele pe altele, a9unse la isto*ire0 !onel
5ratianu o $i stiind el ce*a%%% ca nu degeaba e se$ de partid% #ealt$el, eu
am ncredere n steaua Romniei%%% n politica nimic nu se poate realiza
dect prin ncredere%
& <i atunci0
& <i atunci%%% stam cu arma la picior si asteptam%
Respectul pe care toti l a*eau pentru unc'iul Tac'e era impresionant%
Toata lumea cauta sa&l multumeasca, sa&i g'iceasca, de se poate,
intentiile% Era acum & asa uscat, negricios, cu mustata mare & cu
ade*arat se$ul $amiliei% N&as putea spune nsa ca noua, celorlalti,
deputatul nu ne&a plasat cte*a ironii, care nu au suparat deloc pe
batrn% Am impresia ca nici unul, nici celalalt nu l&au iubit pe tata%
:aseau amndoi & ei, care $acusera a*ere & ca $usese nepractic si
neserios% Pro$esor uni*ersitar, $ost secretar general, publicist apreciat,
murise dupa o *iata $oarte agitata, nca tnar, lasnd bruma de a*ere
ncarcata de datorii% Nu&i putusera ierta ca s&a nsurat cu o $emeie
saraca si cred & dupa buna*ointa distinsa cu care au acceptat pe
ne*asta&mea & ca nici mie nu&mi iertau asta% #ealt$el, catre s$rsitul
mesei a si *enit *orba despre tata%%%
#eputatul, cu o amabilitate de unc'i galant, a ntrebat&o pe ne*asta&
mea daca si ea urmeaza $ilozo$ia% Nu stiu de ce, intimidata sau
ntelegnd ca ma nto*araseste pe mine la curs, i&a raspuns a$irmati*%
& Asadar & si parca surdea & studiati amndoi $ilozo$ia0 Raspica domol
silabele cu*ntului $ilozo$ie%
& @ 0 #a%%%
& Ciudat%%% #e obicei amorul e cel care duce la $ilozo$ie%%% & si nca si mai
ironic & si ce $ilozo$ie@ "a dumnea*oastra *ad ca drumul a $ost
dimpotri*a%%% $ilozo$ia *&a condus la amor% Rostea ,amor, cu gura
rotunda, de parca ar $i $ost numele cremei de curatat nasturi%
Toti au nceput sa zmbeasca, numai pentru ca au *azut ca unc'iul
Tac'e se amuza%
& Ceea ce *a doresc sincer e sa nu re*eniti *reodata la $ilozo$ie% Ar $i
dureros% 1ai ramne sa $aci politica, tot n $elul n care a $acut&o bietul
Corneliu, care, daca nu ma&nsel, era si el tot $ilozo$% <i ntorcndu&se,
cu obra9ii aproape cazuti, ras de tot, catre $igura uscata si negricioasa;
Nene Tac'e, orice ai spune, e $ermecatoare nai*itatea sa crezi ca tu
poti ndrepta o tara%
)ierbeam de nemultumire, caci mi&era penibil sa aud *orbindu&se cu
atta usurinta despre tata, dar parca eram si eu nrurit de s$iala
ngri9orata a celorlalti n $ata unc'iului de care depindea *iitorul nostru%
& si c'eltuia lea$a de pro$esor uni*ersitar ca sa scoata gazete, mria
cu acreala bogatasul, caruia c'eltuiala i $acea rau, c'iar la altii si c'iar
dupa ani de zile%
& A, n pri*inta asta, nene Tac'e, nu ma mpac deloc cu dumneata%
Corneliu era un entuziast, si Nae si mngia gra* si ironic re*erul
'ainei% !scalea cu acelasi entuziasm un articol de gazeta ca si o polita%
1ie mi plac si mi&au placut totdeauna entuziastii%%% de la distanta% +reau
sa&ti spun, de pilda, ca n&as *rea sa $iu deloc copilul unui entuziast, si
de cte ori pronunta cu*ntul entuziast, l dansa cu sursuri, spre
bucuria batrnului inginer si antreprenor, care lucrase toata *iata numai
cu ci$re%
( pri*eam pe ne*asta&mea, cerndu&i parca iertare si ea mi surdea
mpaciuitoare si inteligenta%
& #rept sa&ti spun, n&am pomenit un om care sa $i a*ut mai putin
notiunea banului ca el% #e ce crezi ca nu mi&a *orbit o 9umatate de an0
<cosese o gazeta, nu stiu cum i spunea, si mi&a trimis&o si mie% #e cetit
n&o ceteam, ca nu ma interesau bazaconiile pe care le scria el acolo%%%
& A, nu%%% nene Tac'e, nu se poate spune ca bazaconiile sustinute de
Corneliu nu erau amuzante, si, turnndu&si anume cu ncetineala n
pa'ar, deputatul surdea per$id% Cel putin pe mine ma amuzau enorm
discutiile de principii%
& %%%dar mpac'eta n ea :ligore g'etele, cnd mi le ducea la crpit% ntr&
o zi ma pomenesc cu o carte postala a administratiei, ca sa platesc
abonamentul% Am crezut ca e o gluma% Peste *reo luna, alta carte
postala% Ei, m&am neca9it si am dat porunca sa dea gazeta napoi, la
posta% Cnd, ma ntlnesc cu Corneliu% Ca de ce n&am platit
abonamentul0 Cum asta0 ,Abonamentul pentru gazeta,%%% #e ce sa
platesc0 Ti&am cerut&o eu0 1i&ai trimis&o pentru ca ai *rut%%% nu mai
*rei%%% nu mi&o mai trimite%%% <i din cauza asta nu mi&a mai *orbit o
9umatate de an% A%%% alt$el, ca si <te$an cel 1are, ,de $elul lui era iute la
mnie,, dupa cum ne spune Urec'e%
A$ara de ai mei 6care au zmbit numai7, ceilalti au rs zgomotos,
amuzati de acest ,9oc, spiritual, care mi s&a parut stupid%
1asa era surprinzator de bogata, totusi toti mncau putin, de teama sa
nu $aca proasta impresie unc'iului%
& Ei, <te$ane, daca tata&tau ar $i $ost ce*a mai strngator, daca n&ar $i
risipit att%%% *&ar $i lasat si *oua sa traiti alt$el dect traiti 6*a sa zica,
desi a*ea aerul ca ignoreaza, stia ca traim n di$icultate, cnd parea ca
pluteste pe deasupra7% #ealt$el, i semeni leit% Acum *ad ca te&ai nsurat
si tu tot din dragoste%
& Unc'iule draga & i&am spus, $ara sa mi pot tescui n mine
nemultumirea & drept sa&ti marturisesc, am cam nceput sa ma mpac cu
ideea ca tata n&a agonisit a*ere, ca sa ne lase mostenire% Caci
mostenirile acestea nu sunt totdeauna $ara prime9die% #e cele mai multe
ori, parintele care lasa a*ere copiilor le transmite si calitatile prin care a
$acut a*erea; un obraz mai gros, un stomac n stare sa digereze si oua
clocite, ce*a din slutenia ne*estei luate pentru a*erea ei, neaparat o
sira a spinarii $le?ibila ca nuiaua 6daca nu cum*a ra'itismul ne*estei
milionare n&a nzestrat&o cu cocoasa rigida ca o buturuga7% (rice
mostenire e, s&ar putea zice, un bloc%
1ai ales cu paranteza stiam eu, si stiau toti, la ce $ac aluzie%
A $ost o consternare% Uscat si negru, unc'iul Tac'e a de*enit parca si
mai uscat% <&a nc'is n el $ara sa spuna o *orba% <ingurul care era
*esel, desi eu pe el l tintisem, caci el era nsurat cu o slutenie si a*ea
un copil urt, era unc'iul Nae% 1a si *edea dezmostenit, cel putin pe
mine, daca nu si pe toti ai mei% C'iar mama si surorile & desi $usese
*orba despre tata & nu se simteau parca asa de bine% n $ata mea am
ntlnit nsa oc'ii umezi de emotie si admiratie ai ne*estei mele si un
surs trimis ca o promisiune de sarut% <inguri noi riscam, cu *oie buna,
o mostenire, si ea se do*edea ast$el att de $rumos dezinteresata, ca sa
aparam memoria unui om%
#eputatul a nceput sa $aca e?ces de zel n dragoste, ca sa&i arate
$ratelui mai batrn ca se desolidarizeaza de o atitudine att de
obraznica si ca e si el de parere ca nu e nimic de $acut din si pentru
baiatul lui Corneliu% #ar toate dragalaseniile au ramas de prisos%
5atrnul a*ar ramnea ncruntat% #ealt$el, s&a si sculat numaidect la
s$rsitul mesei si ne&a dat mna sa i&o sarutam, deopotri*a de rece cu
toti nepotii% Celor batrni abia le&a ntins degetele uscate% #eputatul era
li*id% Abia am a9uns n strada, ca nu a*eam trasuri, si, izbucnind, s&a
apropiat de mine parca gata sa ma ia de piept%
& 5ine, domnule, cum poti sa $aci una ca asta0 Nemaipomenit%%% Auzi
dumneata, noi nu stim cum sa&l mai tinem pe maniacul ala pe *r$ul
degetelor si po$tim%%% dumneata i ntorci rnza pe dos%
"&am pri*it scurt si $ara ec'i*oc%
& Te rog sa iei nota ca n&am de dat nici o e?plicatie%
& #ar nu&i *orba numai de dumneata aici, domnule, nu&ti dai seama0
#umneata stii ca pe capul nebunului stau toata ziua $el de $el de
escroci%%% 5a ca sa lase a*erea scolii, ba spitalelor, ba dracu mai stiu eu
cui0%%% Nimic din omul reputat, spiritual, nu mai era n izbucnirea asta de
nenorocit%%% #aca ne dezmosteneste pe toti0 <i se plngea ntinznd
bratele ca o in*ocare; Ce ga$a, domnule, ce ga$a@
Am luat bratul ne*esti&mi si m&am ntors spre el%
& Te rog sa iei nota ca mie mi place sa *orbesc oricnd despre $rng'ii%
Cu att mai rau pentru cei care au spnzurat n casa% n orice caz, o sa
mai stam de *orba numai dupa ce *ei cauta n dictionar si *ei pricepe
ce nteles are cu*ntul ga$a% Caci era e*ident dobitoc si nu cunostea
ntelesul cu*ntului ga$a, care presupune neaparat lipsa de intentie n a
nemultumi sau 9igni pe cine*a%
Era aproape de miezul noptii si cerul luminos, ca ntr&o nalta noapte de
toamna senina% "a coltul strazii 5atiste, $ara sa se sinc'iseasca de
cine*a, ne*asta&mea mi&a dat, cu buze moi, sarutul $agaduit la masa% "&
a prelungit ca sa treaca n el buna parte din su$letul ei nduiosat de
admiratie%
Peste douazeci de zile unc'iul Tac'e era dus la cimitir, cu pompa mare
si austera, de catre rudele ngri9orate toate% #eputatul era nsa mai
curnd *esel% 1a batea cordial pe umeri%
& Nu stiu, amice, daca sa&ti prezint sau nu multumiri n numele
rubedeniilor% <a *edem mai nti testamentul% n orice caz esti epatant%
<i prezentndu&ma unui mic grup de domni batrni, n negru, care
nsoteau la groapa pe prietenul cu care, desigur, nu se *azusera de
mult; #omnilor, la *rsta dumnea*oastra nu *a s$atuiesc sa&l in*itati la
masa% Nu da gres, garantat%
Unii au zmbit; Nae asta e incori9ibil% 1ie mi era sila sa&i spun macar o
*orba%
& #aca testamentul e bun, trebuie sa&ti bre*etezi neaparat sistemul% #ar,
nca o data, mi&e teama ca nu cum*a testamentul sa ne $aca *reo
surpriza%
Testamentul continea ntr&ade*ar o surpriza% Printr&un codicil, datat cu
ziua de FG octombrie, mie mi se lasa o Huotitate dubla dect oricaruia
dintre ceilalti mostenitori% #eputatul spiritual nu mai pricepea nimic, mai
ales ca era nca o alta masura care i se parea lui ca l nedreptateste
pro$und% A*erea se mpartea, dupa o serie de legate deosebite, n trei
parti% #oua ne re*eneau noua si una lui% ntre legatele deosebite, era si
cel cu*enit mie; o *ila n mpre9urimile Parisului, pe care unc'iul o
locuise, pe cnd statea acolo, si pe care, n urma, o cumparase%
5inenteles ca n casa noastra a $ost o 9ale retroacti*a% Abia dupa ce s&a
stiut continutul testamentului, mama si surorile au nceput sa&l plnga,
asa cum se cu*enea, pe unc'iul Tac'e; Nimeni nu l&a cunoscut% A
strns pentru noi etc%
Totusi, n&am putut sa&mi iau ntreaga parte de mostenire cu*enita%
Unc'iu&meu a descoperit, dupa cte*a zile de meditatie, ca testamentul
a $ost gresit interpretat%
Am a*ut o discutie ntartata, *ie, dar a $ost nenduplecat%
& Asculta, unc'iule, de ce crezi dumneata ca testamentul a $ost gresit
interpretat0
& Citeste si dumneata si *ezi%
& 5a, tocmai ca *ad%%% si mi se pare clar% #oua sunt aliniatele care ne
pri*esc%%% nu0 <a le citim%%%
& <a le citim, si&si trecea minile amndoua prin par, cu pri*irea ntr&alta
parte, greoi, cu obra9ii mari, cazuti%
& ,#upa ce se *or e?trage legatele deosebite, restul se *a mparti n trei
parti% #oua se cu*in $amiliei $ratelui meu Corneliu :'eorg'idiu, iar una
$amiliei $ratelui meu Nicolae :'eorg'idiu% "a rndul lor aceste parti se
*or mparti n mod legal, cea dinti cumnatei si copiilor ei, iar cealalta lui
Nicolae 9umatate si copilului lui 9umatate,% Pna aici e clar, nu0
& Clar, de ce sa nu $ie clar, dar ia cauta mai departe codicilul, si acum si
zgria, ner*os si preocupat, podul palmei, cu coada tocului%
& ,"as anume nepotului meu pre$erat, <te$an, casa mea, cu parcul si cu
biblioteca si tot ce cuprinde, din 5d% #aumesnil 223 bis, Paris, s&o
stapneasca si s&o $oloseasca n amintirea mea%,
& Ei0
& Cum ei, unc'iule, cum ei0 "as ,anume%%%, *ezi, ,anume,0 nepotului
meu $a*orit, deci ,$a*orit,%
& #a%%% <i cu oc'ii mari *erzi, rataciti, nu pri*ea pe nimeni% #ar toti l
urmareau nedumeriti%
& +a sa zica mi constituie legat deosebit%
& A, nu%%% Nu, nicidecum un legat deosebit%%% E o dorinta a dumitale sa $ie
legat deosebit, dar nu e%%% N&am ce sa&ti $ac%
Cu capul mare, pu'a*, ras de mustati, cu oc'ii mpungiti si tulburi,
unc'iu&meu batea aprig si ritmic cu degetele&n masa% Respira greoi,
ngnndu&se; Nu%%% nu%%% *ad de unde ai scos&o dumneata%
Nu eram suparat, caci eram con*ins ca nu pricepe si de aceea staruie;
& #omnule, scrie aici; ,las anume%%%,0
& <crie%%% <i ncruntat, cu gura mare si buzele groase, mototolite de
mnie, batea mereu cu degetele&n birou, ca ntr&o toba%
& <crie aci ,nepotului meu $a*orit, <te$an,0
& <crie si asta%%%
& <crie mai sus ca legatele deosebite se scad din total0
& ( $i scriind, dar asta nu&i legat deosebit% A mutat, ca o concluzie,
energic, tocul de pe masa%
Ade*aru&i ca toti erau tot asa de surprinsi de atitudinea unc'iului ca si
mine%
& Atunci ce rost are, dupa dumneata, codicilul asta0
Era tot numai ner*i si ncapatnare, deosebit pna la rasturnare de
$ilozo$ul blazat si amabil pe care l stia lumea% <u$letul i tremura ca o
$loreta ntinsa de o mna ntartata si $ricoasa%
& Codicilul spune numai ca n partea cu*enita dumitale sa intre casa din
5d% #aumesnil% Nu ca ti se cu*ine peste Huotitate%
Am $ost pur si simplu uimit% #ar mnios nu eram%
& Cum, unc'iule, cnd acolo scrie ,las anume,, adica; las ndeosebi0
& Tocmai pentru ca scrie ,anume%%%,% #aca n&ar $i scris ,anume, atunci ai
$i a*ut dreptate, e*ident%
1ama, surorile, toti cei de $ata erau surprinsi pna la nedumerire de
noua interpretare si cred ca toti, n sinea lor, au repetat; au dreptate cei
care&l cred $enomenal de destept pe Nae asta%
Pe ct de nelinistit era el 6tremura aproape si nu stiu de ce, pentru ca n
momentul cnd *orbeam nu a*ea sa se decida nimic7, pe att de calm
erau eu% Cred ca mi&am aparat totdeauna $oarte abil interesele, cu
multa *ointa, dar niciodata cu pasiune si cu panica%
& Ce crezi dumneata ca l&a ndemnat pe unc'iul Tac'e sa&mi lase casa0
& Ca s&o pastrezi n amintirea lui%%% <crie acolo%%% n&ai *azut si dumneata0
si&mi arata, *ag, copia testamentului%
& 5un%%% de acord%%% *a sa zica nu mi&o lasa, n *oia mea, sa ma $olosesc
de ea%%% aproape ca mi impune s&o pastrez%%% #ar casa e aproape ct
9umatate din Huotitatea celorlalti% Ce mi&ar ramne mie atunci0 Ca sa o
pot *alori$ica asa cum *reau0
& Nu stiu & si pri*ea n*ersunat n podea & dar se *ede ca a tinut
,anume, & si apasa cu*ntul & ca sa cada n lotul dumitale casa%%% pentru
ca erai $a*orit%
Am nceput sa rd%
& Ciudat mod de $a*orizare acesta de a&mi n9umatati partea cu*enita%
& Nu ma pri*este% Eu atta stiu, ca $ac proces%
E ade*arat ca tocmai dorinta unc'iului Tac'e de a preciza punnd
accent pe acest ,anume, ducea la con$uzie, ceea ce nu mi se parea
tocmai surprinzator, caci stiam ca adesea e?cesul de precizare duce la
con$uzii & e asta una din ciudateniile logicii & si, dealt$el, cred ca, de
pilda, Iant intentionat recurge la prea mari precizari, care&l $ac uneori
asa de greu de citit%
#eputatul era din ce n ce mai descompuns de ngri9orare si mnie% <e
plimba prin casa agitat, in*ocnd anapoda de*otamentul, cinstea,
spiritul lui de sacri$iciu% Era de o disperare penibila% l pri*eam linistit, ca
pe un obiect de studiu, netulburat de teama de a pierde mai bine de o
9umatate milion aur & desi mi dadeam seama ce nsemna asta n *iata
mea% <emana n clipa asta cu $ilozo$ul sceptic si detasat de lucruri, cu
blazatul care nu lua n serios nici o catastro$a, nici o drama, pe care l
stiau cititorii gazetelor tot att de putin ct seamana cu portretul daruit
de o actrita admiratorilor ei $otogra$ia instantanee $acuta pentru
pasaport%
Peste cte*a zile a si nceput actiunea 9uridica% <pre nedumerirea mea
ndurerata, mama si surorile mele au trecut de partea lui si au pornit
actiuni paralele%
#ar asta n&a $ost ultima surpriza a acestui testament% Ne*asta&mea, cu
oc'ii ei albastri si nepri'aniti, a inter*enit n discutie cu o pasiune si o
ndr9ire de care nu o credeam n stare% Riposta indignata, ameninta, cu
un $el de maturitate care ma 9ignea oarecum%
& )ata draga, te rog nu mai inter*eni%%% lasa&ma pe mine sa ma descurc
singur%
1a pri*ea uimita, si decolorata%
& Cum asta0 #ar nu *ezi ca toti *or sa te nsele%%% Pentru ca esti prea
bun%%%
As $i *rut&o mereu $eminina, deasupra discutiilor acestea *ulgare,
plapnda si a*nd ne*oie sa $ie ea prote9ata, nu sa inter*ina att de
energic, interesata%
& Nu te nteleg deloc, dragul meuB la sedintele de seminar, la
Uni*ersitate, discuti cu patima si te certi cu toata lumea, pentru ca
sustine ca niste celule, acolo, mor sau nu, iar aci, cnd discuti cu el, te
lasi att de moale%
1a cuprindea o nes$rsita tristete *aznd ca nici $emeia asta, pe care o
credeam aproape su$let din su$letul meu, nu ntelegea ca poti sa lupti cu
ndr9ire si $ara crutare pentru trium$ul unei idei, dar n acelasi timp sa&ti
$ie sila sa te $ramnti pentru o suma, $ie ea orict de mare, sa lo*esti
aprig cu coatele%
Am stiut, mai trziu, ca a*eam o reputatie de imensa rautate, dedusa
din ndr9irea si sarcasmul cu care&mi aparam parerile, din intoleranta
mea intelectuala, n s$rsit%
Toti, 9udecnd dupa ei nsisi, a*eau aerul sa spuna; daca atunci cnd n&
are *reun interes material e att de patimas, ce trebuie sa $ie atunci
cnd i sunt interesele amenintate0
Am consultat doi dintre cei mai reputati membri ai baroului, care mi&au
spus ca dreptatea e de partea mea si ca *oi cstiga negresit procesul%
ntre timp, ca sa&si 9usti$ice cel putin ei nsisi pornirea mpotri*a mea, ai
mei, toti de acord cu unc'iul, ma decretau lacom, egoist, lipsit de
caracter si po*esteau mpre9urari din *iata mea care ar $i 9usti$icat
asemenea opinie% Ne&am ntlnit cu prile9ul parastasului si abia de am
sc'imbat cte*a *orbe tot timpul% "a iesirea din biserica le&am spus ca
accept propunerea lor% #i$erenta, la drept *orbind $oarte importanta
pentru mine, mpartita n cte*a parti, era pentru ei $ara prea multa
nsemnatateB totusi, cnd le&am comunicat *estea, a $ost o bucurie
lipsita de orice urma de bun&simt% 1&au mbratisat cu toti, c'iar unc'iul,
mi&au spus, parca plngnd de satis$actie, ca ntotdeauna m&au stiut
om de inima, ca e un gest pe care nu&l *or uita% !nert, ca un manec'in,
si dezgustat, ma lasam sarutat de buze $ade, iar ei erau asa de plini de
bucuria lor, ca nici nu bagau de seama dezgustul meu% Cred ca erau
acum tot att de sinceri ca si atunci cnd ma calomniau% Un pro*erb e
de parere ca daca *rea sa&si nece cinele, taranul spune ca e turbat%
1ult mai e?act ar $i ade*arul acesta $ormulat nsa asa; Cnd taranul are
interes sa&si nece cinele, ncepe sa se con*inga, din ce n ce mai
mult, ca e turbat% E gresit sa socoti ca la $irile mediocre inteligenta
ramne deasupra intereselor% "a origine 65ergson are nendoios
dreptate7 inteligenta n&a $ost dect un mod practic, un instrument de
adaptare la mediu, un mi9loc pentru apararea intereselor% "a imensa
ma9oritate a oamenilor ea a ramas si azi acelasi lucru% Ei nu pricep
dect ceea ce au interes sa priceapa% Ceea ce le contrazice interesele
le contrazice $undamental si inteligenta% n a$ara de un numar in$im de
per*ersi & daca or $i e?istnd cu ade*arat & nimeni nu poate $ace raul,
daca inteligenta lui nu&i primeste asta% Numai ca aceasta inteligenta e
un consilier e?trem de ser*il la cei nee*oluati si, asemeni curtenilor lasi,
9usti$ica orice% "upul crede sincer ca mielul i tulbura apa, si despotul,
care ucide mii de oameni, o $ace pentru ca e crncen con*ins ca
altminteri *a $i ucis el%
!ata ce gndeam cnd cei din 9urul meu nu mai conteneau cu laudele%
#eputatul ne&a in*itat pe toti la o masa mare, de mpacare% Ne*asta&
mea, care din cauza discutiilor de*enise odioasa tuturor celorlalti, acum,
cnd a a$lat de 'otarrea mea, era nemngiata si&i ura pe toti% #esi mi
dadeam seama ca $ace asta n buna parte din dragoste pentru mine,
totusi as $i *rut&o alt$el% Abia a primit in*itatia la masa%
A $ost o mare si penibila sarbatoare de $amilie% )lori pe masa, mici
daruri, surprize pentru $iecare sub tacmuriB o perec'e de butoni, banali
pentru mine, o bratara mesc'ina pentru ne*asta&mea, daruri care nu
mi&au $acut nici o placere, caci nu erau do*ada nici unui sentiment% Erau
doar o introducere prost acoperita%
#eputatul a $ost ntr&o *er*a care a strnit 'o'ote de rs% #esi nu
$acuse dect o *aga )acultate de drept, a*ea o a*ere $rumusica, parte
luata ca zestre, ca, de pilda, casa si o *ie la 5uzau, parte datorita
politicii, caci era n *reo cte*a consilii de administratie% A*ea reputatia
ca e un spirit al realitatilor, ca nu lupta cu morile de *nt% A$ara era un
*iscol care troienise strazile, oprise circulatia tram*aielor si zgltia
$erestrele% nauntru era cald, era lumina multa, sampanie, iar senzatia
de bucurie pentru toti se gasea sporita de placerea de a $i ntr&un
interior att de agreabil si negresit ospitalier%
#upa masa, prietenosul meu unc'i ne&a luat, pe mine si pe cumnatu&
meu, cu el n birou, a cerut ca$ele si lic'ioruri%
& !a mai *eniti ncoace & si se lasa intentionat greu n $otoliul de piele &
ca acolo a nceput sa miroasa a c'iloti nadusiti de dama% 1i&era penibil,
dar asta era un ,spirit, n genul lui, care $acea $urori prin lumea politica
si mai ales n saloanele bucurestene%
<i aprinzndu&si tigara groasa de $oi;
& Asculta, ce a*eti de gnd sa $aceti *oi cu banii pe care i&ati mostenit0
Cumnatu&meu l&a pri*it surprins de acest atac bruscat;
& Nu stiu, sa *edem%%%
& #ati&i ncoa sa *i&i tin eu%
1i&era o sila imensa, caci stiam ca sub aparenta teatrala de $ranc'eta
se ascund intentii precise%
<i *aznd ca noi sorbim lic'ior din pa'arele, $ara sa dam urmare
c'estiunii, se decise sa treaca la detalii%
& Am o $abrica de metalurgie%%%
& Unc'iule, eu ma gndeam%%%
& Ce te gndeai0 "asJ ca te&am *azut eu% N&ai spirit practic%%% Ai sa&ti
pierzi a*erea 6cel putin sa ramna n $amilie, a*ea aerul sa spuna7% Cu
$ilozo$ia dumitale nu $aci doi bani% Cu Iant ala al dumitale si cu
<c'open'auer nu $aci n a$aceri nici o brnza% Eu sunt mai destept ca
ei, cnd e *orba de parale%
Cumnatu&meu rdea amuzat% !&am pri*it umerii largi%
& Unc'iule, eu ma gndeam sa nu ma ncurc n a$aceri% Cred ca a*erea
pe care o am mi a9unge sa traiesc modest%
& +orbesti prostii & si&i sticleau oc'ii mari *erzi & nimeni n&are de a9uns,
niciodata@ Ce stii tu0 Cum crezi ca se tine o $emeie ca ne*asta&ta0 Cu
ciorapi de s$oara, cum ai tinut&o pna acum0
Aceasta integrare a ne*estei mele n seria celorlalte $emei mi&era de
nendurat% <tiam ca pentru ea n&au absolut nici o importanta asemenea
$leacuri, ca datorita $rumusetii ei ar $i putut a*ea o *iata orict de
lu?oasa si ca a pre$erat totusi *iata alaturi de mine% ( *edeam $acnd
sacri$icii pentru mine, nu parasindu&ma pentru o perec'e de ciorapi%
#ar cum ntelegea ca tot ezitam, a sc'imbat tonul%
& <i, pe urma, mai e o c'estiune%%% Ca sa *a arat ca tot eu ma gndesc
mai mult la interesele *oastre, si ntorcndu&se catre ser*itoare, pe care
o sunase, o ntreba neaos de tot, asa n prelungire, daca e ca$ea ce i&a
dat sa bea sau alt lic'id, greu de numit n scris% 1&am gndit la *oi% Nu
se stie cnd intram n razboi%%%
& E *orba sa intram ntr&ade*ar0 ntreba nelinistit cumnatu&meu, caci
stia ca partidul lui unc'iu&meu e pentru ramnerea n neutralitate%
& 1a rog nu se stie, poate ca azi, poate ca mine%%% poate ca nu intram
deloc%%% Trebuie sa *a asigurati n orice caz% #eocamdata, unul dintre
*oi ar $i mobilizat pe loc, ca director al ntreprinderii% Ce taceti asa0 A0
#omnule $ilozo$, ai aerul ca n&ai *rea sa $ii mobilizat pe loc, ca sa scapi
de razboi0
Nu *ream sa se declare razboiul, dar nici o secunda n&as $i conceput
posibilitatea de a $i mobilizat pe loc%
& Nu tin sa $iu c'iar asa departe de $ront%
<&a ridicat, ener*at, cu gura coclita de dispret sincer;
& Asculta, draga, mie&mi *inzi castra*eti de&astia ct do*lecii%%%0 A0 Ai
*rea sa mergi la razboi, ai0 <pune&i&o lui Iant ala al dumitale, ca poate
o crede% Eu, nu% <i a plecat indignat n su$ragerie%
Am *orbit apoi cu cumnatu&meu despre trenurile nzapezite, despre
luptele din Apus etc%, dar gndul mi era paralel%
Eu cu ne*asta&mea am $i *rut sa plecam din tara, si sa ne stabilim $ie la
Paris, $ie la 5erlin, pe care l pre$eram din cauza preocuparilor mele n
$ilozo$ie% #in pricina razboiului & care, dealt$el, adusese napoi n tara
c'iar pe cntaretii, artistii, studentii, absol*entii, bon*i*antii rataciti pe
aiurea, unii plecati nca de pe acum zece&cincisprezece ani & nu mai
putea $i *orba de strainatate% <c'imbare a $ost, pot spune, deci, numai
n $aptul ca nc'iriasem un apartament $oarte ncapator si destul de
curat, prin cartierul strazii Teilor, pe care & desi mi a*eam imobilizata
9umatate din a*ere la Paris & l mobilasem multumitor% Un dormitor mare,
cu odaia de baie n ma9olica, un salonas mic pentru ea, un birou pentru
mine ne&au o$erit un prile9 de preocupari timp de doua&trei saptamni%
Era pentru mine o bucurie nespusa s&o *ad n $iecare zi uimita de
sc'imbarea cea noua, contemplndu&si ,su$rageria ei, ca un copil blond
si pasionat%
Peste *reo saptamna i&am spus, asa n treacat 6si ca de o enormitate7,
despre propunerea unc'iului deputat% <pre mirarea mea, n loc sa rda,
a de*enit serioasa% Pe deasupra, ideea de a$aceri o interesa% Am primit
propunerea unc'iului%
Cum nsa si eu a*eam toata ncrederea n puterea mea, ca un om care
pleaca la drum stiut periculos pentru ca se simte n stare sa se apere,
n&a*eam prea multa gri9a% 1ai mult ma nemultumea pasiunea cu care
ne*asta&mea discuta a$acerile si atentia matura cu care cntarea totul%
E*ident ca era n aceasta putere ce*a din pasiunea care o $acuse sa
asculte un curs ntreg de calcul di$erential, tot pentru mineB nu e mai
putin ade*arat nsa ca n acest interes al tinerei mele ne*este pentru
a$aceri, *edeam *ec'iul instinct al $emeilor pentru bani% Ca o tigroaica
*ag domesticita, n care se desteapta pornirea ata*ica, atunci cnd,
culcata cu capul pe pieptul dresorului si&i linge mna, dnd de snge, l
s$sie pe imprudent, tot asa a*eam impresia ca ntmplarea cu
mostenirea trezise n $emeia mea porniri care dormitau latent, din
stramosi, n ea%
Alt$el, *iata noastra, cum am spus, nu se sc'imbase dect $oarte putin
ca deprinderi%
Cnd catre ora unu, auzea trasura oprindu&se la poarta, ea sarea n sus
de pe co*or, unde croia, tolanita alaturi de croitoreasa cu ziua 6tot
aceea pe care o a*ea si la matusa ei7, alerga n roc'ia usoara n casa,
care&i descoperea umarul cu rotun9imi de mar alb, si striga, batnd din
palme copilaroasa, lundu&mi pac'etele;
& Nu&mi spune, lasa&ma; compot de Cali$ornia, 'eringi cu *in%%% mreana
a$umata, iar ai luat cointreau0 si sc'Keizer0 e a treia zi cnd iei mereu
de prisos%%% Ei, dar ptL de $oie gras0 Cu oc'ii *ii de catelus ntrebator;
<i ptL de $oie gras0
& Nu e acolo0 $aceam eu cu o mirare ipocrita% <a stii ca l&am uitat n
trasura%
<una%%% striga%%%
& Anico%%% Anico%%% alearga dupa trasura%%% ca a uitat domnu un pac'et%
& #raga mea, cum sa mai prinda acum trasura0 ca a plecat%%% i stiu nsa
numarul%
& Ei, nu, ca esti re*oltator%%% <i ct ti&am spus sa ai gri9a de ptL de $oie
gras 6asta era ade*arat7%
Pe urma si arunca oc'ii distrati pe celalalt pac'et%%%
& Ce&ai mai luat0 si silabisea cu greu% Ernst 1ac'%%% Er.enntnniss und
!rrtum%%% Merusalem%%% "e'rbuc' der PsEc'ologie% Ti&a e?ecutat AlcalaE
comanda0 serios0%%% <i ea, care nu le citea, era ncntata pentru ca stia
ca le astept nerabdator%
Asa o doream, raz*ratind, $ermecator lacoma, pac'etele de la bacanie
si n acelasi timp pri*ind cu s$iala pac'etul de carti, pe care ea nu le
citea, dar stia cel putin ca pretuiau mult, ba c'iar le $rec*enta si se
interesa de ele, cu politetea cu care saluti si ntrebi de sanatate pe
domnul important pe care&l respecti, dar n a carui companie te
plictisesti%
& Acum ia&ti&le pe toate si $ugi n birou, la tine pe di*an%%% Citeste pna la
ora doua si 9umatate n liniste%%% ca abia atunci mncam%
Credeam ca n&am auzit bine si ntrebam speriat;
& "a doua, $ata draga0
& "a doua 9umatate%%% doua si 9umatate%%% Azi e ziua lui :ore si i&am
in*itat pe toti la masa% #upa prnz nu are nimeni curs% Pna iese de la
minister%%% pna se barbiereste si se tunde%%% ca i&am spus ca nu&l
primesc la masa nebarbierit si netuns%%% "&am mai pre*enit ca daca *ine
si azi nespalat%%% l bag n baie cu sila%%% <a *ezi ca tin $ocul aprins%
& #raga, dar la doua si 9umatate0 <unt mort de $oame%
& #a0 Apuca de aici cu dintii@ si&mi ntinde manusa de piele pe care o
aruncasem pe masa%
& Cum o sa musc din manusa0
& Ei, atunci nu esti c'iar asa de periculos% A%%% ca era sa uit%%% !&am luat
lui :ore un porto$el%%% stai sa ti&l arat, si cnd *edea ca admir
monograma aurita din colt, rdea iluminata de placere% Nu&i asa ca&i
$rumos0 <tii, pierdea 'rtiile si banii prin toate buzunarele si spunea ca
daca are bani n&are porto$el, iar daca si cumpara porto$el%%% nu mai are
ce pune n el% Aai, $ugi n birou%
Peste o 9umatate de ora *enea lnga capatiul di*anului, linistita si
gra*a ca un procuror preocupat%
& Ce&i asta0
& Ce sa $ie0 un pac'et%%% a, da%%% pac'etul cu ptL de $oie gras%
& 8iceai ca l&ai uitat n trasura0
& <e *ede ca l&am uitat n antreu, cnd m&am dezbracat%
& Asa, *a sa zica glumesti pe socoteala mea0 si si ns$aca mnutele n
parul meu%
( prindeam de brat ca sa nu traga prea tare, se zbuciuma sa scape si
cnd luneca 9os pe co*or, roc'ia ridicata n cadere lasa sa se *ada cele
doua coapse albe tari, care ma n$iorau ntre paralelele 9artierelor de
matase% Nu se lasa cu una cu doua si lupta rencepea, caci punea
uneori n acest c'e$ de pedeapsa o n*ersunare de pantera tnara care
se 9oaca%
Asta ne&a $ost *iata n iarna aceea% Eram mereu cu *ec'ii prieteni, care,
saracii, erau deliciosi de ndrazneala si s$iala n acelasi timp, toata
lumea tinnd sa&mi placa mai ales mie, caci alt$el ne*asta&mea, la cea
mai mica mutra a mea, dizgratia numaidect pe oricine% 1ergeam la
teatru numai la piesele 9ucate mult, despre care auzeam ca sunt bune
6nu la toate premierele, cum $aceam mai trziu, cnd am de*enit
mondeni7% Cred ca un $el de pudoare burg'eza si *ag intelectuala ne
$acea sa traim mbelsugat dar modest% Caci sentimentul care&l
mpiedica pe capitanul #imiu sa puie c'ipiu modern $rantuzesc e mai
mult general% Nu toti tinerii au cura9ul sa puie monoclu sau sa&si rada
mustatile, de pilda% "i&e teama de ridicolul primului moment, cum, de
alt$el, eu nsumi, desi mi se spunea ca ma prinde mult palaria tare, si
uneori demonul *ulgar din mine ma ispitea, n&as $i a*ut cura9ul s&o pun
pe strada% E un $lagrant delict de $utilitate si blu$$% Te gndesti totdeauna
la cei ce nu te&au *azut asa, si te ntrebi ce&or sa zica de sc'imbare, n
loc sa tii socoteala ca sunt mai multi cei ce nu te *or sti dect sub noua
n$atisare%
ncepusem sa caut ca din scrisori si din amintirile altora sa&mi
reconstitui ntrebatoarea $iinta su$leteasca a omului care in$luentase,
prin incomparabila lui danie, ntreg destinul *ietii mele% ntre
nedumerirea dispretuitoare pe care mi&o inspirase $elul lui de a trai si
sentimentul imens de recunostinta si de emotionata dragoste pe care i&l
purtam acum, era un gol pe care nu numai sentimentalismul, dar si
logica *oiau sa&l umple% 1a gndeam daca si eu *reodata *oi putea
sc'imba destinul unui om si&mi rasareau dinainte oc'ii albastri si
obrazul o*al al ne*estei mele, n$lorit ntr&un surs% ,#estinul tau, $ata
draga, e si *a $i sc'imbat prin mine,, mi spuneam singur, ramnnd
ndelung cu pri*irea $i?a%
Att de mare era reputatia de om de a$aceri si de spirit practic a
unc'iului nostru, nct, cu toate ca toti l stiau periculos, s&a 'otart sa
se adune suma de un milion 9umatate, doua la ne*oie, n $amilie, ca sa
concuram la licitatia $abricii de metalurgie% Era proprietatea unui supus
$rancez, mobilizat cnd *enise rndul contingentului lui, care trebuia sa
lic'ideze urgent, caci a*ea si plati de $acut si nici n&a*ea ncredere n
administrator% ncon9urata cu teren mare, n apropierea unei gari, cu
linie de gara9 pna n usa atelierelor, putea $i e*aluata la *reo trei
milioane% Poate mai mult% Unc'iul meu era sigur ca o *a lua cu un
milion si 9umatate; ,Am eu socotelile mele,%
<ocotelile lui au iesit nsa prost, caci s&a i*it un concurent e?trem de
periculos n persoana unuia Tanase +asilescu "umnararu, $ost poate
ntr&ade*ar negustor de lumnari si care a9unsese la $abrica de arama
pe calea $abricilor de clopote% <tiau unul de altul ca *or $i concurenti si
s&a ncins ntre ei o lupta n*ersunata%
#eputatul l&a c'emat pe "umnararu acasa%
& Asculta, ma "umnararule, ma, nu gasesti ca esti cam nespalat pe
picioare, ca sa&mi tulburi mie apa0
& Coane Nae, asta&i negustorie% Esti negustor%%% sunt negustor% Ce pot
eu sa $ac daca asta&i negustoria0 raspundea, mascat de oc'elari negri,
"umnararu%
Unc'iu&meu era, atunci cnd interesele i erau amenintate, aprig, $ara
crutare, mobilizat cu toate $ortele su$letesti, ca o $iara atacata% <tia ca
reputatia lui de gura rea intimideaza, si abuza de asta, ca de acele
animale care secreteaza mirosuri scrboase ca sa se apere% Pe urma a
trecut la amenintari directe%
& Ai sa&ti musti minile, "umnararule, ai sa te dai cu capul de toti
peretii%
& Am mai *azut eu multe, coane Nae%
& Am sa te pun sa $luieri $rantuzeste, baiete, si sa saruti mna $eciorului
din casa%
"umnararu a o$erit doua milioane cinci sute de mii, si unc'iu&meu, cu
toate ca si dadea seama acum ca uzina $ace mai mult de patru
milioane, s&a oprit% <&a cam rs la Camera de acest duel si s&au $acut,
de data asta, spirite pe socoteala lui% "umnararu i&a trimis la club o
carte de *izita n care, protector, l&a asigurat de buna*ointa lui oricnd
n *iitor%
#ar peste douazeci si opt de zile, sase in*itati la masa ai deputatului au
asistat la o scena impresionanta n $elul ei, amintind de ntmplarile de
acum o suta si mai bine de ani, pe aici prin porturile de la gurile #unarii%
"umnararu, plngnd, $ara rusine de el nsusi, implora pe Nae
:'eorg'idiu sa nu&l nenorocea
sca, promitea, 9ura, amintea de copiii lui etc%, etc%
!e$tin bonom, ,$ilozo$, de rnd si lasator, "umnararu, dupa ce
depusese un milion si 9umatate de lei, urma ca pna la ultima zi a
termenului legal de o luna sa depuna restul% #eputatul, care pndea, i
$ace smbata poprire la banca pentru o suta de mii de lei, depunnd
garantia de cincizeci de mii de lei% Prin urmare, depozitul "umnararului
era n ntregime lo*it de indisponibilitate% Nu mai a*ea timp sa
consemne suta de mii de lei, licitatia era anulata, un milion si 9umatate,
*arsat de9a, pierdut, caci nu mai a*ea drept sa se prezinte la noua
licitatie%
#in partea unc'iului era o in$amie, careia el *rea sa&i dea aer de $arsa,
cum $acea de obicei% Ne$ericitul concurent a $ost pus sa ser*easca cu
sort alb, n locul $eciorului, niste gustari celor in*itati, si pe urma a
semnat un contract de asociatie cu Nae :'eorg'idiu%
n cercurile parlamentare s&a $acut 'az ndestul de aceasta ntmplare
si multi dintre cei care mai rezistau au cazut acum de acord ca ntr&
ade*ar Nae :'eorg'idiu e unul dintre cei mai destepti si mai periculosi
oameni din tara romneasca% 1ai ales ca n acelasi timp mai daduse, la
o masa de la bu$etul Camerei, un raspuns, pe care toti l gaseau e?trem
de spiritual% !n*ita, n gluma, pe un deputat opozant sa se nscrie n
partidul liberal, ca sa&si asigure *iitorul politic%
& )ugi de&aici%%% Ce&s nebun0%%% <a duc oala de noapte a lui !onel
5ratianu0 Caci spiritul de disciplina n partidul liberal a $ost totdeauna
pro*erbial%
Nae :'eorg'idiu l&a pri*it lung, uimit, si pe urma, cu un 9oc de scena de
batrn actor de pro*incie;
& <a duci oala de noapte a lui 5ratianu0 si&l masura mereu dispretuitor,
din cap pna n picioare% Pe urma, cu mndrie; 1a, oala de noapte a lui
5ratianu o duce conu Alecu 6important membru al partidului7, eu o duc
pe&a lui conu Alecu si tu, daca *ii n partid, o s&o duci pe&a mea% <i n
'o'otele de rs ale tuturor; Cum crezi tu0%%% Asta&i partid serios, cu
ierar'ie, ma, nu gluma%
Era ,nca una de&a lui Nae :'eorg'idiu,%%%
Cnd am luat $abrica n primire, s&a 'otart ca "umnararu sa $ie
directorul ei te'nic 6ntelegi, mi spunea unc'iu&meu, am dat o dubla
lo*itura; a*em si $abrica si un specialist7, a9utat de cumnatu&meu, iar
mie mi s&a dat, mai mult de $orma, conducerea biroului comercial% "a
nceput, Tanase +asilescu "umnararu mi&a $acut o buna impresie% Cu
*esnicii lui oc'elari negri, cu secretarul nelipsit dupa el, inspectnd
necontenit, controlnd, anga9nd si concediind, mi se parea un ade*arat
noroc si pentru $abrica% 1ai ales gri9a meticuloasa cu care controla pe
contabil, rabdarea cu care e?amina coloanele de ci$re, cu niste oc'elari
de sapte dioptrii, pastrati n birou, ca la el purta altii% n toate buzunarele
a*ea, dealt$el, oc'elari% 1ai trziu am a$lat nsa ca e un prea pasionat
9ucator de curse% Era cunoscut de toata lumea n incinta tribunei si
9ucatorii asteptau sa *ada ce 9oaca el, ca sa se orienteze% #ealt$el,
$oarte bogat, n prima*ara a cumparat si un gra9d de cai de curse%
Pe la s$rsitul lui $ebruarie, unc'iu&meu a nceput sa organizeze un $el
de banc'ete la el acasa, in*itnd colegi parlamentari, oameni de banca
si demnitari in$luenti%
)ireste, pentru prosperitatea ntreprinderii, $emeile mai tinere si mai
$rumoase din $amilie erau sa*ant distribuite, ca sa $ie alaturi de cei a
caror buna*ointa trebuia sa $ie captata% )amiliaritatile erau ngaduite cu
indulgenta si se numeau atentie, amabilitate, deputatul nsusi le
ncura9a, crend, prin limba9ul lui neocolit, atmos$era necesara%
5inenteles ca ne*asta&mea era momeala cea mai pretioasa% Eu
credeam ca nnebunesc pri*ind spectacolul%
"a a treia masa n&am mai putut rabda% Trecuseram din salon n
su$ragerie si c'iar n aceasta trecere el o adusese pe ne*asta&mea,
tinndu&i umerii parinteste cu amndoua minile, atingndu&i, $ara sa
*rea parca, snii, iar totul a*ea aerul sa spuna batrnului secretar
general, lnga care trebuia sa stea ea, ca si el si&ar putea permite
aceeasi $amiliaritate% Ne*asta&mea, pasionata mereu dupa a$aceri,
platonic macar, ca un c'ibit $ara parale la bacara, nu a*ea aerul sa
obser*e aceste mane9uri, sau nu le da importanta, 9ucnd, cu o
buna*ointa care ma plictisea, 9ocul lui unc'iu&meu%
Catre s$rsitul mesei, con*i*ii de*enisera bine dispusi, $aceau glume, se
ciocneau pa'are, cu urari anapoda% <ecretarul general si&a ntins mai
nti amndoua bratele pe spatarul scaunului lui, a spus glume la
urec'ea ne*estei mele, i&a pus apoi mna pe brat si a s$rsit prin a
mbratisa, deocamdata, spatarul scaunului ei% Unc'iu&meu parea
ncntat de cum merg lucrurile% #in recunostinta pe 9umatate, dar si din
dorinta de a o pune si mai mult n *aloare, o batea usor pe obraz ca pe
un copil si ea surdea cu dragalasenie, caci, drept marturisind, nu&i mai
era deloc antipatic acest unc'i% El nsa, n clipa asta, a ntlnit pri*irea
mea ca o plpire $i?ata si s&a zapacit, $ara sa se obser*e nsa, caci era
lume prea multa la masa, iar atmos$era, ncarcata de larma, $lori si
senzualitate% Pna la s$rsitul mesei au $ost ntre noi sc'imburi de pri*iri
ca o lupta muta% Era *adit tulburat cnd a *enit la mine, n birou, si m&a
ntrebat cu plictisit dezgust;
& Ce erau mutrele alea, domnule0 Ei, dracia dracului, ce te strmbai
asa0 1ai au si altii ne*este% Ce, era sa ti&o rastoarne acolo pe masa0
Ca de obicei, el spusese cu*ntul nerusinat% Am crezut ca&l *oi lo*i,
nsa respectul $amilial, de cnd, mic, i sarutam mna, a biruit% #ar la
alte mese, eu si ne*asta&mea n&am mai *enit% <tiu ca lucrurile acestea
nu sunt pentru altii *ino*ate% #e cele mai multe ori $emeile stiu bine, din
prima clipa, ca nu *or da din ele nimic mai mult dect sursul, atingerea
de mna, o *aga pipaire pe sub masa% 1ie procedeul mi se pare mai
dezgustator nsa c'iar dect prostituarea completa% Caci adauga 9ocului
murdar si trisa9ul, tragerea pe s$oara, ca sa $olosesc cu*ntul *ulgar
cerut aici si nca nici pe cel mai *ulgar% 1i&e penibil sa obtin cel mai
nensemnat spri9in datorita ne*estei mele, si c'iar cnd, de pilda, din
cauza ei, nu mi se $ace si mie dect loc n compartimentul de tren plin,
si tot parca iau o doctorie%
Cred ca ea nu dadea nici o nsemnatate 9ocurilor deputatului, caci, dupa
ce se terminau discutiile de a$aceri, era cea dinti care, plictisita, mi
$acea semne sa plecam acasa, dornica sa se tolaneasca goala pe
cu*ertura si c'iar 9os pe co*or, ca o mare pisica%
A$acerea cu uzina a $ost nsa dezastruoasa% n primul rnd, odata cu
proprietarul, care era ntr&ade*ar $oarte priceput, plecase si unul dintre
ingineri, supus $rancez si el, $ara care totul $unctiona anapoda% Toata
energia lui "umnararu, toata staruinta apriga & si cnd era *orba de
interesele lui era $ara perec'e de aprig & a lui unc'iu&meu, n&au dus la
nimic% Prea marea se*eritate a lui "umnararu a $acut sa plece si unul
dintre contramaistri, poate cel mai bun, care a declarat ca nici un ceas
nu mai sta sub conducerea ,unui ast$el de dobitoc, care nu se pricepe la
nimic,, si a iesit trntind usile% Pe urma nu s&a mai gasit materie prima,
caci ncepuse s&o adune 1inisterul de Razboi% A trebuit sa se $aca o
comanda de *reun milion de lei n :ermania% Nae :'eorg'idiu a $acut
nca o data do*ada ca e destept% Uzina sa?ona nu *indea dect predat
n gara ei, si toate staruintele reprezentantului bucurestean au $ost de
prisos% <&a 'otart ca n momentul cnd cumnatu&meu *a da, mpreuna
cu directia comerciala a uzinei, o telegrama ca *apoarele ncarcate au
pornit, $abrica noastra sa semneze un cec reprezentantului la 5ucuresti%
A $ost singura concesie $acuta%
Cnd s&a primit telegrama nsa, Nae :'eorg'idiu era la Camera si a
rugat la tele$on pe reprezentantul care&i *orbea sa treaca a doua zi pe
la birou%
& ( zi nu&i nimic, nu&i asa, domnule 8iegler0
& +ai de mine, domnule deputat% <e poate0%%%
A doua zi a *enit la birou, la ora anuntata, dar lipsea "umnararu si eu
nu a*eam procura sa iscalesc alaturi de el%
#omnul 8iegler a nceput sa&si stearga ner*os oc'elarii, a ntrebat unde
poate $i domnul codirector%%%
& Unde sa $ie0 #upa $emei%%% nu&ti nc'ipui ce porc batrn e "umnararu
asta%%% ma rog, daca a $ost n tinerete trco*nic0
#omnul 8iegler zmbeste, la al doilea spirit al domnului Nae rde%%%
Acesta a cstigat partida%
& Ei, ai *azut, domnule, ca te ener*asesi degeaba0 Cnd ti spuneam
eu%%% ca nu e nimic% ( zi, doua, de ntrziere%%%
#omnul 8iegler regreta ca a $ost ieri putin cam ner*os, cnd oamenii
sunt asa de cumsecade, se gndeste ca *a mai $ace a$aceri si se scuza
amabil%
& #ar, domnule deputat%%% nici un moment%%% *ai de mine%%% stiti numai%%%
asa&i comertul% Tocmai a*em si noi plati de $acut lui <isco*itz%%% am
primit ordinul centralei%
& "ui <isco*itz0 c'iar lui0
& #a%%% si stiti cum sunt o*reii0 nu mai scapi de ei%
& Pardon, <isco*itz sustine ca e numai pe 9umatate o*rei%%%
& @0
& Pai, zice ca de *reme ce e casatorit cu o $emeie botezata, el e numai
pe 9umatate o*rei% #upa ce toti rd, Nae :'eorg'idiu i o$era tigari
nepuse n comert ,Ale?andra, si l ntreaba pe creditor, cu o *oce
duioasa;
& Ai copii, domnule 8iegler0
& Am, domnule deputat, am doi baieti si&o $ata, raspunde modest, dar
captusit cu mndrie, cel ntrebat%
& 5ra*o, sa&ti traiasca%%% 1ari0
& )ata&i la institut, la +iena, e n clasa sasea, dar $ace si pianul%%%
& A, i place muzica, bra*o%%% Are talent0
& Pro$esorul <auer spune ca *a obtine mari succese daca se *a ocupa
de aproape%%% Are simtul muzicalitatii%%%
& 5ra*o%%% Ce placut lucru e sa ai o $ata care sa stie sa cnte la pian%
+ezi dumneata, domnule 8iegler, eu cred ca nimic nu nalta pe om mai
mult ca muzica% n *remurile astea materialiste, cnd omul se gndeste
numai la stomac, e un dar de la #umnezeu%%% #ar, baieti ai0
& <unt, aici la scoala e*ang'elica, unul ntr&a treia, iar altul ntr&a cincea%
5ucuros, domnul 8iegler, care ascultase cu oc'ii nduiosati si elogiul
muzicii, da o multime de detalii despre capacitatea sporti*a si despre
talentele $iilor lui%
Trziu de tot re*ine la obiectul apropiat al *izitei si si e?prima oarecare
temere cu pri*ire la *ama%
& Ei, cu *ama%%% aran9am noi, spune asa, ntr&o doara, Nae
:'eorg'idiu%%%
& Ati $ost la 1inisterul de )inante0 Ati aran9at0
& Nu%%% da $acem si noi ca taranul din anecdota%%%
& @0
& Nu stii ce&a $acut taranul din anecdota0 l ntreaba *amesul, banuitor;
,Ce&ai n sac0, ,Pai, ce sa am0 Nutret pentru iepuri%%%, ,Nutret pentru
iepuri 'ai0, ,#a, nutret pentru iepuri%, ,!a das$a sacul,, iar cnd taranul
des$ace sacul, *amesul da de tutun% <e uita la el amenintator; ,Aai0
nutret pentru iepuri e asta0 #&asta mannca iepurii0, #a taranul de
colo, ridicnd din umeri; ,Treaba lor, eu asta le dau sa mannce%%%,
<i urmeaza nca alte ntrebari, alte anecdote%
#ar, dezastru; din *orba n *orba, a trecut timpul si casierul a plecat,
cecurile sunt nc'ise n casa lui speciala 6domnul 8iegler e uimit, caci n&
a mai pomenit asta7, dar domnii sunt att de bine*oitori%%% Totusi
reprezentantul se simte dator sa&i anunte ca *a telegra$ia la *ama sa se
opreasca transportul%
8iua urmatoare abia l poate prinde pe Nae :'eorg'idiu la tele$on,
acasa, n timpul prnzului% #eputatul e indignat pna la cutremurare%
& 5ine, domnule, pentru numele lui #umnezeu, nici sa mannc n liniste,
ca omul, nu ma lasi0 mi sta pestele&n gt si dumneata *rei sa&ti
*orbesc la tele$on@ <i i&a trntit aparatul n agatator%
A doua zi *eni telegrama de la 5erlin ca e?portul aramei a $ost interzis,
iar transporturile rec'izitionate n drum% <uma de un milion era sal*ata%
Ca sa nu $i $acut drumul la 5erlin degeaba, cumnatu&meu a adus un
mare transport de mosoare%
Eram tot mai mult amenintati sa nc'idem uzina, mai ales ca acum greul
cadea pe mine%
5aiatul deputatului era bolna*, a*ea o tuberculoza a intestinelor sau asa
ce*a, iar din cauza asta tatal lui nu se dezlipea de lnga pat, dect ca
sa se duca la doctori si sa&i implore sa *ie la alte ore dect cele
'otarte, ,ca e gra*,%
"umnararu ncepea muncile la mosie, caci eram la nceputul lui martie,
si *enea din ce n ce mai rar pe la uzina% n ultimul timp ncepuse sa
publice ntr&o mare gazeta economica o serie de articole, despre *aluta
si de*ize, care desigur i luau timp si mai mult% )acea pro$etii sumbre
despre *iitoarea scadere a tuturor *alutelor%
n $elul lui nu era lipsit de culoare acest "umnararu% Calca marunt, desi
era lat n spate, si a*ea mustata, lipitoare neagra pe buza groasa%
& Pai bine, domnule +asilescu, daca pro$etia dumitale nu s&o mplini0
& Nu s&o mplini si pace% ( sa ma omoare cine*a0 Totul e sa ai si tu o
parere acolo, ca daca se ade*ereste, pe urma toti striga; iata,
"umnararu a a*ut dreptate% #aca nu se mplineste, toti uita%%% Cnd
nsa n&ai nici o parere, nici nade9de sa $ii socotit pro$et nu poti sa ai%
#aca iei bilet la loterie, nu e sigur ca ai sa cstigi%%% dar daca nu iei, e
sigur, negresit sigur, domnule :'eorg'idiu, ca nu cstigi% #&aia m&am
nscris ntr&un partid%%% Poate ca n&o sa izbutesc nimic%%% Ce are a $ace0
<a $ii nscris acolo%%% nu se stie%
ntr&un $el, tipul ncepuse sa&mi $ie simpatic% ntr&o zi, nelinistit de soarta
ntreprinderii, ba c'iar destul de amart, caci peste cte*a zile
nc'iderea $abricii era de nenlaturat, i&am spus pri*indu&l n oc'i;
& 1i se pare ca n&am $acut nici o a$acere cu $abrica, domnule
"umnararu%
<i competintele meu, simplu;
& 1i se pare si mie%
Am tresarit ca ars, caci o con$irmare a unui ast$el de specialist mi se
parea de$initi*a%
& Cum0 C'iar suntem amenintati cu lic'idarea0
& #e, eu stiu0 1i se pare ca ne&am cam ncurcat%%% Asa sunt a$acerile%%%
a iesit rau% #aca iesea bine%%% nu era bine0
& Cum asta; ,daca iesea bine%%% nu era bine,0
& Asa, cum ti spun%%% ia ceteste dracia asta, ca n&am oc'elarii la mine,
si&mi ntinse o 'rtie adusa de ser*itor%
& <ocietatea tram*aielor ne ntreba daca&i putem li*ra, n termen de
doua saptamni, o tona de nituri de arama si doua tone de srma% <i
am asteptat ntrebator% Ei, ce zici0
& Cum; ce zic0 #e unde sa stiu eu0
Am ramas trasnit%%% #ar asociatul meu era ntr&unul din acele goluri
su$letesti cnd, dupa o ncordare prea lunga, personalitatea e
incapabila de cel mai mic e$ort, simtea *enind lic'idarea, sau ce, nu mai
stiu, destul ca m&a pri*it lung, surznd, si pe urma, g'icind parca n
oc'ii mei o corectitudine $ara margini, ca un cine n oc'ii stapnului,
cnd ntelege mai sigur de orice asigurare, gndul prietenos, s&a uitat
lung la mine si si&a scos oc'elarii%
& #omnule :'eorg'idiu, ti $ac o marturisire, dar te rog sa nu o spui la
nimeni% Aabar n&am de uzina, de durboren, de stosmasine, cum le mai
spune%%% n *iata mea n&am%%%
Eram uluit%
& Cum, n *iata dumitale%%%0 Ce *rei sa spui0 Pai n&ai a*ut o $abrica de
clopote0 Cum ti&ai cstigat a*erea0
A zmbit larg si obosit parca de digestie, 9ucndu&se, asa, cu tamponul
de pe masa%
& N&am a*ut nici o $abrica%%% Am a*ut o pra*alie de obiecte bisericesti n
piata mare%%% Asta&i tot ce am a*ut%
1i se pare de necrezut%
& <i atunci, de ce ai luat uzina asta%%%0
& #e ce sa n&o iau0 Nu&i o a$acere0
& #ar daca nu te pricepi0
& Ei asta&i, daca nu ma pricep% #ar n&am a*ut si $abrica de sapun, n&am
si acum tipogra$ie, de tiparesc carti, n&am cumparat si cincizeci de
*agoane de peste sarat, la :alati0 Parca la alea m&am priceput0 Asa&s
a$acerile%%% unele ies%%% altele nu ies% #ar bilet de loterie trebuie sa iei% <i&
a pus, caci acum asta i de*enise tic, iar, oc'elarii negri% Ei, daca nu
pleca inginerul, nu proprietarul%%% asa&i ca mergea0
Nu pot sa&mi adun mintile%%%
& #ar bine, domnule, daca nu te pricepi0 1a miram nca%%% stiam nsa ca
ntr&ade*ar, ntre altele, e si, asa gros, directorul unui institut de editura%
<i&a scos, cu un gest suspendat o clipa, oc'elarii negri si, putin ener*at;
& Esti un copil, nu te supara, domnule :'eorg'idiu, ca ti&o spun% Ce
nseamna aia, sa te pricepi0 Cine poate sa pre*ada totul%%%0 Cine putea
sa pre*ada ca :ermania *a opri arama, c'iar cnd $aceam noi
transportul0 #aca mai ntrzia ordinul o zi, cinci milioane cstigam la
comanda noastra% Asa%%% #aca oprirea *enea a doua zi, putea sa se
nc'ida de zece ori uzina, ca noi *indeam arama%%% Negustorul care $ace
socoteli si pre*ederi nu&i negustor, caci nimeni nu poate pre*edea totul%
<i daca nu pre*ezi totul, e tot degeaba% 1ergi la posta, nu socoti pasii,
mergi%%% Asta&i ca la curse% Parca acolo cunosc caii0 Ca nu le pot
pronunta uneori nici numele%%% Moc asa la ntmplare si cstig%%% pe cnd
cei care pretind ca se pricep, *orba *ine, pierd%
!ntra, cu sapca n mna, un contramaistru%
& #omnule%%% 6si nu stia ce titlu sa&i dea7, s&a oprit $rezmasina%
"umnararu de*eni gra* si se*er;
& Cum s&a oprit0
& Nu stiu ce are%%% trebuie sa%%%
& Cum s&a oprit, domnule%%%0 Ce paziti acolo0 +a pricepeti si *oi ca niste
cizmari% !rimescu a *azut&o0
& #omnul inginer e plecat n oras%%% nu stiu%
& 5ra*o, domnule, bine stam%%% *a sa zica s&a oprit durboru si domnu
inginer se plimba n oras0
& Nu durboru, domnu%%% $rezmasina%
& A, $rezmasina & si ngnndu&se & $rezmasina, bra*o@ ( sa *a dau pe
toti a$ara, ca nu sunteti buni de nimic% +a sa zica eu trebuie sa ma ocup
si de $leacurile astea%%% ca n&am altce*a de $acut0 <a amendezi oamenii
de la masina cu lea$a pe&o zi% Aai, pleaca% <i, bondoc, a luat un aer
napoleonian%
& #omnule%%%
& Aai, $ugi de aici, am terminat%
<i dupa ce a iesit contramaistrul, bonom;
& Ai *azut0 1a baga pe mine n c'estii de astea0 #e unde *rei sa ma
pricep eu0
Eram uluit, ca n $ata unui scamator rar%
& Pai atunci de ce ai amendat pe lucratori%%%0
& Cum, de ce0 Ca sa aiba gri9a%%% lasJ ca amenda nu strica niciodata%%%
sunt mai cu gri9a% <a se stie ca sunt stapn aici%
1i&e imposibil sa&mi pot re*eni%
& #ar e nedrept, domnule +asilescu, sa amendezi niste oameni care
poate nici nu sunt *ino*ati%
& #omnule :'eorg'idiu, nu ma n*ata dumneata pe mine% Romnul
trebuie sa creada totdeauna ca e *ino*at%%% numai asa are gri9a% "asa,
ca banii tot i ia napoi%%% le dau bacsisuri mari din cnd n cnd% <i
pri*indu&ma cu un *al de dragoste, $ara oc'elari; #omnule :'eorg'idiu,
lasa&ma%%% ca stiu eu ce $ac%%% n astea nici dracu nu se pricepe ca
mine%%%
<una tele$onul si el l&a lasat nadins sa&l ridic eu%
& Pai spuneai ca nu te pricepi0 Alo%%% da%%% alo%%%
<urde, uimit, cu lipitoarea neagra deasupra gurii%
& Cum nu ma pricep0 Nu ma pricep la masinile lor, acolo%%% nu stiu toate
dic'isurile cum *in%%% dar cnd e *orba de clenciuri de astea n a$aceri,
nu ma bate nici dracu%%% #ar uite, domnule, ca Ulguz 6era secretarul lui7
nu mai *ine%
"a tele$on era inginerul !rimescu, care tele$ona de la o banca din oras%
"umnararu l c'ema la aparat%
& #omnule inginer, te rog nu te supara%%% dar dumneata stii ce se
ntmpla aici0 <tii ca $rezmasina s&a oprit0 Ca stau lucratorii
degeaba0%%% Nu&nu&nu% )rezmasina%%% asta nu e $leac% Nu&i asa%%% Ce
*rei%%%0 Eu sa ma ocup de toate0 Am si eu altele pe cap%%% Asa, te rog,
*ino imediat, si agata aparatul, scoase o 'a*ana si, dupa ce ma n*alui
din nou ntr&o pri*ire de dragoste, cu o emotie neasteptata, ca de
'omose?ual, mi mngie ncet mna; !&ade*arat, domnule
:'eorg'idiu, ca dumneata stii att de multa carte0 Eram pro$und
nduiosat si nu stiam de ce%%% Era parca un mister, care dadea o alta
atitudine unei situatii care parea simpla%
Abia trziu, poate peste un an, am a$lat, n mpre9urari pe care n&am
locul sa le po*estesc aci ca Tanase +asilescu "umnararu, om de
douazeci de ori milionar n aur, nu stia carte, nu stia dect sa
semneze%%% si ca boala de oc'i era numai un truc, ca sa ascunda
aceasta in$irmitate intelectuala% Atunci am nteles de ce e nelipsit de
lnga el secretarul, si de ce omul acesta se misca, n lumea a$acerilor,
att de greu, 9ucnd comedia cu o abilitate aproape geniala, ca sa
nsele absolut pe toata lumea%
Acum ma multumeam numai sa&l pri*esc, capti* al emotiei lui%
& (i $i stiind eu carte%%% dar, uite, ca&mi pierd banii din cauza dumitale%%%
1a gndesc sa ma retrag%
1i&a mngiat mna mai departe, cu oc'i buni%
& Nu&i pierzi, domnule :'eorg'idiu%%% nu&i pierzi%%% #e ce sa te retragi%%%0
"a urma urmelor, daca nu merge a$acerea asta%%% ncercam alta%%% mai
*edem noi%%% Nu&i *orba, ca as *rea o alt$el de a$acere cu dumneata%%%
<a stii ca daca *rei sa scrii *reo carte, sa mi&o dai mie s&o tiparesc%%%
+reau sa tiparesc cartile dumitale%
Peste *reo doua zile tineam acasa la unc'iu&meu un $el de consiliu, caci
oprirea transportului de arama din :ermania ne ameninta sa nc'idem
$abrica% #ar nu era c'ip sa *orbim cu Nae :'eorg'idiu% Aproape zi si
noapte la capatiul baiatului, de*enise el nsusi parca bolna*; palid, cu
obra9ii grei si ner*os, cu oc'ii tulburi%
Nicusor, $ara snge, de parea numai o masca albita pe $ata de perna
alba, clatina, din cnd n cnd, capul din cauza $ebrei si atunci parintele,
alaturi, tresarea tot;
& #ragul meu, spune ce ai%%% ce te doare0 1ai iei putina limonada%%%0
Copilul, recunoscator, l pri*ea lung, deznada9duit si buzele arse
ncercau sa murmure ce*a, pe urma nu era dect clatinatul capului, cu
oc'ii sticlosi, $eriti%
Nae :'eorg'idiu era parca alt om%%% Nu numai ca nu mai $acea nici un
spirit, dar era miscat cnd noi aratam interes bolna*ului, asculta, cu
rasu$larea oprita, orice s$at absurd pe care i&l dadeam, pe urma arata ca
a ncercat, sau ca, dupa doctor, e altce*a%
n ultimul timp, mai ales, scriitorii au speculat ade*arul ca nu e?ista
oameni ,numai buni,, sau ,numai rai,, ca doar n melodrama se
ntlnesc ast$el de *arietati e?treme% <i s&a a9uns la o con$uzie de
trasaturi morale, n care arbitrarul si ntmplarea 9oaca rolul esential% Un
asemenea scriitor ar $i $ost nclinat sa *ada n durerea deznada9duita a
lui Nae :'eorg'idiu nuanta de bunatate si do*ada de su$let% Nu era
dect e?asperarea sentimentului parintesc pentru progenitura, lipsita de
orice semni$icatie morala deosebita%
( e?plicatie, n ordinul speci$ic psi'ologic, a acestei bunatati ar $i ca
oamenii ceilalti nu e?ista pentru noi dect n masura n care le
cunoastem dorintele, pre$erintele, nade9dile, actele si atitudinea n
decursul *ietii% Cum, nsa, cei mai mediocri dintre parinti nu cunosc ca
indi*izi n lume & nu au reprezentarea lor e$ecti*a & dect pe copiii lor
6pe care i&au *azut crescnd7, e probabil ca de aceea i iubesc numai
pe ei% 5unatatea ade*arata cere neaparat inteligenta si imaginatie%
<unt, dealt$el, gesturi si acte de pseudobunatate, care nu sunt dect
*ariatii peri$erice si nu ndreptatesc nici o concluzie% E c'iar un soi de
bunatate care seamana la culoare cu cea ade*arata, ca albina cu
*iespea, dar sunt la $el de deosebite% Cnd taranimea unui sat oriental
iese, cu donite de apa si cu codri de pine, naintea unui con*oi de
ocnasi, cei care *orbesc de $rumusetea su$letului taranesc *ad aici o
pilda incontestabila de bunatate si omenie% 1ai mult c'iar, e laudata si
ostilitatea pe care cei de la portile caselor o arata gardienilor ,lipsiti de
inima,, care pazesc pe ocnasi% #ar daca se ntmpla ca n aceeasi
noapte sa $ie prins ntr&un gra9d din sat *reun 'ot de cai, tot satul tabara
pe el si&l s$sie $ara mila% )emeia asasinata, copilul zdrobit de ocnasii
dusi n con*oi erau din alta lume, de departe, dar calul, *ezi bine, e din
satul lor, al lor%
Alte specii, tot asa de $alse, sunt n general bunatatea celor amabili si
indulgenti, a imensei ma9oritati a oamenilor saraci, a c'e$liilor generosi,
a poetilor tristi, a romancierilor, duiosi, a cititorilor sentimentali% 1ai ales
sentimentalismul e un indice scazut de tot, nu departe de per*ersiune
6daca aceasta o $i e?istnd7 pe scara morala% n a$ara de constiinta,
totul e o bestialitate% <i sunt nenumarati oameni care, n bucuriile, n
tristetile, n sursurile, n pasiunile lor, n ideologia, n generozitatea, n
dragostea, n indulgenta lor, n gingasia lor, sunt numai bestiali%
#upa ce am aruncat cte&o pri*ire cu compatimire nspre patul
bolna*ului, am iesit si l&am asteptat pe unc'iu&meu n birou% A *enit
numai dupa ce baiatul a atipit putin% #iscutia a $ost lunga si plina de
reprosuri 9alnice din toate partile% :'eorg'idiu parea nmuiat si absolut
cu totul altul dect cel obisnuit, c'iar cnd discuta a$aceri% Parca si aci
$acea apel la compatimirea celorlalti% Nu parea sa e?iste solutie, cnd
"umnararu arunca, asa ntr&o doara, ca la :alati a *azut un depozit de
$ierarie si aramarie *ec'e%
& #ragii mei, nu s&ar putea sa cumparam noi depozitul ala0%%% Ei, draga
"umnararule%%% tu, <te$ane, puiule, ce zici0 "a :alati, zici0 Nu0 Am
acolo un prieten a*ocat%%% +asile <tanescu, str% #omneasca F4 bis%%%
#ati&i o telegrama din partea mea sa se intereseze ce e cu depozitul%%%
#ar si eu cred ca e al statului% #aca raspunsul e a$irmati*, <te$ane, du&
te mine la minister si obtine aprobarea lui% l luam la pretul zilei% n
trasura, "umnararu e gnditor, ntreaba aproape absent de ce s&o $i
strns lume n $ata Cercului 1ilitar si pe urma, uitnd de toate
ntmplarile parca, si de cnd ser*ise tuica n sort de lac'eu, murmura
nduiosat;
& E om de inima, domnule% Ai *azut ce prapadit era0
Nae :'eorg'idiu era ntr&ade*ar de nerecunoscut% Abia a doua zi, cnd
ne&a *enit raspunsul, a rede*enit o clipa el cel de totdeauna% 1i&a spus
sa ma duc imediat cu cererea la minister%
Am trecut prin *reo doua birouri de asteptare, pline de lume de tot
soiul%%% 5atrni uscati, $emei tinere, cucoane grase si mustacioase,
domni cu n$atisare respectabila asteptau, unii trntiti n $otolii, altii pe
scaune, destui n picioare% Unui domn, care mi&a con$irmat ca e se$ul de
cabinet, i&am spus ca *reau sa intru la ministru si m&a po$tit politicos sa
astept% Ce*a comun tot a*ea multimea asta pestrita% Un $el de asteptare
ner*oasa, care pro*oaca ticuri, un $el de $ebra n pri*irea abatuta, care
te $ace sa te crezi n sala de asteptare a unui medic celebru de boli
ner*oase% Cnd iesea cine*a dinauntru, toti se ridicau n picioare, dar
se$ul de cabinet $acea semn numai celui indicat% Un domn gras, cu cioc,
a stat nauntru, $ara sa se sinc'iseasca de cei de a$ara, peste o ora% n
timpul acesta, ceilalti duceau ner*osi minile prin par, sc'imbau locul
pe scaun, unii ntrebau cte ce*a pe se$ul de cabinet, citeau *reo 'arta
sau *reunul din numeroasele a*izuri% Eram sigur ca atunci cnd domnul
cel gras si cu cioc *a iesi, *a $i linsat% #upa ct*a timp a *enit unul nalt
si elegant, care, dupa ce si&a spus numele se$ului si a e?plicat ca este
grabit, a $ost introdus cel dinti% mi ziceam ca, orice s&ar ntmpla,
niciodata n&as a*ea ineleganta sa trec peste atta lume care asteapta%
<i c'iar am stat pna la doua dupa&amiaza, lasnd sa treaca multi noi&
*eniti si mistuindu&ma de uimire ca e?ista, dincolo de usa, un om care
poate tolera spectacolul acestei asteptari% 1ai trziu am a$lat ca unii
ministri nadins aduna attia nenorociti n sala de asteptare, ca sa dea
impresia ca au resort important si ca au a9uns departe n *iata% #e
aceea ei amna, ca pro$esionistii care *or sa para ca au clienteala, ct
mai mult, lasa sa se ngramadeasca lumea, si nca de pe scara
automobilului, cnd sosesc, se ntreaba cu ngri9orare daca e plina sala
de asteptare% Cnd i&am spus lui unc'iu&meu ca n&am putut intra, s&a
crucit%%%
& Cum, domnule, ai stat doua ore acolo, asteptnd0 Cum, nu i&ai spus
se$ului de cabinet cine esti0 Asta&i e?traordinar% Ct e ceasul0 Noua si
9umatate%%% #u&te, imediat la ministru acasa%
& Acum, la ministru acasa0 <urdeam, creznd ca glumeste%
& #u&te imediat@ si $ierbea de ener*are%
& #ar cum asta, unc'iule0 ( $i omul la masa%%% <e poate una ca asta0
& Ce masa, domnule0 "asa&ma cu masa&n pace acum% 1i&e copilul
bolna*, ca m&as duce eu%%% <tai sa tele$onez%
A tele$onat si ministrul i&a spus sa ma duc imediat acolo% Astepta lume
si la el acasa, dar o alta lume dect cea de la minister% Nu era nici o
graba% ntr&un 'ol si un salon cu lumina galbuie ca de candela, cu
mobila bogata, dar comuna, desi erau ici&colo portrete de $amilie si
$otogra$ii, se discuta scazut politica, se spuneau anecdote% Erau, dupa
cte am nteles, parlamentari, ziaristi, lume de a$aceri importanta% <e
*orbea si despre razboi, dar mai putin% Cnd m&am ntors cu aprobarea,
era unsprezece si 9umatate%
Cum a *azut 'rtia, Nae :'eorg'idiu a e?aminat, pe gnduri,
semnatura, a $umat si a trntit n$undat, n scrumiera de alama, mucul
de tigara% Pe urma a cerut un numar la tele$on% Nici nu putea macar sa
stea n $otoliul adnc de piele ca$enie, ci tele$ona din picioare% Usile
erau cu oglinzi, mpartite n mici careuri, totul ncadrat n muc'ii aurite
6casa trebuie sa $i $ost construita de *reun alt par*enit, dar aleasa apoi
anume de unc'iu&meu7 si ast$el l pri*eam de doua ori; o data n
picioare, greoi, aprig, sigur de el si combati*, iar a doua oara ras$rnt,
$armitat de careurile oglinzilor din usa, ntr&o multiplicitate de imagini
taiate, $ara $orma, lucioase si iuti% Nu putea obtine numarul si s&a ntors
spre mine autoritar, desi sacoul larg i atrna%
& Te duci imediat la +asile 1arinescu, secretarul general, si&i spui ca&l
rog sa&mi lucreze mine, neaparat, 'rtia%
& #ar mine e duminica, unc'iule, nu se lucreaza la minister%
& Taci din gura, ca stiu eu ce spun% Nu ma&n*ata tu pe mine%%% "uni
trebuie sa a*em, la 3 dimineata, 'rtia gata%%%
& Eu nu *ad cum%%% <i pe urma, acum0 Aproape de miezul noptii0
& 1iezul noptii0 Acum se rezol*a, baiete, a$acerile serioase la noi%%% ziua
nu *in la minister, ca sa astepte acolo, dect nenorocitii care cer cti*a
poli a9utor, si strmba buzele groase a scuipat%
& <i pe urma, ce nseamna o zi ntrziere0
& Nu trebuie sa pierzi nici o zi% #aca mai a$la si altii de depozit0 Aei,
baiete, cum crezi tu ca se mannca o pine n tara romneasca0
Nu era ntia oara cnd l auzeam spunnd asta si nici nu era singurul
om care o spunea% Att de deseori am auzit e?clamatia asta, nct am
impresia, $alsa desigur, ca n tara mea pinea e supremul scop al oricui
si masuratoarea tuturor *alorilor su$letesti% ,+reau sa mannc si eu o
pine, 6si nimic altce*a7% ,A mncat pine n casa mea%, ,#a&i si lui,
acolo, o pine%, !dealul $iecaruia pare sa $ie, cu e?clusi*itate, sa cstige
ct mai multe pini, izbnda n *iata si&o apreciaza dupa numarul de
pini de care dispune% !ar ma?imum de altruism consta n satis$actia ,de
a da si altuia sa mannce o pine de pe urma ta, 6dar nu mai multa, ,ca
se obrazniceste,7% Tara a grului si a $oamei cronice n trecut, traieste si
acum sub obsesia pinii, care eclipseaza oricare alte preocupari ale
constiintei, orice drame n zona superioara% Tragediile sunt aci n gradul
,luptei pentru e?istenta,, caci *iata, in$init mai usoara ca n Apus pentru
cei mediocri, ca si pentru canalii, e nenc'ipuit de grea pentru oamenii
de merit si pentru cei care *or sa ramna cinstiti, dect oriunde, n
lume% #ealt$el, am a$lat, n alta mpre9urare, un $apt care mi con$irma si
mai mult aceasta $alsa impresie; n loc sa raspunda la o polemica
stiinti$ica a unui coleg al sau, un sa*ant localnic l&a *estit ca are ,sa&l
$aca sa se predea prin $oame, si a mane*rat asa nct a izbutit%
)ireste ca *iata ar $i atroce n asemenea societate% #in $ericire,
compatriotii nostri, n masura n care toata obser*atia ar putea $i
ade*arata, par sa $ie, ca toti orientalii, de un *ulgar si aprig senzualism%
Ceea ce nu se poate obtine pe cale su$leteasca si de constrngere a
constiintei, se obtine usor prin $emei, care, daca stiu sa se re$uze si sa
mane*reze cu tranda$irul rosu, nu cunosc re$uzul% <ituatii se $ac si se
des$ac prin $emei, nu iubite, ci dorite% Nu e aci numai o nuanta, ci o
deosebire $undamentala% Ceea ce un pro$esor uni*ersitar nu poate
obtine dupa umilitoare audiente, obtine o actrita ntr&o con*orbire
tele$onica de un minut% 1ai au acelasi succes cei in$luenti, care pot
practica dictonul; ,#o ut des,B e?act; da&mi, daca *rei sa&ti dau si eu% Ca
unc'iu&meu, care, pierzndu&si ncrederea n mine, a ncercat iar la
tele$on% #e data aceasta a izbutit sa obtina numarul dorit%
& Casa domnului secretar general +asile 1arinescu0 #a0 #a&da&da, aici
eu sunt%%% Puiule draga, uite ce te rog% Am obtinut pentru $abrica noastra
o aprobare de arama *ec'e de la :alati%%% 1ultumesc%%% multumesc%%%
#ar uite ce te rog%%% esti dragut, bra*o%%% uite, am ne*oie sa mi se lucreze
