r-

!
I
Descopera aventura,rezo/va enigme/e i mai apoi...
\J
,
o metoda practica i comp/eta
What would
you like?
1992 Usborne Publishing Ltd
Titlu in original
LERN ENGLISH
de
Nicole Irving
1997 by EDITURA AQUILA '93
Romanian edition and Translation
ISBN 973-9319-17-3
Traducere:
Claudia Eftimie
Lector:
Claudia Eftimie
Tehnoredactare:
Editura Scripta SrI. Oradea
EDITURA AQUILA '93
ORADEA
Cuprins
Cuvant inainte
Ghid de pronuntare englez
Glosar (termeni/notiuni gramaticale)
Substanti vele
Adjectivele ~i primele notiuni despre verb
Timpul prezent al verbelor
Geni ti vul in's
Imperativul ~i MUST
Propozitiile interogative
Propozitiile negative
Cateva verbe de exceptie
Prepozitiile ~i particulele
"Cine", "ce" ~i pronumele reflexive
Prezentul continuu (continuare)
Pronumele personale
Verbele la trecut ~i adverbele
Imperfectul (continuare)
Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Present Perfect
Participiultrecut al verbului~ipronumeleposesive
Viitorul
Formarea viitorului cu going to
Gradele de comparatiecomparativ ~isuperlativ
Would ~i conditionalul
o scrisoare
Explicatii gramaticale
Raspunsurile ~i solutii1e exercitii10r
Numeralele, datele, anotimpurile ...
Dictionar englez-roman
I
J
Cuvant inainte
Christopher
Crook
Talhar interna-
tional. Politia
din Londra
are un dosar
des pre el.
Susy Miller
Sora lui John.
E mai in
varsta decat el
cu un an. Ii
plac romanele
politiste.
Fangs
Pi sica familiei
Fruitcake. Curi-
oasa, Ii place sa
fie rasIatata. Ii
place sa-l tach i-
neze pe Softie.
Emma
Fruitcake
Mama lui
Sarah. Este 0
scul ptori ta
destul de
faimoasa.
John Miller
Fratele lui Susy.
Ii place plimba-
rea, cataratul,
plimbarea cu
bicicleta ~i
mancarea.
Phil Fruitcake
Tatiillui Sarah.
Fiullui Frederick
Fruitcake. Lucreaza
pentru 0 asociatie de
caritate.
Softic
Cainele fami-
liei Fruitcake.
Curajos ~i ne-
obosit.Cateo-
data mai e ~i
nervos.
Sarah
Fruitcake
Prietena lui
John ~i Susy.
Ea i-a intalnit
cu un an In
urma in timpul
vacantei.
Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul
care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel
locuiesc, pentru a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii
veti insoti pe parcursul acestei carti.
Personajele principale
Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje. Cei
care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei.
Aceasta traducere nu este mcuta
cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne
exprimam tot timpul la felin
engleza ca ~i In romana. A~adar,
ea constitue traducerea cea mai
adecvata cu putinta.
Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un
ghid de pronuntare englez ~i un
glosar. Glosarul va explica
termenii gramaticali care trebuie
~tiuti pentru a intelege mai bine
textul. Reveniti asupra lui daca nu
sunteti familiarizati cu telmenii
gramaticali. '
Aceasta carte va permite sa
invatati regulile de baza ale
gramaticii limbii engleze ~i sa
puneti in practica cea ce invatati
pe parcurs, insu~indu-va noi
cuno~tinte.
Partea principala a cartii incepe
la pagina 6. Fiecare capitol
prezinta un punct sau doua de
gramatica, iar banda desenata va
prezinta utilizarea acestora.
Toate cuvintele noi sunt
prezentate alaturi de traducerea
lor. Cititi explicatiile ~i banda
desenata. Consultati lista de
cuvinte noi dind va atlati intr-un
impas. Daca va va fi greu sa
Intelegeti, apelati la tradueerea
bulelor.
Pe parcursul fiecarui capitol veti
intalni eel putin 0 ghieitoare sau
un joc care va of era ocazia de a
pune in practica eeea ce ati
aeumulat pe parcurs.
Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti
la paginile 56-57.
De retinut
In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna
ca cuvantul sau expresia In chestiune se
atla la plural.
*Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza
este neregulat, (verbul al carui timp trecut este
neregulat). Verbele neregulate din engleza va
sunt explicate unde este necesar.
oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In
baietoi: boy, soil.
ea se pronunta "i": tea, please, sau
"e" ca In elefant: dead, treasure.
eo se pronun!a "i": people.
oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca 111
unghie: shoe, blue, clue.
ew se pronunta aproape ca un "u":
;ewel, sau un "iu" din romana:
new.
ie se pronunta "i", care poate ti
lung: piece, sau scurt: fi-iend.
ay & ey se prol1unta "ei" ca 111
piei: away, they; ea se pronunta
cateodata exact la fel: great.
ou se pronul1ta "au" ca ~i 111aur:
about, found sau "0" mai alungit:
four.
ui se pronunta "j" ca 111indiciu:
builder sau "u" ca In ureche: ;uice.
ow se pronunta cateodata "au":
cow. now iar alteOl'i se pronul1ta
"au" ca 111dlau: show. window.
Consoanele
c se pronunta "s" In fata lui
"e" sau "i": ;uice, cinema;
sau "k", ca In
kilometru: castle,
cup (ck se pronunta
exact la fel).
i se pronunta ca In limba romana
(adica scmi): bridge, river, is;
- asemeni sunetului "a" din casa:
bird;
- asemeni sunetului "ai" din cobai:
bike, white, shine.
u se pronunta:
- asemeni sunetului "a" din vaza
sau casa: but. up, jumper;
- asemeni sunetului "u" din lut:
put;
- asemeni sunetului "iu" din fiu:
stupid.
o se pronunta ca In romana: dog.
not, got;
- asemeni sunetului "0" din oracol
dar mult mai alungit: old, phone,
home, no;
00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar
In majoritatea cazurilor este mai
alungit decat In limba romana (vezi
un dictional' bun): school, look,
good, poor.
e la sfar~itul unui cuvant nu se
pronunta deloc : bike, shine, like
cu excePtia cuvintelor formate
dintr-o silaba, unde "e" se
pronunta i scmi: he, she, be;
ee : se pronunta tot "i", dar putin
alungit: see: green.
ai se pronunta asemeni sunetului
"e" din etaj: airport, pair sau
sunetuJui "ei" din lei: painting.
aw se pronunta "0" ca In anotimp:
draw, strawbeny. Cilteodata, acest
sunet se scrie 00 (ca In door), or
(ca In for), sau our (ca In four), dar
pronuntat mai alungit.
Pronuntia In limba engleza difera
de cea din limba romana. Unele
litere sunt u~or de pronuntat
deoarece ele au tot timpul aceea~i
pronuntie, se citesc la fel, iar altele
se citesc ~i se pronunta ca In limba
romana (adica "b", "k", "]", "p",
"t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i
grupuri de litere se pot pronunta
diferit ~i pentru a ~ti cum sa Ie
pronuntati corect, cea mai indicata
modalitate este de a asculta cu
atentie cum vorbesc englezii.
Aici va sunt prezentate cateva
reguli care va VOl' ajuta sa
pronunta!i corect literele al carol'
sunet trebuie Invatat. Atentie In
schimb: pronuntarea In engleza
difera, existand mu]te exceptii.
Vocalele
..1~
CLLt)))
'...Ghid de pro nun tare englez
4
1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.
Glosar
ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;'
dupa "s": school.
g se pronunta gi Inaintea lui "e"
sau "i": orange; altfeJ, g se
pronunta normal: bag, go, garden;
un "u" 'IIpoate Intari: guess.
gh se pronunta uneori "f': enough,
jar aiteori nu se pronunta deIoc:
straight, light.
ng nu se pronun!a foarte distinct;
multe cuvinte se termina In "ing",
aceasta termina!ie pronun!andu-se
ca un "n" nazalizat: sing, bring.
h se pronun!a aproape Intotdeauna
In engleza: here, holiday, hello.
j se pronunta "g" ca In ger, jumper.
kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se
pronunta aici): knOw.
1& II se pronun!a ca I-ul din vila:
ill. holiday; Ie de la sfar~itul unui
cuvant se pronun!a "al" ca ~i In
mamaliga: table.
qu se pronunta "k": quick, quiet.
r-ul din engleza se pronunta aproa-
pe ca In romana: river, forest.
Er se pronunra "a"cand se afla la
sfar~itu] unui cuvant: mothel;
fathel; brother
Terminaria our se pronunra
la fel (a): flavour2.
s se pronunta ca In ceas:
house. forest; cateodata
(mai ales la sfar$ituJ
2 In America aceasHi terminatie se scrie or.
cuvantului) se pronunra"z"-
zebra: is, clothes sau "j" ca In joc:
treasure.
sh se pronun!a "~" ca In ~arpe:
shop, show.
th se pronunta ca un fel de "t" pu~
nand limba Intre dinri, Iasand aerul
sa iasa u~or pe gura: the. this.
tion se pronunra "$an": expedition.'
w se pronun!a "u" ca In uituc:
want, away.
wh se pronunta cateodata "u" iar
alteori ca un h englezesc foarte
aspirat: who.
x se pronunra cateodata "gz" exit;
iar alteori "ks":expel, fax.
y se pronunta "i" purin alungit:
crayon, you; uneori scurt: nearly,
ready, stOlY; iar alteori se pronunra
"ai" ca In cobai: by.