c'iar mine 'rtiile%%% de%%% da, am ne*oie de ele luni de dimineata%%%
Puiule draga, te rog $oarte mult%%% Ce&are a $ace0 C'eama pe cine*a%%% e
un se$ de birou 1isoiu, sau nu stiu cum naiba i mai zice, c'eama&l pe
el%%% n zece minute, 'rtiile sunt gata%%% Ei, asta&i%%% nu&i nimic%%% i gasim
noi adresa% Ce&are a $ace0 i dai data de azi, ultima la iesiri, si mi&o
iscalesti dumneata c'iar mine%%% <per sa nu ma re$uzi% E, 'ai,
copacel%%% copacel%%% Am eu omul meu care $ace toate%%% da&mi numai
aprobarea dumitale%%% 5un%%% bra*o%%% multumesc%%% Asa%%% sarutari de
mini doamnei%%% cnd *eniti la noi la masa0
A asezat, n*ingator, receptorul pe aparat% ! s&au luminat oc'ii grosi, de
obicei de un *erde congestionat, iar obra9ii mari si cazuti erau acum
bine spri9initi de gura, pe care lipsa mustatii o *adea si mai goala n
sursul ei de satis$actie%
A $ost pentru mine un nou prile9 de nedumerire si re$lectiune% 1i s&a
parut izbitor contrastul dintre ncrederea senina cu care acest om pri*ea
destinele comunitatii 6*iitorul apropiat al tarii nu&i da nici o umbra de
ngri9orare, indulgenta lui pentru greselile mpotri*a statului era $oarte
mare si nici o masura de pre*edere nu i se parea necesara, desi era un
om politic si ar $i trebuit sa aiba simtul raspunderii7, si $aptul ca era, cu
toate acestea, continuu nelinistit de soarta a$acerilor lui personale,
banuind pe oricine, nencrezndu&se n abstractii si numarnd pe
degete, de doua ori de $iecare data, ngri9orat de orice posibilitate de
esec, gata, ca o $iara, sa reprime, $ara crutare, orice amenintare ct de
*aga% Nu stiu daca am dreptate sa trag concluzia ca oamenii
problemelor mari su$letesti sunt tocmai dimpotri*a; nelinistiti de calea
destinelor care li s&au ncredintat si $ata de *ino*atii mari, atunci cnd e
*orba de soarta colecti*itatiiB $ara indulgenta, dar optimisti, negli9enti si
iertatori, atunci cnd e *orba de interesele lor personale% Aceasta
constatare ar pune poate putina ordine n $rica pe care o au scriitorii de
a nu *edea pe unii ,prea n negru, iar pe altii prea n roz,% Negresit,
oamenii sunt si buni si rai, dar e necesar sa se precizeze n ce
mpre9urari% Trei nule puse naintea ci$rei una sau dupa ea, nu
nseamna acelasi lucru%
Totusi a $ost ne*oie sa ma duc din nou la ministru% n salile de asteptare
cred ca era aceeasi lume din a9un% <e$ul de cabinet al secretarului
general a *enit cu mine si a cerut sa $iu introdus ct de repede% Aceste
situatii e?ceptionale mi sunt cu ade*arat insuportabile% A*eam impresia
ca mi s&a uscat pielea% Negresit, sunt nemasurat de orgolios, dar,
'otart, asta ca personalitate su$leteasca numai; ca personalitate
sociala ma simt ntr&o situatie $alsa si nesigura cnd ma saluta prea
respectuos c'iar un ser*itor% Parca merg n calcie% mping nelinistea
asta att de departe, se *ede, nsa, nct as putea sa ma plng de cele
mai multe ori, si pe drept cu*nt, de e?agerata $amiliaritate si lipsa de
stima sociala care mi se arata%
#in punctul lui de *edere, Nae :'eorg'idiu a a*ut dreptate% "uni a *enit
un re$erat de la :alati, anuntnd ca un localnic se o$erea sa cumpere
aramaria cu un pret mult mai ridicat dect cel dat de $abrica noastra, dar
era prea trziu, 'rtiile erau semnate%
Peste *reo saptamna, n prea9ma Pastilor, am $acut un aran9ament cu
ceilalti si, cu toate ca ne*asta&mea insista sa ramn, am iesit din
asociatie%
E T(T )!"(8()!E%%%
mi dadea o impresie de ec'i*oc; ma simteam n mna celor doi
oameni, care luau necontenit aere gra*e si atitudini importante, ca n
mna unui medic, care&ti aplica aparate si $ace ncercari cu tine, $ara sa
spuie e?act ce *rea, pretinzndu&ti, destul de ne9usti$icat, absoluta
ncredere% #ealt$el, mi&e greu sa merg imediat n spatele cui*a, cu
obligatia sa calc e?act n urmele lui%
1ai ales ca n timpul acesta munca mea la Uni*ersitate ma pasiona si
$ara ndoiala ca a $ost cea mai rodnica din *iata mea% C'iar n a doua
9umatate a lui april am a*ut o lucrare de seminar, care a $ost o
ade*arata lectie despre Critica ratiunii practice% Pro$esorul, $oarte serios
si $oarte pretentios, obisnuia sa lase pe catedra pe studentul care
e?punea lucrarea, iar el trecea n rndul auditorilor, n prima banca%
Noutatea era acum ca, spre deosebire de toti colegii mei, care&si citeau
lucrarile, eu *orbeam, timp de o ora, despre tema data, $ara altce*a
dinainte dect o pagina cu note%
Negresit, Critica ratiunii practice, e?cesi* dogmatica, prezinta mult mai
putine greutati dect aceea a ratiunii pure, c'iar n te?tul .antian, ba
nca, tinnd seama mai mult de sala dect de pro$esor, cautasem sa
ocolesc ct mai mult di$icultatile meta$izice% Ne*asta&mea a $ost pna
seara gra*a si tacuta% )aptul ca $usesem tratat de pro$esor cu atta
de$erenta masurata, ca timp de o ora $usesem pe catedra obiectul
pri*irilor unei sali pline, n care erau si cte*a studente, $rumoase,
necunoscute noua, de la alta $acultate probabil, s$iala admirati*a cu
care eram $elicitat de colegi si de roiul de $ete care ma ncon9urase, la
s$rsitul orei lnga catedra, o intimidasera%
<&a rezemat de bratul meu, calda si ngndurata% A*eam de $acut
cumparaturi si simteam ne*oia sa sc'imb oboseala n 9oc si destindere%
Am $ost cu trasura dupa&masa la <osea, pna dincolo de *ila 1ino*ici%
A *orbit n timpul plimbarii putin si parea mereu preocupata% Numai
cnd a $ost n patul 9os si larg, g'emuita ntre pernele albe, dupa
obiceiul ei, a soptit, parca mai mult pentru ea; ,U$%%% si $ilozo$ia asta@,
<punea ,u$, si $ilozo$ia asta@, cu un $el de ciuda, cum ar $i spus; ,u$,
roc'ia asta@, sau ,u$, panto$ul asta@, care o strnge%
& #ar ce&ti $ace $ilozo$ia, $ata draga0
& Nu pricep nimic%%% nimic, si&i erau oc'ii mari si albastri, ncruntati de
necaz%
& Cum, acum, dupa ce ai audiat aproape doi ani cursuri de $ilozo$ie,
constati ca nu pricepi nimic0
& "asa&ma&n pace%%% niciodata n&am priceput nimic%%% ce naiba *or toti
$ilozo$ii acestia0
& <i&i iubesti tu%%% cred ca nimic mai mult%%% Asa o $ata sluta ca tine%%%
& Asculta, *orbesc serios acum%%% Te rog $oarte mult%%%
& Ei, cum *orbesti serios, draga mea, daca *rei sa stii ce *or $ilozo$ii0
"umina lampii, strnsa si ras$rnta de aba9ur, i poleia rotunzimile albe,
n culcusul patului cu perne mari, patrate, de olanda parca scrobita%
& Asculta, ti&a trecut *nataia pe care ti&ai $acut&o la genunc'i, cnd te&ai
lo*it de scaunul cazut ieri0 si i&am ridicat camasuta spumoasa de pe
genunc'i, ca sa *ad%
<i&a tras&o ner*oasa la loc%
& "asa asta si raspunde la ce te ntreb%
& Cum, draga, *rei sa stii serios ce *or $ilozo$ii0
& #a%%% si era gra*a ca un copil care cere luna sau pasarea de aur%%%
& Nu stiu%%%
& Cum nu stii0 Atunci de ce *orbesti la Uni*ersitate0
& Ce *rei sa $ac0 +orbesc si eu asa%%%
& #ar lumea de ce spune ca stii0
& <pune cine*a enormitatea asta0
& "asa&ma&n pace, ca nu *rei sa&mi spui, si albastrul oc'ilor i s&a
ntunecat, buza de 9os, umeda, i s&a ras$rnt a ciuda%
As $i *rut s&o sarut, asa mbu$nata si copilaroasa ca o cadna%
& )ata draga%%% zau daca stiu%
& <pune ce stii%%% Ce&ai *rut sa spui azi cnd ai spus ,neliniste
meta$izica,0
1&a mirat ca a retinut e?presia, dar pare&se ca a $rapat&o ca pe
e?cursionisti un obiect de curiozitate colorata, n muzeu%
& Neliniste meta$izica0 si o pri*eam adnc n oc'i%%% Neliniste meta$izica
e sa pri*esti o $emeie n oc'ii mari%
& Ei, nu%%%
& %%% <a simti ca lumea e $ara margini, ca suntem att de mici, ca
$rumusetea are pete si e trecatoare, ca dreptatea nu se poate realiza,
ca nu putem sti niciodata ade*arul% <a $ii, din cauza asta, trist%%% sa
iubesti $lorile si sa zmbesti cnd *ezi oameni ca Nae :'eorg'idiu, care
nu banuie nimic si si au socotelile lor%
:enele lungi se ntind usor ca o mirare peste apa albastrie dintre ele%
& Nu putem sti ade*arul0 Cum0 dreptatea nu se poate realiza0 si
ascultnd n ea, o clipa, pe urma; $rumusetea are pete si e trecatoare0
& #a, $ata draga, ade*arul nu&l putem sti niciodata, niciodata%%% dreptatea
nu se poate realiza pe lume%%% iar $rumusetea are pete si e trecatoare%%%
Asa, ca pata asta, de deasupra genunc'iului tau%%%
& Ei, esti re*oltator, mria, pacalita n asteptarea ei%
& !ar acum doua saptamni ai a*ut si un guturai de nu a*ea nimeni
cura9ul sa te sarute, iar nasul ti&era in$orm si rosu%%% 5a nca ar putea $i si
mai rau, zi #oamne $ereste%%% ai putea $i bolna*a de stomac, de pilda%%%
& A', taci cu prostiile%%% spune&mi mai bine ce e $ilozo$ia%%%
& Tare mi&e teama ca daca nu ti&o con*eni nici ea, o sa&i spui ,sa taca,
si $ilozo$iei% +oi $emeile%%%
& Te rog%%% nici un ,*oi $emeile,%%% eu sunt eu%%% eu nu sunt ,$emeile,%
Am tras&o de nas, s&a aparat ca de o albina cu palma%%% si pe urma iar a
luat mutra ntrebatoare%
& <tai nti sa ndrept aba9urul, ca sa&ti $ie capul n lumina%%% Nu pot
su$eri sa&ti *orbesc, $ara sa&ti *ad oc'ii% mi da ,nelinistea meta$izica,, si
ntorcnd lampa cu aba9ur mare, *erde, de citit seara, am scaldat&o n
lumina% Cu $ormele ei calde si *ii, era ca o bucurie a serii%
& A'%%% iar ncepi%%% credeam ca ai de*enit serios, si trase de urec'ile de
dantela puisorul de pu$%
& #raga, $ilozo$ii, ca toti copiii, au *rut sa stie la nceput ,cine a $acut
lumea0,%
& Cine s&o $aca0 #umnezeu%%%
& #a0 Ai uitat ntrebarea; dar pe #umnezeu cine l&a $acut, taticule0
& @0%%% se mira cu oc'ii mariti si gura micsorata%
& <igur% ndeosebi, ei ar $i *rut sa stie ce se ntmpla cu omul dupa
moarte%%% #aca e?ista su$let%%% si daca su$letul e muritor% Au *azut nsa
curnd ca aici dezlegare nu poate sa $ie si, modesti, dndu&si seama ca
nu pot cunoaste nimic de dincolo, au cautat sa cunoasca mai bine
lumea de dincoace, lumea asta n care traim% Negresit, mai toti au $acut
si meta$izica religioasa, dar cei mai multi, si n principalul operei lor, s&
au ntrebat ce e lumea%%%
& Ce sa $ie0 si era mirata ca $ilozo$ii si&au pus o ntrebare att de simpla%
& Ce0 ti se pare asa de usor de raspuns0
& @0
& #raga $ata, nca de la nceput s&a *azut ca nici ntrebarea asta nu are
un raspuns limpede% #e trei mii de ani & si, poate, mai demult & gnditorii
cauta dezlegare; Ce este lumea0 Ce putem cunoaste din ea0 Cei care
au ncercat un raspuns se numesc $ilozo$i, iar ansamblul raspunsului
lor, un sistem de $ilozo$ie% #e aceea, n centrul $ilozo$iei sta asa&zisa
teorie a cunoasterii% 1otru, de pilda, e pro$esor de logica si de teoria
cunoasterii%
Pare ener*ata, deziluzionata, si ridica usor camasuta alba pe umerii
rotunzi si cruzi%
& #ar bine, cu aceasta cunoastere a lumii nu se ocupa stiinta0 Ce mai e
ne*oie de o teorie a cunoasterii0
E mirata, asa cum se mira pro$anii ca $ilozo$ia se ocupa de lucruri care
lor le par e?cesi* de simple, caci nimic nu pare mai simplu dect o
a?ioma% Asa cum ele*ii, care urmeaza matematicile superioare, se mira
ca li se cere sa demonstreze ca C?GNG?C%
& E cu totul altce*a, $ata urta%%% #ealt$el, cei mai multi $ilozo$i au
tagaduit posibilitatea stiintei%
& Ei, cum asta0 ntreaba, ne*ino*ata%%%
& Ei spun ca, n a$ara de ce e $ormal si nu al realitatii, n a$ara deci de
matematici si de ce se leaga de ele; geometria, mecanica si $izica, n
genere, nu putem cunoaste nimic sigur% ,<igur,, ntelegi0
& <i cum asta0 #ar medicina0
& #e medicina nici nu mai *orbim% !ndicatiile ei se bat n cap si
determina mode% Unii cred ca de doua mii de ani n&a $acut nici un
progres, n a$ara de c'irurgie, care e te'nica pura% 1edicina nici astazi
nu poate *indeca un guturai macar si ai *azut ca eu a trebuit sa astept
doua saptamni pna sa te pot saruta ca lumea%%%
& A'@ si&mi da mnioasa cu puisorul de pu$ n cap%
& A recomandat, zeci de ani, dusurile reci pentru cei ner*osi si acum le
condamna, gasindu&le omortoare mai ales pentru cei ner*osi, de le&a
nlocuit cu cele scotiene% A recomandat o 9umatate de *eac mncarurile
$ierte mult, cu gri9a, si azi le recomanda aproape crude, sa nu li se
piarda *itaminele% A recomandat operatia de apendicita, pe urma a
combatut&o, a recomandat medicatia intensa, ca sa re*ie pe urma la
stimulente si iar sa se ntoarca% Am citit zilele trecute ca un medic e de
parere ca apa murdara de ru e mai buna de baut, tocmai pentru ca are
bacterii, necesare organismului, si e deci mpotri*a $iltrarii% 5a se pare
ca unii medici sunt si mpotri*a aeratiei camerei de dormit, pentru ca sa
nu se consume o?igen n timpul somnului si odi'na sa $ie deci completa
si citeaza cazul pasarilor, care dorm cu pliscul sub aripa% A $ost un
principiu; ,digeram cu picioarele mai mult dect cu stomacul, si acum
unii recomanda siesta linistita, dupa pilda animalelor care se odi'nesc
dupa masa% Tuberculosilor li s&a recomandat, cu pasiune, aerul cel mai
tare al muntilor si, dupa ce au murit cu sutele si miile acolo, au $ost
coborti, ceilalti, mai 9os% #ealt$el, multi se ntreaba daca nu cum*a cea
mai teribila dintre boale, aceea a cancerului, nu e un rezultat al
e?cesului de medicamentatie, do*edind ast$el ca nu cstigam nimic, ca,
n sc'imbul unei aparente ndreptari, ne lo*este mai rau, mai cumplit% <&
a obser*at, n orice caz, ca populatiile care ignoreaza medicina traiesc
mai sanatos si mai mult dect cele care la tot pasul alearga dupa
doctori% Asta ca sa&ti dau un e?emplu% Asa cu toate%%% #e istorie ce sa
mai *orbesc0 Ai *azut cum si bate 9oc Anatole )rance de ea%
#ealtminteri, $ilozo$ii nu se gndeau numai la medicina, ci la tot ce
poate $i obiect de stiut% Nu putem cunoaste nimic cu ade*arat%
& Tot nu pricep%%% cum nu putem cunoaste0
& Asculta, sa te ntreb alt$el% Cum cunoastem noi lumea0
& Prin simturi%%%
& )oarte bine%%% dar simturile sunt nselatoare;
Urec'ea te minte si oc'iul te&nsala%%%
Ce&un secol ne zice, ceilalti o dezic%%%
Culoarea nu e a lucrurilor%%% e a oc'iului nostru%%% #altonistii *ad *erde n
loc de ros% #aca toti am $i daltonisti, toate lucrurile rosii ar $i *erzi, oc'iul
su$era de attea ori, dealt$el, de 'alucinatie%%% urec'ea de asemeni%%% ,mi
s&a parut ca m&a strigat cine*a,, pipaitul nsala, simtul in$erior nsala%%%
Cei carora li s&a amputat piciorul se *aieta nca uneori ca&i doare ung'ia
de la deget% "ucrurile n&au nimic al lor; nici $orma, nici culoare, nici
sunet% #ealt$el, n&ai *azut si n somn cum ne nsala simturile0 Traiesti n
*is tocmai ca n *iata% <oarele te arde, iarba e umeda, g'eata rece, *ezi
ce nici n&ai gndi, cstigi saci cu bani de aur% 5a c'iar banuiesti ca esti
n *is si ngri9orat, cauti sa *eri$ici, te pipai% #ar te con*ingi ca e realitate%
Pentru orice gnditor ade*arat a ramas stabilit ca nu putem a*ea nici o
ncredere n simturi% Totul e relati*% Nasciorul dumitale pare un nas de
CErano pe lnga o crna ade*arata%
& Asculta%%% si iar si arata amenintatoare dintii albi, dintre care doi din
$ata, de sub buza rosie de sus, putin mai lati, ca doua minuscule petale,
mbietoare, de $loare de cires%
& Cine ar banui ca alamiul parului dumitale e $acut cu a9utorul ceaiului%%%0
Pe toti i nsala%
& A'@ si a nceput indignata sa dea cu picioarele si pumnii n mine,
aratndu&mi su*ite de par auriu din crestet; Uite%%% uite%
& #raga, ma lasi sau nu sa $ac $ilozo$ie0
& #aca spui in$amii0
& Ce in$amii0 Astea sunt in$amii0 +ezi ca daca nu stai linistita, *ai de
c'ica dumitale alamie% <i, dupa ce s&a potolit putin; mi spui uneori ca
ma iubesti% <i eu trebuie sa cred asta%%% desi stiu ca e ce*a $oarte
relati*%%% Cine stie%%%0
1a pri*este cu oc'i mari de copil $urios%
& Ai spus ca $aci acum numai $ilozo$ie%%%
& #ar ce0 Crezi ca asta nu&i $ilozo$ie0 <a stiu daca ma iubesti sau nu0
6Cnd mi dau seama acum ct de putin banuiam ce sens pro$und a*ea
sa aiba ntr&o zi aceasta a$irmatie pentru mine, ce nnebunitoare
problema $ara solutie a*ea sa&mi puie, ct a*eam sa&mi repet
ntrebarea la nes$rsit, mi *ine sa surd melancolic de seninatatea cu
care glumeam atunci, cum ar glumi, $ara sa stie nimic, cei al caror tren a
si pornit pe o linie pe care alt tren *ine dimpotri*a%7
& Nu te iubesc deloc%%% continua%
& #ar sub aparenta, s&au ntrebat $ilozo$ii, nu e nimic absolut, nimic care
sa reziste oricarei analize0 <i $iecare a propus cte ce*a% )iecare a a*ut
un sistem al lui% Primii $ilozo$i greci mai cunoscuti au emis teorii
oarecum simple% Pentru Tales din 1ilet, daca ai cauta si ai cauta, ai
*edea ca esenta, absolutul, este apa% Ea se trans$orma n toate lucrurile
care sunt pe lume% Pentru Aeraclites, care nu *edea dect miscare si
trans$ormare, dimpotri*a; esenta, absolutul, era $ocul, un $oc mai pur
nsa% Altii, mai *ec'i, crezusera ca e pamntul, altii aerul% #e $apt, toti
ntelegeau prin aceste ,principii, ceea ce stiinta moderna ntelege prin
,energie,, care, trans$ormndu&se n orice, creeaza lumea e?istenta%
#eci, *ec'ii $ilozo$i greci erau niste $izicieni% Erau, dealt$el, si buni
matematicieni% PEtagora c'iar credea ca numarul e singura realitate n
lume% Caci aparentele ar $i nselnd, dar numarul nu nsala niciodata,
COP $ac oricnd sapte% Altii au gasit ca miscarea e absoluta% 8enon
credea ca, singur, repaosul% #ar sa trecem peste acesti primi $ilozo$i,
caci toti au dreptate, dar toti e?agereaza%
& Asculta, nu pricep%
& Ei, mereu nu pricepi%%% <i pe urma, surznd; Un $ilozo$ nu trebuie
priceput, caci asta e imposibil% #ealt$el, $ilozo$ii toti se declara, de trei
mii de ani ncoace, unii pe altii ininteligibili% <i daca ei nu se nteleg%%%
atunci cum *rei sa&i ntelegi tu0%%% Asa cum esti%%% <i o pri*esc cu o
pre$acuta desconsiderare%
E $oarte atenta si nu ia n seama nimic%
& 5ine, dar nici pro$esorul nu&i ntelege0
& Nici el, nici nimeni% Un sistem de $ilozo$ie e un sistem $rumos sau nu e
nimic% Nu uita ca el e un mare pro$esor de istoria $ilozo$iei% Un istoric
memorizeaza% El e?pune pe rnd sistemele, nu le e?plica% Caci, n
general, aceste sisteme sunt capodopere de logica si metoda% Numai
daca le admiti nsa punctul de plecare, adica tocmai cel care e declarat,
n genere, ininteligibil% )ilozo$ii si nebunii sunt cei mai mari adepti ai
logicii% #aca admiti unui nebun ca el e de sticla, atunci totul decurge
cum nu se poate mai normal% <e $ereste de tine ca sa nu se sparga, se
spala cu gri9a ca sa $ie mereu limpede, si studiaza greutatea, spera sa
de*ie sonor, si asa mai departe% #ealt$el, dupa primii $ilozo$i greci, au
urmat so$istii, care au mpins ndoiala pna la ultimele consecinte% #aca
nimic nu e ade*arat, atunci se poate a$irma orice% Totul e sa $ie $rumos
e?primat% #aca ,omul e masura lucrurilor, si, orict s&ar trudi, nu
descopera dect minciuna, atunci sa aleaga cel putin minciunile
agreabile% Cum *ezi, ei sunt stramosii autorului tau $a*orit, Anatole
)rance, care a$irma si el ca orice idee se poate sustine, ca ade*arul nu
poate $i a$lat si ca singurul lucru care ne ramne de $acut e sa cautam
$rumosul si agreabilul% !ar n locul unui $ilozo$, el pre$era o statueta sau,
si mai bine, o $emeiusca $rumoasa ca o statueta%%% Cu toate ca nu
mpartasesc con*ingerile lui, cu toate ca ai snii att de urti, uite,
uneori pri*indu&te, simt si eu ca are putina dreptate%
<&a n$asurat de necaz, toata, de la picioare pna sub barbie, cu
plapuma cu atlazul i*oriu, ca un copil n $asa%
& )oarte bine, spune mai departe%
& <pun, daca dai iar plapuma deoparte%
& #ar sa spui%%% auzi0 si e mereu copilaroasa ca o cadna%
& <pun% #ar pe scurt acum, ca, uite, se $ace ziua% ( pri*esc cercetator%
<unt singur acum, dupa miezul noptii, n tot cuprinsul pamntului, al
stelelor, al nemarginirii albastre, cu $emeia aceasta, goala pe alba
piramida a pernelor, sub lumina lampii%
& Ce&are a $ace ca&i trziu%%%0 spune%
& Ei bine, au urmat, lasnd deoparte pe cei mai putin nsemnati, timp de
aproape doua mii de ani, o serie de mari $ilozo$i, care, indignati de
atitudinea so$istilor 6caci acestia, gasind ca simturile nsala, tagaduiau
totul7, au cautat daca nu e?ista un alt mi9loc, mai sigur, de a$lat
ade*arul% <i au gasit ca ratiunea e un bun instrument si ca ea ne poate
a9uta sa descoperim cte*a ade*aruri absolute% <ocrate a gasit ca
binele e ce*a absolut% Platon a a9uns la concluzia ca ideile nu sunt
supuse sc'imbarii% Animalul se naste, creste, moareB dar ideea de
animal, speta, ramne unde*a, departe, n aer, n cerB Aristotel gasea
ca ramne sigura acti*itatea, cine nu se misca e mort ca un tablou pe
perete, acti*itatea e o certitudine% #escartes gasea ca sigura e ndoiala,
deci cugetarea & si de aci deducea e?istenta sigura a lumii% <pinoza,
nca mai rationalist dect ceilalti, a9ungea la concluzia ca sigura e
substanta, adica #umnezeu, si tot ce e?ista nu sunt dect moduri si
$orme ale substantei% E panteismul e?primat cu apro?imatie n literatura,
n ideea nu ca #umnezeu e n toate, ci ca e toate; $loare, pom, munte,
om, gndireB "eibniz, tot pe calea ratiunii, gasea ca absolut certa e
e?istenta substantei acti*e, a monadelor adica, un $el de mici su$lete din
care ar $i $acuta lumea% Acestia au $ost rationalistii principali, caci i&am
lasat deoparte pe multi, ntre care si pe religiosi; Plotin din Ale?andria,
pe $ilozo$ii si s$intii crestini; s$ntul Augustin, s$ntul Anselm, s$ntul
5ernard, s$ntul Toma dJAHuino si altii% #ormi cu oc'ii desc'isi sau
asculti0
<ta rezemata n cot;
<pune nainte%%% <i a*ea bratul alb si gol%
Asadar, timp de doua mii de ani, acestia si discipolii lor au cautat,
ngroziti de nesiguranta simturilor, sa gaseasca spri9in n ratiune sau n
credinta n #umnezeu% A *enit nsa scoala $ilozo$ica englezeasca, stii ca
englezii sunt oameni practici, si a a$irmat ca nimic nu putem sti dect tot
prin simturi% Ratiunea nu duce dect la *orbe goale% Unul dintre acesti
englezi, Roger 5acon, si dupa el altul, )rancis 5acon, peste trei *eacuri,
ne ndeamna sa ne ntoarcem la natura si sa nu credem dect ceea ce
se poate controla% Ei sunt parintii stiintei moderne% Ceilalti englezi, care
au $ilozo$at, s&au multumit sa tagaduiasca *aloarea *ira9ului ratiunii%
"oc.e a$irma contrariul celor ce se sustinuse doua mii de ani% Numai
prin simturi putem cunoaste ceea ce e de cunoscut, prin e?perienta%
nainte de e?perienta su$letul e ,tabula rasa,% Totul *ine prin simturi%
Episcopul 5er.eleE trage concluzia ca daca totul nu e?ista dect cta
*reme e cunoscut prin simturi, atunci tot ce nu e cunoscut nu e?istaB si
cum cunoasterea e un act spiritual, spiritul e totul, deci materia nu
e?ista si senzatiile sunt pro*ocate de spiritul cel mare; #umnezeu, asa
cum su$letul pro*oaca si traieste *isele% +iata si materia sunt numai un
*is al spiritului; #a*id Aume tagaduieste spiritul si re*ine, ntr&o $orma
noua, la *ec'iul scepticism al so$istilor% Nimic nu e?ista n realitate%
Totul e numai relati* la noi si se reduce la legile asociatiei ideilor% Nici
numarul, nici cauza, nimic nu e?ista, a$ara de ceea ce aduc simturile si
care, $ireste, nu are nici o *aloare stiinti$ica% Tot un englez, si nca $ata
bisericeasca, $ilozo$ul T'omas Reid, a combatut aceasta $ilozo$ie a
iluziei, spunnd, ntre altele, si o anecdota care a a*ut mare succes la
*remea ei% ,1a ntlnesc, zilele trecute, cu bunul meu prieten, Mo'n sa&i
spunem% Era $oarte amart% Q#ar, Mo'n, ce s&a ntmplat cu
dumneata0R Q<unt amart% 1i&a nnebunit baiatul cel mareR%%% QArt'ur0
Ei, nu mai spune%%% cel care studia $ilozo$ia la (?$ord0R QTocmai el% A
*enit acum de sarbatori acasa% )ireste ca am gasit o masa bogata si,
emotionat, l&am ntrebat ce a n*atat acolo la Uni*ersitate%%%R Q1ulte,
tata, si lucruri pe care nici nu le banuiesti% Am n*atat, de pilda, ca nimic
nu e?ista, ca totul e o creatie a simturilor mele, masa, cu tot ce e pe eaB
uite, mna mea e si ea creatie a simturilor mele% Tot ce ma ncon9oara e
o creatie a simturilor mele% #umneata nsuti, tata, esti o creatie a
simturilor meleR%%% Cnd am auzit asta, mi s&a $acut rau% 1&am ridicat
$urios n picioare si i&am spus, cuprins de mnie; Q5ine, ticalosule, ca
*inul si pa'arul, si masa or $i creatia simturilor tale%%% poate%%% nu stiu%
#ar sa&mi spui mie ca eu sunt o creatie a simturilor tale, cnd stiu bine
ca eu te&am $acut pe tine0%%% Asta e prea&prea% !esi a$ara din casa mea
si du&te la $ilozo$ii taiR%,
Rde amuzata cu dintii ca miezul unui $ruct rosu%
& Episcopul asta a*ea dreptate%%%
& Te cred ca&i dai dreptate%%% Totdeauna episcopii au $ost de acord cu
$emeiustile $rumoase% #ar acum am obosit%%% #ealt$el, am a9uns la Iant,
care e cel mai mare dintre toti% El i&a mpacat pe cei doua mii de ani de
rationalism & adica de mpacat nu i&a mpacat, dar a gasit calea
ade*arata cu empirismul stiinti$ic al englezilor% El a spus; nici ratiunea
singura, nici simturile singure nu pot o$eri un ade*ar sigur% Ratiunea
singura o ia razna, simturile singure sunt moarte% "umea cea ade*arata,
care ne strneste impresiile, n&o cunoastem% El i&a zis lumii aceleia
,lucru n sine,, numen% Numenul, acest miez al lucrurilor, nu&l poate
cunoaste nimeni% Cnd *rea sa a9unga la noi, el ia $orma dictata de
simturi si se organizeaza asa cum cere ratiunea noastra% Cnd acest
numen *rea sa intre n cetatea mintii noastre, el trebuie sa se supuie
$ormalitatilor necesare, sa mbrace un anumit costum, sa pastreze
obiceiurile si prescriptiile% Ratiunea nu poate sti nimic din ceea ce e n
a$ara de zidurile cetatii, dar garanteaza pentru ordinea si siguranta celor
dinauntru% Prin urmare, si dupa Iant, lumea pe care o *edem e un *is al
$iecaruia din noi, dar un *is care se $ormeaza dupa anumite reguli, nu
asa la ntmplare, dupa regulile ,casei, adica ale sensibilitatii, ale
9udecatii si ale ratiunii%
Un *is al mortii&eterne e *iata lumii&ntregi%%%
!ata, $ata draga, $ilozo$ia, e?plicata, att ct s&a putut, ca s&o nteleaga si
o proasta mica, asa ca tine%%%
<&a ntartat ca o pisica n culcusul de olanda alba%
& !ar ncepi0
& Ei, atunci, po$tim, retractez; o proasta mare%
& Asculta, sa nu ma scoti din sarite%%% <pune&mi mai bine acum altce*a%
#aca lumea care e?ista e un *is al $iecarui om, dupa reguli stabilite,
cum se $ace ca toti oamenii *iseaza dupa aceleasi reguli0
( pri*esc cu o nemaipomenita mirare%
& 8au ca nu esti c'iar asa de proasta%
<&a n$uriat, *rea sa&mi prinda mna ca sa mi&o muste%
& 8au ca nu glumesc%%% Asta s&au ntrebat si ceilalti $ilozo$i, citind pe
Iant% El spusese ca e?ista o ,constiinta n genere,% #ar, se *ede ca e
prea putin%%% Pe tine te multumeste aceasta a$irmatie, caci pe con$ratii
tai ntr&ale $ilozo$iei nu%%%
N&am apucat sa termin $raza, caci m&am pomenit cu amndoua pernele
de pu$ si dantela n cap%
& #raga $ata, nu mai stiu cum sa ma nteleg cu tine%%% #aca&ti spun%%%
1a ntrerupe poruncitor%%%
& <tai, acum *ino aproape si&mi raspunde la o ntrebare%
!au o mutra supusa, cu ipocrizie, si astept%
& #a0
& Cine era o $ata blonda si uscata0%%%
& Care0
& Una urta%%% dupa lucrare, cnd tu *orbeai cu pro$esorul, cti*a baieti
si *reo doua $ete discutau despre tine% Asta se lauda ca te cunoaste%%%
Un baiat spunea si el ca ati $acut liceul mpreuna%
& Cine, $rate0
& Ei, cum cine0 Una%%% blonda si urta% Era n capul bancii a cincea%
Nu stiu nimic, dar spun la ntmplare;
& Care, aia din capul bancii a cincea%%%0 A%%%@ blonda%%% aia cu gura
$rumoasa%%%0
<trmba din buze%
& #a, $rumoasa, daca era *opsita ca o paparuda%
Am nteles si 9oc mai departe, cu mutra cea mai con*insa;
& A, stiu acum% E o $osta metresa a mea%%%
1a pri*este o clipa uimita, cu sprncene circom$le?e%
& 1izerabile, si se napusteste asupra mea cu pumnii%
& A, da%%% $rumoasa $ata%%% ce gura a*ea%%%
1&a mpins cu picioarele a$ara din pat si, ca sa nu cad, a trebuit sa
cobor%
& #raga, a*ea o gura calda si lacoma%%%
<triga la mine mnioasa;
& Taci%%% n&auzi, taci%%%
<i, laudaros, din mi9locul dormitorului;
& "acoma%%% draga%%% Aia stia sa sarute, nu ca tine%
Arunca acum cu pernele n mine, strignd n genunc'i, n mi9locul
patului;
& Nu ma intereseaza%%% taci%%% nu *reau sa aud%%% era sluta%
& Cnd te strngea n brate%%% niste brate, cu ade*arat colaci de
sal*are%%%
+rea sa&mi arunce cartea de pe mescioara n cap, dar sar mai nainte, o
prind n brate si o culc n pat% !&am $i?at umerii n olanda alba a
asternutului, petrecndu&i mna stnga pe sub talie, arcuindu&i ast$el
pieptul cu snii mici% i prinsesem amndoua minile, caci cu cotul i
apasam bratul stng, iar cu degetele i nclestasem bratul celalalt
aproape de umar% Corpul i era de sub sni n 9os liber si gol tot, dar nu
putea sa scape din prinsoare, cu toata truda ei de z*rluga% n $elul
acesta gura i era n *oia mea, caci stam n genunc'i si a*eam si bratul
drept cu totul liber% N&o sarutam% mi apropiam numai buzele de coltul
gurii ei si asteptam% <e smucea, arunca picioarele cautnd sa ma
lo*easca, dar totul era de prisos% Camasuta i se adunase spre gt% (
ntrebam ironic;
& Tot mai *rei sa dai oamenilor cu cartile n cap0 si&i conturam, abia
atingndu&le cu gura, buzele moi si carnoase, iar cnd n$iorat le
simteam ntredesc'iderea si respiratia calda de $loare, ma departam de
ele si ma apropiam usor de urec'iuse% si rasucea mi9locul, se *nzolea
opintindu&se n calcie, $acnd ca o punte arcuita din trupul ei o$erit tot
unui zenit al *oluptatii, *adind goala, $loarea de matase palida din
mi9loc, n lumina cristalina cruda a lampii%
& 1ai esti a$urisita0
Nu *rea sa *orbeasca si, amarta, a*ea aerul sa spuie ca scapa ea din
strnsoare si are sa&mi arate mie%
Era *n9os si *iu trupul, n toata goliciunea lui de $emeie de douazeci de
ani, tare, dar $ara nici un os aparent, ca al $elinelor% Pielea neteda si
alba a*ea luciri de side$% Toate liniile ncepeau, $ara sa se *ada cum,
asa ca ale lebedei, din ocoluri% <nii robusti, din cauza minii mele
petrecute pe sub talie, prelungeau gratios, ca niste $ructe o$erite, cosul
pieptului, ca sub ei, spre pntec, caderea sa $ie brusca% Picioarele
a*eau coapsele tari, abia lipite nauntru cnd erau alaturi, lung arcuite
n a$ara, din sold la genunc'i, ca si cnd $eminitatea ei ar $i $ost ntre
doua paranteze $ine, prelungi% Cu toata n*ersunarea mpotri*irii, mi&am
apropiat gura de a ei, dar cnd am simtit&o moale si buna, ca un miez
bun de $ruct, i&am dat dintr&o data drumul si&am sarit n mi9locul
dormitorului, ca de $rica unui sarpe%
<&a ridicat n$uriata, apriga, n genunc'i si n aceeasi clipa mi&a zburat
n cap cartea%%% si de abia am a*ut timp sa ma $eresc, caci $laconul cu
apa de colonia de pe masa a zburat si el, prabusind n spatele meu o
eta9era cu *asul de $lori cu tot, $acndu&se cioburi%
#aca ma lo*ea, nu stiu ce s&ar $i putut ntmpla% 1&ar $i des$igurat,
poate m&ar $i ucis c'iar% Era $ara ndoiala un paro?ism, o unda de
nebunie n $uria ei, caci a*ea n 9oc aceeasi $renezie ca animalele din
9ungla% Niciodata n&o iubeam att de mult ca n asemenea clipe si ar $i
putut sa ma omoare, dar la ispita asta n&as $i renuntat% E ceea ce n&am
ntlnit niciodata la alta $emeie, aceasta impresie de a te 9uca pasionat
cu o pantera ntartata% Am prins&o din nou n brate, si cnd mi&a simtit
gura apasata n plin, cald, pe a ei, s&a destins toata, s&a nmuiat ca o
crpa, si&a trecut bratul dupa gtul meu si a ramas atrnata de gura
mea%
<capat din strnsoarea sarutului ei, mi&am plimbat buzele de&a lungul
taliei cu rasuciri molcome, mi&am lipit urec'ea si obrazul de pntecele
neted si cati$elat, ca o petala de tranda$ir galben, ascultnd nauntru
*iata $emeii, n o*arele ei, ca o se*a, atent cum asculta medicul pieptul
celui pe care l e?amineaza% A prins sa se $ramnte iarasi, se $rngea
ca o pine a iubirii trupului tnar, era lnced alba, si cu oc'ii nc'isi
peste durerea dospita din ea, o$erind ntre dinti, ntinsa, garoa$a
nsngerata a buzelor% Eu pri*eam oc'ii ndoliati, care *eg'easera nopti
de&a rndul deasupra patului prietenei bolna*e, mna palida care
scotea din camera su$erindei lig'eanul cu pansamente murdare
sc'imbate, aceeasi mna palida care copia zeci si zeci de pagini pentru
matusa% Am prins sa caut n tot trupul acesta de printesa dornica
su$letul, $loarea gndului si a loialitatii% Tacut, *ointa dintre noi crestea,
se e?aspera ca sacadele unui spasm% mi gngurea numai, deodata
n*apaiata si na*alnic rumenita, naucit si cald n urec'e, *orbe $ara sir;
,#aca nu%%% +iata mea%%% daca nu%%%,
Pna la minunea din urma a mbratisarii%
Nu mult dupa lucrarea de seminar, am ntlnit, ntr&o dupa&amiaza, la
<osea, pe cnd eu si ne*asta&mea ne plimbam pe 9os, pe Anisoara, o
*erisoara de&a mea, maritata cu un proprietar de mosie de pe lnga
Ciulnita% Era n primele zile de mai, mugurii plesneau n suluri mici de
$runze, dar ramurile copacilor se *edeau nca mai negre% Prima*ara
scotea lumea la soare ca pe soprle%%% Aleile erau z*ntate si soarele
taia sectoare luminoase, proaspete, n toate partile% Anisoara trimisese
masina nainte, la rondul doi, si ea *enea acum pe alee ncet, pe 9os,
$rumusete mladioasa, bruna%
Pe *remea cnd eram saraci nu ne *edeam aproape deloc cu aceasta
*erisoara, care era $oarte ,mondena,, traia larg de tot, caci a*ea casa
mare n 5ucuresti% Era una dintre acele $emei elegante despre care, $ie
pe strada, $ie la teatru, toata lumea ntreba numaidect cine e% A*ea
obra9i cu limpezimi de ou de portelan, oc'ii negri, mari ca niste clasice
migdale, sprncenele drese, subtiri si usor ridicate spre tmple% Nasul,
mult departat de gura, dar legat de ea printr&un sua* santulet, abia
lamurit, era tot asa de $in si sigur desenat ca si buzele, cum i erau,
dealt$el, toate trasaturile, si dadea o usoara semetie ntregii $iguri% Un
grain de beautL totusi, n stnga, deasupra gurii nrosite nc'e
gat, mbia cu oarecare $amiliaritate% #e aproape de tot nsa, tariei
accentuate a trasaturilor i corespundea o $ragezime prea molatica,
nesigura, a carnii, ca la $loarea crescuta la ntuneric% Probabil din cauza
noptilor nedormite, sau, cine stie, era poate bolna*a%
Acum a descoperit&o parca pe ne*asta&mea; ,8au, e ncntatoare%%% !a
uite ce draguta%%% Ei nu, zau%%%, Ne*asta&mea era $ericita si surdea ca o
scolarita, gdilata n orgoliul ei ca place unei $emei att de pretentioase%
Ele ntre ele, $emeile, sunt $oarte simtitoare la aceste pre$erinte% A urmat
o serie de in*itatii reciproce si pe urma nu ne&am mai despartit aproape
nici o zi, mai ales cnd a *enit, dupa ce a terminat muncile, si barbatul
Anisoarei, !orgu% A $ost o sc'imbare rapida ca topirea zapezii albe pe
cmp% Am de*enit si mondeni% <arbatori n $amilii de cunoscuti, in*itatii
la conacuri de prieteni, la restaurante de seara si gradini de *ara,
dansuri, de*enisera preocupari cotidiene% Au $ost, n luna mai, cte*a
,grandioase, batai de $lori la <osea, ntre rondul nti si 'ipodrom, la
care am luat, binenteles, parte, n automobilul ascuns sub liliac,
tranda$iri si garoa$e al Anisoarei% <u$eream, ca supus unui tratament
dureros, cu $iecare prile9 din acesta, dar ne*asta si descoperise n
angrena9ul de lu? posibilitati noi, asa cum unii si descopera ntr&o zi
talente nebanuite si, mai ales, descopera n $iecare zi prile9uri noi si
di$erite sa si le e?erciteze% ( roc'ie noua, un panto$ $in, o palarie, o
masa cu in*itati eleganti, care altora li se pareau aproape la $el sau $ara
nuante prea e*idente, a*eau ntre ele pentru ne*asta&mea deosebiri
categorice, asa ca n reclama din *itrina $armaciilor, n care o mna
e?trem de $ina e alaturata de alta co9ita si buboasa; nainte si dupa
ntrebuintarea cremei >%
#e *ec'ile prietenii nu mai putea $i *orba% Nu numai ca n&ar $i $ost
su$icient de bine mbracati pentru localurile n care mergeam acum, dar
n&ar $i a*ut nici posibilitatile materiale% Cnd mergeam nainte, n grup,
plateam eu nota totdeauna, binenteles, dar acum nici eu, din cauza
costului mare, n&as $i putut s&o $ac% #ealtminteri, aceste despartiri de*in
ine*itabile prin gabaritul c'eltuielilor% Cnd se ridica gradul de altitudine,
unii ramn $atal 9os, indi$erent de sentimente%
Aproape c'iar din aceasta *reme, ne*asta&mea a nceput sa se ocupe
cu superioritate si de tinuta mea% <tiam ca la Uni*ersitate trec printre
studentii ,bine,% Eram nalt si elegant, dar e ade*arat ca nu&mi $aceam
dect cte un costum de 'aine, pe care&l purtam pna se uza si pe
urma l nlocuiam cu altul% Cra*ata, de asemeni, cumparam alta numai
cnd cea de la gt era mototolita de&a binelea% 5inenteles ca si g'etele
le pingeleam ct timp cizmarul socotea ca se pot pingeli cu*iincios% #ar
cum eram subtire, cum cumparam obiecte pe care le credeam bune, n&
a*eam nici un moti* sa $iu ngri9orat% "a nceput, ne*asta&mea s&a
multumit sa&mi calce 'ainele, sa&mi aran9eze mai bine nodul de la
cra*ata si sa&mi puie, n $iecare zi, o batista mai $ina, n buzunarul de
sus al 'ainei% Pe urma mi&a cumparat trei cra*ate noi si o 9umatate de
duzina de batiste $ine de olanda% ( stn9enea parca neatentia mea n
mbracaminte% E drept ca ntr&o dupa&amiaza am obser*at si eu
deosebirea dintre mine si dansatorii care *eneau la Anisoara% ntia
data mi&am dat seama ca o camasa nu se poate pune si a treia zi%
A*eam, pe urma, mansetele prea largi si cu colturile sucite n a$ara, pe
cnd ,dansatorul, pe care&l pri*eam a*ea mansetele bine ntinse, mici,
care prindeau minile ca niste catuse de matase% <i pe cnd g'etele
mele a*eau o usoara tendinta sa&si ridice boturile, ale lui erau ntinse si
parca noi% Era tuns parca de cinci minute, pieptanat lins% Parea nes$rsit
mai curat si mai ngri9it ca mine, cu toata baia mea din $iecare zi% Peste
*reo doua zile ne*asta&mea, cu oarecare stn9enire, mi&a dat un s$at
caruia i&am g'icit resortul interior%
& N&ar $i bine sa&ti comanzi, azi sau mine, doua costume noi0 Caci
'ainele, daca le porti cu rndul, se pastreaza mai bine%%% zau, <te$ane%%%
<i iar; Nu mai purta si tu carti n buzunarele 'ainei%
& )ata draga, o sa am de lucru cu probele%%%
& N&are a $ace, si, uite, acum *ine *ara%%% N&ar $i bine sa&ti comanzi trei
camasi de soie&Lcrue0 5a poate n&ar $i rau daca ti&ai $ace o 9umatate de
duzina c'iar%%%
Am nteles ca n su$letul ei se petreceau comparatii care nu&mi erau
$a*orabile si ca su$erea, $ara sa spuna, din cauza asta%
<imteam ca nici nu era singura in$erioritate pe care mi&o gasea% Pare&se
ca snobii, pe care ea i admira acum, a*eau un stil al lor, pe care eu nu&l
a*eam, *edeam cum zi de zi $emeia mea se nstraina, n preocuparile si
admiratiile ei, de mine%
+iata mi&a de*enit curnd o tortura continua% <tiam ca nu mai pot trai
$ara ea% Ca o armata care si&a pregatit o$ensi*a pe o directie, nu mai
puteam sc'imba baza pasiunii mele% Era n toate planurile mele% n
toate bucuriile *iitorului% "a masa, la miezul noptii n gradina de *ara, n
loc sa ascult ce&mi spunea *ecinul sau *ecina, trageam cu urec'ea,
ner*os, sa prind crmpeie din con*orbirile pe care ne*asta&mea le a*ea
cu domnul elegant de alaturi de ea% Nu mai puteam citi nici o carte,
parasisem Uni*ersitatea% ntr&o zi, am gasit pe masa ei o scrisoare
netrimisa nca, adresata unui domn la 5rlad% Am des$acut&o cu graba
si cu sila de mine nsumi; ,Coane Costica, ar $i trebuit sa *ii aici%%% dar
asta costa si, dupa s$atul deputatului, m&am adresat unui contencios%
Trebuie sa astepti nsa si nu te supara daca *&am trimis eu, nainte, 2S=
lei, pensia pe prima luna% Te pun n $rigare si pe d&ta si pe coana <o$ica,
daca nu mi&i napoiati cnd luati pensia etc%,%%%
n casa Anisoarei, obisnuit acolo, cunoscusem un *ag a*ocat, dansator,
$oarte cautat de $emei, pe care le n*ata, c'iar pe cele mai reputate ca
dansatoare, un dans nou, la moda; tango% Era uimitoare docilitatea cu
care ele, att de $rumoase si calde, bune de mbratisat, e?ecutau n
bratele lui miscarile pe care le dicta, rabdarea cu care re$aceau de zece
ori un pas, ca si autoritatea plictisita cu care le $acea obser*atii% +enise
si el de prin cabaretele Parisului, adus de razboi, si $orma, cu noi si alte
*reo trei&patru perec'i tinere, ,banda noastra,, cum spuneau, cu
oarecare orgoliu, $emeile%
E*ident, ma ntreb uneori daca eu nu&mi $ac singur aceasta su$erinta,
daca nu cum*a, prin e?ceptie, oricine *orbeste despre dragoste n&ar
trebui sa se ndoiasca si sa e*ite sa *orbeasca n numele celorlalti & ba
cred ca niciodata n&ar trebui sa $oloseasca, *orbind, persoana a treia &
pentru ca sentimentele pe care le ncearca sunt incomunicabile, *orbele
cu care sunt etic'etate nu corespund aceluiasi continut si, c'iar daca e
*orba de acelasi continut, intensitatea si durata sentimentului pot $i
nes$rsit de $elurite, caci unul poate su$eri atroce ca ne*asta lui prinde
pe sub masa mna *ecinului, pe cnd altul ia asta drept o nuanta $ara
importanta, nct oricine iubeste e ca un calator, singur n speta lui pe
lume, si nu are drept dect doar sa banuiasca aceleasi sentimente si la
altii, cta *reme nu corespunde cu ei dect prin mi9loace att de
imper$ecte de comunicare, cum e cu*ntul% mi ziceam ca *ad poate
prea mult rau acolo unde nu e% #e pilda, cu una dintre acele $ormule
simpliste si stupide, mi se spune de catre cei din 9urul meu ca su$ar
atta numai din cauza ca ,sunt gelos,% +or sa spuna ca $ara nici un
moti* temeinic, mai mult dintr&un $el de structura *icioasa su$leteasca,
necon$orma cu normalul si realitatea% E nca una din $ormulele acelei
enormitati care e conceptia meta$izica a dragostei, $ormula care nu
e?plica n realitate nimic, cum, de pilda, alta $ormula meta$izica, $olosita
acum cte*a zeci de decenii, nu e?plica n $izica nimic si totusi era
$olosita cu $urie; ,Natura are oroare de *id,%
Nu, n&am $ost nici o secunda gelos, desi am su$erit atta din cauza
iubirii%
!ata, de pilda, aceasta ntie zi cnd a nceput nelinistea mea, din cauza
lui :% %%% Anisoara, care ntr&un $el a*ea mania e?cursiilor ,n banda,, a
caror promiscuitate mie mi $acea sila, a 'otart ca de
<$ntul Constantin si Elena 6cadea acum ntr&o smbata, iar luni era o
alta sarbatoare7 sa $acem o e?cursie de trei zile la *ie, la niste prieteni
comuni, la (dobesti, cu automobilele unora dintre ei% #e la nceput m&a
ener*at urcarea n automobile% #e *reo doua&trei ori ne aran9asem n
cele trei masini si de doua&trei ori ne&au sc'imbat, caci era cine*a
important care nu se simtea bine plasat% n realitate, $emeile cautau sa
se gaseasca la un loc cu barbatii care le interesau, iar cnd nu izbuteau
de la nceput, stricau totul, sub prete?te dintre cele mai neserioase%
Partea dezagreabila era ca urcam si coboram $ara sa stim de ce, iar
asta ni se comunica simplu de catre cei mbu$nati si initiati sumar%
& !ar ne dam 9os0 #ar ce e, $rate, nu se mai termina0
Aici raspundeau ridicaturi din umeri plictisite, ale celor care se
aran9asera bine si acum se temeau sa nu li se strice socotelile%
Cea mai mare surpriza a $ost pentru mine ca ne*asta&mea nsasi, $oarte
ascultata din cauza $rumusetii ei, si a carei participare constituia un $el
de moti* de succes pentru e?cursie, era aceea care a deran9at de doua
ori pe toata lumea, ca sa izbuteasca sa&l aiba n masina noastra pe :%,
dansatorul abia cunoscut cu doua saptamni nainte% Eram obisnuiti, de
doi ani de zile de cnd ne iubeam, sa consideram cu indi$erenta tot
restul lumii, sa ne simtim bine oriunde suntem mpreuna si mai ales
singuri, n mult prelungite con*orbiri, s$rsite adeseori n *oluptate% Un
drum, o e?pozitie de tablouri ne placea mult mai mult daca ne puteam
comunica si *eri$ica reciproc impresiile% Cnd eram n lume si nu
puteam *orbi unul cu altul, simple sursuri sau pri*iri lungi e?plicau
pentru noi situatia, caracterizau momente, ca n baza unei ntelegeri
att de statornicite despre lume si a unei obisnuinte de a comunica att
de per$ecte, nct *orbele erau oarecum de prisos% <ocoteam ca si
aceasta e?cursie *a $i o *oluptuoasa incursie n *iata celorlalti, n $olosul
nostru, al amndurora, si iata ca, de la nceput, staruia sa aiba n
intimitatea noastra un dezagreabil intrus% Asa credeam numai, n prima
clipa, dar am nteles mai trziu, mai mult mort, ca intrusul, n patima
apropierii lor, eram eu%
#in ntia clipa, $ireste, pre$erinta ei neocolita, neascunsa si lacoma, a
pus ntre mine si acest domn, *enit pe un drum necunoscut trecutului
nostru, o senzatie de stn9enire% El stia ce *rea ea, eu stiam de
asemeni, si mai ales amndoi stiam unul despre altul ca stiam 6si
probabil si ea la $el7 si nici o marturisire nu ar $i a*ut nimeni cura9ul sa
$aca% Am e?agerat, e*ident, politetea, n e?ces de *orbarie, ca sa ma
arat cu prisosinta binecrescut%
& #ar nu%%% dar nu%%% po$titi%%% de ce nu%%%0 <tau $oarte bine%%% nu, nu ma
deran9eaza% #umnea*oastra0 A%%% bun atunci%%% per$ect%%% Tu stai bine0
6ne*asta&mea era la mi9loc ntre noi doi7% A%%% atunci $oarte bine, *a $i o
calatorie $oarte $rumoasa%%% A*em o *reme minunata, de mai, nici prea
cald, nici prea racoare%%% Cnd a9ungem0 #a0 Tocmai la unu0 <a
speram atunci ca nu o sa a*em nici o pana de motor%
Pe drum, ne*asta&mea n&a trait dect prezenta lui% Toate comentariile
le&a $acut numai pentru el sau cu el% A*ea o *oce usor emotionata & la
nceput am crezut ca din cauza soarelui si aerului nrourat al diminetii si
al cmpului & si rele*a cele mai nensemnate nimicuri ale drumului, cu
e?clamatii% #aca masina era sa calce un crd de gste, ea scotea un $el
de inter9ectie usoara, *reun A@ care pornea nsa din toata intimitatea ei
de $emeie si *rea sa spuie cu totul altce*a dect spunea% #aca era o
casa cu prid*or $rumos, ea arata n graba; Ai *azut0 caci n timpul
acesta masina trecuse% Plouase putin n a9un si nu a*eam acum $ir de
pra$ ca sa ne tulbure pri*irile, dar nceputul de nelamurire era nauntru%
Nu mbracaseram nici 'alaturile de dril, nu pusesem nici coi$urile de
crpa si nici oc'elarii% Rezemata de noi doi, ne*asta&mea era de o *oie
buna prima*aratica% 5ratul stng i era petrecut peste bratul meu, drept
n $ata, de i&l simteam, de la cot pna sus la nc'eietura omoplatului, si
n acelasi timp i simteam toata talia, parca si cu *iata organelor din ea,
cum poate se simte se*a n copaci, caci antebratul meu era usor
spri9init pe soldul ei% #esigur ca si el sta tot la $el%
Tot $iindca nu era pra$, masinile mergeau una lnga alta, lundu&se din
cnd n cnd, la ntrecere, si atunci preaplinul de *iata al celor care
treceau nainte se mani$esta n inter9ectii biruitoare, n saluturi cu
minile si batistele%
#upa +alea Calugareasca, una dintre masini a a*ut o pana si ne&am
oprit cu totii pentru ca stapnii si conducatorii sa repare raul n graba%
Am ntrziat totusi aproape un ceas% Ne*asta&mea a *rut sa aiba ramuri
dintr&un mar n$lorit, putin mai n de*ale de unde eram noi, iar el s&a
o$erit sa i le rupa% <&au dus amndoi si ea si&a umplut bratele cu ramuri,
de parea, blonda si cu oc'ii albastri, o icoana mpodobita% Placerea lor
trecea nepasatoare peste $aptul crud de a sluti un pom% <&a lasat
$otogra$iata apoi, caci el era ,asortat, cu tot soiul de nimicuri, ca un
snob la curse, si, $ireste, ,aparatul, nu lipsea%
N&am putut sa nu bag de seama, de sus de unde eram, placerea cu
care ea se lasa spri9inita toata de el, cnd au urcat rpa iar, pna n
sosea, dupa ce masina a $ost reparata% #upa 5uzau, am nteles ca nu
mai putem $i la ora mesei la (dobesti si ne&am 'otart sa prnzim la
Rmnicu&<arat% <i aici, dupa ce ne&am asezat cu totii, ne*asta&mea a
gasit ca ar $i mult mai buna alta masa, asezata mai n $undul gradinii% <i
ne&am sculat toata lumea, ca sa ne mutam lnga ea, caci din pricina ca
ntrziase putin sa se spele pe mini si sa se pudreze, locul lnga :% i&l
luase alta% )ireste ca eu i rezer*asem locul lnga mine, dar a trebuit sa
$ac la $el cu ceilalti% Acum erau amndoi alaturi, iar eu, cam la colt, ntre
un domn batrn si o doamna urta% )iecare credem ca $emeia care ne
iubeste are, pastrate pentru noi, anumite mici gesturi de mngiere si
$rumusete, gesturi carora noi le dam un anume nteles si ne e o
su$erinta crncena sa *edem ca le are si pentru altul% E stupid, dar
$aptul ca ea a gustat din $elul lui de mncare cu po$ta & si ea stia ce *ie
placere mi $ace mie acest gest, caci mi dadea po$ta de mncare c'iar
daca eram bolna* & m&a abatut cu totul% Am surs n dreapta si n
stnga nsa, $acnd dureroase s$ortari, ca sa nu se bage de seama ca
dau importanta unor asemenea nimicuri, caci ar $i atras atentia si
comentariile tuturor% #ealt$el, cred ca lumea le da importanta numai
atunci cnd obser*a ca si barbatul le da, $iindca pe ea numai ,drama, o
intereseaza%
"a s$rsitul mesei au cerut singuri clatite si acest gest, $acut n comun,
era la ei att tendinta de a se distinge ca ade*arata perec'e, ct mai
ales un soi de educatie a simturilor, n *ederea unei mari pasiuni% n
genere, n toate gesturile unor amanti care se apropie e un $el de
intentie de corespondenta, nemarturisita dar e*identa, ca o con*entie
ntre cei care si scriu, $ara sa se cunoasca, si dau un rendez&*ous 6el o
$loare albastra la butoniera, ea alta la $el la piept7%
Am a9uns la (dobesti pe la P dupa&amiaza abia, caci masa s&a prelungit
ndestul% A $ost si acolo, se ntelege, o problema a distribuirii camerelor,
caci am $ost mpartiti toti musa$irii n trei $amilii deosebite% Am trecut un
timp prin ade*arate minute de groaza% Au cautat, cred, sa $ie iar ct mai
aproape, dar eu am izbutit, $ara sa am aerul, sa locuim deosebit%
Auzisem de scandaluri, cnd, noaptea, $emeia a trecut n camera
*ecina, la un domn si ma gndeam ce ar de*eni situatia mea 9alnica de
la prnz, ridicata nca, la o potenta nzecita, a doua zi, dupa o ast$el de
ntmplare% <unt clipe cnd ura si dezgustul meu pentru $emei de*in
att de absolute, ca socotesc ca de la oricare dintre ele te poti astepta
la orice% Ast$el ca, ntr&o e?cursie, s&o descoperi n camera unui domn,
nu mai mi se pare imposibil, cu toata oroarea pe care mi&o inspira o
asemenea in$amie, ori de unde ar *eni, iar o iubire de aproape doi ani
nu mi se pare deloc o piedica pentru o $emeie, care, cnd iubeste iar, e
gata pentru toate nerusinarile si imprudentele% 5inenteles, trebuie sa $ii
dintre cei care cred n nobletea $eminitatii n general, dintre cei care au
ne*oie sa adore cu ade*arat $emeia, dintre cei care au 9ucat totul pe
cartea ei, ca sa *orbesti de ,nerusinare, si de ,in$amie,, altminteri totul
ramne un amuzant desen, o ,$ermecatoare a*entura, buna de tratat cu
indulgenta si sarmanta ironie anatol$ranciana, ca, de pilda, murdaria
unui catelus de rasa pe co*or%
n cele trei zile, ct am stat la (dobesti, am $ost ca si bolna*, cu toate
ca paream uneori de o *eselie e?cesi*a% mi descopeream ne*asta cu o
uimire dureroasa% <unt cazuri cnd e?pertii, ntr&un tablou *ec'i, dupa
$elurite spalaturi, descopera sub un peisa9 banal, o madona de *reun
mare pictor al Renasterii% Printr&o ironie dureroasa, eu descopeream
acum, treptat, sub o madona crezuta autentica, originalul; un peisa9 si
un cap strain si *ulgar% Ei doi, oricum se $ormau grupurile, erau
nedespartiti% #ealt$el, erau si cei care si impuneau, cu autoritate parca
acceptata de toti, initiati*ele% +izite n mpre9urimi, plimbari, sporturi si
9ocuri n *ie% 5a, de multe ori, dispareau singuri si se $aceau asteptati%
Asa, a doua zi, au *enit la masa dupa ce toata lumea se asezase% <e
stia ca numai pe ei i asteptam, deci situatia mea era dintre cele mai
ridicule, caci ntrzierea lor, desi nu era poate din pricina ca se gaseau
amndoi ascunsi n *reo camera, se preta totusi la cele mai
dezagreabile sugestii% i rezer*asem locul din dreapta mea, dar m&a
deprimat ca nimeni n&a ocupat locul care trebuia sa $ie n dreapta ei%%%
Era un $el de o$icializare a situatiei, care mi nnegrea su$letul% 1a
ntrebam daca ea nu&si da seama de aceasta realitate, daca nu simte
piedestalul de ridicul pe care ma suia%%% Cnd au *enit 6ea $oarte
a$ectata si surzatoare7, pri*iti cu capetele ntoarse de catre toata
lumea, a tinut sa ma mngie pe obra9i% Nu stiu daca a $acut&o numai
pentru ca se stia *ino*ata, sau daca logica ei nu a *rut cum*a sa creeze
si un soi de ec'ilibru cu mngierile pe care le distribuise%
1asa nsasi a $ost un nou prile9 de c'inuri% A luat, binenteles, iar din
$ar$uria lui, i&a turnat din pa'arul ei, cnd el a cerut ser*itorului sa&i dea
*in% ncercam sa nnod con*orbiri cu o *ecina destul de $rumoasa din
stnga mea% As $i izbutit poate sa creez un $el de *itrina de amor propriu
pentru sal*area situatiei, dar mi&era totul indi$erent, caci eu stiam ca aici
nu e *orba de o pre$erinta sau de un 9oc de o clipa, ci de toata
dragostea mea, de un trecut cald si luminos de doi ani, de o des$igurare
iremediabila% Eram deci trist, cu toata truda de a surde% (rc'estra,
anga9ata de gazda noastra pentru tot timpul ct *om sta acolo, a cntat
un *als&boston, din cele scrise pentru cerintele modei si clipei, dar cu
ade*arat $rumos% Ne*asta&mea si el l&au cerut de repetate ori, iar eu,
care a*eam, de asemeni, cu ea romanta noastra pre$erata, am banuit
ca l *or repeta, pentru ca le place 6pentru ca e asociat cu o placere
intensa a lor7 si ca l *or $ace un $el de ,memento, al acestei iubiri n
*iitor% Un cntec din acela pe care, c'iar cnd dragostea s&a s$rsit,
amantii nu&l pot asculta $ara sa simta ca po9g'ita de pe cicatricea
su$letului se rupe ncet% Eram, se *ede, att de palid, ca o *ecina din
$ata mea m&a ntrebat, surznd sters; ,Esti gelos0, Am raspuns cu alt
surs grabit; ,A, de ce0 asa glumesc $emeile,%%% ca sa arat ca nu su$ar,
caci am nteles ca aci mai erau si alti barbati n situatia mea, ba
aproape toti, dar nici unul nu su$erea, si din cauza asta nu erau ridiculi,
pe cnd eu singur $aceam s$ortari nereusite ca sa arat ca nu dau
importanta neplacutei ntmplari% 1a c'inuiam launtric ca sa par *esel,
dar nu puteam suporta prea mult minciuna si oc'ii mi de*eneau, de la
ei, tristi% <i daca as $i putut sa ma stapnesc n clipa asta, as $i izbutit
poate sa ntorc situatia% +ecina mea din stnga era, daca nu mai
$rumoasa, cel putin tot att de interesanta ca ne*asta mea, si nca si
mai tnara% #aca nu ,dicta, ca aceasta, era ca, $iind, cel putin n
mpre9urarea asta, mult mai delicata, nu cauta sa&si impuna cu
*ulgaritate capriciile, asa cum $acea $emeia mea% n sc'imb, n&as $i
pierdut nimic, a$ara de amintirea attor nopti nalte si mai ales a attor
tristeti trecute, de*enite scumpe prin mpartasirea lor cu ea, iar toate
acestea nu mi le putea da nimeni% Am raspuns deci cu 9umatate su$let
*ecinei din stnga% 1a ntrebam numai daca ne*asta&mea nu&si da
seama unde ntr&ade*ar *or a9unge lucrurile, sau daca o $ace cu
intentie, caci n cazul acesta, orict ar $i sngerat ruptura, orict ar $i $ost
de grea parerea de rau, as $i plecat imediat si n cte*a saptamni as $i
di*ortat%
ntre timp, ener*at ca ea asculta cu o atentie pasionata, de&i de*enisera
oc'ii stralucitori de tot, ce spunea el, am cautat sa prind cu urec'ea% i
e?plica, numai, n termeni te'nici, si asa cum i stia el, deosebirea dintre
motoarele automobilelor $rantuzesti si cele americane% 1i&am adus
aminte de *remea cnd audia la $el matematici complicate, pentru mine%
Catre s$rsit, s&a mai petrecut o mica si semni$icati*a ntmplare% Noi
ramasesem nca la masa si n 9urul nostru se $acuse grup% Cti*a
comeseni se asezasera n largi $otolii de trestie si se depanau banalitati
curente% ndeosebi, o $emeie urtica si nu tocmai tnara pro*oca nai*
pe :%, care nu o baga n seama dect att ct i trebuia ca sa $ie
interesant $ata de ne*asta mea% <i cnd aceasta urtica i&a cerut un
pa'ar de *in, ngm$at si cu *ointa prostcrescut, a re$uzat sa ntinda
mna si sa toarne din cara$a de pe masa% A $ost un moment penibil si
$emeia, care contase imprudent pe $armecele ei tomnatice, a ramas
ncremenita% A inter*enit atunci ne*asta mea, poruncind;
& Te rog sa torni un pa'ar de *in doamnei%
<i cum el nu $acea nici o miscare, iar eu ma consideram absent & s&a
sculat si a o$erit singura pa'arul de *in cerut% Era un gest al ei din
*remea cea mai buna, dar n acelasi timp si un indiciu ca ea, simtindu&
se pre$erata si stapna, putea, ca o aristocrata a iubirii, sa $aca orice
gest, $ara sa se umileasca, asa cum regele <paniei spala n Moia 1are
doisprezece cersetori pe picioare%
#upa&masa, s&au *izitat unele dintre pi*nitele ,celebre, ale (dobestilor,
de sute de pasi sub pamnt, cu butoaie mari ct rezer*oarele de petrol
parca% Am gustat nenumarate soiuri si calitati, dupa ndemnul
podgorenilor, toti meridionali si $lecari, cnd e *orba de *inul lor%
Cea mai dureroasa mpre9urare pentru mine a $ost masa de seara, din
a9unul plecarii% El s&a ratacit, ntrziind de data asta cu o bruna mica si
neastmparata, n timp ce toti ne asezasem la masa, ne*asta mea
acum lnga mine% Un $ost ministru, mare podgorean de aci, care ar $i
*oit sa stea, probabil, de *orba cu ea la masa, a ocupat locul liber din
dreapta ei, nestiind ca e rezer*at% A de*enit li*ida, dar n&a a*ut cura9ul
sa spuie nimic intrusului% n sc'imb, cum noi eram asezati cu spatele la
intrare & luam masa ntr&un prid*or cu cerdac imens n$lorit cu glicine si
zorele & la $iecare doua&trei secunde ntorcea ener*ata capul, sa *ada
daca *ine% #e la o *reme nu se mai putea stapni% !mensii oc'i albastri
de copil erau tulburi si si musca ndurerata, deseori, buza de 9os moale
si rosie% Nu putea mnca nimic, caci de data asta cei ntrziati n&au mai
$ost asteptati si se adusese la masa% Niciodata nu m&am simtit mai
desc'eiat de mine nsumi, mai nenorocit% Am crezut atta *reme ca eu
sunt singurul moti* de durere sau de bucurie pentru $emeia mea, iar azi
descopeream ca oc'ii ei sunt gata sa plnga pentru altul, ca su$erea si
ea, plapnda, ceea ce eu nduram ros n adnc, de doua zile, dar ea
pentru un om care mie mi se parea cel dinti *enit% Erau aceiasi oc'i
nlacrimati din *remea care a precedat casatoria noastra, cnd eu n&o
iubeam si cnd o lasam usuratic sa astepte 9umatati de ora si mai bine,
ntrziind la rendez&*ous&uri, cnd ea mi $acea reprosuri nlacrimate si
s$sietor resemnate, care ma tulburau adnc, ma re*oltau mpotri*a
mea nsumi, si care au s$rsit prin a ma lega de ea cum se leaga o
ruptura organica prin aderente% Pre$eram, pe *remea aceea, pe o
colega a ei mai subtirica si mai spirituala% Ea su$erea si nu ascundea
nimanui ca su$era, ca si acum, caci nu are orgoliul aspru de a nu se da
n spectacol% E si una din cauzele pentru care eu acum ndur atta, caci
ea, nesu$erind de acest e?'ibitionism sentimental, crede, nestiind ct de
greu ma stapnesc, ca nici eu nu su$ar% 1ai ales ca eu, daca ma
rasucesc de durere e tocmai din cauza spectacolului pe care&l da ea,
$iind att de ridicula ca su$era% Caci asta $acea situatia mea si mai
9alnica, deoarece paream si mai mult de prisos, dureri si bucurii se
ntmplau $ara mine, tocmai cnd ea atragea luarea&aminte a tuturor%
#upa ce ea si&a tot sucit gtul, uitndu&se napoi, a *enit si el, ntr&
ade*ar, cu $emeiusca *ie si neastmparataB si li s&a $acut numaidect,
prin ng'esuirea celorlalti, un loc de $a*oare oarecum, caci alti ntrziati
trebuiau sa se multumeasca sa stea tocmai la coada mesei% El a
continuat sa&si n*aluie *ecina n gri9i mngietoare si ,tandre,, iar
spectacolul acesta parea insuportabil ne*estei mele% Nu putea mnca
nimic si a*ea o $igura de animal ranit% 1a ntrebam; ea nu&si da seama
ca si eu su$ar tot att de mult0 Cum e cu putinta atta insensibilitate0
+ecina $ara lucru de *iza*i a ntrebat&o, ironic si, e*ident, destul de tare,
daca ,su$era,, si mi se parea ca n *iata mea nu mi s&a adus o insulta
mai mare dect sa $ie ntrebata ne*asta&mea, $ata de mine, daca su$era
din cauza altuia% 1&am gndit sa las $urculita n $ar$urie si sa ma scol
nentrziat, mnios, de la masa, plecnd apoi de&a dreptul la gara% <i as
$i $acut asta daca eram numai un amant, nu si barbatul acestei $emei%
ntre doi amanti situatia este, desi mai complicata dect se 9udeca n
mod primar de catre lume, negresit in$init mai simpla dect ntre sot si
sotie% Nu ti&a placut o $emeie numai pentru trupul ei, numai pentru
surprinderea $ramntarii ei se?uale, caci placerea si neplacerea se
cauta si se des$ac asemeni perec'ilor la cadril% #ar ti&ai ales&o ca
ne*asta% n realizarile naturii orice om e un e?emplar unic si inedit% #in
toata $ilozo$ia se desprinde cel putin acest ade*ar ca omul & cu
constiinta & $iind pentru el creatorul lumii, ca reprezentare, odata cu
moartea lui moare nendoielnic si lumea% <i el si alege, liber, o alta
constiinta, pe care o socoate egala cu a lui% +a $i to*arasa si
mostenitoarea lui, a memoriei lui, i *or spune copiii lui mama% Nu sunt
religios, dar cred ca, datorita unei pure elaborari spirituale, totusi, ceea
ce are, zguduitor de pro$und, catolicismul e aceasta dogma, ca sotul si
sotia sunt predestinati de la $acerea lumii, ca peste catastro$ele *ietii,
uniti si egali unul cu altul, $ata&n $ata unul cu altul, ca n aceasta *iata,
*or $i si n *esnicia *iitoare% E si una dintre cele mai $rumoase imagini
create de gndirea omeneasca% Nu&i *orbea aici despre ,9uramintile
amantilor,, caci si eu a*usesem amante care&mi ,9urasera dragoste
eterna, si pe care nu le luasem n serios, iar dupa ,partide, mai mult
sau mai putin ndelungi de placere, le parasisem, cu toate lacrimile lor,
la cele dinti coc'etarii cu alti barbati%%% <&a a9uns, n acest *eac, sub
in$luenta *ulgara a literaturii, la conceptia plezirista a casatoriei, cnd
omul, n loc sa se duca la un stabiliment anume, si aduce o ne*asta
acasa pe care, dupa doua&trei luni, o concediaza $ara nici o alta
$ormalitate dect, uneori, o despagubire baneasca%
Asa am gndit n *remea cnd, dupa ce atta su$erinta din partea
$emeii ma nduiosase, i&am cerut sa&mi de*ie ne*asta% 1i se daruise cu
totul% i spusesem loial ca nu o *oi lua de sotie si&mi raspunsese cu un
surs palid si dumnezeiesc; ,(rice s&ar ntmpla cu mine, *reau ca tu
sa ma $aci $emeie% Am su$erit prea mult din cauza ta% Nu te *ei simti n
nici un $el, absolut n nici un $el, ndatorat $ata de mine% Poti sa ma
gonesti n zorii zilei si sa nu ma mai primesti niciodata n casa ta%,
)ireste, cu*intele ei erau nealese, dar e?presia era de o coplesitoare
precizie% )usese nti amanta mea, deznada9duita de *oluptate, dar
peste ct*a timp ea purta numele meu, pe care nu&l purta nici una dintre
surorile mele maritate% <i intimitatea noastra crestea si se adncea ca o
lume noua cu pri*elisti prelungi de ntiul ceas%
Ce nsemnau acum toate aceste simtaminte si gnduri pentru $emeia de
lnga mine0 Absolut nimic% <i eu ma simteam imbecil si ridicul, $ara
simtul realitatii, si nai* ca un predestinat ,coarnelor,, ca sa $i gndit att
de mult despre o $emeie, care, punnd n cumpana tot acest aparat
maiestuos si scrobit al sentimentelor mele, le pre$era $ara gri9a, lacom,
strngerea n brate a unui necunoscut pna acum cte*a zile%
Prabusirea mea launtrica era cu att mai grea, cu ct mi se rupsese
totdeodata si a?a su$leteasca; ncrederea n puterea mea de deosebire
si alegere, n *igoarea si e$icacitatea inteligentei mele% <unt gu*erne, n
tarile din Apus, care primesc $oarte des, si pe c'estii importante, *oturi
mpotri*a din partea adunarilor lor nationale% #ar nu gasesc ca e cazul
sa traga de aci *reo consecinta% Cteodata, aceleasi gu*erne nsa
asaza toata greutatea e?istentei lor pe un lucru de nimic si ,pun c'estia
de ncredere, uneori pe un simplu ad9ecti* ntr&un articol de lege% !ar
daca atunci *otul le e mpotri*a, se prabusesc% Unii barbati nu&si iau
ne*estele n serios 6e drept ca eu ma ntreb, de ce s&au nsurat atunci07
si nu gasesc niciodata ca e cazul sa traga consecintele% Eu 9ucasem
totul pe aceasta $emeie si trebuia sa trag acum toate consecintele care
se impuneau; des$iintarea mea ca personalitate% Trebuia deci sa ma
scol de la masa si de lnga aceasta iubire, pentru totdeauna% #ar stiu
ce *ointa de $ier si rece am & una dintre amante, care, n nai*itatea ei
*ulgara, ncercase sa ma con*inga pentru un trg con9ugal, mi cerea
apoi cu groaza sa nu&i mai zmbesc, caci zmbetul meu plutea cu o
indi$erenta de moarte, de nen*ins & si stiam ca o data $acut gestul
acesta, nici lacrimi, nici e?plicatii nu ma *or mai $ace sa re*in% 1i&am
impus sa ndur totul pna cnd *oi $i singur cu ea, ca sa am un cu*nt
ultim% Ade*arul e ca imensitatea catastro$ei mi $acea su$letul palid, caci
nu stiam singur daca & orict de ndr9ita *ointa mea & siluindu&mi
simtirea, *oi a*ea cum*a puterea sa ndur totul, $ara sa se s$arme n
mine organe, care niciodata nu se *or putea re$ace% <peram, de
asemeni, ca nca nu s&a ntmplat nimic si ca *oi putea readuce acasa
iubirea mea, cu simple cicatrice ca de *arsat pe obra9i% 1&am pastrat
mai departe n ,ipotezele,, pe care desigur ceilalti continuau sa le $aca
asupra starilor noastre su$letesti, interpretndu&le cum interpreteaza
sa*antii microbii la microscop, resemnat sa suport compatimirea lor, ca
pe niste rme care urca trndu&se umed pe mine%
Acum era lnga mine, ndepartata ca la mii de .ilometri, 9ucndu&se
ner*oasa cu $urculita si cutitul, pri*ind palida cu oc'ii mari albastri,
nduiosati, spre cel care, dinadins parca, nici nu se uita la ea% Toata
lumea si plimba pri*irea de la ea la el, a$ara de $ostul ministru, care nu
ntelegea, $ireste, nimic% Nu&i puteam surprinde pri*indu&ma si pe mine,
dar i g'iceam ca ma gasesc, lnga aceasta mica drama amoroasa,
ridicul si deplasat, ca un talger cu mamaliga lnga un compot%
1a trudeam totusi sa&mi creez un alibi moral% Am $ost bucuros cnd,
dupa&masa, s&au organizat partide de 9oc de carti% ntr&un salon mare,
cu toate $erestrele desc'ise spre prid*orul cu masa pusa si spre
cerdacul n care se dansa acum, s&au asezat trei mese *erzi de poc'er,
complet nzestrate, de la bratele purtatoare de scrumiere si pa'are,
pna la $ise si carti noi, asa cum se obisnuieste n pro*incie, unde 9ocul
de carti e practicat sa*ant, cu toate dic'isurile lui% Pna dupa miezul
noptii, am pierdut suma cu care poate as $i putut cumpara un automobil%
Nu eram dect cu oc'ii pe $ereastra, cu tot cosul pieptului de*astat de
serpi *ii ascunsi sub camasa%%% neizbutind sa ma concentrez, cu toata
ndr9irea mea% <c'imbam mereu gresit, nu obser*am cte carti au luat
ceilalti, relansam $ara sa bag de seama ca asteapta altii cu carte
superioara, n dreapta mea% Partenerii mei se ener*asera la nceput de
asemenea sistem de 9oc, pe urma, cnd *azusera ca pierd si ca
oarecum am de unde pierde, se gndisera, practic, sa pro$ite de
mpre9urare%
Cei doi se mpacasera acum si, cu $ata n$lorita de $ericire, ea dansa, de
la genunc'i pna la piept greu si cald lipita de el% +orbea mult, $ara sa
nteleg, de departe, ce&i spune si, $iindca $ostul ministru era si el la carti,
acum amicul ocupa, cnd terminau dansul, locul liber de lnga ea%
Crezusem, cu un secret orgoliu, ca toate bucuriile si durerile ne*estei
mele nu pot *eni dect prin mine si din cauza asta simteam acum ca
durerea cea mai insuportabila n dragoste nu e att sa $ii lipsit de o
*oluptate, ct sa constati ca placerea pe care o dadeai si credeai ca
singur poti s&o trezesti 6care, tocmai prin acest ocol ntoarsa, era
ade*arata ta *oluptate7 nu mai e, ca o clapa care nu suna% Caci acum
totul se petrecea alaturi de mine, cu e?cluderea mea% Cnd era 9ocul
mai aprig si pierdeam mai mult, unul din partenerii grosi, care credea
ca&si poate permite glume, mi arunca asa, cu 9umatate *oce; ,Ciudat%%%
si totusi pierzi,% 1&am n*inetit si era gata sa&l lo*esc, cnd ceilalti,
simtind respiratia mea oprita, au a*ut sursuri amicale de destindere%
Un domn bolocanos, cu mustata paioasa, taiata scurt, cernd carte ne&
a certat cu bonomie;
& 1ai dati&le dracului de $emei% Nu mai dati atta importanta tuturor
$leacurilor% Nu *ezi ca si ne*asta&mea $ace la $el% #ansatorii acestia se
ostenesc si le ncalzesc pentru noi% Eu am si cerut ser*itoarei sa&mi
puie un bideu pentru la noapte n camera% !ar pe urma, atent si
important; ,Plus potul@, Au rs cu totii, con*enind, si au continuat
plusurile%
<i era ade*arat ca mai toate $emeile tinere si acceptabile ca $emei ,se
distrau, la $el, cu aceeasi intentie de publicitate, dar la unele dintre ele
aceasta intentie era 9usti$icata; nesigure de puterea lor de seductie,
ncercau ne*oia sa&si *eri$ice, din cnd n cnd, armele si tineau sa se
stie ca au, sau ntr&unele cazuri mai au nca, ,succes,% #ar ea0 ce
ne*oie a*ea ea de aceasta *eri$icare printr&un succes0 #ealt$el,
pasionata si destul de nc'ipuita de $rumusetea ei, nu o *eri$icare cauta
acum, ci mergea cu toate simturile, indi$erenta la tot ce se ntmpla, nu
numai n 9urul ei, dar n tot restul lumii, spre destinul ei, acum
nein$luentat de mine, ca pe un drum nou la nes$rsit%
ngaduinta, rabdarea, siguranta celorlalti barbati, dupa ce m&a uimit pur
si simplu la nceput, mi&a de*enit n urma ntr&un $el e?plicabila% 1ai toti,
desigur, trecusera prin ncercarile prin care treceam eu, iar
sensibilitatea lor nu mai reactiona, asemeni oarecum acelor organisme
care de*in imune $ata de o boala molipsitoare dupa ce au su$erit&o o
data% #ealtminteri, ntelegeam ca eu nsumi, acceptnd o data situatia,
ma *oi obisnui cu ea, nu o *oi mai gasi deloc tulburatoare si nimic nu
ma mpiedica sa *ad ca, mergnd asa nainte, pe nesimtite & cum poti
sa ridici treptat temperatura apei n care te a$li $ara sa simti deosebirea &
as $i putut constitui un tip de acelea de ncornorat de opereta, $ara ca
*reodata, n aceasta e*olutie, sa $i constatat ce*a deosebit%
#in pricina unui 9ucator, partida s&a ntrerupt pentru cte*a clipe si am
iesit putin n prid*orul larg% #ar nu i&am *azut% Am nteles ca o parte din
perec'i nu mai dansau si se plimbau prin gradina din 9urul *astei
locuinte, poate c'iar & de ce nu0 & si prin *ia imensa, n care se a$lau si
casa si gradina, de care nu era despartita dect printr&un gard de
srma, si care desigur a*ea destule portite%
:ndul ca ne*asta&mea s&ar putea ,da, asa, n timpul unei seri de dans,
ntr&o gradina sau pe aleile unei *ii 6si a*eam toata sugestia 'alucinanta
a detaliilor7, ca ar putea re*eni apoi sus, n prid*or, lnga mine, cu
trupul poluat de aceasta mbratisare, mi&a nnegrit su$letul si m&a $acut,
rece, sa ma clatin% Ca ea & pe care mi se parea ca o 9igneste orice
aluzie, nct daca eram alaturi, n9uraturile att de obisnuite si de
plastice, pe strazile 5ucurestilor, ma $aceau sa caut un $el de re$ugiu &
sa stea acum rasturnata si cu picioarele goale pna la 9umatatea
corpului ca o tr$a groasa si grabita n gradina publica, mi se parea o
catastro$a de nenc'ipuit% #ar ntelegeam nca o data ca $emeia care
iubeste are toate nerusinarile, cu o inconstienta care pare magni$ica
tuturor poate, n a$ara de sotul ei, si pe care eu nsumi, nainte de a $i
nsurat, o admirasem la multe $emei% mi aduceam acum aminte ceea
ce una dintre marile scriitoare a e?clamat cu groaza; ,#repturi $emeilor0
<a $acem din ele, de pilda, magistrati0 <a ncredintam *iata, libertatea,
onoarea si norocul oamenilor unor $emei, despre care stim ca trei zile
pe luna, cel putin, sunt niste animale su$erinde, inconstiente si turbate0,
1a gndeam si eu ce trista e?perienta e sa&ti conditionezi $ericirea si
cinstea ta de se?ul capricios al $emeii% Era n mine, orb, un ndemn de
moarte, sa pornesc sa&i caut si sa&i gasesc n *ie%
Nu coborsera nsa nici n gradina% Erau numai asezati la capatul
prid*orului, pe parmalc, si, apropiati, stateau de *orba% A trebuit sa ma
reazem ca sa nu cad, nsa de alta emotie% 1a asteptam la atta rau,
nct acum a*eam porniri de ade*arata si nduiosata recunostinta
pentru $emeia care, totusi, n&a mers pna la capat n in$amie% 1&am
ntors cu o stranie liniste la 9ocul de carti%%%
Petrecerea s&a s$rsit n zorii zilei% Cea mai mare parte dintre in*itati
plecasera% 1ai ramasesera cti*a dintre 9ucatorii de carti, care, pierznd
toata noaptea, cautau, acum, li*izi si cu buzele *inete, sa se re$aca
printr&o lo*itura, dar mai rau pierdeau, nct, din placere, 9ocul a*ea,
trziu, o nuanta de tragic *ulgar% !zbeau cartile de masa *erde, $umau
mult, ca scrumierele pe care nu le sc'imbase nimeni erau ticsite de
mucuri turtite% n prid*or si n cerdac, parte la mesele ncarcate cu
resturi de la banc'et, parte n $otoliile de trestie si nuiele albe mpletite,
asteptau cu gurile coclite, dar cu buzele nrosite din nou, sotiile celor
care nca mai 9ucau, gazdele, cte*a perec'i tinere, care nu se ndurau
sa se desparta si al caror organism biruitor se re$acea cu $iecare
senzatie noua% Acum urmareau naltatul soarelui, care stropea cu apa
de aur *erdele albicios al *iilor si negrul *erzui al padurilor% Era o
impresie de racoare si prospetime peste oraselul din *ale, gata sa se
trezeasca, prospetime care aci sus nu putea birui totusi e?tenuarea
$izica% Asteptam, cu seaca nerabdare, o e?plicatie ndr9ita cu ne*asta&
mea, dar de *reme ce ea nu&mi ceruse sa plecam, caci nca nu se
ndura sa se desparta de el, rabdam% 6Ce&or $i *orbit att0 ce a*eau de
,discutat,0 cu ce $raze0 la ce ntmplari au $acut aluzie0 ce a*eau sa&si
spuna amndoi0 caci eu nu&mi puteam reprezenta pe ne*asta&mea
*orbind dect cu mine7% A trebuit sa coborm apoi n beciul unui
proprietar *ecin, care nu ne&a lasat pna nu *om ncerca, mpotri*a
oboselii de ma'muri, un leac parado?al, un singur pa'arut dintr&un *in
auriu si greu ca untdelemnul, care, luat lnga butoi, a*ea sa ne
limpezeasca desa*rsit mintea%%%
Era soarele sus cnd ne&am gasit n odaia cu pat larg si scazut, cu
perdele de pnza de casa si borangic, cu $otogra$ii straine, cu carti, n
care panglici erau ramase acolo unde se oprise atentia altora & si cu
sticle de par$um si apa de colonia pe masa de toaleta, gatita cu oglinda
leganata, ncepute de alte mini%
N&am putut s$rsi dezbracatul, dar cum nici nu *ream sa discut cu ea
,academic,, i&am spus cu o *oce de mort;
& Asculta, draga $ata, sper ca niciodata n *iata mea nu *oi mai trece
prin clipele prin care am trecut ieri si azi%
1&a pri*it cu oc'ii mari albastri%
& Nu nteleg ce *rei sa spui0
Eram uluit, am ramas cu 'aina n mna, am rs ca un cada*ru%
& <incer0 nu ntelegi ce *reau sa spun0
<i ea, a$ectat;
& Absolut sincer%%%
Tremuram, aprins si indignat de atta crasa pre$acatorie%
& Ei bine, atunci poate ai sa ntelegi alta $raza ce*a mai simpla% <a ne
despartim% "a 5ucuresti ncepem numaidect, cum a9ungem, di*ortul%
#aca *rei sa rami cu amantul dumitale, n&am nimic de spus% Cu toate
ca nu&mi mai pot $ace iluzii, dupa cele ce am *azut de ieri pna azi, te
rog totusi un lucru% Acum, cnd ai certitudinea ca *ei ramne toata *iata
cu el, sa e*itam spectacolul si sa nu ne o$erim comentariilor adunarii
publice de aici%
N&am *azut niciodata o pri*ire de nger att de obosit si de mirat%
& #ar despre ce e *orba, pentru #umnezeu0
& #upa cele ce ai $acut azi, mi se pare uluitor sa mai ntrebi despre ce e
*orba%
<i, ca un bolna*, care nu stie ce s&a petrecut cu el n timpul delirului;
& #ar te rog%%% te rog, spune&mi ce&am $acut0
!ndignat si re*oltat de atta ndrazneala, am ntors capul cu dintii
nclestati%
& Nimic%
<imtindu&se tare, staruia ea acum%
& Te rog, spune&mi ce&am $acut0 Te rog%
1i&era sila atta, ca simteam ca orice *orba as $i spus, ar $i cazut
alaturi%
& Nimic%%% +reau sa ne despartim%
Ne&am dezbracat, dar n pat, cum eu e*itam c'iar sa o pri*esc, a
nceput din nou%
& <te$ane, te *ad asa suparat%%% si&ti 9ur ca nu nteleg de ce0
Am nceput sa $ierb de mnie%
& mi 9uri0
& ti 9ur pe ce *rei%
#ar o clipa m&am oprit mirat, ntrebndu&ma daca nu cum*a gresesc, si
m&am 'otart sa&i e?plic ceea ce se pre$acea ca nu pricepe% #ar cnd
sa caut, cu uimire, *ad ca nici eu nu am nimic de spus% Ce sa&i
reprosez0 Ca pe drum a stat lipita de mine si de el0 Ca s&au cobort sa
culeaga $lori0 Ca s&a spri9init de bratul lui0 Ca au $acut un mic grup
aparte0
& Ai $ost tot timpul mpreuna cu acel domn, ai dansat aproape numai cu
el%
A rs indulgenta 6ea7%
& Ei bine, dragul meu, dar asta e $iresc atunci cnd *ii cu cine*a pe
drum, ntr&o e?cursie ca asta%%% Toate $emeile au $acut grupuri% <e
creeaza ine*itabile izolari% Nu poti $i $amiliara cu toata lumea si atunci se
pare ca esti numai cu unii% Pe urma, el e un bun dansator%%% toate
$emeile din lume danseaza, cred%
& #a%%% nsa nu numai cu un singur partener%
& #ar bine, aici nu e bal% Am *enit mpreuna pe drum%
& Nu%%% nu%%% a $ost un ade*arat scandal% Toata lumea *&a pri*it%
& Ce scandal0 Ti s&a parut tie% Nu ai *azut ca & ti&am spus & toate $emeile
$ac la $el0 Asa sunt petrecerile astea% ( data acasa, nici una nu se mai
gndeste apoi la cunostintele si ntmplarile de aci% Ai sa *ezi ca nici tu
nu ai sa te recunosti cu toata lumea de aci%%% Esti de o sensibilitate
imposibila%
1&a mirat aceasta intentie de maturitate n 9udecata ei si eram indignat,
dar taceam% )ireste ca n&a*eam de obiectat nici un $apt precis, dar asta
nu nsemna totusi ca ea nu mersese, cu trup si su$let, ntr&o a*entura%
A*eam nsa acum certitudinea ca a *inei unor ministri care, respectnd
cu s$intenie litera legii, si permit orice, c'iar cele mai *eroase a$aceri%
Cu*ntul e oricnd un mi9loc imper$ect de comunicare% Tot ce e sens,
tot ce e ade*ar, tot ce e continut real scapa, printre silabe si
propozitiuni, ca aburul prin te*ile plesnite%
A*eam totusi n plasa logicii un $apt precis%
& Aseara, credeam ca ti&ai sucit gtul, tot ntorcndu&te sa *ezi daca
*ine la masa%
& A, mi&am sucit gtul, ce idee%%%@ mi&am sucit gtul%%%@ si ncerca sa
bagatelizeze%
#ar a simtit, din pri*irea mea neteda ca moartea, ca aici nu ncape
tagaduiala si, nenorocit inspirata;
& A, acum stiu ce *rei sa spui% E cu totul altce*a%%% #aca ti&as spune ai
*edea ca%%%
& #ar spune&mi atunci%
& E un secret al nostru toate%%% madam <lugeru si madam :eorgescu%
A9unsesem si la ,secretul de $amilie, din 5oubouroc'e%%%
<i era n asternutul strain, de prisos aproape de mine cu tot trupul stiut%
Asta&i tot ce&mi rezer*a *iitorul0 Corpul $emeii atunci cnd *reau0 Ce sa
$ac cu el, $ara celelalte bucurii0 Cnd stiam ca nu e nici el per$ect% "a un
milion de $emei abia de e una ntreg $rumoasa% Restul au ne*oie de
indulgenta, de ntelegere% Numai su$letul poate nlocui lipsurile% <i
su$letul ne*esti&mi%%%
1i&era pielea uscata, capul dur si gol sa poti lo*i cu ciocanul n el, parca
tot gtul plin de clti%
1i&am ngropat $ata n perna care se ncalzea numaidect, de a trebuit
sa sc'imb mereu capatiul, dar $ara sa pot dormi si n&am mai scos o
*orba pna trziu dupa&amiaza% Ea a dormit, a nadusit sanatos, s&a
mprospatat n obraz si n pri*ire, reintegrata *ietii, numai eu parca eram
bolna* de uremie%
Cum tot cearsa$ul si perna erau prea calde, cum toate cartile, pe care
am *rut sa le citesc, mi se pareau uscate, am cobort catre ora cinci n
gradina% <e s$rsise parca o sarbatoare, o ntmplare $rumoasa n lume,
care niciodata n&a*ea cum sa se mai repete si eu supra*ietuiam singur,
dar cum dainuieste o coa9a de lamie stoarsa, aruncata dupa&masa%
<oarele mi se parea lesios si cnd am trecut pe lnga bucatarie am
simtit mirosul de mncaruri trezite% Au dat peste mine un grup de c'e$lii,
care n zorii zilei se n$undasera ntr&un beci si acum ieseau beti turta%
)ostul ministru plngea si tinea sa ma mbratiseze neaparat, umplndu&
ma de bale si *arsndu&mi *in pe 'aine% A*ea sentimentalismul
galagios si plngaret al moldo*enilor la betie, cu promisiuni 9urate la
toata lumea, cu demonstratii si in*ocari lirice de $ratietate, pentru ca a
doua zi, treaz si re*enit la sentimente normale, sa se pre$aca 6si cu o
tainica spaima7 ca a uitat totul, a$ara doar de promisiile si legamintele
celorlalti% Totusi e sigur ca ei ntre ei, cel putin n momentele acelea, se
iau n serios%
Plecarea napoi a $ost la opt seara% Era ntre mine si el, ca la ducere% N&
am *orbit dect, rezer*at si politicos, numai cu el tot timpul, re$uznd,
cu sila, toate ncercarile ei de a&mi capta buna*ointa, pre$acndu&se,
dealt$el, ca ia lucrurile n gluma% 1ai trziu a adormit, sau s&a pre$acut
ca doarme, rezemndu&se cu capul pe pieptul meu, ceea ce nsa nu mi
se parea dect un prete?t ca sa&i abandoneze lui cealalta 9umatate de
corp%
Nimic nu mi s&a parut mai simbolic dect aceasta asezare a ei% #aca n&
as $i stiut despre ce e *orba, daca as $i $ost sotul nai* pe care&l *oia ea,
as $i crezut ca un subit si sincer acces de pre$erinta o $ace sa se agate
duioasa de gtul meu, cnd ea nu $acea asta dect tocmai pentru ca
asa si putea culca picioarele si soldurile, aproape n bratele celuilalt%
#ealt$el, si mai general socotit, nu era oare cu un nteles deosebit
aceasta mpartire a ei nsasi, pe care o $acea, singura, ntre noi doi0
nc'eiam bilantul sinistru al acestei petreceri, ca un general n$rnt si
$ugarit, promis degradarii si e?ilului, care compara resturile
nspaimntatoare, cu armata $rumoasa si stralucitoare de entuziasm pe
care o comanda, la de$ilare, cu doua zile nainte% #ealtminteri, aceste
e?cursii mpreuna, de perec'i tinere, cnd $emeile sunt $rumoase, de*in
mai totdeauna lupte ,amicale,, tot asa cum amicale erau acele ,tournoi,
medie*ale, numai ca atunci cnd totul trebuie sa re*ina la normal, dupa
$urii nemarturisite si e?plicatii amare, ntocmai ca si n acele pomenite
timpuri, de multe ori cada*re acoperite sunt aduse napoi pe scuturi si
targi acasa% Asa cum ma ntorceam eu cu imaginea $emeii iubite, ucisa%
Peste doua zile ne&am dus ntreaga ,banda, la desc'iderea unui teatru
de *ara si de acolo la un restaurant de la <osea% Ce&a $ost la tara s&a
repetat si aici% #e abia mi&am mai stapnit indignarea, indi$erent la
comentarii% ( doamna, poate nca tnara, $aimoasa $rumusete
a*enturoasa pe *remuri, care ma pri*ea cu a$ectie totdeauna, cu care
adeseori a*eam interesante con*orbiri despre ntmplarile din *iata,
caci n noua coc'etarie pe care si&o permitea, de a se mbatrni cu
intentie mai de*reme, era parca din eleganta unui general tnar, retras
*oluntar la pensie, a ncercat sa ma mpace%
& #e ce atta ener*are0
!&am aratat, surznd trist, pe ne*asta&mea si mi&a spus, glumind
$rumos si cu emotie, nct nu ma puteam supara;
& <tii o *orba, si daca nu o stii, ti&o spun eu; $emeia nsala numai pe cel
pe care&l iubeste, pe ceilalti i paraseste pur si simplu%
!&am spus ca asta nu ma consoleaza, dar mi&a e?plicat ca nu crede ca e
*orba de altce*a dect de un ,$lirt,%
!&am turnat n pa'ar *in auriu, pri*ind&o mirat;
& E o $ormula gresita, $ara nteles la o $emeie% Nu corespunde nici unei
realitati, dect daca e *orba de o $ata care *rea sa petreaca, dar, n
s$rsit, sa&si pastreze totusi $ecioria $izica 6si care, dealt$el, s&ar da din
toata inima7, sau de $emei bolna*e, care s&ar da cu pasiune, dar le
mpiedica o*arita de care su$era% 1ai are sens acest ,$lirt,, atunci cnd
o $emeie urmareste *reun interes si, ca sa&l realizeze, $ace toate
,a*ansurile,, dar dupa ce a obtinut ce tintea, se re$uza% <istem practicat
de multe actrite si pro$esioniste nemarturisite% #ar ne*asta&mea nu e n
nici una dintre aceste situatii si pentru ea un ,$lirt, e o aberatie%
& A', dumneata esti dintre acei care $ac mo$turi interminabile si la masa%
#intre cei care totdeauna descopera $irele de par n mncare%
& <unt eu de *ina daca mi se o$era $ire de par n mncare0
& Nu, atta luciditate e insuportabila, dezgustatoare% mi nc'ipui ca esti
n stare nu numai sa&ti e?aminezi e?agerat partenera, dar ca, n ultimele
clipe ale mbratisarii, sa&ti dai seama e?act de ceea ce simti, ca si cnd
ai asista la un spectacol strain%%%
& #oamna, e per$ect ade*arat ce banuiti, dar nc'eierea dumnea*oastra
& numai & e $alsa% Atentia si luciditatea nu omoara *oluptatea reala, ci o
sporesc, asa cum, dealt$el, atentia sporeste si durerea de dinti% 1arii
*oluptuosi si cei care traiesc intens *iata sunt, neaparat, si ultralucizi%
& Cu ce placere te&as $i nselat pentru aceasta continua neliniste si
banuiala a dumitale, si des$acea senzual o portocala% A*ea o eleganta
de marc'iza%
& #eci%%% nu m&ai $i parasit0
& Poate ca atunci da, dar as $i regretat&o toata *iata% <untem att de
toante cnd suntem tinere%
<urdea ndepartat si $rumos, cu parul ei argintiu%%% si eu o admiram att
de pasionat, ca toata lumea parea intrigata ca de o scena de dragoste%
+a $i ne*asta mea, peste un s$ert de *eac, ca $emeia aceasta de lnga
mine0 si ce nteles adnc ar $i a*ut lucrurile%%% *a $i $ost aceasta $emeie
la $el cu ne*asta mea0 si & imposibila ntrebare & *or mai $i altele acum0
si & nca mai $ara sens ntrebare & de ce mi se pare posibil numai n
trecut, de ce regret ca am pierdut, *enind cu douazeci de ani mai trziu,
trupul cald, cu zmbetul bun si melancolic al acestei $emei0 #ar nu,
toate su$letele acestea de carne si matase de*in prea trziu, si de
prisos, bune%
A<TA&! R(CA!A A"5A<TRA
Nu i&am *orbit ne*esti&mi o saptamna%
Am mncat singur n birou% Peste cte*a zile, la masa la prieteni, mi s&a
parut nsa ca rezer*a mea nu mai are sens, si am staruit toata seara pe
lnga o $emeie $rumoasa, aproape tot att de nalta ca mine% Cnd spun
,am staruit, e un $el de a *orbi% #upa un usor nceput, ea, dezlantuita,
m&a coplesit cu prietenia ei% Tot ce a $acut ne*asta&mea la tara, aci s&a
reeditat ntr&o singura seara% :% nu era acum de $ata% Ca sa nu para
prea suparator, $emeia a dat o nuanta de gluma lucrurilor% A declarat ca
daruieste pe barbatu&sau ne*estei mele, ca ma iubeste, a $acut scandal
cnd mi&a luat cine*a locul de lnga ea% Am *orbit despre $emeile grase
si slabe si, ca sa&mi arate ca ea e numai nselator slaba, n $ata tuturor,
mi&a luat mna si mi&a pus&o, apasat, pe soldul ei plinut%%% <trnge@%%%
Eu, uluit, a*eam aerul ridicul al lui !ose$ n casa lui Puti$ar% Cum ma lasa
un moment liber $ugeam, dar ma cauta si ma aducea napoi% <cita,
dezorganizata, ne*asta&mea era *nata, glumea galben, iar de cte ori
mi aduceam aminte de ea si o pri*eam, i ntlneam oc'ii mari si
ndurerati asupra mea%
Noua mea entuziasta m&a silit sa dansez cu ea, desi dansam prost% Pe
urma m&a luat de mna si m&a dus ntr&un salonas cu di*anuri; ,Aai, sa
$im singuri,%
Eram stn9enit de parca numai n strac'ini calcam% Ne&am rezemat,
lungiti unul lnga altul si m&a ntrebat tot soiul de prapastii% Cnd s&a
abatut din ntmplare cine*a pe la noi s&a n$uriat, s&a dus la birou, a
luat un toc si 'rtie, a scris un a$is; ,!ntrarea oprita%%% perec'e
amoroasa@, Cei care *eneau, citeau, rznd ca de o gluma buna, si
plecau, cerndu&si scuze ipocrit% :lumea, $ireste, dar asta n&a
mpiedicat&o sa&si $ramnte snii de coastele mele si sa ma sarute,
cnd i se parea ca nu *ine nimeni%
!&am spus ca trebuie sa $im cuminti, m&am smucit si am plecat% 1i&era
rusine de rolul grotesc, de siluit de o $emeie, si ma gndeam la situatia
delicata n care sotia asta *ulgara & cu gluma ei menita sa masc'eze
abil o purtare mai precisa & si punea barbatul% Nu mi se parea su$icienta
scuza ca e *ino*at ca nu stie sa&si stapneasca ne*asta si nici nu mi se
parea ca ,trenurile nu trebuie lasate sa treaca, sau ca trupurile
,sarmante,, care se doresc si se ntind, sunt deasupra oricarei ,ridicole
$ilozo$ii,% #ealtminteri, ca sa se poata trece puntea periculoasa, se $ace
aci un cadril de nai*itati% )emeile, ca sa poata realiza toata a*entura, se
pre$ac ca o socotesc ca pe un 9oc nai*, dar n acelasi timp barbatul
serios ,care nu stie sa pro$ite, e acuzat, el, de ,nai*itate,%
"a ele nsa nai*itatea, pre$acuta si cu scop precis, e dintre acelea pe
care o practica unii escroci, n primele momente, ,$acnd pe prostii, n
$ata unui 9udecator de instructie, declarnd ca au ncasat cecul $als la
banca, n gluma, ca sa $aca o $arsa unui prieten de la Aamburg% #ar
9udecatorul, stiutor, cu pri*irea rece, pune zmbind lucrurile la punct%
)ara gri9a de spectacol, ca un animal ranit, ne*asta&mea se trntise ntr&
un $otoliu si nu *orbea cu nimeni% Noua mea amica a *enit dupa mine;
,Esti un carag'ios,, si mi&a $i?at o ntlnire n oras%
Cealalta era geloasa si su$erea% <imteam acum ca e o 9ucarie n mna
mea% Ca puteam s&o umilesc, s&o $ac sa su$ere si mai mult, dar la ce
$olos0 mi *enea sa&i spun; uite ce ai $acut din dragostea noastra, din
bietul nostru trecut% Acesta e idealul tau de iubire, acest continuu
asasinat0
Acasa, $urioasa si ndurerata, mi&a spus;
& Acum cred ca ai sa&mi dai dumneata e?plicatii mie%
!&am aratat ca n&am $acut nimic mai mult dect ea la (dobesti%
& #a0 Eu nu m&am proclamat $lirt cu :%, nu m&am pipait cu el, nu m&am
n$undat, cu anunturi obraznice, ntr&o camera cu di*anuri%
E ade*arat ca pna acolo nu a9unsese, dar nu e mai putin ade*arat ca
tot eu ma simteam n paguba%
A tinut sa&mi plateasca nsa, cu *r$ si ndesat, ntia data cnd ne&am
gasit iar n ,banda, cu el% A stat mereu, aproape n bratele lui% mi
spuneam ca nu e dect o pedeapsa si ca, daca *rea sa ma
pedepseasca, nsemna ca nu&i era indi$erent ca eu pre$erasem alta
$emeie, deci ma iubea% Cu toate astea, $izic %%% spectacolul mi&era de
nendurat% Nu a*eam taria sa *ad, orice mi&as $i spus, cum $emeia pe
care o iubesc e tinuta n brate de un barbat, si i&am spus&o *ecinei mele
de rndul trecut si de data asta, care ma urmarea zmbind%
& #ar daca ai iubi o actrita, care, pe scena, ar trebui sa&si mbratiseze
patimas partenerul, sa&l sarute lacom pe gura0
!&am lamurit, cutremurat, cu cea mai simpla sinceritate;
& Cred ca niciodata n&as putea iubi o actrita%
1&am apropiat de di*anul din colt unde se gasea ne*asta&mea si i&am
spus ca plecam acasa%
& A@ Cum asa de*reme0 NuB mai ramnem%
& Trebuie sa plecam neaparat, am de lucru mine%
& Nu%%% asta nu se poate%%% nu%%% mai stam%%% se supara oamenii daca
plecam asa de repede% E nepoliticos% <cosese oglin9oara din poseta si&
si pudra obra9ii%
& Cu neputinta%
<i totusi am mai asteptat un s$ert de ora% Era n mine ca o spaima *iu
graita%
& #raga, nu mai pot ramne nici un minut%
& Ei nu%%% trebuie sa mai ramnem%%% *reau sa mai stam putin, si&si
desena acum cu ros buzele%
& Eu plec%
& Pleci $ara mine%
Am pri*it&o, acum linistit, ca un mort%
& Ela, ti dai tu seama de ce spui0
& Te rog%%% *reau sa mai stam%
& Nu se poate%%% sub nici un cu*nt, nu se poate sa mai stam%
A*ea oc'i mari, stersi si o cuta ntre sprncene%
& Ei bine, nu merg%
& Ela, te ntreb nca o data%%%0%%% :ndeste&te bine ce $aci% #aca ma duc
singur acasa, nseamna ca am pornit pe un drum de pe care nu ne mai
putem abate%
:ndul ca ne*asta&mea ar putea *eni singura, n zorii zilei, acasa, mi se
parea o monstruozitate rece%
Am mai pri*it&o nca o data, ca n clipa semnarii unei sentinte, si am
plecat% Am asteptat n strada zece minute si n&a *enit% Cunosteam la
unul dintre 'otelurile mici o cocota destul de $rumusica, *oinica si
nespus de *ulgara% !&am spus sa se mbrace, am luat&o cu mine, am
dus&o acasa, am pus&o sa scoata tot de pe ea si am culcat&o n patul
tuturor durerilor, nebuniilor si lacrimilor iubirii mele%
Ne*asta&mea a *enit peste *reo doua ore% Nu stiu daca ser*itoarea i&a
spus totul, dar cnd a nteles, s&a ngrozit, si nu&i *enea sa creada% A
cazut moale ntr&un $otoliu% <&a n$uriat apoi si a *rut sa se repeada
asupra $emeii, care nu prea a*ea de ce sa se teama%
& n patul meu, o adunatura de pe strada0
<i cealalta, cu o imensa si tri*iala doza de bun&simt;
& N&ai dect sa dormi n el, madam, nu sa umbli noaptea teleleica%
+edeam, uimit si cu su$letul gol, unde a9unsesem%
!&am e?plicat ca daca $ace scandal si se a$la despre ntmplare, eu o sa
trec drept nebun, dar pe socoteala ei are sa se rda ca de o paparuda%
A plecat trntind usa, cu o energie pe care nu i&o banuiam%
Am $ramntat ntreaga noapte trupul $emeii straine, cu o $urie
deznada9duita, ca sa&mi demonstrez ca tot ce o$era una, ti poate o$eri
si cealalta si ca nu merita, ca e ridicul sa su$eri att de mistuitor, pentru
att de putin lucru% <i parca am gasit ade*arata parerea% Primele trei&
patru zile, dospind de mnie, nu mi&a $ost greu sa ndur absenta
ne*esti&mi% Pe urma nsa, am nceput o serie de ipoteze, n toate
sensurile, ca sa *ad ce gndeste si ce simte acum% Cum stiam ca
iubeste pe altul, nu&mi nc'ipuiam ca ndura prea greu purtarea mea si&
mi recunosteam dreptul, si ma $elicitam c'iar, pentru ideea buna de a&
mi crea ultimul cu*nt% 1a ntrebam *ag daca ne *om mai *edea, daca
ne *om re*edea, *reau sa spun, n continuarea liniei trecute, asa cum,
cnd te destepti dupa un *is atroce, reiei *iata ta ntrerupta seara% <i
simteam ca nu, adica nu mai a*eam reprezentarea unei *iitoare
mpacari, cum nu&mi pot nc'ipui azi n ce $el as putea de*eni
presedinte de republica n America Centrala%
#upa o saptamna am simtit neaparat ne*oia s&o *ad, dar mi&am
re$uzat cu ncapatnare orice prile9% Am cautat nsa pe o prietena a ei,
ca sa a$lu, prin ocol, ce gndeste, ce $ace, daca ntmplarile acestea de
rasturnare si e*eniment egal cu miscarea planetelor, pentru mine,
a*eau pentru ea *reo importanta% Nu mi&a $ost cu putinta sa a$lu ce*a%
)iindca pe strada n&o ntlneam ca sa&i cunosc noul surs, am nceput
sa colind restaurantele, cu batai de inima nca din strada, cu e?aminari
usoare a tuturor $emeilor la nceput, cu re*eniri insistente apoi, de
teama sa nu ma $i nselat din cauza palariilor mari si cu o tristete de
moarte, cu impresia ca totul e gol, cnd trebuia sa constat ca ea nu e
acolo% As $i *rut sa *ad capul acela mic de statuie greaca, blond, cu
oc'ii albastri, cum e acum n $orma noua, sa *ad daca ma pri*este cu
ura, cu indi$erenta% Printr&o $atalitate de nenteles n&am ntlnit&o
nicaieri% Am reluat legaturile cu toate prietenele ei, mi&am $acut dintr&una
amanta ca sa&mi dea stiri despre ea, dar cum *enea *orba despre ea,
totusi, de teama ca ,nu se stie cum se ntorc lucrurile,, nu&mi spuneau o
*orba, e*itau orice discutie, iar detaliile pe care eu le ceream, dealt$el
cu un ton *ag indi$erent, caci alt$el n&as $i a*ut nici o sansa sa le am, mi&
erau totusi, $iresc parca, re$uzate% Am cautat sa stie ca petrec, ca ma
simt $oarte bine, dar aceste gesturi ostentati*e erau ca niste scrisori
ncredintate unei poste lamentabile% Nu stiam nici daca le&a primit si mai
putin puteam sti ceea ce gndeste aceea care le&a primit%
<a ma duc acasa la matusa ei, nu putea $i *orba% Nu mi&as $i iertat
niciodata slabiciunea asta si nici n&ar $i $ost posibil, att eram de de$initi*
n gndul meu% Am nceput sa caut in*itatii n casele n care stiam ca ar
putea sa mearga, dar am nimerit&o mereu prost% Acum, toata ne*oia de
ea, comprimata n mine, se rezol*a ntr&o otra*a a ntregului organism,
nauntru% N&am mai putut mnca aproape nimic% ( roc'ie la $el cu a ei
ntrezarita pe strada mi punea un pietroi n stomac si un nod n gt%
<labisem si&mi era teama acum sa nu a$le ca am slabit din cauza ei%
Eram alb ca un om $ara globule rosii% Am sporit petrecerile, ca sa a$le,
sa creada ca sunt slab din cauza orgiilor% n a patra saptamna, un
prieten doctor si un pro$esor consultant au $ost de parere ca s&ar putea
sa am un ulcer al eso$agului% <i n&o *edeam nicaieri, parca disparuse n
pamnt%
Am ntlnit&o totusi, n penultima zi de curse% Era zapuseala, lume
multa, si un su$lu de oboseala nadusita lncezea n atmos$era
pra$uroasa si ncinsa% Am *azut&o nainte ca ea sa ma *ada% Tot trupul
mi s&a n$ierbntat brusc, am cautat numaidect una dintre acele
nenumarate $emei ec'i*oce, dar nu declarate, care tapeaza, cernd
barbatilor sa le ia bilete pe cai, $ireste $ara sa dea bani, si am trecut
*esel, radios si absent, pe lnga ne*asta&mea% Era rezemata de grila9ul
alb din dreptul pariului mutual% Cnd am trecut din nou, napoi, sta pe
un scaun ca si cnd era $rnta de mi9loc, pri*indu&ne cu oc'i ndurerati%
ndura parca o su$erinta peste puterile ei% Nu mai *oia, se *ede, nici s&o
ascunda, caci totul i era indi$erent acum% A $ost o bucurie care m&a
iluminat nauntru ca un soare% Am mai *azut&o acolo nemiscata, trista,
pna aproape de s$rsit% <i pentru ntia oara cine*a mi&a *orbit de ea%
( prietena comuna m&a ntrebat cum pot $i att de lipsit de inima%%% <i
eu, care m&as $i dus s&o mbratisez, s&o ntreb cu o nemarginita patima;
de ce0 de ce ai nceput toate astea0 am trecut din nou, am salutat&o
$oarte prietenos, mi&a raspuns doar pri*indu&ma n oc'i, $ara un surs,
$ara nici o miscare a musc'ilor $etei, ca o caprioara blonda, n9ung'iata%
Peste cte*a zile am ntlnit&o n $ata c'ioscului de ziare de la
!ndependenta% Ceruse o re*ista de mode si tocmai o platea, cnd a dat
cu oc'ii de mine si a nteles ca o asteptam, oprit mai sus, la cti*a pasi%
A a*ut o clipa de placere, nu de bucurie% <i&a muscat, cu o satis$actie
*ulgara, buza de 9os, ca si cnd ar $i spus, cstignd prinsoarea; ,A,
domnule, n s$rsit@, Alt$el ntre*ederea a $ost $rumoasa, cu lunecusuri
de ironie *oit banala si super$iciala, ca sa para tandra si indi$erenta;
,<peram ca ai sa te $aci mai urta, departe de mine%, ,A%%% da%%% am a*ut
eu azi&dimineata o presimtire buna,% ,Ti&ai o?igenat parul0 <au, nu, e
din pricina soarelui%, ,#upa ct stiu, nu% <e *ede ca e tot soarele,% ,A
reaparut si el numai din cauza dumitale%, ,Ce *rei, cnd ntlnim
ncapatnati care *or sa reziste, cautam si noi complici%, #ar, spre
mirarea mea, tot ea *rea sa stie; ,Ai mai sedus pe cine*a0, si i tremura
*ocea de parca era o actrita la ntiul pas pe scena%%% ,+reau sa iau o
trasura,% Era ora 2F si 9umatate poate% 1atusa ei sta pe strada (lari%
Am pornit&o alaturi pe 9osB n dreptul Uni*ersitatii, la statia de trasuri, am
$ost bucuros ca nu era nici una% 1i&a spus ca are de gnd sa se nscrie
din nou pentru licenta la Uni*ersitate, ca a $ost plecata la +aslui, la
bunica ei, trei saptamni% Prin $ata 1inisterului de #omenii, am a*ut
oarecare teama, caci *enea agale o trasura goala, pe care ea n&a
obser*at&o nsa% ,Asta&i roc'ia albastra0 dar parca era mai putin *ie0,
,+ai, mi&ai uitat roc'iile0, <i su$letele noastre pluteau deasupra
cu*intelor, n ezitari, $l$iri, $i?ari, si iar mici zboruri, ca un roi de $luturi
deasupra unei plante, care ar $i ncet transportata pe drum% "a Rosetti,
despartirea era ine*itabila% Era statie mare de trasuri si automobile% <&a
oprit pe trotuar%%% si n mine totul s&a oprit%%% dar a lasat, $ara s&o *ada, o
trasura, a strigat prea ncet alta si pe urma a ntors capul sa&mi spuie
ce*a% Am a9uns, poate pe la doua, n $ata casei matusii ei%%% dar parca n&
ar $i obser*at ca am a9uns, am trecut nainte, apoi, de *reme ce se
crease un precedent, dupa *reo suta doua de pasi ne&am ntors, si pe
urma iar, pna la ceasul trei si ce*a% Poate ca nici unul, pentru nimic n
lume, nu ar $i cerut nsa celuilalt sa mai ramie% Eram asa de grabiti si
ne *edeam n treacat numai%
& A', de tine nu se ndura cine*a sa se desparta, si era pro$und
ade*arat, dar o spuneam cu un surs, ca sa para abia ce*a mai mult
dect o gluma indi$erenta%%% sarut minile%
& +ai@ o sa ma ocarasca matusa&mea% #ar putin mi pasa% si trecea
limba peste buzele arse parca, si surdea cu oc'ii albastri, plini de
su$let ca de roua%
1a ntorceam, n dupa&amiaza inundata de caldura uscata, c'inuit de
$oame, adncindu&ma ca n cauciuc n as$altul ncins, pri*ind caii obositi
ai trasurilor, storurile trase pentru siesta la mai toate casele, dar era n
mine o tristete usoara si placuta% <imteam ca $emeia aceasta era a mea
n e?emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne ntlnisem de la
nceputul lumii, peste toate de*enirile, amndoi, si a*eam sa pierim la
$el amndoi%
Eram ca ntr&o zi imensa si ntmpl
arile acestea mici, amanuntite pna n $ractii de impresie, erau printre
cele mai importante n *iata mea% Astazi, cnd le scriu pe 'rtie, mi dau
seama, iar si iar, ca tot ce po*estesc nu are importanta dect pentru
mine, ca nici nu are sens sa $ie po*estite% Pentru mine nsa, care nu
traiesc dect o singura data n des$asurarea lumii, ele au nsemnat mai
mult dect razboaiele pentru cucerirea C'inei, dect sirurile de dinastii
egiptene, dect ciocnirile de astri n necuprins, caci singura e?istenta
reala e aceea a constiintei% <i, n organizarea si ierar'ia constiintei
mele, $emeia mea era mai *ie si mai reala dect stelele distrugator de
uriase, al caror nume nu&l stiu%
Ne&am mpacat peste o luna, cnd a *enit cu bratele pline de crini trzii,
ca o amanta, si am $ost mpreuna toata luna august la Constanta%
"ocuinta ti'nita, plimbari seara pe dig, mpreuna cu o $amilie cunoscuta,
aperiti*e n Piata (*idiu, ntesata de lume, si uneori, n gluma, 9oc la
bula, cnd pierdeam regulat% 5inenteles, n dimineata nsorita eram si
noi, ca toata lumea, ncarcatura de tineri n pi9amale si 'aine albe
usoare, n trenul de 1amaia% Pe pla9a, ea era nca e?trem de $rumoasa,
mai ales cnd tot corpul i se $acuse ca grul copt% Aproape nalta, cu
talia subtire si soldurile *n9oase, cu snii razbind g'iciti ca merele prin
maioul negru 6strns pe ea cum e un sarpe n pielea lui7, aduna toate
pri*irile% Putin prea nalt pentru subtirimea bratelor si coapselor, $aceam
totusi, cred, o perec'e potri*ita cu ea% Cnd, legata la cap cu un tulpan
albastrui, cum e uneori cerul senin, care i iradia lumina oc'ilor si&i
limpezea liniile desenate, pure, punea apoi pe umeri un $el de pelerina,
usoara de tot, poroasa si albastra, tare ca *opseala, parea ntreaga
zugra*ita pe smalt, cu $ata aurie%
n septembrie, ntorsi n 5ucuresti, am a*ut o cearta din cauza copilului
asteptat% N&a *rut sa&l aiba si a trebuit sa stea n sanatoriu *reo doua
saptamni% <&a $acut bine abia pe la <$ntul #umitru%
A $ost un timp destul de linistit si am putut sa $ac *reo doua drumuri la o
padure, care $acea parte din mostenire, pe lnga Curtea&de&Arges% Era
un s$rsit de toamna de o $rumusete larga si potolita, si pri*eam de la
$ereastra *agonului dealurile lene*oase cu paduri ndesate, cu acea
$elurime de colorit care arata cresterile% #aca *ara e greu de osebit
toate apele si asemuirile de *erde, acum gama *este9itului cuprinde
toate culorile tari% Cta *reme unii copaci sunt nca *erzi, altii au
$runzele, pe negrul cracilor, galbene ca niste caise stra*ezii% Unele
$runzisuri sunt rosii sngerat, altele *iolete, caramizii, albe c'iar% Cerul e
imens, si departe peste umerii dealurilor, peste sate, are un $el de
maiestate senina, careia lumina *ie, dar galbuie n culoare si potolita n
caldura, i da o liniste melancolica%
Nu pot sta linistit pentru ca n compartimentul de alaturi 6sunt *agoane
*ec'i, clasa !&!!7 se aud 'o'ote de rs, comentarii, aprobari calduroase%
<cit, renunt sa mai pri*esc carele, care se departeaza domol pe
drumuri albe, si trec si eu dincolo% Un domn, sa tot aiba cincizeci de ani,
cu gtul n piele moale si rosie, ca al curcanului, cu oc'ii *ii si mustata
mare, pe $igura pentagonal osoasa, e?plica de ce trebuie sa intram n
razboi% #ealtminteri, cam asta se discuta pe tot cuprinsul tarii romnesti,
cnd a$acerile si placerile lasau timp liber%
E de o *er*a ndracita, gesticuleaza con*ins, batnd aerul cu
amndoua minile% Esentialul, dealt$el, n replicile lui tumultuoase, sunt
inter9ectiile%
& Ee@ ee%%%@ Pai *ezi@ Cnd spun eu0 si se scoala iar de pe $otoliul de
piele% Cum o sa reziste, domnule0%%% cum o sa reziste0 +ino&ncoa% #aca
eu pun aici o armata0 si arata (rso*a, iar aici alta0 si arata la <ibiu, aici
nca una0 acum la 5raso*%
#ar cine*a obiecteaza;
& 5ine, domnule Predescu%%% tocmai acum cnd nemtii au terminat cu
rusii, de au a9uns n inima Rusiei0
& Pai tocmai d&aia & raspunse domnul Predescu deznada9duit si scri9elat
& tocmai d&aia%%% #umneata nu *ezi cum *ine planul0 Eu ncep asa & si
ncepu sa urce pe 'arta care indica statiile, deasupra canapelei & si 'ai&
'ai, si 'ai&'ai%%% A0%%% merge0 si&asa mereu%%% si&asa mereu 6n timpul
acesta legannd urca si ocolea cu minile pe 'arta, de la Arad spre
Clu9, pascnd parca din urma7%%% Ei, asa&i ca i&am luat ca din oala0
& #omnule Predescu, dar 1ac.ensen ala si Aindenburg pretind ca ei o
sa cstige razboiul, adaose unul, nu pentru ca ar $i crezut, dar mai mult
ca sa dea replica, si asa, ca sa&l ntarte pe domnul Predescu%
& #aa0 si si potri*este tigara rasucita, n tigaretul de trestie%%% ( sa
cstige asta & iar aici $ace un gest $oarte e?plicit, *rnd degetul mare,
printre aratator si mi9lociu & auzi0 ( sa cstige asta% Eu $ac ,pari,,
domnule, ca Aindenburg ala al dumitale & si&si lateste buzele & daa, sa
*ie el la mine%%% $ac ,pari, cu el%%% ca mannca bataie%%% pe orict%%% Aei0
se pune el cu mine0%%% #omnule, portar de 'otel o sa&l $acem dupa
razboi% Ceilalti a*eau aerul ca se mira de ndrazneala lui Aindenburg de
a se pune cu noi si cu domnul Predescu, iar unul sincer nu se mai putu
stapni pri*indu&l si pri*indu&se parca;
& #omnule, romnii e destepti%%% Ti&o spun eu%%%
& Pai bine, domnule Predescu, atunci de ce nu intram0 Ca eu nu cred
ce sustin unii, ca nu suntem pregatiti%%%
& Ce pregatire, domnule0 & si ridica oc'ii disperat n ta*an & ce
pregatire%%%0 ca ma omori cu zile% Ce sa te mai pregatesti0
& N&a*em tunuri%%% cine stie0
#omnul Predescu rde acum indulgent si cu pielea de curcan a gtului
glgind;
& N&ai tunuri0 da intra&n razboi, domnule, si&ti da $rantuzul cte tunuri
*rei; *rei o mie0 ti da o mie%%% *rei zece mii, ti da zece mii% <i ridica
bratele, apoi le lasa sa cada, uimit si dezgustat% #ar de asta e *orba
acum%%%0 Ce ne*oie ai de tunuri, domnule0 si ntorcndu&se surzator
spre ceilalti, care ascultau mereu, cu interes 6ca acum *enise si se$ul de
tren, mustata ciupita7; Auzi, tunuri0 5ine, domnule, de asta are ne*oie
neamtul si $rantuzul ala, ca sunt crescuti n pu$ & si, brusc $uribund;
#umneata stii cum e romnul, domnule0 Nade9dea lui e baioneta,
domnule, baioneta, ntelegi dumneata0%%% Ca o *ra pna n prasele%%% si
daca se rupe, da cu patul armei%%% uite&asa%%% uite&asa & si lo*ea ndr9it si
imaginar, nspre toate colturile compartimentului, n timp ce ascultatorii
l urmareau, $erindu&se ncntati%
& 8i, baioneta si patul armei, domnule Predescu0
& Pai, sigur, domnule, e?clama ngaduitor%%% Asta&i arma romnului%%% As
*rea sa *ad eu pe neamtul ala care sa stea la baioneta%%% si se ntoarce
trium$ator si drz n dreapta si n stnga% #omnule, cnd or intra ai
nostri cu patul armei printre tunurile lor, o sa $ie 9ale, ca ai nostri numai
la sca$rlie trag%
#omnul Predescu nu era de meserie, cum crezusem, nici crciumar,
nici comis&*oia9or, ca am ntrebat pe urma pe se$ul de tren%
& Nu&l cunosti pe domnul Predescu0 se mira ce$eristul meu si a*ea
dreptate, caci pe liniile astea secundare calatorii se cunosc ntre ei cum
se cunosc clientii aceleiasi ca$enele% #omnul Predescu e de la Pitesti,
a*ocat%%% a $ost si deputat o data%%% merge la Curtea&de&Arges ca are o
c'estie acoloB si resemnat de admiratie; #estept om, domnule% Eu l stiu
de pe linie% Cnd ti&o e?plica el ce*a%%% Nu zic, mai e si domnul
Adamici%%% dar parca tot domnul Predescu e mai destept%
1&am plictisit si m&am ntors la locul meu, ca sa pri*esc mai departe
ntinderile de porumbiste uscata, satele pe sub dealuri si sursul
melancolic al cerului nalt de toamna n as$intit%
#ealt$el, si la Camera c'iar, dupa cte reiesea din ziare, discutiile nu
depaseau mult adncimea celor din tren% <e anuntase o mare sedinta
de ra$uiala, ntre cei care cereau ,intrarea n actiune, si partizanii
,neutralitatii espectati*e,% Am a*ut prile9ul sa asist la una dintre
sedintele importante, cnd tribunele erau nca de cu *reme ntesate de
public, caci se stia ca gu*ernul *a $i luat ntre doua $ocuri% Partizanii
Puterilor Centrale a*eau sa interpeleze banca ministeriala ,pentru ce
lasam prile9ul acesta e?traordinar, cnd nemtii sunt dincolo de +arso*ia
si aproape de <alonic, $ara sa intram alaturi de ei0, #impotri*a,
reprezentantii curentului antantist a*eau sa ntrebe de ce nu inter*enim
sa sal*am pe cei n*insi0
<ala, cu sugestii de interior de teatru prin ar'itectura, de club prin
*erdele $otoliilor si al draperiilor, de catedrala prin lumina de *itraliu
galben, *enita din luminatorul imens de deasupra, a*ea un aer solemn%
!ncinta era la nceput numai pe 9umatate plina% Unii deputati si citeau
gazetele, abia aparute de dupa&amiaza, altii $aceau cerc, discutnd n
$ata *reunui persona9 important% Pe banca ministeriala numai doi
ministri care scriau absorbiti% #in cnd n cnd, cte un deputat *enea
n dreptul celui care scria si i soptea ce*a, sau i da *reo 'rtie pentru
aprobat%
Pe urma au nceput soneriile, s&a marit lumina, toate locurile de 9os s&au
ocupat% Presedintele, suit ca pe o scena sau catedra, a batut din ciocan
si un domn a citit, probabil, sumarul zilei% Anisoara a descoperit cea
dinti, cu un $el de bucurie, ca poate stabili o legatura ntre ea si
aceasta incinta inabordabila, pe Nae :'eorg'idiu, asezat pe bancile
opozitiei 6asa, din coc'etarie politica7, obosit si preocupat%
!nterpretarea deputatului ,nemto$il,, $acuta, de alt$el, cu un $el de
ser*ilitate intelectuala si intentie de reactiune mediocra, a pro*ocat
numai sursuri ironice% Pro$unda impresie a strnit nsa discursul celui
care cerea intrarea imediata n razboi% Pronuntata rar, cu *ocea
n$iorata, $raza; ,<i *eti lasa acest popor erou, care e poporul srb, sa
$ie zdrobit, $ara sa $aceti sa cada n balanta palosul romnesc,
'otartor, n aceasta mare, n aceasta neasemanata clipa istorica0, a
plutit sub *asta cupola, ncremenind pri*irile, dar entuziast aplaudata
numai de opt sau zece deputati, pe care nu&i *edeam, dedesubt, sub
tribuna prezidentiala n care ne gaseam noi%
Celalalt deputat inter*entionist a interpelat gu*ernul pe c'estia
narmarii% A declarat ca stie ca atelierele militare nu lucreaza, ca nu s&a
$acut nimic pentru ec'iparea armatei, ca s&au cumparat zeci de mii de
bocanci cu talpa de carton% <i el e impresionant;
& N&a*em artilerie, domnilor%%% Ce&ati $acut ca sa dam admirabilei noastre
in$anterii artileria grea de care are ne*oie0
Aici, unc'iu&meu, care se plimbase n timpul discursului prin $ata
primelor banci, a ntrerupt pe orator% Cum era cunoscut ca om de spirit,
cnd a ridicat mna, oratorul s&a oprit si pri*irile s&au ntors spre Nae
:'eorg'idiu, care a declarat cu o $alsa gra*itate;
& :asesc, domnilor, ca ngri9orarea dumnea*oastra din cauza ca ne
lipseste artileria grea e putin e?agerata% Cred ca, la ne*oie, *a $i
su$icient sa punem n baterie pe onoratul nostru coleg de la Romanati,
domnul Cotrcea, ca sa reducem toate tunurile nemtesti la tacere% <i la
*orbele astea, arata cu degetul nspre capatul rndului din dreapta, iar
toate pri*irile s&au ntors spre banca n care de&abia ncapea o namila
de o suta cincizeci de .ilograme poate, cu minile att de scurte ca abia
i a9ungeau pe pntece%
A $ost o ilaritate imensa% A rs si banca ministeriala, a rs si oratorul
nsusi% Tribunele ntesate & n cele rezer*ate doamnelor unele elegante
stau c'iar pe trepte, nemaigasind alt loc, iar n cele ale barbatilor unii se
su$ocau, atrnati c'iar de stlpi & au rasunat si ele de 'o'ote%
Nae :'eorg'idiu, simpatizat si de opozitie pentru spiritul lui si pentru
,largimea de *ederi, care l caracteriza, pentru aerul lui ,$rondeur,,
re*oltat parca, desi militant liberal, era $oarte apreciat pentru
,destinderile, pe care le pro*oca ntre gu*ern si opozitie% Azi, de pilda,
partida era ca si cstigata pentru gu*ern, numai prin aceasta simpla
gluma%
#e pe banca ministeriala a raspuns la urma unul dintre membrii
importanti ai gu*ernului%
<&a sculat gra* si cu oc'ii putin contractati, de pe banca ministeriala si
s&a dus, n tacerea ntinsa ca ntr&un aer tare, spre tribuna% Are $runtea
nalta, piezisa, ca de poet, oc'ii mari nu pri*esc pe nimeni, obra9ii cu
doua cute, mustata de $ante mbatrnit% Acum, dupa un timp, si plimba
oc'ii, pri*ind si inspectnd parca incinta% Tine mna dreapta nainte, cu
doua degete n buzunarul de 9os al *estei% ncepe ncet dar sigur de
ceea ce spune;
& 1i&ar $i $oarte usor, domnilor, daca as alerga dupa succese $acile, sa
rele* inconsec*enta acestei opozitii, care pe de o parte ne reproseaza
ca nu intram n actiune, iar pe de alta se plnge ca armata nu e
pregatita% #ar tin sa raspund $iecaruia dintre onoratii oratori care m&au
precedat, n parte%
Peste partizanul Puterilor Centrale a trecut nsa repede% Pe urma;
& #omnilor, dati&mi *oie sa *a ntreb; Ce nseamna aceasta lipsa de
ncredere n gu*ernul tarii0 Ati monopolizat singuri toata iubirea de
neam0 Credeti dumnea*oastra ca pe aceste banci nu bate o inima
romneasca0 si arata acum, emotionat si solemn, banca ministeriala si
bancile ma9oritatii% Credeti dumnea*oastra ca *iitorul acestui neam
numai dumnea*oastra *a pro*oaca nopti de insomnie0%%% 6aplauze
puternice7 ca numai dumnea*oastra *a cutremurati la gndul ca ceasul
s$nt al realizarii nationale ar putea sa bata, $ara ca noi sa ne gasim
acolo unde trebuie sa ne gasim0 si $raza spusa raspicat, cu *ocea larg
n$iorata, cu mna dreapta ridicata, cu pumnul strns, iar cu aratatorul
ntins, cu mna indicatoare de pe a$ise, e urmata de aclamatii si
aplauze $urtunoase% #omnilor, un orator al dumnea*oastra a declarat
saptamna trecuta aci ca daca ar a*ea doisprezece copii, pe toti i&ar
trimite sa lupte pentru tara% Ei bine, domnilor & si ridica tonul & eu declar
ca daca as a*ea douazeci si patru de copii, n&as tine nici pe cel mai mic
lnga snul mamei lui acasa%%% pe toti i&as trimite n $oc, n prima linie%
<i trecnd mai trziu la cel de al doilea orator al opozitiei, a sc'imbat iar
tonul, ca un acar abil al oratoriei%
& #omnilor, ati discutat si despre pregatirea militara a tarii 6si scazut,
prietenos7 cred ca a $ost o mare greseala% 6!ar energic, *iu%7 Nu poate $i
pusa n discutie, si mai ales n discutie publica, pregatirea armatei
romnesti 6aplauze $urtunoase7% #omnilor, eu att pot sa *a spun; ca
suntem gata% <i aci ramne ndelung nemiscat%%% 6Adunarea aplauda n
picioare, aplauda si tribunele%7 A continuat pe acest ton ct*a timp, pe
urma iar; "asnd la o parte gluma, att de amuzanta, a colegului nostru,
domnul Nae :'eorg'idiu, si 6aci urca *ocea, ntr&un crescendo
alarmant si intens, si scanda $raza cu mna ndoita paralel cu pieptul,
cu cotul ridicat, dar z*cnind aratatorul intens, n a$ara7 lasnd deoparte
aceasta actiune condamnabila de a strecura, de la tribuna Camerei, n
su$letul ostenilor nostri, ndoiala n nzestrarea armatei 6aplauze
puternice, strigate de bra*o7, *a ntreb, de unde aceasta pretuire
e?agerata, do*ada de *ulgar materialism, aceasta supra*alorizare a
rolului 9ucat de armament n razboi, cnd e stiut ca marile *ictorii se
cstiga numai prin moral0 6aplauze7% ( armata care *rea, n*inge $ara
tunuri, $ara mitraliere si $ara cartuse 6aplauze $urtunoase7% <i eu *a spun
ca armata noastra *rea sa n*inga si *a n*inge@ 6aplauze entuziaste7%
ntrebati pe acesti conducatori ai ostirii, n care nu a*eti totusi ncredere
6si aci arata, silabisind, cu degetul, napoi, ca si cnd comandantii ar $i
cam n laturi si la spatele lui7 si ei *a *or spune; +om n*inge pentru ca
soldatii nostri se *or lupta cu baioneta & si nu e tun care sa reziste
baionetei romnesti & mpotri*a oricarui armament, iar cnd baioneta se
*a $i rupt, cu pumnii, cu ung'iile, cu dintii%%% 6aplauze delirante7%
#omnilor, ncrederea mea n *iitorul mare al acestui neam e neclintita
6aci de*eni solemn7, si&mi iau, mpreuna cu colegii mei, asa cum *&am
spus de attea ori, raspunderea celor ce *or *eni%
<&a asezat 9os, parca $ara sa obser*e aclamatiile delirante%
#esi n ultimul timp se *orbea de oarecare a$aceri, pe socoteala
statului, $acute de acest membru important al gu*ernului, succesul i&a
$ost imens si s&a *orbit de el zile ntregi%
n masina cu interiorul de bomboniera ca$enie, n timp ce cla?onul si
cerea drum printre *e'icule si pietoni, cele doua $emei $ierbeau de
admiratie%
"e era, $ireste, mai aproape succesul unc'iului% Niciodata n&am a*ut o
prea buna parere despre asa&zisii oameni de spirit 6nu *orbesc despre
umorul inerent gndirii 9uste7, care de cele mai dese ori sunt simpli
nerozi *ioi% Caci ,spiritul, presupune lipsa de sensibilitate si un pro$und
dispret pentru oameni, cel putin n clipa aceea% C'iar n $ormele lui
superioare, ca uneori Anatole )rance, spiritul da adesea o impresie de
rece imbecilitate% Ce sa mai spun de Nae :'eorg'idiu, al carui spirit nu
era dect o $orma de lic'elism, caci nu ,$acea spirite, dect pe
socoteala celor mai slabi ca el, ca sa amuze pe cei tari, de care a*ea
ne*oie0 Era un $el de clo*nerie obraznica, menita sa masc'eze un
egoism *ulgar% #ar ne*oia, acum mai mult ca oricnd, sa tin sub
nrurirea mea su$letul si con*ingerile ne*estei mele, si pentru ca
aceasta protestare retorica nu e su$icienta 6,draga, orice ai spune, e
destept,7, am oprit masina si am intrat, in*itndu&le staruitor, n librarie%
Am cerut un dictionar medical strain si, la pagina stiuta, am citit,
subliniind cu *ocea;
,!15EC!"!TATE 6$ig% 2 2==7% & !mbecilul e un tip degenerat, caracterizat
prin anomalii $izice, dar mai ales prin tulburari intelectuale si morale%
!nteligenta lui e marginita, totusi are calitati de memorie, de imitatie si
oarecare *i*acitate de spirit% 1ai ales simtul moral i e atins%%% Re*oltat,
nedisciplinat, mincinos si laudaros, imbecilul cauta totdeauna sa $aca
*reo $arsa neplacuta, sau sa traga pe s$oara pe unul sau pe altul%
Camaraderia cu indi*izii de teapa lui e totdeauna suspecta% !mbecilii
sunt cele mai adeseori pederasti, sau nu se nteleg dect ca sa puie la
cale in$amii% C'iar prinsi asupra $aptului, mint cu un aplomb uimitor%
Numarul imbecililor internati e in$im, n comparatie cu acela al
imbecililor care circula liberi si care traiesc ca *agabonzi, 'oti si
peze*eng'i%,
%%% <au ,oameni politici, n Romnia, ar $i putut sa adauge acest
dictionar% #aca ,*i*acitatea de spirit,, memoria si capacitatea ,de
imitatie, sunt calitatile esentiale ale desteptaciunii, atunci trebuie sa
recunoastem, le&am spus $emeilor, ca ea e cam cuprinsa n e?plicatiile
clinice ale dictionarului si ca Nae :'eorg'idiu e ntr&ade*ar destept,
,peze*eng'i,, cum zice el cu oarecare orgoliu national%
#ar n&am con*ins, poate, pe nici una dintre ele, pe ne*asta&mea acum
mai putin dect pe cealalta%
& E?traordinar cum e?agerezi, mi&a spus Anisoara, pri*ind indi$erenta cu
lornionul o mica *itrina de creioane de metal si de agende%
!ar ne*asta&mea, grabit, ca sa nu creada Anisoara ca e de alta parere
dect ea;
& Asa e totdeauna%%% pune n toate o patima, iar catre mine; Nu se poate
*orbi uneori cu tine%
& Un $ilozo$ ar trebui sa $ie mai calm, zau, a ntregit&o, surznd, bruna
mea *erisoara, cu o*al desa*rsit de El*ira romantica, dar cu simt
practic si apropiat actualitatii, de ne*asta de om de a$aceri% mi spunea
,$ilozo$, caci stia ca asta mi&e dezagreabil si ea o *oia c'iar ca insulta%
& Cum calm0 #e ce sa nu pun patima0%%% Numai imbecililor le e
indi$erent ce opinie au% (biecti*itatea e necesara numai n actul
9udecatii, cere adica sa nu ai interese contrare si sa iei toate masurile
de precautie intelectuala% #ar astea sunt de domeniul inteligentei si al
onestitatii, nu al indi$erentei su$letesti% Un om poate sa $ie prost sau
interesat, lipsit de luciditate, dar nu de ,obiecti*itate,% <i, n orice caz,
dupa ce, 9udecnd calm, ai a9uns la o opinie, esti dator s&o sustii cu
'otarre si ndr9ire, ct mai e?presi*% C'iar oamenii de stiinta, dupa ce,
pasionati si cu gri9a ade*arului & caci nimic nu se poate $ace $ara
pasiune & au a9uns la o descoperire sau la o concluzie, o sustin cu
tenacitate si cu dorinta de a $ace sa trium$e, c'iar daca ar $i amenintati
cu rugul sau cu ocna% Entomologul si apara gndacii lui cu patima% Nu
se poate sustine stupiditatea ca nu e?ista cauze si ade*aruri care sa
merite sa te pasionezi pentru ele, ca totul e relati* si indi$erent, n raport
cu%%% eternitatea% Totdeauna indi$erenta asta ideologica si amabila,
prezentata sub ung'iul *esniciei, ascunde mici aran9amente $acute sec,
sub ung'iul actualitatii si cu caracter strict personal% <a te consideri
spectator indulgent si amuzat al lumii acestia plina de in$amie si de
prostie e sa $aci parte din ea, sa bene$iciezi de in$amiile ei, a*nd aerul
ca&i esti deasupra%
& (biecti*itate nseamna sa recunosti ca si ad*ersarul are dreptate,
uneori cel putin, mi replica ironic si su$icient, din nou Anisoara, ducnd,
mioapa, cu gratie, aproape de lornion si de punctul negru de $rumusete,
din obraz, o agenda dintre cele de dinainte%
& Alta aberatie%%% Raportate la acelasi punct nu pot sa e?iste doua
ade*aruri, opuse, n acelasi timp% #aca ad*ersarul meu are dreptate, nu
uneori, ci $oarte adeseori, atunci renunt eu la opinia mea & si pentru asta
nca ti trebuie cura9 & si o mpartasesc pe a lui, dar tot cu pornire si
'otarre% !ndi$erenta nu poate $i n nici un caz, caci e?ista o pasiune a
ade*arului nsusi%
Au zmbit si una si alta, cu ngaduinta, si am nteles, melancolic, ca
ne*asta&mea nu mai are ncredere n 9udecata mea, ca steaua mea
continua sa se raceasca% Anisoara trimisese masina, si s&au departat
amndoua, pe 9os, prin multimea din care $aceau parte acum, dar nu
erau la $el cu nimeni, n roc'iile lor de sto$a de culoarea migdalei, pe
care cautau sa le a9unga, la 9umatatea pulpei tulburator strnsa n
ciorapul de matase, cizmulitele de antilopa ale modei%
<e mbracau de o *reme amndoua la $el, ca sa&si sporeasca
$rumusetea, una blonda, alta bruna, cum si sporesc *aloarea perlele,
daca sunt colectie%
Am dat apoi e?amenul, amnat n iunie, de anul !!!% Cu :% ne ntlneam
destul de rar si a*ea o atitudine mai curnd rezer*ata% Nu&si *orbeau
dect $oarte putin% Totusi, n decembrie, cnd am plecat pentru doua
saptamni la tara, la Anisoara & pentru *natoare si plimbari cu sania & a
*enit si el acolo% 1i&a $ost destul de neplacut, dar n&am dat nici un semn
de nemultumire% Ciudat a $ost ca ea s&a suparat pe Anisoara, a scurtat
cu o saptamna aceasta *acanta cu mese copioase si nici nu si&au mai
*orbit% <i mai trziu am $acut destule mutre banuitoare, am e*itat gelos
multe prile9uri care mi&ar $i $ost dezagreabile, am tras cu urec'ea la
multe, am spionat destule plecari n *izita ale ne*esti&mi, caci mi&era
teama ca nu se mai *ad n lume tocmai pentru ca acum se *ad cnd
doresc, n *reo garsoniera, dar niciodata n&am a*ut prile9ul sa $iu pna
la capat ne$ericit%
NTRE (:"!N8! PARA"E"E
n $ebruarie nsa, m&am ntors prin surprindere noaptea, n automobil cu
un prieten sportmen, care $acuse o e?cursie pna la Predeal% Eu eram
concentrat de doua saptamni la Azuga, ne&am ntlnit n restaurant si
m&a luat cu el% Cnd am a9uns acasa, am gasit la $erestrele negre,
perdelele nelasate, ceea ce mi s&a parut ciudat, caci $aceau ntunericul
gol, iar mutrele zapacite si somnoroase ale ser*itoarei m&au nelinistit%
Era acum o realitate care nu&mi ncapea n simturi; casa era goala ca
un mormnt gol, $ara ne*asta&mea% <&a $acut n mine un pustiu imens,
un nucleu de dureri% <er*itoarea n&a $ost n stare sa&mi e?plice unde mi&
e $emeia; la teatru%%% la matusa ei%%% lucruri *agi si imposibile pentru 2
9umatate ct era cnd sosisem eu% Nu stiam ce se *a mai ntmpla cu
mine pna dimineata% mi repetam necontenit, ca idiotizat; N&as $i
crezut&o niciodata n stare sa $aca asta%%% Am stat o buna bucata de
timp, trntit ntr&un $otoliu, ca az*rlit dintr&un $urgon% <tiam ca acum
totul e s$rsit pentru totdeauna, ca e s$rsit ntr&un mod cum nu merita
loialitatea mea% Niciodata n&as $i crezut o $emeie att de cruda, n stare
sa&mi $aca, $ara $olos, atta rau% Pna a doua zi, care mi se parea la
capatul unui lung, interminabil tunel, simteam ca *oi nnebuni%
<tiam ca iubirile sunt trecatoare, dar mi spuneam ca s$rsiturile trebuie
sa $ie cinstite, ca ntre oameni care, dupa ce au $acut o calatorie placuta
mpreuna, se despart elegant, se saluta cu cordialitate si, la ne*oie, cu
parere de rau ca totul a durat att de putin, iar s$rsitul acesta de
metresa&ser*itoare, cu att dispret $ata de o sensibilitate care i 9ert$ise
totul, mi se parea o nemeritata in$amie% 1i&e cu neputinta sa notez toate
ncercarile prin care am trecut, 'aosul de gnduri pe care le&am
con$runtat, ntreaga aceasta noapte cumplita, cum nu mai ntlnisem
alta pna atunci, si poate nici n&am ntlnit de atunci ncoace% Ars tot
trecutul, arsa casa, murdarit si dizol*at ca personalitate, iata ce gasisem
dupa patru ore de drum cu automobilul%
As $i *rut sa $ie *is, ca sa $ie desteptare posibila, dar nu era dect
ncrustata realitate% #upa ce am $ost n stare sa ma ridic din $otoliu, am
alergat asa, n necunoscut si, probabil, pe la casele rudelor ei% "a ,tanti
"ucica, nu era, la surorile mele nu era, si n&as $i dorit nici celui mai
cumplit dusman al meu sa caute n zorii zilei si sa su$ere cum su$eream
eu, ntrebnd daca ne*asta&mea, plecata de acasa; ,%%% e la domnia&
*oastra cum*a0,
1isterul imens al $iecarei case, cu $erestrele n ntuneric, speranta
stupida ca e acolo si ca totul, daca n&a $ost *is, a trecut ca un *is,
nedumerirea celor ntrebati si impresia ca, $ata de cei cu *iata sigura n
casa lor, esti un lepros care merge, $erit de lume, numai noaptea, ma
naucea% n orice caz, un accident, o ntmplare nepre*azuta nu mi se
pareau de presupus%
Pe urma, am nteles ca totul e pierdut, ca trebuie s&o parasesc cu totul
noptii si a*enturii ei, ntorcndu&ma acasa% As $i *rut sa alerg, sa strng
sticla sparta n pumni, sa ncerc orice, numai sa pot $armita din
noaptea care ma despartea de zorii zilei% Cnd eram mic, n a9unul unei
calatorii, nu puteam dormi si mi&era teama, singur n noapte, ca ,a doua
zi,, n mod e?ceptional, nu *a mai *eni% !ata, la $el, a*eam impresia ca
ntunericul se *a dilata la in$init, dar nu o plecare n necunoscut $rumos
era acum, dupa noapte, ci plecarea pe alt drum, pur si simplu, dect
cele de pna acum% Credeam ca niciodata nu *oi mai $i n $ata acelei
$emei, ca s&o pot zdrobi% 1i&era teama ca *oi nnebuni pna n zori%
A*eam impresia ca nu mai sunt stapn pe destinele mele, ca si cnd as
$i $ost ntr&o trasura ai carei cai speriosi s&au aprins si alearga,
nenduplecabil, cu mine, peste gropile si nepre*azutul unui cmp% #aca
adunam toata su$erinta din trecut, nu izbuteam sa egalez pe cea de azi,
care&mi parea si de o natura di$erita% 1a lungisem pe un di*an lung si,
cu palmele lipite de obra9i, asteptam cu nelinistea si teama cretinilor,
care, incapabili sa mai 9udece, cu oc'ii speriati, se c'ircesc si
asteapta%%% Cum a putut sa $aca asta0 meritam tri*ialitatea acestui
procedeu care ma murdarea de prisos%%% cnd $usesem att de loial0%%%
A *enit a doua zi abia, pe la opt dimineata% N&as putea spune cum i
arata obrazul, cum i s&au mpletit intentiile de gesturi si e?plicatii, pentru
ca eram asa de s$rsit, att de departe de lume, ca, ntocmai ca un
bolna* isto*it de procedeele unei prea lungi operatii $ara anestezie, nu
asteptam dect sa *ie ea, ca sa pot adormi% #epindeam de *enirea ei
ca de o idee $i?a, ca de un semnal ca s&a s$rsit, pentru ca sa nc'id
oc'ii numai%
!&am soptit, $acnd, n9umatatit, o s$ortare;
& N&as mai *rea sa te *ad niciodata%%%
1&a pri*it cu o ura stearsa, de rnd%
& Atunci, ma gonesti0
& Nu stiu%%% Nu mai pot *orbi%%% Nu mai puteam cere nimic *ointei mele%%%
& Asadar, ma gonesti0
& Nu pot sa&mi dau seama de nimic, si nu pot alege din mine nimic%%%
ntelege ce *rei%%% <pune&mi daca ai ce*a de lamurit%%%
A $ost din nou un stlp de ura, toata, ntelegnd ca lupta e mult mai
grea dect o banuise ea%
& N&am nimic de lamurit%%%
& Nu, n&ai sa poti lamuri nimic% Poti sa mai rami putin daca doresti%%%
dar daca *rei sa stii, sincer, sentimentele mele, atunci pleaca
nentrziat, si&ti *oi trimite eu absolut tot ce e de trimis%
!ar m&a pri*it cu alti oc'i, rai, aparuti de din dosul oc'ilor ei stiuti%
& Asadar, ma gonesti0
Peste *reo cte*a zile, i&am scris neted si con*enabil, ntrebnd&o daca
nu pre$era sa di*ortam $ara $ormalitati, $ara e?plicatii multe, si a
acceptat%
Am su$erit din nou mistuitor% 8iua si noaptea 6literalmente7, nu puteam
gndi dect la ea% Toate e?plicatiile, pe care i le re$uzasem oarecum, mi
le $urnizam acum singur, construind o in$initate de ipoteze, ca un
9udecator de instructie maniac, bolna*%
<a renunt la ea pentru *iitor, sa sc'imb tot peisa9ul planurilor mele, sa
las un drum alb n gol, mi se parea de nenlaturat si atroce%
#ar, mai ales, su$eream ca trebuia sa admit remanieri de ecuatii ntregi
su$letesti%
Tot trecutul mi aparea cu alt nteles dect cel cu care eram obisnuit, iar
una dintre cele mai dureroase operatii erau aceste concluzii pe care
trebuia sa le trag pentru ceea ce $usese% Niciodata $emeia aceasta nu
ma iubise% Reluam tot ce a $ost la (dobesti, la tara, si acum simteam ca
acolo am a*ut dreptate, ca atunci *azusem limpede, ca seria ei aceea
$usese% Nu mai e?ista acum pentru mine nici o placere% Era ca un doliu
adnc si dureros% #aca *edeam o perec'e sarutndu&se, eram ca acele
mame care au pierdut un copil si *ad, 9ucndu&se n drum, $rumosi copii
straini% Piesele de teatru si $ilmele cu dragostea, care ndura orice si
pna la capat tot biruie, mi dadeau o nlacrimata si stupida melancolie%
Cautam din nou, n toate localurile, ca s&o *ad dar daca o gaseam,
plecam numaidect, cu un cutit n$ipt si ramas n piept% #e zeci de ori pe
zi de*eneam alb ca *arul, din cauza unui amanunt, care ar $i putut $i n
legatura cu ea, n cea mai banala dintre con*orbiri% #ealtminteri, toata
su$erinta asta monstruoasa mi *enea din nimic% 1ici incidente care se
'ipertro$iau, luau proportii de catastro$e% 5inenteles ca marile ,scene,
clasice ieseau din cmpul sensibilitatii mele, ca marginile unui desen
pri*it cu o lupa prea maritoare% Cnd su$eream att din cauza unei
pri*iri, nici nu&mi puteam nc'ipui ntre mine si ea *reuna dintre aceste
scene e?cesi* patetice, durabil aplaudate% Nu puteam *edea ntre noi o
discutie ca n piesele de bule*ard, cu implorari, cu e?plicatii, cu
staruinte de a se mpaca% Rula, de pilda, c'iar n zilele acelea, un $ilm n
care ne*asta si umileste ngrozitor barbatul, $uge de la el cu amantul,
parasindu&si copiii, el o cauta n toate partile, o implora sa *ie, se duce
dupa ea ntr&o statie de bai mondiala, iar cnd ea e parasita de amant,
si da seama ca numai pe el, pe barbat, l&a iubit cu ade*arat 607 si *ine
din nou acasa lnga copii% <i amndoi cred ca ceea ce n&a $ost cu
putinta pentru trecut *a $i cu putinta pentru *iitor, ca seriile lor su$letesti
s&au nc'eiat, cnd, pentru mine, o singura absenta, noaptea, de acasa,
era ct tot cerul de mare, si cnd odata a9unsi si mpacati, sa zicem, ar
$i trebuit sa nceapa drama trecutului% Cum mi&as $i nc'ipuit, de pilda,
ntre noi, o scena n care eu sa urlu z*rlind banii n $ata $emeii, ca n
#ama cu camelii0 Crescnd la scara sensibilitatii mele, scena aceasta
ar $i de nee?primat cu ci$re, ca rezultatul dublarii boabelor de gru
pentru $iecare patratel al tablei de sa'%
,(mul cu sensibilitate nazdra*ana,, mi spunea doamna cu $ata tnara
si par argintiu% E drept ca su$eream, $ara ca sa *ada ceilalti de ce su$ar,
ca un reumatic care simte ploaia naintea celor din 9urul lui% :aseau ca
su$ar pentru cauze $utile% ntr&un alt plan, trebuie sa $ie oameni, desigur,
care nu pricep ca unii su$era numai din pricina ca nu se pot spala pe
dinti, sau ca n&au o carte, sau ca nu pot $ace cui*a un ser*iciu%
ntr&o zi, de pilda, ma duc la minister, la un prieten, care ma primeste,
sub prete?te de aglomeratie, grabit ca pe un soi de creditor% Am crezut
ca am s$rsit cu el pentru toata *iata% Totusi, peste *reo doua zile, cnd
ne&am ntlnit, a *enit la mine, ca si cnd nimic nu s&ar $i ntmplat%
Parea sincer 6daca n&o $i a*ut moti* sa se sc'imbe ntre timp7, absolut
sincer% #ezolat c'iar%
& Cum, draga, ai putut sa te superi din cauza ca ti&am spus, cam rastit
poate, ,lasa&ma acum,0 #ar n&ai *azut ce era pe capul meu0%%% ca
trebuia sa introduc atta lume la ministru0
ntelegeam ca pe el nu l&ar $i 9ignit, niciodata, un ast$el de raspuns si ca,
deci, nici nu a*ea de ce sa ma socoata 9ignit pe mine% Nu e?istase
nimic, pentru el, ca un peisa9 pentru un miop% #ar eu, care de*enisem
palid si care stiam ca, nici n clipele cnd as $i $ost dus la esa$od, n&as $i
spus unui prieten & $ara sa $iu suparat anume, pe el, ci numai asa, din
cauza ca&s prea ocupat & rastit; ,"asa&ma n pace acum@, i&am spus ca
as $i $acut alt$el, n locul lui, dar n&a crezut%