Variante:
Atat In Marea Britanie, cat ~i In
Romania, exista mai mu]te accente
regionale. lndicariile de mai sus
corespund englezei standard din
zilele noastre, fiind prezentata a~a
cum este vorbita In sud-estul Angliei.
Mai exista $i alte accente - cum ar
fi cel al englezei americane vorbite
In America (unde oI1ogranerea va-
riaza In compara!ie cu cea a Marii
Britanii).
Acesq~1osal'-va prezintape scurt
principalii termeni gramaticali din
aceasta cm1e.
substantivul: cuvant care denume$te
lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece.
pronumele: cuvant care tine Iocul
unui substantiv. Exemplu: ea. al meu.
subiectul: substantiv sau pronume
care sufera aqiunea exprimata de
verb. Exemple: $oarecele mananca.
Ea mananca.
complementul: substantiv sau pro-
nume care determina un verb. El
poate n direct: Ea mananca bran-
za. ~i indirect: Ea Ii da surorii
sale branza.
adjectivul: cuvant care descrie
un substantiv. ExempIu: Ea este
grasa.
verbul: cuvant care exprima 0
aqiune sau 0 stare. Verbul se con-
juga, adica se pune la forme ~i
timpuri diferite, conform subiectu-
Iui $i momentului In care are loc
aqiunea. Exemple: ea mananca; ei
mancau; eu voi n.
infinitivul: forma de baza a verbu-
lui. E forma pe care 0 are verbul
cand nu e conjugal. ExempIu:
manca. a fugi.
adverbul: cuvant care determina
un verb exprimand caracteristici
(In timp, spariu,etc.). E-
xemple: Ea mananca
repede; Ea va manca
maine.
DO

5
9substantive,e
Oricare ar fi genul substantivului, in
englezii yeti adiiuga the pentru a
aliicula substantive Ie. Exemple: the
bridge (podul); the tower (turnul);
the airport (aeroportul).
Un ~i 0 se traduc prin a in fata unei
consoane ~ian in fata unei vocale.
Exemple: a bridge (un pod); an
airport (un aeropOli).
Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor primesc
un s la plural: bridges (poduri)l.
The apare in fara substantive lor la
plural - dar nu intodeauna.
Intrebuintam the dind vorbim despre
lucruri concrete (the bridges of
Bridgetown - podurile din Bridge-
town). Cand vorbim despre lucruI'i
nenumarabile nu utilizam the. (1 like
sweets - imi p]ac dulciurile).
6 I 1 PluraluI substantivelor care se formeaza diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative ~i
negative some va fi lnlocuit cu any.
I -
Cuvinte noi
bridge
sweet
market
tower
castle
cinema
post office
swimming pool
church3
station
camps ite
airport
coast
town
port
river
lake
village
mountain
map
house
cafe
farm
hotel
forest
island
pod
bomboana
piata
turn
castel
cmema
oficiu po~tal
piscina
biserica
gara
loc de camping
aeroport
coasta (Ja mare)
ora~
port
diu
lac
ora~el, sat
munte
harta
casa
cafenea
ferma
hotel
padure
insula
,~
~~~._-
---------
"Exista unlo" i "iata"
Pentru exista, se afla un/o yom
spune there is (sau there's) la singu-
lar ~i there are la plural.
Exemple: there is a lake (este/se afla un
lac ...); there we lakes (sunt/se afla
lacu ri ...).
Cand yrem sa spunem iata yom utiliza
tot there is lare. Cand ne referim la un
obiect care se afla prin apropiere, vom
spune here is (sau here's)4 la singular
~i here are la plural.
La familia Fruitcake
Pentru un motiv necunoscut, bar-
battil din spatele lui John ~i-al Jui
Susy prive~te ~i retine drumul
care duce la familia Fruitcake. EI
a gasit deja primele ~ase puncte
de reper care indica drumul de la
aeroport. Cautati-Ie pe celelate
~ase alcatuind 0 lista in engleza
Ctinand cont de a, an).
3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza forma contrasa s (vezi pag. 8).
look!
it is, it's
there is, there's
there are (pI)
here is, here's
here are (pI)
yes
no
too
and
two
great
what's that?
priYe~te!
este, exista
(acolo) este, se afla
(acolo) sunt, se afla
(aici) este, se afla
(aici) sunt, se afla
da
nu
de asemenea
~l, lar
doi, doua
minunat
ce este aceea?
Cheia replicilor
-John, look! John priYe~te!
-It's the coast! E coasta!
-Ohyes! There's a town too! $i
acolo mai este ~i un ora~!
-It:' aport. Este un pOlio
-A river! Un rau!
-A lake! Un lac!
-A village! Un sat!
-Oh, mountains' Oh, chiar ~i munti!
-Look! ThereS Bridgetown. PriYe~-
te! Acolo este ora~ul Bridgetown.
- Yes, there are the bridges ... Da, acolo
sunt podurile ...
-and the two towers. ~i cele doua
turnuri.
-Oh, here's the airport' Oh, iata (aici
e) aeroportul.
-Great! Sweets. Minunat' Dulciuri!
-What's that Susy? Ce ai acolo Susy?
-It's the map. Harta.
-And here's the Fruitcake house. $i
iata ~i casa familiei Fruitcake.
Adjectivele i primele notiuni despre verb
ellea are
eu am
tu ai/voi aveti
. '
nOl avem
ei/ele au
Prezentul verbul ui to have este
have respectiv has. Deseori, in
anumite contexte, se adauga got:
To have, to have got
(a avea)
blue sky
In engleza, 1(eu) se scrie Intotdea-
una cu majuscula. Jou inseamna
atat tu, voi cat ~i dvs. EI ~i ea au
drept corespondent he ~i she cand
ne referim la persoane. Cand vor-
bim des pre lucruri vom spune it2
We inseamna noL They inseamna
atat ei cat ~i ele.
"Eu", "tu", "el", "ea", etc.
()-~Thelje;feaholtJqy==~_O
~; ,~;;;.;: ;.~~._'-""- . ,
~
eu sunt
tu e~ti/voi sunteti
el!ea este
noi suntem
ei/ele sunt
Jam
you are
he/she/it is
we are
they are
In engleza, adjectivele se pun Inain-
tea substantivului ~i sunt invariabi-
Ie. Spre exemplu, cu green (verde)
vom avea: a green car (0 ma~ina
verde) ~igreen cars (ma~ini verzi).
Verbele in limba engleza
In engleza, verbele se conjuga a-
proape la fel la timpul prezent (vezi
pagina 10). Anumite verbe, precum
to be (a fi) ~i to have (a avea)l se
conjuga diferit. Le gasiti conjugate
la timpul prezent pe urmatoarea
pagina.
To be (a fi)
J have (got)
you have (got)
we have (got)
they have (got)
ffi{ - I've g~t a ~Hey, JOhn!A~~ ~~I I!. I h/
~I.~} small black You've got a .'; M "'. Oh yes, I've got a XI h~ssr;dt)
l~ bag. tent too. ..4. ~ green tent.
~ ,t:r ,..~~" J.. l ~(~.(i~ F/,r ~;' <11111111 Formele contrase
}J~ ~~~ J. 'rr~ 'lA .,1~4'~~ ~~ .. ~. A
Ir{'t,- ~ ~ ~o-- ~..F )-~~. ~4' . "Pjf:~'fu.\~~ ~'.J'!-..' In engleza V.orbita S.e ~ontrag for-
\ (\ t~ "!.~ \t) ~(.r "" ."'IV< t ~"~ mele verbelor to b~? to ~ave la b::f ,,; \\) 1-.1 ~ ~ --i -' , . Ji prezent. Am, are ~1 IS devln 've
<::i '" /r:;f;%ro i7'- ,),.'1 ... ~ ~~~ \I ~ ~," you've got (tn ai, voi avcji). .~ ~ ;...:!il - ~ Iill\' f..4;~ f ~\(A' ~\{
\;i~t I ". "
~, ~''''''~I -" =X," Hello, Sarah? Its
~ .. , Susy.
l~ Ah..]'m \ '1\5 . A green suUca" ... I ve got an old > _ tire~". ~ ,r,~ a blue bag" .._/' ~ " gree: bag~ ( ~ ."II~.1~
~ ~=~~/1.9~""" l'l~Y /'w,' :d~",r-,-,*~,",~~. ~.~r,.~~ We re zn
l~. Oh, he's.:'7:"~ .. "'''''~vv..t''.!" ~'1' ,'il~.'"'Ir:71;, ;}~J~v0~ i~~'J:,.!j, .. ~ ... Ij'~ ".w:'" ~" ' Bridgetown.. ,
~f\ tall. ;0"," VQ't 4. 0 I ,,~- J.<:~ 'C ~ {,\:7 ff{t),', ./
.J. ~'?ll'":-... r:;t ,;;::;.-~"' ~h" ~1"{1""" . ~.( c:I Idv.\I" ~ ..... ~;
/"lIP t}. ~~,~n.,.!'tI (~ ~~' ~' ,"'j'". IIlfli" ~,'t\1i
~ VJiP ~'=-7fu\(",0 ~\')j ~ ~~ li.~.~.oJ ~ '. ~~~~ " ~<W
~WO'""J1b d . _~~. ~ IJ ) tE 1\ ~ ,~
~~ :t--' YW' ~ ,:11' ~~ G) ~ ~~} ~~. I' t l... il"""" '" if 'i~\\,\" "
~gM\ v. \ j 0 '" <:) -.;.~~ .....IJ ~I~;r A~ .