<imteam din zi n zi, departe de $emeia mea, ca *oi muri, caci durerile
ulceroase & acum cnd nu mai puteam mnca aproape deloc &
de*enisera de nesuportat% <labisem ntr&un mod care ma dispera, caci
$acea o do*ada obiecti*a ca su$ar din cauza $emeii, si orict as $i *rut sa
ascund cu sursuri ranile orgoliului meu, nu mai puteam izbuti, din
cauza asta%
1a gndeam zi si noapte, n a$ara de putinele ore de somn & cnd
dealt$el de cele mai multe ori *isam & nentrerupt la ea, ca si cnd mi se
lic'e$iase creierul si nu mai era n stare sa sc'imbe ,moti*ul,, ca un
pian automat, stricat, cntecul%
ntr&un timp m&am 'otart ca, de *reme ce nu puteam sa nu ma
gndesc la ea n restul zilei, cel putin n anumite ore din zi sa ncerc
precis sa mi&o $ac absenta% <i n nade9dea ca *oi in$luenta restul zilei,
era important ca aceste doua ore 'otarte sa nceapa de dimineata%
Cum ma desteptam nsa din somn, nu a*eam ndestula *ointa, era ce*a
cu ade*arat peste puterile mele, caci mi era, automat, prezent gndul
ei, odata cu lumina% #ar ncepeam acest e?ercitiu impus cnd ma a$lam
n baie% Cautam sa ma gndesc la altce*a, iar cnd imaginea ei se
asocia si ncerca sa se nsaileze restului, o goneam ca pe o albina, iar
daca, totusi, nu izbuteam, sc'imbam numaidect obiectul gndului%
Cnd, nsa, nici ast$el nu izbuteam ncepeam sa numar, cu
ncapatnare, cu nade9dea ca niciodata *reun om nu *a banui un att
de coplesitor grotesc% 1i&era rusine, n adncul intimitatii mele, ca si
cnd as $i su$erit de o boala rusinoasa si penibila%%% Uneori, cnd
inter*enea ce*a *esel, a*eam ragazuri de uitare, nsa caracteristic de
uitare, asa ca un bolna* dupa sc'imbarea pansamentului, sau cnd,
dupa zile de ploaie, ar a*ea, prin $ereastra n$lorita de soare, lumina n
camera% #ar pe urma iar cadeam% Am nteles, mai mult ca oricnd,
legatura dintre moral si trup, pentru ca era destul un incident su$letesc
ca sa declanseze su$erinta $izica, $iindca tot pieptul mi era gata, supus,
pentru asta% 8aceam asa, *reme dupa *reme, ca un bolna* de ti$os, cu
singura consolare ca nu nduram si mizeria si urciunea $iziologica a
ti$osului, dar ncolo $ara nici o alta deosebire% Am cunoscut barbati care,
aproape cu ostentatie, aratau ca su$era din cauza $emeilor, am citit
*ersuri n care poetii se *aita cu *orbe mari ca au $ost nselati, si toti
aproape si $aceau un orgoliu din aceasta su$erinta din dragoste%%% 1ie
mi&era o sila imensa de mine, de parca as $i a*ut paduc'i, si orice aluzie
la aceasta su$erinta mi se parea o in$amie%
#e aceea, ntia mea gri9a a $ost sa se stie ca ma preocupa alta
$emeie%%% Am nteles atunci c'inul acesta, pe care pe urma l&am *azut
mult mai raspndit dect s&ar parea, al oamenilor care se simt osnditi
sa se arate cu multe $emei ca sa nu se bage de seama ca su$era din
lipsa uneia%
Pentru proces am dat o scrisoare a*ocatului, prin care mi luam toata
*ina asupra mea, ca sa nu ne mai ntlnim printr&un prile9 direct, dar
alt$el as $i *rut oricnd s&o ntlnesc, iar daca a$lam ca a $ost ntr&un
restaurant de seara sau la *reun teatru, $ara ca eu sa stiu, de*eneam
palid 6n&am *rut sa iert c'iar bine*oitoarei si ntelegatoarei prietene,
cnd o data a subliniat, cu $amiliaritate, aceasta paloare a mea7 si mi se
parea ca am lipsit de la o ntlnire *itala pentru rostul e?istentei mele%
Ne&am ntlnit ntr&o zi la teatru% Era cu doua banci naintea mea% Am
salutat, cnd am trecut prin dreptul ei, cautnd sa am un aer ct mai
dega9at si am $acut 'az e?agerat de comedia neroada care se
reprezenta, dealt$el, cu att mai usor, cu ct prezenta ei, singura, era un
$el de izbnda pentru mine% Eram nca multumit ca, $iind oarecum n
spatele ei, o puteam pri*i $ara sa par ca o $ac cu intentie% n sc'imb ea,
ca sa ma *ada, a trebuit sa ntoarca de *reo cte*a ori capul% Cautam
cu abilitate sa nu&mi ntlneasca pri*irea si e?ageram nca *eselia mea
altoita%
Era ntr&o roc'ie neagra, de seara, oblic decoltata, care&i $acea bratele
lungi nca mai albe, mai calde, plinute, *oluptuos nc'eiate n umeri%
:tul i crestea usor, cu linii sua* rasucite din grumazul gol si alb, spre
radacina parului, caci musc'ii ascunsi urcau n ncolacirea de spirala,
sub pielea $ara o pata, ca petala de tranda$iri galbeni, a blondei%
Ca sa poata pri*i bine spectacolul cum se a$la spre capatul bancii, sta
oarecum n pro$il $ata de mine% )iindca nspre sala era ntuneric, iar
partea dinspre scena era luminata de rampa, capul ei a*ea pro$ilul
marcat 6$runte pura dar nu piezisa, nas ac*ilin, barbie usoara7 pe un
$ond de lumina, ca o aureola, asa cum pro*oaca intentionat $otogra$ii
pentru blonde, n timp ce obrazul dinspre mine era ntr&o umbra dulce
ca lumina de luna% Umerii se a$irmau tari, caci, prin albeata lor palida,
adunau lumina, asa cum o aduna n umbra rotun9imile lucioase% Nici cei
care de obicei ma plictiseau cu aluziile lor nu banuiau ca tot teatrul era
n sala, nu pe scena, asa ca la spectacolele re*uistice% )aptul ca ma
pri*ea era pentru mine ca o scu$undare n apa *ietii% Am plecat de la
teatru nsanatosit, pentru cte*a zile, cel putin% #ealtminteri, orice prile9
de a o *edea mi $acea bine%
Niciodata n&a aparut cu *reun barbat si, cum stiam ca trebuie sa aiba un
amant, n toata nenorocirea mea i purtam un $el de secreta si nmuiata
recunostinta pentru acest $apt, desi eu, dimpotri*a, cautam sa $iu *azut
de ea numai cu $emei%
Alta data, ne&am ntlnit ntr&un restaurant de noapte, dupa iesirea de la
spectacol% Era ntr&o mare to*arasie de domni si doamne seriosi,
$rumoasa, si parea destul de *esela%
Eu pri*isem mai nti pe geam, ca sa *ad daca e nauntru si sa nu $iu
deci surprins de prezenta ei 6asa $aceam la orice restaurant si teatru7,
ca sa nu&i dau pe $ata tulburarea mea, ci dimpotri*a sa intru cu o $igura
de om $ericit% <i sa o descopar, cu indi$erenta abila si plicticoasa, abia
mai trziu% Eram nto*arasit de o tnara actrita, renumita mai mult
pentru $rumusetea 6caligra$ica si mediocra, de alt$el7 dect pentru
talentul ei% Ne*asta&mea de unde parea *orbareata, a de*enit li*ida si s&
a ntrerupt brusc% Pe urma n&a mai scos o *orba toata seara% Cum n&
a*ea orgoliul sa&si masc'eze su$erinta, a ramas aproape necontenit cu
pri*irea asupra noastra, e?aminndu&mi mereu, apasat, to*arasa de
masa% Cnd o *edeam ct su$era, simteam ca n mine se cicatrizeaza
rani 6carora alt$el le&ar $i trebuit luni si ani7, asa, n cte*a minute, cum
cresc plantele sub pri*irea magica a $ac'irilor%
#upa supeu, mi&am condus prietena acasa% <a ramn la ea, ma
plictisea oarecum% <imteam asta dupa oboseala anticipata, la gndul ca
*a trebui sa ma mbrac apoi si sa cobor n strada 6caci trebuia sa $iu
dimineata acasa7% 1i se parea ca o mbratisare a amicei mele nu merita
atta oboseala% Caci, n a$ara de clipa cnd az*rleau ntia oara
camasa de pe ele si cnd a*eam impresia oricum, oricnd, a unei
neimaginate minuni pentru simturi, aceste $emei nu ma mai interesau,
n urma, deloc% 1i se parea ca $ramnt n brate manec'ine de lna%
1ai ales aceasta actrita, pe care lumea o gasea $rumoasa, mi se parea
$ara gust, ca de lemn *opsit% Tot ce spunea era o balabaneala plata si
*orbea ntruna, ntr&un 9argon de culise, probabil;
& Nu&mi da mie sa 9oc, ca le&as trnti o creatie, asa%%% <i la acest ,asa,,
$acea cu mna arcuita un gest, scurt, z*cnit, cu pumnul nc'is% Ai
*azut la restaurant pe Niteasca0%%% Crede ca daca si&a luat masina
acum%%%
1a gndeam cu necaz ca, ntrziind, pierd tot mai mult timp din
noaptea care mi se parea pretioasa% A*ea un corp nici gras, nici slab,
nici mare, nici mic, cu snii ca niste mere de *ata, $ara rotun9imi
ner*oase, $ara relie$, per$ecta ca un nud prost $otogra$iat n re*istele cu
poze, care $ac economie de cerneala%
ncepusem s&o e?aminez atent, cum e?aminezi, cnd nu ti&e $oame, un
$el de mncare care nu&ti prea place, $ar$uria e putin patata, sosul e
apos, carnea cu sugestii salcii%
Pe urma ne&am trezit totusi mbratisati, asa ca animalele, dar ma
ntrebam daca *oi merge pna la capat% 1i&a *enit n minte, o clipa,
$emeia din cauza careia su$eream atta%
Am nteles, din nou, ca iubirea $izica $rumoasa e o pro$anare% E ne*oia
amara de a zdrobi, de a razbi ntr&o mbratisare, odata cu trupul
$ramntat, si su$letul, prizonier sua* n el, n clipele acelea% <i cu att
mai apriga e *oluptatea acestei pngariri, cu ct mai plina de noblete e
icoana rasturnata% Cauti, crescnd n e?asperata, n smintita
nsurubare, durerile si bucuriile trecute, $rumusetea luminoasa a
$ericirilor traite, palmuiesti de*otamente de nger lnced si gingasii
nduiosatoare, 9ocuri de inteligenta neasemanate si melancolii
zmbitoare% E bucuria de a *edea, ra*asita, lesinata de *oluptate & prin
tine & $emeia draga cu su$letul zapacit de aceasta goana continua, si pe
urma ncremenit n spasm, ca n $ata unui miracol%
#e aici ne*oia attor amante si attor amanti de a striga, n clipele
ultime, orori, *orbe desuc'iate, ca niste masti smulse, care sa $aca si
mai aprig simtul, actul pro$anarii% #ar eu, ce sa pro$anez n inteligenta si
n sensibilitatea de cocota ortogra$ica a $emeii de lnga mine0
1a des$ac plictisit, si, ca de obicei, ma las n *oia mea interioara%
!nteresul se?ual e nul n a$ara de ideea de personalitate% #e aci
curiozitatea, ascunsa si *aga, despre anatomia se?uala a
personalitatilor de noblete si loialitate celebra% Au $ost atti obsedati de
se?ul 1ariei Antoaneta, al "ucilei #esmoulins%
ntr&o zi, la ora prnzului, prin aprilie, m&am ntlnit cu ne*asta&mea ntr&
o mare bacanie de pe Calea +ictoriei% Ea $acuse sa i se mpac'eteze
tot soiul de trguieli si, desi *iziunea unei mese cu prietenii ei m&a $acut
sa su$ar rasucit n mine, am salutat&o surznd%
& <igur, cumperi attea bunatati si pe mine nu ma in*iti0
<puneam asta n gluma, $ireste, dar daca m&ar $i in*itat cu ade*arat, nu
stiu, zau, ce as $i $acut% 1i&a ntins, cu *oie buna, mna subtire si moale,
patrunsa de TuelHues $leurs, pe atunci par$um rar%
& Nu%%% Nu te in*it, ca nu esti cuminte%%%
!&am raspuns, cu dorinta e*identa de a nu apro$unda nimic;
& Eu sunt baiatul cel mai cuminte din lume, n timp ce ea comanda, celui
ce o ser*ea, ptL de $oie gras%
& Asta e pentru domnul%%%
<i rznd prietenos, cu o lumina 9ucausa n oc'i, s&a dus la casa, grabit
sa plateasca, $loare de prima*ara, n taiorul cenusiu%
Ce departe erau timpurile cnd, neastmparata, a*ea gri9a sa&mi
aminteasca sa nu&i uit gustarea $a*orita, ntre trguielile de la bacanie%
<i acum, totusi, intrusiunea glumeata a ei, n meniul meu, a*ea un mic
$armec senzual si sprinten, care m&a n*eselit%
N&am mai *azut&o *reo doua&trei saptamni% Am $acut, ntrebndu&ma
mereu, $el de $el de ipoteze%
ntr&o zi, un $ost coleg de Uni*ersitate, bun prieten si cu mine si cu ea
pe *remuri, boem si ziarist acum, mi spunea cu nedumerire si cu
oarecare intentie de acreala;
& #ragul meu, ne*asta&ta e putin cam ingrata% Am ntlnit azi, la 1untele
de Pietate & am eu c'estiile mele acolo & pe matusa eiB amaneta un inel%
<pune&i sa nu uite ca a crescut n casa acestei matusi%
Amicul meu 'abar n&a*ea de cum stau acum lucrurile%
1&am interesat, putin mai de aproape, si am a$lat ca, de doua
saptamni, ne*asta&mea e bolna*a n pat% Am $acut un pac'et de carti,
din librarie, am ales un brat de $lori si i le&am trimis cu cte*a rnduri,
$ara titlu%
,Am a$lat ca esti bolna*a%%% mi pare nespus de rau 6e?ageram tonul, ca
sa&l creada con*entional7% Ai aci cte*a carti, de Anatole )rance si
-ilde, autorii d&tale $a*oriti, ca sa&ti treaca mai usor timpul% Ti&as $i
recunoscator daca, a*nd ne*oie de ce*a, mi&ai comunica prin
comisionarul care&ti aduce rndurile acestea%
Cu prietenie si urari de sanatate,
<%,
Am asteptat raspunsul, ros de zeci si zeci de superstitii, cum de alt$el l
si trimisesem; unui anume comisionar batrn negricios, cu mustata
mare, care totdeauna izbutea, i&am dat scrisoarea la o anumita ora, n&
am scris plicul acasa, ci direct la tutungerie, nu i&am spus sa&mi duca
raspunsul acasa, caci a*eam superstitia ca momentul gasirii unui plic
alb, cu raspuns bun, pe masa mea, nu&l pot realiza si nici nu&l pot primi
din mna ser*itoarei, pentru ca nu prea mi&o nc'ipuiam spunndu&mi;
,A *enit un comisionar cu o scrisoare,, iar scrisoarea sa $ie totusi
placuta% i spusesem ca *oi trece peste o ora pe la locul lui de
asteptare% Nu a *enit dect peste doua ore% Am citit plicul, des$acut cu
ner*ozitate, stnd rezemat de bara de alama a unei *itrine cu palarii si
cra*ate scaldate&n lumina% Era o scrisoare tot $ara titlu, ca a mea%
,ntr&ade*ar, sunt de *reo doua saptamni n pat, dar cred ca nu e prea
gra*% N&am ne*oie de nimic, ti multumesc $oarte mult, dar $lorile si
cartile mi&au $acut o nespusa placere% Toti prietenii mi&au trimis, de mi&e
casa plina, nsa liliacul e parca mai $rumos, acum, dect oricare alta
$loare%
Cu multe multumiri,
E%,
Am cerut amanunte comisionarului% A sunat mult, a batut la o $ereastra
desc'isa 6casa matusii e sistem ,*agon,, are $erestrele 9oase n curte7 si
pe urma a *enit la geam o cucoana batrna% #oamna tnara era n pat;
a spri9init 'rtia pe o carte ca sa&mi scrie% <i dupa ct*a timp, cu ne*oia
de a&si cere iertare;
& #omnule, mi&a dat bacsis un napoleon de aur% Am spus ca mi&ati platit
comisionul, dar n&a *rut sa ma lase pna n&am primit% +a spun, ca sa nu
socotiti ca eu primesc bani, lasnd sa creada acolo ca nu m&ati platit%
1a cunoasteti%
& Ai *azut dumneata pe $ereastra0 Era n pat0
& #a, domnule, pot sa *a spun; un pat mare, de ste9ar, pentru doua
persoaneB deasupra, pe perete, erau doua tablouri, un domn o$iter si o
doamna%
& 1ai a*ea $lori%%% multe n camera0
& )lori0 )lori%%% adica $lori0 Nu, nu mai a*ea% El repeta ca sa aiba timp sa
se gndeasca%
Am crezut ca ma minte, ca sa se con$ormeze unei dorinte pe care mi&o
atribuia, asa de la el%
& Cum, omule, nu erau $lori0
& 8au daca am *azut una macar%%% dar poate or $i $ost%%%
& A', a$urisita $emeie, dragul meu%
1&am gndit, pna seara, daca n&ar $i trebuit sa ma duc eu si sa
terminam totul printr&o mpacare% #ar mi&am spus ca nimic nu ma
ndreptateste la asta, ca, de alt$el, n&am nici macar elementele care sa
ma $aca sa cred ca ea ar primi o mpacare% !ar cnd mi&am adus aminte
de noaptea de $ebruarie, mi s&a nnegrit su$letul si am nteles ca e
s$rsit pna la s$rsit%
Am trimis peste cte*a zile pe una dintre surorile mele, cea nemaritata,
care era mai buna prietena cu ea, sa *ada ce $ace% 1i&a spus ca nu e
alarmant bolna*a, dar ca i&a $acut o impresie de mizerie dureroasa% !&a
repetat mereu nsa, cu staruinta, ca nu are ne*oie de nimic, spera sa
mearga mai bine, a *orbit despre mine cu prietenie si indi$erenta, s&a
interesat ce legaturi noi am% !&a spus, pe urma, ca asteapta sa se
termine di*ortul, ca sa se marite din nou% A gasit acolo si pe Anisoara,
cu care deci se mpacase%
<&a $acut bine si, peste *reo saptamna, ne&am ntlnit catre zece seara
pe Calea +ictoriei, n dreptul ca$enelei Capsa% Eu conduceam pe actrita
la teatru, ea era cu Anisoara si barbatu&sau% Am salutat&o, mi&a raspuns
zmbind si cnd, dupa zece pasi, am ntors capul, am *azut&o oprita n
loc, rezemata de bara *itrinei, urmarindu&ne cu aceeasi pri*ire de
caprioara blonda, n9ung'iata%
ncepusem sa am un soi de nedumeriri, care aduceau mult cu parerile
de rau%%% <u$era att%%% poate ca%%% n s$rsit%%% e att de greu de $i?at *ina
n dragoste%
ntr&o seara, dupa ce o cautasem prin *reo doua&trei restaurante, am
renuntat la nade9dea ca as mai putea&o gasi si am ramas n to*arasia
ctor*a prieteni, ntr&un soi de crciuma cu parc 6adica grila9 de sipci
*opsite cu *erde, doi&trei leandri, gratar si lautari7% E*ident ca s&a *orbit
despre $emei% <&au rostit nume de ne*este onorabile care merg la
casele de rendez&*ous 6tremuram tot7, s&a *orbit despre cele mai
recente a*enturi si amanunte din plin au $ost date despre $elul deosebit
al ctor*a $emei cunoscute de noi toti de ,a se da,% A uimit mai ales
noutatea cea mai proaspata%
ntr&una din zilele trecute, un $unctionar superior de tot, din minister & cel
care po*estea dadea nume precise & se trezise c'emat la tele$on pe la
ora sase de catre ne*asta&sa, care i $acea o ade*arata scena de
dragoste% Ca o negli9eaza, ca e singura acasa si nu mai poate de dorul
lui, ca ,sa&l mai dea naibii de minister,% #irectorul nostru general lesina
de placere si o certa, cu o sigura de sine a$ectiune si ngm$are% n
realitate, $emeia i tele$ona din dormitorul amantului ei, era cu totul
goala, iar n tot timpul ct i&a tele$onat barbatului, si lasa trupul patruns
si $ramntat de *igurosul ei to*aras de a*entura% <i cnd la urma
barbatul a crezut ca s&a ntrerupt tele$onul, nu era dect s$rsitul $iresc
al acestei ntmplari, care reedita n $orma ultramoderna celebra
istorioara morala din 5occaccio% "a nceput ascultam cu respiratia
rarita, $ramntnd nodul cra*atei, mutnd pa'arul si $urculita din loc% Pe
urma n&am mai putut respira si eram li*id ca un operat% Peste cinci
minute am dat un bacsis ispititor unui c'elner, sa alerge pna la 'otelul
*ecin si sa caute, n carte, daca :% are tele$on% 1a c'emase si ne*asta&
mea, de *reo doua ori, la tele$on, din casa unor prieteni% ntotdeauna
istoriile astea cu $emei, cnd se dadeau nume autentice & nu n simpla
anecdota & ma nnebuneau% <e zice ca studentii n medicina, cnd
citesc ntia oara n tratate descrise anumite cazuri, se cred si ei bolna*i
de aceste maladii% Asa cum multi dintre ei care aud pe altcine*a dnd
lamuriri despre boala de care su$era simt si ei dureri, sau se sperie multi
dintre cei care *iziteaza muzeele spitalelor% Cnd se po*esteau
ntmplari despre barbatii nselati, a*eam impresia ca si mie mi s&a
ntmplat la $el% N&am $ost linistit nici cnd c'elnerul mi&a spus ca :% nu
are tele$on si nici nu m&am gndit dect cu oroare si dezgust la ne*asta&
mea si la toate $emeile ntreaga saptamna care a urmat%
Pe urma, am nceput sa uit ndestul%
n ziua de <$ntul Constantin si Elena, era la curse, tot cu Anisoara si
barbatu&sau%
#upa luni de zile, am *orbit amndoi mai ndelung, plimbndu&ne prin
$ata $emeilor n roc'ii *aratice, sprintene si luminoase ca niste a$ise
colorate, care stau urcate pe grila9ul alb, prelungit de la $oisorul de
sosire, pe dinaintea tribunei nalte, elegante si albe ca o lebada, pna la
capatul pa9istii $ragede% A $ost o broderie de dialog aerian, amabila
tac'inerie si comentarii despre lumea de la curse%
ntr&o *reme, tonul a de*enit mai precis%
& 1i se pare ca ai pierdut la primele curse0
& #a%%% se *ede ca din cauza ca ma iubesti dumneata%
& <unt tentata, atunci, sa 9oc si eu%
& +rei sa stii cu ade*arat daca te iubeste0 <i mi era su$letul ca o pasare
grea, leganndu&se, catarata pe o ramura prea subtire% Caci ma
gndeam si la mine si la amantul ei & si nu stiam cum i se angreneaza
gndurile%
& Adica nu, mai bine nu 9oc% !ncertitudinea e mai buna dect ade*arul, si
surdea, ras$rnt n ea%
1a gndeam ce bine i se potri*este, ct de a ei e aceasta gndire%
Cta lipsa de sensibilitate si ce acomodare grosolana ti trebuie ca sa
accepti o minciuna@ <i de ce0 Ce *oluptate poate $i n a$ara de aceea a
iubirii absolute prin care si restul se *alori$ica0 Aceasta multumire a ei
cu surogate, care nu pot satis$ace dect po$tele mediocre, m&a $acut sa
ncerc o unda de superioritate%%% <i totusi;
& #ar cu certitudinea din dumneata nsati, cum te mpaci0 am ntrebat&o,
n*ins iar de mistuitoarea ndoiala% 1&a pri*it surznd si s&a $erit ca si
cnd as $i pri*it n cartile ei, la 9oc%
& Nu stii niciodata%%% nu stim niciodata nimic%
A *enit *oinica, $rumoasa si cu tot parul alb, tnara nca, prietenoasa
mea protectoare%
& Am sa&ti marturisesc o slabiciune%
& n s$rsit%%%
& A, nu e ceea ce crezi% Ce*a mult mai gra*% mi place sa cstig bani%
)ie si la curse%%% dar nu&mi place sa ma ng'esui acolo, stri*ita n
multimea de la g'iseu% ng'esuiala, pentru o $emeie tnara, mai merge,
dar o baba ca mine ar $ace ,gen opereta,% Esti dragut sa&mi iei niste
bilete0 si mi ntinse numaidect cte*a 'rtii, ca sa nu ma o$er cum*a
sa platesc de la mine% Pe dumneaei am sa ti&o pazesc eu n timpul
acesta%
& <unt $ara gri9a, caci nu ar $i n orice caz mai rau pazita de cum am
pazit&o eu singur%
Pe drum, mi&a *enit po$ta de gluma% Am luat biletele pentru doamna
argintie pe alti cai dect mi&a cerut, 'otart, daca *or cstiga caii ceruti
de ea, sa&i platesc de la mine, putin dealt$el, caci erau $a*oriti%
Pe aleea de lnga paddoc, $emeile, stnd pe banci si aratndu&se n
roc'ii colorate *iu, ca $luturii, e?aminau pe cele ce treceau nto*arasite,
care parca de$ilau ntr&o gradina publica, la promenada% Rezemata de
grila9ul paddocului, o cunoscuta actrita, $oarte inteligenta, $ermecator
dezmatata si buna camarada, cauta sa ia nota de starea cailor, plimbati
n acest tarc cu nume englezesc, nainte de a li se pune seile%
& (bser*i & ma ntreba zmbind 6i spun de multe ori, n gluma, ca e o
reclama de pasta de dinti, caci mereu rde si arata doua siruri mici de
dinti desa*rsiti7 & cta noblete au caii acestia0%%% Cta eleganta
nea$isata0
(bser*atia ei e dreapta; caii de curse par unui oc'i nedibaci un $el de
mrtoage slabe% "i se *ad prea mult coastele si sc'eletul, merg obisnuit
cu capul n 9os, iar cnd nu sunt ntartati, par niste indi*izi $oarte
cumsecade%
& Uite roibul asta, care merge plictisit, mirosind pamntul & si&mi arata un
cal slab, dar cu musc'ii att de tari si de lamuriti ca pareau si ei oase &
n&a $ost batut niciodata% E mai de rasa, $ara ndoiala, dect stapnul lui
6era un $ost posta*ar mbogatit din samsarlcuri7 care, dealtminteri, l si
speculeaza $ara mila% #a%%% n&a $ost batut niciodata% Cti, ntre el si
gloabele aratoase, care trag cu mo$turi si $iguri la trasuri, ar sti sa
aleaga0
<i rdea mereu, aratnd cele doua rnduri de dinti regulati si albi, ca
lucrati de mna%
& Acum *reo doua luni, un prieten, a in*itat la o masa, la Capsa, pe una
dintre ele*ele de Conser*ator, $ata $oarte $rumoasa, dealt$el% Ei bine,
*enea ntia data, si *isa de mult sa *ie, dar era pur si simplu intimidata
de eleganta c'elnerilor n $rac, desi erau acolo n sala, $ara ca ea sa
banuiasca, nume dintre cele mai $rumoase ale societatii romnesti, plus
$aimosul grup de baieti care conduc toate cotilioanele 5ucurestilor% Caci
tocmai acela era soiul ei ideal de eleganta, dupa cum pentru pro*inciali,
tapeusele marilor palace&uri, zgomotoase, sunt alt ideal de eleganta%
& #aca *rei sa&ti completez 9usta dumitale obser*atie, da&mi *oie sa
constat si eu ca ar'i*arii singuri mai poarta mustati razboinice, ca,
dealt$el, plutonierii ma9ori n armata $ac in$init mai multa impresie de
militari dect o$iterii de stat&ma9or, ca singurii care&si $ac cap de
intelectual; cioc, pri*ire distinsa, par abundent si buclat, sunt pro$esorii
secundari din tarile balcanice, pe cnd, oriunde, ade*aratii sa*anti nu
sunt dect niste simpli oameni de treaba, care nici o clipa nu s&au
gndit sa mbrace uni$orma intelectualitatii%%% Pentru ca toti cei pe care i&
am enumerat noi amndoi, obsedati de o idee, se multumesc cu $orma
ei% Calul de trasura mbraca uni$orma presupusa a pursngeluiB
c'elnerul, uni$orma lordului #erbE, ctitorul $racului negruB ar'i*arul,
ignornd ca Napoleon n&a*ea mustati, uni$orma razboinicului nendurat,
la $el sergentii ma9ori si, cum ti&am spus, tot asa pro$esorii de liceu,
uni$orma pe care ei o atribuie omului de stiinta% E si ade*arat nsa ca ei
toti stiu ca au de&a $ace numai cu semeni care 9udeca dupa uni$orma%
& 1a ntaresc n con*ingerea ca no*icea noastra in*itata s&a ndragostit
de *reunul dintre c'elneri% <a stii ca ai dreptate% #ar apropo & ea spune
apropo tocmai pentru ca simt ca nu e nici o legatura si ncearca ne*oia
sa creeze una, $ie absurda & te&am *azut adineauri cum $aceai su$erinta
cu $osta dumitale ne*asta%
1i&a ncremenit un zmbet pe buze%
E un barbarism monstruos care ar scoate din mormnt pe toti luptatorii
limbii literare% "&au deri*at cei din teatru, din $rantuzeste, mai nti ntr&o
locutiune ramasa culiselor cu e?clusi*itate; ,a $ace $oame,% Cnd actrita,
tnara si $rumoasa, e ndragostita de un actor, tnar si $rumos si el,
care&i cere sa&l ia de barbat, ea i raspunde cu c'ibzuinta; ,Esti nebun0
*rei sa $acem $oame amndoi0, Acum, deri*at, ea mi&l aplica mie, cu un
teribil simt al grotescului% 1&am crispat ca o meduza, dar rdea att de
$rumos, cu toti dintii, ca un miez alb de $ruct e?otic, ca m&am domolit
ntr&o ntrebare;
& E att de grotesc sa su$eri din dragoste0
& Nu%%%
& +orbesti sincer0
& Te asigur@ si rdea mereu%
1i&am adus aminte ca are un baietas de *reo cinci ani, pe care&l iubeste
ca o nebuna, $ara sa stie sigur nici macar cine i&a $ost tata, asa nct
uneori glumeste; ,n modul acesta $ac o buna a$acere, caci nu ma *a
iubi dect pe mine,%
& Asculta, ai *rea ca, atunci cnd *a $i barbat, baiatul dumitale sa $ie
indi$erent $emeilor, iar el sa aiba alte preocupari e?clusi*e0
1i&a raspuns neted, $ara ezitare;
& Nu%%%
& Ai *rea sa $ie iubit0
& ('%%% da%%%
& <i sa iubeasca0
& 1ai ales%%%
& <a iubeasca, c'iar de nu *a $i iubit0
& #a%%% da%%% neaparat%
& 5aga de seama, dumneata, care esti $emeie, care ai $ost si esti iubita,
care ai nselat poate%%%
& Nu ,poate,%%% sigur%
& Ei bine, ai *rea ca $iul dumitale sa iubeasca $emeile, c'iar daca ar $i sa
$ie nselat0 Ai *rea sa su$ere din dragoste0 <i, cu toata dorinta de
amaraciune din mine, 9ucnd ca pe o carte pe raspunsul ei, dupa ce am
luat toate masurile unei marturisiri%%% sincere; 5aga de seama%%%@
A de*enit serioasa, ca ntr&o pauza de drama%
& Ti&o spun din toata inima ca as *rea ca $iul meu sa $ie iubit de $emei, si
cred ca *a $i, dar ti 9ur ca as *rea sa le iubeasca oricum, c'iar cu riscul
de a $i nselat de ele% <i acum spune&mi pe ce cal sa 9oc%%%
!&am zmbit cu o neroada recunostinta, i&am spus ca eu 9oc anapoda, i&
am dorit cstig si am plecat sa dau biletele cumparate%
Caii pe care dorise sa 9oace ,*enerabila prietena, au ramas pe drum, ca
sa&mi $aca mie 9ocul, desigur, caci a*eam ne*oie de succese n $ata
ne*esti&mi, ori de care naiba ar $i $ost ele% A iesit un cal aproape
ne9ucat%
& +ai, am asteptat anume sa mbatrnesc, ca sa pot 9uca la curse%%% <i
tot pierd%%% Acum cnd nu mai pot spera nimic%
& <unt dezolat, si nu stiu ce s$at sa *a dau%%% Cred, n orice caz nsa ca
superstitia e nentemeiata%%% Caci banuiesc ca ati cstigat%%% !a *edeti
biletele din poseta%
& Calul numarul sapte0 Ei nu@0 #e ce *a mirati0 Acum pri*iti n $ata
tribunei tablita indicatoare pe $oisorul de la sosire%%% <apte0 Nu0
Rde, gdilata, uimita, rde si ne*asta&mea, atrasa n 9ocul acesta al
ntmplarii, $emeie, cu tot ce e n ea $emeie, 9usti$icnd dorinta mea de a
a*ea un succes% <e re*arsa si trece de noi lumea tribunei si a grila9ului,
aspirata spre paddoc si aleea umbrita%
& Trei bilete pe numarul sapte0 #ar mi se pare ca nimeni n&a 9ucat pe
aceasta $antezista gloaba% Cstig o a*ere% Tnarul meu prieten, trebuie
sa constat ca apropierea dumitale e pretioasa $emeilor%%% cu dumneata,
c'iar cnd pierd, cstiga%
& C'iar cnd cstiga%%% pierd, o corecteaza ne*asta&mea, ngreuind cu
nteles cu*intele, ca sa i se ierte calamburul si ca sa&i dea o anumita
adncime%
Pe lnga noi treceau grupuri care parca nu a*eau altce*a de $acut
dect sa ne e?amineze% <i $aceau asta cu o lipsa de discretie uimitoare%
5arbati si $emei ne masurau, ca pe niste manec'ine care poarta
con$ectiunile unor case de mode% #esigur ca toate grupurile se
e?aminau ntre ele, dar nu puteam sa&mi dau seama e$ecti* de acest
$apt dect cnd noi eram obiectul lui% Tot asa, de pilda, ne*asta&mea,
uneori, si astazi c'iar, pri*indu&ma n oc'i, *iu si cu o stralucire
pasionata, mi dadea impresia ca numai pentru mine are aceasta pri*ire
6cnd su$letul i se aduna din trupul ntreg, n oc'i si n obra9i7% 5anuiam
totusi ca pri*este la $el si pe unii barbati straini, dar *azuta din pro$il
$igura ei nu mai a*ea acea pasiune nemeditata% Ar $i trebuit sa ma
gasesc si eu pe directia pri*irii ei, ca sa pot 9udeca% #ar, binenteles,
asta era imposibil si a trebuit sa adaug nca un $apt la capitolul
incertitudinilor de nedezlegat ale iubirii%
Acum toata lumea se re*arsa spre paddoc si aleea de castani de lnga
el, desprinzndu&se de grila9ul alb, cobornd din tribuna alba, pe scarile
nguste, aspirati toti usor, parca de o pompa ne*azuta%
Eram multumit de aceasta dupa&amiaza si&mi era teama sa prelungesc
ncercarea, ca 9ucatorului la c'emin&de&$er care a batut cte*a puncte si
se codeste sa mearga mai departe, de $rica sa nu piarda totul% Pe urma,
eram c'inuit de momentul despartirii, pe care nu&l puteam nc'ipui, caci
mi&era greu s&o *ad pe ea plecnd, lasndu&ma n loc% As $i a*ut
reprezentarea $izica a parasirii si as $i su$erit ca ntia oara% 1i&am
adunat rezer*ele de *ointa si i&am luat prin surprindere mna,
spunndu&i destul de gnga*it si scurt;
& <arut minile%
8mbind mirata, cu oc'ii mari albastri, sculpta ner*oasa grila9ul alb cu
umbreluta%
& Pleci0
& Nu mai stau si la ultima cursa%
& ,Ai cucerit tot ce&ai a*ut de cucerit0, si surdea, soptind aceasta
aluzie la marsul cntat la toate mitingurile la care se cerea trecerea
Carpatilor%
& Ai $i putut sa ma ntrebi mai bine daca ,am recucerit tot ce&am a*ut de
recucerit,%
& A'0
& %%%si atunci ti&as $i raspuns ca%%%
& @0 1a pri*este lung%
& %%%nu% <pune, ce pot sa raspund0
& Nu se stie & si surde mai ner*os, mai *iu, mai ironic & nu se stie
niciodata%
#oamna argintie *enea cu bratele pline de bancnote, pe care le tinea la
piept, ca pe niste $lori, strnind sursuri de prietenie si de admiratie n
urma ei%
& <cumpa doamna, n&am ce&ti $ace, dar sotul dumitale, dupa cum *ezi,
mi&a platit croitoreasa pe un an de zile%%% <unt sigura ca a $acut&o pentru
$armecul meu irezistibil% !ar oc'ii mari, cu pleoapele $rumos ndoliate,
surdeau $ara sa creada%
Am pri*it&o precis%
& Pe cu*ntul meu, doamna, ca da%%%
A $i?at&o cald pe ne*asta&mea;
& Care din noi doua sa consideram asta drept o impertinenta0 A', dar
m&am zapacit cu totul%%% de&am a9uns la asemenea ntrebare%%% #omnul
asta tulbura situatiile cele mai limpezi si zapaceste pe toata lumea%
Treceau pe lnga noi, plimbndu&se prin $ata meselor de la bu$et,
doamne tinere din lumea buna, mereu n roc'ii desc'ise ca pastelurile,
cu bratele goale, si domni n 9ac'eta, cu palaria tare si binoclu atrnat
de gt, aceasta alee cu pietris constituind ntre cntar, restaurant si
intrarile la tribuna Moc.eE&Clubului un re$ugiu al naltei mondenitati, cta
*reme marea multime se ng'esuia la paddoc, la g'iseuri si pe aleea
castanilor% Am staruit sa plec%
A$ara, n $ata portii, tot cmpul *iran, care slu9ea drept piata, era plin de
trasuri si automobile% Altele ncepusera clasicul circuit dintre rondul al
doilea si casa doctor 1ino*ici, n lumina *ie, oblica si $ara putere a
as$intitului% N&am gasit trasura si am pornit&o pe 9os% +enea dinspre
oras, n trapul maiestuos al unor armasari negri si mari, o trasura noua
parca, lacuita n albastru, cu cauciucurile groase ct cele de automobil,
cu pernele relie$ate ca niste romburi bleumarin, $i?ate asa ca sa se
poata rezema clientii de ele, lasnd picioarele sa $ie mngiate de
blana rosie, asternuta 9os% !ntegrndu&se arcuirilor largi de lac si sto$a, o
$emeie tnara si palida, a carei linie incomparabil eleganta relua parca
moti*ul unduit al aripilor trasurii, parea o ,#ama cu camelii, *isatoare si
isto*ita, absenta cu totul la celelalte siruri de automobile si trasuri, din
care zeci de oc'i cautau s&o pri*easca macar n $uga% Era numai o
banala si lacoma cocota, $osta ser*itoare, care nu cunostea #ama cu
camelii nici macar din traducerea aparuta n ,5iblioteca pentru toti,, dar
care, cu usurinta le*antinilor ori a specimenelor in$erioare, $rumoasa,
neasemanat mac'iata, imita la per$ectie modelele a9unse aci din a treia,
a patra mna 6cnd sensul si continutul se e*aporeaza si cnd
imitatorul nu mai stie macar pe cine imita7%
Cu ct ma apropiam de oras, aleile umbroase erau tot mai pline de
lume, pna am a9uns n centrul $urnicarului popular si $esti* de la
,5u$et,%
<aptamnile urmatoare m&am simtit din ce n ce mai mult con*alescent%
Aceste ntre*ederi cu ne*asta&mea ma $aceau sa suport nes$rsit mai
usor ruptura si eram $oarte multumit de bunul gnd pe care&l a*usesem,
pro*ocndu&le% #epartarea nu mai era o drama unica si distrugatoare
de organe, e?asperata de absolutul ei, *oit la nceput, ci un sistem de
acomodari%
Prezenta $emeii mi era indispensabila, ca mor$ina unui detracat, dar
a*eam norocul ca o puteam izola de orice conditii logice si, indi$erent
daca a*eam noi moti*e de nemultumire ca $apte si gnduri, eu tot i
simteam bine$acerea% ( saptamna dupa ce o *edeam, eram totdeauna
mult mai putin obsedat de ea si a*eam o senzatie de *indecare%
#ar dupa aceea, c
a si cnd s&ar $i strns tot dorul de ea n mine, ca raul tot dintr&un abces,
simteam neaparat ne*oia s&o *ad% ncercam, e ade*arat, noi rezistente,
izbuteam pentru cta*a *reme, dar caderea era mai puternica%
Rezistam totusi, pna n clipa cnd con*eneam ca trebuia s&o *ad%
(data con*enit acest lucru, ca si cnd un za*or s&ar $i tras, nu numai ca
nu mai a*eam puterea de a ntrzia ct de putin, dar eram cuprins de
un ade*arat iures accelerat de nebunie, cnd nu mai puteam 9udeca
nimic si cnd, orice s&ar $i ntmplat, trebuia s&o *ad% Atunci o cautam
anume ntr&o singura seara n restaurante, prin teatre, la prietene si, de
*reo doua ori, c'iar la ea acasa% Am gasit&o n ambele rnduri cnd am
cautat&o la matusa ei, printr&un noroc la care nu ma asteptam, singura
acasa, putnd deci sa ma primeasca% +eneam totdeauna cu moti*e
bine alese si indi$erente, caci alt$el nu stiu ce s&ar $i ntmplat cu mine%
A*eam totusi, limpede, impresia unei probabilitati de *indecare n *iitor,
$ireste $ara sa pot preciza ct de ndepartat putea $i acest *iitor% Un an,
doi, sau poate mai multi%
ntr&o *reme parca ncepusem s&o uit% #escoperisem un soi de
preocupari, care o lasau pe ea pe planul al doilea% Niciodata nu
a9unsesem la o att de mare putere de concentrare% Reluasem studiul
apriorismului .antian, si cte*a zile am a*ut impresia ca am gasit o
e?plicatie menita sa re*olutioneze $ilozo$ia% Era n mine un luminis egal,
o claritate bine$acatoare, asemeni calmului de $ulg pe care&l da mor$ina%
A9unsesem la concluzia ca era o greseala aceea pe care o $acea Iant,
deducnd caracterul de uni*ersalitate si necesitate al principiilor
matematicii dintr&un apriorism, oricum meta$izic% #impotri*a, ramneam
n lumea e?perientei si gaseam mai mult dect su$icienta e?plicatie a
uni*ersalitatii si necesitatii matematicilor n originea lor de ordin
con*entional% ( buna parte din $ilozo$ia .antiana mi se parea prabusita
prin aceasta descoperire%
Atunci am nteles, am simtit n$iorat, ca poate e?ista o lume superioara
dragostei si un soare interior, mult mai calm si mult mai luminos n
acelasi timp% :ndeam nentrerupt, cu o intensitate de 'alucinat% #e la
un e?emplu treceam la altul si de la o descoperire la alta noua%
#e ce linia dreapta e oricnd si oriunde drumul cel mai scurt ntre doua
puncte0 Pentru ca asa am con*enit sa&l numim si, daca nu ar $i asa, nu
l&am numi asa% Uni*ersalitatea si necesitatea sunt ale limba9ului%
Pe strada umblam aproape automat, cu toata atentia ras$rnta nauntru%
Nu stiam nici pe ce strazi merg, nu auzeam nimic n 9urul meu si
cteodata, tra*ersnd, dam buzna peste automobile% Tot ce era raza de
lumina era absorbit n interior% "umea automata si lumea constiintei
de*eneau independente una de alta si si continuau seriile di$erit% 1i s&
au ntmplat si necazuri penibile, alteori numai ridicule% Caci puteam
numai sa ncep seria automata, nu s&o si controlez mai departe%
#adeam, de pilda, douazeci de lei la c'iosc sa iau ziarul, dar nu mai
luam restul si uneori nici ziarul% Nu tineam minte nimic din ceea ce
$aceam% Era sa am din cauza asta un duel% Am $ost oprit pe bule*ard de
un domn si o doamna, $osta prietena din copilarie% Am nceput, pe
9umatate prezent, sa&i sarut mna ei si pe urma, continund, i&am
sarutat&o si domnului% A de*enit palid, si&a tras mna brusc si m&a
dezmeticit si pe mine% Abia mai trziu lucrurile s&au lamurit% Era con*ins
ca ne*asta&sa $usese dragostea mea si ca re*ederea asta trzie m&a
emotionat att de mult, ca m&am zapacit de tot% Cnd ade*arul era ca
eu de abia luam nota, cu mi9loacele de cunoastere peri$erica, de
aceasta ntlnire%
1ai a*usesem cnd*a un $el de re*erii, care aduceau cu acest soi de
adnca si intensa interiorizare% #ar atunci a*eau drept obiect moti*e
$ara noima; cum as c'eltui un miliard, sau cum as organiza o calatorie
la Polul Nord, sau, cnd eram n primele clase de liceu, realizam un $el
de Romnie&1are n 'arta geogra$ica re$acuta dupa mine, cnd nici nu
banuiam razboiul care *a *eni%
Am descoperit ntr&o re*ista nsa un $ragment de articol n care :io*anni
Papini e?punea e?act aceeasi opinie despre apriorism ca si mine% A
urmat iar prabusirea su$leteasca, iar golul canceros% 1ai ales ca Papini
nu era nici macar socotit $ilozo$, ci ca un diletant pasionat si $antezist%
ntr&o zi, cautam sa re$ac ce*a din prezenta $emeii, scotocind prin
sertarele unui mic birou, pe care&l a*ea n odaita ei de primire, o
ncapere ngusta, dreptung'iulara, lipita de dormitor% Cuprindea numai
un di*an acoperit cu scoarte, cte*a acuarele, eta9era de carti si biroul
ei mic% )otogra$ii, taieturi din re*istele ilustrate, scrisori de la prietene,
traduceri 6*rusese sa traduca "e lEs rouge si nu a*usese destula
rabdare7% Erau note de croitoreasa de asemeni, $ireste raspunsuri la
concursurile cu premii ale magazinelor ilustrate si tot soiul de alte
nimicuri% #ealt$el, toate cartile i erau pline de note si scrisori uitate
printre pagini% Am rasturnat, $ara sa *reau, un teanc de carti si iata ca
dau peste un plic, cu scrisoarea n el, pe care nu&l descoperisem n
numeroasele scotociri de pna acum%%% Am a*ut un $ior, ca si cnd as $i
pus mna pe ci$rul dorit al unei taine%
,)etito, diseara !orgu pleaca la tara, ca e 2D $ebruarie si trebuie sa
tocmeasca oameni pentru araturi% 1i&e urt de moarte singura acasa%
+ino sa mncam amndoua% Am si croitoreasa la mine, poate ca&ti tai si
tu taiorul%%% <eara dormi la mine, daca *rei, stam toata noaptea de
*orba%,
Era scrisul Anisoarei% !orgu era barbatu&sau, 2D $ebruarie, data cnd am
*enit de la Azuga%
<imt ca ametescB ca mi se desc'ide o perspecti*a uluitoare, desi dorita,
ca putinta de a merge a paraliticului, culcat n $ata altarului pentru
maslu% Caut sa $iu ct mai linistit, ca sa pot ntelege bine% Asadar a 9ucat
o comedie, ca sa ma pedepseasca, asadar sunt cu ade*arat un tip
imposibil, care complica absolut orice ntmplare, iar ea e $emeia unica
& si totul se poate sterge ca un *is ngrozitor% mi dau lacrimile si plng
ncet de bucurie% +a sa zica era totusi o solutie, cnd eu nu *edeam nici
una%%%
Pe urma a nceput banuiala ca as putea $i *ictima unei abile mane*re%
#aca scrisoarea a $ost pusa cum*a de curnd acolo0 Ea era certata,
cel putin asa stiam eu atunci, cu Anisoara, de aceea nici n&am cautat&o
acolo% Pe urma, data e prea saritoare n oc'i, prea cu intentie; 2D
$ebruarie% <i de ce n&a spus ser*itoarei atunci unde se duce0 #e ce nu
mi&a lasat un bilet0 Ramn ndelungata *reme ros de ndoiala% #ar pe
urma singur argumentez n $a*oarea ei% Probabil se mpacase cu
Anisoara si eu nu stiam% Ca sa aduca ulterior scrisoarea, i&ar $i trebuit
prea mari complicitati si nici nu a*ea certitudinea ca as $i gasit&o% #e
asemeni, ce moti* ar $i a*ut sa mi&o plaseze aci0 #e ce sa tie sa ne
mpacam0 Ce interes ar $i a*ut0 Cnd mi&a re$uzat primirea oricarui
a9utor material si cnd eu sunt cel care ma tem sa n&o pierd0 Numai
daca ma iubeste e e?plicabil demersul ei, dar atunci apare mai curnd
*erosimila ntmplarea nsasi% #ealt$el si su$erinta ei, n tot timpul
acesta, su$erinta care acum mi pare absolut certa, con$irma aceasta
parere%
1a mbrac repede si pornesc spre Anisoara% Pe drum, am nsa o noua
ndoiala% #aca totusi scrisoarea e ntocmita0 E $oarte posibil ca ea sa
nu *rea sa di*orteze, caci ar pierde o buna situatie materiala, iar $aptul
ca mi&a re$uzat a9utoare pe care le putea banui modeste nu nseamna
ca e dezinteresata% ncep sa 9udec si atitudinea ei, ca amanta% #aca ar $i
iubit, ar $i su$erit atroce ca mine si ea% Ar $i a*ut momente de ade*arata
nebunie ca sa ma *ada% nsa ca su$erea *izibil, poate $i si din cauza ca
su$erea sincer la gndul ca pierde o situatie materiala% Ca aspect,
su$erinta su$leteasca si cea cu mobil material nu di$era si e greu sa stii
daca o $emeie su$era ca nu&i *ine amantul la rendez&*ous sau ca are de
platit o nota la croitoreasa% !ar daca din orgoliu mi ascundea ca a
dormit la o prietena, pentru ce atunci nu a*ea orgoliul sa ascunda si ca
su$era, n strada sau la restaurant0 <i daca aceasta su$erinta era att
de mare, de ce n&a $acut nici un demers sa ne mpacam0 #ar daca ar $i
$acut acest demers, n&ar $i $ost oare o do*ada pentru mine ca tine la o
situatie materiala0 Am intrat ntr&o ca$enea, am cerut o ca$ea si un
cointreau, lasndu&ma mai departe prada $ramntarii din mine%
Cnd mi&a raspuns prin comisionar, mi&a spus ca are casa plina de $lori,
deci un act de orgoliu sincer 6caci nu&si putea nc'ipui ca are sa $ie
demascata de comisionar7% #aca admit n principiu acest gest, pot sa le
admit atunci pe toate% #ar daca si&ar $i $acut din comisionar un
complice, dndu&i, dealt$el, acel napoleon de aur0 Atunci de ce
comisionarul mi&a spus ca i s&au dat bani si ca i&a primit, de *reme ce
era complice cu ea si stia ca n&o sa&l tradeze0 Pe urma, nu i&ar $i ei $rica
sa n&o tradeze mai trziu Anisoara0 #ar daca amndoua au $ost
complice si ea o are pe *ara&mea ,la mna,, cum se spune0 Ar trebui,
pe de alta parte, sa ma interesez ca sa stiu cu preciziune daca !orgu a
$ost ntr&ade*ar la tara n ziua aceea% #ealt$el, c'iar daca el a $ost, era
posibil ca ne*asta&mea sa nu $i dormit la ei% Iant a aratat cnd*a ca se
poate demonstra, deopotri*a, si ca spatiul si timpul sunt in$inite, si ca
sunt $inite% Tot o ast$el de antinomie e si $aptul de a sti daca o $emeie te
iubeste sau nu, caci ti poti demonstra cu usurinta, pornind de la
aceleasi $apte, si ca te iubeste cu isto*itoare pasiune, si ca te nsala,
bat9ocoritoare% Numai daca nu admiti ca amndoua ipotezele sunt
ade*arate, si, ca teza si antiteza, se contopesc, ca sa ramnem n
$ilozo$ie, n sinteza 'egeliana% #oua lucruri mi s&au parut, totusi,
con*ingatoare; ca ea n&a e*itat di*ortul si, orict as crede n ntmplare,
$aptul ca niciodata n&a $ost n apropierea ei *reun barbat, c'iar cnd am
cautat&o prin surprindere%
!&am tele$onat Anisoarei ca iau seara masa la ei%
#esi mai sunt numerosi musa$iri la masa, n&am rabdarea sa plece si tot
timpul aducnd *orba de agricultura, despre momentul cnd se ncep
muncile, $ara sa ntreb nsa de&a dreptul, caci stiam perspicacitatea cu
care se re$uza barbatului orice detaliu care l&ar lamuri asupra situatiei
lui, am cautat sa a$lu daca !orgu $usese ntr&ade*ar la tara, la 2D
$ebruarie% N&am putut a$la nimic% Erau cti*a oameni politici, $emei din
cercurile care *neaza cancanuri si ntmplari mondene% Unul dintre
comeseni, a$lnd ca sunt nepotul lui Nae :'eorg'idiu, m&a considerat
cu oarecare admiratie si am a*ut impresia ca si ceilalti mpartasesc
aceleasi sentimente% Un deputat s&a o$erit sa spuie ,una buna, de&a
unc'iului%
& ( stiti pe cea mai noua a lui Nae :'eorg'idiu0 si & la ntrebarile
ntrebatoare; care0 cum0 & ncepe sa po*esteasca; Acum *reo ct*a
timp, eram *reo cinci&sase insi la casieria Camerii sa ne luam diurnele
pe sesiunea asta, cnd Nae :'eorg'idiu da cu oc'ii de +asilica
<a*ulescu de la 5raila, l stiti pe <a*ulescu cum e totdeauna, lnos,
netuns, cu gulerul murdar, cu pantalonii cu genunc'i% :'eorg'idiu, de
colo, pri*indu&l cum numara banii; ,1a, +asilica, acum ca ai bani, mai
du&te si tu la baie, ma,% #a +asilica, de colo; ,8au, ma Nae, $ac baie n
$iecare zi,% <i serios, acesta; ,Asculta, +asilica, atunci sc'imba apa%%%,
Rd toti cu 'o'ote, pe urma unul ntreaba daca stim ce i&a $acut unui
alegator al lui%
& +ine & spune po*estitorul & un tip care&i cerea de doi ani sa&l numeasca
n *reo slu9ba; ,Coane Nae, acum a murit, de o 9umatate de ceas,
!orgulescu de la primarie, *reau eu locul lui@, ,+rei locul lui, ma
+asiliule0, ,#a, coane Nae@, ,5ine, ma, uite&ti dau o scrisoare pentru
primar%, <i scrise primarului o carte de *izita nc'isa, n care&l ruga sa ia
masura lui :'ita +asiliu si, daca i se potri*este cosciugul, sa&i dea lui
locul mortului%
Alte 'o'ote de rs, alte e?clamatii de admiratie pentru Nae
:'eorg'idiu% A$lu acum ca a $acut mpreuna cu "umnararu o
e?celenta a$acere cu statul% )abrica munitii pentru armata, $oarte scump
platite% 1i se pare ca niciodata n&au sa mai plece oamenii acestia%
Anisoara tine acum ca !orgu sa spuie alta buna a lui Nae :'eorg'idiu%
)ireste ca toti accepta si !orgu po*esteste;
& n prag, la Capsa, Nae se ntlneste cu un *ag cunoscut, un tip de prin
nordul 1oldo*ei, unul 1i'ai Tutunaru% ,Ce mai $aci, Nae0, ,5ine, dar
tu0, ,Pai sa *ezi, ca am $ost la +iena, ca mi&e ne*asta bolna*a n
sanatoriu%%% am $acut acolo un consult%%% ca a trebuit sa las pe soacra&
mea la mosie tocmai acum cnd e lucrul n toi, ca am luat n arenda si o
mosioara a lui $rate&meu,, si da&i, si da&i%%% Nae, de colo, l pri*este lung,
asteapta si, pe urma, mirat; ,Asculta, draga, ce te&ai apucat sa&mi spui
mie toate astea0 Eu te&am ntrebat ce mai $aci, asa cum se ntreaba%
Ce, tu ai luat&o n serios0,
Alte rsete% Un tnar po*esteste ca Nae :'eorg'idiu are aprobata n
buzunar, de catre un ministru, care $usese, e drept, numai interimar la
)inante, o petitie, pentru doua *agoane de radium, predabile n gara
(cnele&1ari, cu pretul de cinci mii de lei *agonul% Celor mai multi nu le
*ine sa creada, dar tnarul si da cu*ntul ca a *azut petitia si ca Nae
obtine de la acest ministru acum ce *rea, numai sa nu mai arate la toata
lumea aprobarea data% Eu a*eam $ebra de nerabdare%
Abia dupa&masa, trziu, cnd lumea plecase, aducnd iar *orba, am
a$lat ca ntr&ade*ar !orgu $usese la tara la 2D $ebruarie%
Pe urma am ntrebat de&a dreptul, cu oc'ii *ii, pe Anisoara;
& Te rog, spune&mi, a dormit Ela n $ebruarie la tine0
1i&a raspuns rece, calculat;
& Nu stiu%
& Te rog, Anisoara, spune&mi%%% te rog mult%
<i $acnd pe stn9enita;
& Nu stiu%%% nu pot%%% sunt patru luni din $ebruarie pna acum, ce *rei@%%%
& Totusi%%%
& <te$, te rog, nu insista, ca nu pot sa spun nimic%
!ar !orgu, gros, cu $ata mare, stergndu&si de *in mustata groasa si
scurta, nemaiputndu&se stapni;
& A dormit%%% draga, a dormit n *remea aceea cam de doua&trei ori, de
cte ori plecam eu la mosie%%% o c'ema Anisoara, ca&i era urt singura%
E n mine o lumina care&mi umple oc'ii de lacrimi%
& <i de ce nu mi&ati spus pna acum0
& #e unde stiam noi de ce *&ati certat0 <i pe urma, naiba sa le ia de
$emei, ca ncurca lucrurile de nu le mai descurca nimeni% <i&a ales o
scobitoare, a pus&o ntre dinti si apoi a masurat linistit $ar$uria cu
brnzeturi%
( saptamna ntreaga, o luna, a $ost o betie de dureri amare
trans$ormate n bucurii tari, cum se sc'imba dro9diile zacatorilor n
alcool% Tot trecutul mi aparea acum clar, mai ales dupa noi e?plicatii,
mai ales dupa $ericirea ei, acum nestapnita%
Am mai ramas doua saptamni n 5ucuresti, pe urma am $ost
concentrat si asta mi s&a parut o calamitate, dar am aran9at asa ca ea
sa petreaca *ara la Cmpulung%
Pe o strada alba, care ducea spre 1ateias, gasisem la o $amilie, mai
demult cunoscuta, o camera mare, curata, cu so$ale 9umatate din
cuprins, iar alaturi o odaie mica, pentru bucatareasa adusa de la
5ucuresti% Era destul de aproape de mine, caci de la #mbo*icioara la
Cmpulung sa tot $ie treizeci si ce*a de .ilometri si a*ea deci mereu
amenintarea *enirilor mele nepre*azute, asemeni unui rond de noapte
pasional%
"a nceput eram, oarecum, ntr&un anumit sens, linistit% mi scria ca se
simte multumita, ca aerul limpede si cu miros de brad i $ace bine, mai
ales dupa iarna de petreceri, ca n&a $acut nici o cunostinta noua, ca e
,ncntata,, ca nici una din *ec'ile noastre cunostinte nu e n
Cmpulung%
mi descria micile ei bucurii singuratice n aceasta statiune de *ara% <a
citeasca dimineata cte o carte, pe banca, pe bule*ard sau n parc,
urmarind 9ocul copiilor, cu bonele lor, sa se duca la piata sa cumpere
brnzeturi, zmeura si mere, sa doarma lenesa dupa&masaB la sase, sa
ia dulceata si ca$eaua cu coana Atena, gazda si *ec'ea prietena% Ca
seara, uneori, $acea plimbari cu Tanti si 8oica, nepoatele coanei Atena,
pe bule*ard, ca sa asculte muzica%
Aproape n $iecare zi, la popota, primeam cte&o scrisoare, cam cu
acelasi cuprins, care ma linistea ca o bine$acatoare promisiune%
U"T!1A N(APTE #E #RA:(<TE
#ar ultima scrisoare ma c'ema ,negresit, la Cmpulung, pentru
smbata, sau cel mai trziu duminica% Era o impresie tulbure, care ma
nelinistea% ncercasem n toate c'ipurile sa obtin o permisie de doua
zile, $ara sa izbutesc% Pndisem ca sa gasesc n toane bune pe
comandantul de batalion, cautasem sa&mi atrag laude pentru modul n
care mi conduceam plutonul si izbutisem% Aratos si cumsecade
oriunde, capitanul #imiu de*enea de nenteles cnd era *orba de
aceasta permisie% 1iercuri seara, dupa&masa, capitanul Corabu
trimisese, rugat de toti, ordonanta sa&i aduca $lautul si ne&a cntat
cte*a bucati nemtesti, de un sentimentalism luminos si cati$elat, cu
totul n contrast cu $irea crunta si iute a acestui om, care ngrozea pna
si pe superiorii lui% "a +iena, cnd era o$iter n regimentul D *natori,
luase si lectii la conser*ator si era pretuit ca un ade*arat artist de
camarazii lui nemti% i $acusera cadou, la plecare, dupa obiceiul
regimentelor austriace, o tabac'era de pret, plata, cu o potco*ioara ntr&
un colt, cu initialele lui mpletite, de aur, ntr&alt colt, cu semnaturile
tuturor sapate, n $acsimil, nauntru% Acum capitanul #imiu, cu minile
putin cam scurte, ncrucisate peste talia care nu mai ncapea n *eston,
asculta gra* muzica, asemeni unui epitrop de biserica de sat, cazania%
N&a zmbit dect cnd capitanul )loroiu, care, cu mustata batrnicioasa
si blonda, trecea, oarecum, drept intelectualul batalionului, a rugat pe
Corabu sa cnte doina, a carei e?ecutie e traditionala la $laut, ca ouale
rosii la Pasti% Capitanul s&a e?ecutat si a cntat&o cu un simt al
melancoliei, al dorului, aici, ntre pustiurile muntoase, crescute n
noaptea rece, de ne&a coplesit pe toti%
1i&am lungit gtul dupa #imiu si, ncet;
& #omnule capitan, *&as ruga sa&mi dati *oie smbata si duminica la
Cmpulung% +orbeam cu rasu$larea rarita, n soapta miloaga, aproape%
1i&a raspuns, $ara sa se uite la mine, scurt;
& Nu se poate, si a ascultat mai departe $lautul%
A doua zi l&am pndit cnd a aparut pe platoul de instructie, trecnd de
la companie la companie, cu mustata cuminte si groasa, ca un 'arnic
arendas de la un ogor la altul% N&am putut sa&i *orbesc, caci se
ncurcase n probleme de tactica, pe care le&a descurcat pe urma,
simplu; ,#omnule, trebuie sa&l prinzi totdeauna pe $lanc,, spre
deosebire de capitanul )loroiu, care e?punea erudit o tema, si de
capitanul Corabu, care si pedepsise compania, cu o$iteri cu tot, sa urce
de douazeci de ori n $uga un po*rnis apropiat si deci era alaturi, atent,
cu ncruntare, sa *ada daca i se e?ecuta ordinul%
"a ora raportului, cnd am *enit n odaita care slu9ea de cancelarie
batalionului, l&am gasit iar cu capitanul )loroiu, cu *reo doi sergenti de
la popota% #e o saptamna, socoteau mereu, cu energie tacuta, ca sa
iasa la capat% <mbata trecuta, regimentul a*usese inspectia
generalului comandant de di*izie si batalionul nostru primise ordin sa
pregateasca, 9os n tabara, o masa dupa cu*iinta% (amenii cladisera un
umbrar de $runze proaspete, lautarii primisera *estoane noi% +reo trei&
patru, reputati ca *natori, $usesera trimisi n munte sa aduca *reo
capra neagra, caci mergea *estea ca peste prapastiile si piscurile
Pietrei Craiului ar $i cte*a capre negre% n realitate, *natorii n&au adus
dect o caprioara si, sub supra*eg'erea unui comandant o$iter, care
trecea drept mare mester, s&a ser*it spinarea de caprioara cu sos si cu
ciuperci% 1ulta bataie de cap i&au dat mesterului camarad nsa pastra*ii%
5ucatarul nostru era prea nesle$uit ca sa poata gati o masa att de
subtire ca pastra*ii $ripti n pesmet% Nu mai spun ca si *natul lor a $ost
o problema $oarte complicata% Pentru noi, mai *nam si cu granatele
<a*opol, ca tot nu erau bune de altce*a, cu toata paza% Acum nsa, ca
sa nu se s$arme carnea $ina, trebuiau prinsi cu mna, pe sub pietre, n
apa taioasa de rece, de la iz*oarele #mbo*icioarei, dar prinsi c'iar n
zorii zilei de smbata, pentru ca; ,Asculta&ma pe mine, domnule,
pastra*ul nu e de mncat dect *iu%%% nici cte*a ceasuri nu tine% #aca
*rei sa mannci pastra* dupa cinstea lui%%% <i pe urma, daca nu l&ai gatit,
s&a ispra*it% #aca nu e untul bine ncins, nu mai e pastra*, e terci% Asta
nu orice bucatar stie s&o potri*easca dupa dic'isul ei, ca daca&i prost, l
usuca, dar la mi9loc l lasa crud de&ti da greata%,
E?plicatii care dadeau racori celor cu raspundere; ,+asiliule, $rate, sa nu
ne lasi,% #oi insi a*eau sa ngri9easca de ale bauturii; niste brag'ina
*estita de pe lnga :olesti, tuica de Cmpulung, ,daca n&o gasi de
+aleni,, si zece sticle de sampanie, 1umm +erE #rE, ,caci numai de
asta bea,% Casca*alul proaspat de Cmpulung, zarza*aturi si legume,
alese cu gri9a, cadeau n sarcina popotarului obisnuit% #ar ceea ce a dat
mai multa emotie capitanilor nostri 6generalul *enea sa $aca o inspectie
n *ederea naintarilor la gradul de maior7 a $ost ca a trimis *orba
anume sa i se dea la nceputul mesei doua oua $ierte, numai doua, ,dar
daca nu se pot gasi absolut proaspete, mai bine sa se renunte,@ Cta
bataie de cap pe bietii oameni, ca au dat n gri9a unei ordonante anume
supra*eg'erea unui cuibar si tot le era teama ca s&ar putea produce
*reo ncurcatura, nct ordonanta sa dea dintre cele mai putin
proaspete%%% #ar, n s$rsit, totul trecuse cu bine, ouale $usese ntr&
ade*ar proaspete, iar di$eritele bunatati ngurgitate, digerate cu laude%
Acum toate c'eltuielile prnzului era ndemn sa $ie scoase din
,economii,, e?act de la ,ordinar,, adica de la masa trupei, caci
regimentul nu a*ea $onduri speciale% Ratiile celor care erau n permisie,
a9ustari de carne la cazan si ce*a mai putin za'ar la ceai, toate
cumpanite cu c'ibzuinta, de la o zi la alta, trebuiau sa acopere de$icitul%
Am asteptat zadarnic sa se termine adunarile de ci$re si cercetarea
tablourilor% n cele din urma am plecat, caci am nteles ca nu pot obtine,
ntrerupnd o asemenea discutie, ceea ce nu obtinusem cnd se cnta
doina%
#upa&masa ne&a c'emat sa ne mparta niste brosuri trimise de la
regiment% Erau cte*a cartulii subtiri, tiparite prost, pe 'rtie de 9urnal,
cu coperte *erzi sau galbene, ca ,legea c'iriasilor,, de pilda% Noi
n*ataminte de pe $rontul occidental se numea una% Alta; Rolul artileriei
n razboiul actual% n s$rsit, o a treia; Notele unui capitan din armata
germana% Cte un capitan sau maior, din birourile statului&ma9or,
traducea si tiparea ast$el de brosuri, $ie ca&l interesau, $ie ca *oia sa
arate ca are de lucru, dar nimeni nu le dadea nici o importanta, si,
trimise la corpurile de trupa, zaceau pra$uite n pac'ete, ca teancurile
de brosuri patriotice prin pi*nitele pre$ecturilor% #in cnd n cnd, ,ca sa
se descarce,, ag'iotantii de regimente le distribuiau la o$iteri% "a drept
*orbind, ele ar $i trebuit sa $ie citite de catre generali si state&ma9ore,
caci era *orba de n*ataminte pentru conducere, la nceput, iar eu si cu
(risan eram con*insi si c'iar uimiti de seriozitatea cu care se
documenteaza o$iterimea noastra superioara & caci aceste cartulii erau
cu ade*arat e?trem de interesante & dar mai trziu am nteles ca
suprae*aluasem anumite inteligente% #eci, n timp ce luam bucuros
brosurile;
& #omnule capitan, *ream sa *a rog, ca si&aseara, pentru o permisie de
doua zile la Cmpulung%%% Am acolo%%%
& #ragul meu, mi pare rau, dar nu se poate, ce sa&ti $ac0
& #omnule capitan, nici nu *a nc'ipuiti ce ser*iciu mi&ati $ace%%%
& Cum sa nu stiu%%% stiu%%% dar nu se poate%%%
Aseara, la popota, n s$rsit, a $ost a treia ncercare, mai ne$ericita dect
toate% Eram cu gura arsa, cu oc'ii tari n cap, caci simteam ca nu *oi
putea $i la Cmpulung dect dezertnd si, pre*aznd toata nenorocirea,
eram totusi 'otart sa dezertez% Toata noaptea m&am $ramntat
mistuitor%
!ata, au nceput sa se albeasca $erestrele, n casa ntunericul se rareste
ca un pra$ si eu n&am nc'is nca oc'ii% Cearta cu Corabu mi se pare
stearsa%
& #om sublocotenent, *a c'eama dom capitan #imiu%%% a *enit dupa
dumnea*oastra Nistor (ancea%
Capitanul #imiu e n camasa de noapte taraneasca si n papuci%
& #omnule%%% *rei sa pleci la Cmpulung0%%% Ai treaba acolo0
& #omnule capitan, trebuie sa ma duc negresit%%%
Tace ndelung, pe gnduri, ca si cnd m&ar $i c'emat doar asa, ca sa&mi
puie o ntrebare acolo, si numai dupa un timp;
& #e'@ domnule%%%
& #omnule capitan%%%
Acum soldatul i aduce pe masa taraneasca, acoperita cu pnza de
casa, o dulceata si o ca$ea neagra%
& 1ai adu o dulceata, :ligore, si o ca$ea pentru domnul sublocotenent%
<i, ntorcndu&se spre mine; Eu m&am deprins sa ma scol de dimineata
si asta e ,ca$eaua mea cu lapte,%
1a masoara din cap pna n picioare si iar tace% l masor si eu
ncercnd sa g'icesc ce gnduri are, ba sunt ispitit sa&i dau brnci,
nspre cel bun%
& #e, domnule%%% stiu eu ce sa $ac0%%% #e'%%% i&am spus&o si lui (risan
aseara% E ordinul regimentului sa nu paraseasca nimeni unitatea% Uite
ce%%% !a un om cu dumneata, care stie sa te duca pe deasupra, sa
ocolesti #mbo*icioara, dai drept n soseaua mare, ca sa nu ntlnesti
pe nimeni de la regiment% #ar si daca te ntlneste cine*a, sa spui ca
te&am trimis sa $aci o recunoastere spre Rucar%
Am crezut ca irumpe totul n mine de atta $renezie%
& #omnule capitan, n&a*eti nici o gri9a%
As $i *rut sa trec pe la (risan sa&i multumesc, dar mi&era sa nu ntrzii%
Probabil ca aseara, la popota, au discutat cu totii ntmplarea, datorita
lui%
Am luat un soldat care stia drumul peste culme si am pornit&o asa cum
ma gaseam%
1ai nti spre :iu*ala, urcnd ncet, pe urma am ocolit, *slind peste
pasuni si $neturi, pna deasupra soselei mari% Era un soare *iu, ca de
cristal apos si cu raze e*idente, care dadea re*erberatii umede culmilor
stncoase si $acea proaspat *erdele *egetal% Roua se uscase, dar tot
mai dainuia ct sa ne ude ncaltamintea% 1untii cei mari, pri*iti cum
*eneau amenintatori spre noi, de sus, cresteau, des$iintnd departarea%
n stnga, :'imba*ul, nemaipomenit de masi*a mosc'ee de piatra 6pe
lnga ea, <$nta <o$ia sa para 9ucarie de copii7, are de 9ur mpre9urul
cupolei de piatra po*rnisurile de sute de metri, drepte ca niste pereti
din care nsa creste o *egetatie de stnci, ici&colo amestecata cu cea de
brazi% Aceste po*rnisuri sunt att de apropiate de cele ale muntilor
*ecini, numai cti*a metri uneori, ca $undul prapastiilor, cu praiele lor,
n&au *azut de cnd e lumea, niciodata, soarele%%% ici&colo, nici lumina
lunii% Po*rnisurile acestui munte, necercetate de nimeni, l&au $acut un
ade*arat cuib de ursi%
"a dreapta, apropiata, marita nca, Piatra Craiului, cu aspectul ei de
dom gotic, de stnca dantelataB iar n $und, alergnd puternic si
acoperitor spre noi, umplnd 9umatate din *edere, Papusa, unul dintre
muntii mari ai tarii, deasupra !ezerului, pare, ca sa completam tripticul
impresiilor acestea, o turla deasupra unei nalte si lungi biserici
romnesti% n *alea dintre acesti munti e #mbo*ita cu praiele ei,
luptnd cu stncile ca sa razbata, bolo*anindu&se, stralucind la ocolurile
nsorite, ca argintul, mai ales lnga podul alb de piatra, asemeni totusi
celor din 5ucuresti% Prabusite n adncul larg, dmburi mpadurite,
coline si plaiuri cu $nete 6ca acela unde ne gasim acum7, ici&colo
casute si, n s$rsit, sarpele alb al soselei dau continut *aii% )netele
sunt mpartite prin mari poligoane neregulate de garduri mici de
bolo*ani, dupa proprietarii lor% n mi9loc, nc'ise n tarcuri, ca niste oi
prea mari, capitele de $n de la al doilea cosit% Aerul e rar, miresmat de
rasina de brad, de $n copt, de $ragi trecuti la *remea asta, si ameteste,
tare ca dro9dia% "acustele ne sar din cale, sprintene ca si dimineata asta
ntreaga%
<a $ii acum aici, $ata draga, lungita lnga mine, pe o capita de $n
asternuta 9os, sa pri*esti cerul nalt si proaspat, departe de ,banda, si
de mesc'inariile saloanelor, sa respiram aci adnc si sa&ti ncalzeasca
trupul plin soarele, sa&l ncinga pna n miezul zilei, asa cum ncinge,
*ara, de la $acerea lumii, toata pri*elistea de aici% #aca nu ramn, e ca
trebuie sa a9ung mai curnd & $ie si acolo & sa&ti prind mi9locul *iu ntre
bratele mele cu coatele lipite de solduri%
Am nceput, $ireste, iar, sa merg ntins, caci daca su$erisem pna sa
obtin n*oirea, acum paream scapat ca dintr&o prastie si nebunia
re*ederii crestea n mine ca un spasm, pe care nimic nu l&ar mai $i putut
opri pna la isto*irea lui%
Un muntean n itari si camasa, cu palarie ,ungureasca, pe cap, se
opreste din plimbarea coasei, ca sa ne arate un drum mai scurt% "nga
el, o $emeie *oinica, tnara, cu picioarele n iarba umeda, goale pna
sub genunc'i, cu carnea pietroasa, cu aceeasi palarie de psla neagra
barbateasca pe cap, ne pri*este mirata% Are soldurile puternice si snii
ca puii nc'isi n camasa n*rstata cu negru% ntr&un mar salbatic, cu
$ructe nc'ircite si multe ca zarzarele, au spnzurat o desaga cu
merinde%
1arioara dintre munti%%% mai
<i&ai $ost draguta la multi%%% mai
1i&ai $ost draguta si mie%%% mai%%%
Pna la <$nta 1arie%%% mai%%%
Asa trebuie sa i se $i cntat $emeii acesteia *n9oase, $acuta pentru
luptat cu ea & mamei ei, bunicei ei% Pna la <$nta 1arie%%% Pna
poimine%%%
:rabim iar pasul, caci soarele a nceput sa urce% Cu ct ne apropiem de
sat, de o parte si de alta a soselei, sunt acum gardurile de uluc ascutite
ca sagetile, toate la $el si care nc'id li*ezile de pruni% :trosi si
codobature isterice zboara de ici&colo peste pietre de ru, peste pomi%
A9uns nca dimineata n piata Rucarului, simteam ca mi se dilata inima,
cautnd o trasura pentru Cmpulung% Ne*este cu cosulete ca niste
caldaruse de rac'ita, pline cu zmeura culeasa din coclauri stncosi, pe
unde ntrzia, nu banuiau ce neliniste $acea sa&mi arda pri*irea%
1unteni $rumosi si muntence umblau $or$ota trguind, asa de curat
proaspeti n portul alb&negru, ca pareau $iguranti de teatru daca n&ar $i
$ost de 9ur&mpre9urul acestui sat culmile *erzi sau stncoase,
stralucitoare toate de oglinda nrourata, albastra, a cerului si aurul
luminii de dimineata% <imteam n mine acea *aga importanta, pe care,
indi$erent de alte sentimente, o simte n timpul pregatirilor cel care are
sa se supuie unei operatii, ntr&o zi $rumoasa% Rezemat de bara de $ier a
micului c'ei de piatra, pri*eam apa dumnezeiesc de limpede, $acuta
anume pentru cresterea si bucuria pastra*ilor parca, rostogolindu&se
peste pietroaie, auzeam uruitul $erastraielor care taiau n lung busteni si
zmbeam gndind la trupul gol si auriu al ne*esti&mi, n asternutul alb,
pe so$aua de la Cmpulung% Pentru ce *iata, pentru ce nebunia acestei
organizari sociale contrariaza $ericiri att de $iresti0 si pe care le dorim
att de mult0%%%
Treceam uruind podul de lemn, lung de tot si negru cu picioarele lui
multe, ca un gndac nes$rsit peste #mbo*ita, des$acuta n su*oaie,
ncarcata de busteni co9iti, bolo*ani si pietris% #upa #ragosla*ele, alaturi
de carele lungi de S&2= metri, cu busteni 6caci au osiile des$acute de
leagan si rotile mutate la un capat si la celalalt al celor trei trunc'iuri de
brad menite caratului7, ntlnim adesea $emei calare pe cai mici, cu sei
mari de lemn, acoperite cu blana de oaie, mereu cu palariute negre,
uneori peste marame, cu ii, n$lorite altite si cu sabace, n opinci
scortoase%
<pre 1ateias, soseaua pietruita *aros urca ntortoc'eat, pare ca da
uneori n gol, ntr&o apa a cerului, pentru ca, trecut de ocol, *alea sa se
pra*aleasca 9os de tot, cu drumuri si sate acolo, n $undul larg al ei%
Am a9uns aproape de amiaza% ntr&un pa*ilion n gradina, ni se aseza
masa, dar pna la ora prnzului am iesit n oras si ne&am plimbat pe
bule*ard% Am $ost nduiosat de bucurie cnd am *azut ca pe ne*asta&
mea n&o saluta nimeni% A*eam orgoliul secret de a $i posesorul unui
e?emplar a carui raritate trecatorii n&o banuiau dect *ag, dupa
$rumusetea $emeii, $ara sa stie amara *oluptate a *ietii noastre
su$letesti% Era n aceasta plimbare de amanti prin marea multime ce*a
din plimbarea unor o$iteri superiori, mbracati ci*il, pe care soldatii, daca
ar $i stiut cine sunt, i&ar $i salutat nlemniti%
Amiaza era n*olata si lumina $ierbea, ca n cupa sampania rece%
Prin $ata gradinii publice, multimea *ilegiaturistilor n 'aine si roc'ii
desc'ise ca de Pasti se mbulzea prima*aratica% <&a oprit mirata, ca o
$etita, n $ata unei $ntni tsnitoare, pe umbrele de apa ale careia, un
sa*ant localnic, probabil, a*usese ideea sa arunce o minge de tinic'ea
*opsita, care 9uca neobosita% Am trecut prin piata cu gramezi de mere,
pere si prune, cosulete cu zmeura si mure, asezate pe tarabe aliniate
ca soldatii% Untul era adus n putineiul ct o donicioara n care a $ost
batut% #e acolo, ne&am dus spre parcul bailor, prin orasul cu casele
luminoase, parca n $iecare noapte spalate de ploaie sau de roua, ceea
ce nu mpiedica soarele de amiaza sa $ie *iu si neastmparat% Pe aleile
cu brazi si moli$ti, cu copii care alergau si batrni care 9ucau table,
asteptndu&si rndul la baie, ne&am plimbat si noi, pna n albia
nes$rsit re*arsata, cu prundisuri si su*oaie mpletite, a Rului Trgului%
Nu *ream sa cunosc pe nimeni, nu e?ista pentru mine dect $emeia
aceasta cu roc'ie de culoarea caisei, cu bratele goale, lungi si plinute,
pe care n $iecare clipa eram isptit sa&mi alipesc podul palmelor% Pe
podetul de lemn, care e la intrarea n parc, peste prias, s&a oprit sa
cerceteze mirata moara mica si scocul ei de lemn, cu musc'i *erde% (
pri*eam eu, si o pri*ea toata lumea, pe $emeia asta ntoarsa cu spatele
la noi, a carei silueta aurie toata parca dadea nca racoare pri*elistii
rustice% Cnd a ntors oc'ii albastri, erau tot asa de limpezi ca apa care
gonea peste podeala cu musc'i *erde% 1asa ne astepta n c'ioscul din
$undul gradinii, proaspata si ademenitoare, cu supa de pasare, pui $ripti,
brnzeturi si zmeura, cu *izita & oprita n prag si curioasa & a doamnei
Atena, care *rea sa a$le ce $acem pe granita% Pe urma am $ost singuri%
<imteam un *al de recunostinta umilita pentru $emeia aceasta care n&
a*usese macar curiozitatea sa se intereseze de ceilalti oameni% 1i se
parea concludenta aceasta atitudine a ei%%% si&mi reprosam nencrederea
si nelinistea de altadata% <imteam *oluptatea unei posesiuni depline a
trupului si a su$letului ei%
<iesta, n oraselul obosit de aerul tare al diminetii si cu perdelutele trase
pretutindeni, a $ost pentru noi o dupa&amiaza de isto*iri e?asperate si
de bucurii, care, desi asteptate, erau cu att mai pretuite% Negresit,
trupul alb&auriu al acestei $emei nu era $ara cusur% E*itnd sa aiba un
copil ca sa nu&si di$ormeze corpul, din cauza brutalitatii tratamentului
a9unsese la rezultat opus% Cnd eram $urios si su$eream din pricina ei,
simteam un $el de dro9die de satis$actie ca snii, nici c'iar atunci cnd
era culcata pe spate, nu mai a*eau acea elasticitate dura de $ructe, ca
acum, cnd se marisera, alunecau usor, $ireste prea putin, nspre
coaste $ara sa mai a$irme neastmparata mura, ca un sigiliu al
*oluptatii, din *r$ul lor% Plinul soldurilor nu mai a*ea liniile de lira de la
nceput si era ciudata corespondenta ntre impresia aceasta de
scadere, de atro$iere pura a lor si n$lorirea molatica a snilor% 1usc'ii
coapselor, care erau, n zilele dinti, ntinsi, semet, de la genunc'i pna
la sold, acum se rela?au, mai cati$elati, mai dulci la pipait, imperceptibil,
spre interiorul picioarelor% #ar att de ine?plicabile sunt ntortoc'erile
iubirii, ca acum, cnd o simteam nduiosat alaturi, tocmai aceste scaderi
erau pentru mine prile9uri de *oluptate% mi placeau, parca mai mult ca
oricnd, acesti sni molatici si ascultatori, care mi umpleau, cu
greutatea lor draga, palmele, lundu&le $orma, si mi lipeam, cu o
dureroasa bucurie, obra9ii de coapsele cu $ragezimi molcome de petale,
care altadata tresareau elastice si ner*oase%
+orbisem putin de tot, ntreaga dupa&amiaza, caci simteam ca *orbele,
$ata de gesturi si prezenta, erau de prisos, ca 'rtiile moneta n tarile cu
acoperire totala n aur% Cnd*a nsa, ne*asta&mea duse mna la
capati, lua din tabac'era o tigara, o puse n *r$ul unei tigarete si o
aprinse gnditoare, cu c'ibritul% :estul acesta a*ea o eleganta, acum
naturala, dar la nceput trebuie sa $i $ost socotit de ea, cu con*ingere, ca
un semn de ,distinctie,% Acum nu era, mai aproape *orbind, dect un
gest de acreala distinsa% Era un gest absolut marunt, dar parca ar $i
trecut un nor stupid peste toata *oluptatea%
As $i *rut sa nu mi se ntunece $igura si nu puteam rezista%
n zilele noastre de dragoste ade*arata, ne*asta&mea n&a*ea niciodata,
goala, poze de eleganta studiata% )rumusetea ei era toata spontaneitate
si miscare% Trntea cu picioarele n perne, se ng'esuia sau se rasucea
ca sa&si caute ciorapii si orice miscare a ei crea o atitudine de nud n
pictura, neasemanat de $rumos, de care ea nu&si dadea seama% Ca sa
ia o tigara ca acum, si&ar $i rasucit mi9locul, sau ar $i ntins amndoua
bratele, sau ar $i $acut orice alta miscare, dar gestul acesta ,distins, ma
mbolna*ea prin sugestiile lui% N&a*eam nici o do*ada ca ma nsela, dar
a*eam acum certitudinea ca acest gest *ine dintr&o deprindere de a
poza goala, de ,a $ace impresie,, de care ea nu&si mai da seama, si
care era re*elator pentru ceea ce nu stiam eu% Pe urma ne*asta&mea se
socotise, pna la raidurile noastre mondene, in$erioara mie si asta se
simtea din modul n care se purta n $ata mea si $ata de mine% 1ai
trziu, pare&se, a descoperit ca nestiinta mea la dans e o in$erioritate,
ca negli9enta 6relati*a, $oarte relati*a7 n mbracaminte e un $el de
do*ada de ,lipsa de rasa,, cnd comparatia se impunea cu cei pe care
ea si prietenele ei i numeau ntre ele ,tirLs a Huatre Lpingles,% Acum, n
acreala blazata a gestului ei, n poza independenta cu care aprindea, cu
degetele ntrziat res$irate, c'ibritul, *edeam o noua ntarire a banuielii
ca sunt nselat% n lumea ei, asemenea atitudini trebuie sa $ie $oarte
pretuite%%%
& Asculta, <te$, *oi ce $aceti acolo, pe granita0 +a pregatiti de razboi0
!&am raspuns, sarutndu&i pentru mine umarul rotund, ca nu $acem nici
o pregatire si ca, de alt$el, sunt sigur ca nu *om intra n razboi%
& #e unde%%% acum e absolut sigur, dragul meu, mine e consiliu de
coroana, si se n*eli iar ntr&o rotocoala importanta de $um%%%
!&am aratat ca au mai $ost consilii de coroana, ca nu e nici un pericol%
& 1ai bine%%% a', ce bine ar $i sa se termine odata po*estea asta%%% Nu ti&
e $rica sa mergi la razboi0
Eu ma gndeam ca as $i nnebunit de teama s&o las pe ea cu absoluta
certitudine ca n&are nici un control% Toata $ata mi s&a crispat, ntunecat
de gndul acesta%
A bagat de seama si m&a ntrebat numaidect;
& Ti&e $rica ntr&ade*ar0
n clipa asta am simtit ca *oi dezerta pentru trei zile, orice s&ar ntmpla
cu mine, ca sa *iu prin surprindere sa *ad ce $ace% !&am raspuns ca nu
stiu, ca nu m&am gndit la asta% Ade*arul e nsa ca ma gndisem% #e
multe ori imaginam cte o batalie si ma *edeam conducndu&mi
plutonul cu o bra*ura att de e?traordinara, nct toti se$ii mei sa se
entuziasmeze% #e pilda, sa merg n picioare pe tot cmpul cu oameni
culcati% <a pot $i *azut de departe cu binoclul, iar acasa, peste cte*a
zile, toata lumea sa $ie uimita de ispra*ile mele, sa am un $el de
legenda, iar ne*asta&mea sa protesteze usor si orgolios, cnd toata
lumea i *a *orbi despre purtarea mea n razboi%
& A, nu&l stiti0%%% E un nebun si 9umatate%%% !&am spus sa se astmpere,
ca nu *reau sa ma lase *adu*a%
<i totusi, cnd *isam noaptea ca iau parte la lupte, eram ca paralizat de
groaza%
Cu mna sub snul cald al $emeii, cautam acum sa desci$rez, n ritmul
ei interior, ce gndeste%
& Asculta, <te$, tu stii ca daca, #oamne $ereste, mori n razboi, situatia
mea e $oarte nelamurita0
Am nceput sa zmbesc, pe 9umatate ironic, dar pe 9umatate mirat de
preocuparile ei & si i&am soptit n urec'e ca un secret cald;
& #aca n&ai *rut sa ai copii%%%
& Eu0 Tu n&ai *rut, de ce ma acuzi acum pe mine0
Am pri*it&o, mirat de lipsa ei de memorie, de usurinta cu care,
ade*arata $emeie, trecea peste logica%
Am sarutat&o pe coltul gurii%
& #e ce esti ngri9orata0 Tu stii ca *oi $ace un testament%
& C'iar cu testament% +a trebui, cine stie, sa ma 9udec cu mama ta, cu
rudele tale%
Eram mirat;
& Atunci, ce *rei0
1i&a cuprins umerii cu o $eminitate apriga si m&a pri*it de aproape%
& Asculta, <te$, trece o parte din lirele englezesti de la 5anca :enerala
pe numele meu%
Am nteles, mort, tot tlcul acestei zile in$ame% n timpul razboiului, n
ziarele $rantuzesti, la mica publicitate, apareau anunturile spionilor
germani n limba9 con*enit% <i anuntul urmator;
,#e nc'iriat apartament mare, sapte odai, din cauza plecarii% Adresati
ziar FCD,%
nsemna n realitate;
,!eri au trecut spre gara Amiens sapte regimente cu destinatie
necunoscuta% Planul 4DC e?pediat prin agentul ACC%,
Asa mi aparea mie, a*nd cu totul alt nteles, aceasta zi de dragoste
prea aratoasa%
Am tacut ndelung, cu ncapatnare, si cnd ea a staruit, a izbucnit
cearta% 1i&a reprosat egoismul meu, mi&a aratat ca m&a iubit si cnd
eram sarac si ca acum ma ngri9oreaza att de putin soarta ei% !&am
repetat ca i *oi lasa prin testament tot, dar ea insista, cu mnie si
dispret, abia stapnit, sa&i $ac donatia%
Pentru mine, dragostea aceasta era o lupta nentrerupta, n care eram
*esnic de *eg'e, cu toate simturile la pnda, gata sa pre*iu orice
pericol%
Am nteles dintr&o data, deci, ce *rea $emeia% #orea, $ara ndoiala, ca,
adapostita de gri9i, sa se desparta de mine%
1&a cuprins o $urie abia stapnita% Pri*eam cu ura si dispret corpul
acesta amenintat de mbatrnire timpurie, care *rea sa mi se sustraga,
sa mi se nstraineze% #esigur a simtit asta, caci imediat a tras cearsa$ul
pe ea, si&a spri9init capul pe brat si a nceput, sau a ncercat, sa plnga;
& Nu mi&as $i nc'ipuit niciodata ca am sa a9ung sa $iu tratata ast$el% <i
de catre cine0 #e catre acela pe care&l ador, pentru care&mi sacri$ic
prieteniile%
+ulgaritatea $razei nu m&a surprins, caci acum o *edeam aser*ita stilului
*ulgar al lumii pe care o admira%
5a c'iar, mi&am dat seama ca nca as putea sa&l gndesc cu alt nteles%
,<a su$ar eu att din cauza unui bou, care nici nu stie sa danseze si
cnd e alaturi de mine, la restaurant, ma plictiseste cu mutrele lui
tmpite%%%, <au catre amant; ,#raga, am sa&ncerc totul, dar nu stii ce
ncapatnat e dobitocul ala0 Parca eu nu as *rea sa $im amndoi,
singuri n strainatate0,
1i&a reprosat apoi o multime de gesturi nedelicate din trecut, 9ignirile ei,
a $acut pro$etii n ceea ce pri*este purtarea $amiliei mele, si, n tot ce
spunea, eu nu *edeam dect $uria de animal care nu izbuteste sa
obtina ceea ce i *or simturile%
5atai n usa au rasunat nauntru ca intrarea materiala a unui spirit%
& Ei, somnorosilor, mbracati&*a, ca a nceput lumea sa iasa la plimbare
pe bule*ard%
Era coana Atena, care ,$rola, n modul acesta prezenta mea n casa ei
si ne sublinia calitatea de amanti%
1&am mbracat, tacnd cu ostilitate, si am lasat&o mnioasa si
mbu$nata pe asternutul so$alei%
"umina soarelui si pierduse taria, a*ea acum prelungi clinuri galbenii,
de as$intit% Pe strada ntortoc'eata si pa*ata cu bolo*ani de munte,
grupuri de *ilegiaturisti coborau spre parc si bule*ard% Erau $ete si $emei
tinere, n roc'ii albe, usoare, cu *oaluri spumoase pe umeri, o$iteri,
liceeni, $ete de scoala 6bac.$isc'uri pe *remea aceea7, care coborau din
toate directiile spre centrul orasului, ca spre un rendez&*ous general% Pe
urma se ng'esuiau toti, de$ilnd unii prin $ata altora, remarcndu&se
sau nu, pro*ocnd sau prelungind mici discutii cu sursuri si pri*iri%
"a colt, m&am lo*it $ata n $ata cu un grup, care, n alb si cu panto$i $ara
toc 6si cei doi baieti si cele doua $ete brune7, mergeau $iecare, purtndu&
si rac'etele ca o solie, la tenis%
1&am oprit la o masa, pe trotuarul din $ata co$etariei, si am cerut un
lic'ior, pri*ind $ara interes multimea care se gramadea pna si printre
mese, cnd, am ng'etat; pe partea cealalta a bule*ardului trecea :%
ntr&un costum de culoarea nisipului, parca nou, cu cra*ata rosie, n
capul gol% Cu mustata mica neagra, cu obrazul ras proaspat si pudrat,
cu mersul elastic, atragea luarea&aminte a tuturor% Nu ma mai ndoiam
acum, *enise pentru ea aici, i era deci sigur amant% Poate ca mpreuna
'otarsera c'emarea mea de pe granita, pentru actul de donatie%
Parca din tot corpul s&a scurs sngele din mine, prin picioare, n
pamnt% A*eam impresia ca am de*enit ud, neputincios si bolna*% Era
n su$letul meu ca un peisa9 nou, ca a9ungerea trenului ntr&o statie de
ocna%
<tateam asa, parasit, paralizat, $ara sa pot gndi nimic% Totul era
amortit n mine% Pe urma mi&am spus ca trebuie sa&i omor%
1&am dus acasa ca un somnambul, $ara sa *ad si sa aud nimic din 9urul
meu, $ara sa stiu nici n amintire, acum, ce era n strazile pline de lume
straina, ca o $iguratie% Ea era nca acasa% !&am spus ca m&am ntlnit cu
colonelul, care mi&a dat ordin sa plec imediat la regiment% 1a pri*ea
nedumerita, suspectnd aceasta brusca 'otarre%
& <puneai ca de&abia ai plecat0 Ca tocmai ai ocolit #mbo*icioara, ca
sa nu&l ntlnesti pe colonel% Ce sa caute aici0
A trebuit sa a$irm cu graba, surprins de aceasta tinere de minte a ei;
& E aici n Cmpulung% Era cu nca un o$iter de la di*izie%%% 1&a c'emat
si mi&a spus ca neaparat, asta&seara nca, sa $iu la regiment%
1i&am ncins sabia, mi&am *eri$icat steEerul de buzunar, am sarutat&o
c'iar, pe aceasta $emeie care nu mai era a mea, care era a mortii% Am
pri*it&o cu indi$erenta cu care pri*esti un tablou% <i $rumusetea ei blonda
era acum de reproducere n culori, *reau sa spun ca a*ea ce*a uscat,
$ara *iata, asa cum e di$erenta ntre culoarea uleioasa si grea a
tabloului original si ntre luciul banal al cromolitogra$iei%
mi spuneam, n gnd, cu simplitate; *oi $i dus n $ata 9uratilor%
Totdeauna am a*ut obsesia lor si acum ma *edeam a9uns acolo, ca si
cnd, nca de cnd eram mic, primisem un bilet cu destinatia asta% Nici
un moment nsa nu m&am gndit sa ma sinucid si eu% )emeia aceasta,
omul acesta ma mintisera, 9ucasera cu mine o comedie sinistra al carei
s$rsit nu putea $i dect pedeapsa lor%
<i, cu acelasi automatism de om purtat de o idee $i?a, am pornit&o pe
strada bolo*anoasa n 9os%
Pe bule*ard, cred, ma opreste o *oce scurta si taioasa;
& #omnule sublocotenent%%%
Era locotenentul&colonel, a9utorul comandantului%
& #umneata esti din **0 si&mi spuse numele regimentului% Nu *orbisem,
de aproape, niciodata amndoi% Ce cauti aici0
1&am gndit la tot raul pe care puteam sa&l $ac comandantului de
batalion si am marturisit ca, $iind trimis la Rucar, m&am abatut pna aici%
& Am dat ordin sa nu&si paraseasca nimeni unitatea% Ai sa pleci imediat
la #mbo*icioara%
Ct timp eu conduceam lumea, o conduceam n mod logic% Acum, eram
la deri*a unor puteri superioare mie si nici o ntmplare nu ma mai
putea mira% Aceasta ntlnire cu colonelul, pe care o mintisem cu un
s$ert de ora mai nainte, nu $acea dect sa&mi ntareasca si mai mult
con*ingerea amortita ca tot ce e de ntmplat trebuie sa se ntmple%
1&am nc'is ntr&o camera de 'otel, la capatul micului bule*ard si cum
cladirea, *ec'e, era latura curmezisa la capatul lui, de la $ereastra
pri*eam n plin, n $ata, multimea care se plimba% Am tras perdeaua, am
spionat cte*a clipe si pe urma m&am lungit pe patul destul de murdar,
cu cu*ertura ie$tina si perna prea mica%
)ac, cu o plictiseala indi$erenta, planul razbunarii% "a ora zece ma *oi
ascunde pe o ulita *ecina, de unde pot supra*eg'ea intrarea si iesirea
din casa% #aca ea pleaca de&acasa, o *oi urmari pna la locuinta lui%
#aca *ine el la ea, *oi bate nti, iar daca nu mi se *a desc'ide imediat,
*oi sparge usa si pe urma ce *a $i *oi *edea%
#aca pna la miezul noptii nu *a $i nici una, nici alta, *oi merge acasa si
trebuie s&o gasesc culcata, caci mi&a spus ca se culca de*reme si deci
minciuna e un indiciu de *ino*atie% nseamna, nu&i asa0 ca e la amant%
#ar cum sa gasesc locuinta lui0 1&am gndit sa trimit pe cine*a sa a$le
adresa, mi dau seama nsa ca e o copilarie% #ealt$el, am certitudinea
ca el *a *eni la ea% 5ataia n usa a coanei Atena, reamintita, mi se pare
acum suspecta, asa ca un soi de e?ces de zel cu nteles%
5eam un pa'ar gros de apa *erde si *roiam sa pun re*ol*erul pe
masuta de noapte, cnd aud batai s$ioase n usa% C'elnerul mi spune
ca ma c'eama cine*a numaidect 9os% Nu pricep nimic si cobor%
E colonelul%
& Aaide, domnule, la regiment% Ce mai ntrzii0 E ordinul grupului de
acoperire ca mine absolut toata lumea sa $ie prezenta la unitati% N&ai
sa ai trasura% Te duc pna la #mbo*icioara si de&acolo o iei pe 9os%
1ine n zori esti la companie%
Nu mai simt oboseala% mi ard acum oc'ii, tari n cap, si de abia ma
stapnesc%
& #omnule colonel, mi&e imposibil sa merg acum, mai lasati&ma%%% +oi
*eni la noapte%
& Ce la noapte, domnule0 +ii cu mine sau te arestez imediat%
1a cuprinde o agitatie cumplita% <imt ca nnebunesc la gndul ca as
putea pleca $ara sa lic'idez drama casniciei mele%
Poate ca oc'ii mi&au iesit din orbite, buzele mi le simt arse, tremur tot%
& #omnule colonel, *iu diseara% Am trasura, lasati&ma%
+orbeste 'otart si calm, de parca ar $i la celalalt capat al tele$onului,
unde se aude bine si numai eu ma zbucium aici, unde totul e
neangrenat%
& )ugi de&acolo%%% *ii cu mine%%% mai lasa&le dracului, damele alea% +asile,
du&te sus si adu baga9ul domnului sublocotenent% <i ndoind toata
trasura, cnd pune piciorul pe scara; ,Aai, *ino sus,%
& 1a duc sa&mi iau singur ce am n camera si *iu%
<imt ca sunt ntre *iata si moarte% #aca ma aresteaza colonelul, sau
daca $ac cum*a *reun gest de insubordonare, complic totul si niciodata
nu *oi putea a$la ade*arul% 1a prind n imposibilitate, ca acela care e
cazut n mlastina si cu ct ma *oi zbate, cu att *oi cobor mai adnc%
1a gndesc la o ultima solutie% i spun colonelului ca am baga9ul la un
prieten, ca sa pot trece ast$el pe la mine%%% Nu este e?clus ca amantul
$emeii sa $i si *enit, crezndu&ma plecat%%% <i atunci totul gaseste
dezlegare% #aca nu&l gasesc acolo, cel putin sa&i urlu ei ca stiu tot, ca,
daca si nc'ipuie ca si bat 9oc de mine, se nseala, sa&i spun ca poate
sa plece, ca adineauri am re$uzat donatia pentru ca stiam totul% <&o
strng de gt si sa&i racnesc ct *oi putea de ndr9it si e?asperat;
,<tiam totul%%% stiu absolut totul,%
Caci, ntr&ade*ar, ceea ce ma doare mai mult e gndul ca ei socot ca nu
stiu nimic%
Ca un resort mpins, strns la ma?imum, trebuie sa izbucneasca tot ce
am comprimat n mine% Umilinta, neliniste si $urie%
Colonelul con*ine sa treaca pe la mine si eu strng, crispat, re*ol*erul
n buzunar%
Treceam cu trasura ncet, caci co$etariile au scos mesele nu numai pe
trotuarul strmt, ci pna n mi9locul strazii nguste% #oi domni 9oaca table
si cu ei nu se ntmpla nimic acum n clipa asta cumplita, ca si cu toata
multimea n culori de blci, care $or$oteste% ( luam pe la primarie n sus,
trecem pe lnga o $armacie, ocolim coltul, unde, n pragul pra*aliei cu
opinci, lumnari, palarii si arnici, si asteapta musteriii negustorul n itari
si camasa% Cu nimeni nu se ntmpla nimic%
"a $erestrele noastre, perdelele galbui sunt lasate% "a $ereastra de la
camera ei, coana Atena pri*este rezemata lumea de pe strada% ,Ei, n&ai
plecat, domnule :'eorg'idiu0, ,5una ziua, domnule colonel, iar ai *enit
pe la noi0, Cunoaste pe toata lumea%
Tremur tot% Perdelele lasate mi&au turnat otra*a n snge% 5at n usa,
care e nc'isa, si dinauntru *ocea ei ntreaba obosit; ,Cine e0, !ar cnd
desc'id, si ea n camasuta, si so$aua, cu asternutul mototolit, sunt tot
cum le&am lasat%
E mirata *ag, nu nsa surprinsa, ca m&am ntors% !&am e?plicat ca am
pierdut un ordin al regimentului si ca socot ca l&am uitat acasa% Cauta
putin si, n loc de ordin, mi da o scrisoare cu scris mare si aplecat spre
dreapta;
,#oamna, sunt de azi, de la prnz, la Cmpulung ca sa&mi *ad o
matusa si niste *erisoare% #aca *reti, raspundeti&mi cnd pot *eni sa
depun omagiile mele la picioarele d&*oastra%,
<i iscaleste :%
Pri*esc biletul cu nencredere% <imt nsa ca lucrurile au intrat ntr&un
$agas normal% 1omentul de criza e trecut% Plasez, cu oarecare abilitate,
ordinul la capatul so$alei, l iau si dupa ce lamuresc amanuntele, cerute
de ea *ag si obosit, o mbratisez automat si cobor% Apare din nou la
$ereastra, pe umeri cu o 'ainuta de matase alba si pu$, si&mi trimite un
surs ca un sarut de madona ranita% E o $rumusete dolenta, descura9ata
si loiala% Are parul auriu si albastrul oc'ilor palid% 1ai mult ca oricnd
pare pictata pe smalt%
Colonelul nu mai pricepe nimic% E impresionat de $rumusetea $emeii si
nu stie ce atitudine sa ia% <&o considere soldateste ca pe o cocota, caci
$rumusetea ei are ce*a de cocota, sau sa ia un $el de ,drepti, su$letesc
n $ata unei $emei din lumea buna si a unei scene de dragoste
nduiosatoare%
Abia cnd iesim pe soseaua alba, care, departe, ocoleste 1ateiasul la
mi9locul naltimii lui ca o balustrada, mi spune cu o timiditate de
mustacios strns n *eston militar;
& #e aceea spunei ca nu *rei sa pleci0 Aa0
i e?plic ca e ne*asta&mea si ramne uimit% Pe urma, ca sa cstige timp
sa gndeasca, striga catre *izitiu;
& Aai, da&le bice, +asile, ca ne&a apucat noapteaB si mai ncolo, cnd s&a
'otart; Pai bine, domnule, atunci ce cautai la 'otel0 n cazul asta, nu
*reai sa mergi%%% din cauza aleia de la <plendid0
Ce i&as putea e?plica0 i spun asa, ntr&o doara, uitnd ca era *orba sa
trecem pe la un prieten, ca acasa a*eam sa ramn, iar la 'otel nu
cautam dect niste cunoscuti%
& )rumoasa $emeie@ drept sa spun%
Complimentele care mi se $ac pentru ne*asta&mea ma scot din sarite%
E, n oricare din ele, un regret, o dorinta con$uza% Alaturi de $iecare
cu*nt e prezent ca umbra lui un sens nemarturisit, dar care e stiut de
toti acelasi, iar orice ocol nu $ace dect sa&l sublinieze si orice intentie
de e?plicatie sa&l agra*eze% #ar acum suntem departe si & e poate si o
in$initezimala doza de lic'elism ierar'ic & o clipa sunt *ag magulit ca
se$ului meu i place ne*asta&mea% Ramnem amndoi ndelung pe
gnduri%
n leganatul trasurii regimentului, lasam de o parte si de alta ultimele
case ale Cmpulungului% Coboara mai toate pna n prundisul rului cu
si*oaie mpletite% Unele par cu eta9, caci au pi*niti ca un subsol naltat,
iar deasupra lor prid*orul% E ciudat sa *ezi pe unele reclame de $irme
ultraoccidentale; ,Pneu 1ic'elin, sau ,+ermout' Cinzano,% <oarele
coboara dupa culmile !ezerului si Papusii, *azute acum din partea
astalalta, si ncoace, sub ele, e turla sc'itului Namaesti% <&a nserat de&
a binelea si pe coasta goala a 1ateiasului au nceput sa arda *arnitele%
#e departe par niste *ulcani n plina eruptie, dar, pe masura ce trasura
se apropie de ele, si scad marimea si $orma, de*in numai niste clai
mari de piatra, cu cratere albe de 9aratic care lumineaza seara cerul ca
niste proiectoare% Care de munte cu co*iltire merg naintea noastra
ti'nit, si ca sa ne $aca loc oamenii ndeamna boii cu c'ibzuiala, caci
sunt porniti la drum lung% E un larg $ior spatial care precede ntunecarea
ade*arata% #incolo de spinarea goala care coboara din *r$ul
1ateiasului, ni se pare ca ard nemarginit padurile, pe care nu le *edem,
dar le stim bogate, pe po*rnisuri de munti% Cnd ocolim nsa pe
soseaua pietruita tot cu *ar, ncolacita pe trupul muntelui, *edem ca nu
sunt dect *arnitele de pe po*rnisul celalalt, aceleasi clai mari de
piatra cu cratere de 9aratic alb, la cincizeci, o suta de pasi de sosea%
1ersul n trasura, mult mai mult dect cel n masina, a $ost si e nca una
din *oluptatile alese, pentru mine% "eganarea arcurilor e cel mai bun si
mbolditor ison ritmic al gndurilor% Asezarea corpului, ca ntr&un $otoliu
scund, e dintre cele mai ti'nite% <i mai ales e $aptul osebit de pretios ca,
$iind condus de altii, nu ai ne*oie sa $ii atent la incidentele drumului% E
un ,abandon, total, ca ntr&o mbratisare a ntregului su$let%
Pe stnga si pe dreapta, la naltimea capului, nu sunt, si de o parte si
de alta, dect doua paliere de ntuneric *ag si $orme nelamurite, care se
desira dupa un sul abstract% 1a gndesc cu bucurie ca m&am nselat%
Ca e probabil ca $emeia ma iubeste% 5ucuria ei azi, cnd m&a *azut, de
ce as suspecta&o0 Pentru ca mi&a cerut o suma de bani0 Poate ca e o
do*ada de egoism re$uzul meu% N&am nici un moti* sa cred ca minte%
ntr&ade*ar, n&a $acut nici un soi de cunostinte, a $ost tacuta, retrasa%
Niciodata, de *reun an ncoace, n&as $i crezut ca $emeia aceasta poate
trai ast$el, numai a mea% <i iata ca tocmai acum eram n pragul
nebuniei% 5ucuria acestei regasiri su$letesti mi e cu att mai intensa, cu
ct *ine dupa disperarea care ma mpingea la asasinat% <i graba
$ireasca si indi$erenta cu care mi&a aratat scrisoarea%%% #e ce mi&ar $i
aratat&o, daca ar $i a*ut moti*e sa ascunda ce*a0 1ai ales gestul
acesta ma dezarmeaza%
& #ormi, domnule0
& Nu, domnule colonel, ma mai gndeam%%% asa% Eram acum tot n*aluit
n amintirea sursului ndurerat si a oc'ilor mari ai ne*estei mele, la
plecare% 1a gndeam, cu recunostinta, ca $emeia aceasta merita toate
sacri$iciile din lume% Ce ar $i $ost *iata mea $ara ea0 <i ce nebunie mi
ardea su$letul0
1erita ziua de azi s$rsitul pe care i l&am dat eu0
)arurile puternice ale unui automobil ne&au prins ntr&o prelunga si
ine$abila plasa de lumina, prin care, o$eriti capti*i celor dimpotri*a
noastra, alunecam treptat% Colonelul tace cu oc'ii desc'isi si ma
surprinde atta preocupare la un militar% #ar se si e?plica, $ara sa $ie
ntrebat%
& #omnule, asta nu e *iata% !ata doi ani de cnd sunt aici pe $rontiera%
Nu mi&e casa casa, nu mi&e masa masa% Uite, acum *ine toamna, mai
sunt doua saptamni pna&mi merg copiii la scoala%
& A*eti copii mici, domnule colonel0
& Am doi% ( $ata ntr&a cincea% E tocmai la 1adona #udu, la Craio*a, si
un baiat la noi acasa, la liceu% Acum, ce mai stiu eu de ei0 Aproape ne&
am nstrainat% <tam asa, n satul ala batut de #umnezeu, n creierii
muntilor% 1ai bine am intra odata n razboi, sa se termine%
& Credeti ca mai intram0 Eu socot ca *om ramne neutri pna la s$rsit%
Unde mai pui ca riscam sa $im zdrobiti0
si aprinde tigara si, $iresc, $ara importanta;
& #e batut n&au cum sa ne bata, ca si ei sunt pe s$rsite% N&au picior de
soldat n Transil*ania si au a9uns sa mannce pna si mortaciuni%
1oare lumea de $oame la 5udapesta, nu se mai da dect cu condicuta
pine% #ar n&ai manta, *ad ca ti&e $rig0 Esti cam subtire mbracat%
+asile, da patura de sub tine%
Era ntr&ade*ar, racoare% #e peste *r$urile de brazi *enea un su$lu rece
ce ma $acea sa&mi simt pielea% Nu a*eam dect o bluza de se*iot *erde,
de *ara, pe mine si pantaloni de raitcort, subtiri ca pnza% E mai bine cu
picioarele n*aluite n patura%
Casele din #ragosla*ele, nsirate pe stnga si pe dreapta soselei, par,
n ntuneric, mai toate la $el% (prim la o crsma de drum mare%
& Aai sa ne dam si noi 9os%%% 1ai luam un pa'ar cu *in, pna rasu$la
putin caii% +asile, *ezi de ei% Poate sa si mbucam ce*a, ca am plecat cu
nepusa masa%
<ub umbrarul luminat de un $elinar alburos, mai sunt cte*a mese% n
9urul lor, munteni stau ncet de *orba% "nga ceteras, singur un *oinic cu
pri*irea nc'isa, cu mustata mare% E beat% <tie ca l pri*im toti, dar pare
plecat ntr&o lume, a lui% Pe masa, are si patru pa'are pentru cntareti%
Cere din nou bautura% #e la o masa *ecina 6pat de scnduri pe
bulumaci subtiri7, i striga un *ecin;
& 1a Nistore, iar se tin copiii dupa tine prin sat%%%
<urde, mustata i mareste parca sursul%
& <e tin dupa mine puii de lele%%% simt, a$urisitii@ si surde unei *edenii din
el%
& 1a Nistore, mai pastreaza, ma%%% o $i azi smbata, dar sunt doua
sarbatori la rnd, ca luni e <nta 1aria, nu se lucreaza la #rste,
opreste bani ca sa poti bea si mine seara%
& 5ine%%% bine%%% am sa beau pna poimine seara% <i *oi ce ati stat, ma0
"autarii nu sunt tigani, ci sateni din munte% E un cobzar, un *iorist, altul
cu nai si un tambalagiu% Cntecul le e trist, cu prelungiri care n&au nimic
din sentimentalismul urlat din bo9oci, tiganeste% E ade*arat ca $iecare
cntec aproape are *ersurile dublate de cte doua&trei o$uri sau mai%%%
mai, dar nu sunt racnite din piept 6de parca plesnesc oc'ii celui care le
cnta7, ci sunt ras$rnte nauntru% :lasul celui care le zice, din gura,
urca $ara s$ortare si e acoperit de un simt de omenie ca de o surdina,
caci izbucnirile au rasuciri amare% <unt departe de cntecele
,armonizate, $ad de pro$esorii de muzica, cum nu au nimic ciobanii de
pe calendarul poleit de perete, cu cei ade*arati% Pe cnd cucoanele
izmenite national, la oras, cnta #u&te dor la badea&n sn, 1ndrulita
de la munte, sau doina, de*enita odioasa la toate ,$esti*alurile artistice,,
cntecele celor de aici au un gust ade*arat si amar de piatra, de
scoarta de ste9ar, de su$let pustiit, ars de dragoste si de pareri de rau%
#ragostea nu e ,idilica,, ci are o dro9die grea de amaraciune% E *orba,
mai totdeauna, de barbati care au iubit mistuitor, de $emei care au iubit
mai multi barbati% E o betie de pacat n cntecul de munte, caci n mai
toate $emeia e iubita, cu toata necredinta ei 6si e ciudata ntlnirea aici,
dintre cea mai ra$inata poezie baudelaireiana si *erlaineiana, cu
*oluptatea stra*ec'e a pacatului7% Trupul $emeii dragi si necredincioase,
*roit bun, ntreg la lumina, de*ine adesea mai scump, mai dureros
pretuit, prin toti cei care l&au $ramntat n brate, si ei deznada9duiti si
n$rnti, ca si cel ce cnta% E un $el de s$intenie si de *oluptate prin
pacat% #ragostea e, cele mai adeseori, $ratietate n amar% #ar si
cntaretul de asta&seara e cum n&am ntlnit altii pna acum%
A cntat si cntecul prea de multe ori stiut;
)runza *erde ca mararu,
#e trei ori potco*ii calul,
Potcoa*e ct icusaru,
Ca sa urc la <tanca dealul &
<i nu&i *ina calului,
Nici a potco*arului,
<i nici *ina <tancii mele
C&a pus casa&n coaste grele,
Ci e *ina tot a mea
Ca ma duc prea des la ea%
Cu*intele sunt legate amar, cu un surs adnc, si, totusi, totul pare
soptit pentru cel cu pa'arul dinainte% ndepartat n tristete e cntecul
oltenesc;
<ub $ereastra casei mele
Trece&un stol de rndunele,
Nu e stol de rndunele,
Ci sunt dragostele mele
Care m&am iubit cu ele%
!ubirea mea *ine aci si ea, ca o sta$ie a pacatului% Colonelul a cerut si
ce*a de luat n gura cu *inul, si ntrzie, prins de $rumusetea dinti a
cntecului% E n mine o $l$ire usoara de aripi, o duiosie de prisos% Aci,
la raspntia de drum mare, mi simt tot su$letul desc'is ca o rana% E o
ntlnire cu cntecul pamntului, si stranie transpunere ntre c'inurile
iubirii mele de oras si c'inurile adunate, ca o dro9die, n su$letul asta
obstesc de raspntie% Cel care&si $ramnta mustata si bea si asculta de
unul singur, cu mna la tmpla, se ntoarce spre cntaret; ,8i&l iar,% <i
ascult cel mai amar cntec de dragoste, de blestem, de pacat, al
acestor *ai de munte;
(%%% $oaie *erde $irul ierbii
($, o$, o$, "eano,
1a suii pe dealul Cernii,
Unde paste puiul cerbii,
($, o$, o$, "eano,
"a puica cu oc'ii negri%%%
+ocea, calda ca *inul, ncepe cu un ison barbatesc si plin ca o in*ocare,
apoi ,$oaie *erde $irul ierbii, e spus ca un trt *iu de sarpe, pentru ca
prima silaba din ,ierbii, sa se adnceasca ntins, ca o arcuire de durere,
tamioasa% Pe urma, n c'emare, acel ,"eano, e nemestesugit si de&a
dreptul ca un piept s$siat, dar numaidect totul e readus nauntru cu
barbatie, ca sa se nc'eie ntr&un 9oc cu sursuri si ncercari de
sagalnic, pe cnd tambalul picura lacrimi% Totul cade adnc n piept,
lungind prima silaba din ,negri, ntr&o *oluta de 9ale% <i tot cntecul e din
simtiri, care ar *rea, $ara *oia barbatului, sa $ie strigate, sa se nalte n
rasuciri de patima, dar sunt cu mndrie si amaraciune gtuite si
ras$rnte n largi n*aluiri de 9ale, ca o ncercare de zmbet rezol*at n
strmbaturi de durere% Amesteca acel rar ,puiul cerbii, cu re$le?ul pu'a*
al orasului;
(, m&a mncat, mnca&o&ar dracii%
1i&a mncat polii si $rancii%
<i deodata iar iubirea, plamadeala de nebunie, de dezgust, de 9a$, de
setea de a lepada tot ce&i strain, de a e*ada, de a n*ia ntr&o $orma sau
alta;
(, 'ai, mndro, sa trecem (ltul,
<a sc'imbam *orba si portul%
)ata draga si zapacita, daca am putea si noi $ugi%%% si noi, daca ne&am
putea dezbraca de tot ce&a $ost%%% Nu *ezi ca nu mai poate dura asa0
(, 'ai, mndro, sa trecem apa,
<a sc'imbam *orba si $apta%
<a ne sc'imbam $elul%%% sa $ugim din la*ra mesc'inariilor, sa uitam
ndoielile si $uriile si deznade9dile%%% sa $ie ca n ceasul dinti%
( cruce de *oinic s&a $rnt nauntru, ca ros de o boala $ara leac, eu am
golit nu mai stiu al ctelea pa'ar, $iorul nemarginirii ntunecate ne&a
$acut sa tremuram usor si, plutind greu n noi nsine, am plecat%
#e la Rucar ncolo suntem opriti la toate posturile de santinele care ne
recunosc% n zona asta de acoperire nu se mai circula de multa *reme
dect cu o n*oire speciala%
ntunericul s&a mai rarit, si n stnga si n dreapta ntlnim din cnd n
cnd si luminisuri, n care siluetele copacilor pun umbre cati$elate% 1a
simt bine, ca un bolna* dupa o criza acuta si, desi nu e nici o adiere,
simt *enind din stnci ca un $luid racoros si mngietor, care&mi da o
senzatie de prezenta a ntregului meu corp%
E mereu o mireasma de brad si de $n copt, care mprospateaza
simturile%
Colonelului i&a *enit acum po$ta de *orba%
& 1a uitam, domnule, azi la ca$enea% Ca n&am ce $ace la Cmpulung,
dar ma duc asa, duminica, sa mai *ad lume, sa mai sc
'imb o *orba acolo, ca mi s&a urt la stna noastra de la #mbo*icioara
numai cu soldati%%%
& 5ine, dar azi e smbata@ #e ce n&ati ramas pentru mine acolo0
& :eneralul, azi pe la patru, cnd am a9uns, ca stia ca *iu, mi&a trimis
*orba sa caut sa&l *ad% Ei stiu, toata lumea, obiceiul meu acolo, cnd
*iu% "as caii sa se odi'neasca la <plendid, ma scutur putin si o pornesc
la ca$enea pe bule*ard% Acolo ne gasim toti% Ne uitam la lume si mai
po*estim ce stim, mncnd brnzoaice de zmeura si ciocnind sprituri%
Pe urma, la masa, la <pirea, si iar la ca$ea, la Tudose% Azi, cum ti spun,
generalul parca ma astepta, ca ma si c'eama la el% 1i&a spus sa plec la
regiment% 1ine dimineata sa $iu acolo% !&e $rica, se *ede, de *reo
inspectie% Asa ca am lasat caii sa se odi'neasca putin% Pna atunci
cerusem un sprit rece lui CErano la o masa a$ara, cnd tocmai te&am
*azut pe dumneata trecnd si pe urma intrnd la <plendid% Ei, mi&am
zis, asta e de la mine% Ce cauta aici0 <i am trimis sa te aduca% Nu stiam
ca esti cu ne*asta% Trebuia sa *ii sa&mi ceri permisie%%% ca&ti dadeam%
Acum e altce*a, cu ordinul generalului% ( $i n legatura cu razboiul, cine
stie0@
& Credeti ca *om intra n *ara asta0
& Noo%%% nu cred%%% #aca n&am intrat pna acum%%% #ar poate ca e ce*a%
Tocmai mi spunea un 9urnalist din 5ucuresti ca mine *a $i un consiliu
de coroana% Ca la ca$enea, ce naiba sa $aci ntre doua si patru, pna
iese lumea iar la plimbare0 1i&a tot po*estit tnarul asta%%%
& Ce ziarist0 din 5ucuresti0
& #a, din 5ucurestiB pare sa aiba legaturi sus, acolo%%% Ca stia al naibii o
multime de lucruri% 1i&a dat numele unui deputat care a obtinut un
permis pentru zece *agoane de untura% #omnule, zece *agoane de
untura% ( 9umatate de milion de lei a luat numai la asta, ca platesc
ungurii ca disperatii% Aai, +asile, mai pisca roibul ala ca se lasa greu%%%
!eri, mi spunea, le&a si trecut prin *ama, la Predeal% #ar parca deputatul
asta e singurul0 Toti, domnule s&au mbogatit%%% Cica umbla cucoanele
din birou n birou, nu lasa petitia aprobata nici un moment din mna,
pna nu au 'rtia de permis lucrata gata%%%
& Credeti asta0
& #a cte mi&a spus@%%% Ca nici el n&a*ea pe nimeni n Cmpulung si cum
n&a*ea loc la masa, mi&a cerut mie *oie%%% Ca pe urma am trecut
amndoi la Tudose% #ealtminteri, e un om cu legaturi%%% #umneata nu
esti din 5ucuresti0 Ei, atunci trebuie sa&l cunosti%%% <tai, ca&ti spun
numele acum%%% asa, :rigoriade mi&a spus ca&l c'eama%
Cred ca n&am mai a*ut o picatura de snge n obraz% Parca tot su$letul
mi plecase spre capatul lumii% Colonelul n&a obser*at, pentru ca eram
n ntuneric% "&am *azut tragnd din tigara, n para rosiatica, asa ca si
cnd n clipa asta nu se ntmplase una dintre cele mai mari catastro$e
cu putinta%%% Am ntrziat raspunsul, caci nu puteam scoate o *orba% <i
pe urma, ca un animal s$rsit;
& Un domn tnar0 de *reo treizeci de ani0 nu0
& #a%%% cam asa%
<i, lipsit de respiratie, clatinndu&mi&se tot su$letul;
& Cu oc'ii mari, mustata mica, neagra0
& Ei, ala e%%% mi nc'ipuiam eu ca&l cunosti%
#a%%% era amantul ne*estei mele% 1i&am spus ca daca nu *oi a*ea
calmul desa*rsit, nu *oi putea a$la nimic din ceea ce ma nnebunea sa
a$lu, nici un amanunt nou, care sa&mi dea satis$actia monstruoasa a
certitudinii% Am $acut o s$ortare drza sa ma n$rng si, cu o nota mai
sus poate, mi&am cntat totusi rolul;
& l cunosc%%% Nu e ziarist propriu&zis%%% E un $el de cronicar monden%%%
#ar are legaturi $rumoase% Ce cauta la Cmpulung0
Colonelul era mereu ti'nit si $amiliar, ca si cnd n&ar $i obser*at ca n loc
de calatorul cu care pornise la drum, a*ea acum alaturi un strigoi%
& Nu stiu%%% dar%%% l&am mai ntlnit si alta data%
Am ntrebat n continuare, cu buze arse;
& <ta atunci toata *ara la Cmpulung0
& Nu cred%%% mi&a spus ca n&are pe nimeni 6ca a luat masa cu mine la
restaurant%%%7, dar pare ca l&am mai *azut si alta data% +ine asa, cte
doua&trei zile, si pleaca%
,<pune%%% spune tot@ mi ziceam n gnd% #a&mi pe gt tot pa'arul de
otra*a pna la $und, pna la dro9die, l si simt n snge%,
& #upa cte am mirosit eu%%% trebuie sa $ie *reo $emeie la mi9loc%
Eram singur, n gol, atrnat ca si cnd mi cazuse o scara de sub
picioare%
& #a%%% asta cred si eu%
& El & si apasa pe ,el, & mi&a spus ca mine, la consiliul de coroana, e
c'estie mare%%%
#upa socotelile mele, eram cam la *reo treizeci de .ilometri de
Cmpulung% Pe 9os, alergnd i puteam $ace n trei ore% !&as $i gasit pe
amndoi n zorii zilei, n pat%
& <pune ca Ta.e !onescu, nteles cu )ilipescu, dar eu cred ca mai mult
mboldit de asta%%% de )ilipescu%%% E om naprasnic, l&am cunoscut pe la
noi, pe la liceul militar%%% ca el l&a $acut%%% zic, s&au nteles sa spuna
regelui; ori&ori@ Regina e cu ei%
Rasarise luna si soseaua alba parea cati$elata si umeda, ca si poienile
de iarba, ca si grupurile negre de brazi din *lcelusile pe lnga care
treceam%
& #omnule colonel, nu *a suparati, mai a*eti *reo tigara0
& Cum nu, dragul meu, cum nu%%% #e ce nu mi&ai spus ca $umezi0 Ca eu
$umez ntruna ca sa mai treaca drumul asta, ca e lung al dracului%
Nu $umam de obicei si nu stiu de ce am *rut sa $umez acum% Am nteles
ca bonomia colonelului meu e pricinuita de plictiseala drumului si ca
asta l&a $acut, mai ales, sa ma ia cu el% As putea sa mai insist, dar pre$er
sa&l las sa spuna la ntmplare, ce&i dicteaza po$ta de *orba, iar eu sa
trag numai cu cangea, la malul meu, amanuntele care ma pri*esc%
Aduc, cu ncapatnare n martira9, iar *orba;
& E baiat de *iata, :rigoriade asta%%% mi pare rau ca nu l&am ntlnit si
eu% Ct spunea ca sta la Cmpulung0
& 8icea ca de data asta sta pna luni%%% marti%%% poate%%% <a *ada ce se
mai ntmpla%
Tigara mi amarse si ea gura%
& Cu siguranta ca pentru o $emeie a *enit%%%
& Asa cred si eu%%% Ce sa&i $aci%%%0 Nu le&ai *azut pe toate, ca la sase
bule*ardul e ticsit, cum umbla $or$ota%%% gatite si sulemenite toate%%% $ara
barbati0
Asta era si ne*asta mea%%% Asadar acesta e datul%%% realitatea%
( clipa surprins, ca si cnd ar $i trecut un automobil cu *iteza numai la o
9umatate de pas de mine, mi&a $ost teama sa nu&si dea seama, subit,
colonelul, ca sunt si eu printre acesti barbati%
#ar trebuia neaparat sa stiu amanunte% Trebuia sa 9oc teatru, caci
numai tras de limba cu abilitate, colonelul mi *a da ci$rul care sa&mi
e?plice catastro$a% Cel mai bun lucru e sa&l las sa spuie tot ce&i trece
prin cap si eu, dintr&o de$ilare, sa retin ceea ce ma pri*este%
& A%%% si :rigoriade ala%%% e un tacm%%%
5un, bine, totul e sa $iu *esel, deci surd;
& #a%%% cum sa nu&l stiu, are o trecere nebuna la $emei%
& #a parca numai la $emei se pricepe0 n toate%%% E dat dracului%%% Uite,
la table%%% #e doua saptamni de cnd e aici, i&a smintit pe toti%%% le&a
luat o multime de parale% <i sunt printre ei scule istete%%% care de
patruzeci de ani $reaca zarurile%
<imt un nou $ior care ma dizol*a% ,#e doua saptamni, e aici0 #ar
adineauri colonelul *orbea de cte*a zile%%% Nu cum*a stie ce*a%%%0 nu
cum*a e un soi de complice si acum l&a luat gura pe dinainte0 <i gndul
mi alearga ca o su*eica, n urzeala posibilitatilor%
& Asculta una buna de&a lui% Ca da cu zarul, dar gura nu&i tace% 8ice ca
la Paris, dupa ce si&a tocat a*erea, ramasese $ara s$ant% N&a*ea ce
mnca% <i atunci, asculta ce pune la cale cu un amic, tot asa de curatat
ca el% Anga9eaza pe Caruso pentru un concert si semneaza, dar cu
conditia ca & asta era cu trei luni nainte & are drept, cu o luna nainte, sa
renunte la concert, platind o suma oarecare, nu prea mare, dealt$el%
Tipareste a$ise, anunta la gazeta si pune n *nzare biletele & dar aici sa
*ezi abilitate & cu un pret abia dublu dect la orice concert obisnuit% Nu
pune nsa n *nzare dect *reo cincizeci de bilete, iar restul le
plaseaza pe sub mna, cu preturi de sase&sapte ori mai mari% <i,
binenteles, se *nd toate% Cu o luna nainte nsa, anunta pe Caruso ca
renunta la concert, plateste despagubirea si da de stire la gazeta ca
nemaia*nd loc concertul din ziua cutare, persoanele care au cumparat
bilete sunt rugate sa se prezinte la agentie sa li se restituie banii% Adica
att ct era scris pe bilet% Restul l&au bagat ei doi n buzunar% Nici
9ustitia n&a a*ut nimic de zis% 8ice ca un an a trait larg la Paris din ce&a
cstigat din a$acerea asta% Cnd ti spun ca e un tip%%%
Colonelul e $oarte amuzat si eu $ac mult 'az ca sa&l antrenez%
& #ar lui *aru&meu0 Ce crezi ca i&a $acut lui *aru&meu0 Ca mi&a spus&o
si pe asta% Era ncntat cnd a auzit ca #inculescu mi&e *ar% ntr&o zi, iar
i crapa buza de cti*a $ranci, acolo% #ar nu mai a*ea de la cine sa
mprumute, ca mprumutase de la toti% 5arem de la #inculescu luase de
zece ori%%% Ei bine, se duce tot la el% #ar cu doliu la brat si cu o mutra
deznada9duita; ,#raga domnule #inculescu, mi&ai $acut multe ser*icii si&
mi pare rau, caci nu *reau sa crezi ca abuzez de bunatatea dumitale%
#ar uite, mi s&a ntmplat o mare nenorocire% Am primit c'iar acum o
telegrama & si *rea s&o arate, dar #inculescu re$uza & ca mi&a murit
tata%%% Te rog, da&mi doi&trei napoleoni, sa dau si eu o telegrama si sa
trimit sa cumpere un buc'et de $lori acolo%%%, 5ietul #inculescu, speriat,
nduiosat, a scos imediat un bilet de o suta si a nceput sa ceara
detalii%%% sa ntrebe ce *rsta a*ea batrnul%%% de cnd nu l&a *azut, daca
a $ost cum*a bolna*%
#ar dupa ce pleaca :rigoriade, gaseste telegrama ,uitata, pe masa%
+rea s&o ia, sa alerge dupa amicul nostru, cnd pri*irea i cade pe te?t%%%
si ce citeste0 Un singur rnd; ,#aca n&ar $i prosti, desteptii ar muri de
$oame,%
:rigoriade spune ca pariase cu un amic ca #inculescu *a ,marsa,, ba
ca era sigur ca *a re$uza sa citeasca telegrama ticluita%
Rd asa de stupid, ca un detecti* neg'iob, prost mac'iat%
& #omnule, al dracului%%% strasnic tip% <tiam si eu cte*a de&ale lui, cu
$emeile%%%
& Asculta si cu $emeile una buna%%% Cunoscuse, spunea el, la o receptie
la legatie, o $emeie splendida% <i cum o cucerise e o po*este% Nu stiu
cum $acuse rost de in*itatie la legatie, se *ede ca era cunoscut din
*remea cnd a*ea parale, dar acum n&a*ea camasa la $rac% Ei bine,
spunea ca si&a $acut un plastron din carton, pe care a lipit 'rtie alba de
lu?% <i asa, era printre cei mai bine% i trece prin cap sa $aca partenerului
de *iza*i, la cadril, o $arsa, dar sa *ezi ce $arsa% i spune n soapta, n
treacat, n timpul dansului; ,nc'eie&te la pantaloni,% 5ietul om sa&i *ie
rau% <tii%%% <tii cum e $racul des$acut n $ata, nici *orba sa duca mna%
)acea $ete&$ete si&l treceau sudorile% #upa dans, cnd a *azut ca si&a
batut doar 9oc de el, a *rut sa $aca scandal, dar s&a terminat cu bine si a
rs toata lumea% Ei bine, domnule, ti *ine sa crezi0 cu gluma asta a
cucerit $emeia%%% una din cele mai bine $emei de la Paris, ne*asta unui
consilier de legatie cu nume mare, $oarte bogat%
Nimic nu ma intereseaza din $lecareala asta, mai mult pare&se ticluita
din anecdote, dar ea mi zugra*este de minune tipul meu, care si $acea
un ideal din asemenea ispra*a, si erau toate din baga9ul admiratiei lui
sincere% 1a gndesc n ce mocirla te poate baga o $emeie% Colonelul se
amuza si el cu simplitate, po*estindu&le% #ar ardeam sa *ie la lucruri
mai apropiate de mine%
& A, eu stiu o ntmplare a lui cu o $emeie din 5ucuresti%
& <tai&stai, ca si asta e interesanta% ntr&o zi, cnd $emeia era la el n
garsoniera, si&l credea pe barbatu&sau plecat pentru trei zile la o
con$erinta diplomatica, nu stiu unde, ea se 'otaraste sa ramna toata
noaptea la :rigoriade, dar, pentru orice ntmplare, trimite acasa un plic
des$acut, ca din partea celei mai bune prietene & 1adeleine o c'ema,
zice el & prin care asta o roaga sa *ie sa doarma la ea, ca&i e urt
singura, caci barbatul ei e plecat% <i, sigura de aceasta prietena, cea
mai buna a ei, nici nu o mai ntreaba macar% Trimite biletul cu indicatia
printr&un comisionar, sa spuie cameristei sa&l puie c'iar pe masuta din
dormitorul ei% Catastro$a% 5arbatul *ine de dimineata de tot, i $ace un
scandal imens% Pasamite, el petrecuse toata noaptea c'iar cu ,cea mai
buna prietena, a ne*esti&si%%% )emeia, uluita, prinsa asa n cursa, se
stapneste, nu spune o *orba si pleaca% #ar cum tipul *rea sa
di*orteze, ea si aduce aminte ca mai are o prietena, 1adeleine, o
roaga, o implora pe ea si pe barbatul ei sa declare ca ea a scris
scrisoarea si, dupa destule peripetii, izbutesc sa&l con*inga si pe barbat
de acest lucru, ca *oia nebunul sa strice casa%
Tot su$letul mi&a de*enit alb ca pielita pe care o atinge termocauterul%
mi nc'ipui seria de complicitati care s&au contractat pe socoteala mea%
Cu Anisoara, cu barbatu&sau, cu ser*itoarea mea 6ca sa&mi puie
scrisoarea la ndemna7% Toti stiau%%% si eu ma mpacasem con*ins si
$ericit%
Colonelul a mai po*estit si alte ispra*i, dar eu n&am mai ascultat nimic%
A trecut, nu stiu cnd, la alte c'estii, a *orbit despre consilii de coroana,
despre armament si altele% Nu auzeam dect tonul lui, urcnd si
cobornd, ca si liniile de ntuneric de pe laturi, $ara sa nteleg nimic% Ca
sa nu prinda de *este, i parodiam $inalurile de $raza%
& %%%rege%%% raspicat%%% tata&sau%%% ,mie&mi trebuie un liceu militar,%
& 6scazut7 liceu militar%%% sigur%%%
& saptamni%%% Anglia%%% alb%%% patru sute de mii%%% ti *ine sa crezi0
& 6absent si mirat, cu *ocea uscata7 E?traordinar@
<imteam ca nu *oi mai apuca ziua de mine% #aca as putea sa ma
ntorc, si simteam, material, ca drumul *ietii mele o ia acum pe o
perspecti*a de 9udecati, ecouri de gazeta, ocna% Ca de pe acum nu mai
sunt ce am $ost% #aca nu ma ntorc nsa, nnebunesc% Tot ce era n
mine capatase o *iata e?asperata, ca si cnd un *irus puternic rupsese
tesuturi abia re$acute, mi gonea sngele din organ n organ si&l izbea n
creier, ca un pu'oi n mal% Tot ce $usese $ericire, culoare si lumina
nduiosata n trecutul iubirii mele, acum de*eneau moti*e de $urie%
:ndul ca am ,marsat, 6*orba colonelului7 $acea sa&mi $iarba mai mult
sngele% #in trecut mi *eneau unele peste altele, ca peisa9e si
momente di*erse suprapuse n $ilm, $ragmente de scene, cnd eram
nebun de $ericire si ncredere% A*usesem ndoieli, care erau urmate si
anulate de scene *eri$icatoare oarecum% #e attea ori n trecut
a*usesem banuiala ca eram nselat, interpretnd o serie de gesturi si
momente ntr&un anumit sens% #ar pri*ind alt$el punctul de plecare,
seria a*ea alt sens% Era pe atunci un 9oc de alb si negru% ( $oaie era
mpartita n romburi alaturate, albe si negre% Uneori, cnd pri*eai, a*eai
impresia ca sunt cuburi pline, cu muc'iile spre tine, dar alteori, aceleasi
romburi erau goluri cu muc'ii adncite% "ucruri pe care le interpretasem
ntr&un $el, le ntelegeam acum alt$el% Cnd n&a *rut sa plece la tara,
cnd a *rut mai ales sa *ie de la tara, desi el era acolo 6eu am crezut
atunci ca o plictiseau toti si ca *rea sa $im noi amndoi, acasaB iar acum
nteleg ca probabil era geloasa si ca se certase cu el7, cnd mergeam la
teatru, cnd nu si&a mai *orbit cu Anisoara, cnd mi se dadea si cnd
nu mi se dadea% Pentru tot trecutul acesta, as $i *rut acum o e?plicatie
care sa rasuceasca totul, o ra$uiala nnebunitoare%
!ntram, ca printr&o poarta, n C'eile #mbo*icioarei, n spartura carora
era ntuneric racoros si deplin, caci luna nu mai razbatea% Erau
luminate, ca de o candela, numai sus de tot, ametitor, stncile si
muc'iile de creasta cu brazi singuratici% Pe tot drumul de la Rucar, n&am
ntlnit nici un trecator si iata acum n de$ileu cti*a insi ntr&o caruta par
dia*oli, de neasteptat acolo% Ne $ac loc, oprind, dndu&se la o parte,
pna n si*oiul urlator, de parca ne pndesc%
#in cauza apei nu mai putem *orbi si to*arasul meu de drum tace si el%
Eu $ac planul cum sa re*iu n sat, dupa ce ma despart de colonel, ca sa
ma ntorc la Cmpulung% +oi promite o a*ere *izitiului ca sa ntoarca
numaidect cu mine, pna ntlnim alta trasura% Pot sa ma dea, daca
*or, dezertor% Pna cnd nu s&a luminat nca de ziua, trebuie sa se
'otarasca, sa se s$rseasca totul% Restul pe lumea aceasta nu are nici o
importanta% Colonelul si&aprinde iar tigara si, la lumina rosiatica a
c'ibritului, ma pri*este lung%
& Ce ai0 Nu ti&e bine0 Nu mai pleca la drum $ara manta% <au ia&ti cu
dumneata si un *eston mai gros%
mi aduc aminte ca dimineata trecusem pe acelasi drum, uluit de
soarele si de mirosul diminetii de munte, $ierbnd de nerabdare sa
a9ung mai repede, caci mi cerea sa *iu negresit si gndeam ca su$era
$ara mine% !eri credinta asta ca ,su$era $ara mine, mi dadea o betie
nduiosatoare, iar azi amintirea acestei ncrederi mi pro*oaca greata,
de mi se strmba buzele% <i, cum bate la un organism bolna* pulsul, cu
att mai tari erau z*cnirile de sila, cu ct mai *ii $usesera bucuriile%
A', mascarada cnd sarbatorisem doi ani de la casatoria noastra%
!n*itasem la )lora, care era pe atunci cel mai cautat restaurant de
petreceri, peste douazeci de prieteni, perec'i tinere, care duceau *iata
,mondena,, de asemeni si cti*a colegi si $ete care erau nca liberi%
Eram $ericit ca un copil% !&am $acut ei dar un inel de pret, masa era
ncarcata de $lori si cristaluri, s&a baut sampanie pna n zorii zilei% Toti
ma pri*eau cu duiosie si oarecare in*idie% A', as *rea sa cada o stnca
din peretele asta al de$ileului, sa ma stri*easca, pentru ca nteleg ca
pri*irile erau mai mult de ironie, pentru ca desigur se *orbea de pe
atunci de amorul ne*esti&mi, pentru ca, radios si nduiosat, 9ucam un rol
nes$rsit ridicul% +a trebui sa alerg n noapte pna or plesni caii, dar sa&i
gasesc culcati, alaturi pe so$a si sa ma ra$uiesc cu ei%
mi amintesc si de nceputul toamnei, cnd era nsarcinata si nu *oia sa
aiba copil, iar eu eram nebun de bucurie, i sarutam, cu oc'ii n lacrimi,
minile, o rugam sa nu $aca nelegiuirea de a nlatura, realizata,
mbratisarea noastra%
Pe patul alb n$lorit, al sanatoriului, unde o dusese *ointa ei ndr9ita,
sarutam pe umeri, pe bratele albe, pe sni, trupul care a*ea sa&mi dea
un su$let din su$letul meu, smuls din $emeia cea mai draga% Ea nu *rea
si eu tineam, $acnd un e?ces de zel ridicul, sa aiba un copil care
probabil nu era al meu%%% As *rea sa $iu biciuit pna la snge, sa $iu
calcat n picioare% Cnd ea *rea sa ma crute%%% caci al lui era desigur
copilul%%% 6de ce nu l&a a*ut din primul an cu mine0 pentru ca o legatura
cu un amant presupune imprudente, acum nteleg7% Probabil ca au
nceput de cnd s&au cunoscut% Cu strngeri de mna prelungite, cu
pipairi pe sub masa, cu potri*iri de *izite la prieteni comuni%%%
& :'eorg'idiule, uite ca am a9uns%%% <tii ce zic eu0 Caii sunt obositi rau,
ca au calcat azi peste saizeci de .ilometri, iar drumul n munte nu e
lung, *reo cinci .ilometri de la biserica, dar e greu, piezis, serpuieste pe
coasta numai% Rami pna mine la #mbo*icioara% :asesti un pat, $ie
la batalion, $ie la apro*izionare% +orbesti cu o$iterul de ser*iciu% Poate
rami c'iar la el% Ca sa pleci singur n munte e pericol si de di'anii%
& #omnule colonel, *&as ruga%%% as *rea sa $iu nca n noaptea asta%%%
& 5aiete, sunt prapaditi rau caii%%% Ce zici, +asile0
& Rau, domnule colonel%%% credeam ca nu mai a9ungem%%%
Trasura s&a oprit n $ata unei pra*alii si coborm amndoi%
& <pune&i capitanului #imiu sa $ie cu bagare de seama mine, ca&mi
miroase a inspectie%%% Nu stiu ce *or cei de la corpul de armata% #aca n&
o $i nimic, poimine sa *ii sa&ti dau o permisie de trei zile, ca sa&ti *ezi
ne*asta la Cmpulung%
Cum ma despart de colonel, alerg dupa +asile, ntr&o curte, n care a
intrat, uruind de pietre, trasura%
& Asculta, +asile, ai zece poli de la mine daca te ntorci acum cu trasura
la Cmpulung%
& #omnule sublocotenent%%%
& Pna la Rucar, +asile%
& #omnule sublocotenent, nu merg caii%%%
& <c'imba&i%%% ia altii%%%
& #omnule sublocotenent, sunt caii regimentului%%% intru&n puscarie%%%
& +asile, ti dau douazeci de napoleoni%%% Poti cumpara o perec'e de cai
de trasura%
& #omnule sublocotenent, asta e un $el de dezertare, ma nenorociti% Nu
se poate%%% 1ai bine merg sa *a duc la domnul o$iter de ser*iciu%
& "asa&ma n pace%
<unt acum singur n mi9locul catunului de munte% #e 9ur mpre9ur, culmi
cu creste de piatra, naltate drept, ncalecate, ct poti ntinde pe pamnt
gndul% Rupturi de stnci, si*oaie, paduri, prapastii, poteci
ntortoc'eate% "umina de luna da peste tot o impresie dura de *esnicie%
<i, la peste treizeci de .ilometri, $ara ca eu sa pot a9unge acolo, pe un
asternut molatic de so$a, trupul ne*esti&mi si al amantului ei, ncolacite
ca ale pisicilor dormind%%% 1ai sunt doua ore din noaptea asta, att de
eterna si calma n a$ara, si cu attea *iziuni de snge si ntuneric n
mine% 1&am oprit sa ma gndesc pe o banca de mesteacan, $acuta de
trupa ca sa n$rumuseteze cantonamentul% nteleg ca nu *oi mai putea $i
la Cmpulung pna n zori% mi spun ca trebuie, acum, cnd stiu totul,
sa am taria sa aleg alt prile9% #ar nici pe loc nu pot sta pna la ziua%
Trebuie sa ma misc% E n mine o $ierbere de serpi nnebuniti% Plec pe
drumul din padure spre cantonament% (colesc cimitirul cu mici cruci
albe, nengradit parca, asa pe coasta, las bisericuta cu turla galbena
sub luna 6de unde attia morti aci07 si urc drumul lucrat de soldati, care
se deosebeste greu% #e la o *reme merg prin padure, $ara sa mai *ad
nimic, $ara sa stiu daca luna a apus sau daca e mpiedicata de copacii
desi sa razbata pna la mine% Urc mereu, repede, g$ind si iar oprindu&
ma% Cnd scap de ntunericul padurii, si ntunericul dina$ara a de*enit
apos parca%%% E mai sters, se pregatesc zorile% Casuta !oanei, unde
stau, e retrasa spre stnga, la *reo douazeci de pasi de $rontiera%
#ealt$el nu sunt zece case, toate cu prispa, mprastiate pe dmburile
acestea mici, acoperite cu pasune, si sunt mai curnd legate de casele
de dincolo dect cu cele din tara romneasca% Acum e n 9urul meu o
ceata *iorie, aproape *ioleta, ca n cel mai modernist tablou% Pe urma,
n stnga, aproape de catun, Piatra Craiului, care mi&a parut totdeauna &
dominatoare cum e si singura & o imensa catedrala de piatra *ioleta,
ncepe sa&si lumineze cu aur creasta cu sapte turnuri n linie%
Alergarea asta de cinci .ilometri, n urcus, m&a isto*it si mi&a $acut bine%
1a trntesc pe patul acoperit cu paturi, mbracat, cu $ata n$undata n
perna% Trupul, de la gt n 9os, mi&e din pietroaie%
A doua zi e numai soare alb si *erdeata *ie pretutindeni% Ceasul cu
bratara, de campanie, mi arata 22 si 9umatate% 1i&e gura uscata, obra9ii
parca scoro9iti, oc'ii bombati n pleoape% (colesc cu gndul ce a $ost
ieri, cum as ocoli o locuinta contaminata% #umitru, lung si zanatic lucrat,
mi toarna cu caldarea apa rece de ma racoresc, gol pna la bru% <unt
un bolna* care a su$erit taieturi, in9ectii, masa9eB acum ma simt mai bine,
dar cred ca orice gndire precisa mi&ar $ace rau, ca unui trup banda9at o
atingere sau o miscare gresita% Trec peste comicaria de transee care
mi ncon9oara casa ca o potcoa*a si cobor n *atra taberei, unde sunt
bordeiele trupei%
& #on sublocotenent%%%
& Ce e, ma tigane0
& #on sublocotenent, trai&*&ar #umnezeu%%% $aceti ce*a si cu mine%%%
& #e%%% ma@
& #ati&mi drumul de aci%%%
& #e, ma +ararule, stiu eu0 n&ai *azut ce a spus domnul capitan0 <a
*edem ce mai zice si azi%
+araru, tigan ca de patruzeci de ani, pletos si cu mustata ca *rabia,
neagra, a $ost ncorporat, mi se pare, mai mult n gluma% "&o $i ntlnit
*reun o$iter, l&a ntrebat daca a $acut armata si l&a adus la regiment%
Nimeni nu prea stie cum a a9uns la compania noastra%
& #on sublocotenent, sa traiti, am trei copilasi, n&au ce sa mannce% Asa
sunt, si arata cu palma de la pamnt%
& <a&mi spui cnd o $i domnul capitan%
<ublocotenentii Aaranoiu si 1itica Radulescu sunt mirati cnd ma *ad%
& #ar era *orba sa $ii la Rucar, draga%%%0
"e spun ca m&a ntors colonelul si ca se asteapta o inspectie%
Au amndoi ,alpenstoc.uri, $rumos lucrate de catre ordonante si acum
sunt cam la plimbare n dimineata asta nsorita% Plutonierul Neagu ne
iese nainte si ne in*ita pe toti la singular;
& #omnule sublocotenent, po$titi si dumnea*oastra%
& Unde, Neagule0
& "a compania a 2F&a% Au prins soldatii niste iepuri azi&noapte si am
$acut si noi o mica petrecere%%% 1ine e ziua lui 1arin #umitru,
plotonierul de la a 2F&a% Po$titi sa luati o gustare%
<ub un umbrar de craci si $runze, e o ade*arata crciuma% Au un
*iolonist si un diblar, care cnta si din gura% 1ai ntlnim si alti o$iteri,
care gusta cu condescendenta de pe $ar$urioarele cu $riptura si din
pa'arele groase, aburoase, cu *in roz% Un plutonier se apropie de mine%
& #omnule sublocotenent, ce ziceti0 cnd om pleca de aici0
& #e, ma +asile, stiu eu%%% +ad ca nu e rau nici aici, si arat cu pri*irea
crciuma%
& #omnule sublocotenent, a*em si noi ne*este si copii%
( durere amortita ma n9ung'ie ntre coaste, dar lautarii cnta mereu%
Cnd, dau iar cu oc'ii de +araru%
& #omnule capitan, ce $acem cu +araru asta0%%% l mai tinem0
+araru a priceput si se apropie, spre bucuria o$iterilor, pe care&i amuza
nes$rsit cu raspunsurile lui nemilitaresti%
& Ce, ma, *rei sa pleci0 Tu nu *ezi ce tnar si *oinic esti0
& Nu sunt, domn capitan, sa traiti%%% <unt batut de #umnezeu, si e gata
sa ne arate o 'ernie, n 'o'otele de rs ale tuturor%
& Te $acem capural, ma +ararule, ncearca unul sa&l parodieze%%% Cnd
te&oi duce acasa, se sperie tiganii tai%
& 1a $aceti%%% pacatele mele%%% ca eu n&am $acut militarie%%% nu stiu nimic%
& Asculta +ararule, cum l c'eama pe rege0
+araru nu poate pronunta niciodata ,)erdinand, si acum re$uza,
izmenindu&se ca o $ata;
& #a lasati&ma, dom locotenent%%% Ca daca nu&s militar%%%
($iterul se n$urie;
& !a asculta, ma tigane, ce0 noi glumim aici0%%% ei, al dracului; ,drepti,@
"a strigatul crispat al o$iterului, omul ng'eata, lund o pozitie aproape
soldateasca, pe urma comanda tuna; Culcat%%% drepti, culcat%%% drepti% <i
+araru se trnteste si se ridica de la pamnt n masura comandei, ca o
broasca automata%
& +araru, cum l c'eama pe ma9estatea&sa regele0
Prapadit rau, raspunde din su$let si $ara sa pri*easca pe nimeni;
& <a traiti, pe domnul%%% rege l c'eama "isandru%
E un 'o'ot general de rs% Cel mai $rumos nume i se pare lui +araru
acesta de "isandru si&l da bucuros regelui, cnd nu poate sti numele
ade*arat%
& Cum "isandru, ma0 +ezi ca la noapte $aci trei sc'imburi de planton%
& l c'eama pe regele%%% pe regele, l c'eama ,don colonel "upascu%%%,
striga disperat +araru de $rica ser*iciului%
E singurul nume o$icial pe care l&a putut retine si&l da n e?tremis tuturor
pentru ca probabil socoate ca, $iind cel mai nalt, e cel mai aproape de
al regelui, dar pare ca stie ca nu e c'iar al regelui%
& #omnule capitan, dar n de$initi* ce $acem cu el0
& Eu stiu0 sa&i dam drumul%%% #ar n&are nici un $el de act%%% nu poate
do*edi ca a trecut de treizeci de ani%%%
l tinem sa&l $acem lautar%
!nter*ine camaradul Popescu, $lacaul, surznd;
& #a&l dracului, domnule capitan, ca are patruzeci de ani batuti% <i nici
nu stie sa cnte, ca e laiet padurar%
Capitanul ne asigura ca mine&poimine i dam drumul%
& :'eorg'idiule, un bilet de la amicul tau "a9os% Toti camarazii urmaresc
cu interes prietenia mea cu o$iterul ungur, care comanda compania de
acoperire a *amii%
1a in*ita, ca de obicei duminica si sarbatoarea, pentru dupa&masa,
catre ora patru, la o partida de popice si de 'albe de bere, cu *amesul
lor, cu *amesul nostru, cu politaiul de $rontiera si cocoanele lor% <unt
petreceri inimoase, cu rs mult, cu glume strasnice% Capitanul ma
s$atuieste, cu o autoritate potolita, sa renunt azi la aceasta petrecere%
,<a treaca inspectia asta%,
Are dreptate% Am azi mult mai multa ne*oie sa stau linistit% )raza ,sa
treaca inspectia asta, rasuna iar cu ecouri, n golul gndurilor mele%
#aca ,mine, e trecut0%%% <imt un $el de crestere dureroasa n mine, de
parca m&as ridica n *r$ul picioarelor%
#upa masa de la popota, pe poteca, peste transee, ma duc sa ma culc
acasa% #ar cum ramn singur ntre pereti, se redesteapta n mine
gndurile ca sta$iile% #aca :rigoriade pleaca luni dimineata, nu *oi mai
putea a*ea niciodata acea certitudine, care singura ar pune capat & ntr&
un $el sau altul & iadului su$letesc n care ma zbucium% :ndul plecarii,
cu $iecare ipoteza noua, se ncinge n mine ca un $oc% ngrozit, ma scol
din pat si 'otarasc sa ma duc la prieteni% <unt doi sublocotenenti, care
locuiesc amndoi ntr&o odaie mare cu doua paturi% Moaca domino% <&au
dezbracat de *estoane, si&au scos bocancii% <e pacalesc unul pe altul si
9ubileaza zgomotos% !ntru si eu al treilea% )ac s$ortari disperate sa ma
angrenez 9ocului si dispozitiei camarazilor mei% Aaranoiu si aseaza
placile%
& <a stiti ca daca *a bat n partida asta, am noroc% 1i&aproba colonelul
mutarea de la a !!&a%%% <cap de Corabu%
Capitanul Corabu, cum am spus, e spaima regimentului% Are o $igura de
inc'izitor tnar, cu $ata osoasa, cu mustata tunsa scurt, neagra% <i&a
nnebunit oamenii si o$iterii cu se*eritatea lui, c'iar comandantul ,cel
mare, al regimentului, speriat de atta disciplina, a scris ca socoate ca
primul glont al companiei a !!&a *a $i pentru comandantul ei% n batalionul
nostru de oameni cumsecade si neca9iti, cum ne erau toti o$iterii, de
pareau mai curnd niste dascali pro*inciali cu ticuri si ne*oi, Corabu era
militar cu studii se*ere la +iena%
& Eu sunt mai generos, adauga <a*ulescu% #aca *oi cstiga, la s$rsitul
lunii ne sc'imba de pe $rontiera%%% 1ergem la R%%%, dansam la iarna si ne
re*edem damele, $ratilor%
#ar eu0 Ce caut eu cu e?asperatele mele complicatii n aceasta lume0
Eu ce sa doresc, ce sa izbndesc eu, daca *oi termina cel dinti placile
albe, cu 9umatati si puncte negre0
Catre patru dupa&amiaza na*ali n odaie un gradat, care lua speriat
drepti;
& Traiti, domnule sublocotenent%%% Po$titi 9os n tabara%
& Toata lumea, ma baiete0 (ri numai a 22&a0
& Toata lumea% E ordin sa ec'ipam oamenii si sa ridicam posturile de pe
$rontiera%
ncremenim cu totii%
& <a ridicam posturile, baiete0
& Asa e ordin%%% pna ntr&un ceas sa $im gata% Au si nceput sa se adune
domnii o$iteri 9os%
<a*ulescu a nceput sa c'iuie%%% sa $aca tumbe n asternutul patului;
& "a R%%%, $ratilor%%% ne re*edem damele%
C'iuie si urla, Aaranoiu nu&si gaseste, de zorit ce e, bocancii%
& 1a baieti, dar daca o $i razboi0 ntreb eu banuitor%
& Ce razboi, :'eorg'idiule baiete, ce razboi0 Ar $i *enit ordin sa
retragem posturile de pe $rontiera0 sau dimpotri*a sa le ntarim0 Acasa,
baiete%%% 1ergem la R%%%
Coborm n *lcea, peste garduri si $neturi, ca nebunii% Mos n *atra
taberei, ntre bordeie, e mare miscare% ($iterii de la celelalte companii
sunt nedumeriti% A$lam un lucru nou; e ordin sa se mparta munitia de
razboi pe oameni%
& Ce&are a $ace, e?plica unul% E mai usor de transportat asa, mpartita%
E o lumina de dupa&amiaza duminicala, cu soare care pare si el mai
curnd la plimbare dect la lucru%
(risan scoate o $oaie de ziar, scrisa numai pe o $ata, cu litere negre
enorme% E o editie speciala; 1ine la ora cinci dupa&amiaza e con*ocat
un consiliu de coroana%
Rasu$lam usurati%%% *om pleca de aci%
n timpul acesta, depozitele se mpart pe spinarea oamenilor%
& <a stiti ca s&a 'otart neutralitatea de$initi*a%%% <e retrag toate trupele%
Uite pe capitanul #imiu%
Pe poteca, greoaie si masi*a, silueta *erzuie a comandantului de
batalion se deseneaza ca a unui urias ti'nit%
& Aai sa *edem ce e, ca *ine de la regiment%
<i&l ntmpinam n grup, nca nainte de a cobor ca un cioban pe
coasta%
<coate c'ipiul, se sterge de naduseala si pe mustata plina, blonda, si
apoi, cu mai multa spaima dect solemnitate;
& #omnilor, e razboi%%% si m&a $acut maior% Ne arata pe umeri galonul lat%
Acum stati 9os, aici pe iarba, sa *a dictez ordinul de lupta, si iar, mnios,
catre un soldat care asculta ncremenit; Ce e, ma0 du&te&n ma&ta de&
aici%%%
Nimeni nu spune o *orba% Noul maior reia, dupa ce ne&am asezat;
& #omnilor, *a atrag luarea&aminte ca e ordin de razboi%%% nu de
mane*re, ca altadata%
Precizarea e de prisos% Cu picioarele nmuiate, ne&am ng'esuit alaturi
pe iarba% A scos din buzunar un carnet si dicteaza;
& ,"a ora D adunarea batalionului pe companii, 9os n tabara%
"a ora D2UF se mpart e$ectele de mobilizare%
"a ora DCUP se mpart, de $iecare om, doua sute de cartuse de razboi%
"a ora 4 batalionul !!! se pune n coloana de mars cu directia satul
#mbo*icioara, spre regiment%
>> se ncoloneaza pe soseaua +ama :iu*ala, n ordinea urmatoare;
5atalionul !!! cu companiile n ordine 3, 2=, 2F%
5atalionul !! cu companiile n ordine D, 4, G, S%
Compania 3 constituie a*angarda regimentului%
Compania 22 la dispozitia brigazii%
"a ora S p%m% regimentul se pune n miscare cu directia +ama :iu*ala%,
<criu, lungit n iarba, acest nti ordin de lupta al armatei romne n
razboiul cel mare, pe o carte postala, cu colturile rasucite, luata cu cine
stie ce gnd, singurul petic de 'rtie pe care&l am% 1a gndesc cui sa o
trimit mai trziu si mi se $ace n su$let un gol ct lumea, neasteptat%
Peisa9ul muntos are acum sectoare de umbre lungi crepusculare si de
soare *iu%
1aiorul $ace un e$ort de concentrare;
& Cine comanda plotonul ! de la a 3&a0
Cine*a da numele meu si mi se pare ca nu mai e al meu%
& :'eorg'idiule, ai sa $ii diseara *r$ul a*angardeiB stii sa te des$asori0
<a&ti alegi oameni zdra*eni de patrula% #omnilor, alegeti din *reme
patrulele de siguranta pe $lancuri% <i acum, *a rog, treceti la e?ecutare%%%
#umnezeu sa ne a9ute%
NT!A N(APTE #E RA85(!