"tiDfU ~.. I"='[Y?~\L "'~ ,.l/ ~\ 116 " ~:\r... I~ t'~r ..... ~"
r: ~< R ,""'< ; ~u ~ ~ ~ ~fl~~~ t'/' I (, 1\"''C:1 1/))"0~ -, ~
! '1" ~?iII -~ ~.L"..I I.. ,.I..J SI 0; 'h>'1 ~ V ~.' f:r'"
~\\:~Z" ~~l ((~ 'I. 1'\" Oft I')'Y AI "'<.... V You are kind~:::: ~1 '1.....~. " ..~.. v:;-. ~~ /c!.'.J' ~ un" b, ~ .:\ F'\
~ . n J iW; IX s:::.. . .;;; E-"" r-:: ~ Thank you". I-I.-.J ~1'~11 r.:I~j
o :a 4&--~ V.....-;:::;:;:;.- ~ iF,)' ~ ~ _"'YiIio .' 'fa {~:.:P'1
""'"-- ~ ~ ~:z:. :::!I:L :.....: .~.-J "{ E...:;;#! I C ~, _'!--T ~~~""
.................. =--
1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti
8 spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).
I
Cine ce bagaje are? ~~~,
Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda desenata ~i sa desco-
periti cine ce bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fie-
care ~i atribuiti-Ie elite 0 euloare. Primul raspuns este:His bag is
r~
green.
"AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa"
lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta
in engleza. Cuviintul utilizat pentru al
saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul
sau persoana despre care vorbiti.
my al meu/mea. ai mei/ale me Ie
your al mu/ta, ai miltale, al vostru/voastra, ai
vo~tri/voastre
his al sau/a sa, ai sai/ale sale (m)
her al sau/a sa, ai sai/ale sale (f)
its al sau/sa, ai sai/sale (obieetc)
our al nostru/a noastra, ai/ale no~tri( e)
their alia lor, ai/ale lor
No, it :s all right.
We've got your
map.
Cheia replicilor
'I've got a small black bag Am 0
geanta mica ~i neagra.
'Hey, John! You've got a tent too. Hei
lohn! $i tu ai un COli.
'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da!
Am un COlide culoare verde.
'Oh sony! Oh, scuzati.
'Oh, he stall. Oh, ce inalt este.
Ah ... I'm tired... Ah ... sunt obosita.
'A green suitcase ... a blue bag 0
valiza verde ...o geanta albastra .
'I've got an old green bag3 Am 0
veche geanta verde.
You are kind! Thank you ... Sunteti
amabila. Va multumesc.
Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah?
Susy la telefon.
We're in Bridgetown .... Suntem in
Bridgetown ...
No, it~ all right. We've got your map.
Nu, e in regula. Avem hmia voastra.
'My backpacks red. Rucsacul meu e
ro~u.
'Heres your bag. Aici e geanta ta.
'No, its his bag Nu, aceasta e
geanta sa.
'My suitcases are grey. Geamanta-
nele mele sunt gri.
'Heres your suitcase, Miss. lata, aici
este geamantanul dvs. Domni~oara.
Cuvinte noi
car
holiday
sky4
sea
sand
day trip
bag
tent
suitcase
backpack
briefcase
green
blue
white
black
red
grey
yellow
pelfect
clear
warm
exciting
small, little
sorry
tall
tired
old
thanks, thank
you
kind
hello
in
all right
Miss
~
ma~ina
vacanta
eel'
mare
nISlp .
excursle
geanta
cort
geamantan
rucsac
geanta diplomat
verde
albastru
alb
negru
ro?u
gn
galben
perfect
limpede, clar
caldut, cald
extraordinar
mic (a)
pardon, scuze
inalt (a)
obosit (a)
(in context)
vechi/e, batriin (a)
va/lti multumesc
amabil (a)
buna,salut
in
in regula
Domni~oara
3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mt care Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un
substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies.
9
Timpul prezent al verbelor
To want (a dori, a vrea)
I'd like (a~ dori/a~ vrea)
Prezentul continuu
timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune care are loc, se
desIa~oara ehiar in momentul vorbirii.
Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be
(vezi pagina 8)+)nfinitivul verbului-la care se adauga ter-
minatia - ing. In continuare, va este prezentat verbul to
walk conjugat la prezentul continuu: I am walking,
au/we/they are walking, he/she/it is walking. 3
Pentru a spune ceea ce doriti, yeti
utiliza verbul to want (a dori, a vrea)
care se conjuga la fel ca verbul to
walk la prezentul simplu (I/you/we
/they want, he/she/it wants). Towant
nu se j'ntrebuinteaza la aspectul
continuu.4
Pentru a spune ceea ce doriti sa fa-
ceti, folositi verbul to want alaturi de
un infinitiv, spre exemplu: I want to
walk (eu vreau sa merg/sa ma
~
I'd like a
lemonade.
In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la
persoana a treia singular primesc un s. lata cum arata pre-
zentul verbului to walk (a se plimba). l/you/we/they walk,
he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la
timpul prezent, caracterizand 0 actiune care are loc de
obicei, deseori sau niciodata. Totu~i, spre deosebire de
limba romana. in engleza mai exista ~i un alt aspect al
Utilizarea eelor doua as peete
ale timpului prezent.
Trebuie sa retineti ca In engleza,
orice actiune care este In curs de
desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu.
Exemplu: eu dint (In acest moment)
se traduce: [ am singing, dar, daca
aceasta propozitie 0 yeti traduce:
[ sing (eu cant) se intelelge ca dese-
ori sau cateodata, prin unnare va re-
feriti la 0 aqiune care are loc repe-
tat sau din cand In cando
10
1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese termina\ia es in lac de 5 la persoana a treia singular.
Exemplu: to go (a merge), vom spune he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului.
3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prezinta in felul urmiitor: I'm walking, you/
pelsaj
soare
pas are
drum
Cola
masa
limonada
cea~ca cu ceai
'Inghetata
suc de portocale
aparat .foto
magazm
baiat
bicicleta
fiu
barbat
secret
comoara
indiciu
barca
a merge/a se
plimba
a se uita la
a straluci
a canta
a cauta ..
a duce catre ..
a-i placea cuiva
ceva
a plati
a vizita
a pleca
a Inchiria
a ascunde
'Incet
prost, tampit
fiti amabila
acesta/aceasta
catre, la ...
la umbra
inghetat/a
va rog
unde, 'Incotro
acum
dar
intotdeauna
pustiu/e
drag/a
singur/a
pe
langa
gol/goala
mare
foarte
bogat/a
intai
Inainte de toate
cu bine, adio
to look at
to shine*
to sing*
to look for
to lead*
to like
to pay *
to visit
to go *
to hire
to hide*
slowly
stupid
excuse me
this
to
in the shade
ice-cold
please
where?
now
but
always
desert
dear
alone
on
near
empty
big
very
rich
first
first of all
farewell
Cuvinte noi
landscape
sun
bird
road
Coke
table
lemonade
cup of tea
ice cream
orange juice
camera
shop
boy
bike
son
man5
secret
treasure
clue
boat, ship
to walk
Scrisoarea misterioasa
Susy a observat ca un Domn a la-
sat sa-i scape 0 foaie de hartie.
Rididind-o de pe jos, observa ca
este yorba despre 0 scrisoare Inve-
chita. 0 persoana foarte obosita
trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva
gre~eli (~ase In total). Ati putea-o
rescrie corectand gre~elile ~i
tncercand sa 0 traduceti In
romana?
juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de
portocale.
I'd like a lemonade. A~ dori 0
limonada.
And I'd like a Coke, please. Iar eu
a~ dori 0 Cola, va rog.
I'd like to pay, please. A~ vrea sa
platesc, va rog.
Where s my camera? Unde e
aparatul meu de fotografiat?
Now I'want to look at the shops in
Bridgetown. $i acum vreau sa vad
magazinele din Bridgetown.
But we always look at the shops.
Oar intotdeauna ne uitam la
magazme.
The boys want to visit the castle.
Baietii doresc sa viziteze castelu!.
We ;vant to hire two bikes. Oorim sa
inchiriem doua biciclete.
A desert Is/and 1893
o
Farewell
Ferdinand FruitcaKe
Cheia replicilor
t1y dear son Joseph,
/ am a old man. / are alone on my desert Island and my house near
Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my
treasure Is your treasure. t1y house hide the first clue. Rrst of a//
you're loof/ng for two boat.
You're walking too slowly. Mergi prea
incet.
I'm looking at the landscape, stupid!
Admir peisajul, tampitule. "
Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar,
soarele straluce~te ...
... and the birds are singing. .. iar
pasarile canta.
Excuse me, we are looking for
Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam
Bridgetown.
-This mad leads to Bridgetown. Orumul
acesta va duce inspre Bridgetown.
./ want a table in the shade. Ooresc 0
masa la umbra.
./ want an ice-cold lemonade. A~ dori
o limonada cu gheata.
He wants a cup of tea. El dore~te 0
cea~ca cu ceai.
We want an ice cream and an orange
we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul 11
continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men.
In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga
un's posesorului. Exemple: Sarah scat (pisica lui
Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this
jumper is Sarah s (acest pulover este allui Sarah).
La plural, cand numele posesorului se termina In s, se
adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria dii-
nilor).! In engleza , posesorul precede lucrul posedat,
acesta neavand articolln fata sa.
Genitivul in '5
This, these ~i that, those
This descrie un lucru din apropiere
~i Inseamna acesta/aceasta. La plu-
ral vom spune these adica ace~tia/
acestea. Exemplu: This bag is green
(Aceasta geanta e verde).
That descrie un obiect din depart are
~i Inseamna acela/aceea, iar la plu-
ral those Inseamna aceia/acelea.
Exemplu: That bag is yellow
(Geanta aceea este galbena).