Timp de o ora e n tabara o n*almaseala de nenc'ipuit% Plutonierii
ma9ori se mpart n zece, alearga de colo pna colo, n9ura, striga,
arunca e$ectele de tot soiul n bratele oamenilor% 1i se pare ca totul
merge nsa prea ncet, ca nimeni nu *a $i gata la ora ordonata% ( parte
din oameni s&au aliniat pe companii n $ata bordeielor si primesc, racniti
pe nume de gradati, bocanci% Unii ncearca o *eselie strapezita, la care
altii surd ca niste bolna*i% :ndul ca la ora opt seara desc'id $ocul, ca
n doua ore, care totusi *or trece, asa cum au trecut de attea ori n
*iata mea, cum au trecut cnd asteptam ntr&o gara, cnd asteptam la
birou, cum astepti dupa&amiaza o *izita, ma s$rseste ca o $ebra uscata%
)aptul ca *oi na*ali, ca n cartile de citire, mpotri*a unor transee
ntesate de armata dusmana, ca *oi $i sub bara9e de artilerie, ma
uluieste, pare scris de o mna ne*azuta%
#e patruzeci de ani n&a mai $ost razboi, cartile de citire s&au oprit la
pagina de la GG si acum eu desc'id $ocul% 1i se pare asta una dintre
acele coincidente ciudate, mari ct un orizont%
($iterii sunt toti mult mai tacuti dect trupa% Capitanul )loroiu, mic,
blond, cu $ata lui mbatrnita nainte de *reme, ma ndeamna sa las
oamenii n gri9a plutonierilor si sa&mi $ac baga9ele%
1i se pare o enormitate, ce*a absolut $ara sens%
5aga9ele0 1ai am eu ne*oie de baga9e0 #ar dupa primele cinci minute
de lupta, *oi mai $i oare n *iata0
& Nu se stie, cine are zile scapa%
& #omnule capitan, *oi scapa la opt si cinci, la noua, *oi trai poate pna
la ora zece diseara%%%#ar crezi ca *om mai *edea noi soarele de mine0
Tace n$iorat de gnduri si, pe urma;
& <crie *reo scrisoare, si si urmeaza ata gndului din el%
Cui sa scriu0 Toti ai mei s&au departat n clipa asta, e$ecti*, la zecile si
sutele de .ilometri unde sunt% Nu&i *oi mai *edea niciodata, ca pe
locuitorii Nor*egiei, ai Perului, ai <idneEului, despre care stiu ca e?ista
totusi%
mi arde ntreg corpul, e un neastmpar al trupului care contrasteaza cu
linistea si egalitatea imensa a gndurilor mele% Nu mai pot sta n loc,
banuind ca diseara nu *om putea $i gata% 1a *oi duce si&acasa, n
odaita mea, caci, desi sunt n$rigurat si grabit, n&am ce $ace%
n $ata casei, !oana cu cei doi copilasi ai ei s&au rnduit ca la intrarea n
biserica, iar micutii mi striga cu mnutele cazute 9os, cu glas nlacrimat;
& <a traiti, domnule%%%
ncremenesc; ,<a traiesc0, Ce sens de nceput de *eac are *orba asta
acum%%%0
Cum o sa traiesc diseara prin $ocuri de in$anterie, prin lupte de
baioneta, prin sute de e?plozii de obuze0 "e dau bani si ei mi saruta
mna, aci n munte, n as$intitul soarelui de *ara% Niciodata n&am
acceptat do*ezi de acestea de respect si prietenie% 1&au 9ignit, dar
acum i strng la piept pe copiii acestia, ca pe niste pui de pasare%
& #umitre, pune tot ce a*em n lada de baga9e% 5aga de seama@
& Am si ncarcat lada, don sublocotenent%
<&a iscat parca, strain de mine, un $luid care mi ia nainte, oriunde
merg% #oar la cincizeci de pasi, dincolo, la ei nici un semn% E tot
duminica si dupa&amiaza goala si lenesa care sta n loc%
& %%% dar au mai ramas lucruri%%%Ce $acem cu ele0
& "asa&le !oanei aici%
& Nu puneti bocancii0 Cum o sa ramneti asa0
<unt mbracat n aceeasi bluza usoara, pantaloni de raitcort si g'ete de
se*ro subtire, cu moletiere%
Cum am $ost ieri la Cmpulung%
& Nu, #umitre, ramn asa% Pna la ora zece e destul si asa%%% mi $ulgera
o clipa prin minte sa $ug la Cmpulung, sa am o e?plicatie cu ne*asta&
mea% Risc cel mult sa $iu mpuscat%%% Tot *oi muri la noapte%%%
Ce sa&mi e?plice0 Ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei0 Tot
ce a $ost aseara, absolut tot, e parca numai *azut si nteles de mine, nu
si simtit, asa cum anestezia locala te lasa sa *ezi toata operatia, sa
simti izbitura si taietura bisturiului, dar sa nu ai nici o durere% #in
oamenii aceia, din lumea lor cu bucurii si deznade9di, cu permise si
ani*ersari, care era si lumea mea, m&am desprins odata cu camarazii
mei & ca pe un *as ne*azut% #e cte*a zeci de minute, o parte dintre noi
suntem morti, e$ecti* n starea unor condamnati carora li s&a respins
cererea de gratiere, n a9un%
Acum oamenii de aici, blestematii n uni$orma, mi sunt singurii aproape
si sunt mai aproape de ei dect de mama si de surorile mele%
(rgoliului meu i se pune acum, dealt$el, si o alta problema% Nu pot sa
dezertez, caci, mai ales, n&as *rea sa e?iste pe lume o e?perienta
de$initi*a, ca aceea pe care o *oi $ace, de la care sa lipsesc, mai e?act,
sa lipseasca ea din ntregul meu su$letesc% Ar a*ea $ata de mine, cei
care au $ost acolo, o superioritate, care mi se pare inacceptabila% Ar
constitui pentru mine o limitare% mi putusem permite attea gesturi
pna acum, pentru ca a*eam un moti* si o scuza; cautam o *eri$icare si
o identi$icare a eului meu% Cu un eu limitat, n in$initul lumii, nici un punct
de *edere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibila si deci nici o
putinta de realizare su$leteasca% ( asemenea carenta, de nereparat, ar
$i $ost si o descali$icare% Constiinta mea mi permitea aseara sa ucid, sa
ma 9udec deasupra legilor, pentru ca nu a*eam sa&mi reprosez, n
sistemul meu su$letesc, nimic, dar tocmai de aceea nu&mi permite
lasitatea de a e*ita un pericol, pe care soldatii cei multi nu&l puteau
e*ita% "ipsit de orice talent, n lumea asta muritoare, $ara sa cred n
#umnezeu, nu m&as $i putut realiza & si am ncercat&o & dect ntr&o
dragoste absoluta% 1&am nselat o data, as mai putea nca ncerca, din
nou, de aceea nu *reau sa $iu scazut, de la nceput c'iar, $ata de $emei,
prin nici o lipsa n organismul su$letesc%
1a grabesc spre magazia de armament sa numar cartusele, dar e de
prisos, caci debandada e din cale a$ara de mare% !mpresia asta de
impro*izat mi da o neliniste de panica% Alerg $ara rost n toate partile, n
blciul asta de oameni, care diseara *or 9uca, $iecare n parte, tragedia
pe care era s&o 9oc doar eu aseara%
#oi soldati de la apro*izionare umbla, de colo pna colo, pe cararuie,
cu cte un s$ert de bou pe umeri%
& #omnule sublocotenent, ce $acem cu carnea asta0
Rd galben%
& Cine mai *rea sa mannce, ma0%%% Cine o sa aiba c'e$ de mncare
mine, c'iar dintre cei ce *or mai trai0
& #om sublocotenent, dar ce sa $acem cu ea0
& Aruncati&o%
<e ntuneca n$iripat si timpul trece $ara ca nimeni si nimic sa&l poata
opri% mi ard buzele%
n odaita popotei, comandantul companiei, cu ceilalti doi o$iteri de la
companie, iau ca gustare c'i$tele pra9ite 6gatite, n gndul celui ce le&a
$ramntat acum o ora, pentru alt$el de oameni si alta seara7 si cte un
pa'ar de *in%
& !a si dumneata ce*a%%%mai prindem nitica inima% <i%%% cine stie ce se
mai ntmpla diseara%
Nu simt nici o ne*oie, nici o dorinta, si orice ncercare, $ie si de a mnca
numai, ar strica plinul unui cerc%
& Ct e ceasul0
<i ntrebarea 'alucinanta, acum, parca picura n su$let%
& <ase $ara cinci% 1ai sunt cinci minute%
& "a companie%
ncep suieraturi, oamenii se ncoloneaza cu zgomot de bidoane, arme si
lopeti% nca mai sunt strigate; ,Niculae )ira%%%Niculae )ira%%%*ino de ia
mantaua lui domn plotonier ma9or,% nserarea abate si pe cei care mai
$aceau glume% Coborm sc'iopatnd pe alt drum, un drum de bolo*ani,
dect cel strabatut de mine aseara% Nimeni nu mai scoate o *orba% Mos
ne asteapta celalalt batalion, gata ncolonat% <unt peste toata *alea, n
nserare, numai gramezi si siluete mute de soldati, ca o turma cenusie%
1a c'eama colonelul, care a ramas comandant titular al regimentului%
Cauta sa&si stapneasca dezarticularea, prin $ormule reglementare%
<unt de $ata si cea mai mare parte din o$iteri%
& +a sa zica esti *r$ul a*angarzii0 Auz ca te cunosti cu comandantul
companiei din *ama% Uite ce $aci%
1i se pare de necrezut ca mie mi se spune asta%
& %%% Trimiti doi oameni ca sa se apropie de bara *argata%%% granicerul
nostru *a cere $oc $inantului ungur% n clipa aceea, cei doi oameni sar la
el si i pun baionetele n dreptul gtului, strigndu&i sa taca% #aca tipa, l
strapung%
& #ar daca%%%
& Taci% "ocotenentul locuieste la *ama0 nu0 Cu patru oameni patrunzi la
el, cu armele ntinse, si&i e?plici ca s&a declarat razboiul, ca nu&i $acem
nimic daca se preda% Ceilalti oameni na*alesc n cazarma, apoi% <i,
catre capitanul )loroiu; #umneata, $ireste, *ii imediat dupa el si ncon9uri
cazarma%
Pornim% #in cauza muntelui, s&a ntunecat de tot% A9ung n soseaua cea
mare, cu regimentul dupa mine, si ma opresc% Un o$iter de legatura mi
spune ca s&a contramandat ordinul, ca *a trece nainte regimentul >R,
*ecin de brigada%
ncerc sa pun ornduiala ntre oamenii care se gramadesc unii ntr&altii%
& Cum te c'eama, baiete0
1ormaie ce*a zdruncinat, de nenteles%
& #ar tu cine esti%%%0 n ce grupa esti0
& Nu%%% nu%%% eu%%% sa%%%
Au trupuri de gaini, moi% i misc cu mna din loc n loc si ramn unde i
pun, sleiti% #ealtminteri si *ocile o$iterilor parca sc'ioapata% n 9urul
nostru, dincolo de cei cinci pasi pna unde *edem, cine stie ce prapastii
de moarte, ce scene de bestialitate, ascunde noaptea asta, att de
neagra ca nu se poate deosebi nici o silueta macar% N&or $i nceput altii
lupta0 #ac&au pornit n acelasi timp cu noi, si ei, din ntuneric0
<unt $ericit ca nu mai atac cel dinti si ma trntesc 9os n iarba calda
nca de soare%
1a gndesc la macelul care *a $i peste C=&P= de minute% Cranii
s$armate de paturi de arma, trupuri strapunse si prabusite sub
picioarele celor care *in din urma% )acle si urlete% E?plozii de obuze
care sa doboare rnduri ntregi% <tiu ca *oi muri, dar ma ntreb daca *oi
putea ndura $izic rana care&mi *a s$sia trupul% <i un gnd staruie,
plutind peste toate, ca o ntrebare; pentru mine anume cum *a $i0
glont%%% baioneta sau e?plozie de obuz0
,>> nainte%%%@, E o porunca *enita din om n om% Ridic oamenii ca pe
bolna*i si pornim pe soseaua care nu se mai *ede alba% <ingura
aparare n noapte mi sunt to*arasii, suntem ca niste calatori atacati de
lupi si trebuie sa ne aparam spate n spate, caci oriunde, de 9ur
mpre9ur, e moartea de $ier si gloante% n clipa asta nca, putem $i
surprinsi% Regulamentul cere patrule la cte*a sute de metri pe dreapta
si pe stnga% Numesc oamenii, dar nimeni nu se desprinde% Alerg si i
zgudui, trimitndu&i n noapte, dar nu se duc, sleiti, dect trei pasi si
continua sa mearga apoi trt, alaturi de noi% Renunt%%%)ie ce&o $i%
ntr&un tablou strain, n golul mintii, *ad n clipa asta limpede si departe
de ai mei pe ne*asta&mea, amantul ei, dar n&am timp sa ma opresc, sa&l
$i?ez, ca sa pri*esc% 5ucuriile si minciunile lor sunt puerile $ata de
oamenii acestia, dintre care unii *or muri peste zece, cincisprezece
minute, altii mine, poimine, saptamna *iitoare% #intr&o data, din
noaptea dinaintea noastra, unde e *iata si miscare cu oameni, din care
noi nu *edem si nu stim nimic, ca o solie dintr&un gol, din bezna unei
odai ntunecate, s&aude o rapaiala de $ocuri plesnite de arma% E singura
n tot cuprinsul lumii% E originara ca ntiul om pe pamnt si nu o *oi uita
pna la s$rsitul *ietii, niciodata% Parca o morisca mare, de 1osi, s&a
n*rtit repede, dar sunetul, ma ntreb, la ce corespunde n noapte,
acolo, cine a tras, cine a cazut0
8arurile au $ost aruncate%
Compania si, banuiesc, tot regimentul s&a ntors rasucit n loc, de
spaima, si oamenii sunt gata de $uga% Urlu scos din minti la gndul
goanei nebune, care ar $i mai rea ca moartea; ,Pe loc, stati pe loc@,
<e opresc toti, s$rsiti, caci nu au *ointa sa $uga si dupa cte*a clipe
reluam marsul, trt ca dupa mort%
!denti$ic, dupa dmb si dupa ocolul soselei, locul unde suntem% )ac
socoteala apro?imati*a si gasesc ca a*angarda regimentului >R a
trecut sigur dincolo de *ama% Asadar, e*enimentul s&a consumat%
ntmplarea de *orbe si carti a de*enit piatra, sto$a, arama, o noapte
anume% Am trecut dincolo, peste linia punctata, pe care am desenat&o
zece ani n scoala%
& Uitati%%% uitati%%%
#inainte *ine ntre doua santinele, cu armele ndreptate spre el, un
prizonier 6nu mai ncape ndoiala7% E plutonierul 5ela Iiss, l cunosc
acum dupa pantalonii de dril alb%
!ata deci ntiul prizonier n acest razboi la care iau parte% (amenii si&au
mai re*enit putin% <eara de cenusa oarba a de*enit ntuneric stra*eziu%
Trecem si noi prin *ama% 5ara e rupta, 9os lnga ea e un mort% Un ranit
e spri9init pe genunc'i de catre un soldat%
& Ce&a $ost, camarade0 ntreb n treacat%
& ( lupta scurta%%% domnul colonel P%5% e ranit de moarte% Uite&l%
A$lu ce*a mai trziu ca, n momentul cnd a $ost somata, santinela
ungureasca a tipat, locotenentul <igismund "a9os a iesit n prag, a tras
cu re*ol*erul n directia grupului, asa, n noapte, si glontul lui a nimerit
n cap pe colonel, care *enise n $runtea a*angarzii% Pe urma, dupa un
sc'imb de $ocuri, ungurii au $ugit cu totii% Asta e?ista adineauri n
noaptea neagra si noi nu *edeam nimic, ca si cnd n&ar $i $ost asa; cum
nu *ad nimic, de pilda, *izitatorii ntr&un simplu parc comunal% 1i se
comunica din urma ca regimentul >R a luat&o la dreapta, ca nu mai am
pe nimeni naintea mea, de parca s&ar $i dat la o parte o perdea, si deci
sa ma des$asor n a*angarda% E o imposibilitate% !au o distanta la o
suta, doua de metri naintea companiei, dar patrulele nu se duc la mai
mult de zece pasi de mine%
<unt naintea tuturor milioanelor din neamul meuB n $ata mea cu o
sosea, cu garduri, cu ntuneric si cu moartea plutind n toate%
A*em de la nceputul serii toti baionetele la arma si $ormatia de lupta%
(rdinul e sa cercetam tot ce ntlnim n cale% 1ergem destul de ncet,
dibuit, si cei din $ata mea sunt ca umbre nc'egate din ntuneric% Ne
asteptam la un atac scurt, prin surprindere%
ntlnim dupa un timp o casa pe stnga%%% are curte, cu gard nalt, iar
nauntru se *ad lumini% Ne oprim, dau ordin oamenilor din $ata sa sara
peste gardul nalt, dar nu se misca nimeni% <ar eu ulucile, ncurcndu&
ma n sabie, si atunci *in si ei dupa mine% n casa cu doua odai, n
dreapta si n stnga, sunt aprinse zeci de lumnari ca la mort si o
romnca, noua parca, se nc'ina speriata% Cinci&sase copii stau lungiti
pe 9os% i ntreb daca au $ost unguri, unde sunt, iau trei&patru lumnari n
buzunar si pornim mai departe% (rdin din urma *ine sa cautam o
calauza%
!ata alta casa% E moarta si g'emuita n ntuneric toata% 5atem n poarta%
( $emeie ne lamureste ca au $ost ungurii c'iar la ei, dar au $ugit, lasnd
n graba, n batatura, tot ce&au a*ut%
Pe prispa e o aratare de om%
& E barbatul dumitale0
& #a, e barbatul meu, dar e beteag, de aceea l&or $i lasat%
& Nu&i nimic, merge cu noi, l luam calauza%
E cu pantaloni albi, cu camasa aspra, taran de ai nostri, si opunerea lui
deznada9duita nici nu ne ntrzie macar% l luam si pornim nainte%
ntunericul s&a $acut mai omenesc% 1a uit la ceas, e aproape zece
seara% Asadar, au trecut cele doua ore & asa au $ost & si suprapuse
imaginii mele dinainte sunt surprinzatoare prin golul lor%
Un pod, despre care stim ca e minat% Ne oprim% (rdin din urma iar, sa
treaca o grupa neaparat si $ara ntrziere% (amenii so*aie, $ireste%%%
& 5ine, atunci trec eu%
& Trec si eu, dom sublocotenent%
E ordonanta mea%%%
& <i eu%
E caporalul Nicolae 8am$ir%
Trecem toti si nu se ntmpla nimic 6tocmai a doua zi a sarit, sub o
caruta7%
( padure mi9ita, mai mult g'icita, de o parte si de alta a drumului, ne da
un soi de atentie crispata, dar dupa ce trecem de ea si ocolim un bot de
deal, mereu cu baionetele n$ipte n ntuneric, pri*elistea se desc'ide
larg de tot, imensa, $antastica, de parca suntem n pragul altei lumi%
Totul coboara ca nspre o *ale dulce si *ederea e nlesnita de zecile de
$ocuri uriase care ard pretutindeni% Ct a9ungi cu oc'ii, case ard cu
*l*atai care lumineaza ca niste nalte torte% Tinutul 5ranului ntreg,
ncon9urat de munti, apare ast$el, cu drumurile lui, cu sate, biserici,
grupuri de copaci care nu pot $ugi de mbratisarea $ocului%
<ublocotenentul (risan *ine din urma sa pri*easca si el ridicarea si
caderea $lacarilor, care nalta si coboara cerul% Ard si numeroase sire de
paie, anume, se *ede, ca sa le lumineze lor & celor ascunsi n ntuneric,
asezati cine stie cum & *enirea noastra% +oi pricepe mai trziu ca
ntunericul e de nendurat n razboi, pentru toata lumea% (amenii s&au
mai dezg'etat% )rumusetea pri*elistii si gndul ca, oricum, moartea nu
*ine din ntuneric, de la doi pasi, ca al necurat, ca dusmanul e abia 9os
n *ale, ca nu e o c'estie de secunde, iar clipa nu e de$initi*a, ne mai
linisteste putin% Pornim cu mai mult cura9, mai repede la *ale, pe
soseaua de acum alba%
#ar cnd ne apropiem de 5ran, *edem cu spaima ca nspre noi
nainteaza, plutind larg, un *ultur urias de $oc, pe care nu&l poti pri*i, ca
pe discul soarelui% 5atalionul ntreg s&a trntit ngrozit n santurile
soselei si asteapta s$rsitul lumii% Ca s&a speriat e din pricina ca la
regiment nimeni nu ne&a aratat ce e o rac'eta, iar ca s&a trntit n sant a
$ost miscarea cea mai indicata%
ncepe o rapaiala de $ocuri care creste si descreste, ca si cnd ar $i pe
un portati* n spatiu%
naintam iar, cnd iata ca pe sosea apar n lamurirea $ocului siluete
omenesti% n asemenea mpre9urari toate siluetele sunt de dusmani% Ne
apropiem si *edem totusi ca sunt soldati din regimentul >R, care a
patruns n 5ran ocolind si da o lupta de strada% Ne oprim n lumina ca
ziua, c'iar n marginea trgului% <unt att de prins de belsugul de *ederi
si de senzatii dina$ara, ca nu am timp sa&mi mai simt su$letul% Acum stiu
cum *a $i% 1a uit la ceas, e miezul noptii% Rapaiala de $ocuri amuteste
din cnd n cnd, pe urma creste, dar nu se coboara niciodata de tot, ci
urca si scade capricios ca tsnirea si 9ocul apei din a*uzul n soare%
Trage cine*a din noapte n noi si aud primele gloante trecndu&mi pe la
urec'e% <unt ei, ntia data de $ata% +oi sti mai trziu ca toate gloantele,
mieunnd, trec pe la urec'e% (amenii se arunca disperati n santurile
soselei% +ra numai capetele sub podetele din dreptul caselor, lasnd
trupurile a$ara, ca niste struti% i strig pe nume pe cti*a din ei, dar e de
prisos% Ramn n picioare pe sosea ca sa le arat ca nu e nimic, cum
gusta parintii din doctorie, ca sa ncura9eze copiii s&o ia% #ar doctoria e o
noutate si $ac o s$ortare, captusita% :loantele, e drept, *in rare, si lo*esc
rupnd din copaci, n pra$ul din sosea, n gardul caselor *ec'i care
plesneste rupndu&se zgomotos%
#in urma *ine pe lnga oameni capitanul% l *ad parca acum din nou% E
mic ca o $etita, cu mustata plina tunsa scurt, mbatrnit de timpuriu%
& Ce $acem0
& Asteptam ordine noi, de la brigadier%
Coboara spre noi pe sosea, din trg, un grup% :loante putine,
numarnd parca rar si piuit, *in nspre noi, muscnd scurt din gard si
din pra$ul soselei% <tiu att de bine ca *oi muri n noaptea asta, nct
mi&e absolut indi$erent pericolul localizat% :asesc c'iar ca n&ar $i deloc
mai dezagreabila moartea aci, dect n $lacari%
Caci, iata, se aude o detunatura puternica, dar parca nu n raport cu
eruptia de lumina si $armaturi negre, pe care o produce%
& Au aruncat podul, cu ai nostri, n aer, :'eorg'idiule% 1a duc napoi sa
*ad se $acem%
ncerc sa trag de picioare oamenii, care&s mereu cu capetele *rte sub
podete% Cnd, n s$rsit, au *azut ct de greu nimeresc gloantele, si&au
mai *enit n $ire%
#in trg, se aude acum un tropot ca de escadroane n galop pe sosea,
nspre noi% (amenii mei au sarit santul soselei si ntorcndu&se ca ntr&o
arie, au nceput $uga% <ar n mi9locul lor, strig pe nume pe gradati, pe cei
pe care&i am n $ata si, scurt, cu rasu$larea suspendata, se opresc%
Coboara iar n sant, cu baionetele ntinse alaturi%
Ramn singur n picioare si astept sa *ad ce *ine%
<tiu acum ca s&a apropiat, ca de $ier ne*azut, clipa de$initi*a%
Coboara spre noi, alergnd, zeci si zeci de oameni, ct e de larga
soseaua% "umina $lacarilor e att de alba, nct i recunosc% )ac umbre
negre lungite n pra$% <unt ai nostri% ntind bratele ca o bariera%
& <tati%%% ce e cu *oi0
:$ie zbuciumat, *orbesc $ara sa pri*easca;
& Ne&au prapadit%%% ordin de retragere%
Am ng'etat%%% e ntiul moment de groaza acuta pe care&l am si
raspund scit, uscat, grabit;
& Nu e nici un ordin de retragere% Apoi, deznada9duit; Plutonul nti
ocupa soseaua%
(amenii mei sunt la comanda, n mi9locul soselei%
<i catre gramada de zeci de $ugari;
& !ntrati n curtea asta%
(prirea n loc i&a mai calmat, ca un e?ercitiu siluitor% !ntra ca o turma n
ograda gospodareasca, unde, dealt$el, sunt adapostiti de casa%
Alt tropot pe sosea%%% alt grup, mai mare nca, *ine din trg%
(amenii mei striga acum singuri, ncalziti, cnd *ad ca sunt altii mai
slabi de nger ca ei;
& n curte%%%n curte, pe dreapta%
Al treilea grup, o companie ntreaga cu o$iterii ei, *ine $ugind ngrozita;
& "oc, $aceti loc@
!es nainte, racnind, cu sabia ntinsa;
& <tati@
#ar nu *or sa asculte, zbiara numai;
& E retragere%%% suntem cu domnul capitan%
<i s&au oprit n asteptare, cum pndeste un om care *rea sa scoboare,
pe scara unei trasuri% mi arata pe capitan%
& #omnule capitan, unde plecati0
& E retragere%%% ne&au prapadit batalioanele% <i mi spune cu ce
companie e%
Cu *ocea palida, nalbit de aceasta idee a $ugii, l lamuresc scurt;
& Nu e nici un ordin de retragere%%%intrati n curtea asta, si le arat o curte
pe stnga%
& Trebuie sa trec%
Urlu catre ai mei;
& Niculae 1arin, bagati baioneta n cine *rea sa treaca de *oi%
nmuiat, capitanul intra cu compania n curte, dupa casa%
!ar se $ace liniste% #in urma nici un ordin, dar *ine capitanul meu, caruia
i e?plic situatia regimentului *ecin%
& Noi nu inter*enim0
& 1i se pare ca nu%
<imt o bucurie de scurt zbor, ca si cnd nu mai sunt scos la lectie cnd
nu stiu nimic, de un pro$esor rau;
& Asteptam aci0
& Ce *rei sa $acem0
+ine din urma si sublocotenentul (risan, ca sa *ada ce e% :loantele s&
au rarit acum si mai mult, rapaiala de $ocuri a de*enit scazuta ca o
cicaleala%
(risan are obsesii tactice;
& #e ce nu inter*enim0
& Nu stiu%
& #omnule capitan, *ad ca si artileria noastra e inacti*a ca si a lor%
& E lupta de strada%%% Ce sa caute artileria0
& <a traga n rezer*e%%% n noi%
& "as&o mai bine asa%
& Asculta, :'eorg'idiule, 'ai noi n trg, sa *edem ce e% Aai pna la
pod%
& Aaide%%%
Capitanul ne ntreaba, nemultumit;
& Ce sa cautati acolo0
& <a *edem ce e%
Apasarea asta, de a nu cunoaste ceea ce se ntmpla nainte, stiu
acum ca e, n razboi, pentru unii de nendurat, asa cum de nendurat
mi&era, n a9un, incertitudinea daca sunt nselat sau nu%
Casele cu curti mari sunt nspre marginea asta, mai aproape de $elul
romnesc, dar au n $ata garduri nalte% Am luat calauza cu noi si
mergem nainte% 1ai *in din sus raniti si oameni care au parasit lupta,
iscnd, n lumina $ocului, $orme dedublate%
#intr&o curte suntem c'emati%
& Cine sunteti0
& #in >>%%% dar dumnea*oastra0
& Comandantul lui >R%%% Care&i situatia0
& >> e ncolonat pe sosea%%% doua companii ale dumnea*oastra sunt
napoi ntr&o curte%
& )aceti&le rezer*e, ntareste (risan%
<untem acum de&a binelea n trg si lumina a cobort%
"a o mica raspntie, n $ata unei brutarii, pare&se cu masa goala de
pine n a$ara, cte*a umbre%%% ncremenim pe loc%
& Cine&i0 <tai@
Nici un raspuns, umbrele au disparut%
& :'eorg'idiule, re*ol*erul tau e ncarcat0 ca eu n&am nici un cartus%
Re*ol*erul meu%%% mi *ine n minte toata ntmplarea de la Cmpulung,
cum i s&ar aminti unui bolna* ca a delirat% Caut n buzunar si nu gasesc
nimic%
& Nu&l am, cred ca l&am pierdut%
<i ne ntoarcem la ai nostri%
Au scazut $ocurile mari si impresia e poate din cauza ca si lupta s&a
domolit% :asesc un grup ntreg de o$iteri din >>, *eniti dinapoi% <unt toti
cu su$letele ndoite%
& Cine ar $i crezut0 arunca unul si toti tac gndind la $el abatut%
1ai discutaseram ntre noi la popota si eu $usesem n discutie ceea ce
se numea pe atunci un ,antiinter*entionist,% Pesimismul meu e si mai
greu acum, iar purtarea mea n asta&noapte, destul de desprinsa, mi da
un $el de obiecti*itate, parca stiinti$ica, atunci cnd spun;
& Am impresia ca mine *om lupta n 9urul Rucarului%
Capitanul micut si prea gnditor ntreaba cu teama;
& Crezi ca ne *or ataca0
& <ocot ca da%%% Azi au $ost surprinsi, dar daca primesc ntariri, nu *ad
de ce nu ne&ar ataca%
($iterii ma aproba cu pri*irile grele si obosite, cu gndurile aiurea%
Noaptea scurta de *ara e pe s$rsite% )ocurile s&au stins trziu, ca dupa
o serbare de noapte, si acum ntunericul se strnge, $ara sa se $aca
opac%
& Cum *om putea sta mine asa pe sosea0 Ce $acem0
& Aai la companii si om *edea%
(amenii ma ntreaba si ei ce $acem% <untem nelinistiti, caci daca ne
apuca ziua, asa ncolonati pe soseaua alba, suntem prada sigura
mitralierelor% n trg e aproape liniste si linistea asta, cnd stim ca toti
oc'ii sunt desc'isi ca ai serpilor n umbra, ca si ceilalti asteapta poate,
ca si noi, e mai groza*a ca lupta%
ncepe sa se albureasca ntunericul care&si pierduse toata puterea%
Acum oamenii, cenusii si ei, nu se mai disting deloc%
<oseste din urma colonelul, greoi si masi*%
& :'eorg'idiule, *ino cu oamenii dupa mine%
+rea sa sara gardul unei gradini, dar gardul se prabuseste sub
greutatea lui% ( iau la $uga dupa el, si oamenii dupa mine, peste
rasaduri de *arza albastrie si de morco*i% :'etele subtiri de se*ro se
ncalta cu pamnt ca niste galosi% (m de cincizeci de ani, colonelul
alearga cu pasii mari, care $ac sa sara pamntul $armitos n dreapta si
n stnga% 1a ntreb n $uga, daca toti oamenii au baionetele puse%
Toata pri*elistea cu linii subtiri, desenate ca n estampele 9aponeze, n
zori a de*enit *iu liliac'ie% nteleg ca *om ncon9ura trgul ca sa dam un
,atac de $lanc,% Calcam prin albia unui pru pna la genunc'i, dar nu
simt nici urma de umezeala% mi trec limba peste buzele arse ca de o
spuzeala% !ntram ntr&o li*ada si dupa ce am alergat prin ea, ncepem
urcusul unei coaste% nteleg si ma ngrozesc% <ta deasupra noastra, ca
o cetate de sute de metri nalta, prapastioasa, 1agura 5ranului% Pornim
la asaltul ei, mereu n $uga, trnd dupa noi coloana care si&a pierdut,
peste garduri si pru, $orma%
Ne&au *azut si ncepe miorlaitul lung al gloantelor% Aud n urma *aiete;
primii cazuti%%% 1a emotioneaza abstract ca un numar etic'etat de
muzeu% ,Primii raniti n acest razboi%,
:$i, mi arde gura%%% 1a abat, tot din $uga, si culeg din merele
scuturate, cine stie, trntite de gloantele care lo*esc n trunc'i%
i *ad acum pe cei de sus ca pe parapetele si balustradele unui castel
medie*al, dar alergam mereu urcnd spre ei, toti dupa colonel, de parca
ne&am tine de mna%
A9ungem ntr&o parte unde peretele e att de drept si nalt, ca nu mai
pot trage nici ei% Comunicam n urma; ,Regimentul se aduna n ung'iul
mort,%
!ata&ne pe toti, mai mult ngramaditi, ca ntr&un repaos ti'nit n li*ada% A
rasarit soarele peste cmpul de lupta% #easupra noastra e peretele
1agurii cu stncile lui, dar napoia noastra spectacolul e neasemuit% Ca
ntr&un tablou istoric *in din tara, paralele, coloane de soldati% Pe sosea
si peste li*ezi% +ine si artilerie, *in si carute% Acum trage pe deasupra
capetelor noastre artileria austriaca% Numai doua tunuri, care a9ung nsa
departe napoi, spre *ama, si lo*esc pare&se n plin% E uimitoare
aceasta punere cu mna, acest brat ne*azut, ntins nalt pe deasupra
capetelor noastre, care cade acolo, poate la opt&noua .ilometri, precis
ca un pumn%
8iua aceasta, pe care n&o mai asteptam, e alt$el pentru mine% Parca
sunt ntr&un peisa9 nelumesc% <imt ce trebuie sa simta mortii cnd
strabat li*ezile si plaiurile *azdu'ului% E parca mai usoara lupta ziua%
(amenii s&au n*iorat cu totii% <unt sigur ca o sa mor, dar pre$er sa&mi
aleg singur moartea% Acum nteleg de ce ntotdeauna condamnatii au
a*ut pre$erinte ntre cap taiat, spnzuratoare, mpuscare% Am si eu
acum pre$erinte% +reau sa pro*oc admiratia s$ioasa a camarazilor,
singurii care e?ista acum real pentru mine, caci tot restul lumii e numai
teoretic% Asa cum cei care mergeau la g'ilotina pre$erau, n loc sa urle
de durere, sa ia atitudini% !&am *azut pe camarazii mei ce sensibili sunt
si *oi continua% 1a gndesc n treacat ca mine seara cei de acasa ar
putea a$la, din ziare, ca m&am purtat uluitor, asa cum ma gndeam
uneori nainte de razboi 6*is de baiat care *rea sa se $aca mare actor7,
dar acum, si admiratia, si ura lor mi sunt sterse, indi$erente%
#eclasatii n societate, sau c'iar numai cei ocoliti ntr&un salon, ncep sa
aiba un orgoliu de izolati, de nedreptatiti, care cauta sa trans$orme
e?cluderea n a*anta9% (amenii de aci mpartasesc destinul meu si a
trebuit un nenc'ipuit concurs de ntmplari ca sa $im toti aci, care
suntem, adunati pe $ire deosebite, n clipa 'otartoare%
<tam aproape doua ore asa% E racoritor ce sentiment de ncredere ti da
superioritatea pe care ai tai o au asupra inamicului% #e *reme ce tu tot
mori, e ciudat, dar pre$eri sa $ie cnd ataci si nu cnd $ugi% Cred ca
senzatia aceasta mpaca un sentiment $undamental; atacnd, ti alegi
tu, parca, moartea; urmarit de altul si a9uns din urma, moartea ti&e
impusa% Esti n clipa mortii, n ntiul caz, un sinucigas, n al doilea un
ucis, si ncerci toate sentimentele celui asasinat%
+&ati ntrebat, dealt$el, ce s&ar ntmpla cu un om care are intentia sa se
sinucida, daca n aceeasi clipa cine*a ar *oi sa&l asasineze0
Acum cnd *ad batalioanele noastre *enind peste plaiuri si dealuri, ma
gndesc ndeosebi la sentimentele pe care le ncearca, pri*ind, mai
ales ei, cei cu care luptam%
<ublocotenentul Popescu, camarad de companie, mannca mere%
& :'eorg'idiule, cum o $i tara asta, cnd nu e razboi0
Ar $i simplu sa ti&o imaginezi $ara soldati, dar ei $ac azi esenta acestui
peisa9, nct nu&l poti gndi $ara ei, cum nu poti gndi a patra
dimensiune n natura% <oarele e acum deasupra dealurilor, care poarta
dreptung'iuri de padure negre, golurile de topaz ale pasunilor si, ici&
colo, *ile *erzi cu acoperisurile rosii de tigla, care&ti dau impresia ca esti
n strainatate%
Colonelul, care si stersese timp de doua ceasuri c'ipiul si $runtea de
naduseala, stnd n iarba marunta ca la o partida de odi'na, si n 9urul
caruia eram ca o turma, 'otaraste plecarea%
& Azi&noapte al !!!&lea a nceput0 Acum plecati nti *oi, #olescule%
1aiorul #olescu, care comanda batalionul !!, masoara speriat peretele%
& Nu pe aici, bre omule, luati&o mai la stnga, ca e po*rnisul mai dulce%
1ergi cu oamenii pe lnga peretele asta, unul dupa altul, si pe masura
ce iesiti n bataia $ocurilor, *a des$asurati%
Peste *reun s$ert de ora, rapaiala *ie de pacanituri ne arata ca n clipa
asta cei care au plecat au dinainte o pri*eliste pe care noi, rezer*a, n&o
a*em% E n mine ca o strngere de lumina si, cu toate ca am mncat
cte*a mere, buzele mi ard mereu, uscate% Peste *reo 9umatate de
ceas, colonelul se scoala si comanda n&are nimic militar n ea%
& Aaideti%
Pornim dupa el% #upa *reo cte*a sute de metri, la dreapta, po*rnisul
e att de dulce, ca poti urca alergnd% Comanda se da iar apropiat, ca o
asezare la masa%
& n tragatori si ocolire la dreapta%
Risipiti pe urma, ncepem urcusul%
i *ad pe cei porniti naintea noastra, adapostiti dupa s$armaturi de
stnci, tragnd mereu $ocuri, $ara sa oc'easca si $ara sa nteleg, acum,
n cine trag%
1a mira, de asemeni, n prima clipa, ca gloantele *in destul de rar, cu
piuitul lor dur, de cearsa$ s$siat n lung%
Colonelul alearga acum lnga mine%
& Aai repede, nainte, repede%
Alerg mai iute si reiau urlnd;
& nainte% <unt la zece pasi naintea tuturor, strignd necontenit
,nainte,% Cei de sus, care trag n noi, acum i *ad, sunt catarati pe
crestaturi de stnca, asa ca *ulturii ntr&o imitatie de munte, n cusca%
A9ung n dreptul unui soldat cu $ata culcata pe bratul drept, cu piciorul
drept ndoit usor de la genunc'i% <i ca mine, toti oamenii l pri*esc cu
coada oc'iului% !ata o mica tu$a, cu cti*a oameni, ntre copacei subtiri%
1i&aduc aminte ca am citit ntr&o carte despre razboiul de la 2SG= a unui
o$iter german ca oamenii, ca sa e*ite atacul, se pre$aceau raniti, morti,
si ca se ascundeau cte cinci&sase n dosul cte unui arbust, care n&ar
$i putut adaposti nici unul macar% (colesc n $uga, pe
la ei%
& Ce e cu *oi, aici0
:em toti ,suntem raniti,% <i sunt plini de snge%
(amenii mei ma a9ung si se lungesc 9os%
Colonelul a obosit, se nabusa, cu obrazul *apaie%
& #omnule colonel, nu&i pentru dumnea*oastra urcusul asta%%% "asati&ne
pe noi%
:ros si nalt, cu oc'ii albastri si cu mustata plina, balaie, i s&a nmuiat
parca si gura de naduseala% si rupe copcile de la guler;
& 1ergeti nainte ca *in si eu%
Urlu mereu; ,nainte,% <tiu bine ca nu *oi a*ea taria sa *r sabia mea
subreda n nimeni, dar poate a9uns la baioneta, totul *a trece ntr&o
clipa% +a $i naucitor, *a $i ca ntr&o *iziune% +oi pieri ca pe esa$od% Unii
dintre oameni se lasa n genunc'i, altii se culca%
1erg de&a&ndaratelea, i strig pe nume pe care *or sa stea;
& Coltu, nainte@%%% Niculae, $uga, 'aide, nu sta@
Cei strigati ncep si ei sa urle; ,nainte, nainte@, 1erg asa de&a&
ndaratelea, cu sabia scoasa, la sapte pasi naintea oamenilor, ca un se$
de muzica militara la de$ilare% Ca o paranteza clipita, gndesc ca asta
nu e c'iar ,ploaie de gloante, si constat ca din cauza ca oamenii sunt
unii culcati, altii n genunc'i, ca si atti n picioare, nu&ti poti da seama
de pierderi%
Am trecut de cei din batalionul plecat naintea noastra% Au ramas pe loc,
prinsi pe colturi de stnca si de blocuri prabusite%
Toata lumea urla mereu; ,nainte@, si am a9uns la douazeci de pasi de
creasta, dar sunt mai mult cu spatele ntors, c'emnd oamenii pe
nume% <pre norocul meu de ultim prag% Caci *ad deodata insi multi
pri*indu&ma speriati, urlndu&mi;
& Culcat, culcat%%%
1a ntorc cu $ata spre creasta sura, de care eram acum la sapte&opt
pasi, si *ad n acelasi timp parte din unguri cobornd dincolo de coasta,
dar si o tea*a de arma ntinsa aratator spre mine% mi dau drumul 9os,
prabusit, si ma nimeresc cu capul n dreptul unui bolo*an ct o caldare
de mare% :lontul izbeste n piatra ca n $runtea mea, cine*a a tipat n
urma% Cobor acum dupa cei $ugiti, dar simt ca zgomotul ramne n urma
mea, si, ntors, nu mai *ad pe nimeni% napoi% n plina culme, un o$iter
mi sare de gt, mi pune mna n guler%
& Prizonier, prizonier%
Cnd lucrurile se lamuresc, ne pu$neste pe toti un rs ca de morti%
Cada*rele si cei ramasi sunt ncon9urati de soldati, care parca s&au
trezit si pri*esc% E mai ales cercetat ungurul care trasese n mine si
care, o clipa n urma, $u strabatut de cinci&sase gloante% E cu mustata
mica, aspra, blonda, gura groasa, oc'ii mici si umerii obra9ilor rotun9i,
iesiti% (amenii i&au luat mantaua, ranita% n buzunarul *estonului are
scrisori si doua mere% !au merele, mort de sete cum sunt, si le mannc%
#in scrisori nu nteleg nici un cu*nt% Colonelul s&a apropiat, cu pri*irea
ngndurata, de cel mort si scaldat n lumina amiezei%
& <trasnic soldat, domnule% <a ramie singur, n $ata a o mie de oameni%
& 5un tragator, adauga un altul%
Popescu crede nsa ca n&a $ost bun tragator%
& Un bun tragator nu oc'este att de lung la sapte pasi, ci trage n prima
clipa% !&a dat timp lui :'eorg'idiu, care era cu spatele la el, sa se culce%
& #a, dar ai *azut ca n aceeasi $ractiune de clipa a cobort arma si a
tras precis, n plin%%% si de nu era bolo*anul, :'eorg'idiu era pe ,lista
pierderilor,, crede&ma%
Peste cte*a minute, dintr&o stna pe care o lasasem n urma la *reo
doua sute de pasi, apar sapte sau opt oameni n uni$orma straina% Am
porunca sa&i aduc prizonieri%
<untem morti de $oame si de sete% Trimitem ordonantele sa culeaga
mere si ne asezam la odi'na si tai$as, toti o$iterii, pe surpaturi de stnci
ca pe taburele% <untem sus pe munte ca pe o insula spre cer n lumina
si moarte%
Capitanul meu, micut si cu $ata blonda, de patruzeci de ani, care a
alergat scolareste la atac, ma ia la rost;
& Ei, ai *azut ca ai $ost prea pesimist0 Azi luptam aci pe 1agura, nu la
Rucar%
& #ar ce, asta a $ost lupta0
E o protestare uimita% (risan e nsa de parerea mea% )runtea lui nalta,
marita prin c'elie n sus, si, prin subtirimea sprncenelor si lipsa
mustatii, n 9os, e gra*a%
& N&a $ost lupta% Ei, cel mult doua companii, iar noi doua batalioane, e
lupta0
& #ar pozitia e cam a dracului%%% 'ei0 nu0
& Ce&are a $ace0 <i pe urma ce rezistenta e asta0 Nu *ezi & re*in eu &
abia zece&unsprezece cazuti de la ei, douazeci, douazeci si cinci de la
noi%
(risan reia tacticos 6acesta e cu*ntul7;
& Ca n&a $ost serios o arata si $aptul ca noi ne&am miscat ca o turma% N&
a $ost cmp de lupta%%% Un cmp de lupta moderna $ace impresia ca e
desert% Nu se merge asa cu sabia scoasa, ca n curtea cazarmii% Nu
e*olueaza trupele amenintate de sute de mitraliere si mii de tunuri, ca
noi adineauri%
& <i atunci0 ntreaba unul, lo*ind iarba cu sabia, nelinistit de ceea ce e
n 9urul nostru%
& Probabil ca mine *a $i lupta, uite pe dealurile de colo, ia cauta pe
'arta, ce sat e ala0%%% To'anul&+ec'i% Ei, mine deasupra lui o sa $ie
desigur lupta cu grosul lor%
& <au poate ne ataca, *enind cu ntariri, la noapte%
Pri*elistea de aci, din turnul 1agurei, e ca de tablou mural, mare ct un
9udet%
Un triung'i cu baza la noi, larga de sapte&opt .ilometri, nalt de *reo
douazeci, pare un parc marginit net de dealuri% Un parc care imita n
realitate o 'arta; cu satele asa, n $orma desenata, de pe 'arta, nu cum
sunt cnd te gasesti n ele, cu cale $erata, cu sosele ca liniile, $ntni,
gradini, biserici% ( 'arta marita la scara naturalului si mai *iu colorata n
*erde, alb, negru, rosu, e acum Tara 5rsei, dinaintea noastra% <atul
To'anul&+ec'i arde pe stinse% Arde nca un sat, departe, mai la
dreapta, cu $abrici parca%
Colonelul s&a odi'nit, si pune c'ipiul%
& #imiule, ia&o cu batalionul tau nainte sa curatim toata 1agura
5ranului%
& Credeti ca mai sunt trupe acum aici0
& Nu *edeti ca n trg se lupta nca mereu0
Peste un ceas, des$asurati, am luat 1agura n lung, $ara sa ntlnim pe
nimeni% #ar pri*elistea e neasemanata acum% n $und, spre tara
romneasca, 5ucegii, cu (mul si !alomicioara, la dreapta, Piatra
Craiului, domul gotic de stnca, nalt de F P== de metri% Cotele mari,
izolate, libere deci din toate partile, ca niste turnuri, asa cum e 1agura
asta a 5ranului, care si n ci$re e 9umatate din Piatra Craiului, o$era
s$erturi ntregi de tara ca pri*eliste%
Ca naltime absoluta, suntem de cte*a ori mai sus ca n turnul Ei$$el si
c'iar $ata de trgul 5ranului de la picioare, naltati la cte*a sute de
metri%
#ealtminteri, pe strazile lui e oarecare miscare, crduri de gste, iata un
copil, mai apoi o $emeie care trece drumul% #in $und, *in mereu soldati
de ai nostri% Ciudat e nsa ca la marginea trgului se aud trompetele
romnesti sunnd atacul si lantul de tragatori nainteaza strignd un
,ura, care a9unge pna la noi%
Ne pri*im muti, strnsi pe iarba ca la ca$enea%
& N&au cucerit nca satul ai nostri0
Capitanul nu crede% (risan nu crede nici el%
& Nu *edeti, bre, ca acum dau asaltul0
& l dau ei asa%%% ca sa se a$le n treaba, e de parere Popescu%
& Ce $acem noi0%%% #a ia%%% ia stati%%% ia uite% <i capitanul ramne pri*ind
nedumerit%
Pri*im si noi, toti% Un grup de *reo douazeci de soldati paraseste trgul,
merg spre nord, pe sosea, pe sub 1agura noastra% Acolo, 9os, sunt mici,
dar *ii%
& <unt de&ai lor care se retrag%
& As%%% sunt ai nostri care nainteaza, uite mitraliera pe cai%
& #omnilor, tragem%%%
& #omnilor, nu tragem%
<i i lasam sa treaca%
Acum e alt grup de soldati pitici, cenusii, si curnd ne con*ingem ca
sunt unguri%
& Ce $acem0 "e taiem retragerea0
& Ce sa mai coborm noi0 E ordin sa tinem ocupata 1agura% (priti&i cu
$ocuri de arma de aci de sus, e de parere colonelul% Acum suntem noi n
turn si ei sunt 9os% :'eorg'idiule, pune plutonul dumitale sa traga%
Prima sal*a, la S== de metri, i mprastie ca pe gaini, *in altii din urma, i
mprastiem si pe acestia% Nimeni nu mai are cura9ul sa treaca soseaua%
i pndim si n curtile din margine% E o pasiune de *nator si regretam
sincer ca nu *edem caznd net% 1a ngrozesc o clipa, dar mi e?plic%
Cei de la S== de metri nu sunt oameni, sunt soldati ca de plumb% Nu le
*ad $ata% Un autor de drept spunea ca daca 9uratii ar $i sa ucida cu
propria lor mna, n&ar condamna niciodataB presedintii de republica ar
gratia ntotdeauna% Caci e distanta, e lipsa acelei reprezentari a
continutului omenesc% Un om poate omor un catalog de nume, dar
rareori *azndu&i n carne si oase pe oamenii care poarta acele nume%
n timpul cnd noi $acem, de la S== de metri naltime, politia soselei, n
sat trompetele continua sa sune ,atacul, si a9ung la noi urale% (amenii
sar garduri si trec peste li*ezi% Asta n marginea cealalta a satului% Prin
mi9loc mai umbla gste si, din cnd n cnd, trece drumul cte&o $emeie%
A$lam, mai trziu abia, ca n aceasta gluma pri*ita de sus au cazut *reo
doua sute de oameni de o parte si de alta, ntre care, de la noi, si doi
o$iteri% Cauza poate $i si n ezitarea cu care s&a dat asaltul% nteleg ca e
bine ca azi&noapte nu s&a staruit pentru cucerirea trgului% E o mare
imprudenta tactica orice atac de noapte cu trupe numeroase% Noaptea
se dau numai lo*ituri cu oameni putini% Cu att mai mult cnd e *orba
de o lupta de strada, care cere ner*i ncercati% Ce sa mai spunem
despre uluitoarea greseala de a duce o armata, care de patruzeci de
ani n&a mai a*ut razboi, n cte*a ore, n luptele de noapte si de strada
totdeodata%
1ai trziu ordonantele si oameni de la apro*izionare au cobort n trg
dupa de&ale mncarii% 1&am lungit pe spate, sa dorm n dupa&amiaza
luminoasa%
Colonelul da un s$at plin de ntelepciune;
& Aai, domnilor, sa dormin acum, cu totii, c'iar si trupa, ca la noapte nu
doarme nimeni% )acem toata lumea de santinela, toata noaptea%
Pun minile sub capati, dar nca nu am linistea sa pot dormi% #e ieri de
la sase seara mi se pare o *esnicie% <unt eu soldatul acesta cu $ata, cu
*iata spre nord0 Eu, care ieri, ci*il, legat de cei patruzeci de ani de
pace, 9ucam domino cu tot su$letul spre miazazi0
Cu g'etele acestea subtiri de se*ro negru, cu *estonul acesta de o
paloare *erde&albastrie, eram alaltaieri la Cmpulung prada unei
nebunii care mi se parea $ara solutie% Att de mare e departarea de cele
ntmplate ieri, ca acestea sunt mai aproape de copilaria mea dect
mine cel de azi, asa cum se micsoreaza distantele satului tau de
catunele *ecine, cnd esti departe de tot n orasul strain, cu alta lume%
#e sotia mea, de amantul ei, de tot zbuciumul de atunci, mi&aduc
aminte cu ade*arat ca de o ntmplare din copilarie% <i atunci su$eream
de lucruri care azi mi se par $ara nteles% #iseara sau mine *oi muri%
"ungit pe spate, la sase sute de metri n *azdu', deasupra tarii, cu
constiinta si cu $ata la cer, sunt parca ntr&un punct de pe traiectoria
unui proiectil n spatiul interplanetar% Totusi, trupul ntrzie pe pamnt,
nca soldat, ca mortii care n primele ceasuri sunt n 9urul casei si *ad pe
ai lor, care nu mai sunt ai lor% 1ai aproape acum dect su$letul $emeii
mele mi&e trupul ei, caci senzatiile nca le mai traiesc% Am regretul ca nu
m&am isto*it ntr&o $renezie se?uala nentrerupta, ca mor nca n stare
sa mai iubesc, la douazeci si trei de ani% Trec pe cer nori mici albiciosi,
mi simt obra9ii trasi si barba crescuta, de bolna*% :asesc n buzunarul
*estonului doua tigari aproape uscate, o $oaie de 'rtie cu adrese,
cartea postala cu ordinul de lupta% Popescu ma ntreaba de departe
daca dorm, si nc'id oc'ii de teama ca *a *eni lnga mine si nu *oi mai
putea $i singur%
(risan *ine si el nsa, si nu se lasa pna nu ma desteapta%
& Aai acum 9os n trg sa *edem ce e acolo, dar e ntrerupt de
inter*entia maiorului #imiu;
& Nu paraseste nimeni pozitia, dormiti mai bine, ca la noapte cine stie ce
se ntmpla% 1ai rugati&*a si *oi la #umnezeu@
<a ma rog lui #umnezeu0%%% <urd cu buzele arse si&mi simt oc'ii
nmuiati% N&am crezut si iata, nici acum, cnd ma scald n moarte, nu
cred% Cnd am *azut aseara oamenii nc'inndu&se, mi&a *enit sa
zmbesc, dar am de*enit brusc serios, caci oamenii acestia, con*oi cu
mine, camarazii mei, sunt singurul spirit acum pe lume, pentru mine, si
orice gest al lor ma nduioseaza ca gesturile unui copil drag%
1a gndesc ca *oi lasa, azi&mine, trupul asta de o sanatate
neasemanata, $ara tara, care m&a slu9it ca o sluga de*otata% #ouazeci si
trei de ani niciodata bolna*, c'iar atunci cnd n liceu mbratisam
aceleasi $emei care&i mbolna*eau pe colegii mei% <i totusi ce prost m&
am slu9it de el% Amoruri de student sarac cu o ser*itoare, cu prostituate
ie$tine, apoi mbratisari calpe, $ara duiosie% Am pri*it dupa attea $emei
$rumoase n *iata mea si nici una, pna la capat, nu m&a nteles% Altele
n&au a*ut taria sa biruie mpre9urarile%%% Una singura mi&a dat nes$rsite
nopti de bucurie a posesiunii, de scu$undare n *oluptate% As $i murit azi
$ara sa stiu ce e mbratisarea unui trup magni$ic de $emeie sincera si
$rumoasa, daca n&as $i a*ut lnga mine, ca sa&l $ramnt, trupul ei
sanatos, cu rotun9imi de $ruct si animal tnar, daca ne*asta mea nu m&
ar $i iubit%
#ar m&a iubit0 <urd pentru mine singur%%% #e ce s&ar $i dat unui student
sarac0 ( partida, un *iitor sot0 Atunci de ce n&au $acut&o si altele
naintea ei0 n orice caz, e singura $emeie care a $acut sacri$icii pentru
mine, cnd mama a $ost gata sa porneasca proces pentru mostenire, cu
noi, copiii% ! se cu*ine sa recunosc ca nu m&a nselat dect cnd am
de*enit bogat%
mi trec mna prin par, n dorul unei mngieri de nea9uns%
1a ridic ntr&o rna si pri*esc n 9urul meu% Cti*a oameni dorm pe
spate cu gura cascata, toti paliziB dar cei mai multi sunt tre9i asa n
gramada, ca o turma% Colonelul si&a asternut 9os mantaua si gndeste,
lungit% Cred ca nimeni, dintre o$iterii si soldatii mei de $runte, nu poate
dormi, ca si mine acum, desi, eu ndeosebi, n&am dormit dect cte*a
ore, tocmai de 9oi seara, cnd asteptam rascolitor sa plec la
Cmpulung% 1a scol ner*os si ma duc lnga colonel%
& #omnule colonel, noi aci putem $ace acte ci*ile0
& Ce acte ci*ile *rei sa $aci0 <igur ca poti $ace un testament, daca *rei%
& #ar o donatie0 ( scrisoare de banca0
& Nu stiu% Cred ca da%%% ntreaba pe *reun a*ocat dintre baieti%
<i ramnem amndoi pe gnduri ca pe o apa%
1aiorul *orbeste pentru noi , dar parca ar *orbi, parca ar o$ta n *is%
& <$nta 1arie azi, ziua ne*esti&mi si a $etitei%
Capitanul <% de la a zecea adauga si el ngndurat;
& #a, si ziua ne*esti&mi%%%
Pe urma nu mai *orbeste nimeni% Parca toti su$era de lingoare%%%
Trziu mi aduc aminte de +araru si&l caut pe capitan%
& Ce $acem cu +araru, domnule capitan0
mi raspunde patruns si ngndurat;
& #e aici nu mai pleaca nimeni%
nteleg ca suntem ca niste leprosi, cine a *enit ntre noi e iremediabil
pierdut%
Pe nserate *in din trg, cu legaturi n spinare, ordonantele%
#umitru ma c'eama deoparte, la pluton;
& Aai, domnule sublocotenent, ca am adus si pentru noi%
A adus doi pui $ripti, pine alba mare, sta$ide, brnza, o sticla cu *in, o
camasa noua si o perec'e de g'ete noi, tot de se*ro, se pare de la
*reun mic magazin de*astat%
& +azusem ca *i s&au prapadit rau g'etele alea%%%
Am un moment de ezitare, de superstitie, daca sa mbrac o camasa de
la 9a$ acum, n plina baie a mortii, dar sunt murdar si cine poate sti cnd
ne *om *edea baga9ele% Pe urma, n n*almaseala asta, $ata de
sacri$iciile pe care le $acem noi, si ntmplarea, si sta$iile razbunarii
trebuie sa $ie ngaduitoare% #e g'ete nu mai *orbesc, ca mi se
sclciasera si se strmbasera de&mi $ace o ade*arata placere sa le pot
arunca%
& #umitre, c'eama pe gradati si da&le sa mannce bunatatile de aici%
& Astea&s numai pentru dumnea*oastra% A 1ariei a adus si pentru
domnul plotonier%
& #a&le lor%%% <i, mai pe urma, doi insi sa plece pe 9os, sa aduca tot ce le
trebuie la oameni%
As de*asta un muzeu, as 9e$ui o biserica pentru cei pe care&i *ad, cu
oc'ii lor $rumosi si credinciosi de cini osnditi, lnga mine%
& Adu&mi un toc si 'rtie pentru mine, #umitre, daca gasesti%
Trebuie sa $ac c'iar asta&seara scrisoarea de donatie%%% Poate ca la
noapte ungurii primesc ntariri si, cine stie, *om $i atacati% #intr&un atac
de noapte, la baioneta, nu *ad cum as scapa%
#ealt$el, mpotri*a indicatiilor reglementare, nu se trimit dect cte*a
plutoane n padure, ntre care si eu, la cel mult cincisprezece metri, iar
napoi, tot regimentul sta pe culmea 1agurii de *eg'e% ( rapaiala de
$ocuri la dreapta, la miezul noptii, ne $ace sa tresarim, drepti, n$iorati%
#in nestiut, *ag uimit ca n urma, n linistea lor, sunt oameni care au
legaturi cu noi, pe la trei noaptea primim ordinul sa luam n zori
To'anul&+ec'i, la *reo cinci .ilometri de aci%
<unt si incidente comice% Radulescu si&a adunat plutonul si le tine
oamenilor un discurs despre Patrie% Toti credem ca e o parodie
amuzanta si cnd colo a$lam cu surprindere, de la el nsusi, ca a *orbit
serios%
Cei patru .ilometri dinti i strabatem n $uga peste li*ezi cu pruni si
meri, prin curtile oamenilor, caci, nestiind ce $orte a*em n $ata, ne e
$rica sa nu $im surprinsi% As *rea sa stiu ce se petrece n su$letul
taranilor si ne*estelor care&si continua lucrul% Nu, asta nu e razboiul
ade*arat% +a *eni si acela% Pentru atacul satului si al dealului din spate,
suntem patru batalioane% )ireste ca nu stim absolut nimic despre ce
a*em n $ata, caci statul nostru ma9or se in$ormeaza, pare&se numai de
la oamenii nostri de la apro*izionare, cnd se duc napoi dupa ceai si
$asole%
#esi noaptea $usesem n a*anposturi, sunt iarasi n linia ntia% Cte*a
lucruri tot as putea spune despre To'anul&+ec'i%
Ca oamenii din plutonul meu s&au pornit asa de rau, ca nu s&au mai
oprit pna au a9uns dincolo de sat singuri, cu toate n9uraturile mele
$urioase 6eram mai ales neca9it pe +araru, care mnca *arza, mpusca
drept n sus si nu *rea sa se opreasca7 si, mai ales, cu toate ordinele
primite din urma; sa nu naintez prea repede ca *oi compromite legatura
trupelor care dau atacul%
Ca m&a nspaimntat *iolenta si precizia $ocului nostru de artilerie
mpotri*a transeelor inamice%
Apoi, ca ntia oara mi&a dat ca un burg'iu n inima, un glont% +eneau
rare, $sind, rupnd, din cnd n cnd, cearsa$uri de si$on, in*izibile%
Unul a cazut la cel mult o palma de capul meu, caci asteptam culcat,
plescaind ndesat si metalic n pamntul a$nat al miristii% Unul singur,
dar parca m&ar $i lo*it n $runte% Am a*ut, cu ade*arat, impresia sleitoare
ca acelasi plesnet n$undat l&ar $i a*ut si n $runtea mea% Au mai $ost
apoi numaidect altele, dar sa ma desc'eie n tot su$letul, ca asta, nici
unul%
Al treilea & l&am stiut mai trziu & a $ost ca luarea acestui sat, pe care l
cucerisem aproape singur cu locotenentul +oicu 6cel ce ma n'atase de
gt ca prizonier7, a $igurat n comunicatul o$icial de a treia zi, dndu&mi
acea senzatie ca; despre mine e *orba, desi nu stie nimeni% <eara, iar
masa mbelsugata, cu $ripturi 'aiducesti si bunatati de tot soiul%
Colonelul ia o masura care socot ca a dus, ncetul cu ncetul, la $aptul
ca >> a luat, cel dinti dintre regimentele de in$anterie, ,1i'ai +iteazul,
la drapel% Adica a 'otart ca nimeni nu doarme n sat, ci toata lumea pe
deal n a*anposturi% ($iterii lui >> au $acut un razboi de oameni neca9iti
si mestesugari trudnici%
<oldatii trimisi 9os sa ne $aca rost de bunatati pentru masa ne *estesc
ca prin satele cucerite si, cu toti cei doi ani de razboi, bogate n *ite
grase, de soi si alte $rupturi gospodaresti, multi dintre cei de la trenurile
regimentare si de la ser*iciile dinapoi se dedau la un 9a$ rece si cu
socoteala% <untem toti indignati si, daca ar $i dupa noi, i&am mpusca
nentrziat%
l re*edem acum pe capitanul Corabu% Compania lui ,brigada Corabu,,
cum o poreclim, caci a $ost intercalata, la trecerea $rontierei,
independenta, ntre brigada noastra si brigada bucuresteana care a
luptat la Predeal, a atacat cu atta 'otarre n aceasta noapte dinti,
nct a a9uns pna la Rsno*, n spatele $rontului inamic, si a trebuit sa
$ie c'emata napoi% <oldatii, nu numai ca nu l&au mpuscat pe cel care&i
comanda, si care e acum nca si mai aspru, dar l iubesc cu mndrie ca
au un asemenea se$ si sunt $oarte simtitori, ca si sublocotenentul lor, la
soaptele care i arata drept cea mai buna companie din regiment, n
a$ara de $aptul ca sunt si unitatea cea mai bine 'ranita si cea mai
ti'nita, datorita disciplinii aprige impuse de Corabu celor ce l
apro*izioneaza si posturilor de *eg'e%
)ATA CU (5RA8 +ER#E, "A +U"CAN
A treia zi, acum la +ulcan, colonelul ma c'eama si&mi da ordin sa plec
cu o sectie n sat sa $ac politie si anc'eta% Au *enit $emei, romnce de&
ale noastre, sa se plnga bocind ca de ndata ce satul a $ost parasit de
unguri, casele au $ost 9e$uite de tiganii care locuiesc la margine% +reo
doua batrne ma nto*arasesc pna acolo, ca sa $ac o perc'ezitie
se*era% A plouat repede, apa s&a scurs, soarele a aparut iar din nori, dar
$runzele si iarba au straluciri de roua% n $ata catunului de bordeie, de
cum ne&a *azut *enind, a iesit toata tiganimea, si asteapta
nspaimntata sa a9ungem la ea%
Am se*eritate n obraz, pe care ti&o da apropierea, nici o clipa
ntrerupta, a mortii% <unt 'otart sa procedez e?emplar%
& #e ce&ati 9e$uit satul0
1a ntmpina protestari cu *ocea nmuiata, oc'i mariti, mini uscate de
batrni, ca de mumii% N&au $urat ei, nu s&au atins de a*erea nimanui%
)ac semn oamenilor sa&i ncon9oare% Ca la un ndemn al celor mari,
sau, cine stie, ntelegnd din carnea lor $rageda prime9dia, *reo sapte&
opt danciuci, nu mai mari de cinci&sase ani, ba unii mici ca de trei, cu
picioarele si burtile goale, cad n genunc'i n apa ramasa n $agasul
rotilor% <unt $rumosi ca ngerii din 1adona <i?tina a lui Ra$ael%
& <i&acum, cu ei toti%%%
#ar ma ntrerup, caci ntre ei e o $ata de *reo cincisprezece sau
saisprezece ani, mi9locie de statura% Are obrazul desa*rsit o*al, de
culoarea c'i'limbarului *erzui, iar oc'ii ca niste prune lungi, *erzi% Acest
9oc de $eluri, de la arama roscata a parului, la *erdele galbui al obra9ilor
$ara pata, ca o apa, si la *erdele albastrui al oc'ilor, ma uimeste de
ramn o clipa ncremenit% <ugestia picturala nu ma paraseste si surd
gndind la 1ona +ana% Pe urma, scurt, militareste;
& #e ce ai $urat0
ntoarce dispretuitor capul ntr&o parte, ridica din umerii taliei mici,
saltate;
& N&am $urat%
1i s&a uscat gura si de*in ner*os;
& Cum n&ai $urat0
Rde de i se *ad dintii albi, cizelati ntr&o neasemanata mica potcoa*a
de $ildes si ntoarce capul ntr&o parte, cu o mna n sold%
1a duc mnios spre ea, smucesc de sortuletul albastru de :retc'en, pe
care&l are peste roc'ie%
& Asta&i al tau0 Nu *ezi ca se cunoaste ct de colo ca e $urat0 <i
umbreluta asta rosie0
Tine n mna si o poarta izmenit, asemeni coc'etelor de opereta, o
umbreluta de matase *isinie%
& #aca ploua0 si&si suceste mi9locul subtirel de are acum talia toata
ntoarsa n laturi%
& #aca ploua, trebuie sa $uri, ai0 si scurt; Am sa te mpusc%
)ace cu piciorul gol si masliniu, pna la genunc'i, mic de pus n *itrina
de $armacie, urme ca de sarpe n noroi si raspunde, $ara sa se uite la
nimeni;
& #e ce sa ma mpusti0
<unt $urios%
& Pentru ca $uri%%% ntelegi0 pentru ca $uri%%% pentru ca esti ,'oata,%
#anciucii stau mereu n genunc'i, cu minile a rugaciune, cum au $ost
poate n*atati, si restul tiganimii pri*este pierduta de spaima%
& Unde stai0 si o pironesc cu pri*irea%
mi arata cu mna *ag si surde semet, cu buzele rosii si mbietoare ca
*inul negru%
E n mine o ne'otarre, parca aproape de panica%
& Aai acolo, 'ai la ea@
1ergem, toata gloata nsa, spre catunul cu casute *ec'i si strmbe,
boite galagios cu rosu, albastru sau galben tare%
<oldatii scotocesc prin casa, nu mai stiu nici eu daca gasesc sau nu
,corpuri delicte,%
<unt ener*at, e n mine o rascolire de cusca ntartata%
& A9unge, *enim mine sa $acem perc'ezitie din nou% 5agati de seama,
a*eti timp sa dati napoi ce&ati $urat% Pe asta & si o arat soldatilor cu
dispret & o luam cu noi, 'otia ei e do*edita%
ncep sa se *aicareasca toti batrnii sa le lasam $ata% (c'i speriati, $ete
de ceara si mini negre care se ntind spre noi%%%
& "asati&o, nu a $urat@%%% 1a prind trt de *eston; nu a $urat%
& ( sa *edem, la 9udecata%
( asez ntre santinele si pornim spre sat% <&a nserat, aerul e aburit%%% si
ncepe iar sa se cearna, racoros% 1erge cu picioarele goale, lasnd
urme ca mngierile n noroi, sucind mereu umbreluta rosie% Cnd, ca
sa treaca *reun si*oi, ntoarce talia n laturi, snii mici, strnsi de sortul
strmt, par n*eliti ca ntr&o mbracaminte, anume $acuta pentru
pastrarea lor, ca pumnii strnsi n manusi%
Coborm mereu spre sat, cnd din senin ncepe o rapaiala speriata de
$ocuri% Pe deal, la stnga, regimentul, alarmat, se $ormeaza pe unitati%
<unt mereu sub obsesia regulamentelor% Trebuie sa parasesc totul, ca
sa alerg unde se aud $ocurile de arma% Ne oprim% (amenii ma pri*esc
nedumeriti, nestiind ce sa $aca% Ramn un timp ner*os, pe gnduri%
& #ati&i drumu%%% si mi&e pri*irea grea de $ramntare%
<e apropie de mine, mi&a luat capul sub umbreluta rosie si, cu gura
aproape de a mea, ma ntreaba, pri*indu&ma cu oc'ii acum *erzi,
adnci si copilarosi;
& Eu ce $ac0
( pri*esc ncruntat, mnios;
& Ce $aci0 Te duci acasa%%% 'oato%
Pune mna micuta si mngioasa, ca o pasare, pe mna mea%% si ncet,
n soapta calda si buna;
& Rami si dumneata%
Acum ntorc eu capul ntr&o parte, ca sa n&o pri*esc n oc'ii *erzi si
limpezi ca apa umbrita de salcie%
& "asa&ma&n pace@
<i pe mna mea, mna ei a de*enit calda ca apasarea unui sn mic%
& +ino la noapte, *in eu n sat%%%
As *rea sa&i stri*esc buzele, sa&i acopar oc'ii, dar i az*rl numai mna
de pe mna mea%
& Nu se poate%%% Ramn aici%
Plec coplesit de o prabusire de tristete si simt toata umezeala serii n
mine% Cnd dupa *reo zece pasi ntorc capul, e mereu cu picioarele
goale n noroi, n sortul albastru de :retc'en, n 9urul capului o*al si
masliniu cu umbreluta ca o aura rosie, de s$nta a pacatului%
<i, cnd, dupa ce am strabatut marginea satului, ntorc capul, *ad
mereu silueta ramasa pe loc si umbreluta rosie%
Pna s&a9ung la regiment, situatia se si lamureste% Era o recunoastere
inamica pusa imediat pe $uga% )ac iarasi, $ara sa *reau, o constatare
penibila pentru inteligenta mea% #e cte ori, nainte de lupta, pun
manusile de piele bruna, totul se rezol*a usor% <tiu ca e stupid, dar este
peste puterile mele ca sa nu constat coincidenta asta%
Adorm cu gndul la obrazul att de limpede masliniu, si la teama de a
nu ma trezi laolalta cu toti, noaptea, cu inamicul, asemeni unui urs, n
tabara% mi spun ca as *rea sa traiesc, ca sa pot sa *iu n timp de pace
aci la +ulcan, sa mai ntlnesc din nou pe $ata asta cu trup de
serpoaica% Noaptea, o ploaie care rasturna din cer galeti, m&a $acut sa
deznada9duiesc ca mai apuc tea$ar zorile% Am pus, cnd 'ainele mi&
erau nscortosate de apa, de prisos o $oaie de cort n cap%
Tocmai pe la ora trei, a doua zi, primim ordin sa ocupam Codlea% E o
,cota, uluitoare, ca o caciula de cte*a sute de metri, de 9ur mpre9ur
nea*nd dect cmpie sau mo*ile mai rasarite% Nici un munte ade*arat
nu da atta impresie de naltime% #omina cmpia neteda pna la
Tmpa 5raso*ului%
<imtim toti ca aici *a $i ntia lupta grea% (risan si cu mine, ca strategi si
te'nicieni ai batalionului, suntem consultati cu ngri9orare de catre
camarazii ceilalti, care ne cred, pare&se, si c'iromanti%
& Cred ca nu trebuie sa atacam n nici un caz naltimea, e de parere
(risan, cu 9umatate pri*irea spre oamenii care se ncoloneaza, cocosati
de ranitele nca ude de azi&noapte% Trebuie ncon9urata%
& <i&asa *a $i greu% E un punct de obser*atie, care *a $i aparat cu
disperare% <e $ormeaza coloana% (amenii se nc'ina, iar eu mi pun
manusile% E un re$ugiu de lasitate att de intima, ca niciodata nu l&as
spune nimanui% Nici lui (risan, nici lui Tudor Popescu%
"a Codlea n&a $ost lupta, n&a $ost nici la Tntar% ntr&o seara numai, cnd
di*izia ne&a dat inamicul la nord&est, a $ost o mica ncurcatura% #esi noi
luptasem tot timpul spre *est, a trebuit sa e?ecutam, orict am $ost de
uluiti, ordinul di*iziei si ne&am asezat n a*anposturi cu $ata la nord&est,
deci cu spatele la dusman, pur si simplu% Pe la miezul noptii, o
recunoastere de 'usari, care n&a dat peste nici o santinela, s&a poticnit
c'iar de corturile o$iterilor% Ne&am speriat noi, dar s&au speriat si ei si au
rupt&o la $uga% Pe urma am ntors posturile si ei si au rupt&o la $uga% Pe
urma am ntors posturile cu ,$ata la spate,% 1ai trziu, iar o scurta si
*e'ementa ncaierare, si a9ungem pe malul (ltului%
Acum stim precis ca inamicul s&a retras pe celalalt mal, deluros, ridicat
ici&colo c'iar din apa, ca un perete, pe cnd malul dinspre noi $ormeaza
un ade*arat ses% Nu *om ramne n aceasta cmpie batuta de $ocurile
inamicului% Paralela cu apa, la *reun .ilometru de ea, mereu de&a lungul
ei, e o rpa de lut galben, adnca% Acolo ne *om ascunde asteptnd
ziua de atac%
NT1P"AR! PE APA ("TU"U!
1alul deluros pare sa $ie puternic ocupat% <e *ad ici&colo retele de
srma, creneluri de transee% 1a ntreb cum *om trece apa adnca si
*i9elioasa a (ltului, sub $ocul mitralierelor% Am anticipat *iziunea miilor
de morti, a uraganului de obuze, a trupurilor z*rlite n aer%
Unii sunt de parere ca niciodata nu *om izbuti sa a9ungem acolo%
Cunoastem aci, din nou, artileria lorB dar lo*iturile *in rare% <unt si aici
ntmplari comice% <tam adesea cte doi&trei o$iteri prieteni, deasupra
rpei, pe mal, la tai$as si masuram, cercetam malul celalalt 6cnd
mpadurit, cnd rpos, mncat de ploi si transee7 pe toata lungimea
$rontului de peste treizeci de .ilometri%
Asa, ntr&una din zile, n urma unei e?plozii, ne pomenim rostogoliti
peste cap, ca niste berbeci, n $undul rpei% (buzul lo*ise la cti*a metri
departare, rupsese malul si&l prabusise cu noi cu tot% Era de calibru
mare, nsa nu parea sa aiba o ncarcatura prea buna% #ar peste doua
zile, cnd o baterie a noastra a desc'is $ocul asupra dealului din $ata,
am a*ut, pentru ntia oara, pri*elistea unui duel de artilerie% Peste zece
minute, cea romneasca, spre e?traordinara noastra surprindere, era
redusa la tacere% #oua tunuri erau s$armate complet% Era o n9ung'iere
n orgoliu, ca n$rngerea sampionului romn la circ% Niciodata n cartile
de citire, sau n luptele copilariei dintre noi si turci, nu biruiau turcii%
Pentru ntia oara a*eam, de asemenea, impresia ca *ad obuzele
nainte nca de a cadea n tinta% Poate din cauza ncalecarii imaginilor,
dar cnd $ocul e intens si esti sub traiectorie, le *ezi ca niste mici
comete de $um si otel la punctul de cadere% )ara ndoiala ca este mai
mult o sugestie sau, cum a$lam mai trziu, o lo*itura semipercutanta%
#upa ce a terminat cu bateria, artileria inamica si&a plimbat lo*iturile pe
tot $rontul, cu mnie si *adite intentii de represalii% Nu e semn bun
pentru ce are sa *ie%
ncepnd de a doua zi, pozitia de*ine statornica% <untem destul de bine
adapostiti si mi se par suportabile lo*iturile% Admirabila conducere a
$ocului ne pune pe gnduri si ncep legendele spionilor, ale tele$oanelor
subterane%
Totusi n $iecare zi ne ridicam pe malul rpei si pri*im dealul de dincolo,
cu mistuitoarea curiozitate cu care un condamnat ar pri*i pe $ereastra
cum i se construieste esa$odul n curtea nc'isorii% ntrziem mereu,
caci stim ca se $ac pregatiri anume pentru marea lupta% A$lam de
caderea Turtucaiei si o socotim ca pe o cadere oarecare a 5ranului,
destul de umilitoare, dealt$el, pentru ca s&o putem admite%
ntr&una din nopti, pe cnd eram n garda mare, a*anposturile ne
semnaleaza un atac inamic% Cu o seara nainte patrunsesera dincoace
de (lt, n satul +enetia, neocupat de noi% Pe cmpia mare si neteda ca
un lac, nainteaza spre noi un lant de tragatori, caruia n ntunericul *ag
negricios le disting siluetele negre ca pacura% <e apropie ca niste spirite
ale noptii% 1i&e $rica si mi&e $rig% Pornim cu compania des$asurata
naintea lor pe muteste% Tremur att de tare, mi clantane dintii n asa
$el, ca mi&e teama sa nu simta cei de lnga mine% Nu pot raspunde din
cauza asta la o ntrebare soptita a capitanului )loroiu, care e $oarte
'otart si $oarte linistit% Nu pot sa stiu precis de ce tremur att de
ner*os, de $rica sau de $rig 6caci sunt mbracat usor, ca n seara cnd
am plecat7% mi simt musc'ii de deasupra genunc'ilor tremurnd, $ara
nici o senzatie de oboseala% #upa un timp lantul lor se opreste si se
opreste si al nostru% <tau asa ca *reun ceas, iar cnd se ncenuseaza
noaptea, trimitem nainte o patrula care ne anunta ca s&au retras%
A doua zi, 9os, n rpa cu maluri crapate si cu $undul de prias uscat,
unde a*em cte*a corturi, *ine un taran, mustacios si uscat la $ata ca
un mucenic;
& #omnule comandant, am sa *a spun o *orba%%%
& Ce0 spune%%%
+orbeste ncet, rar, cu bratele ncrucisate, acoperindu&si cu mna
mustata si gura%
& <unt n sat doua $ete spioane%
Tresarim toti speriati% E ca si cnd o sta$ie ar $i semnalata real%
& #a, da%%% <unt doua surori care s&au a*ut bine si cu o$iterii unguri, ca
sunt $rumusele, iar acum le trimit mereu stiri dincolo%
Colonelul si ciupeste mustata ,.aiseriana,%
& Cum le trimit ele stirile0
& Pai acum, drept sa *a spun, eu nu stiu%%% #a le trimit%%% o $i la tele$on%%%
o $i trecnd noaptea%%% ca tare bine cunosc (ltul%%% nu stiu%
& Ce $el de $ete sunt astea0
& )rumusele, drept sa *a spun%%% ca de&aia se si uita o$iterii la ele%%% <i cu
untaro$iteri de ai dumnea*oastra petrec mereu%
Nimeni nu stie nimic%
& :'eorg'idiule, ia patru oameni si *ezi ce e acolo%
(mul ma duce pna aproape de poarta casei lor, nalta, amintind de
portile sasesti, si pe urma se da mai n laturi, sa nu $ie *azut%
& Asta&i casa%%% e casa lor%%% "e c'eama 1aria si Ana 1anciulea%
nauntru e c'e$ cu strigate si cntece% "a bataile noastre n poarta, au
aparut n prid*or cele doua $ete% Una e scurta, sa tot aiba douazeci de
ani, cu oc'ii mari caprui si $ata rotunda de tarancuta sanatoasa%
& Ce&i cu dumnea*oastra aci0
& Petrecem, domnule o$iter%%% petrecem si noi de bucurie ca au *enit
romnii nostri%%% Po$titi si dumnea*oastra, ca a*em pui $ript si *in bun%%%
Ar trebui sa $ac pe detecti*ul, dar nu stiu cum sa&ncep% #upa n$atisare,
nu mi se pare nimic suspect% <unt $oarte strmtorat%
& Asculta, pare&mi&se ca dumnea*oastra $aceti spiona9%
<e 9ura, se *aicaresc $ara lacrimi, ca niste marc'itani%
& +ai, domnule o$iter, cum se poate sa spuneti asta0 Auzi0@ <a spuneti
ca suntem spioane0 <i noi, care nu mai puteam de bucurie cnd am
*azut ca *in romnii nostri%%%
1a ntorc si las lucrurile cum au $ost%
Colonelul e $urios cnd a$la ca n&am gasit nimic care sa se potri*easca
temerilor noastre%
& <e poate, domnule, om inteligent, sa nu pricepi nimic atunci cnd *ezi
c'e$urile astea0 #u&te imediat, $a o noua perc'ezitie, aresteaza&le si
lasa acolo un post pna mine%
1a ntorc, $ac o noua perc'ezitie la lumina lumnarilor, caci acu e
noapte, si, negasind nimic, le spun totusi ca sunt arestate% "as acolo un
caporal cu trei sc'imburi de santinela% )emeile sunt s$rsite de groaza%
#in tot c'e$ul de dupa&amiaza a iesit un mormnt%
#upa miezul noptii, a nceput sa ploua si apa se scurge siroaie prin
pnza corturilor 9oase, dar mai ales *in siroaie de dedesubt de ne uda
culcusurile% Nu mai poate dormi nimeni% Cnd, pe la unu, primim ordin
de plecare, zapaceala de*ine lugubra% (amenii nu se pot gasi dect
ntrebnd necontenit unii de altii, nu se pot des$ace repede corturile, nu
e loc de ncolonare n rpa ngusta%
& #omnule colonel%%% am n sat%%% spioanele acelea%%%ce $ac cu ele0
"a lumina unui $elinar de macagiu, consulta cu maiorul de la batalionul
al !!&lea si cu ag'iotanul lui o 'arta mica, $ara sa gaseasca punctele
cautate%
& #omnule colonel%%%
& Ce&i, domnule0 si de&abia ridica, scit, oc'ii de pe 'arta, pe care se
plimba, cautnd, degetul gros al maiorului%
& Ce $acem cu $etele alea0%%% <pioanele0
E uimit;
& "asa&ma, domnule, n pace%%% de astea mi arde mie acum0%%% Ei,
pacatele mele%%%
Reiau n$iripat;
& #omnule colonel%%% am un post acolo%%%
E $urios%
& "asa&ma, domnule, ntelege odata%%%
Totusi, abatut, nu stiu ce *oi $ace, si starui;
& Ce sa $ac cu ele0
& Ce sa $aci0 mpusca&le%%% domnule%%% $a ce *rei% #ar lasa&ma n pace%%%
mpusca&le%%%
1i se $ace gol n cap% Plec aiurit%
& #omnule maior, am un post de trei oameni n sat%%% Ce $ac cu $etele
alea0
& Ce $ete, domnule0 "asa&ma n pace cu $etele dumitale% Ei, gata a
noua0
& #omnule maior, ma scncesc ener*at%
& #u&te, domnule, la colonel si&ntreaba&l%
& Am $ost%
& Ei, si0 Ce ti&a spus0
Nu prea mi *ine sa marturisesc%
& 1i&a spus sa&l las n pace%%% <a le mpusc si sa&l las n pace%
& )loroiule, ti&ai strns oamenii0%%% Corabule, gata0 +edeti sa nu $aca
nimeni zgomot n timpul marsului%%% sa puie bidoanele n buzunare, sa
nu atrne%
& #omnule maior, ce $ac0
& "asa&ma, domnule, n pace%%% mpusca&le daca ti&a spus colonelul si
termina, $ugi la pluton%
1a 'otarasc sa las si eu pe caporal, sa $aca asa cum i&o trasni prin cap,
ca la 9oc de noroc%
Pornim oarecum napoi, departndu&ne de (lt% E un drum de care,
ane*oios, si ploua mereu% (amenii aluneca, se lo*esc unii de altii si
n9ura amarti% <e amesteca mereu rndurile%
nspre zorii zilei, cine*a se alatura de mine n pas, ca o umbra%
& #om sublocotenent%%%
& Ce e, ma0 Cine esti0
<i, mereu n soapta, rasu$lnd greu;
& Eu% Niculae 8am$ir, caporalul%%%
& Ei, ce0
& Am adus $emeile alea cu noi%
& 1a, esti nebun0
& Uitati&le%%%
Amndoua, n camasi, cu picioarele goale, cu cte o brodoada pe
umeri, merg alaturi, pazite cu baionetele, prin ploaie%
"as lucrurile asa%
n zori poposim ntr&alta rpa%
& #omnule maior@
& Ce e0
& Caporalul a *enit cu $emeile%%%
Ct e de gros, maiorul se cruceste%
& Aici0
& Aici%
& #raga, daca o da cu oc'ii de ele colonelul, nu mai scapa%%% trimite&le
imediat cu caporalul la brigada%
Ceea ce si $ac, binenteles%
A doua zi a$lam ca noaptea *om trece (ltul la Iri'alma% Agonia se
apropie de s$rsit%%% "uam o pozitie de plecare ntr&un luminis de padure
si ne pregatim su$letele cum se pregatesc cosciugele si 'ainele mortilor%
)ormele si culorile de*in iar ireale%
Pe la patru *ine comandantul brigazii% Ne&aduna pe toti o$iterii n cerc%
Totul e palid%
& Colonele%%% *a sa zica ne&am nteles0%%%
Ascultam abatuti e?plicatiile care nu spun absolut nimic% +om ataca
noaptea, $ara cea mai mica pregatire de artilerie%
Unul spune, cu glas umbrit, gndul tuturor;
& #omnule general%%% dar e apa adnca%%% poate de doi&trei metri% <i
curentul e iute%%%
5rigadierul ramne nedumerit%
& #e, stiu eu0%%% <a puneti pe cei mai nalti la dreapta%%% <a se tina
oamenii unii de altii%%% Ce *reti sa $aceti0
(risan surde si ma pri*este consternat%
Altul spune, nesigur, parca la ntmplare;
& <i pe urma, n *ad, sunt srme ntinse dedesubt n apa, ca sa ne
ncurcam n ele%%%
5rigadierul nostru parca ntia oara se gndeste la asta% si apropie
sprncenele stu$oase%
& #e, stiu eu0%%% Colonele%%% <a pui sa taie din padure craci%%% sa $aceti
niste cangi ca sa smulgeti srmele din apa%
Acum si ntinde mustata mare, carunta%
Ne pri*im unii pe altii cu o nedumerire de animale duse la abator%
Pentru asta am stat o saptamna n loc0
Colonelul g$ie emotionat, palid, nelinistit%
& #a%%% sigur%%% *edeti%%% domnule general%%% o sa $ie greu%%% Ei au posturile
de mitraliere cu te*ile atintite de cu ziua%%%
& (r $i, da ce *reti sa $acem0
Corabu, negricios si ndesat, se apropie si arata apoi, dincolo, pe malul
celalalt, un mot stncos;
& #omnule general, trebuie ocupat nti gurguiul ala, ca pe urma cade
toata pozitia%
8mbim *ag cu toti, ca n $ata unei imposibilitati, si generalul ntreaba
dispretuitor;
& <a&l luam%%% sigur sa&l luam%%% #a cine sa&l ia0
Capitanul, singur parca mbracat n piele de o$iter reglementar,
raspunde scurt;
& l iau eu, cu compania%
:eneralul l pri*este si mai dispretuitor, sincer dezgustat de atta
$an$aronada, si gaseste ca nu merita nici un raspuns%
& Asa, colonele%%% <i uitam sa&ti spun%%% Nu iei dect doua batalioane%
Unul mi ramne mie ca rezer*a a brigazii%
#upa un scurt sc'imb de *ederi ntre comandantii de batalioane, se
gaseste ca e rndul nostru sa $im trecuti la rezer*a%%%
Nu stiu, rasu$lu usurat% nca doua&trei ore cstigate $ata de ceilalti%
Asta pretuieste ca o amnare de operatie, cu cte*a minute%
#e cu seara ne punem n miscare si pe la miezul noptii, dupa ce
strabatem, n liniste de mormnt, distanta de *reo doi .ilometri, printre
case tacute, stinse, ca locuite de sta$ii, ne oprim lnga terasamentul
nalt al unei cai $erate% Noi *om ramne adapostiti acolo% <e stie ca
inamicul are posturile de paza dincoace, spre noi, n cmpie%
Trebuie ca, pna nu prind ele de *este, oamenii dinainte sa se
strecoare, unul cte unul, n spatele lor, sa se adune acolo pe companii
si pe urma sa porneasca atacul%%% #aca se poate, sa treaca apa c'iar,
pe tacute, si numai n urma sa desc'ida $ocul%
Planul mi se pare irealizabil% #ealt$el, stim ca pe tot $rontul de treizeci
.ilometri, (ltul *a $i trecut la noapte de ntreaga di*izie% Un regiment
care a $acut o ncercare cu doua zile nainte a $ost nsa respins, stim si
asta, cu pierderi%
Cei care au plecat n $ata ni se par plecati n noapte, pe lumea cealalta%
Ce pipaie, ce *ad, ce simt acum, n clipele astea0 #upa *reun ceas
abia, auzim un semn de *iata%%% si semnul de *iata e o ntie rapaiala
pripita de $ocuri, care s$sie noaptea, pe drumuri nalte catre stele%
ncepe un 'au metalic, asurzitor, de mitraliere care macina, tocnd
banda dupa banda ca un nai, latrnd *iu de tot, sperios, ca un motor de
motocicleta%
Nu stim ce e nainte, cu toate ca e luna si eu caut mereu sa&mi nc'ipui
ce *ad n $ata lor oc'ii celor de acolo% 1a simt prea subtire, dar parca
manusile pe care le&am pus de la nceput tin de cald% <abia am dat&o la
caruta de baga9e, iar arma nu port, ca sa pot $i mai usor si pentru ca
simt ca, de aproape, nu *oi putea ucide niciodata%
<tam ngramaditi n dosul terasamentului si asteptam mereu% Toata
noaptea dureaza clocotirea de cazan, din care nu *edem nimic% E un alt
tarm, la poarta caruia suntem%
Pe urma ncep sa&i *ina generalului *esti, ca niste sentinte, din toate
partile%%% 5atalionul ! din >N respins, batalionul !!! din acelasi, respins%
Patrulele de legatura aduc si ele *estile care desc'id morminte, de pe
tot lungul malului% 5atalionul >1 respins%%% regimentul >R respins%
Numai n $ata, de la patru sute de metri din dreptul nostru, nu e nici o
stire% #in cnd n cnd, doar cte o impresie de oboseala, de scadere
de n*ersunare, dar pe urma rapaielile re*in cu si mai mare $urie% Nu
a9ung *aiete omenesti, dar trebuie sa $ie%
<e ncenuseaza din ce n ce noaptea si se alburesc luminisurile%
"amurim n $ata noastra culmea am$iteatrului nalt & cu copaci, pasuni,
case & care pazeste *adul si care se creeaza acum din nou, din neantul
noptii si al necunoscutului% Cnd zorii de*in nca si mai albiciosi, *edem
pe culme siluete de soldati inamici, iar pe dreapta plcul unei mitraliere%
#oua mici tunuri, ,puscoace, de cincizeci si trei, pe care le a*em ntre
noi, ncearca zadarnic sa puie n bataie% !nter*in Corabu si (risan, care
dupa aceea si oc'esc cu ele% Un obuz, tras de nu stiu care dintre noi,
sparge plcul mitralierei, care amuteste, lasnd doar pe celelalte sa
continue% <unt pur si simplu uluit de aceasta precizie% "anturile de
tragatori ale ungurilor ncep sa se coboare, ca sa atace, de unde
deducem cu uimire si cu rasu$let oprit ca ai nostri au trecut 6si sunt n
pericol sa $ie dati napoi7%
,5atalionul trei, nainte@, trece comanda din gura n gura, si la lumina
diminetii pornim ntr&o goana de cross&countrE% <ar prin baltoace, peste
santuri de scurgere, alunec ntr&o $neata, iar ma ridic si trec mai
departe% Pri*elistea aparuta din e*aporarea noptii e noua ca la $acerea
lumii% ( moara%%% lnga ea cte*a capite de $n si pe urma apa tulbure,
cu si*oaie puternice, a (ltului blestemat% 1antale, ranite si ici&colo
cada*re si raniti% Pe o capita, cu caciula $umurie si tuguiata, un o$iter ne
ntmpina rznd si ne $ace semn de salutare cu mna% A$lam, din $uga,
ca are matele scoase a$ara%
<i nentrziat intram, $ugind mereu, n apa% +alurile mping puternic, dar
nicaieri apa nu trece de gt% #incolo, n lunca, acelasi spectacol%
1antale omenesti%%% ranite%%% cti*a raniti, cte*a cada*re%%% 1ai la
stnga, lnga doua salcii, lungit drept pe spate, cu picioarele lipite si
minile ntinse lnga el, pe pamnt ca pe cata$alc, n manta neagra cu
sireturi rosii, cu gulerul ridicat si c'ipiul rosu n cap, un mort%
Colonelul%%%
n $uga ma abat trei pasi, cu arma n mna, cu baioneta pusa, si ntreb
cu deznade9de pe soldatul care sta ntr&un genunc'i, alaturi;