Acesta/aceasta este
Pentru acesta/aceasta este uti Iizam
fie it is (sau this/that is) fie he/she/it
is. Utiliziim it is (sau this/that is)
intelesurile particulei '5
Nu confundati 's - marea poseso-
rului (ca in Sarah scat - pisica
lui Sarah), eu forma eontrasa a
verbului to be ('S = is) to have
('s = has) sau to have got ('s got
= has got) - vezi pagina 8.
pentru 0 identificare ~i he/she/it is
pentru reluarea unei idei ete.
Exemplu: Who is that? It s Robert.
He s my brother. (Cine este acela?
Acela e Robert [identificare]. E
fratele meu [reluare]). Pentru
identifieare ati putea spune ~i
That s Robert.
Aici este ~i acolo este
Aici este ~i acolo este se spune
here is ~i there is.2 Totu~i, putqi
utiJiza this is ~i that is (acesta/
aceasta este) ~i (acela/aceea este)
cand va prezentati prietenii sau un
lueru.
12
1 Dac1\ posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - biirbat, biirbati) adilugam 'so
Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7.
~ ...~
....... '
.... " .. :.:, ...
- \I "
~ .. ,~ ~.~., ...
Denumirea hainelor . J
clothes (PI) haine
trousers (PI) pantaloni
(blue-)jeans (PI) blugi !
shorts (PI) pantaloni scurti
skat fUsta
dress3 rochie
tracksuit trening
;umper pulover
shirt cama~a
T-shirt tricou
sweatshirt sveter de bumbac
;acket vesta
suit costum
sock ciorap
tights (PI) pantaloni
shoe pantof
trainers (PI) adida~i
boot cizma
hat palarie
Cheia replicilor
-Hello. We're Sarah sfriends. Buna,
suntem prietenii lui Sarah.
oHello. I'm her mother. Buna, eu
sunt mama ei.
o My name is Emma ... and this is
our dog, Softie. Ma numesc Emma ...
iar acesta este ciiinele nostru Softie.
oWhose cat is that? AI cui este pi-
soiul acela?
oHe is Sarah S. His name is Fangs.
Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs.
oHere are the bedrooms: my parents'
room, ... lata dormitoarele: camera
parintilor mei, ....
omy room and. .. camera mea ~l. ..
othe lodger s room ... camera chiri-
a~uIui.
o This is my favourite room. lata ca-
mera mea preferata.
o It s my mother s studio. E atelierul
marne! mele.
That is an old painting of Fruitcake
House. Acela este un vechi tablou
al re~edintiei Fruitcake.
Cui ii apartin ...?
Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i
specifica!i cui Ii apar!in. (lata pri-
mul raspuns: This~tracksuit is
Sarah s).
Whose? Inseamna aI/a cui. De~i .
to belong Inseamna a apartine,
de obicei se utilizeaza to be (a fi).
Exemplu: Whosejumper is this?
(AI cui este acest pulover?)
Whose schimba ordinea cuvintelor
In propozi!ie. Deseori, substantivul
se pune dupa whose, this ~ithat:
Whose jumper is that?
-This is a portrait of Sarah s
grandfather, Frederick. Acesta
este portretul bunicului lui Sarah,
Frederick.
oOh no, it s Scoff, the neighbours '
goat! Oh nu, e Scoff, capra veci-
nilor!
-Whose clothes are these? Ale cui
sunt aceste haine?
- They're my brother S. Sunt ale
fratelui meu.
oand this jumper. .. iar acest pulo-
ver ...
oIts the builder S. Est~ al zidarului.
-Jlike these glasses. lmi plac
ace~ti ochelari.
oThey're Susys. Sunt ai lui Susy.
- Whose is this shirt? A cui este
aceasta cama~a?
oIts Johns. Este a lui John.4
oAnd these binoculars? Dar acest
binoclu?
oThey're Johns too. Este tot allui
John.
Cuvinte noi
cat
dog
bowl
friend
parent
mother
father
grandfather
great-
grandfather
brother
sister
bedroom
room
lodger
studio
painting
portrait
neighbour
goat
builder
glasses (pI)
binoculars (pI)
tool
my name is
his/her name is
to belong (to)
who?
whose?
poor
favourite
pisica
caine
farfurie
prieten/a
parinte
mama
tata
bunic
strabunic
frate
sora
dormitor
camera
locatar
atelier studio
pictura
portret
vecin/a
capra
zidar
ochelari
binoclu
unealta
ma numesc
el/ea se
nume~te
a apartine
cine?
aI/a cui?
sarac/a
preferata
3 Plural: dresses. 4 De~i raspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi.
13
Daca nu cunoa~tem numele persoanei,
putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam
(doamna). Totu~i, Sir ~i Madam sunt
rareori folosite in engleza vorbita.
Imperativul11i must
In engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand
doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este
identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu:
Imperativul verbului to be este be (fii, fiti).
Mister i Missus
Mister ~i Missus inseamna DomnuIe,
Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i
Mrs., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs.
tara a adauga ~i numele de familie.
Sa fiu, sa mergem etc.
Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga
let's radacinii verbaIe. ExempIu: let's be (sa tim) let:~
walk (hai sa ne plimbam/mergem).
;...----
Careful.' Go
slowly!
Must exprima 0 obligatie (trebuie!),
este invariabil, tiind urmat de ver-
bulla intinitiv (tara to).
Exemplu: [must leave (trebuie sa
plee ).
You must visit
everything: the old
church, the caves,
Fishport ...
In engleza, un alt auxiliar modal
in afara lui must este can (a
putea), conjugiindu-se identic.
Auxiliarele modale sunt invari-
abile (nu primesc s la persoana
a treia singular) ~i sunt urmate
doar de radacina verbaIa.
Exemplu: He can keep the rope
(EI poate tine funia).
14
1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati
cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnule) sau Miss. (domni~oara).
primul/a
aI doilea/a doua
al treilea/a treia
drept inainte
luati-o la stanga ..,
luati-o la dreapta ...
(a se afla) a fi pe
stanga
(a se afla) a fi pe
dreapta
first
second
third
straight ahead
(turn/go *) left
(turn/go*) right
(to be *) on the
left
(to be*) on the
right
-See you late!: Pe curand.
- You must shut the gate. Trebuie sa
inchizi poarta.
-Turn left ... Ia-o la stanga ...
-and take the first path on the right. ~i
ia-o pe prima strada la dreapta.
-Softie, come here! Softie, vino aiei.
-This must be the Fruitcake house.
Aceasta trebuie sa fie re~edinta
Fruitcake.
-!must find that clue fast. Trebuie sa
gasesc repede acel indiciu. A
-First, let:Sfind that nail file. Intai ia
sa gasesc acea pila de unghii.
-Be quiet! Taci din gura.
-These locks must be very old. Aceste
lacate trebuie sa fie invechite.
-Be quiet, you horrible dog! Taci din
gura, caine afurisit!
a merge
a (0) ~uala...
a vem
a urmari
a intoarce la...
Cuvinte noi
rope
funie
to do* the a face
gate
poarta, gard shopping cumparaturi
sight
priveli~te
to find*
a gasi, a
cave
pe~tera
descoperi
nail file
pila de unghii
lock
Iacat
Mr.
domnul
Mrs.
doamna
to keep *
a pastra
careful
atent/a
to throw*
a arunca
slowly Incet
to be* quiet
a tacea
calm
calm/a
to watch* out
a fi atent/a quiet
silentios/oasa
to pull
a trage
quickly
repede
to shut*,
a Inchide see you later pe curand
to close
here aici
to hurry
a se grabi
fast
repede
to leave*
a pleca
horrible
oribil, afurisit
Cum ne orientam
Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte
care va VOl' ajuta sa dati ~i sa 'il1te1egeti unele instruqiuni.
street strada to cross a travers a
(main) road ~osea to carry on a continua
path drum
square piata
junction intersectie
traffic lights (pI) semafor
pedestrian zebra
crossing
to go*
to take *
to come*
tofollow
to turn
cS>
Cheia replicilor
-Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi
inceti~or!
-Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti
calmuI, Scoff.
-Throw the rope. Arunca funia.
-Be quiet, Softie. Softie, taci din gura!
- Watch out! Fii atent!
-OK, let:Spull ... NOW! OK, sa tra-
gem...ACUM!
-Shut the gate quickly, Mrs. Penny!
Doamna Penny, Inchideti repede
gardul!
-Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va!
-You must visit everything: the old
church, the caves, Fishport ... Trebuie
sa vizitati tot: biserica veche, pe~te-
rile, Fishport ...
-1 must do the shopping in Fishport.
Terbuie sa fac cumparaturile in
Fishport.
Drumul spre biserica veche
Dupa ce au luat-o pe prima strada
la dreapta, Sarah, Susy ~i John
sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea
biserica ei au nevoie de cinci
indicatii. Dati-vii drept Sarah, ~i
oferiti-le aceste indicatii. Prima:
Cross the main road.
15
Propozitiile Interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
intrebare in engleza. Cu to be ~i
auxiliarele modale (must ~i can),
formam 0 intrebare punand subi-
ectul dupa to be sau auxiliar.
Exemplu: Am I late? (Am Intar-
ziat?); Must I walk? (Trebuie sa
merg pe jos?)
Exemplu: Do I cross here? (Traver-
sez aid?); Does she want an ice
cream? (Dore~te ea 0 inghetata?)