& #omnu colonel0%%%
1i se um$la pieptul de emotie, dar alerg mai departe, alaturi de oamenii
mei% !namicul se razgndeste si o ia la $uga napoi%
5ilantul noptii%%% Trupele noastre au $acut opt sute de prizonieri si au luat
tot malul% Colonelul trecuse apa noaptea, cu ntia companie, $ara sa $ie
simtiti% Compania a doua a $ost surprinsa n apa de mitralierele
concentrate, deoarece postul lor a prins apoi *este si a dat alarma%
Compania a pierdut mai mult de 9umatate din e$ecti*% A $ost un moment
de groaza si urlete% Colonelul a $ost omort n zorii zilei, cu cte*a clipe
nainte de a *edea noi, cei de la rezer*a, pe inamic pornind la
contraatac, din $umegarea laptoasa a diminetii%
Cnd, ntr&un sat de pe celalalt mal, catre seara, mi usuc 'ainele, grele
nca de apa (ltului, ordonanta mi aduce, uimit o *este neasteptata%
& #om sublocotenent%%%
& E'0
& %%% stiti, 1aria 1anciulea0 spioana0 spioana de ieri noapte0
& Ei, spune, ma%%%
& Am ntlnit&o%%% e aci%%% !&a dat domnul general de la di*izie o mie de lei
si o perec'e de bocanci%%% A trecut (ltul n $runtea unui regiment%%% ca
sa&i arate drumul%
A*eam s&o ntlnesc si eu peste *reo doua saptamni, alergnd
bucuroasa spre mine si certndu&ma prietenos;
& +ezi, domnule sublocotenent, ai *rut sa ma mpusti%%% si eu am trecut
(ltul cu soldatii nostri%
Ranit, n 5ucuresti, a*eam sa&i *ad, n *itrina la ,Mulieta,, $otogra$ia
alaturi de regina si doamnele de onoare de la palat% A*eam sa a$lu ca
are ,+irtutea militara, de aur si sa citesc n gazete ntmplarea ei, $ara
complicatia cu arestarea sub banuiala de spiona9% "a !asi a*eam s&o
*ad din nou, cautndu&ma bucuroasa n gradina Copoului si aratndu&
mi ca a $ost nzestrata si luata la un spital de sub ngri9irea reginei% 5a
acum am auzit ca e si n cartile de citire%
<eara, la masa, ne ntlnim ntr&o casa gospodareasca mpacati, si ca
putem mnca ntia oara cu ,masa pusa,, si ca putem dormi, ntia
oara de la intrarea n razboi, ntr&un asternut% <c'imbam impresii%
& (risan, n&a $ost nici de data asta razboi%%% Ce crezi0
& Nu%%% cred ca nu%%% #ar are sa $ie%%% Ca este de unde%
<i totusi, moartea colonelului da o impresie de trt si nlacrimat
multumirii de a ne gasi $iecare din noi, cei scapati, n *iata%
P(<T NA!NTAT "A C(AA"1
5atalionul nostru era acum bine naintat, la zece .ilometri peste
dealurile de dincolo de (lt, n Co'alm% Un orasel cu strazi rural de largi,
cu case sasesti, cu porti nalte, nc'ise si cu $erestre ca de cetate% (
piata ntinsa n mi9loc & poate pentru blci, duminica% E asezat la
ntlnirea a doua *ai, din $undul carora urca usor coaste line, de un
*erde dulce, baltat ici si colo de pete negre & petice risipite de padure%
n $iecare zi a*eam ncaierari de a*anposturi%
& 5itte, ein 1ilc'&Ia$$ee%
& Es Kird gleiJ .omJ, raspunde *ecina mea, sasoaica tnara si $rumoasa
ca o *aca el*etiana%
& -enn das Ia$$ee gut sc'mec.t Kerde ic' i'r 1ann 'eute 'erbringen%
Caci mi&a spus ca barbatul ei e n satul *ecin, sergent n trupa care
ocupa satul%
& :ott sei #an., dar .Vnnten <ie mac'en@
N&am nceput sa moi $elia lata de pine n ca$ea, ca ncepe o rapaiala
de $ocuri si soldatul na*aleste pe usa;
& Ne ataca, domnule sublocotenent%
!au arma din mna lui, ca sa i&o dau la poarta iar napoi, pun manusile
si ies n $uga pe usa%
Aproape de prnz ma ntorc obosit si $lamnd%
& 1ein 1ilc'&Ia$$ee bitte%%%
& Und mein 1ann0 si aduce iar ca$eaua%
& Es Kird zum 1orgen sein%
Adesea ne plimbam dupa&amiaza pe ulitele pustii ale trgului, pe care
nu ntlnim dect soldati de ai nostri si curieri de la regiment%
n ziua aceasta tomnatica si luminoasa de septembrie & cum *enim spre
popota & trgul ne pare pustiu% Pretutindeni obloane trase, porti za*orte
si nici un trecator% E ascunsa toata lumea dincolo de portile grele de
ste9ar, ca n niste temnite%
5a nu@ ( :retc'en mladioasa, cu stiutul sort albastru, a iesit dintr&o
curte pe $uris, cu o miscare de soarece cura9os, si da, surprinsa, cu
oc'ii de noi% i e $rica si tremura stnd pe loc% N&am $acut nimanui nimic%
#ar e razboi%
"a popota a$lam *esti tot mai rele despre Turtucaia% Nimeni nu ia nsa
lucrurile n serios, mai mult ne neca9este $aptul ca nu suntem, nca
sc'imbati% Ne e dor de liniste si aci zilnic suntem sciti de patrulele
unguresti din )isc'er si <tena% #imineata si seara suntem regulat
alarmati de rapaiala *iolenta de $ocuri, care $ace sa *uiasca *aile% Ne e
dor de o noapte, doua, de somn $ara gri9a%
<e mannca $ara po$ta, n camera ngusta, n care ne&am ng'esuit cu
totii, sub protectia platelor si insuportabilelor ma?ime brodate, pe pnze
atrnate de pereti; ,#ein +aterland sollest du%%%, etc%
+ine soldatul popotar al regimentului si este primit cu strigate *esele%
Ne aduce *in%
& <a traiti, domnule capitan, mi&a dat de la regiment *in numai pentru o
ziB domnul sergent )lorea zice ca pisemne *eniti dumnea*oastra la noi
la rezer*a, de mine%
#aca zice domnul sergent )lorea, asa trebuie sa $ie% #omnul sergent
)lorea e doar de la statul&ma9or% <e ciocnesc pa'arele de proba, asa%
"a poarta s&a oprit nsa din goana un calaret si, n timp ce pri*irile
noastre se ntretaie, brusc nelinistite, n odaie a si intrat un $lacau
mbracat taraneste, asudat si de abia rasu$lnd%
& #omnule comandant, ne 9e$uiesc ungurii, scapati&ne@
Comandantul batalionului l masoara linistit cu oc'ii mici *erzui, cu
mustata ntrebatoare;
& #e unde esti0
& <untem din <tena% !aca ici peste deal% Ne&o prapadit% Au *enit acuma
o multime de tunari si aduna *itele oamenilor% Pe cine se mpotri*este, l
gateste cu arma%
& <unt multi0
#ar baietandrul se ncurca% <e *ede ct de colo ca ntrebarile acestea
nu patrund n gndul lui, rascolit si $ramntat de cele de acasa%
& <unt multi, domnule comandant% <i parca $iindu&i teama ca n&o sa mai
mergem; Adica nu & sa tot $ie la cincizeci&saizeci% Au descalecat la
primarie%
Capitanul )loroiu & caci maiorul #imiu acum comanda regimentul si e n
rezer*a la di*izie & sta pe gnduri cte*a clipeB pe urma si sc'imba
pri*irea linistit, pe $iecare pe rnd, si se opreste asupra mea% Ca toti
no*icii la comanda, capitanul da ordine complete si cu *oce importanta;
& <ublocotenent :'eorg'idiu, ia&ti plutonul si *ezi ce este% #aca poti,
intra n sat si strnge armele locuitorilor% Ai gri9a sa nu $ii surprins% 6<e
stie ca o parte din populatia sasa ne e n*ersunat ostila7% !a ostatic pe
primar pe timpul ct $aci perc'ezitiile%
1a uit cu parere de rau la $riptura care mi ramne n $ar$urie%
% % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % %
Prin ambele santuri pline de buruieni ale soselei asternute cu pra$ de
munte, nsirati unul dupa altul, alergam aproape, pna la <tena, care
este dupa o muc'e de deal, la patru&cinci .ilometri% 1a simt n$ierbntat,
ngri9orat%
Pentru ntia data am raspunderea unei actiuni% n mic sau n mare & n
$ata mortii & e*ident ca lucrurile se petrec la $el% <i eu am impresia ca
am sa dau o mica batalie ,n stil mare,% +oi mparti deci plutonul n linie
de tragatori si n rezer*a% 1i se pare nsa ca nu&mi ramne nimic din
pluton% #eci nu%%% #ar oamenii alearga & timpul trece, material de iute, si
eu nu sunt n stare sa iau o 'otarre% #aca ma apropii de micul sant al
soselei, e limpede ca *oi $i *azut% #aca as lua&o prin tarlalele de porumb
rosiatic din dreapta sau din stnga drumului alb, mi s&ar risipi oamenii%
Ce $ac0 Ne apropiem tot mai mult%%% #e dupa deal *om *edea dintr&o
data satul cu acoperisurile lui rosii de tigla, cu biserica saseasca,
ascutita, cu un tais n$ipt n albastrul cerului%
<i timpul $uge parca mnat de picioarele mele sau mnndu&le%
#ar, la cotitura soselei albe, apare un calaret cenusiu%
n porumb@ Ne trntim toti pe brnci n sant sau dupa musuroaiele de
pamnt a$nat si uscat de la radacina cocenilor%
& <a&l prindem, domnule sublocotenent% Nu trageti nimeni, baieti%%% nu
trageti, nu trageti@ <oldatii mei si dau ordine singuri% Nu trageti nimeni@
Calaretul se apropie tot mai mult, leganat n sea, saltnd n trap batut,
aplecat pe cal% "a o suta de pasi n urma lui, apare dintre copaci, din
lumea lor, un altul, si pe urma nca unul%
n tot peisa9ul ncremenit, *iu colorat de amiaza, de&a lungul soselei
albe, ei sunt singura miscare%
( ,recunoastere,% (amenii sunt ncalziti% ,Nu trageti, mai, nimeni,%
(rdonanta de lnga mine are si ea cura9 & acum, dealt$el, nu costa nimic
sa&l ai%
& )acem rost de cal si de paturi, domnule sublocotenent%
Pri*esc n$rigurat; un calaret se apropie leganat, pe soseaua alba% n
trapul calului, *ine $ara gri9a cu oc'ii pe sus, pe deasupra tarlalelor, n
albastrul zilei acesteia, dumnezeiesc de $rumoasa% Peste cte*a clipe,
daca nu se *a opri, *a muri n lumina, cine*a% Poate el, poate si cel
dinti care se *a apropia de el% ( curiozitate intensa ma $ramnta,
opreste totul n mine ca un zbor ntins% Cum are sa $ie0
<e apropie tot mai mult%%% E la o suta de pasi% i *ad $ata, oc'ii, puncte
negre% +ine saltnd n trapul calului% Pri*este peste dealuri si nu stie ca
n porumb cincizeci de arme sunt ntoarse spre el, l asteapta% Pri*este
spre cer% ,<a nu traga nimeni, domnule sublocotenent% <a nu traga
nimeni,, se lupta nabusit, ne*azuti, soldatii%
#ar se apropie tot mai mult% !ata&l la douazeci de pasi% E un $lacaias cu
oc'ii ca maslinele, cu $ata patrata, umerii obra9ilor prea iesiti, cu
mustata mica, neagra, tunsa% 1isca buzele% Acum se aude% Cnta% mi
tremura minile pe arma% Ar $i trebuit sa numesc doi oameni care sa&i
apara dintr&o data nainte si sa&l prinda, $ara sa&l omoare, dar
raspunderea mi s&a parut prea mare si, mai ales, ar $i dat impresia ca
eu e*it, pentru mine, pericolele, pe care le impun altora% Am luat de
aceea si eu o arma n mna, si acum ma ntorc sa dau ordin celor din
sant cu mine, sa sarim cu baionetele ntinse la el% Toti tremura, cred, de
nerabdare, cu mna pe arma, congestionati, cu oc'ii imobilizati,
'ipnotizati parca% Cum *a $i0 E ca un spectacol de e?ecutie%%%
Cntecul se aude acum lamurit% As putea sa&i *orbesc, obisnuit, ca unui
cunoscut% #ar un trasnet de arma a spintecat de sus n 9os *azdu'ul%
n$iorat, calaretul se opreste si pri*este cercetator spre muc'iile
dealului% Toata n$rigurarea, tot zbuciumul, toata nerabdarea ndelung
apasate izbucnesc acum n sal*e de detunaturi, ca e?plozia unor tuburi
prea mult ncarcate%
)ara sa&si dea seama de unde *in $ocurile, caci ar $i ncremenit de
groaza ca o statuie topita, a rasucit calul n loc si s&a asternut
pamntului n $uga% Ploaia de gloante ridica pra$ul soselei, cum ridica
ploile de *ara basici pe ru% A disparut dupa colt%
N&a lasat n urma dect o dra de snge% <i ma gndesc la glontul
ratacit care *ine de la doi .ilometri, ca sa se n$iga n pieptul *reunui
predestinat% Cine l&o $i iubit att0
Acum din marginea satului ne primesc sal*e repezite de $ocuri%
<tiam ca are sa $ie asa%
Culc oamenii n porumb%%% si nu mai stiu ce sa $ac% Rationez n$rigurat si
disperat de serios%
<tiu ca grosul inamic e la doi .ilometri de sat, pe cnd batalionul nostru
e la cinci% Nu pot cadea deci n spatele satului% Pe de alta parte, ce sens
poate a*ea un atac de $ront cu un pluton, cnd nu stii precis ce ai n
$ata%%%
#ar cine*a a strigat la dreapta; ,<a&i luam pe $lanc,, si toata lumea urla;
,<a&i luam pe $lanc, domnule sublocotenent,% <&au aprins toti%
Pna sa ma trezesc, cei zece&cincisprezece oameni de la aripa dreapta
au luat&o la goana dobornd cocenii, rascolind pamntul cu bocancii, ca
sa ncon9ure satul%
#in $ata $ocurile *in tot mai dese 6e drept, cam lungi, deasupra capului7%
Ausarii au capatat cura9 si au ocupat la marginea satului o muc'ie de
deal% "a patru sute de metri de ei, ncerc sa opresc lantul de tragatori,
dar nu am lnga mine pe nimeni% (amenii, #umnezeu stie pe unde or $i,
prin porumb%
Un piuit ndepartat, pe urma din ce n ce mai apropiat, spre noi% Un
*9it patrunzator si o bubuitura groaznica, n timp ce ne n*aluie $um si
pra$%
Artileria lor a intrat n actiune%
#ar lo*iturile *in rare si alaturi%%%
<ingurul lucru neplacut e capriciul obuzului care *ine unde nu te astepti%
Aici%%% dincolo%%% Poate, lamurind lumile, c'iar n locul n care te a$li%
n picioare, n porumbul nca *erde, pri*esc cu binoclul spre linia
inamica, pe care nu o pot preciza% "a nceput tragem toti, cu $urie, pe
urma ne mai potolim% #eodata, n dosul satului, un ropot de plesnete
spre cer% Ausarii tsnesc ngroziti, de dupa garduri, cu miscari ntinse
de iepuri negri, caci sunt luati din spate% Cei de aici i urmarim cu $ocuri%
Tipete, urlete% Na*alim spre sat% Alunecnd mai mult pe po*rnis, cu
g'etele ncarcate de tarna, ma trezesc n mi9locul soselei, n marginea
rndului de case%
Un grup de tiganusi mi arata cu bucurie pe unguri $ugind peste
dealurile din stnga% Asadar, nu *om prinde nici unul%
#ar ,am cucerit, satul% Coborm acum pe ulita principala, larga ct
doua bule*arde din 5ucuresti, cu plantatii ngradite prin mi9loc% Copii ne
ntmpina din toate partile si pe la toate $erestrele apar capete curioase,
ascunse de dupa perdele colorate% #oar romncele noastre rumene si
pline au iesit cu poalele pline de mere si pere, cu oala de lapte n prag%
Nu mai am pe lnga mine, n scurta *reme, dect pe sergentul +oicu si
*reo doi&trei soldati% Ceilalti s&au risipit, ademeniti de merele rumene, de
ulcelele cu lapte si de obra9ii tot asa de rumeni si de albi, care i c'emau
rzatori% Ce perc'ezitie sa mai $ac0 #ar un grup ntreg de sasi *in
con*oi spre mine% Plng toti%
& Ce&i cu dumnea*oastra0 i ntreb autoritar, $ireste%
+orbesc toti deodata% Unul slab si nalt, cu mustati prea groase, altul
marunt, cu o 9umatate mustata% ( sasoaica osoasa si prelunga, copii
mici si mari%
& Ne&a nenorocit, ne omorm% #umnezeule@ plng si se *aieta, unii n
romneste, altii n nemteste%
Neca9it, $ara sa pricep nimic, scos din sarite, strig la ei;
& Ce&i cu dumnea*oastra0
Atunci sasul cel nalt si slab mi po*esteste scncit, nenorocit;
& Ne&a luat $ata%%% $ata noastra@ 1a ncrunt% !ar corul lor, ntreg; Ne&a luat
$ata%%% $ata noastra@
<asoaica mi ntinde si o $otogra$ie mare pe carton cenusiu de lu?;
& Uite ce $rumoasa $ata, studenta la <ibiu@
ntr&ade*ar, e tare $rumoasa%
& Cum, cine *&a luat&o0
& <oldatul%%% soldatul%
Tresar, cu totul nedumerit;
& Un soldat de&al meu0
<i iar toti n cor;
& Nu, soldatul care pazeste satul%%% <oldatul calare%
Nu mai pricep nimic%
& Cum0 Cine pazeste satul, ce soldat0
Un romn de ai nostri mi e?plica n c'ip $iresc;
& #omnule o$iter, soldatul care pazeste satul, soldatul dumnea*oastra,
pe care l&ati lasat aici, care pazeste satul%%% a zis ca e spioana%
Cad din cer%
& E *reun soldat care pazeste satul0
& Pai cum0 E un soldat care ramne n sat zi si noapte% #oarme c'iar la
dumnealor% Are un cal alb si alearga toata ziua de la un capat la altul al
satului% Ei, pai daca era el aici, credeti ca mai *eneau ungurii0 <e lua
dupa ei cu $ocuri%
Asta&i curata po*este%
& Unde&i soldatul acela0
<asii plng toti n cor;
& Nu stim, nu stim%
& Cnd a plecat0
& Azi dimineata, a luat&o prin padure la dreapta, cu $ata%
Am priceput cum stau lucrurile si sunt 'otart sa&l prind si sa termin% 1i&
e mila de bietii sasi%
#ar nu mai pot scapa acum de liota lor%
& Ce ne $acem noi0 si plng, $emeile se trag de par% Ce ne $acem,
domnule o$iter0
i linistesc cum pot% #upa mine se tin alai acum, prin satul larg si
$rumos, sasi si romni% Pe strada scaldata lung de ultimele raze piezise
ale soarelui, care arde parca la capatul ei, *ine cine*a n goana, n
capul gol%
Nici nu s&a apropiat bine%
& Ne ataca, domnule sublocotenent, ne ataca@
A a9uns la mine g$ind, dupa el *in $emei, copii speriati%
& Au primit ntariri, *in pe doua coloane, pe sosea si pe culmea dealului%
<imt ca&mi *9ie urec'ile% Unde&mi sunt oamenii0
( batrna ma ia de mna si b9bie, mormaie cocosata;
& Ai sa&ti arat eu pe unde *in, sa&ti arat eu pe unguri%
+rea sa ma duca spre inamic, si eu nelinistit i&as da brnci sa ma lase
n pace, dar mi&e rusine% Nu am nici macar linistea sa iau o 'otarre, o
'otarre care nu poate sa ntrzie nici cte*a clipe macar% 1oare n
mine nca o iluzie; aceea ca as $i putut $i un bun comandant%
Rapaiala de $ocuri% ( iau si eu, n s$rsit, spre deal% Ce&o $i, o $i% Urc
g$ind strada sucita pe coaste, sar peste pietroaie, peste trunc'iul de
9g'eab al unei $ntni, alerg cu sergentul +oicu dupa mine% Rapaiala de
$ocuri e din ce n ce mai strigatoare% Plesnetele bat cerul ca bicele%
1i se pare ca nu se mai s$rseste ulita%
n timp de lupta, noaptea si orasele & simt din nou & sunt cele mai
neplacute lucruri n razboi%
Printre ultimele doua case, pri*elistea se desc'ide larg, peste plaiul
*erde abia nclinat, ti*it sus de padure, 9os de tarlaua de porumb% <i o
uluitoare surpriza% Plutonul meu e n lant de tragatori, acolo la marginea
satului, la inter*al aproape reglementar, si trage $urios% #in cnd n
cnd, cte unul scoate cte un mar din buzunar si musca lacom%
Coloanele inamice s&au risipit si ele n tragatori la marginea porumbului%
si $ac santuri% Au de gnd sa se statorniceasca acolo, se *ede% #e
aceea ne&a si luat n primire, iar $ara ispra*a, artileria lor rara, greoaie%
(presc $ocurile, trimit o patrula nainte si ne punem toti pe $umat, cu
$ata la cer% Acum e liniste si $ac politica ti'nit, cu un romn strasnic, de
*reo cincizeci&saizeci de ani, cu mustata puternica si nca neagra, care
si&a trt pieptul si umerii lati pna la mine, ca sa a$le rosturile din tara%
Peste dealurile ndepartate si mpadurite, pline de taina, peste dealurile
,dusmane,, coboara soarele, turnnd o tromba de aur lic'id din
albastrul cerului peste *erdele de pasune al culmilor% <ubtiat si treptat
se ntuneca% Rnd pe rnd, oamenii mei se coboara la $ntna din sat,
la locul de adunare% Cnd suntem toti, netulburati de nimeni, pornim la
drum napoi acasa% n capul satului ntlnesc o $ata, de&a dreptul
eleganta, ntr&o roc'ie *isinie de *ara% Alaturi de ea, un soldat%
Recunosc pe $ata sasului si simt o ade*arata bucurie% <alut si ma
apropii ncruntat de soldat%
& #e unde *ii0
<tapn pe el, n pozitie militareasca, raspunde *orbind rar;
& <a traiti, domnule sublocotenent@ Am dus pe domnisoara la brigada, n
urma unui denunt ca ar sti unde sunt ascunse armele%
& Ei si0
& Acolo n&au gasit&o *ino*ata si i&au dat drumul%
& Atta tot0
& #a, sa traiti, domnule sublocotenent@
ntreb pe $ata, n nemteste, daca are sa se plnga de ce*a si&mi
raspunde ca nu, zmbind%
1&am descruntat si eu, dar nedumerirea nu&mi scade% 1a ntorc iar
catre soldat%
& #ar cu tine, ce&i0
& Eu pazesc satul%
& Cum pazesti satul0 Cine ti&a dat sarcina asta0
& #omnul sublocotenent )lorescu%
& #in ce regiment esti0
& >R%
& 5ine, dar regimentul >R a plecat%
E nedumerit si cu totul surprins%
& Cum se poate0 Eu n&am primit ordin de retragere%
% % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % %
<eara po*estesc entuziasmat, la popota, aceasta ntmplare% !mpresia
este deosebita% #ar deodata, cnd comandantul ncrunta ener*at
pri*irea, zgomotul de pa'are si de $urculite se opreste, ca si galagia
punctelor de e?clamare%
& #omnule sublocotenent :'eorg'idiu, eu te&am trimis pentru ca te
stiam baiat inteligent%
& 0@
<i pe urma, cu un dispret uscat;
& <e poate, domnule, sa nu *ezi ca era un spion0
Tacerea de*ine apasatoare% Comandantul are dreptate% Toti se pri*esc
aproape adnc nelinistiti%
& Pleaca imediat si adu&l aci%
Nu m&am dus eu% Am trimis o patrula, care l&a adus% <i l&a batut patrula
pe drum, l&a batut sergentul de zi, i&a tras *reo doua si comandantul%
Peste o saptamna, cnd regimentele erau din nou ntrunite n brigada,
n *ederea unei batalii, m&a oprit un caporal, pe ulita%
& +edeti, domnule sublocotenent0 ziceati ca sunt spion% "a brigada, m&a
$acut caporal%
( recunoastere $acuta de ag'iotantul batalionului n acelasi timp cu cea
$acuta de mine la <tena con$irma ca si celalalt sat *ecin e puternic
ocupat% Asta e spre bucuria recunoasterilor de ca*alerie trimise de
di*izie, care nu au cura9ul sa treaca de linia noastra de a*anposturi 6iar
cnd a9ung pna la noi, aci, li se pare ca s&au a*enturat7 si care acum
au ce raporta la di*izie% n zilele urmatoare reluam plimbarile si
discutiile%
Popescu si ceilalti camarazi au de*enit gnditori%
Ne atrage luarea&aminte un grup care se cearta si ne apropiem% #oi
soldati ntind de un sas batrn, negricios, cu $ata uscata si mustati
stu$oase% +or sa&l aduca la regiment%
"a ntrebarea comandantului mitralierelor, caci sunt oamenii lui, ei ne
lamuresc ca sasul a *rut sa mpuste pe un romn, care e, dealt$el, si el
de $ata%
n romneste, sasul si apara dreptul, 'otart%
& A *rut sa&mi $ure masina de cusut, domnule o$iter, uite, de&abia i&am
smuls&o%
1asina e, ntr&ade*ar, corp delict, ntre ei%
& A scos re*ol*erul sa ma mpuste, domnule comandant%
<asul lamureste ca numai asa i&a lasat masina pe care *oia sa i&o ia%
Mudecata o$iterului e scur
ta%
& #e ce porti re*ol*er, de ce n&ai predat re*ol*erul0 #uceti&l la di*izie%
Cine*a remarca, n treacat, ca nu s&a dat ordin sa se strnga armele si
discutia *ec'e e reluata pasionat, caci Popescu pare obsedat%
& Nu poate sa $ie draga, totuna% <a compari, sa zicem, batalia de la
+erdun, cu lupta de la (lt, a noastra0
(risan e $urios, dar cum niciodata nu ridica tonul, i e aprinsa numai
pri*irea%
& #raga, sigur ca pentru istorie, sau pentru strainatate, sau pentru
gazetele si lumea de&acasa, nu se poate compara ce&a $ost la (lt cu
+erdunul%%%
Reiau si eu antrenat;
& <igur%%% absolut%%% Nici c'iar pentru noi, batalionul trei, care am
inter*enit n urma si am a*ut numai cinci&sase oameni pierdere% #ar
pentru compania a doua, care a $ost surprinsa de mitraliera n apa si
n9umatatita din cte*a prituri, cred ca lupta a $ost ca pentru orice
companie anga9ata la +erdun% nc'ipuieste&ti ranitii, luptnd cu *alurile
toata noaptea% ( patrula care lupta cu o $orta superioara si e
bombardata precis cu un singur tun lupta tot att de greu ca pe
<omme%%%
ntaresc cu amintiri din descrieri%
& #ealtminteri, am citit ca groza*ia luptelor de acolo sta n $aptul ca doi&
trei oameni, izolati ntr&o groapa de obuz, trebuie sa lupte nestiuti de
nimeni cte&o noapte ntreaga% E?act cum lupta unele patrule de&ale
noastre%
Pareau ca s&au con*ins, dar iar reiau, aproape indignati ca au $ost pe
cale sa admita o absurditate%
& )ugi, draga, se compara riscurile pe care le ai ntr&o batalie mare, cu o
batalie ca aceea de la 5ran0
Un soldat ne c'eama la popota, dar discutia continua si acolo% Popescu
ne denunta capitanului, care s&a asezat la masa, ca sustinem o
absurditate% (risan reia energic%
Popescu gaseste ca razboiul nu e prea groza*% <unt de&o parere cu el%
+iziunea de snge si $oc, mii de cada*re culcate n gramezi, ca lemnele
n depozit, nclcite lupte corp la corp, ape nrosite, nu le&am ntlnit
pna acum%
& #esigur ca *or *eni% Razboiul asta a cunoscut ceea ce se numeste
retragere strategica% Am impresia ca ei s&au $erit de orice lupta
serioasa, ca n&au anga9at cu noi dect ariergarda, cte*a regimente
acolo%
& Nici n&au mai multe%%% <&a s$rsit cu razboiul, asculta&ma pe mine,
staruie din nou Popescu%
Nu stiu de unde *ine impresia de plimbare duminicala, poate unde nu
suntem n a*anposturi, poate unde ne asteapta o masa buna, cu *in
bun%
(risan, cu minile la spate si $ata lunga de englez, inter*ine cu bun&
simt;
& Eu nu *a nteleg% #e ce dati importanta unei lupte, numai dupa
proportiile ei0 nteleg sa $aca asta cei de&acasa, dar s&o $acem noi0%%%
Popescu e nedumerit%
& Nu nteleg unde *rei sa a9ungi%%%
& Asculta, Popescule, ce deosebire e pentru noi ca murim ntr&o lupta cu
mii de obuze si cu mii de mii de cada*re, sau nimeriti cnd stam la
masa de un singur obuz0
& Ei, cum o sa $ie totuna0
!nter*in si eu, surprins de 9ustetea obser*atiei;
& <igur@%%% pentru soldatul din prima linie nu e?ista ,lupta uriasa, sau
,lupta nensemnata,%
1ai inter*in si alti camarazi, care sunt pasionati de aparenta parado?ala
a a$irmatiei%
& Pentru cei din tara, binenteles ca nu e acelasi lucru, dar pentru noi e
altce*a, reia (risan%
& Ei, asta&i@
& Nu mai ncape ndoiala%%% Asculta&ma, sa&ti dau un e?emplu% Cnd noi
citeam n gazeta despre ,accidentul, din gara cutare, ca un $rnar a $ost
omort, iar altuia i s&au retezat picioarele, abia de ne aruncam oc'ii pe
cele cte*a rnduri care relatau ntmplarea% #ar cnd citeam pe o
pagina ntreaga ,catastro$a de cale $erata de la Cmpurile,, atunci eram
ngroziti, citeam $ara oprire detalii senzationale%
<i (risan reia argumentarea mai cu pasiune;
& Pentru $rnarul mort si pentru cel cu picioarele retezate e totuna, daca
alaturi de ei au mai murit attea zeci% Ei aceleasi senzatii le&au ncercat%
<i daca ar $i $ost s$rsitul lumii, cu planetele ciocnite, acelasi lucru ar $i
$ost pentru ei%
& #omnule capitan, e, sau nu, totuna pentru cel anga9at ntr&o batalie,
daca e *orba de o lupta cu e$ecti*e mari ca la +erdun, sau de o lupta cu
e$ecti*e mici0
& Cum o sa $ie totuna0 <i capitanul des$ace carnea de pe piciorul de pui
din ciulama% Cum o sa $ie, baiete, totuna0 Riscurile sunt cu mult mai
mari%
& (risan, lasa&ma pe mine%%% ca am sa lamuresc eu c'estiunea%%%
#omnule capitan, de ce gasiti ca riscurile sunt mai mari0
& Pentru ca acolo au murit o suta de mii de oameni, si la 5ran o suta
sau doua%
& Ei si0
& Cum ,ei si,0
E o galagie de protestare, amestecata *iu cu cererile de *in, de
tacmuri%
& #a, uite, am sa *a e?plic eu ce nseamna risc% "asa&ma putin, (risan%
Cnd un american merge la bal, el nu risca nimic, sau aproape, nu&i
asa0
& 1mda%%%
& #aca se cearta cu alt american si se pro*oaca la duel; ,Cel ce *a
scoate semnul negru, sa se mpuste pna a doua zi,, atunci, nu&i asa0
risca D= la suta sa $ie mort pna a doua zi% E sau nu e0
& 1mda%%% asta e%
& Cnd a nimerit semnul negru, n cazul cnd e om de onoare, el are,
nu&i asa, un risc de suta la suta0 "a $el cu noi%
& Adica0 "asa&l, domnule, n pace%%% adica0
& #i*izia 'otaraste sa cucereasca un sat cu o companie, si asez pe
masa cu un gest secundar $urculita, cutitul, solnita, ca si cnd as *rea
ca ordinea aceasta sa&mi pregateasca pe cea din gnd%
& Ei da%%%
& Riscul nostru, al companiei a noua, e de doi la suta, a*nd n *edere
ca di*izia are patruzeci si opt de companii%%% si, pasionat, gonesc pe
soldatul care&mi aduce $riptura% Cnd se decide ca brigada noastra *a
da acea companie, riscul de*ine de patru la suta% #aca se 'otaraste ca
>> *a da compania, iata&ne a9unsi la opt la suta, caci regimentul are
douasprezece companii% Cnd, n s$rsit, se decide ca batalionul trei sa
dea compania, riscul e de douazeci si cinci la suta si cnd s&a dat ordin
companiei a noua sa ocupe satul, se poate spune ca a cstigat lotul cel
mare%
& Atunci cam are dreptate, 'otaraste capitanul% +asile, da *in% !ar, catre
ordonante; Nu *a mai certati acolo%%% !a uite&i, domnule, ca se iau la
bataie%%% Caci ordonantele se cearta cu popotarul pentru o$iterii lor%
Popescu si ai lui protesteaza din nou% !ar locotenentul Redelea e de
parerea lor;
& #ar ne$iind o batalie mare, nseamna ca di*izia nu anga9eaza dect o
mica parte din e$ecti*% #eci riscurile sunt mai mici%
& <igur & ntareste altul & do*ada ca batalionul nostru n&a $ost anga9at n
trg la 5ranB la (lt, de asemenea, a $ost rezer*a%
<e porneste iar o larma cu clinc'et de *eselie si strigate%
E, ntr&ade*ar, o masa *esela, zgomotoasa, la care participa cei opt&
noua insi care nu sunt n a*anposturi% <i totusi e n aceasta *eselie cu
mncaruri bune ce*a uscat, o lipsa de consecinte, ca un lu? de eunuc%
Protestez si eu%
& A, sa ne ntelegem% Eu *orbesc numai de batalionul anga9at si anume
de $ronturile straine, unde trupele se sc'imba $oarte des, caci au
rezer*e% #ealtminteri, obser* un lucru%%% Ca de la intrarea n actiune
suntem ncontinuu n linie naintata% E, sau nu e0
Cti*a con*in%
& <i pe urma e altce*a, inter*ine (risan din nou% )aptul ca n&am a*ut
pierderi nseamna numai un singur lucru% Ca am atacat att de repede,
ca nu am dat timp inamicului sa reziste% Cred ca >> a a*ut pierderi,
pentru ca a luptat s$ios% <a $i luptat noi asa la 1agura 5ranului,
pierdeam 9umatate din batalion% #ar la To'anul&+ec'i0 <i c'iar la (lt% A
inter*enit rezer*a att de repede, ca ungurii, care pornisera la
contraatac, s&au oprit si au luat&o la $uga%
E o noua bucurie de izbnda, caci ei cred ca l&au prins n $lagrant delict
de logica%
& A%%% a%%% pai *ezi0 Tu cu :'eorg'idiu sustineti ca n&am ntlnit nca
lupte mari, lupte ade*arate% #aca admiti ca n&au $ost lupte mari, numai
din cauza ca noi am atacat repede, te contrazici, ca alta data a$irmai ca
n&au $ost lupte pentru ca n&a *rut inamicul%
& <tai, domnule, ca iar de*iem% "asa&ma, (risan%%% Noi nu am sustinut
dect un singur lucru% Ca pentru cel care ia parte e$ecti* la o lupta mica
nu e de nici o importanta daca moare la +erdun sau ntr&o ncaierare de
patrule%
Eu sustin ca noi, care suntem n a*angarda si *om mai lupta
nentrerupt, #umnezeu stie ct de aci nainte, suntem n razboi pur si
simplu% Pentru tara, pentru cei ce se plimba acum la 5ucuresti pe strada
si asteapta, dupa ca$ea, comunicateB pentru armata romna ntreaga,
sigur ca e totul altce*a% #ealt$el, eu cred ca *or *eni lupte mari, n care
se *or anga9a toate unitatile%
Noi putem $i atacati diseara, n noapte%%% poate n cinci minute se
pornesc $ocurile% +erdunul nostru e ca si nceput%
& 5ine, dar acasa nu *a $ace nici o impresie0
& Cred si eu% <ub ung'iul speciei nu esti interesant dect daca esti ucis
cu alti zece mii o data% #aca un scriitor *a descrie numai lupte de
patrule, cred si eu ca nu i se *a *inde cartea%
Popescu se ntoarce usor spre dreapta, ca si cnd s&ar $eri de ce*a
ne*azut si pe urma ridica umarul%
& #aca&i prost@ N&are dect sa puie stn9eni de cada*re, uragane de
obuze, ruri de snge% Ce*a asa%%% sa $aca o senzatie nebuna%%%
<i nu terminam bine masa, ca iar se aud $ocuri%
#e data asta e ce*a mai serios% mpotri*a noastra, dinspre satul *ecin,
pe ambele po*rnisuri 6cu padure mica si pasune7 ale *aii, n $undul
careia e soseaua alba, nainteaza un lant puternic de tragatori, din care
nu *edem nsa dect grupuri care $ac salturi nainte si se culca repede%
( baterie de artilerie de GD, bate puternic marginea satului unde e
popota, pe care o parasim n $uga%
5atalionul ntreg e cu trei companii ngramadite cam sub deal, gata sa
ne des$asuram% ,5rigada lui Corabu, e departe, pe stnga, ntr&o
padure% A*anposturile noastre s&au retras tragnd $ocuri%
(buzele nu&mi $ac prea multa impresie, desi sunt $oarte ner*os% <unt
destul de putin numeroase% Capitanul are un cap de om neca9it, care nu
stie ce are sa $aca, asa ca mine ieri% Probabil ca *om pune baioneta si
*om na*ali ca la 5ran% Un obuz nu e?plodeaza% #in $an$aronada, le
declar camarazilor sciti ca artileria ungureasca e ino$ensi*a si iau n
brate obuzul, ca sa le arat ca are pulbere proasta% Toata lumea striga
speriata la mine;
& Astmpara&te, :'eorg'idiule%%% ai nnebunit%%%0
Capitanul se ncrunta mnios, ridica poruncitor mna%
& "asa, domnule, proiectilul 9os%
#in $an$aronada mereu, nmanusat, *in cu el n brate, cum as duce un
copil n$asat spre grupul lor% <unt $uriosi, se dau n laturi si racnesc la
mine;
& )ugi de&aci%%%@ #omnule capitan%%% a nnebunit%
Cu o mutra ipocrita, de $ata sireata;
& #ar nu e nici un pericol%%% Absolut nici un pericol%
& "asa&l 9os, domnule, mi striga raspnditi%
l arunc 9os, cum ai arunca, dupa ce ai pri*it&o, o s$ecla%%% si ng'et si azi
de nebunia mea, caci aruncat 9os, izbindu&se, proiectilul putea $ace
e?plozie%
Cnd ma ntorc la camarazii mei nteleg toata nedelicatetea gestului
meu% <tiu bine ca sunt un grup de oameni care si&au $acut mai mult
dect datoria si, acum cnd scriu, stiu ca n a$ara de doua&trei e?ceptii,
au $ost poate cei mai de ispra*a o$iteri ai razboiului romnesc% #ar o
e?punere copilareasca si inutila le repugna , iar gestul meu nedelicat,
subliniind o ast$el de rezer*a, din substraturi abia banuite, era de o
indiscretie penibila%
Peste *reun ceas, lantul de tragatori inamic parea ncremenit n loc si
asta ma nelinistea mai mult, ca o clipa de suspensie care&ti permite sa
asculti, n golul naltului, ecouri si amenintari%%%
& ncon9oara satul si ne taie retragerea@ izbucneste 'otart capitanul%
Pas alergator, prin sat, sus pe deal, sa ocupam culmea si cetatea,
naintea lor%
Trecem deci n goana prin trg% <asii si sasoaicele cred ca ne retragem
si au aparut 6de unde att de multi07 la porti si la $erestre, amenintndu&
ne% E si sasoaica mea, cu bucile rumene si snii mari, care ne
'uiduieste cu ura% Un soldat da, din $uga, un picior n burta unui
mosneag, care, repezindu&se la noi, ca un cine la trasura, ameninta si
n9ura%
<us pe deal am impresia ca sunt despartit de toata lumea%
Capitanul )loroiu, ner*os dar 'otart, alearga pe dinaintea rndului de
oameni asezati cu baioneta la arma, cu $ata la padurea din dreapta si
asteapta n marginea tarlalei de porumb pipernicit%
E ziua&n&amiaza mare, e soare de nceput de toamna, cald si bogat n
re$le?e tari, si totusi att de ntins astept, nct aproape am 'alucinatii%
1i se pare ca inamicul a si aparut, la zece pasi dupa trunc'iurile rare si
groase de copaci, care s&au nsu$letit si&au de*enit dusmane% #ar nu
*ine nimeni% #upa un timp, ncep sa $iu nelinistit, caci nu mai putem
astepta cu atta ncordare, cum nu poti sta prea mult cu bratul ntins%
1ai ales ca nu am nici o *edere% !au doi oameni si ma duc, pe brnci
mai mult, departe, naintea companiei, spre stnga, paralel cu padurea,
ca sa am din nou *edere, de sus acum, asupra *aii unde eram
adineauri% 1erg prin prombul rar, marunt, scoro9it, las la *reo suta de
metri n stnga cetatea, care e un binecu*ntat paratrasnet pentru noi,
caci, semeata, atrage, desi neocupata, tot bombardamentul asupra ei%
Cam la doua sute de metri dau de un soldat de&al nostru, care, cu arma
culcata lnga el, scruteaza rotun9imile de deal, cerceteaza *alea si
padurea de dincolo, pri*ind intens de parca ar a*ea binoclu%
& Niculae 8am$ir, ce e cu tine0
Am *enit n obser*atie, domnule sublocotenent%%% +reau sa *ad ce&i la
ei%%%
Asadar, si la soldati, nu numai la mine si la (risan, aceasta neputinta
de a ndura necunoscutul, ne*oia mortala de a sti ce se petrece nainte%
Cred ca acest sentiment era mai curnd un deri*at al $ricii%
<ocot ca, ntr&un anumit sens, de $rica tineam sa $im att de nainte,
caci, din cauza imaginatiei prea libere, teama de necunoscut era de
nendurat% #ar negresit, asta numai la cei 'otarti sa nu dea, n nici un
caz, napoi%
"upta a nceput la stnga, *iolent, cu aceleasi plesnituri care biciuiesc
*iu cerul% Cei dinspre <tena au mpins napoi compania Corabu, *or sa
intre n Co'alm% #ar ,brigada, s&a oprit c'iar n margine, unde s&a
ntlnit cu (risan, care a ramas de capul lui acolo si acum au desc'is
mpreuna un $oc aprig, care zadarniceste orice ncercare de a intra n
oras%
ntre timp o baterie a noastra trage si ea, spre bucuria soldatilor, si am
din nou, si pentru ultima oara, spectacolul uluitoarei preciziuni a artileriei
romnesti, sau mai curnd al ntmplarii% Ca si la (lt, ca si la 5ran,
c'iar primul obuz $ace sa se mprastie departe, la doi .ilometri de noi,
un grup enorm, pe care nici nu&l banuiam, pe ai carui soldati, ca pe
niste gndaci cenusii, i *ezi numai cnd, speriati, alearga n toate
partile%
Pornim pe nserate la un contraatac inutil, caci, neizbutind sa intre n
oras, inamicul s&a retras% <e 'otaraste, de teama unei re*eniri n timpul
noptii, re*enire pe care multi o cred $oarte probabila, sa se mpinga un
post naintat, departe n padure, pna aproape de ei% <e decide, de
asemeni, ca postul sa $ie $ormat de plutonul meu%
(biectez cu *oce palida ca mi sunt oamenii obositi si nca alte *reo
doua moti*e, care nu sunt luate n seama%
& "asa ca azi ,$aceai $iguri cu obuzul,, mi spune, cu o ironie rece,
capitanul meu micut si simt ca e?presia ma ncondeiaza putin ridicul, n
sursurile tuturor%
1ai trziu, un sergent, care $ace legatura la batalion, ma lamureste de
ce am $ost indicat eu% Capitanul a spus&o anume;
& Trebuie un post sigur, sa nu $im surprinsi la noapte%%% la doi .ilometri
nainte, daca se poate%%% Trimitem pe :'eorg'idiu, ca ala e?ecuta
ntotdeauna ordinele ntocmai%%%
1i se e?plica, acum cu prietenie re*enita, ca patrule de&ale companiei
*or $ace toata noaptea legatura cu mine%
Trec o rpa adnca, unde stiu ca se *or opri la noapte toate patrulele
menite sa ma caute si, dupa *reun ceas de b9bit n tacere, printre
copaci si tu$isuri, ma opresc ntr&o poiana% "una n&a rasarit nca si socot
n noaptea asta totul dusmanos% Pri*esc banuitor, $ara sa *ad nimic,
ntunericul, padurea toata, nes$rsirea pna la capatul lumii% mi simt
inima ca un mic c'eag%
Parca as $i cobort cu oamenii mei, cu un ascensor, ntr&o mina
blestemata si cu $orma abia g'icita n noapte%
Nu doarme nimeni% (amenii au $ormat un careu cu baionetele la arma,
alaturati si atenti ca niste *natori n asteptare% <untem toti numai
urec'i, caci acesta e singurul mi9loc de a $i de $olos celor din urma%
Trimit nca un post de ascultare, de patru oameni, spre dreapta nspre
sosea, ca sa supra*eg'eze si acolo necunoscutul negru%
1&am trntit pe iarba si ncep sa tremur% mi aduc aminte ca sunt, tot ca
la 2P august, n bluza usoara, pantaloni de raitcort de *ara, rari ca o
pnza de casa si g'ete subtiri de se*ro% 1ulta *reme senzatia de teama
si cea de $rig se cumpanesc nseilatB pe urma, odata cu rasaritul lunii,
cea de $rig de*ine patrunzatoare% Nu mai pot sta locului si *reau sa $ac
doi&trei pasi n cuprinsul poienii, dar Niculae 8am$ir mi atrage luarea&
aminte ca nu se mai poate asculta% 1a opresc din nou si ma trntesc pe
iarba% 5luza croita strns pe talie mi tine nca putin de cald, moletierele,
de asemeni% #ar n musc'ii de deasupra genunc'ilor mi s&au n$ipt
parca g'eare de g'eata% mi trntesc pumni, care o clipa, ca la ranile
um$late, mi dau o asemuire de usurare, dar pe urma simt iar colti reci
n$ipti n coapsa% 1ai trziu ncep sa ma doara si bratele% "ungit pe
spate, mi misc membrele ncet ca un gndac n agonie% Parca e o clipa
de amorteala, dar dupa aceea, g'eara de g'eata se n$ige din nou,
ascutit, n musc'ii care tremura, asa, singuri% Nu ma mai pot gndi la
nimic% "as totul n gri9a oamenilor si, ca un bolna*, mi lipesc palmele de
musc'ii durerosi% Pe urma, nu mai pot, ma scol si ncep sa umblu putin
zanatic%
& 1a baieti, a*eti *reo manta cu *oi0
mi dau, dupa o nceata consultare, raspunsul ca toate sunt de azi&
dimineata n cantonament% Ei, n sc'imb, au *estoane si pantaloni de
sto$a groasa%
E noapte trziu, dar ct *a mai $i pna mine dimineata0 ( *esnicie%
Umblu $ara sa pot ndoi picioarele, caci pulpele au ce*a zgrunturos si
zdruncinat n ele%
#e la un timp nici mersul nu mai a9uta nimic, ma trntesc iar 9os% Acum
ncep sa simt si un soi de gol sub stomac% Parca pielea mi se ntinde pe
oase, de le simt contururile% ntepenesc%
E peste puterile mele atta su$erinta% Era att de cald azi@ ncerc sa
$i?ez ziua dupa calendar, dar cine a mai tinut socoteala de zile, cnd
pentru noi, care traim dupa calendarul *esniciei, n&a*eau nici o
importanta% :asesc totusi ca e cu putinta sa $ie militareste 2FUFD
septembrie%
Pentru o zona de platouri si munte, aci n Ardeal, noptile astea
ng'etate trebuie sa $ie obisnuite% 1a ntorc de prisos, cnd pe o parte,
cnd pe alta, si nclestez dintii% Nici manusile nu&mi mai tin nimic% (
durere noua se adauga, un $el de umilinta, pe care numai eu o stiu n
noaptea asta; mi curg lacrimile siroaie, $ara sa le pot stapni, parca
sporind, la $iecare s$ortare pe care o $ac de a le opri% #e n&ar *edea, de
n&ar g'ici oamenii%
Pri*esc isto*it de groaza ntunericul, compar cu luare&aminte umbrele
copacilor, sa *ad daca sunt semne ca se apropie zorile, dar nimic% <imt
ca pna mine *oi nnebuni de $rig%%%
#e la o *reme, se pare ca oamenii au g'icit drama de lnga ei%
& #omnule sublocotenent, sunteti bolna*%
#upa ce i lamuresc ca nu mai pot ndura $rigul, i simt abatuti ca nu pot
sa ma a9ute% :roaza ca *oi nnebuni de $rig ma descompune%
ntr&un trziu, cnd simt ca trec prin mine cutite, mi se pare mntuitoare
propunerea sergentului +oicu% 1a lungesc 9os, ntins, si doi oameni se
culca peste mine% Era si timpul% 1i se nclestasera $alcile, de nu mai
puteam *orbi aproape% (amenii sunt calzi ca niste perne grele si totusi
mi pare ca sunt prea usori% Acum, cnd coapsele se ncalzesc de
coastele lor, mi simt umerii, simt cureaua care mi strnge mi9locul, simt
pretutindeni atingerea sto$ei, de pielea iritata% 1i&e tot corpul nclestat%
Noaptea asta nu se *a mai s$rsi niciodata, eu n nici un caz nu mi&o
mai pot nc'ipui s$rsita% Cnd mi dau seama ca mi&e atentia ng'etata,
mpaiata parca, de nu pot gndi la nimic, si cnd stiu ca timpul, ca sa
treaca, $ie doar cte*a minute are ne*oie de gndire si absenta de la
realitate, nteleg ca niciodata nu *oi a9unge la ncenusarea zorilor%
#e dinapoi, dupa cum era de pre*azut, n&a *enit toata noaptea nici o
patrula% #usmanul n&a dat nsa nici un semn de *iata, iar cnd aceasta
noapte, de $ebra rece, totusi trecu, poiana si padurea n$atisara un
aspect nou% A cazut o bruma groasa, ca o patura lata de za'ar alburiu,
peste tot% 8mbesc ca un bolna* dupa delir si oamenii mi pri*esc
buzele arse, $ata trasa, si zmbesc si ei%
& :roza*a noapte, dom sublocotenent%
<unt mirat, caci n&au dat nici un semn despre asta pna acum%
& <i *oua *&a $ost $rig0
& +ai de pacatele noastre, mi raspunde unul si ceilalti clatina cu
amaraciune din cap%
"a *reun ceas dupa rasaritul soarelui, o patrula *ine cu ordinul sa
ridicam postul, si nca peste o 9umatate de ora, batalionul sc'imbat, e n
mars spre 5ogata, la cartierul di*iziei% Trecem (ltul pe un pod de *ase
si pri*esc cu oc'i mari lunca larga, cu rac'iti strmbe si tu$isuri% #e la
moartea colonelului, (ltul are pentru mine un aer $unebru% !maginez
mereu n lunca lui cu prundis si rac'ita atacuri, transee care rezista,
$ierberea de moarte a noptii%
E o miscare de cartier n satul n care intram n coloana%
Trupe, carute, militari care umbla $or$ota, n *reme ce altii se plimba
linistiti ca si cnd miscarea nu&i pri*este% E parca un $el de Calea
+ictoriei militara%
"uam masa la popota di*iziei, dupa ce au plecat marimile, ntr&o sala
mare de scoala% E mncare de birt mic, dar destul de buna% n timpul
$ripturii se aude de a$ara, prin $ereastra desc'isa, un acord de trei
plesnituri slabe, ca trei pacanituri de castagneta% Tresarim toti, caci,
desprinse de *ointa noastra, trupurile au ncremeniri sperioase,
ne9udecate, la orice zgomot care aminteste de lupta% Un locotenent de
la cartier ne lamureste rostul $ocurilor aci, continundu&si masa;
& Nu&i nimic%%% "&au mpuscat pe sasul ala pe care l&ati trimis *oi ieri%
Tresarirea a trecut ca o unda, dar gndim acum si parca scade ce*a n
atmos$era, minile s&au muiat pe $urculite si oc'ii ni se ntlnesc n
aceeasi plutire *aga, de *edere desprinsa% (risan da $ar$uria de
dinainte la o parte, Popescu si prinde capul n mini, si capitanul, mic si
$eminin, cauta stn9enit un subiect de *orba%
1aiorul, desi stie, ntreaba cu dispret acru cine l&a trimis pe sas la
di*izie, si ntoarce apoi capul%
)ie din cauza $rigului de azi&noapte, $ie din alta cauza, sunt bolna* de
intestine% Trei zile si trei nopti o duc ntr&o continua neliniste% ( sete de
moarte si o ade*arata incontinenta a stomacului% <unt supt ca un
cada*ru si demoralizat ca un paralitic% #ureri n&am, acute, nsa doctorul,
care ma *ede de trei ori pe zi, e 'otart sa ma trimita n tara la spital% i
e $rica de $ebra ti$oida% #ar gndul asta ma ngrozeste% <a ma duc
bolna* de stomac n tara0 <a plec de pe $ront din cauza ca am
,scaune, dese0
& #omnule, ntelege, *rei sa te duci n tara0
& +reau, domnule doctor, *reau%%% dar din cauza stomacului0
1i se pare ca ar $i ce*a, asa, mortal ridicul, ca un general care ar purta
umbrela, ca armata de eroi din Tiganiada, care cer lui Tepes soldati sa&i
apere de 'oti%
& #omnule, te ntreb nca o data%%% +rei sa te duci n tara0%%% Nu *ezi ce
prapadit si 9igarit esti0%%% +rei, sau nu *rei0
& +reau%%% dar nu *reau sa stie lumea acolo%%% ca din cauza stomacului%%%
mi&am parasit camarazii%
& #ar *rei sa stie ca ai plecat sa $aci brnza mare si ai murit ca un
erou%%% de stomac0
<tiu ca trupul asta, supus ca un scla*, nu ma tradeaza, daca *reau%
#ealtminteri, ce&ar zice Corabu, (risan, Popescu si ceilalti cnd m&ar sti
plecat de pe $ront, din cauza stomacului0
5aietii *in sa ma *ada toti si a$lu ca, spre uimirea tuturor, cartierul a
numit un nou comandant al regimentului n locul maiorului #imiu, care
gira comanda de la moartea colonelului% E tot un maior & se zice *aloros
& dar toti erau obisnuiti cu #imiu, care se do*edise capabil si bun
camarad%
#umitru mi pune pietre calde pe burta, beau cinci coniacuri, ma
n*elesc pna peste cap si a patra zi, cnd a$lu ca regimentul e plecat,
ma urc ntr&un $urgon de baga9e si, $ara sa mai spun o *orba doctorului,
sunt plecat si eu%
NE&A AC(PER!T PA1NTU" "U! #U1NE8EU
(rdin sa marsaluim, cu cea mai mare iuteala, neobosit, spre <ibiu,
respingnd orice $orte inamice *om ntlni n cale% <tiam ca, paralel cu
di*izia noastra, merg alte doua, una la dreapta, alta la stnga% Pesemne
ca la <ibiu s&a ntmplat ce*a%%%
Nu ntlnim n patru zile dect o perdea de 'usari, care $ace mereu,
luptnd admirabil, mpingeri de recunoastere o$ensi*a% Ne tin nsa prea
mult n loc, dupa opinia lui (risan, care gaseste ca ne oprim n mod
nepermis de mult o ntreaga di*izie de in$anterie, n lupte $ara
importanta%
Ceilalti riposteaza ca a*em n $ata trupe numeroase% Cert pare numai ca
inamicul n&are cu el dect o baterie, deci si $ortele de in$anterie trebuie
sa $ie minime% n orice caz, des$asurarea noastra, batalioane ntregi
pentru simple escadroane, do*edeste ca a*em un mediocru ser*iciu de
recunoastere%
<i mai do*edeste incapacitatea conducerii noastre militare, care
ignoreaza un principiu esential al razboiului; niciodata nu trebuie sa
des$asori, n cmpul tactic, mai multe trupe dect inamicul% <ub nici un
cu*nt% Care, si el, nu e dect o consecinta a principiului $undamental;
cstiga razboiul armata care a anga9at mai putine din $ortele ei n
batalie% #e aceea marii cuceritori; romanii, mongolii, Napoleon etc% nu
au biruit dect atta timp ct au $ost in$eriori ca numar% Ade*ar $oarte
e?plicabil pentru cine cunoaste cu ade*arat psi'ologia razboiului%
n santul cu buruieni al soselei, asteptam ca batalionul din $ata sa&si
desc'ida drum%
& Ei, naintam0 ne ntreaba surznd capitanul )loroiu, pe noi, cei doi
,pesimisti, ai regimentului%
(risan e indignat, dar, cu gesturile lui potolite de englez cu $runtea
c'eala si sursul condescendent, nu se prea tradeaza% E mai pasionat
ca un o$iter acti*%
& Asta e naintare0 Nu *edeti ca e cmpul plin de batalioane romnesti,
ca la mane*re0 )ara legatura%%% $ara conducere% N&ati *azut ca ieri
artileria noastra a tras n propriile trupe si n&a $ost nici un mi9loc sa i se
comunice lungimea tirului0
!nter*in, ntrerupndu&l, ca sa ntaresc cele spuse de el%
& <i pe urma, e posibil oare sa nu $im deloc in$ormati despre cele ce se
petrec naintea noastra, despre e$ecti*ul, orict de apro?imati*, al
trupelor inamice cu care luptam0 #ealt$el, nici nu stim sigur unde ne
gasim% Regimentul nostru si cel de artilerie n&au dect un petic de 'arta
mpreuna, si e cearta, pentru ca artileristii *or s&o pastreze pentru
regularea tirului%
Un camarad e sigur ca luptam cu ,di*izia de la <ig'isoara,%
Trece un automobil cu $anion albastru, cu doi o$iteri rasturnati pe perne%
A', daca generalul ar $i inteligent si daca ar $i trimis automobilul acesta
sa ia pe (risan la masa, o data sau de doua ori & cum am auzit ca se
$ace n armatele straine & cte lucruri ar $i azi poate alt$el@
n ultima seara, pe cnd ne talazuim ncolonati pe sosea 6pentru un
mars de noapte7 auzim n $ata noastra, n ntuneric, nu stim unde, o
rapaiala scurta si *iolenta% Coloana se opreste n loc si calareti alarmati
ncep sa duca si sa aduca ordine%
& Regimentul >>%%% unde e comanda brigazii0
<e repeta, transmis;
& Comanda brigazii0 Comanda brigazii0
& Aici, comanda brigazii%
& #omnul general W0 domnul general W0
Nimeni nu *ede, n ntunericul n$undat, pe cel care ntreaba si $raza e
luata si trecuta ca o $oaie, $ara sa i se mai stie locul de nceput%
& Aici domnul general W%%% aici domnul general W%%%
:ndul mortii, cu tot necunoscutul, mi se pare anesteziat% 1a $ramnta,
cu scitoare gri9a si neliniste, problema dormitului n $rig, n zorii zilei%
Peste o 9umatate de ora reluam marsul% #upa *reo cinci sute de metri
a$lam ce&a $ost% Tunuri sunt rasturnate n santul soselei, morti ncurcati
printre roti% Coloana merge ncet si am timp sa ma abat, n treacat, si sa
ntreb% ( recunoastere inamica, tare cam de un escadron, a asteptat
ascunsa ntr&o padurice, c'iar lnga sosea, si a lasat in$anteria sa
treacaB iar cnd a auzit uruind artileria, a pus mitraliera sa traga%
(risan re$lecteaza pentru toti;
& Asta e ser*iciu de patrulare pe $lancuri0 #aca era un batalion inamic
ntreg, ce se alegea din toata di*izia0 Pe mine ma minuneaza nsa ca
o$iterul raspunzator din $runte, cine o $i $ost, nu si&a pierdut totusi capul,
a putut sa&si dea seama de unde *in $ocurile, ce putin numeros e
inamicul%%% a detasat, mi se spune, numai un pluton 6uimitor de 9usta
apreciere a situatiei7 si a curatat cu el, asa n ntuneric, paduricea% (
ast$el de $apta pro*oaca atta ncredere, ca uiti amaraciunea gndului
ca nu se iau su$iciente masuri de siguranta% Numai acelui o$iter 'otart i
se datoreste $aptul ca panica pro*ocata n artilerie nu s&a transmis
trupei ntregi%
1ergem pna aproape n zorii zilei% <unt semne ca a doua zi *om a*ea
o batalie serioasa% 5atalionul nostru intra n a*anposturi pe la trei
dimineata, cnd ne oprim pe poalele unui deal% Compania *a trebui sa
trimita un post, mult naintat n $ata di*iziei% Peste o rpa adnca si
mocirloasa, dincolo, pe dealul din $ata% 6Asa ni se spune, ca ntunericul
ascunde un deal, n $ata7% #ar patrula se ntoarce si ne spune ca
plutonul, trimis sub comanda unui o$iter, s&a culcat ntreg, la o suta de
pasi de noi, $ara sa e?ecute deci ordinul% ($iterii companiei tinem
cons$atuiri, dar nimeni nu se supara, caci N% e singurul o$iter las al
regimentului si, lucru surprinzator, e pri*it cu ngaduinta, de parca ar $i
un simplu bolna* de stomac, iar el con*ine, cuminte, cu aceasta
considerare% n realitate, asa ca !uda pentru destinul 5ibliei, el e
necesar colegilor lui, ca sa le dea masura propriei lor *alori% El procura
$iecaruia ti'nita multumire su$leteasca de a se sti superior%
Eu singur sunt indignat, caci se 'otaraste sa trec pe lnga plutonul
ascuns, sa&l trimit la companie si apoi dincolo pe deal sa constitui un
post de siguranta% <i acuma ncepe una dintre zilele cele mai groza*e
din *iata mea, daca nu cea mai groaznica% #urabila 'alucinatie de $oc si
de trasnete%
*
8orile, din *iorii, de*enisera albicioase, iar norisorii de la rasarit iluminati
din dos si ti*iti cu aur% Trecem rpa, cu un sentiment de *oie buna pe
care ni&l dadea continua naintare, iar cnd urcam po*rnisul din $ata,
ntlnim doua $urgoane, de baga9e, cu co*iltir, parasite n $uga de
inamic% "e cercetam surprinsi si descoperim ca sunt pline de bunatati%
mi gasesc o manta de cauciuc, pac'ete de ciocolata si dulceturi,
descopar scrisori pe care le iau si ziare nemtesti% (amenii iau si ei,
iubitori, cu c'ibzuiala de satios, doua putini de brnza% (rdonanta
gaseste, n s$rsit, mult cautata patura%
#upa un s$ert de ora, urcam pna la muc'ia dealului% <us, ne gasim n
marginea unui platou, usor adncit n mi9loc, ca un con*enabil teren de
$otbal, cu iarba *erde% n $ata, marginea cealalta e ce*a mai ridicata ca a
noastra, la stnga 'otar e peretele negru al unei paduri, la dreapta nu&i
'otar lamurit, caci sunt numai cresteri si mbinari capricioase de muc'ii
si rpi%
Pentru ca era ziua, des$asur oamenii pe un rnd, lungiti la doi pasi unul
de altul, pun sa se des$aca putinile cu brnza, le mpart, pre$ac una
goala n scaun si, mncnd ciocolata, citesc n lumina proaspata a
diminetii Neue )reie Presse%
,<cene de groaza la Turtucaia & #ouazeci si cinci de mii de prizonieri &
5ucurestii amenintati & Armata noastra trece ca un ta*alug de $ier &
Telegrame catre 1ac.ensen & -er .ann Rumanien retten0, sunt titlurile
te?tului de pe o pagina ntreaga%
Totul e nou pentru mine% Acest podis larg din $ata mea, lumina *ie a
soarelui peste *erdele brumat al dealurilor si *ailor, baga9ele acestea,
pare&se ale regimentului P de artilerie din Aano*ra, baga9e care au
*azut 5erlinul si alte capitale pe care eu nu le&am *azut, gazeta asta
ne*erosimila, care e ca un zmeu legat cu s$oara de lumea cealalta, cu
mii de .ilometri dincolo de podis, imaginea pe care mi&o $ac despre cei
din 5ucurestii ,amenintati,% #ar mai puternica dect orice, lumina
nrourata si bine$acatoare a soarelui biruie% +ad totul n $ata mea si nu e
nimeni la marginea, ce*a mai ridicata de *iza*i, a podisului% Trimit un
bilet lui (risan;
,Am doua carute cu baga9e, prada pe alese% Trimite QsaciR sa
ncarcam% Ai doua perec'i de cizme de conte 'ano*rez, ca una mi&o
lasi mie% <pune capitanului ca astept ordine,%
!ar pe dosul biletelului, dupa ce i trimit un ziar, caci uitasem;
,Am si alte ziare nemtesti $%$% interesante% Q-er .ann Rum/nein
retten0R un articol de maiorul 1o'rat% Nu spune la nimeni de baga9e, sa
alegem noi ce e mai bun, pe urma le dam lor tot%,
Podisul din $ata mea e ca o bucata de plai, att de dulce e scobirea din
mi9loc si att de $rumos ncepe, n stnga, padurea din iarba% <a tot $aci
,2 1aiul, pe o asemenea pa9iste%
#upa un timp, dincolo, pe dmbul scund din $ata, apare un calaret% <&a
oprit ca o statuie pe un soclu% <pectacolul surprinde oamenii, care
continua sa mannce nsa brnza, cu o ti'na taraneasca% E, ntre noi si
el, ca la trei&patru sute de metri% #upa ce se uita linistit la noi, si
ndeamna calul si coboara *reo treizeci de pasi, spre destul de ng'itita
noastra nedumerire% Pe urma se ntoarce si urca la pas pe dmb, se
lasa n golul de dincolo, care duce pna la +iena%
Numaidect *in doi in$anteristi% <e opresc si ei pe marginea ridicata ca
o margine de ta*a a plaiului *erde% <e pro$ileaza pe cerul tare si gol, ca
niste ciobani pe o culme% Coboara treizeci de pasi, se ntorc apoi, si
intra si ei dincolo, n golul pe care nu&l *edem% Pe urma apar pe deal
patru, $ac ntocmai aceeasi miscare, coboara aceiasi treizeci de pasi, se
ntorc si se a$unda napoi, dincolo de margine%
Re*in acum saisprezece insi% <e opresc toti aliniati, se des$asoara n
tragatori si pornesc spre noi%
,<$atul, eroilor mei, care mannca brnza, e de parere sa&i lasam sa
*ina aproape, sa *edem ce naiba *or% Acest s$at e $oarte in$luent n
pluton, si eu, desi nu&l ntreb niciodata nimic, rati$ic 'otarrile lui% #ar
nu, iata si cei saisprezece s&au oprit dupa treizeci de pasi, si n loc sa
desc'ida $ocul, stau si se uita la noi% Ne uitam unii la altii, cum se uita
*ecinii, n $ata casei, unii la altii, peste drum%
Eu ma ntreb nsa ce dracu mai cred ei despre noi%
C'em pe Nicolae 8am$ir%
& Asculta, 8am$ire, ia doi oameni si traste&te prin padure pna spre ei
ntr&acolo% +ezi ce mai e si asta%
E sigur ca azi *om a*ea o batalie mare% N&as putea spune ca mai am
*iziunea aceea de in$ern, cu mormane de cada*re si cu torente de $oc,
dar stiu ca *a $i destul sa desc'ida cei de *iza*i $ocul, pentru ca sa cad
& asa cum stam neadapostiti & la prima sal*a% Totusi nu caut sa ne
adapostim% E ce*a de sport n ncapatnarea de a ramne%
Caporalul s&a ntors cu urec'i lungi;
& #omnule sublocotenent, nu stiu, dar mie mi se pare ca pun tunuri n
bataie% <&aude uruit de c'esoane%
ntre timp, cei saisprezece oameni, dupa ce au mers cu spatele la noi,
au a9uns iar pe muc'ie si, la o comanda, neauzita de noi, se opresc, se
strng unii lnga altii aliniati, $ac stnga&mpre9ur, apoi se ncoloneaza ca
la un mars de de$ilare% Un superior lo*este n ei, din cnd n cnd, cu un
baston sau cu o cra*asa% Probabil ca *or sa se socoata n curtea
cazarmii%
Pe urma, ntr&ade*ar, acest ,superior,, spre nentrerupta noastra
nedumerire, stnd cu spatele la noi, primeste de$ilarea trupei, care, de
unde suntem noi, pare si mai automata cu pasul ei ntins% "a s$rsit, se
opresc n picioare, pe dmbul care margineste podisul, aliniati, cu $ata
la noi% Pare&se ca, tot la comanda apoi, n stnga si n dreapta rndului,
din golul nes$rsit de dincolo 6care ar putea cuprinde orice posibilitati7
apar sus si se aliniaza, unul cte unul, alti soldati%
Pe un petic de 'rtie, trimis capitanului, cer sa inter*ina artileria;
,<a se traga o sal*a care sa mpiedice punerea n baterie a inamicului%,
Astept acum, cu certitudine, nceperea luptei, plin de amintirea tirului
att de precis al artileriei noastre% Pe coastele n e*antai, din spatele
meu, coboara spre $undul *aii companii si batalioane cenusii% mi zic ca
se $ac regrupari, probabil, n *ederea atacului%
& #omnule sublocotenent, ce soldati sunt aia, care coboara pe
*lcelusa, nspre sat0
& Ai nostri, cine sa $ie0
& Asa e, ca bine ziceti, da de ce s&o $i ducnd asa napoi0
& 1ane*re, 8am$ir%%% mane*reaza%
Cei din $ata, din marginea cealalta a pa9istei, nu mai coboara, stau
nemiscati n picioare, mplntati n muc'ie, ca niste uriasi soldati de
plumb, prinsi pe aceeasi lama de cositor%
& ( suta cincizeci si doi%
& ( suta cincizeci si sase, o suta cincizeci si opt, o suta saizeci%
(amenii mei i numara, dar s&au ncurcat si sunt ne*oiti s&o ia de la
capat%
(risan a *enit el nsusi, cu patru oameni de&ai lui, cu $oi de cort% Nu
glumeste% A si intrat sub co*iltire, sa ncarce baga9e% 1a gndesc,
nedumerit, ce e de $acut% Cei din $ata mea sporesc necontenit si mi&e cu
neputinta sa nteleg ce *or% Atitudinea lor mi con$irma nsa, n parte,
parerea, dedusa din regulamentul ser*iciului n companie, care spune
ca a*anposturile nu desc'id niciodata $ocul, dect daca sunt atacate%
mi dau seama si care ar $i pericolul; as ncepe nainte de ora lupta,
nainte ca miscarile de mane*ra sa $ie s$rsite, as anga9a ast$el trupele
noastre, pe 9umatate la locul lor numai%
& Cti sunt, ma #umitre0
& #oua sute saizeci, domnule sublocotenent%
!lie (rzaru l ndreapta amart si pagubos;
& #e unde0 #oua sute cincizeci si sase%%% acum, uite, sunt doua sute
cincizeci si opt, si acum abia doua sute saizeci%
<e corecteaza unii pe altii cei care numara%
( mitraliera, bine pusa la punct, ar $ace, maturnd n $ata ei, n cte*a
secunde, doua sute saizeci de morti%
<untem grupati, ca doua ec'ipe de $otbal, la distanta $ata&n $ata, dar
parca am si mai bine impresia ca nu suntem dect, cte*a minute
nainte de descarcarea re*ol*erelor, cele doua grupuri ale unui duel,
$ata&n $ata% Cu deosebirea ca martori, medici, ,spectatori,, toti sunt aici
combatanti, ca distanta e de patru sute de metri poate si, mai ales, cu
deosebirea ca, dupa primele $ocuri sc'imbate, lupta nu *a $i oprita, ci
abia *a ncepe, pna la e?terminare, cu inter*entia artileriei si a tuturor
surprizelor posibile & si mai ales cu sentimentul ca si cei care *or scapa
dupa zece ore de lupta *or muri poate la noapte, poate mine,
poimine, saptamna *iitoare, cine stie cnd% Cel putin razboaiele *ec'i
se decideau ntr&o zi, n doua, n trei%
#ar artileria noastra nici nu se gndeste sa traga% Agentul de legatura
mi aduce un ordin scris pe un petic de 'rtie;
,5atalionul nostru *a prote9a retragerea di*iziei, apoi d&ta *ei asigura
retragerea batalionului si dupa aceea te *ei retrage si d&ta,%
Nu mai pricep nimic% Ce sens are aceasta retragere0 <i ce noima are
aceasta prote9are, cnd nici nu suntem atacati0
Am sa cer un nou ordin mai lamurit, dar mai nti *reau sa stiu ce am n
$ata%
& Cti sunt, ma0
& +reo trei sute si ce*a, dar s&au oprit acum%
<oldatii de plumb de pe marginea cealalta, mai ridicata, a pa9istei,
proiectati pe cerul gol din spatele lor, asteapta tepeni, ce0
Trasc cu pri*irea pe agentul de legatura pe cararuie, 9os nspre rpa,
sa *ad daca mi con$irma ordinul% 5atalionul, ntr&ade*ar, se si
ncolonase pe drumul alb% n clipa asta am a*ut impresia ca s&au ciocnit
doua locomoti*e, cu un zgomot de iad, si am *azut cele doua carute
crescute ntr&un munte de $um% (risan trebuie sa $i $ost $acut pra$, cu
oamenii lui cu tot%
Acum sal*a de obuze, urlnd aprig peste capetele noastre, se
prabuseste n mi9locul drumului, departe, n spatele meu, n plina
coloana, ridicnd, ca niste brazi, pamnt negru% (amenii $ug n toate
partile, ca o adunare n care a lo*it trasnetul% <pre norocul lor, la
dreapta, prul mocirlos are un mal mai rpos, care i poate ascunde de
*edere% <e napustesc multi acolo% A doua sal*a de trasnete, spintecnd
naprasnic pe sus aerul, cade tot n drum si $ace alte patru morminte
circulare% Nu mai zaresc dect cti*a ntrziati si pe ag'iotantul
regimentului, care $uge calare, n galop nnebunit% :oana lui sal*eaza
batalionul, caci inamicul, care de sus l *ede alergnd, s&a ncapatnat
sa&l *neze si 6poate crezndu&l o$iter superior7 trage toate sal*ele dupa
el% Are totusi noroc sa a9unga la timp, dupa un dmb, unde i pierd
urma% <oseaua crapa n e?plozii cumplite%
Nu pot sa&mi dau seama de pierderi, pentru ca soldatii se culca toti pe
unde gasesc, cnd *in obuzele% #upa ce trombele de pamnt negru si
$um se risipesc i *ezi cenusii, lungiti ici si colo, $ara sa stii care sunt
morti si care sunt numai culcati ca sa se $ereasca de sparturi%
Agentul de legatura mi da, de pe malul celalalt al rpii, n*rtind bratul
deasupra capului, semnalul de retragere% ntrziasem putin, caci soldatii
de plumb au desc'is $ocul si numaidect, n urma, au pornit spre noi%%%
)ocurile noastre i $ac sa se culce automat% Ne retragem scurt pe
muc'ia rpii si tragem mereu, senin, $ara sa stim ce ne asteapta% E un
sc'imb *iu de rapaieli si $situri, cnd dau si eu, agitnd mna, semnul
retragerii% Acum pornesc iar spre noi% Pesemne ca plecarea noastra nu
mai e nsa con$orma planului lor, pentru ca trasnetele de obuze se
prabusesc acum n plutonul meu% Cadem cu su$letele rupte, n
genunc'i, ne aruncam 9os, care cum putem, apoi alergam, coborm
speriati, mprastiati, $ara sa stim cti mai suntem, mai ales acoperiti de
pamnt si $um cum aratam acum% E o sc'imbare de sus n 9os, ca si
cnd ar $i cazut tmpla cerului si 9umatate din pri*elisti s&ar $i rasucit ca
ntr&un oc'i bolna*, ca ntr&o oglinda, dintr&o data ntoarsa%
( ntrziere ntinsa, si pe urma alte suieraturi% Ne prabusim odata cu
ele% Ner*ii plesnesc, pamntul si cerul se despica, su$letul a iesit din
trup ca sa re*ina imediat, ca sa *edem ca am scapat% Nu ndraznim
totusi sa dezlipim obrazul de pamnt%
)ata de cele austriece, obuzele acestea, pe care le banuiesc nemtesti,
sunt de neasemanat% Trebuie sa $ie de 2=D sau 2D=, 9umatate $uzante si
9umatate percutante% <unt trase prea de aproape si urec'ea nnebunita
nu le aude *9itura nepamnteasca dect aproape, odata cu prima
e?plozie, cea $uzanta, la trei metri de pamnt, dupa care *ine scurt, dar
deosebit, a doua catastro$a, care ridica n *azdu' o trmba de 'uma si
$um gros, ca o $ntna arteziana neagra% <uieraturile groaznice au ce*a
de sarpe de $ier, de *enire ntinsa, de ,direct amenintator, & att ct ai
timp sa auzi din ele & caci plesnesc n detunaturi metalice, care sunt ca
niste rupturi deasupra omenescului, racnetul din rarunc'i al ntregului
$ier din uni*ers%
Ca un za*or cazut mortal, prabusirile ma readuc la realitate, iar
seninatatea cretina cu care luptasem n ultimele clipe se trans$orma
ntr&o durere de cancer al pieptului%
"a nceput caut, cu cei cti*a oameni care se tin dupa mine cu oc'ii
scosi din orbite, albi de groaza, *reun adapost, ct de mic% #ar
po*rnisul acesta usor, pe care coborm dupa o costisa mai abrupta,
desi scade neregulat, nu o$era nicaieri adncituri mai mari dect un
culcus de cine sau muc'ii nisipoase, abia mai ridicate ca o perna de
capati, cu smocurile lor de iarba% <untem asa, sub cerul *ast, si
pamntul nu *rea sa ne primeasca% Trasnete *in mereu n noi, dar
$lacarile nu le *edem, caci nc'idem cu nclestare oc'ii%
Cei care trimit obuzele trag cu socoteala, $ara sa $ie nelinistiti de catre
artileria sau $ocurile noastre, iar de sus, de unde sunt, obser*atorii lor
pot urmari e$ectul $iecarui obuz si deci pot modi$ica tirul, matematic%
E?ploziile se succed organizat% Unele le aud la cti*a pasi, altele n
mine% Cum s&a terminat o ruptura, corpul tot, o clipa sleit, si
n9umatateste rasu$larea si se ncordeaza iar, sec, n asteptarea
celeilalte e?plozii, ca un bolna* de tetanos% Un *9it scurt, pe care
urec'ea l prinde cu un soi de anticipatie, nclestezi dintii, cu mna
ndoita deasupra capului, ntr&o con*ulsie epileptica si astepti sa $ii lo*it
drept n moalele capului, sa $ii mprastiat% #easupra ta, ntia e?plozie ti
sparge urec'ile, te nauceste, a doua te acopera de pamnt% #ar prin
$aptul ca le&ai auzit pe amndoua, nu esti mort% Animalic, oamenii se
strng unii lnga altii, iar cel de la picioarele mele are capul plin de
snge% Nu mai e nimic omenesc n noi%
& #omnule sublocotenent, ne&au prapadit%%%
& E rau, 8am$ire%
(amenii se nc'ina nentrerupt% ,#oamne, 1aica #omnului, maiculita,%
)ugim, caci e totuna de stai pe loc% Problema de a sti daca te opresti
lnga un smoc de iarba, sau lnga un musuroi de pamnt, e ca de la
nceputul lumii% )ugim deci la ntmplare, nada9duind a9ungem la rpa%
#ar acum au cu noi parca alta socoteala, cu gri9a potri*ita% #aca stam
culcati, sal*ele se raresc si ele, pndindB n clipa n care $ugim nsa, *in
dupa noi ca pietrele, prabusind tot, *ulcanic% i *ad pe culme, n
picioare, urmarindu&ne cu sentimente de *natori, cum trageam noi la
5ran, de sus pe 1agura% (rice ncercare a noastra de a $ugi i
ndr9este 6sau, cine stie, numai ,i plictiseste,7%
Abia pot *orbi, caci mi&e paralizat gtle9ul de att ng'itit n sec;
& Niculae, unde sunt ceilalti oameni0
& Nu%%%
N&apuca sa termine, raspunsul se rezol*a n naruire de munti si $um%
Am sucit gtul ca un pui bolna*, resemnat, ca pe tocator% N&a $ost nici
de data asta% Pamntul $armitat, tsnit n sus, cade acum, cu
ntrziere, n ploaie pe noi%
mi pun, nspaimntat si cu mintea umilita, manusile%
1a gndeam uneori la sentimentul groaznic pe care l ncearca cei
condamnati, care a$la numai n ultimul moment ca sunt gratiati% Toata
*iata lor *or trai sub impresia acestor clipe% #ar noi, aici, care suntem
condamnati cu $iecare lo*itura si dupa $iecare, parca, gratiati% C'iar
cnd merg ce*a mai departe, obuzele trec pe lnga tine, strnind curent
si *9ind metalic, cum te traste un e?pres cnd te a$li aproape de
linie%
Un nou salt, dar *9itura ne&a luat nainte, e?plozia e acolo unde *ream
noi sa ne oprim, si cnd sosim cadem n groapa de obuz%
1a trntesc 9os, cu oamenii care se tin dupa mine% Parca as suporta
totul, dar zgomotul nu% E?ploziile, ca prabusiri de locomoti*e nrosite
una ntr&alta, mi n$ig, cu lo*ituri de baros, cuie n timpane si cutite n
madu*a spinarii%
<&aud $ocuri de arma, au nceput sa ne urmareasca de aproape%
<tiu ca nu mai pot $ace nimic%
& +in dupa noi, domnule sublocotenent, geme un om, s$rsit, ca un
bolna* de ti$os%
E un $el de nepasare parca, mai curnd un soi de nesimtire% Toata
*ointa mi s&a consumat n con*ulsiuni% +in $situri de gloante si, asa,
amestecate cu e?ploziile de obuz, mi se par ridicule si parca departe de
simturile mele%
nca un salt, pentru ca departe, mai 9os, e totusi satul% !ar *9ituri,
e?plozii si naintea noastra tsnesc puturi de pacura%
E acuma parca o clipa de ntrerupere% <optesc isto*it;
& Niculae, 'ai s&o luam la stnga% Astia trag anume la zece pasi naintea
noastra, ca sa ne prinda n e?plozie%
#ar n aceeasi clipa *in, naprasnic, *9iturile, caci n a$ara de tunurile
care trag cnd suntem culcati, altele, oc'ite gata, pare&se, pndesc
clipa cnd ne ridicam% #esigur, pro$itnd de acest prile9, cei de sus $ac
e?ercitii de tir, asa cum adineauri $aceau e?ercitii de de$ilare%
ncercam, sleiti, s&o luam la dreapta% #ar si acolo obuzele ne a9ung
nainte, caci se calculeaza, pre*aznd, ca *natorii de porumbei% Nu pot
gndi nimic% Creierul parca mi s&a zemuit, ner*ii, de atta ncordare, s&
au rupt ca niste s$ori putrede% Nu pot nici macar sa&mi dau seama daca
oamenii din 9urul meu sunt mereu aceiasi, daca au cazut, si cti% Acuma
nici nu mi mai *ine sa alerg% <e spune ca pe 1area Caspica $urtunile
sunt asa de groaznice, iar unii oameni si $emei su$era att de mult de
raul de mare, nct totul le de*ine indi$erent si nu $ac nici un gest de
mpotri*ire, c'iar daca sunt ridicati si aruncati n mare% Asa, desc'eiat
de toate, ma simt si eu acum% Nu mai mi dau seama daca oamenii au
obrazurile murdare de pamnt sau de $uningine% Abia mai nteleg
bocetul, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din adncul adncurilor
parca%
& Ne&a acoperit pamntul lui #umnezeu%
(mul cu $ata stinsa, cu mustata cazuta si colturile gurii nspumate, nu
poate spune dect att, si o spune aproape nentrerupt% E acum o clipa
de liniste% Trag, ntr&ade*ar, peste deal, departe, si obuzele trec pe sus
de tot, ca o uruiala de *agonete, cautnd pe cine stie cine% "a *reo
douazeci de pasi de noi e un prias statut ca o mocirla% Ne pri*im o
clipa, mi trec limba secatuita peste buzele arse si pe urma o rup la
$uga, caci oamenii *in $ara alta c'emare% Cnd am a9uns n mocirla,
obuzele lor, pornite odata cu noi, au lo*it numai n dmbul dinainte, l&au
saltat parca z*cnit si l&au nnegrit de pamnt si $um% Urec'ile *9ie
nnebunite si $ara ntrerupere, c'iar acum, cnd obuzele nu *in n noi%
#ar iata, sunt $uriosi de parca ar $i $ost pacaliti% Ei rarisera putin
lo*iturile, pentru ca, acum ntelegem bine, ne credeau morti pe toti% Trag
iar, n mocirla, dupa noi% Nada9duim ca, acolo cel putin, obuzele lo*ind
n moale nu *or mai e?ploda toate% E ade*arat ca numai unele ridica
trmbe de noroi, altele termina ngropndu&se $lescait% mi dau nsa
acum lamurit seama ca groza*ia clipelor e din alta cauza dect a
e?ploziilor% (buzele nsesi, pe care le stim ct niste donicioare, *in
izbind de&a dreptul nspre noi, parca n noi, cautndu&ne ca niste
gloante% <i le simtim mari $ata de gloante, asa cum calatorii europeni
trebuie sa $i simtit cnd au $ost atacati, daca *or $i e?istat, de mustele
*eninoase, mari ct *ulturii, din alte continente% "o*esc n 9urul nostru ca
niste sabii care n&ar izbuti dintr&o singura izbitura sa ne reteze capetele
si ar lo*i apoi, $urioase, *9ind, n dreapta si n stnga, nainte si
napoi, zapacit si orb, caznd si rupnd totul% Ne trntim pna n gt n
mocirla, dar nu putem a$unda 6orict de mare e groaza7 si capetele, caci
ar $i sa murim nabusiti% )ugim, cu tmplele lo*ite cu ciocane, printre
coloanele de noroi si 'uma ridicate n $ata, nainte, la cte cinci&sase
pasi una de alta% Acum priasul $ace o cotitura, iar malul din dreapta,
mncat de su*oi, e ce*a mai drept% Acolo, cu urec'ile plesnite, c'iar
daca nu e adapost de obuze, cel putin nu putem $i *azuti si e
neasemanat lucru aceasta rupere din *ederea mortii% #in apa si noroi
nu a*em a$ara dect capetele% <untem sapte insi cu $etele paralizate ca
niste bolna*i n agonie%
Ceilalti trag acum cu o n*ersunare arzatoare, de oameni carora nu le&a
reusit, din *ina *ictimelor, o demonstratie%
<tiu ca daca ar lo*i c'iar n muc'ia rpii, daca pot spune asa, obuzul ar
*eni tot n noi si ne&ar $ace pra$, dar nu&mi pot e?plica nici acum de ce
parca nu ar $i att de groaznic, caci ar $i ntre noi si el, nu stiu, n prima
$ractiune de secunda, o perna de pamnt, n&ar $i *enirea proiectilului
drept si plin, n craniu%
Traiesc, plngnd n mine, gndul ca Ac'ile cel incomparabil si *iteaz
era in*ulnerabil $ata de sageti si sabii & si poate ca tocmai de aceea era
att de *iteaz & n a$ara de calci% Eu as *rea sa&mi stea $erit de
turbarea de $ier, macar craniul%
Patru tunuri trag n $ata noastra, la zece pasi, ca prin bara9 sa ne taie
drumul si patru ncearca sa darme malul 6ct un stat de om7 de care
ne&am lipit% Tot dealul se resimte incnind de izbiturile scurte ca de un
nentrerupt cutremur%
#upa *reo 9umatate de ceas, plictisiti, dezgustati, parca s&au oprit%
Rasu$lam ncet dar nu putem *orbi de s$rseala% #in cauza noroiului nu
ne mai deosebim unii de altii, ng'esuiti ntr&o *atra sub mal, nu mai
mare nsa ca un pat, unde ne&am trt cu toti% #oar, cu mustata una cu
gura, de spuma, 1arin Tuc'ei boceste ntruna, silabisind taraganat, ca
un blestem, de la nceput;
& Ne&a acoperit pamntul lui #umnezeu%%%
Niculae 8am$ir si ia cu minile mlul cleios de pe obra9i%
l ntreb cu un zmbet de recent operat;
& Ai scapat, 8am$ire0
& 1are blestem pe capul nostru%%% #ar noi ne tinem de dumnea*oastra,
domnule sublocotenent%%% Ce&o $i cu dumnea*oastra o $i si cu noi%
+reo doi si&au aruncat armele, ca sa poata $ugi mai usor%
& Unde *a sunt armele, ma 1arine0
Clatina din cap cu tristete%%%
& Armele noastre%%%
Niculae 8am$ir si pri*este arma cu magazia ncarcata de noroi%
& #ar parca ale noastre mai sunt bune de ce*a0 Nu sunt destule
aruncate pe aici0 !a uite%
& !a *ezi, ma, cu gri9a, nu *in cum*a dupa noi0
8am$ir ridica ncet capul deasupra si pe urma parca uimit, parca
resemnat;
& +in, domnule sublocotenent, *in% <a tragem cte*a $ocuri sa&i mai
miram putin si sa $ugim%
<cot manusile murdare, iau arma unui om, 8am$ir $ace la $el, nca doi
oameni se ridica si ei%
& Trageti pe neoc'ite, repede%%%
"a rapaitura $ocurilor noaste, cei care *eneau ca la plimbare, $ara gri9a,
se trntesc la pamnt%
& Eu nu&i pricep, de ce se misca asa de ncet0%%% pna acum, multi cum
sunt, puteau $i de mult aci sa ne ia ca din oala, ntreaba unul%
& Neamtul e om cu socoteala & lamureste 8am$ir & de ce sa le piara un
om, daca ne poate rapune cu scula0
Tirul artileriei reia brusc, e?asperat de $urios% #in nou a*em otra*a n
snge% <tiam ca nu se terminase, dar realitatea re*enirii e noua% mi
strng nspaimntat manusile% Pe urma superstitia ma descompune cu
desa*rsire% Arunc pac'etul cu scrisori%%% 1i se pare ca ar putea sa $ie
legatura ntre acele scrisori $urate si insesizabilul 9oc al ntmplarii, care
aduce un obuz la o 9umatate de metru la stnga sau la dreapta% Arunc si
aparatul $otogra$ic, dar mantaua de cauciuc parca tot *reau s&o
pastrez%%% att de mare mi&e groaza de $rig%
(buzele care lo*esc n mlastina ne acopera din nou obra9ii cu noroi, iar
cele care cauta muc'ia malului se apropie si se departeaza% )iecare
e?plozie ne nauceste batndu&ne mereu tepi de $ier, cu ciocanul, n
urec'i, si *uieste groaznic de metalic, ca si cum *agoane de tabla ar
cadea de la eta9 pe bazalt%
( e?plozie de obuz e ca o ciocnire de trenuri% Cine ar putea suporta
sase&sapte sute de ciocniri de tren ntr&o singura zi0
Un obuz a lo*it n muc'ie%%% 1i se pare ca, apropiati, doi dintre oameni
sunt lo*iti de rupturi, dar n&am timp sa *ad, caci oc'ii mi se nc'id scurt,
corpul mi se nclesteaza n con*ulsie epileptica%
& Asculta, #umitre, az*rle mantaua aia, ca sa poti $ugi mai usor@ si ma
arunc nainte, caci simt ca stam ntr&un mormnt% E o $uga
deznada9duita, prin albia prului, ca a ag'iotantului calare, mai ales ca
apa e mai putin mocirloasa aci% "a *reo doua sute de metri e o noua
cotitura rpoasa% A9ungem acolo trei insi, dupa ce am $ost despartiti unii
de altii prin $ntni tsnitoare, ct un turn, de pamnt si $um%
#am aci peste un grup de opt&noua oameni din plutonul meu, care
asteapta un moment prielnic sa $uga%
#in urma mai *in nca doi, dintre cei care $usesera cu mine% Cnd
a9ung, mai mult se prabusesc dect se culca, pe urma cauta cu pri*irea
iscoditor%
& Petru :arlici0
!ar celalalt cerceteaza%
& Nu cred, mi se pare ca a ramas acolo%%% A 1ariei%%%
<i pe urma ne lamuresc; ei au prins de *este ca $ugim abia o clipa n
urma, asa ca *eneau cam dupa noiB atunci au *azut un obuz care i&a
retezat capul lui A 1ariei%%%
& %%% si $ugea, asa $ara cap, dupa dumnea*oastra, domnule
sublocotenent%
& A mers ca la *reo patru&cinci pasi si pe urma a ngenunc'eat si a
cazut%
(amenii se nc'ina;,%%% mama%%% ma%%%, #aca nu cum*a a $ost *reo
'alucinatie a lor, sabia *9itoare a nimerit totusi% <i cel care po*estea
reia, ca sa&si ntareasca pentru el%
& A 1ariei a $ost%
Acum suntem toti *reo doisprezece%
& Aaideti, ca aci e capcana mortii%
& Ne omoara $ara lupta%
#ar nu a*em totusi cura9ul sa trecem prin $ocul de bara9% #aca artileria
inamica ar $i batnd o zona $i?a, ne*azuta de cei care conduc $ocul,
calculata doar pe 'rtie, parca 'otarrea ar $i mai usoara%%%% Ar $i ca un
$el de loterie, la care c'iar daca nu ai dect o sansa in$ima, trebuie sa
ncerci% #ar bara9ul acesta e condus de oameni care ne urmaresc ca pe
niste gnganii% :ndul nu ezita, mna nu le tremura, oc'iul alege linistit
tinta, caci sunt netulburati de artileria noastra, ca niste mecanici de cale
$erata obisnuiti cu rotitele si mani*elele lor%
Totusi, n loc nu mai putem sta%%% Un nou salt, o noua dezlantuire de
trasnete 6caci acum nu mai trag, ct timp nu se *ede nimeni, ci tunul
asteapta oc'it gata, pna cnd suntem n $uga7%
A9ungem totusi n sat, dupa ce mai ntlnim pe drum alti cti*a oameni,
din pluton% Poate sa $ie acum cam pe la prnz% <tam deci aproape de
trei ore sub $ocul dezlantuit al artileriei%
n sat e ca o aratare de sta$ii militare%
Tudor Popescu sta dupa o casa, cu plutonul lui tot%
& (mule, de cnd te astept%%%
<unt ncremenit de nedumerire% Cnd e o $uga generala, el asteapta
sub traiectoria artileriei si a mortii%
& Cum era sa te las singur pe aici0 Asta&i%%%% Aia de la regiment sunt
niste cini%%% Nu parasesti un om, asa, cu patruzeci de insi, n $ata
inamicului care a pornit la atac%
Nu&l iau n brate, nu&i strng mna, ci surd idiotizat%
"a o $ntna, ma spal pe $ata% (amenii si iau mlul $uninginos de pe
$ata cu dosul palmelor%
& Regimentul, batalionul0 Unde sunt0%%%
& Regimentul0 #racu stie%%% trebuie sa $ie la trei ore de mars de aici% A
plecat de atunci, din zorii zilei% Compania0 o $i si ea la zece .ilometriB
iar, catre oamenii lui; Aai, ma pacatosilor%%% !esiti si aia din pi*nita%
Printre casele sarace, bolo*anoase, se $ace o raspntie *aga%
& ( luam pe drumul asta, spre dreapta0
& Ce drum, baiatule0 acolo sunt nemtii%
& <i&ncolo0
& <i&acolo sunt nemtii% ( luam la deal n sus, ntr&acolo&i regimentul%
Am senzatia ca ne&a cuprins o apa%
Urcam, deci, pe po*rnisul dimpotri*a, tot pe o *lcelusa rpoasa,
marunta si cu lastari%
5ombardamentul, care n sat slabise de tot, rencepe iarasi% Acum
situatia e nsa alta%
+lcelusa $ace ocoluri% Cnd suie n pieptul dealului, nemtii *ad pna n
$undul ei si acolo nimic nu ne poate adaposti%%% #ar cnd o ia la stnga
sau la dreapta, malul e paralel cu ei si ne o$era adapost sigur% Nu a*em
deci de trecut dect *reo trei&patru zone de bara9, pe care ei le
supra*eg'eaza cu gri9a% ntr&un ceas $acem si acesti doi .ilometri
9ucnd, cnd e ne*oie, ca la un nebunesc 9oc de noroc al mortii% #e
doua ori ntlnim despartiti de *ai si nu stim ncotro s&o luam% :asim
spnzurat n cte un betigas, nsa, cte un biletel; ,"a dreapta, (risan,%
6"&am ntrebat mai trziu, cu o ine?plicabila nentelegere de ce a si
semnat biletelele si mi&a raspuns, cu buna dreptate; Ca sa nu credeti ca
e *reo cursa a nemtilor%7 #easupra e un mare platou cu soseaua si alte
sate% Adica, e?act, e tara obisnuita, ca <asausul era cazut n albia
rpoasa%
Acolo dam peste (risan%%% Constituise din oamenii ramasi n urma o
ariergarda si ne astepta%
+ine lnga mine cu $igura lui, lunga si rasa, n$lorita%
& Ai scapat, mai0
& #ar eu pe tine te credeam $acut pra$, acolo la carute%%%
& 1ai scapa omul%%% m&am ales si cu cizmele% 8mbeste palid% Ce zici0
asta a $ost artilerie nemteasca0
& A $ost%
1a trntesc 9os isto*it% Era ca la unu&doua dupa&amiaza% E cald, soarele
si lumina albicioasa% (amenii se aduna gramada%%% )ac socoteala%%%
"ipsesc numai saisprezece, cu cei e*entual rataciti, cu tot% Acest
,numai, se re$era la sentimentele de groaza prin care am trecut si la
risipa de obuze a nemtilor%
& #umitre, e ce*a de mncare0
& A*em, dom sublocotenent%%% oua si ciucalata de la carutele alea%
<i le cauta ti'nit n sacul de pnza%
& N&ai aruncat mantaua0%%%
& Cum o s&o arunc, domnule sublocotenent0 ca acum ncep ploile%%% Asa
ce*a nici domn maior n&are% #umitru e lung, urec'eat, buzat si practic%
Cad sleit si nemngiat% !nterminabilul bombardament a s$armat toate
resorturile din mine% +orbesc rar si numai cnd e ne*oie neaparat sa
raspund%%% 1a simt palid si cnd mi trec mna peste obra9i *ad ca mi&a
crescut o barba ca de mort%
1a ntreb nti, lungit n santul soselei, daca nu am $ost prea de tot
demoralizat de $ocurile de bara9% E o ntrebare care nu m&a slabit
niciodata n razboi, dar care acum ma c'inuie mai staruitor ca oricnd;
Altul, n locul meu, s&ar $i purtat mai demn0
#aca nemtii naintau, ma puteau prinde $ara lupta, caci e nendoios ca
n&as $i $ost n stare sa ma apar% #ealtminteri, nici nu mai a*eam cui
comanda, caci nu a*eam lnga mine dect sapte oameni% E o
problema, care si n cealalta *iata 6care nu e dect paralela cu cea de
acum7 m&a obsedat mereu, nca din ultimul an de liceu; <unt in$erior
celorlalti de *rsta mea0 n aceleasi mpre9urari, altii cum s&ar $i
comportat0
Tudor Popescu $umeaza un c'istoc galbui, tinndu&l iscusit ntre
aratator si degetul cel gros, cu oc'i absenti, caci e gnditor si el, aci n
santul cu smocuri de iarba al soselei% El de ce a ramas sa ma astepte0
<tiu ca din cauza ctor*a mici ispra*i, camarazii mei au oarecare
admiratie pentru mine, iar din cauza gesturilor mele prietenesti, o
dragoste de $rate% #ar de ce, eu, care cred ca mi iubesc att soldatii, n&
am stat sa adun ranitii cazuti pe coasta0 E ade*arat ca am $ost poate
cel din urma, c'iar din plutonul meu, dar eu nu stiam asta si nici acum
n&o stiu precis% n sat nu tragea artileria, si Popescu nu trecea prin
ncercarile prin care treceam eu, e ade*arat, dar poate ca ar $i trebuit
totusi sa stau sa adun din raniti%%% <i unde sa&i duc0%%% cum sa&i
transport0%%% cnd trupele noastre sunt tocmai la zece .ilometri%
<i nca alta obsesie, cu radacini si mai adnci%
<unt dintr&un neam in$erior0 Ce as $i $acut daca as $i $ost la +erdun, sau
daca as $i pe <omme, n uraganul de obuze unde trag mii de tunuri o
data0 E aceasta in$erioritate de rasa0
Ei nu sunt din carne si ner*i ca noi0 Ce su$let au, de pot a*ea taria sa
ndure atta0
E?ista, pe drept cu*nt, *reo rasa aleasa, care poate suporta ceea ce
noi nu putem suporta0 si atunci trebuie sa trag consecintele $iresti
pentru toata acti*itatea neamului meu, pentru raporturile *iitoare, pentru
gndurile de realizare n *iitor, care trebuiesc a9ustate mi9loacelor
modeste%
Nu credeam n nimic%%% nici macar n #umnezeu%%% si aceasta zi,
aratndu&mi limitele *ointei si ale personalitatii n comparatie cu altii, ma
do*edea ntr&o in$erioritate de epa*a% A $ost destul sa apara nemtii%%%
$ocul a doua baterii% <i totusi acum soarele era sus, prietenii ma
asteptau%%% o companie ntreaga strnsa prin gri9a lui (risan, toata a
noastra, pe raspunderea noastra, creata de el din nimic, ca o casa, ca o
statuie, ca o gradina sadita, ne dadea un real orgoliu si aproape ca
doream sa ramnem n urma% ncolonam $rumos acesti o suta si ce*a
de oameni, $acuti dar tarii, lasam o ariergarda mica n urma si pornim%
,-ER IANN RU1XN!EN RETTEN0,
Abia cnd dam peste un pod care arde mocnit, cnd *edem pustiul pe
care&l ntlnim, sate dupa sate, alt pod care arde, ntelegem despre ce e
*orba n realitate% (risan zmbeste trist, cu nteles amar, cnd ocolim
prin *ad;
& Nu mai am sperante de ntoarcere%
#upa aproape treizeci de .ilometri de mars isto*itor, care ma
idiotizeaza, cu urec'ile si capetele mereu ntoarse napoi, a9ungem din
urma, pe nserate, n marginea NagE&+arosului, batalionul, care ne
daruieste cu indi$erenta de mecanism o seaca surpriza% +om ramne n
a*anposturi% <unt att de obosit, sunt att de sleit de *ointa, nct cu
greu ma stapnesc sa nu urlu $urios%
Capitanul, ngaduitor si $eminin, ma potoleste cu prietenie, uimit 6ca un
taran care a *rut sa rataceasca prin oras un cine si l gaseste, aproape
de casa, sub dricul carului7, dar sincer bucuros cnd ma *ede ntors din
*alea unde ma lasase% #ealt$el, o companie, plecata mult naintea mea,
batuta de artilerie, se mprastiase, se ratacise si nca nu se stia nimic de
ea%
& :'eorg'idiule, ai rabdare, domnule, s&a dus domnul maior sa e?plice
comandantului ca e trupa obosita%
Raspunsul ne *ine tocmai n zorii zilei si mergem sa cantonam n sat,
unde dam peste un ntreg corp de armata poate, peste o di*izie cel
putin, n cea mai mare n*almaseala cu putinta%
#upa ce, cu c'iu cu *ai, gasim cte*a gra9duri si doua odai pentru
odi'na, suntem toata ziua c'emati la regiment pentru a primi ordine
administrati*e, pentru nc'eieri de acte% 1i se dau ntile scrisori *enite
din tara% Pe un plic e scrisul mare, putin aplecat, al ne*estei mele% (
pun ca si pe cealalta, a mamei, n *eston, $ara sa le citesc% ntlnim,
dupa atta *reme, ntia oara, ser*iciile regimentului si toata ziua ne e
luata cu di*erse completari de rubrici, rapoarte, lamuriri% Nu ne&am luat
soldele si e musai sa le luam, semnnd stat% Trimit banii, cu care n&am
ce $ace, pe doua adrese cunoscute, la ntmplare aproape% #umitru mi&
aduce *estea ca lada cu baga9e a $ost sparta%%% sau s&a stricat%%% destul
ca e goala cu totul% Nu mai a*em dect ce e pe noi%
+enim pe drum spre cantonamentB (risan mi sopteste cu gnd
ngenunc'eat;
& -er .ann Rumanien retten0
& Ce *rei sa spui0
& Am citit de doua ori ziarele% Pierdem razboiul%
& <i ce putem $ace0
& #ouazeci si cinci de mii de prizonieri la Turtucaia%
& #aca generalii nostri nu stiu un principiu de tactica, elementar; ca o
batalie prost anga9ata nu se continua, ci pro*oci alta, ca Mo$$re la 1arna%
1itica Radulescu e indignat%
& Adica *oi credeti prostiile alea despre Turtucaia0 E congestionat de
mnie% Credeti toate prostiile nemtesti0%%% <i pleaca aproape ntorcndu&
ne spatele%
(risan se uita lung dupa el si pe urma ma ia de brat;
& Crezi tu ca oamenii de ispra*a de&acasa, cti or $i, stiu cum e condus
razboiul romnesc0 si dau seama ca nemtii *or a9unge la 5ucuresti0
& Poate ca da%%% poate ca nu%
1a pri*este apasat, cu trasaturile prea simple n linii drepte%
& Asculta, :'eorg'idiule, unul din noi
doi, poate amndoi, trebuie sa plece la 5ucuresti%%% Trebuie sa gasim
acolo oameni care sa ne asculte, ct mai e timp%
& Cum o sa pleci de aci0
<e apropie strns de mine;
& Am *orbit cu #imiu% Poate se *a gasi *reo nsarcinare% E *orba sa se
trimita un o$iter, ca sa aduca un transport de la partea sedentara%
<urd cu mila%
& +a pleca desigur ag'iotantul regimentului sau altcine*a%
& 1aiorul #imiu *a $ace sa plece unul din noi%
& (risan, ce crezi tu ca putem $ace acolo0
& <a *orbim cu *reun parlamentar in$luent, care sa le desc'ida oc'ii
tuturor%
Am rupt o ramura de copac si&i numar $runzele%
& Asculta (risan, daca mergem acolo, nu&i dect un singur leac;
re*ol*erele% Ai cura9ul asta0 #aca *rei, dezertam%%% Esti n stare0
A ramas ngndurat%
& E prea complicat%%%
& Atunci, sa lasam lucrurile cum sunt%
#upa&masa dorm *reo doua ceasuri si cnd ma destept mi aduc
aminte de scrisori% 1ama mi spune ca acasa sunt toti bine si; ,<te$ane,
mama, roaga&te lui #umnezeu n $iecare seara, ca el ne e singura
nade9de%%% si *ezi, $ii cuminte%%% $a si tu cum $ac altii,% 5iata mama, cum
crede ea ca ,$ac altii,0 Ne*asta&mea, pe 'rtie lunga mo*, mi
multumeste pentru donatie; ,A $ost o surpriza, m&a uimit%%% <a te
gndesti acolo, n razboi, att de mult la mine%% ti multumesc nca o
data ca ai $ost att de dragut n c'estia lirelor, si&mi pare $oarte rau ca
ultima oara ne&am despartit putin cam rece% #upa plecarea ta am $ost
trista si a treia zi am plecat din Cmpulung% <ingura%%% cu ser*itoarea%%%
de&abia am gasit locuri n tren% Aici am gasit totul n regula% <crie&mi
daca poti, si ct poti mai mult% <crie&mi unde ai pus c'eia de la biroul
american, unde sunt actele%%% !eri am $ost la mama%%% ca sunt singura
toata ziua%%% Te sarut, scrie des cum te a$li% E ade*arat ca naintati
mereu0 aici e o mare bucurie%,
C'eia de la birou, actele, am $ost dragut 607% Ce pot sa $ie pentru mine
toate astea0%%% Ei au acolo pe ,mine,% Ce stiu ei de ce a $ost ieri n
realitate n satul <asaus0 Propozitiunea ,ca sunt singura toata ziua, ma
$ace sa zmbesc, nu pentru ca o recunosc tipica si att de masinal
mincinoasa, ct pentru ca mi aduc aminte ct am su$erit din cauza ei%
Acum totul e, parca, din alt tarm, iar ntre noi abia daca e $irul de ata al
gndului ntmplator%
( singura curiozitate, ca de amator de tablouri, am; Cum o $i lumea
asta, care stie ca armata e n razboi0 cum e atmos$era strazii, a
restaurantelor, cum *orbesc la masa0 as da nespus de mult sa *ad
acum un e?emplar macar din ziarele mari, de dimineata, sa citesc,
dedublat, cu ce litera0 cu ce titluri0 *estile razboiului romnesc%
& Nu dormi, :'eorg'idiule0 ma ntreaba de pe patul celalalt Tudor%
& 5a da%%% am dormit%%% Citeam acum scrisori de acasa%%%
& Aai sa *edem caii lui Corabu%
E un ade*arat loc de rendez&*ous o$iteresc gra9dul *ecin, unde
capitanul Corabu tine patru cai, prada lui de razboi%
& Asta&i din gra9durile lui Ester'YzE, arata cu mndrie noul proprietar un
roib pintenog, subtire si ner*os ca un cal de curse% ! l&am luat unui
conte%
Corabu, ca sa&si poata $ace colectie de cai, a ntins cele mai abile curse
patrulelor de 'usari% Adica numai trei a capturat, ca pe unul l&a ales
dintr&o 'erg'elie ntlnita si l&a platit, $ata de martori adusi anume, cu
bani buni si $oarte cinstit socotiti la pret% Admiram cele patru animale
subtiri, si *ii ca 9ocul de iz*or, cu dezinteresarea cu care le&am $i pri*it
pictate%
& <i ce $aceti cu ei, domnule capitan0
E sincer uimit%
& Cum ce $ac cu ei0 #ar n timp de pace un cal ca asta ma *a costa
solda pe un an, domnule%
& <igur, un maior are ne*oie de cai, i completeaza gndul, creznd ca
glumeste, un locotenent de administratie%%%
#ar capitanul e destul de acru;
& 1aiori a9ungeti *oi, 'otii astia de la intendenta%%% eu am sa $ac nsa un
gra9d de cai de curse%%%
& #e ce 'oti, domnule capitan, de ce ne $aceti 'oti0
& Uita&te la el, ni&l arata cu dispret capitanul, netezind mereu coama de
matase a roibului% Ne trimit, ori nu ne trimit 'rana, ei o trec la ordinar%
5a si atunci cnd ne&o trimit, o iau cu 9apca de prin curtile oamenilor si o
trec apoi gras la socoteala%
Rdem toti, rde galben si locotenentul, dar pna la noi a a9uns z*onul
ca acei de la etapa au trimis & siguri cum sunt ca scapa & cte&o
ade*arata zestre acasa%
Ca sa ne mpace, locotenentul ne c'eama la magazia di*iziei, sa ne
dea tigari si *in bun, n$undat%
Pe drum discut cu (risan si Tudor Popescu;
& Pe locotenent l nteleg, e sigur ca se ntoarce, dar Corabu0
& #a, e ciudat%%% ncrederea asta%%%
Corabu mi da o spaima linistita, ca un bolna* care, spre deosebire de
toti cei din 9urul lui, nu stie ca impresia de multumire si bunastare pe
care o are e semnul agoniei apropiate si $ace planuri unde sa&si
petreaca *ara%
Pe strazile satului, trans$ormat ntr&o pro*izorie capitala de regat militar,
e o miscare de trasuri, $urgoane si automobile c'iar, c'esoane si tunuri
trase n marginea drumului, care des$id orice gnd de ordine%
Curtile sunt toate pline, cum sunt pline de care si trasuri curtile 'anurilor
n zilele de trg, iar oamenii $or$otesc n toate partile%
+inul si gustarile, probabil de la popota di*iziei, sunt delicioase%
& ( saptamna, doua, ct mai stam aici, +asiliule, suntem musteriii tai%
ti $acem *ad%
Un locotenent scurt, cu mustata blonda, ntreaba mirat;
& Credeti ca stam aici doua saptamni0
& @0
& Trei zile, o saptamna cel mult%
& Trei zile0 Pentru asta ne&au adus la di*izie0
Ne *izitam cantonamentele si 'otarm ca seara sa luam masa
mpreuna cu toti amicii, Tudor Popescu, (risan, 1itica Radulescu si cu
mine%
#ar se *ede ca ordonantele au *orbit despre banc'etul nostru, ca se
mai in*ita si altii%
& Tu ce aduci0 A nu, pui $ripti a*em%%% <i sardele a*em%
& #a0%%% eu am ardei umpluti%%%
Ne prapadim de rs o clipa%%% ardei umpluti0%%% ce idee, asa seara0%%%
& #ar, ardei umpluti%%% ca a gasit masina de gatit%
Pe 9umatate suntem con*insi%%% (risan c'iar $ace re$lectia rezonabila;
& #raga, ardeii umpluti sunt o mncare ade*arata, de oameni asezati%%%
cu pat si masa%%% nu pui $ripti, de oameni *esnic pe drum%
)ireste ca suntem de acord, dar acum, amicul nostru primeste cu
greutate%
& #e, nu stiu%%% daca o sa a9unga%%% n&am dect o ta*a%
Constat iar ca pe $ront nu mai sunt acele tipuri ,pitoresti, de care e att
de plina literatura% Toti cei care sunt ,pitoresti, o *or & si sunt constienti
de asta & asa cum *or sa&si $aca un ,cap, cei care&si lasa barba% n tic,
n $ormula repetata, e ce*a de cabotina9% #o*ada ca, daca pe un c'e$liu
cu ticuri pitoresti l scuturi si i *orbesti gra* si serios, nu mai $ace pe
carag'iosul, nici pe actorul% #ar razboiul e mai ales sinceritate, aproape
de pamnt si piatra% Nu e teatru, c'iar cnd e gluma% Nu e?ista deci
tipuri pitoresti dect la popote, la intendenta si la etape% Acolo, cnd
sunt uneori, si cei de pe $ront se lasa ispititi% Acum suntem numai *eseli%
Pe nserate a nceput sa burniteze% n odaia mea, patul cu cearsa$uri
albe e $acut 6n&am dormit n trei zile dect trei&patru ore pe apucate7 si
masa e ntinsa cum se cu*ine pentru sase ,persoane,, nu insi% E un soi
de *eselie, c'iar cnd masa e ncarcata si pa'arul plin, cam la $el cu
*eselia uscata a $igurantilor de teatru, care sunt *eseli, striga si beau
din cupe goale%
#ar cnd aduce castronul cu aburi de supa delicioasa & unde l&o $i
gasit0 & ordonanta e oarecum gri9ulie;
& #omn sublocotenent %%% nu&mi miroase a bine%
& Ce, ma, ardeii lui +asilescu0 ntreaba 1itica%
& Nu, >W a primit ordin de ec'ipare%%%
"ingurile au cazut n $ar$urii% Parca a turnat cine*a laturi n supa%
& !a *ezi, ma%%% Nicule%%% Parasc'i*e, aia de&acolo, ia duceti&*a sa *edeti
ce e%%%
Nu mai mannca nimeni% E o ener*are 9oasa, $acuta din dezgust si
isto*ire% <untem brigada cu >W%
Parasc'i* se ntoarce cu un c'iot de bucurie%
& Numai >W%%% la noi nu e nimic%
#ar att nu e de a9uns ca sa ne readuca po$ta de mncare% Nici nu
*orbim macar%%% Tudor Popescu s&a dus sa se trnteasca pe unul din
paturi, n asteptare%
Tignale prelungite si, n strada, comenzi scurte, corectate% >W se
$ormeaza pentru plecare n seara%
& <a *edeti, draga, ca pe noi ne lasa n pace% Am eu o presimtire a
mea%%% ca pe noi ne lasa n pace% Uite, eu mannc $ara gri9a%%%
Noi ceilalti ne multumim sa $umam $ara sa spunem o *orba%
"a ora 3 *ine ordinul sa ne ec'ipam% Ne ncolonam apoi pe o ploaie
rece si patrunzatoare de toamna%
& +edeti, domnule sublocotenent, daca aruncam mantaua de cauciuc%%%
& 5ra*o, #umitre, esti o ordonanta clasica%%%
& #a, dom sublocotenent%%%
& Ce da, ma0
& <unt asa%%% cum spuneti dumnea*oastra%
& Esti un prost%
<unt mbracat tot n costumul o$iteresc subtire 6caci abia mai trziu
o$iterii se *or mbraca cu aceleasi 'aine, *ag a9ustate, ca si trupa7 cu
care am plecat n a9unul <$nta 1ariei%
Toti mi admira cu in*idie mantaua%%% (risan are perec'ea de cizme de
'usar lungi, rosii, dar se codeste sa le puie, caci i e $rica sa nu $ie, ntr&
o e*entuala lupta, prea *izibile%
Pornim ncet dupa c'esoanele de artilerie, ca dupa un dric% Nu se *ede
nimic si, dupa ce iesim din sat, drumul, din cauza ploii dese, care
des$unda, e o ade*arata mlastina% Credem ca nu intram c'iar azi sau
mine n luptaB ba nca ni se pare sigur, dar drumul asta prin noroi, n
ntuneric bezna, sub palele de ploaie, e ngrozitor% Alunecam, ne tinem
unii de altii si a9ungem cu toti n santul din marginea drumului%
& Atentie%%% pod s$armat%%% se transmite, *enind din om n om,
nstiintarea% #ar cum ntunericul e prea de nepatruns, cadem toti, rnd
pe rnd, n mocirla% Ne scoatem, trndu&ne, unii pe altii% 1ai $iecare
pas e $acut din trei pasi; unul alunecat spre dreapta, altul ngenunc'eat
la stnga si n s$rsit cel bun nainte%
1i&e imposibil sa stiu n ce directie mergem%
& Atentie%%% atentie%%% c'eson mpotmolit%
(colim asa ca sa ne con$ormam indicatiei, desi ne ntrebam daca nu
cum*a acum gresim% Trecem probabil pe lnga un tun, dar nu stim unde
e%%%
<unt sleit%%% mi se ndoaie genunc'ii uzi%%%
:'etele de se*ro mi&au de*enit ca niste banda9e de noroi rece n 9urul
picioarelor%%%
1i le smulg cu greutate, ca si cnd pamntul mi le&ar suge%
Ploua mereu si ntunericul e att de mare de parca suntem rataciti ntr&o
mina, $ara un c'ibrit, $ara o unda de lumina macar% ntre o plpire de
tigara si soarele tot, e mai mica deosebire, $ara ndoiala, dect ntre o
lucire de zid alb si ntunericul absolut%
Cnd uneori drumul ocoleste, ntunericul de*ine si el mai lic'id si ne
spala obra9ii%
Unde*a, nainte, s&a aprins o lumina% !mediat ncep urlete; stinge%%%
stinge lumina% <i e $ara noima, caci o lumina nu poate indica o pozitie,
de *reme ce nu i se poate determina locul% 59bim mai departe prin
ntuneric%
& 8am$ir%%% Niculae 8am$ir%%% Nu raspunde nimeni% 8am$ir@%%% Pun mna pe
cel din stnga mea; Tu esti 8am$ir0
& Nu sunt, camarade%%% 8am$ir s&a dus pisemne & si aci mi trnteste o
porcarie soldateasca%
& 1a, cine esti tu, ma%%% n&auzi0 si l iau de gt%%%
Cine*a mi recunoaste *ocea;
& 1a, e don sublocotenent de la a noua%
& #on%%% don%%% sublocotenent%%% eu sunt dintr&a saptea%
& A saptea0 apuc de ranita pe cel dinaintea mea%%% Cine esti0 #in ce
companie esti0
& +asile Tonitu dintr&a saptea%
& 1a, aici sunteti dintr&a saptea0
& Nu, don sublocotenent, a opta, mi raspund cinci o data%
& #ar a noua unde e, ma0%%% Ei, a noua%%%
& Aici, don sublocotenent, raspunde unul si parca i e *ocea
$os$orescenta, att de mult o simt%
& Unde sunteti, de aici; nainte%%% napoi0
& Pai nu stim unde sunteti dumnea*oastra%%%
& 1a, care are o izmana%%% o camasa alba%%% Puneti&le pe spate, ca sa ne
mai lamurim putin%
n s$rsit, ne regasiram%%% Compania era n urma%
<a tot $ie miezul noptii%%%mergem parca de o *esnicie% #e repaos nici
*orba nu poate $i%%% Adica nimeni nu se poate aseza%%% caci de stat n
picioare, n loc, stam la nes$rsit% <untem parca la sute de metri,
ngropati n pacura%
)rigul nu&l simt nca dect la picioare%%% cnd stam n loc%%% dar ma
gndesc ca la un *is nebun, ca as putea sa $iu ntr&alta parte%%% ca la ora
asta e?ista oameni care dorm n pat%%% sau ntr&un bordei uscat%%% ca
e?ista oameni care se odi'nesc ntr&un gra9d, $ie si pe baligar cald%
& "oc%%% loc%%% loc@
Artileria%%%@ +ine din urma artileria%
<tiu ca e artileria numai pentru ca acum, n loc sa ma lo*esc de cei din
dreapta si stnga mea%%% ma lo*esc de boturi de cai si roate de tun%
(are artileria merge tot asa de ncet ca noi0 (are caii *ad mai bine0
#upa un timp, tunurile se mpotmolesc si se descopera ca in$anteristii
se asezasera pe lanturile care leaga ante&trenurile% Urlete, n9uraturi,
uruit de $ier si de roti iarB si, trimise parca nu se stie de unde pe
deasupra, strigate ngri9orate de ,tacere@,%
#e la o *reme oboseala mi da ca un *al de nebunie% #e trei zile si trei
nopti n&am dormit dect aseara, n santul soselei doua ore si azi dupa&
masa alte doua% Acum picioarele nu mai gasesc nici macar spri9in, n
noroiul care aluneca sub ele, de parca am cauciuc la genunc'i% As *rea
sa ma las 9os, sa treaca peste mine bocancii camarazilor, copitele
cailor%
1acar daca as $i ag'iotant de batalion, sa merg calare%
1i se pare att de putin ceea ce cer% <ute de artileristi calare, o$iterii de
la capitan n sus calari, ag'iotantul calare, $ireste si ei aci n iadul
acesta de noroi, dar la regiment, la brigada, la di*izie, la toate
apro*izionarile si la toate birourile, la toate misiunile si la toate
depozitele, atti alti o$iteri% Nu *oi sa $iu departe de $oc, ca ei% Nu as
*rea dect un cal, pe care sa merg alaturi de camarazii mei, mai
robusti, pare&mi&se%
1ergem toata noaptea si acum am pierdut absolut masura timpului,
totul capata pentru mine o senzatie de *esnicie, de e?istenta inumana%
#e la o *reme ncepe sa ploua din nou, caci statuse un timp%
8am$ir, care ma regasise 6$ara sa ne *edem $ata7 si *oinic ma a9utase
sa lupt toata noaptea cu noroiul, mi da *estea ca se *a $ace ziua% l
ntreb, ndurerat parca, de unde stie asta%
& +a spun eu, domnule sublocotenent, daca ncepe iar ploaia, e semn
ca ne apropiem de ziua%
ntr&ade*ar, peste ct*a timp ntunericul ncepe sa se ncenuseze% Pe
urma de*ine ce*a mai albicios, ca deasupra marii, asa nct, desi au
nceput sa se zareasca ramuri negre de copaci, oamenii nu se *ad nca
dect ca prin ceata, caci au si ei uni$ormele tot cenusii%
Ploaia a de*enit *ie% +ntul ne repede din cnd n cnd n $ata pnze de
apa rece% <u$lam greu si mergem nainte%
Cnd s&a luminat de ziua, parca am iesit dintr&un tunel% Ploaia si *ntul
de toamna reped n copaci si tu$isuri, *erzi nca, palele de nori albi care
se trasc pe marginea drumului, caci acum suntem ntr&o padure tnara
de carpen si ste9aris% Ne cautam oamenii si din mers ne reconstituim
unitatile% #upa un timp coloana s&a oprit% #ar acum ncepe altce*a tot
asa de groza* ca oboseala; $rigul care ne amorteste%%% #upa ce ne&am
odi'nit ca niste cai, cnd pe un picior, cnd pe celalalt, ncepem sa
batem pe loc din talpi% mbracamintea e toata leoarca, lipita cu clei rece
de noi, g'etele de se*ro mi s&au spart azi&noapte si acum, cu ciorapi
noroiosi si boturile atrnnd, e mai rau dect daca as $i descult% E un
$rig care a9unge pna la oase%%% #ealt$el, de&a lungul spinarii mi simt pe
piele, alunecnd ca melci reci, siroaie de apa, care tremura ncet, ca pe
geamul pe care a9unge ploaia% <unt ploi calde de *ara, asta e o ploaie
deznada9duita si ng'etata de toamna%
Pe la noua dimineata abia, maiorul o ia la stnga pe o *lcelusa, pe
$undul careia s&a adunat un strat gros de $runze galbene uscate%
1ergem acum n $uga% A nceput acum, sau am crezut&o noi, departe, o
lupta *ie de artilerie% Cte *lceluse ca astea am *azut eu, cnd*a, n
alta *iata, de la $ereastra *agonului&restaurant, ntre Pitesti si <latina@
A9ungem ntr&o *ale mai larga putin, prin $undul careia trebuie sa $ie, pe
sub rac'ite plouate, *reun praias% #eparte, la cti*a .ilometri n
dreapta noastra, pe o coasta larga, urca, atacnd pare&se, batalioane
de ale noastre% Noi credem ca inamicul ocupa aci dealul mic si paduros
din $ata, al carui po*rnis e batut si de artileria lor si de a noastra% "a
dreapta, el $ace ndeosebi un bara9 puternic de *reo cincizeci de metri
largime, socotind, dupa ct se pare, ca pe acolo duce calea noastra%
Ploaia a stat iar%
& n tragatori%%% n tragatori%
1aiorul porneste mpotri*a dealului mpadurit din $ata, si cum crede ca
acolo e inamicul, dam n tragatori un ade*arat asalt% A $ost, poate, si s&a
retras, nu&mi dau seama, dar cnd patrundem n padure urlnd;
nainte%%% nainte@%%% nu gasim pe nimeni% n sc'imb ne mprastie $ocul
artileriei noastre, care lo*este n plin%
& <a nu mai traga artileria noastra%%% sa nu mai traga artileria noastra@
urla disperata toata lumea%
Nu ne ramne dect sa alergam mereu nainte; de partea cealalta a
dealului pri*elistea e $oarte cuprinzatoare% E un $el de uriasa strac'ina
*erde, de doi&trei .ilometri larga, cu mici culmi, bune de pasune, pe
toate marginile, cu padure pe stnga% Prin mi9loc, priase mici cu
tu$isuri marunte, ngalbenite% Nici urma de inamic% #ar n&am aparut bine
si artileria lor & caci o cunosc, e tot cea de alaltaieri & ridica trombe de
pacura si $um naintea noastra, trasnind si rupnd $ier%
& nainte, si $a legatura pe dreapta@ mi striga maiorul #imiu% "egatura%%%
legatura%%% treci prin bara9%
<i cum crede ca nu aud bine cauza bubuiturilor, mi arata cu mna, si
apoi spre stnga;
& +oiculescule, prin padure%%% padure%%% padure, n&auzi0 %%% nainte%%%
Cad lo*ituri mperec'eate de trasnete% Tot dealul z*cneste cnd e lo*it
n coasta% Cratere negre ct niste roti mari de locomoti*a rasar apoi n
iarba%
"o*iturile sunt ntrerupte si oamenii se opresc ngroziti% <ituatia e nsa
mult mai usoara ca alaltaieri% 5ara9ul e $i? si orb, iar cei care trag sunt
desigur $oarte departe% Unde ne gasim acum, la douazeci de pasi de el,
nu cade nici un obuz, iar daca tra*ersam patruzeci de pasi printre
trombele de brazi, de asemeni, nu mai cad obuze%
Cu oc'ii su$letului nc'isi, n picioare, strig pe nume cti*a dintre
oameni%%% ,8am$ir Niculae%%% Ciorbagiu%%% 'aide,% #ar dupa cti*a pasi
oamenii se opresc, si n carnea si ner*ii mei e un consimtamnt%
naintea noastra sunt culcati alti tragatori% 5ara9ul e ca sa mpiedice
sosirea noastra, a rezer*ei, si nu a*em puterea sa ne repezim sa
trecem prin el% Pamntul tot se zguduie% Unul dintre acele animale
apocaliptice, mari ct un munte, dar ne*azut acum, rcie si az*rle pe
o zona anume pamntul, ca un cine sau ca o $iara care cu picioarele si
g'earele si $ace groapa%
Cu un genunc'i pe pamnt, $ara arma si dupa ce am dat si mantaua ca
sa ma simt mai usor, caut cu pri*irea un loc de trecut% Pare&se ca spre
stnga obuzele cad mai ritmic, asa nct s&ar putea trece% #ar deodata
o serie de $situri suierate, de sarpe ntartat, si aliniate ca din nai, trec
pe lnga mine%
& 1itraliera%%% trage mitraliera%%% culcati@
& <untem pierduti, caci culcati%%% neculcati%%% asa $ara adapost, batuti de
mitraliera, e moarte sigura%
& 8am$ir%%% :rigorita%%%
<i ma napustesc nainte n bara9%
Naruite lnga mine, obuzele sunt parca prabusiri de trasnete, cazute pe
casa alaturata, dintre cele care $ac sa&ti plesneasca geamurile% <i
trasnetul nu e nimic pe lnga aceasta dezlantuire, caci e unul singur si,
odata cazut, te gaseste scapat%%% dar aici, tocmai pentru ca a *enit unul,
stii ca mai *in si altele%
Cnd n plin bara9 *ine *9itura, cad sau cadem poate, caci nu *ad
nimic, cu anticipatie%%% ,Nelo*it, e constatarea de un s$ert de clipa%
#in nou o goana nnebunita%%%
<unt dincolo%%% n plina bataie, pentru atacul de baioneta%%% Parca am
trecut printr&o poarta% Nu ma gndesc la poarta bara9ului, ci la un $el de
poarta ne*azuta, nalta pna la cer%%% a mortii%%% a lumii celeilalte, dintre
spatiile reci%
Totul da impresia de nou%%% originar%%%
n $ata, am a9uns din urma, ntr&o mica *lcelusa, un lant de tragatori,
culcati n tu$is si printre smocurile de copacei%%% "a dreapta, la cte*a
sute de metri, un lant de tragatori, al nostru, se abate napoi & *ad bine,
caci sunt si ei pe pasunea larga & ca un gard prabusit nti la un capat%%%
pe urma la celalalt%%% nu *ad nici un soi de inamic%%% dect $oarte departe
la stnga n $und, pe un dmb, un sir de oameni culcati ca niste
mogldete, e?act ca tintele culcate pe cmpul de tir de la regiment%
1a scol n picioare si strig si o$iterului pe care l&am a9uns din urma;
& #omnule capitan, 'ai nainte%
Toata lumea mi urla ca la teatru, cnd ai din urma nu *ad; ,Mos@ 9os@,
& <tai 9os, domnule, ca ne iau $ocurile lor n primire%%% +rei sa ne
descopere aici0 "asa sa&i ia prin padure, pe $lanc%
<e aud la stnga, unde e restul batalionului nostru, urlete nentrerupte;
,nainte%%% nainte%%%,, deci ramnerea pe loc mi se pare o dezertare%
Constat, asa pentru mine, cu gratuitate, n clipele acestea de moarte, ca
nici pe departe nu e acea ,ploaie, de gloante prin care se spune ca
trebuie sa treci la razboi% #in cnd n cnd cte un strop de piuituri, ca
*ntul toamna pe cmpie, cnd gloantele trec mai pe sus%%% $situri
suierate, de sarpe, cnd sunt aproape% Pe deasupra trecu anuntate
naprasnic, mereu, cum se anunta uruind trenurile, obuzele% Apoi, izbesc
perec'e, n dmbul din spate, cu un $el de titanica nerozie,
trans$ormnd doar padurea n ruine si $um, caci cred ca nu mai e nimeni
acolo, iar dealul n&au sa&l poata darma, orict l&ar zgudui%
,#egeaba, c'iar, nu e%%% nteleg ca asa, batnd 'aotic n dmbul acela,
n a$ara de $aptul ca ne&au redus toata artileria la tacere & caci nu mai
trage nici un tun romnesc pe aci & ei $ac un $el de demonstratie gratuita
ca toate demonstratiile simbolice, ca soarta, nu numai a mea, dar a
armatei ntregi e pecetluita% Cta *reme ei pot dezlantui n liniste un
uragan ca asta, prin care nici o unitate nu poate trece nen9umatatita si
nedezorganizata, e n$rngerea%
,-er .ann Rum,nien retten%%%0,
#eodata, cam din dreapta, *ine un snop de piuituri, care se n$ig printre
noi n pamnt ca g'earele si pro*oaca un urlet de blci%
& Paziti%%% trag ai nostri n noi%%% paziti@
Un lant care a aparut sus pe coasta, nestiind unde se gaseste inamicul,
cum n&am stiut nici noi, creznd ca tot ce e dupa culme e dusman, trage
n noi%%%
)ugim urlnd si ne adapostim, ncocr9ati, n si*oiul *lcelusei%
& Nu mai trageti%%% se striga napoi%%% nu mai trageti@
Acum *ad ca sunt cti*a morti%%% cu capul culcat pe brat, cu $ata n sus,
toti cam n aceeasi atitudine% Parte sunt desigur lo*iti din spate%%%
<&a dus elanul de la (lt%%% de la 1agura 5ranului%
E n mine o tristete mn9ita, ca de moarte% 1ult la dreapta, se ntorc n
picioare 6nu sunt urmariti cu $ocuri0 nu e lupta acolo07 plcuri&plcuri
dintr&ai nostri% E ce*a de nmormntare n amurg sarac%
Carti de citire, articole de gazeta n patruzeci de ani, sunt goale ca niste
sertare, naintea acestei retrageri care e realitatea%%%
#rama razboiului nu e numai amenintarea continua a mortii, macelul si
$oamea, ct aceasta permanenta *eri$icare su$leteasca, acest continuu
con$lict al eului tau, care cunoaste alt$el ceea ce cunostea ntr&un
anumit $el%
Ramn asa n *lcelusa, cu lantul ntreg de oameni plouat pna la
piele, ros de tristete, cam 9umatate de ceas% (amenii pri*esc cu
ngri9orare spre dreapta% ,( sa ne ia pe $lanc%, #ar e o imposibilitate%%%
nimeni nu e pe $lanc, nu se *ede picior de inamic%
Ai nostri trag n mod stupid, n sus, orbeste & dealt$el, nici nu *edem
nimic% E o rapaiala asurzitoare%
!ata nsa ca n stnga, n padure, rencep iar urletele batalioanelor
noastre; ,nainte, nainte%%%,
Nu mai pot sta locului%
& Aai nainte, domnule capitan%%% 'ai, ca auzi%%% la stnga%%%
ntr&un anumit sens, nu&ti trebuie prea mult cura9 ca sa alergi nainteB de
*reme ce cmpul e gol, da, ct de ct, o impresie de mane*re%
Capitanul mi arata cu mna ca n padure, napoi, se ntmpla ce*a%%%
Cu mustati mari, cu obrazul spri9init n cot, ntre oamenii lui, capitanul e
o enigma pentru mine%%%
Cnd azi tot *om muri & caci azi e ziua, nu mai ncape nici o ndoiala &
ce cstig e sa $ii plesnit de gloante aci, n loc sa mergi nainte0
<trig cu o $renezie animalica, beat de propriul meu urlet; ,nainte%%%
nainte%%%, Capitanul cu oamenii se ridica si pornim tot lantul nainte,
urlnd mereu% 1ergem ca la trei sute de metri, n salturi succesi*e%
Acum gloantele care *eneau rare miauna des%%% ( mitraliera toaca,
departe, dar lo*este prea scurt% Ridica pamnt si iarba, la *reo cincizeci
de metri n $ata mea% n padure strigatele romnesti au ramas n urma%
!namicul lucreaza tacut si automat ca o masina de precizie%
Capitanul comanda un $oc spre padure n dreptul nostru, ca e*entual sa
lo*im n $lancul celor care, crede el, tin $ata batalionului nostru%
Protestez cu ndr9ire, caci am certitudinea ca tragem ntr&ai nostri% #ar
nu mai pot $ace nimic, $ocul s&a dezlantuit%
1ai departe, nu mai mergem%
& "asa, domnule, sa asteptam aici, sa&i ia pe $lanc prin padure%
nteleg acum ca gndul oricarei mane*re, n a$ara de naintare, pe
cmpul de tragere, e moartea si n$rngerea%
Reiau mereu, urlnd; ,nainte%%% nainte, si urletul nsusi e un stimulent
$ormidabil si un narcotic n acelasti timp, ca un pa'ar de *in, dat dintr&o
data pe gt% Alegerea ncinge si ameteste%
& 8am$ire%%% 1arine%%% Ciorbagiu%%% 'ai%
1&am ridicat n picioare%%% snopul de gloante *ine aproape, nsa nu cade
nici unul dintre cei care $ug cu mine nainte%
Ne oprim dupa zece pasi, dar ne ridicam numaidect; n $ata noastra
sunt *reo doua gropi de obuz% Alergam lunecnd pe iarba plouata si ne
ng'esuim cte patru&cinci ntr&o groapa% #ar acum e o n*ersunare
groaznica mpotri*a noastra, caci s&a ntmplat un lucru neasteptat% Ct
timp eram culcati n iarba, nu eram *azuti% Ridicndu&ne nsa ne&am
demascat%%% si acum, n 'aine *erzi pe negrul groapei de obuz, suntem
bine lamuriti% )siturile sunt dese, dar pe sus% +in si din $ata si din
spate, de la cei ramasi n *lcelusa, care trag pe deasupra% #ar mai
ales ne cauta acum mitraliera% Probabil ca nu poate aprecia distanta
e?act, caci trage la zece pasi nainte, scormonind iarba si pamntul cu
snopul ei de gloante ca o g'eara de tigru, se apropie din ce n ce, nsa
parndu&i&se ca s&a nselat, iar si repede turbat si metalic snopul la alti
douazeci de metri% Cei ngramaditi cu mine trag ca descreieratii, $ara sa
scoata capul din groapa de obuz% <i din ne*azut parca trage mereu%
)ara ndoiala, nu&i ,ploaie de gloante, si snopul mitralierei e destul de
nesigur, dar unul singur dintre gloantele astea care *in ar $i tot att
pentru oricare dintre noi, ct un nau$ragiu pe ocean, ct un cutremur
catastro$al, ct s$rsitul lumii% ( simpla izbitura, scurta ca de cra*asa, n
$runte%
Armele celor g'emuiti napoia mea n groapa se descarca lnga
urec'ile mele c'iar, cu plesnituri groaznice% Unul si&a rezemat arma
c'iar, o clipa, de umarul meu, i&o dau la o parte cu mna $urios, caci mi
sparge urec'ile% As *rea sa dau ordin sa nu se mai traga, dar zgomotul
e asurzitor, ca ntr&un aeroplan cnd porneste motorul%%%
Trebuie sa iesim din groapa asta, caci e moarte stupida% n $ata e o
noua cuta de teren% #ar mai nti nu stiu cum sa $ac sa se opreasca
$ocurile%%% 1&am ridicat n genunc'i, n marginea gropii, 9ucnd toata
cartea, caci pericolul e mai mare din spate% )ac mereu semn sa se
opreasca $ocurile catre cei din *lcelusa, ca sa putem nainta $ara sa
cadem lo*iti din urma% #au iar la o parte, cu mna, arma celui din
groapa, care trage aiurea, naucindu&ma%
n s$rsit, $ac semn cu mna stnga napoi, ngenunc'eat si spri9init cu
dreapta n iarba, dar cine*a mi da cu o *arga peste mna si imediat
sunt tras de picioare napoi n groapa, unde cad zapacit%%%
& Ce e, ma0
& <unteti ranit%%% mna stnga%
Toata manusa&i plina de snge%%% Un deget atrna, mbracat si el n
manusa lui, n 9os, prins parca numai ntr&o ata, dar nu simt nici o
durere%
"nga mine, oamenii mi arata cu pri*irea pe Ciorbagiu, dar nu pricep
din cauza larmei si mai ales pentru ca ei ncearca sa&mi spuie nu stiu de
ce n soapte si cu un aer tainic ceea ce *or% Pe urma, nteleg% (mul si&a
sucit n loc gtul moale, din gulerul scortos al mantalei si are acum
obrazul stng lipit de palma, ntors napoi, ca si cnd n&ar mai *rea sa
*ada nainte%
#in coltul buzei, i se scurge pe barbie un $irisor de snge% (c'ii sticlosi
parca ar *rea totusi sa e*ite pamntul%
& Tare mi&e teama ca e lo*it n cea$a de cei care trag din spate, si
spune unul, acum tare, n $undul gropii, parerea% <i pe dumnea*oastra,
socot ca tot din spate *&a lo*it%
& Nu% !esise si el cu domnul sublocotenent si a ntors capul napoi, cnd
a $acut dumnealui semn cu mna, sa *ada daca opresc aia, atunci l&a
lo*it n cea$a%%% da tot din $ata%%%
Parca suntem acum ntr&un mormnt%
:loantele nu sunt prea dese, dar n $und, mogldete se ridica%%% si trec
mereu n $uga, la stnga, spre padure, tragatori inamici% Nu i *edem
bine dect cnd se strecoara unul dupa altul, ca si cnd ar tra*ersa un
drum, ca sa dispara iar%
n spate, artileria nemteasca a de*enit turbata si pare ca a sporit
numarul gurilor de $oc, caci bate n padurea care salta trunc'iuri ntregi
si asc'ii, $umegndB iar unele obuze trec scurt peste deal, caci bat, se
*ede, si *lceaua pe unde am *enit noi% Nu mai e nimeni dintre ai nostri
nspre dreapta, dar n padure e un rapait de arme, care, reluat de ecou,
de*ine 'au groaznic%
1a ntreb ce am de $acut% #e naintat nu mai poate $i *orba%
Nada9duiesc ca ai nostri *or mpinge linia inamica att de mult napoi,
nct sa pot astepta s$rsitul luptei n groapa asta de obuz% #ar, dupa
$elul cum se departeaza $ocurile n padure, nteleg cu groaza ca ai
nostri dau napoi, sau suntem treptat ncon9urati%
"a gndul ca as putea $i prins, ma cuprinde o deznade9de rece,
ploioasa% n$rngerea asta, nserarea care cade, mna pe care o tin
mereu $erita, ca un cine laba zdrobita de automobil, mi dau o impresie
de moarte, de nendreptat niciodata%
Atunci, ca un gnd $ierbinte, ca o desc'eiere de moarte, imediata,
'otarasc ca *oi pleca nentrziat% (amenii ngroziti *or sa ma retie%
#ealtminteri, nici ner*ii nu mai pot suporta nimic% Armele care mi se
descarca, aci n groapa, n urec'i, ma naucesc si ma n$urie%
Pornesc napoi, n picioare, drept peste cmpul *erde, singur pe toata
ntinderea lui, ca un somnambul% Nu ma uit napoi, nu ma uit n dreapta,
nu ma uit n stnga, nu am dect un singur gnd, ca daca strabat acesti
cinci&sase sute de metri, as putea sa $iu scapat% <tiu bine ca numai
,daca, i strabat si numai ,as putea, pentru ca trebuie sa trec din nou
prin $ocul de bara9 si prin padurea batuta% Pot sa cad n $iecare clipa%%%
dar daca a9ung dincolo%%% n mine pulseaza gndul acesta al sal*arii cum
glgie sngele n gtul taiat% Ceea ce ma ndeamna la nebunia asta e
durata neted scurta a 9ocului% #upa un s$ert de ora sunt scapat% Am
crezut ca la ruleta e bine sa 9oci numere n plin% <impli$ica%
#aca prin absurd nu se ntmpla nimic, si daca merg ntins, asa ca un
cada*ru ambulant, singur n picioare n tot largul cmpului, $ara sa ma
opresc o clipa, orice s&ar ntmpla, s$ertul de ceas trebuie sa treaca%
#ar nu trebuie sa ma opresc sub nici un cu*nt, si nici sa $iu atent la ce
e n 9urul meu, ca sa nu&mi pierd cura9ul si sa nu ametesc, ca un
acrobat, care nu trebuie sa se uite n 9os% <i trec ntr&ade*ar ncet,
$ugind numai prin bara9ul automat%
Totusi ntrziere e% Nu pot sa urc dmbul de cinci&sase metri, spre
padure% Nu ma pot slu9i de mna stnga si iarba umeda aluneca% 1a
socot o clipa pierdut% Acum *ad gloantele care *in, caci le *ad
n$igndu&se n pamnt% <unt mai numeroase dect le credeam%
Aproape sa ametesc cnd ma gndesc ca nu *oi putea urca, dar mi
*ine n minte amintirea 'usarului n care noi am tras peste doua sute de
$ocuri% 1a prind cu mna dreapta de iarba, n$ig calcile piezis si tot
a9ung sus% #au n padure peste ordonanta% <cot manusa & si de pe
degetul rupt & si n$asur mna plina de snge, si pe care o cred s$siata,
n batista% Artileria trage la *reo douazeci de metri n stnga% #aca *a
*eni si aici, s&a ispra*it%
Peste un s$ert de ora nca, am iesit din padure, am tra*ersat *lceaua,
am urcat&o, acum sunt sus, ntr&o sosea mare%
( noua poarta, ne*azuta, se desc'ide de asta data spre o alta lume,
sau poate e aceeasi, pe care o trec in*ers%
Ambulanta ne duce pna la 9umatatea drumului, unde e un post de
a9utor si de unde *om $i luati de ambulanta&automobil a di*iziei% :asesc
printre raniti, pe 9os, si un grup de nemti, culesi n urma noastra cnd
urlam nebuneste%
Uni$ormele lor, mai sure, mai moi, cu c'i*ere de 9andarmi mbracate n
sto$a, mi se pare ce*a miraculos% Cnd eram mic, auzeam *orbindu&se
mereu de sta$ii si eu nu *azusem nici una% "uptam mereu cu nemtii si
acum i *edeam de aproape ca pe oameni, oameni care *orbesc si
su$era% Credeam ca sunt numai spirit, obuze, $sit de glont si umbre,
departe%
Au pentru mine prestigiul imens al "acurilor 1azuriene, al Wpres&ului, al
+erdun&ului% Ce n&as da sa stiu sincer impresia lor despre ziua de azi%
<a&mi dea un reper, o singura data, pe care s&o gasesc si n dictionarul
e?perientei mele, si apoi, pe baza ei, con$runtnd, eu mi&as da seama
de *aloarea te'nica si su$leteasca a ntregii campanii, stabilind ,linia,
asa cum $ac iubitorii de curse de cai, care, prin ntrecerea dintre un cal
al lor si altul strain, se pot $i?a, ca situatie, $ata de toate tarile cu cai de
curse%
Un timp cu $ata lunga si dura ca o masca sta putin cam ntr&o rna% Are
oc'elari de srma si de buna seama e gradat, daca nu o$iter% <unt,
aliniati mai mult sau mai putin, ca noi toti, pe marginea soselei, n sant,
ca la un bazar de rani de tot soiul%%%
<imte ca l pri*esc si ntoarce capul% As *rea sa intru n *orba cu el,
normal, si n&am un prete?t% <unt stngaci ca si cnd as *rea sa acostez
o $emeie, si la $el, el, cu morga, e*ita sa lege ,cunostinta,% N&am tigari,
caci i&as o$eri% As *rea sa *orbim ca doi pro$esori%
n timpul acesta, *ine si pleaca & $acnd na*eta & ambulanta&automobil a
di*iziei% Pna la noi mai are% Nendemnatic, un sanitar mi banda9eaza
mna%
n s$rsit, ener*at de propria mea timiditate, l ntreb pe neamt n
$rantuzeste daca e gra* ranit% 1a masoara o clipa si pe urma mi
raspunde scurt, tot n $rantuzeste;
& N&am nimic de *orbit cu dumneata%
<imt ca *orbeste de la popor la popor, nu de la om la om, cum i
cerusem eu, de la locuitorul Prusiei la ma'alagiul bucurestean, de la
Iant la Conta% 1a ntreb o clipa daca sa&l lo*esc, asa ranit cum e el% l
simt *oit si acest 9oc de ,$ata&n $ata, trezeste n mine o mnie lar*ara%
Nici unul dintre moti*ele in*ocate obisnuit n campaniile de attare a
popoarelor nu m&ar $i putut $ace sa lupt cu ura si cu dorinta de a ucide%
)aptul de a $i pe $ront era pentru mine un soi de act de prezenta
moralmente necesar si numai att% Nu ideea de patrie, care pentru mine
nu se con$unda cu cea de stat n tendintele de cucerire economica,
pentru ca n&am orgoliul $ierului si tabacariei romnesti, dar nici ideea de
administratie germana, care nu pare c'iar asa de rea, nu m&ar $i $acut
sa lupt acti*, sa *reau sa ucid% Un singur lucru m&a mbolna*it
totdeauna, cnd mi l&am con$irmat, de $urie% Pretentia inamicului de a&mi
porunci mie ca romn n *irtutea unei globale superioritati de rasa%
A$irmatia asta aparea incerta, n literatura de propaganda, si nu o
credeam autentica% Am a*ut moti*e s&o cred, n partea a doua a
campaniei, cnd eram uneori apostro$ati din transeele apropiate si
atunci am tras cte*a $ocuri cu ura si cu satis$actia cu care esti ispitit sa
apesi pe tragaciul unui broKning, mic si gingas, ca sa dobori un atlet
obraznic si grosolan 6asa, ca o demonstratie7% #e cte ori un $apt
dina$ara a9ungea pna la acest substrat sensibilizat national al
constiintei mele, trezea n mine aceeasi pornire de $urie%
Acum ma stapnesc, totusi, si l pri*esc staruitor, ca sa&l $ac sa se
ntoarca spre mine, ascultnd ca de o porunca, $ara sa *rea%
& #umnea*oastra, soldatii germani, a*eti pretentia de a $i si cura9osi si
prosti n acelasi timp% #umneata *ad ca nu $aci e?ceptie, nici de la una,
nici de la alta%
Ridica mantaua de pe pntece si&mi arata, $ara o *orba, un amestec de
snge si rupturi% Nu pricep nimic% #ealt$el, pe $ront nici un $el de rana nu
produce impresie% Cel ranit e totdeauna un $a*orizat, $ata de cel ce
ramne%
& <oldatii%%% dumnea*oastra%
i arat, ntartat, si eu pe ranitii nostri%%%
& Cum *rei sa $ie la razboi0 Cnd *rei sa cuceresti lumea%%%
8mbeste amar;
& Cu glontul trecut prin pntece, m&au silit sa merg douazeci de pasi%
mi da un $ior de oroare% nteleg pe urma ca soldati de&ai nostri, dintre
cei sositi n urma liniei de atac, nestiind ca e gra* ranit, $ara ndoiala, l&
au silit sa mearga pna la targa cu care l&au adus aci si n care sta
acum lungit%%% Rog pe un medic sublocotenent, care supra*eg'ea
ncarcarea n ambulante, sa *ie, si acesta, plictisit si $ara nici o *orba, i
$ace o in9ectie%
& Cnd ai $ost ranit, si pe la ce ora0
& Acum *reo trei ceasuriB eram n padure si am primit $ocuri din coasta,
care ne&au spart tot batalionul%
Asadar, capitanul mustacios si nclestat de pamnt a a*ut dreptate sa
desc'ida $ocul asupra padurii% N&am pierdut, nici de data asta, ocazia
de a $i con*ins si ridicul%%% si de a nimeri anapoda, de a nu gasi
momentul 9ust%%% asa ca de obicei%
Neamtul mi con$irma dupa ezitari ca e dintr&un regiment prusac% E ntr&
ade*ar pro$esor% A luptat n Rusia, a $ost si la +erdun% +reau sa stiu
cum i se pare lupta de azi%%%
& Pentru mine e cea mai grea, de *reme ce am sa mor pe aici, iar din
alte parti am scapat%
E o logica pe care o platesc cu un surs mieros%
& #ar n comparatie cu alte lupte0
& Nu e comparatie%
nti iau aceasta ca un raspuns umilitor% Nu e comparatie ntre un leu si
un cine% <imt ca nu *oi putea ntelege nimic pentru *iitor, ca n&am
elementele care sa&mi a9ute sa nteleg cele ce *or *eni, ca azi nu pot
stabili ,linia,%
<tarui surznd;
& Totusi0
Acum cred ca el nu e att de inteligent sa poata stabili raporturi% !&ar
trebui o mai larga *edere si o mai 9usta ntelegere a detaliilor
caracteristice% )ictiunile nu se pot compara si el nu poate crea realitati%
& E altce*a%%% asta nu&i razboi ade*arat, si ntorcndu&se spre *ecinul lui,
tot neamt, ce $uma; <o dumme "eute%%% durc' ein solc'es
Trommel$euer%%%
& Asadar, gasesti ca a $ost un bombardament puternic%%% neobisnuit; am
un punct comun n *ocabularul logic%
E uimit ca nteleg nemteste%
& Puternic0 'm%%% si surde%%% Ce&am *azut noi la +erdun si pe <omme%%%
Acolo sa $ii *azut sute de tunuri tragnd%%% Azi au tras toate, cine stie,
optzeci, nouazeci de tunuri%
& Nu mai pricep nimic%%% Ai spus to*arasului dumitale ce*a despre $ocul
puternic al artileriei% +orbeai de a noastra0
<e strmba de durere, si pipaie burta cu dezgust% Ca toti cei atinsi de
peritonita, are mintea e?trem de lucida% !n9ectia l&a $acut *orbaret c'iar%
& Nu, domnule, *orbeam de a noastra% Am sa&ti spun eu dumitale o
*orba%%% Noua germanilor ne place mult duelul% Noi prusacii, mai ales,
a*em toti taieturi%%% Uite, aici, si&mi arata n $ata urec'ii o crestatura%%% Ei
bine, noi a*em un $el de zicatoare; Nu te bate n duel cu unul care nu
stie sa se bata, ca e periculos%%% Pot sa spun, domnule, ca daca
dumnea*oastra ati $i stiut sa $aceti razboi, nu mai eram eu azi aci,
tinndu&mi matele n brate%
Un moment banuiesc ca el socotea ca suntem n superioritate tocmai
din cauza ignorantei noastre%
& Credeti ca *om cstiga razboiul din cauza lipsei noastre de
e?perienta0
& <a cstigati razboiul0%%% Nu stiu zau daca peste cte*a ceasuri cei din
CCG nu *or $i aci, unde stam de *orba acum% <tiu ca *oi muri, alt$el am
certitudinea ca n doua saptamni as $i $ost eliberat de ai nostri, la
5ucuresti%
<i acum stiu ca nu glumeste%
& #ar ce ai *rut totusi sa spui cu acel ,Trommel$euer0,
& Uite ce, domnule%%% Are si razboiul regulile lui%%% ca si duelul% Noi pe
$rontul de apus a*eam ore cnd nu trageam un $oc, c'iar daca englezul
9uca bridge n poiana%%% Cum crezi dumneata ca se poate trai0 Pe urma
e o regula iar%%% #aca tu stai si inamicul porneste la atac, artileria ta
trage%%% Atunci inamicul se opreste si ncepe sa traga artileria lui mai
puternic%%% atunci tu e*acuezi pozitia si lasi pe ai lui sa *ina s&o ia%%% Pe
urma trage artileria ta, si el trebuie sa plece lasnd mortii si ranitii care
se cu*in% Pe urma, daca *rea, *ine din nou, daca nu, nu%%% "a ne*oie, iar
se ntmpla ca mai sus% Nu se trece, domnule, niciodata, printr&un $oc
de bara9%
& 5ine, dar ai spus singur ca nu se poate compara cu bombardamentul
de la +erdun si <omme%
& Ce&are a $ace0%%% acolo eram la adapost de beton, adnc sub pamnt%
& 5ine, dar cnd porneati la atac, a$ara, deasupra, pe pamnt0%%%
& Am%%% Atunci $ugeam napoi, lasnd 9umatate morti a$ara, iar
comandantul cel mare sc'imba pe comandatul artileriei care n&a
pregatit atacul%
& #eci atacul nostru de a trece prin bara9%%% *i se pare un act de
bra*ura0%%%
Are un surs de sincera ironie%
& Crezi dumneata serios ca dumnea*oastra romnii sunteti mai bra*i
dect noi, sau dect $rancezii0
& Atunci0
Tace ascultnd lung durerea n el, ca un gnd% <i pe urma, dupa ce s&a
strmbat putin;
& Atunci nseamna ca dati tot concursul armatei germane sa a9unga mai
repede la 5ucuresti%%%
& @0
& Ce ne*oie a*eati sa treceti, azi, prin bara90 Ca sa sal*ati pe cei
dinaintea dumnea*oastra, pe care&i atacam noi0 Tot erau pierduti% Noi
porniseram la asalt%%% #aca nu ne lasati sa a9ungem la ei, noi tot plecam
napoi, si&i ncredintam artileriei, sa&i $aca ntelegatori% Atunci de ce ati
mai *enit gramada, dumnea*oastra din urma0 Ati calcat regula
razboiului, iar ai nostri s&au retras, nu din lasitate & cred ca stii si
dumneata ca germanii nu sunt lasi & nca o data, ci din calcul%%% E
ade*arat ca am primit $ocuri din coasta%%% si ca, din cauza acestei
neasteptate ntorsaturi, nu ne&am putut culege pe noi, ranitii%%% #ar ce
pierderi ati a*ut din pricina asta0 Unde mai pui ca putini se *or ntoarce
dintre cei prinsi dincolo de bara9%
& Comandantii nostri pretuiesc $oarte mult atacul la baioneta%
& Tocmai de aceea ai nostri *or a9unge la 5ucuresti asa de curnd%%%
Pentru ca nu gasesc interesante luptele la baioneta% +a *or $ace
totdeauna ce *&au $acut azi, cu c'ibzuiala, rece%
& <tii dumneata, la romani, Aoratiu s&a pre$acut ca $uge ca sa&i sileasca
pe curiati sa se mprastie pe teren%%% Ai nostri simuleaza n $ata
batalioanelor dumnea*oastra retragerea, ca sa *eniti mai bine n
cmpul de tragere al artileriei% <i dumnea*oastra a*eti iluzia ca biruiti%
& Ne mai pacalim cteodata%%% Ti&am spus eu pro*erbul nostru, ca nu e
bine sa te bati cu cel care nu cunoaste duelul, dar la urma, socoteala tot
iese% Asculta, n Carpati a*eti transee $orti$icate0
E*ident ca mint cu graba%
& A, n Carpati e altce*a%%% A*em transee dinainte pregatite, organizate
gata%
& Adaposturi bune0
& #a, bordeie cu doua straturi de busteni si un metru de pamnt
deasupra%
& Asta&i tot0 5une pentru obuzele noastre de GD%%% Nu rezista nsa la
obuzele noastre de 2=D%%% Nu mai *orbesc de cele de 2D=%%% <i pe urma,
c'iar daca rezista, totul e de prisos, daca n&a*eti artilerie de 2D=, sau
mai mare, si dumnea*oastra%
& @0
& <igur, *om trage pna *om distruge transeele si bordeiele cu tot ce e
*iata n ele%%% #aca bordeiele *or rezista totusi, ca pe <omme, nu *om
da timp celor dinauntru sa iasa% <i atunci, daca a*eti artilerie ca
$rancezii, $aceti si dumnea*oastra ca $rancezii%%% trageti n ocupanti%%%
ocupantii pleaca si trag apoi cu tunurile, si asa ,da capo al $ine,%%% cum
ati citit tot timpul *erii despre cota 1ort'omme%
<urd cu o tristete de moarte n su$let%%% ntariturile noastre din Carpati0
<antierele si bordeiele care, adunate ca ntr&o batatura, nu ar putea
rezista unor rturi de porci tiganesti%%%
& <a speram, domnule, ca medicii dumnea*oastra sunt mai priceputi
dect generalii dumnea*oastra%%% #ar mi se pare ca pentru mine e de
prisos%%% As $i *rut poate o $otogra$ie a locurilor acestea%%% o carte
ilustrata%%% ca sa arat copiilor si ne*estei n ce $el de peisa9 am $ost
omort%%% Pentru albumul $amiliei%
Pe urma am tacut ndelung%%% Eu gndindu&ma la moartea tuturor%%% el
numai la a lui% nserarea asta, dupa o zi ploioasa, apoi senina, de
toamna, era mereu mo'orta si apasatoare ca o nmormntare%%%
Padurea de ste9ar si tu$ele mici ncepusera sa se topeasca n ntuneric%
n ambulanta&automobil, am luat cu autoritate alaturi pe prizonierul
neamt%%% Am cerut c'iar so$erului sa mearga mai ncet la santuri% 1i&a
e?plicat ca e ordin sa care toti ranitii pna la miezul noptii%
1i se $ace in9ectia mpotri*a tetanosului, sunt culcat ntr&un pat curat%
Trziu de tot, *ine alt grup de raniti din regimentul nostru% #i*izia e n
retragere% 5atalionul nostru e n9umatatit% <unt patru o$iteri morti, cti*a
raniti, compania mea, ncon9urata, e prizoniera cu toti o$iterii% Tudor
Popescu, pe ce drumuri ai apucat&o0 Pna n zorii zilei spitalul trebuie
e*acuat% <e lucreaza cu deznade9de la pansamente%
C(1UN!CAT AP(CR!)
Calatoria n trenul sanitar care ne ducea pe toti & aproape doua sute de
raniti & mi s&a parut ca un $el de calatorie n strainatate, cnd dupa
restaurantul garii 9udeci si despre orasul corespunzator, cnd cantonul
se desprinde din seria lui 6cmp, singuratate, ploaie, saracie7 si de*ine
element din seria rapida 6*agon&restaurant, peisa9, doamna eleganta,
domnul *oia9or7%%% +eneam ntr&o lume, care pentru mine nu mai era cea
dinainte, asa cum unui bolna*, care iese ntia oara din casa dupa luni
de zile, orasul i se pare altul% Prelungeam deci detaliile apropiate, le
generalizam% :ara 5raso*ului mpodobita, cu $runze si steaguri
nationale, ramase, mi&a dat, despre orasul pe care nu&l cunosteam, o
idee de carte postala si decor de zece mai% "a <inaia au na*alit pe
nserate n *agoanele noastre cucoane $rumoase, cu mini tot att de
albe si $ine ca olanda 'alaturilor lor% (c'ii, urec'ile, pipaitul, mai *ii,
erau ntr&un $el de 'iper$unctiune% n sc'imb toti cei pe care&i *ad au
parca un aer $antomatic, pna si n *oce si n pri*ire, n ceea ce e
dincolo de ei, parca un soi de siesta dupa zbuciumul zilelor de lupta%
ntre Predeal si 5usteni, *azusem n 9urul cantoanelor gropile de lup si
transeele copilaresti, $acute acolo lnga sosea, cnd muntii si padurile
erau libere, cu nai*itatea cu care, ca sa e*ite o inundatie catastro$ala,
care ameninta ntreg tinutul, o primarie neserioasa ar $ace santulete de
scurgere de&a lungul drumului% Cnd pu'oiul *ine nsa, traste nu
numai ce&i pe sosea, dar si casele nalte, si c'iar primaria cu domnul
primar%
Eram n *agoane speciale, n targi lungi pentru dormit%
"a 5ucuresti ni se spune ca mergem direct n gara (bor, unde se $ace
tria9ul bolna*ilor% Am intrat ntr&un lung peron subteran, ca n marile gari
occidentale, asa mi s&a parut cel putin, caci am a$lat apoi ca gara n&are
ast$el de peroane si imediat au na*alit n *agoane sanitare, o$iteri
administrati*i, care, cu registre, dinainte ne&au ntrebat ce pre$erinte
a*em% Cei mai multi au optat pentru cte*a mari spitale din capitala,
unde li s&a spus ca *or $i ngri9iti de $rumoase doamne din societatea
romneasca% Era ade*arat% #ar ceea ce deosebeste o societate de
ci*ilizatie de una de cultura e ca lumea ei imita si practica pasionat si cu
entuziasm toate $ormele celei de cultura, $ara sa aiba nsa staruinta de
a duce lucrurile pna la un capat si nici cura9ul de a suporta toate
consecintele% Cta *reme ser*iciul n spitale nu contrazicea nici una din
nclinarile acestor doamne, ba nca le $a*oriza ocazii noi si decor inedit,
ele au umplut cu sursuri si alba lor prezenta salile cu raniti% Att% #ar
am *azut, cte*a doar, mai trziu, curatind n spitalurile de la !asi, n
dupa&amiezi pustii de iulie, rani puturoase%
1&am gndit, cu un $el de neliniste, ca, daca *oi $i n 5ucuresti, *oi $i
*izitat de ai mei si ca *oi $i obligat & acum cnd eram att de obosit & sa
9oc un $el de teatru de dragoste si bucurie%
Am cerut deci spitalul din garnizoana regimentului >>% Trebuia sa
astept cte*a ore si ntre timp, *estita de un cunoscut al $amiliei,
impro*izat sanitar, a *enit la gara mama%
A plns, m&a sarutat, a e?agerat gra*itatea ranii, a trimis sa mi se aduca
de&acasa, de la ea, perne, un $lacon de apa de colonia, o n*elitoare &
,caci nu se stie daca la spital *ei a*ea ce&ti trebuie,%
<i totusi durerea ei mi era straina% Cnd a murit unc'iu&meu si ne&a
lasat a*erea, iar pentru partea mea a nceput patimasa discutie n ce
pri*este mparteala, nu stiu daca a*eam sau nu a*eam dreptate% #ar
mama a stat n ceasul acela ca o straina, s&a crezut ,parte, a *orbit cu
*oce alba, m&a pri*it cu ostilitate, ca pe un strain, si strain am ramas%
Am cedat $ara ndoiala atunci, ea a re*enit la tonul de duiosie, dar
ireparabilul se sa*rsise% <tiam pna unde merge a$ectiunea mamei%
1ai trziu, am cautat zadarnic sa&mi demonstrez ca poate a*ea
dreptate, ca discutiile de interes iau cteodata tonul acesta de proces
ntre straini, si ca aceasta nu e?clude o dragoste de ore grele, dar totul
era de prisos% :estul meu larg sporise nsa a$ectiunea mamei, care de
atunci a*ea pentru mine si mai multa atentie dragastoasa, dar pentru ca
eu $acusem sacri$iciul cel mare, pastram, $ara sa *reau, un aer de
protectie, de indulgenta amabila, ndepartata, de surs limitat si
limitati*% Asupra e*olutiei *ietii mele ea era acum ca un astru racit, $ara
in$luenta%
i sarutam zmbind minile, primeam daruri cu demonstratii tandre si
absente, dar asteptnd, cum astepti ntr&o gara sa plece mai repede
trenul, pentru ca situatia dintre tine si cei care te&au petrecut ncepe sa
se prelungeasca stn9enitor%
Nu mi&a spus o *orba despre ne*asta&mea si am respectat ostilitatea lor
de totdeauna, e*itnd o ntrebare inoportuna%
Pentru ca era ngri9orata de soarta mea, doctorul, preocupat si amabil, a
asigurat&o ca n cincisprezece zile sunt complet *indecat si bun de
ntors napoi pe $ront% Asta a ntunecat&o oarecum%
"a spitalul 9udetean din R% sunt ntr&o rezer*a cu un camarad de
regiment, ranit la genunc'i% Am carti de citit, dar rumoarea tacuta, de
e$lu*ii, a orasului nu&mi da liniste% #upa o saptamna de dureri mari, pot
iesi% <unt $oarte ncon9urat, caci o$iterii regimentului sunt ntr&un
comple? de rudenii, care mbratiseaza toata urbea% Nelinistea e mare si
comunicatul o$icial e asteptat la ora patru cu ntinsa macinare% (rasul,
din cauza militarizarii 6politaiul a de*enit maior, cu ,stele, n loc de
grade, dar oricum maior, se$ul de posta a $ost asimilat si el, n s$rsit,
a$ara de pensionarii ca$enelelor din ,centru, toata lumea a trecut la
partea sedentara a razboiului si e deci $oarte acti*a7, traieste n casele,
cu aspect de *ile, n gradini, n centrul plin de pra*alii, o *iata deosebita%
Camioanele care trec, $urgoanele, detasamentele sunt cercetate cu
atentie si interpretate, asemeni cititului n stele% +a *eni sau nu
e*acuarea0 caci luptele se dau acum n Carpati, la optzeci de .ilometri
departare%
Razboiul e, dealt$el, o ocupatie noua si pro*oaca animatie c'iar n
tinuturile retrase, daramite aci% Cu umbrela la subsuoara, pro$esori
batrni ies la ora patru la plimbare, renuntnd la somnul de dupa&
amiaza deci, e*eniment caracteristic, pentru ca sa citeasca, a$isat pe
geamul ca$enelei, comunicatul zilei% E redactat $oarte sibilinic acest
comunicat% ,"upte *ii, bombardament intens,, ,atacuri puternice n
regiunea cutare,% Niciodata un cu*nt despre n$rngere sau retragere%
Cei care tin minte stiu ca numai comparnd doua comunicate poti a$la
ce*a%
,Pe naltimile din pasul Rucarului au loc *ii lupte de in$anterie,, spune
un comunicat, copiat cu litere caligra$ice, cu creionul, de patronul
ca$enelei, probabil%
!ar a doua zi, ntre alte puncte;
,!namicul a atacat puternic pozitiile noastre de la sud de #ragosla*ele,%
#aca stii ca ntre Rucar si sud de #ragosla*ele sunt sapte&opt .ilometri,
atunci stii si cu ct s&au retras trupele noastre, de ieri pna azi, iar daca
nu, crezi ca nu s&a ntmplat nimic%
#upa&amiaza, spre seara, centrul se animeaza, mai ales prin prezenta
$emeilor, care ies la plimbare% ($iterii de la di*erse depozite si
comandamente 6e aci cartierul corpului de armata7 si lasa si ei
ser*iciul, ca niste $unctionari constiinciosi, catre orele sase% Esti tentat
sa crezi ca si pe $ront, la aceasta ora, o$iterii ncuie sertarele, se spala
pe mini, si potri*esc $igura si ies din transee n oras, $ie in*itati la o
partida de poc.er, $ie la un rendez&*ous cu etape simpli$icate, din cauza
*remurilor tulburi% n realitate, constat si acum aceeasi neputinta a
imaginatiei de a realiza n abstract% Nu e?ista dect o singura lume,
aceea a reprezentarilor%
Nu putem a*ea n simturi, si deci n minte, dect ora si locul nostru%
Restul l nlocuim cu imagini $alse, con*entionale, care nu corespund la
nimic, sunt cel mult o simpla $irma pro*izorie% Nu poti $i n doua locuri
deodata% Eu stiam, cnd suportam bombardamentul de la <asaus, ca,
teoretic, e posibil ca alta lume, unde*a departe, sa petreaca, sa
iubeasca, sa aiba ore de birou si de masa% #ar nu puteam realiza nici
un moment al ei% Acum, dimpotri*a, sunt aci, n aceasta lume, iar aceea
a $rontului e un *ag musa$ir abstract, nelocalizat n spatiu si mai ales n
a$ara de notiunea timpului% mi zic; poate ca la ora asta (risan suporta
un bombardament la $el cu cel de la 5arcut% #ar este o simpla ipoteza
teoretica, *ezi bine, goala de orice emotie, de durata oricarui sentiment,
de culoarea oricarei reprezentari, de ire*ocabilul ntmplarii reale%
<unt pri*it & asa cum umblu cu alti camarazi, cu mna banda9ata & cu
destula curiozitate% Nu&mi displaceB senzatia reala ca sunt pri*it mi pare
ca un $el de gdilatura, de ndurat oarecum, dar n cele din urma
insuportabila%
& Rami aici, ma ndeamna camaradul meu% +ine generalul A%
& #e unde stii0
& +ine cu automobilul%%% <tiu de la pre$ectura% Uite pe $ostul primar,
+asu%%% pe a*ocatul ala batrn%%% toti l asteapta%%% Primarul, un medic
e?celent, care are darul de a $i n tot locul, e acum si el lnga gradina
publica, asteptnd cu toata lumea miracolul% <&a raspndit *estea ca
,generalul, *a trece spre $ront%
& Parca se spunea ca l&a otra*it, ca i&au turnat spionii nemti, printr&o
ordonanta cumparata, otra*a n ca$ea0
<urdeam amndoi, caci cunosteam legenda% Comandant de armata n
#obrogea, generalul A% a oprit ct*a timp n loc naintarea inamicului% <i
e atta sete de idolatrie, sunt attea disponibilitati de nade9de n poporul
acesta, care se simte mereu aruncat de pe scara nalta a istoriei, nct
$igura generalului a si de*enit legendara%
Eu stiu nsa ca sal*are, pentru moment, nu mai e% <i cu toate astea,
cnd pe strada principala apare lnga gradina publica automobilul
mare, desc'is, stropit tot de noroi, peste *opseaua de culoarea
nisipului, am acelasi $ior ca toata lumea de aci% <ta n $und, alaturi de alt
general, tot n mantaua cenusie care nu indica nici o distinctie, cu capul
lui de mucenic cu cioc imperial, cu pri*irea obosita, care nu se opreste
asupra nimanui% <tiu ce&ar *rea toata lumea%%% si cu ea, nsumi eu%%% Cu
mintea lui, ncaputa acolo sub c'ipiu, sa nlocuiasca tunurile,
mitralierele, sa redea cura9 soldatilor, sa rastoarne situatia ca o
prezenta supranaturala% Comunicatul de mine seara sa anunte, de
pilda;
,n regiunea #ragosla*ele, lupta ndr9ita s&a terminat prin n$rngerea
dusmanului% Un regiment de in$anterie a cazut n spatele inamicului
ocupnd C'eile #mbo*icioarei si soseaua :iu*ala% Am $acut FD mii de
prizonieri, am luat patru tunuri de cmp si un bogat material de razboi%
Urmarirea inamicului continua si di*erse unitati mici care au cautat sa&si
$aca loc prin munti, peste *ec'ea $rontiera, sunt treptat capturate%,
Nade9dea, cu att mai emotionanta, cu ct toti au constiinta miracolului,
a cascat oc'ii tuturor celor de pe trotuar, iar o$iterii $ac $ront ca unui
print% 1ultimea asta nu *rea dect sa despac'eteze baga9ele $acute
pentru re$ugiu, sa puie mine seara drapele tricolore la balcoane si sa
se agate de rotile automobilului, urlndu&si $renezia de recunostinta
pentru sal*ator%
1asina s&a oprit o clipa, o$iterul cu mustata mica, de lnga so$er, a
ntrebat ce*a pe sergentul de strada 6ntrebare la care au raspuns
laolalta, cu buna*ointa grabnica, cinci&sase insi, care se gaseau acolo7,
dar n tot timpul generalul a a*ut o absenta preocupata, de medic
c'emat, n s$rsit, de $amilia disperata, la capatiul bolna*ului a carui
operatie ncercata de altii n&a reusit%
A *enit si (risan, ranit la mna dreapta de o sc'i9a de obuz% Camaradul
din rezer*a n care sunt eu a plecat n $amilie si acum sunt cte*a zile
cu (risan% ntre noi e o prietenie de$initi*a ca *iata si moartea% <i totusi
ncerc un sentiment ciudat% 1i&e imposibil sa&i pun *reo ntrebare
despre *iata lui de $amilie% l cunosc cum nu l&a cunoscut nici mama lui &
caci numai acolo, n $ata mortii si a cerului nalt, poti cunoaste oamenii &
dar nu stiu absolut nimic despre el% <i nici despre nici un alt camarad al
meu% Acum mi dau seama ct de putin am *orbit eu si camarazii mei
de $ront despre *iata noastra anterioara% Parca suntem n ,"egiunea
straina,% n $iecare noapte l aud nsa pe (risan, culcat n patul alb,
lungit pe spate ca un mort 6asa cum se desprind sa doarma soldatii din
cauza repaosurilor scurte n marsuri7, urlnd n somn de groaza,
deznada9duit ca un cine; ,1ama@%%% mama@%%%,
Peste cte*a zile, n comunicatul o$icial e totusi o $loare de bucurie%
Trupele noastre au luat 1untele Rosu, $acnd prizonieri, capturnd
mitraliere si material% <tiam ca pe acolo s&a retras regimentul nostru% i
arat lui (risan banuiala ca nu poate sa $ie straina de Corabu asemenea
ispra*a% El surde, cu ndoiala% Peste alte cte*a zile nsa, un ranit, abia
sosit, mi ntareste presupunerea% #orind sa se distinga neaparat,
dornic de naintare, cu ambitie de general napoleonian, si simtind mai
ales ca ar putea muri, inutil, capitan, a comunicat di*iziei ca daca i se
da comanda unui batalion, e gata sa cucereasca 1untele Rosu% #upa
oarecare codeala, o$erta a $ost acceptata si capitanul Corabu a izbutit
sa dea acea $loare comunicatului nostru% #ar i s&a luat imediat
comanda%%% mprumutata% A doua zi, nsa, muntele a $ost din nou
pierdut%%% Acum capitanul Corabu a primit%%% ordin sa&l cucereasca iarasi%
1a ntreb, cu gndul prelungit, melancolic, ce ar nsemna pentru armata
noastra sa i se dea acestui o$iter o comanda mai importanta%
Cnd (risan e mai bine, iesim sa mncam la un birt din oras, unde
cunoastem doua doamne tinere $oarte $rumoase si distinse, care ne
arata $oarte mult interes, dar ne cer sa e*itam pe unc'iul lor, un domn
batrn cu nas aprig si mustata mare% "e&ar certa rau daca le&ar *edea
stnd de *orba cu cine*a% Ne $i?am un rendez&*ous cu ele si plecam
repede, caci ni se spune ca la spitalul din :% a $ost adus Niculae 8am$ir,
gra* ranit% Ne duce cu masina !orgu, barbatul Anisoarei, care e
,*oluntar, la corpul de armata% Printr&un ordin al 1inisterului de Razboi
gradele in$erioare, daca au a*ere, sunt scutite de $ront% 6"i se cere
numai sa puie un automobil la dispozitia cartierului, iar ei, atasati pe
lnga automobil, capata numele de ,*oluntari,%7 Pentru o$iteri nsa acest
lucru nu e admis si deci $ormula de ramnere trebuie sa $ie alta, sau
altele%
<pitalul tip ,Regele Carol !, e n marginea soselei si are n $ata o
gradina de $lori, culti*ata de medicul&se$, un burlac $ilozo$ n $elul lui,
departat de oameni care&i *indeca pe toti, cu conditia sa&l lase n pace,
n singuratatea lui din mi9locul cmpului% Niculae 8am$ir e ntr&un pat de
$ier alb, cu capul banda9at si acoperit cu patura pna la gt% Nu&i *ine sa
creada parca, *azndu&ne, si, desi trebuie sa aiba $ebra, zmbeste% Nu
poate *orbi, nici nu poate nca $uma tigarile pe care le&am adus, iar cele
doua sticle de *in n$undate *or ramne multa *reme nedestupate, dar
si plimba pri*irea dupa gesturile noastre si surde cu oc'ii, cinstit si
s$ios ca un cine al pamntului%
& Esti ranit rau la cap, 8am$ire0
Clatina din cap negnd si pe urma ridica usor cu*ertura si ne arata
picioarele banda9ate ca niste copii n$asati% Unul e retezat de sub
genunc'i, celalalt de la 9umatatea coapsei% 8mbeste cald%
Cred ca am de*enit palid ca un mort si ma clatin% (risan a ncremenit si
el% Niculae 8am$ir, cu patura ridicata, surde mereu, absent si bun, ca o
icoana care nu stie ct a $ost de slutita de sulite%
N&a*eam ce mai spune%%% Tacem asa ndelung si pe urma plecam, sub
prete?t ca nu trebuie sa&l obosim%
Pe drum (risan ma ntreaba cu gnd inspirat;
& Te mai gndesti la re*olutie0
& Nu, ca staretul 8ossima al lui #ostoie*s.i, ma nc'in, si eu, n $ata
,nenorocirii care *a *eni,%
*
Plecarea mea la 5ucuresti este ine*itabila% Parca se apropie un e?amen
dezagreabil% Am scris ne*estei mele ca smbata seara sosesc% Trenul
nu s&a oprit la peron, ci n cmp, pe o linie de gara9B gaura e n ntuneric
de $rica zepelinurilor%%% !ar cnd *in pe Calea +ictoriei goala, $elinarele
dau o lumina albastruie as$altului pustiu, de par acoperite cu zabranic
de doliu, iar casele de piatra cenusie% Nicaieri lumini aprinse% !mpresia
de ca*ou imens e coplesitoare%
1&a asteptat cu o serie de demonstratii care altadata m&ar $i nnebunit
de emotie si placere% Casa e toata luminata 6cu storurile captusite bine,
$ireste, ca sa nu se *ada a$ara7 ca pentru sarbatoarea de Pasti, masa e
alba, sclipitoare de cristaluri si $lori, *inul rar% E o intentie de supeu n
doi, ca ntr&o ,camera separata, de restaurant de petreceri% mi e
imposibil sa nu $ac socoteala ca as putea a*ea toate acestea numai cu
zece monede de aur si nca $ara obligatia de a surde%
1a saruta cu e?ces, nu *rea sa ma lase sa ma dezbrac, mi scoate ea
nsasi mantaua%%%
<imt ca un singur lucru m&ar $i ispitit aci%%% si poate mi&ar $i iluminat
indi$erenta% Patul mare alb, camera de baie cu ma9olica alba si oglinzile
aburitoare% <a am asta, murdar si patruns de $rig, dupa un mars ca acel
de la 5arcut, ar $i n mine o dospire de recunostinta si *oie buna, care s&
ar re*arsa poate si asupra acestei $emei% #ar la spital $aceam baie n
$iecare zi, iar ru$aria de pe mine e curata%
& 1ama 6nu spunea niciodata; mama, pur si simplu7 nu mi&a spus nimic
ca esti ranit 6e gra*0 a'%%% #umnezeule@7% +ezi, asta nu nteleg, $rate, sa
$ie suparata pe mine, dar c'iar daca nu *orbim%%% putea sa&mi trimita
*orba prin cine*a%%% Te&a durut rau0%%% 1a ntreb, $ara sa&mi pot retine
sursul dinauntru, ironic; ,Ar $i murit de durere $emeia asta, daca as $i
$ost ucis0,
Parca nu stie ce poteci de moarte am n su$let, si tacerea mea o $ace sa
*orbeasca ncontinuu, ca un orator care nu mai poate nc'eia, si se
a*nta inutil, dupa asociatia ntmplatoare a $razelor% mi taie, cu prea
multe gesturi, $riptura n $ar$urie% <i cum se cunoaste ca a mbatrnit% Nu
simte ca, asa, destul de trupesa cum a de*enit, nu mai prind anumite
gratii% #ealt$el, tot armamentul ei cuceritor e parca demodat si
ne$olositor, ca acele transee puerile din muntii granitei%
E*it ct mai mult dormitorul, desi albul de olanda al cearsa$urilor tot ma
c'eama% ( clipa, caldura trupului ei molatic lnga al meu mi toropeste
trupul si mi acti*eaza gndurile, dar pe o masa 9oasa e o $otogra$ie
mare, a mea% A pus&o acum, sau e de mult acolo0 ridicula, condamnata
in$am sa asiste la $ramntarea trupurilor lor, cnd eu eram la Co'alm0%%%
<i totusi mi trece prin minte, ca un nour de ntrebare%%% #ar daca nu e
ade*arat ca ma nsala0 daca din nou am acceptat o serie gresita de
asociatii0
#aca e o simpla coincidenta, ca, de pilda, atunci cnd am ntlnit pe
colonel, ca attea n *iata0
#ar nu, sunt obosit si mi&e indi$erent c'iar daca e ne*ino*ata%
Cum sunt culcat pe spate, cum sunt $ara c'e$, ea are inspiratia
ne$ericita sa $aca singura demersurile mbratisarii%%% Prin camasuta $ina,
asa cum sta n genunc'i, aplecata deasupra mea, snii i atrna ca
doua pungi si pntecul a nceput parca sa se ngroase% C'iar dupa ce
m&am nsurat, prietenii ma mbiau la petreceri cu cocote, dar si cnd
izbuteau sa ma con*inga, si orict erau de $rumoase, a*eam impresia
ca ma culc cu manec'ine de crpa, $ara acea caldura tainica animala,
care, cnd ti&e scumpa, te nduioseaza si te deznada9duieste n nebunia
unei totale mbratisari% Ne*asta mea e alba si cu preziceri de grasime,
iar eu as *rea n clipa asta sa simt pe pieptul meu genunc'i mici ca
merele si sa descopar colturi noi ntr&un trup de tigancusa subtire si cu
musc'i ner*osi% As putea&o a*ea cu alte zece monede de aur si $ara
obositoare obligatii de a minti tandru%
*
A doua zi a $ost na*ala de cunoscuti%%% )raze goale de continut,
stupiditati $ara legaturi de rudenie cu realitatea%
n corespondenta am dat si peste o scrisoare anonima%%%
,#omnule, pe cnd d&ta lupti pentru patrie 607 ne*asta d&tale te nsala ca
o tr$a cu un indi*id :rigoriade, care e la cenzura, *ezi bine%
i poti gasi oricnd ntre 4&3 n strada Rozelor opt bis, unde merge la el%
Caci poate ca acum n&o a*ea nerusinarea sa&l aduca tot la d&ta acasa%,
Ce n&as $i dat alta data pentru ca sa am certitudinea ca ma nsala% Cum
asteptam la pnda, cu $runtea arsa si pumnii crispati@
Acum, cnd *ine, i arat scrisoarea zmbind% Un moment de*ine palida,
ma e?amineaza alarmata si banuitoare, nsa cnd ma *ede linistit,
socoate ca nu cred%
& E o murdarie%%% <tii ca toti ne in*idiaza% A', lumea asta rea%%% Uite ce
calomnii mai nascoceste% #aca ar $i sa te iei dupa toti%%% Po$tim, sa $ii
$ost tu mai banuitor acum%%% A', mi&e o sila de oameni%%% Nu mai poti
iesi%%% )ireste, am $ost de cte*a ori n oras, nu singura; cu Anisoara, cu
!orgu, si a *enit cu noi si :rigoriade% Am $ost la teatru si pe urma la
restaurant% A', si dintr&atta%%%
+orbeste mult, platitudini ncalecate, asociate la ntmplare, si zmbetul
meu bine*oitor o ncura9eaza%%%
& Asculta, $ata draga, ce&ai zice tu daca ne&am desparti0
Parca i&a despicat cine*a teasta n doua% Alta a*alansa de ntrebari
gemute, de protestari scncite%
1a gndesc 'alucinat ca as $i putut ucide pentru $emeia asta%%% ca as $i
$ost nc'is din cauza ei, pentru crima;
& ,+ezi, aia blonda de colo%%%0 nu%%% ailalta mai grasa putin, de la masa
cu cei doi domni si doua doamne%%%
& Ei0
& E ne*asta lui :'eorg'idiu%%% Nu&ti mai aduci aminte%%%0
& A%%% pentru asta0 Ce&a gasit la ea, draga0 sa ucida pentru ea%%% nu mai
putea gasi alta la $el0, A doua zi m&am mutat la 'otel pentru saptamna
pe care a*eam s&o mai petrec n permisie% !&am daruit ne*esti&mi nca o
suma ca aceea ceruta de ea la Cmpulung si m&am interesat sa *ad cu
ce $ormalitate i pot darui casele de la Constanta% !&am scris ca&i las
absolut tot ce e n casa, de la obiecte de pret la carti%%% de la lucruri
personale, la amintiri% Adica tot trecutul%