Can
Auxiliarulmodal can inseamna a
putea, a fi capabil, a avea permisi-
unea de a... La fel ca must, can
este invariabil ~i este urmat de
un verb (tara to). Can mai in-
seamna a ~ti (CLl intelesul de a se
pricepe la ceva). Exemplu: I can
walk (pot sa merg); I can go out
(Am voie sa ies afara); J can
swim (~tiu sa Inot - sunt
capabil).
Cuvintele interogative
lata cuvintele interogative care
ar trebui invatate:
La celelalte verbe, utilizam do
(does la persoana a treia singular).
Do (sau does) se pune inaintea
subiectului.
propozitii interogative.
Exemplu: I want some butter
(Vreau ni~te unt); Do you have any
butter? (Aveti ni~te unt?).
Short answers (Raspunsuri
scurte)
In in loc de a raspunde doar cu yes
(da) sau no (nu), se reia auxiliarul
din intrebare. Exemplu: Do you like
cats? Yes, I do. (W plac pisicile?
Da); Can you swim? Yes, I can (~tii
sa inoti? Da).
Atat some, cat ~i any inseamna
ni~te. Some se folose~te doar in
propozitii afirmative, iar any in
Some ~i any
In engleza, cuvintele interogative
sunt invariabile. Cand Ie utilizam,
ordinea cuvintelor ramane aceea~i
in propozitie, fie ca avem un cu-
vant interogativ sau nu. Exemplu:
Why must J walk? (De ce trebuie
sa merg pe jos?); Why do you
want a coffee? (De ce vrei 0
cafea ?)
cum?
cate? 1
cat?
unde?
de ce?
cand?
ce?
care/pe care?
cine?
aI/a cui?
how
how many?
how much?
where?
why?
when?
what?
which?
who?
whose?
i
16
1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substantivele numarabile. Exemplu: How many
apples? (Clite mere?); How much butter? (Cat unt?).
Cheia replicilor
~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua
doamna Fruitcake.
oHello! Buna ziua.
oDoyou have a pineapple? Aveti
un ananas?
oDoyou have a basket? Aveti un
co~?
01 would like six oranges, please.
A~ dori ~ase pOliocale va rag.
oThese are mandarins. Acestea
sunt mandarine.
oDoyou like strawberries? Iti
plac cap~unile?
oMay I have a taste? Pot sa gust?
oExcuse me, can you carry this
box? Fii amabil, poti duce aceasta
cutie?
o Why is the chemist's closed? De
ce este inchisa farmacia?
oBecause Mrs. Tablet is ill.
Deoarece Doamna Tablet este
bolnava.
oExcuse me, where is the baker's?
Fiti amabil, unde e brutaria?
oOh! Is it a crab?Oh! E un crab?
o Yes, iUs ... Da ...
How much do these cakes cost?
Cat costa aceste prajituri?
How many rolls do you want?
Cate chifle doriti?
o Do you want an ice cream? Vrei
o inghetata?
oNo, but I'd like some sweets. Nu,
dar a~ dori ni~te bomboane.
o Which flavour do you want? Ce
aroma preferi?
o What are you looking for, Susy?
Ce cauti Susy?
Where is it? Ah! Unde este? Ah!
oSarah, can you explain this
letter? Sarah, poti explica aceasta
scrisoare?
Is it ajoke? Eo gluma?
oGreat! It's a real treasure hunt. E
o adevarata goana dupa comoara.
a purta
a costa
a explica
tarziu
~ase
inchis/a
deoarece
bolnav/a
adevarat
scnsoare
gluma
goana dupa
comoara
a ie~i
a inota
a gusta
(Uitati-va la desenele de la pag. 12).
Which room must Sarah, John
and Susy visit?
Cat costa aceasta prajitura?
A~ dori 0 inghetata.
Ce arome aveti?
Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro
to go* out
to swim*
to have* a
taste
to carry
to cost*
to explain
late
six
closed
because
ill
real
letter
ioke
treasure hunt
Sarah, can you
explain this letter?
ananas
co~
portocala
mandarina
caNuna
cutie
cafea
unt
farmacie
brutarie
crab
magician
prajitura
chifla
magazm
paine
aroma
Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea
crede ca ~tie care e primul indiciu ~i
unde se afla el. Gandindu-se bine,
John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar
voi? Raspundeti la aceste intrebari
~i yeti vedea:
Who is Ferdinand Fruitcake?
What are two ships?
pineapple
basket
orange
mandarin
strawberry2
box3
coffee
butter
chemist s4
baker s
crab
magician
cake
roll
supermarket
bread
flavour
2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea magazinelor (brutarie), in locul expresiilor
baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have
I') r: .. f " f,.( 7. I;, 1. ,.on nn ...,..,,-,: nnntn n"'l1"r"l 'nnn In" (n !fI (1 (it onf?'
Incercati sa traduceti aceste pro-
pozitii in engleza:
Un de este magazinul?
Aveti paine?
Cuvinte noi
Care este mesajul scrisorii invechite?
Odihnindu-se in fata vechii biserici, Sus)' i~i aminte~te de scrisoa-
rea pe care barbatul a scapat-o ...
----------
What are you
looking for, Susy?
~ Propozitiile negative
Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza
not (nu). Daca avem to be, must sau can, not se va
pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He
is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom
avea do (does la persoana a treia) urmat de un not.
Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii).
In engleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa.
Exemplele de mai sus devin astfel: He isn't tired; She
doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul
paginii).
Nothing !?i Nobody
Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de
subiect (Nobody is singing - nimeni nu canta) ~i
complement direct (I want nothing - nu dorese
nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa
utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i not ... anyone
(nu ... nimeni). Exemplu: 1do not want anything (nu
dorese nimie).
Forme contrase cu not
Imperativul negativ
Can + not se scrie cannot, forma sa
contrasa fi ind can t
Be quiet, Softie,
you mustn't bark
so loud.
eontragere
donr
doesn r
isn r
aren r
mustn r
haven r
hasn r
lata contragerile cu not care trebuie
~tiute:
forma eompleta
do not
does not
is not
are not
must not
have not
has not
In engleza, pentru a spune niei un ~i
niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyin-
te: not a ~i not any. Exemplu: I do
not have a dog (nu am un caine). I
do not have any dog (nu am nid un
caine). Not a ~i not any se Intrebu-
inteaza doar In propozitiile negative.
Pentru a interzice cuiva un lucru, se
Intrebuinteaza do not + verb.
Exemplu~ Do not close the door.
(Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa
fiind: Don't close the door.
18
1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a treia) nu am nici un diine se mai poate deci
spune: J have not got a dog. Contragerile sunt haven ~$i hasn't.
Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi?
Primul indiciu
The door isn't locked. U~a nu este
inchisa cu cheia.
Sut the bikes aren't there. Oar
bicicletele nu sunt acolo.
Be quiet, Softie, you mustn't bark so
loud. Taci Softie, nu latra a~a de
tare .
What are you looking/or? Ce
cauti?
There isn't anybody here. Nu e
nimeni aici.
There 's a burglar in the house. In
casa e un infractor.
What ships? I can'tjind any ships ...
Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a
barca.
Good evening, darling. Hi, Dave'
Buna seara dragul meu. Salut, Dave!
Hello, darling. .. Oh, damn' Buna
seara draga mea ... La naiba!
There aren't any aspirins. Nu avem
nici a aspirina.
Yes, I know. That~ because the
chemist's is closed. .. ~tiu. deoarece e
inchis Ia faJmacie.
I don't have anything. I have no
aspirins, no plasters ... Nu am nimic.
Nici aspirine ~i nici plasture.
Hi, everyone! Salut, la toata lumea!
Oh, please don't look this way' Oh,
va rag nu va uitati intr-aici.
Here are the two ships. lata cele
doua barci.
Oh, there's a man outside. Oh, afara
e un barbat.
Sarah, who's that man? Sarah, cine
este domnul acela?
I don't know. Nu ~tiu.
It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e
Dave, chiria~ul...
Oh I know, it must be the builde,:
Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul.
But the builder doesn't wear a suit.
Oar zidarul nu pomia costum.
Where are you? We're eating!
Unde sunteti? La masa (mfmcam)!
O.K. We're coming. O.K. venim.
Look! They aren't exactly the same.
Priviti! Nu sunt chiar asemanatoare.
a pUrta (haine)
a manca
inch is/a
acolo
a~adar, deci
tare
buna seara
buna, salut
la naiba!
toata lumea
pe aici/intr-aici
afara
exact
acela~i/aceea~i/
asemanator/oare
to wear*
to eat*
locked
there
so
loud
good evening
hi
damn
everyone
this way
outside
exactly
the same
a latra
a ~ti, a cunoa~te
u~a
inrractor
apa
cheie
drag/a
aspirina
plasture
caJie .de joc
zarun
lumanare
carte
palarie
Oh I know, it
must be the
builda
But the builder
doesn Y wear a
suit.
to bark
to know*
There aren Y any cards.
Cuvinte noi
door
burglar
water
key
darling
aspirin
plaster
(playing) card
dice (pI)
candle
book
top hat
2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20) 19
~ Cateva verbe de exceptie
lata verbele care ar trebui invatate: Dupa cum am vazut la pagina
10, in engleza avem doua
aspecte ale timpului prezent:
simplu ~i continuu.
Totu~i, exista unele verbe care
nu se utilizeaza niciodata la
prezentul continuu, ci doar la
prezentul simplu.
to believe (in)
to belong (to)
to guess
to hate
to hear *
to know *
to like
to love
to need
to prefer
a crede (In)
a apartine
a presupune
a uri
a aUZl
a ~ti
a place cuiva ceva
a iubi
a avea neVOle
a prefera
to realize
to recognize
to remember
to see *
to seem
to smell*
to suppose
to understand*
to want
a realiza, a-~i da
seama/de
a recunoa~te
a-~i aminti
a vedea
a parea
a mirosi 1
a presupune
a intelege
a dori, a pofti
Some inseamna ni~te, intr-o
propozitie afirmativa. Intr-o
propozitie interogativa, se
utiJizeaza any (vezi pagina 16).
Precedat de not (negatie), any
se traduce prin a nu ... (vezi
pagina 18).
Totu~i, in engleza, some :;;i any
pot fi omise, folosindu-se doar
substantivul: I want butter
(vreau unt); Do you want
butter? (dore~ti unt?); 1 don ~
want butter (nu doresc unt):
To have mai are ~i alte sensuri pe
liingii a avea. Printre altele, Inseam-
na a lua, a servi ceva Intr-o cafenea
sau un restaurant. Exemplu: I'm
having a steak (servesc 0 friptura).
Can (continuare)
Can (vezi pag. 16) este des folosit.
Verbele de simt se utilzeaza de
regula cu can ~i anume: tofeel (a
simti), to see (a vedea), to smell (a
mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste
(a gusta), cat ~ito understand (a
intelege) ~i to remember (a-~i
aminti).
to fin ish
to taste
to bring*
to get* out
delicious
simply
right
enough
that is enough
right away
pu~ti, copil
cuvinte incruci~ate
unt
friptura
branza
cartofi prajiti
leguma
fotografie
supa
eeai
gaina .
acopen~
cheie
a termina
a gllsta
a aduce
a ie~i afara
delicios
pur ~i simplll
coreet, exact
de ajllns
este de ajuns
imediat
I'
ho
1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti un miros) ~itofeel (eu sensuI de a atinge ceva,
de a trai un sentiment sau senzatie).
I don ~eat
vegetables .
What are those kids
doing? I simply
can ~understand.
Cheia replicilor
.J love you. Te iubesc.
Mmm ... It smells delicious. Miroase
delicios.
The kids are finishing your ice
cream. Pu~tii i~i termina inghe~ata.
Be quiet. I'm doing the crossword.
Taci. Fac cuvinte incruci~ate.
When do you want to leave? Cind
vrei sa plecam?
She s having cheese. Ea serve~te
branza.
.. .And why are they
taking
photographs?
Are you having chips too? Mananci
~i tu cartofi praji~i? ,
Oh yes! J love chips. Oh da! Imi
plac cartofii prajiti!
J don't eat vegetables. Nu mananc
legume.
What are those kids doing? I simply
can't understand. Ce fac copiii
aeeia? Pur ~i simplu nu inteleg.
...And why are they taking photo-
graphs? ~i de ce fae poze?
Watch out! He s bringing some
soup. Ai grija! Aduee supa.
Right, thats enough! Get out
right away! Gata, ajunge! Ie~i~i
afara imediat!
Hey, we're going! Hei! Plecam!
Hey, look! I've got the next clue.
Ia te uita! Am gasit inca un
indiciu!
Cuvinte incruciate
Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi
scris in romane~te intre paranteze,
cuvintele de care aveti nevoie.
Traducerea lor corect~ va permite sa
completa~i grila.
Orizontal
1. I don't want any (ceai).
3. The aspirins are (acolo).
5.I'd like (ni~te) cheese.
6. (Aceste) tables are in the shade.
7. A (gaina) is crossing the road.
9. Does she want (0) inghetata?
Her sweatshirt is (pe) the table.
I
10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2
3
Vertical 4
1. Please (arunea) the rope now! 5
2. (EI) s looking for his camera. 6
3. There are some (barbati) on the 7
ro~ 8
4. Have you got (ni~te) sweets? 9
5. (A cui) is that map? 10
7. He can 't (a-~i aminti).
8. Oh no, J haven Ygot (aIiicol hot.) keys! Pentru a rezolva rebusul,
9. I love this (magazin). inlocuiti ste]utele gasite ~i
10. Excuse me. does this road lead to puneti griIa pe 0 foaie de
the (aeroport)? hartie.
21
1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going into the house (EI intra in casa). 2 Daca
nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0
modificare a unei actiuni sau stari.
oh, 1know!
Come on, we're
going to Tony:s.
Oh, no! The bald man!
There, in front of the
fountain.
~
Verbe cu particula
In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: un verb de
baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a
merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie.
Exemple: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for
(a cauta).
Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila.
Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate
I '?) e le~I. .
Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege
sensulintregului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up
(sus). Totu~i, cand invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe
tara a separa cele doua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge
sa intelegeti ~i sa ~titi sensul particulelor.
dupa
impotriva
panala
la
inainte
dupa
intre
de, langa
aproape de, langa
departe de
pentru
de la
in
in fata/a
in
langa
de (apartenenta)
pe
vizavi
din...
chiar langa
prin, de-a lungul
la
catre
sub
panala
cu
~Prepozitiile ~i particulele
after
against
as far as
at
before
behind
between
by
close to
far from
for
from
in
infront of
into I
next to
of
on, ont02
opposite
out of
(right) near
through
to
towards
under
until
with
To i at
Atat to, cat ~i at inseamna la. To
indica mi~care (directionare catre
ceva), iar at este static. Exemple:
1 'm going to the market (Ma due la
piata); I'm at the market (Sunt la
piata).
Cand plecati la cineva in vizita, yeti
utiliza to ~i at alaturi de forma pose-
siva in's (Exemplu: John s - vezi
pag. 12). To indica directia, iar at
locul unde va aflati. Exemplu: I'm
going to John S (ma due la John
aeasa); I'm at John S (sunt la John).
---~
,"' ...;
lata prepozitiile care trebuie
~tiute in engleza:
Yes, I've got a magnifYing
glass. It:S on the table, in
the attic.
Cuvinte noi
window
fereastra
building
eladire
exit
ie~ire
answer raspuns
woman3
femeie
question
intrebare
garden
gradina
cow
vaea
hill
deal
fountain
fiinta.na
to go* in
a intra
school
~eoaJa to go* up
a urea
quay
ehei
to come * out
a ie~i
net
piasa (de pe~te) to come* down a eobori
note
mesaj, nota
to put* a pune
bench4
banea
to live
a trai
magnifYing
lupa
bald ehel
glass5
quick repede
home
easa (domieiliu)
OK OK
fi'iend
prieten
come on
hai!
attic
pod
Cheia replicilor
Look through the window! Uita-te
pe fereastra.
Near the exit ... next to the woman
in red Langa ie~ire... langa femeia
in ro~u.
It's the man from the airport! E
barbatul de la aeroport!
It's the man with the letter! E
barbatul eu serisoarea!
It's the man from the garden! E
barbatul din gradina!
It's the same man! E aeela~i barbat.
Quickly! He must want our
treasure. Repede! Sigur vrea
eomoara noastra.
Oh, no! The bald man! There, in
front of the fountain. Oh nu!
Barbatul ehel! Aeolo, in fata
fantanii.
He's coming down onto the quay.
Coboara inspre ehei.
Quick, come behind this net!
Repede! Veniti in spatele aeestei
plase.
It's OK! Gata, e OK!
Right, put the note and the photos
on this bench. Bun, aeu' pune
mesajul ~i pozele pe aeeasta banea.
Have you got a magnifYing glass?
Ai 0 lupa?
Yes, but at home. Da, aeasa.
Oh, I know! Come on, we're going
to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem!
Haideti, mergem aeasa la Tony.
Tony's afriendHe lives opposite
the station. Tony e un amie.
Loeuie~te vizavi de gara.
Yes, I've got a magnifYing glass.
It's on the table, in the attic. Da, am
o lupa. E pe masa, in pod.
Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In
care cladire trebuie ei sa mearga ~i
terminati fraza luiSarah (cele pat-
ru raspunsuri nu se refera decat la 0
singura cladire din FishpOlt.)
Cand prieterwT1iJfSarah gase~te In
sfar~it qJup:1, Susy, John ~i Sarah
eitesc biletul (cuvantul) pe care
John I-a gasit la han. Ei trebuie sa
raspunda la patru Intrebari. Din
fericire, fotografia facuta de Sarah
de pe banca vppsita, contine ras-
punsurile.Puteti,sa Ie gasiti pe
toate patru (In engleza)?
3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.
Cine, ce i pronumele reflexive
In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde,
cat ~i a se ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa
asupra subiectului verbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul):
pentru a se rani yeti utiliza to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv:
Don't hurt yourself(nu te rani).
Pronumele reflexive
What's the time?
La intrebarile What s the time? sau What time is it (cat e ceasul?) rt\ raspundeti punand: It is... (Este) urmat de: \:)
one/two/threelfour (0 'clock) ora unu/doua/trei/patrul
six (0 'clock) in the morning ora ~ase dimineata
... in the afternoon dupa - amiaza
... in the evening seara
... midday/midnight amiaza/miezul noptii
a quarter past two doua ~i un sfert
half past two doua ~i jumatate
a quarter to two doua Tara un sfert
twenty (minutes)past two doua ~i douazeci (de minute)
ten to two doua Tara zece
La intrebarea what time ... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei:
At one 0 'clock sau At one (La ora unu).
To get
Verbul to get are mai multe intelesuri.
Alilturi de un complement inseamna
a primi, a obtine, a lua. AIteori,
semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0
acti une al carei efect se revarsa
asupra subiectului. Exemplu: to get
dressed (a se imbdica), to get up (a
se ridica).
In engleza vorbita who ~i which
sunt adesea inlocuite cu that, dar
acesta nu se folose~te pentru per-
soane. In plus, pronumele relative
deseori omis. Exemplu: The book
I'm reading (Cartea pe care 0
citesc).
Cine ~i ce
In romana, pronumele relativ cine
tine locul unei persoane, iar ce tine
locul unui obiect. Astfel, in engle-
za, who tine locul unei persoane,
iar which tine locul unui obiect.
Whom este un alt pronume relativ
care poate indeplini funqia de
complement direct, dar rareori se
face 0 distinqie intre who (subiect)
~i whow (complement). De regula,
se utilizeaza doar who.
eu insumilinsami
tu insutilinsati
el insu~i/ea insa~i
insu~ilinsa~i
noi in~inelinsene
voi in~iva/inseva
ei in~i~ilele inse~i
myself
yourself
him/herself
itself
ourselves
yourselves
themselves
24 1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.
The man who s cutting the
ribbon is Frederick Fruitcake.
25
a 'imprumuta
a dormi
a spiHa
a se trezi
a se cu\ca
smgur
bine'inteles
bine '
seara aceasta
bine
mama
tat a
de asemenea
simpatic/a
fOaI1e, cu adevarat
de obicei
a revel1l
a se distra
to come* back
to have* (lots
oj) fun
to borrow
to sleep *
to wash
to wake * up
to go* to bed
on your own
of course
well
this evening
good
Mum
Dad
also
nice
really
usually
What time does Susy wake up?
What time does John wake up?
What time do they go to bed?
And there~' the sign
which is on all his
clues.
creion colorat
desen
perete
cordon
semn
idee
student
vedere
a se imbraca
a se trezi
a se plictisi
a simti
a se calma
a citi
a lipsi
a rupe
a taia
crayon
drawing
wall
ribbon
sign
idea
student
postcard
to get * dressed
to get * up
to get* bored
to feel *
to calm dmvn
to read*
to be* missing
to tear* up
to cut *
Dear Mum and Dad,
We're having lots of fun here. The Fruitcake house is
great, and sarah's parents are nice. They'Ve also got a
reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a
cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat.
There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in
our tents which are in the garden, right near the house,
but we eat, wash and get dressed in the house. I wake
up at six in the morning, because the sun's shinning
and the birds are singing, but John wakes up at eight!
We usually go to bed at half past nine or ten o'clock. DO
you like this postcard? It's of Fishport.
XXXsusy
o vedere de la Susy
A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie eu
amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti la
intrebari (Alcatuiti propozitii in engleza).
Cuvinte noi
Who has a goat?
Where do Susy and John sleep?
Where do they eat and get
dressed?
Oh! That must be
the clue that we're
10oking f01:
Cheiareplicilor
Why are YOil hiding? De ce va
ascundeti?
Because we get bored at school.
Fiindca ne plictisim la ~coaUi.
What's the time? Cat e ceasul?
It's eight, Miss. E ora opt,
Domni~oara.
And now? :;;iacum?
It~ a quarter past nine. Este noua
~i un sfel1.
Simon, what time do you get up?
Simon,Ja ce ora te treze~ti?
At half past seven. La ~apte ~i
jumatate.
Do you get dressed on your own?
Te imbraci singur?
Of course. Bineinteles.
I don't feel well. Nu ma simt bine.
Right, calm down! In regula,
potoliti-va!
Look, that~' the crayon that's
missing. Prive~te, e creionul care
lipse~te.
Hey, that's niy drmving that you're
tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu\.
Oh! That mm:t be the clue that
we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie
sa fie indiciul pe care-I cautam.
Look at the old photo on the wall.
Prive~te fotografia veche de pe
perete.
The man who's cutting the ribbon is
Frederick Fruitcake. Cel care taie
cordonul e Frederick Fruitcake.
And there's the sign which is on all
his clues. :;;i iata semnul, care se
afla2 asupra tuturor indiciilor.
We can come back this evening.
Putem reveni in seara aceasta.
Good idea! Buna idee!
2 To be se poate traduce prin "a se gasi".
I'm looking for
the photo because
it S not on the
wall any more.
baza a verbulLii. Exemplu: They
are going to school to find a clue.
(Ei se due la ~coala, pentru a
giisi un indiciu.) Alte doua locu-
tiuni, care au acela~i inteles ca to,
sunt: in order to ~i so as to.
prezentul continuu. Exemple: I
already know that (Asta ~tiu
deja). I know that man (II cu-
nose pe acel barbat).
Observatie: pentru a ~ti sa (a fi
capabil de ceva), se utilizeaza
can. Exemplu: I can swim (~tiu
sa Inot).
Right, we're
taking this to the
po/ice station.
To do ~i to make (a face)
Can J close up, Mr.
Dixon?
To do serve~te drept auxiliar in
intrebari ~i fraze negative (vezi
pag. 16 ~i 18), dar acesta mai
inseamna ~i a face CLiintelesul de
a face 0 activitate. Pentru a face
CLiintelesul de a fabrica se
utilizeaza to make.
For/To
In engleza, pentru se traduce CLI
for Totu~i, cand vorbim despre un
tel sau 0 intentie pentru, urmat de
un verb la infinitiv, se traduce cu
to. Acest to este urmat de forma de
To know inseamna a !jti, a
cunoa~te. Acesta se utilizeaza la
prezentLiI simplu ~i foarte rar la
Because that s
his briefcase.
Prezentul continuu (continuare)
What do we do
to get in?
Because ~i Because Of
Ca ~iin romana, in engleza se
face 0 distinqie intre fiindd,
care se traduce cu because, ~i
din cauza, care se traduce CLI
because of
Aceste doua pagini va prezinta
utilizarea prezentului continuu in
engleza. Luati aminte ca in romana,
pentru a sublinia desIa~urarea unei
actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul
de". In engleza se utilizeaza pre-
zentul conti nUll. "I'm eating" se
poate traduce "Eu mananc", sau
"Sunt pe punctul de a manca".
Yes. J 'mjust
wrapping a broken
parr.
26 I Prezentlll simplll al verbllIlIi to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.
lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Primele ~apte
parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa
alciHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to.
The teacher must close up do the shopping.
The policeman borrows a bike we're eating.
lmust phone the service engineeJ: the neighbour:~ goat.
They must always shut the gate they can see an old photo of
They find the clue ... Ferdinand Fruitcake.
She s going to Bridgetown the machine is broken.
We can't come now it is late .
.. follow the burglm:
Fraze amestecate
Cheia replicilor
Who are you? What are you
doing here? Cine sunteti? Ce
cautati aici?
.,~..'I'm a service engineer3.
I'm mending the photocopie'~
pai ... Sunt un reparator. Repar
fotocopiatorul.
Yes... I'm just wrapping; a
broken part. Da ... Tocmai
asamblez 0 bucata rupta.
So, is it OK now? Deci,
acum e in regula?
/; yes ... Pai, da ...
Can 1 close up, /\111: Dixon?
Pot sa inchid, d01l1nule Dixon?
Yes, of course. Da,
bineinteles.
What do we do to get in? Ce
facem pentru a intra?
Come this way! Veniti pe
aici!
What are you doing, Susy?
Ce faci Susy?
Don't be daft. Nu fi tampit!
I'm looking for the photo
because it s not on the wall.
Caut fotografia, fiindca nu mai
e pe perete.
Too late' The bald man s got
the clue! Prea tiirziu! Barbatul
che! a descoperit indiciul!
How do you know? De unde
~tii?
Because that s his briefcase.
Pentru ca aceea e servieta sa.
Right, we're taking this to
the police station. Bine, 0
ducem la politie.
Its closed' E inchis!
Right, we must come back
tomorrow morning. Bine,
trebuie sa revenim maine
dimineata.
: Do YOl~ know the policeman?
II cuno~ti pe politist?
}~s... He:~ quite nice ... Da ...
E un om destul de simpatico
a asambla
a inch ide
a intra
a telefona
tocmai
rupt/a
tampit, prost
nU... mai mult
maine
destul de, foarte
to wrap
to close up
to get in
to phone
iust
broken
daft
not .. any more
tomorrow
quite
mecanicul
fotocopiellli (xerox)
bucata
perete
politi a
dimineata
politistul
ma~ina
profesor
a repara
Cuvinte noi
service engineer
photocopier
part
wall
police station
morning
policeman2
machine
teacher
to mend
: P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,.. 3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUiriit a (sau
--=-~:e ~_ =~fi ;0 .'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoana. prccedat5, de 0
- - J&~ ..nminlill
27
1
Pronumele personale
[(eu)
you (tu, voi)
he (el)
she (ea)
it (el, ea)
we (noi)
they (ei, ele)
Se ~tiu deja pronumele personale
care indeplinesc funqia de
subiect: [(eu), you (tu, voi), he
(el) etc. (vezi pag 8). In engleza,
exista pronume care indeplinesc
~i functia de complement. A~a
cum indica tabelul din dreapta,
vom avea acelea~i pronume cu
Locul pronumelor
personale
in engleza, complementul expri-
mat prin pronume personal se
pune jupa verb. Exemplu:[ like
you (Imi placi); Does he like
you? (EI te place?); [ don't like
her (Ea nu-mi place); Give her
the book (Da-i cartea!)
Utilizarea a doua
complemente diferite
Cand vrem sa utilizam doua com-
plemente exprimate prin pronume
pentru a spune Da-i-o!, trebuie
p-s co/??p/.?h'.?.?h'//// gL?C/ L7L/pd
verb, urmat de prepozitia
to + complementul indirect: Give
it to her.
"Eu", "tu" i "eile/e"
Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele
se traduc in engleza prin pronu-
mele personal cu functie de com-
Dupa cina...
28
functie de complement direct ~i
indirect. Ca ~i in romana, unele
pronume pot fi atilt subiect, cat ~i
complement. Tabelul va prezinta
prin caract ere ingro~ate, pronume-
Ie care au funqie de complement,
diferentiindu-se de cele care inde-
plinesc funqia de subiect.
plement. Exemplu: Give me the
book. (Da-mi cartea); Is ityou? (Tu
e~ti?); It s them! (Ei sunt!)
Probabil
Tn engleza, probabil se traduce
prin maybe sau perhaps. Se mai
Pronumele personale
subiect complement
direct sau indirect
me (pe mine/mie)
you (pe tine/voi)
him (pe el/lui)
her (pe ea/ei)
it (pe el/pe ea)
us (pe noi/noua)
them (pe ei/ele/lor)
,~~w
poate utiliza ~i auxiliarul modal
might. Exemplu: He might have
my ticket. (Probabil ca are biletu!
meu). Ca ~i alte auxiliare modale,
might este invariabil ~i este urmat
de radacina verbala.
Ghieitoarea eartii po~tale
lata bucatiJe din ilustrata pe care
Susy, Sarah ~i John trebuie s-o
reeonstituie. Puneti-le In ordinea
coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i
tradueeti-o In romana.
rz/J. g.,anl
!BdJqd"',"'.
/i b-:
/1.<a,9iJhhC'zt.
Cuvinte noi
But can ,Fe
read it?
Cheia replieilor
What do we dOl with the
briefcase? Ce faeem eu
servieta?
Do we show it to your parents?
o aratam parintilor tai'?
No. ,Fe l11ustn't show it to
them. N Ll, nLl trebuie sa le-o
aratam.
We must fir}t tell the police
evelything. Intai, trebuie sa
spunem totuJ la politie.
Supper s ready Cina e gata!
.J can hide it in my tent. 0 pot
ascunde In cOliul meu.
Good idea! Buna idee!
So, the bald man has got the
clue from the school. Oeci,
barbatul chel are indiciul de la
~coala.
To find it, we must find the
bald man. Pentru a gasi,
trebuie sa-l gasim pe barbatul
chel.
His address might be in his
briefcase. Adresa lui ar putea
fi In servieta.
Sit next to me. A~eaza-te
Hinga mine.
Susy, pass her my torch.
Susy, da-i lanterna mea.
A diary, a newspapel: .. Un
jurnal, un ziar ...
But look underneath. there
are some bits of papel: Oar
uita-te dedesubt, sunt acolo
ni;;te bucati de hiiIiie.
What's that? Cine e acolo?
011. it's you, Fangs! Oh, tLl
e;;ti, Fangs!
Jt's a postcard in small
piec_e~.Este 0 carte po;;tala In bucatI.
But can we read it? Oar pu-
tern sa citim?
ticket
police
supper
address2
torch3
diGly4
newspaper
bit
paper
bilet
politie
cina
adresa
lantern a
j~rnal
ziar
buditica
hartie
postcard
piece
food
to give*
to show*
to tell*
to sit*
to pass
to live
to ask @Il
carte pO$tala
bucata
mancare
a da
a arata
a spune
a $edea
a da
a trai, a !ocui
a cere
to recommend
maybe, perhaps
evelything
ready
underneath
very
interesting
anyhow
probably
a recomanda
probabil, poate
totu!
gata
dedesubt
foarte
interesant
oncum
probabil
1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majoritatea verbelor, la auxiliarul do (does la
persoana a trcia singular) Intr-o propozitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches
4 Pluralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebuic sa fie urmat de (or.
29
Verbele la trecut ~i adverbele
Ca ~i la prezent, In engleza, verbele
au purine forme la trecut.
Trecutul
Trecutul, descrie actiuni deja Inche-
iate ~i concluzionate. Acesta cores--
punde perfectului simplu (exemplu:
eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i
perfectului compus din romana,
cand relateaza evenimente trecute
(exemplu: am mers toata noap-
tea)'. La pagina 34 yeti observa
ca imperfectul din engleza co-
respunde imperfectului din
rom ana.
La majoritatea verbelor, trecutul
e u~or de format: la toate formele
adaugati ed radacinii verbale2
Astfel, to walk (a merge) se
conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they
walked.
Trecutullui to have ~i to be
Trecutul verbelor to have (a avea) ~i
to be (a fi) este neregulat, trebuind
Invatat. To have are 0 singura forma:
J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be
are doua forme: J/he /she/it was ~i
you/we/they were.
Imperfectul intr-o propozitie negativa
Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este ase-
manatoare Cll cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt
Inlocuite cu did. Exemple: He was not tired (EI nu era obosit); She
did not like dogs (Ei nu Ii placeau cainii).
In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~,
forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~
tired. She didn .~like dogs.
Adverbe utile
today
yesterday
yesterday evening
last night
the day before
yesterday
tomorrow
the day after
tomorrow
already
still
often
sometimes
aZI
ten
aseara
ieri seara
alaltaieri
mai ne
poi maine
deja
Inca
deseori
cateodata
Because we're
looking for a
treasure ...
usually. normally de obicei
then, so deci, atunci
well bine
here aici
there acolo
over/around here pe aici/acolo
evelywhere peste tot
somewhere undeva
nowhere nicaieri
luckily, fortunately din fericire
really cu adevarat
velY fomie
maybe poate, probabil
almost aproape
It s my
family s.
30
1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 Intinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc
In engleza se termina In Iy. Totu~i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. amical) ~i
-So, where was this briefcase?
Deci, unde era aceasta servieta?
-]t was in the staff 1'00m. Era in
cancelaria profesorilor.
-And why were you there? $i voi
de ce erati acolo?
-Because we're looking for a
treasure Deoarece diutam 0
comoara .
-and there was a clue in the
schoo/. ~i la ~coala se gasea un
indiciu.
- What treasure? Ce comoara?
oft's myfamity's. Apartine fami-
liei mele.
-Ah, ] see, and this crook wants
to steal it... Oh, inteleg, iar acest
talhar vrea s-o fure.
-Exactly! The clue is an old
photo. Exact! Indiciul e 0 veche
fotografie.
-The photo ,vasn't there any
more last night ... Jeri seara foto-
grafia nu mai era acolo ...
-but the crook's briefcase was
there. dar servieta talharului era
acolo.
-It's most probably the teacher's
briefcase. E foarte probabil ca ii
apartine profesorului.
-But no, the crook had it before.
Sa nu, talharul 0 avea ~i-nainte.
-That's enough! You really must
go home now. Ajunge! Acum
chiar ca trebuie sa mergeti
acasa.
-Quickly take this briefcase back
to the schoo/. Duceti repede
geanta aceasta inapoi la ~coala.
-Too bad! We must carryon
without the police. Cu atat mai
rau! Trebuie sa continuam Tara
politie.
-Luckily we've got the bald
man:S address. Din fericire
avem adresa barbatului che!.
-Oh look, I've still got the dimy
that was in the red briefcase! Ja
priviti! mai am inca agenda din
servieta ro~ie.
-]t was in my pocket. Era in
buzunarul meu.
Cheia replicilor
a fura
a duce inapoi
cel mai ... , foarte
inainte
cu atat mai riiu
tara
simpatic/a
draaut/a
1:>.
costisitor/oare
Too bad! We must
canyon vvithout
the police.
most
before
too bad
without
nice
pretty
expensive
to steat*
10 take* back
4 I had a really pretty room.
S My parents were Vel)) tired.
6 The restaurants werent vel)'
expensive.
Quickly take this
briefcase back to
the school.
cancelarie (de
profesor)
comoara
fami1ie
escroc, talhar
profesor/oara
buzunar
hotel
plaja
restaurant
Ghicitoare ilustrata
Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei
sale fotografiile de vacanta. Puteti atribui fie-
carei imagini comentariul corespunzi3.tor?
staff room
Cuvinte noi
treasure
(amily4
crook
teacher
pocket
hotel
beach5
restaurant
lOur hotel was small and really
nice.
2 There was a big garden.
3 The hotel was velY close to the
beach.
lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe ~iadjective au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a - rapid, iute).
4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches.
Imperfectul (continuare)
La majoritatea verbelor, imperfectul se
formeaza din radacina verbala + ed.
Totu~i, anumite verbe au un imper-
fect neregulat, care trebuie invatat.
Acest imperfect este acela~i la toate
persoanele (eu, tu, eI, etc.).
De exemplu, imperfectul verbului
to make este made: I made, you
made. he made etc.
Multe verbe uzuale sunt neregulate
(vezi lista de mai jos - la "Cuvinte
noi" un asterix Ie marcheaza).
Imperfectul intr-o intrebare
Daca utilizam un verb la imperfect
Intr-o Intrebare, procedam Intocmai
ca la prezent (vezi pag. 16), dar do
~j does sunt Inlocllite cu did.
Exemple: Wereyou tired? (Erai obo-
sit?); Did you like the film? (Ti-a
pIacut fiImuI?)
"Nite"
Ni~te se traduce prin some sau
any; some In propozitii afirmative,
~i any in propozitii negative ~i
interogative.
Exemplu: I want some ... (Doresc
ni~te ...); I don't have any. .. (Nu
am ni~te...); Do you have any ...?
(Ai/aveti ni~te...?)
Imperfectul verbelor neregulate
lata ciiteva verbe neregulate, care trebllie ~tillte:
Ei
-
infinitiv
to be
can
to catch
to come
to do
tofall
tofind
to get
to give
to go
to have
to hide
imperfect
was, were 1
could
caught
came
did
fell
found
got
gave
went
had
hid
afi
a putea
a prinde
a ven!
a face
a cadea
a gasi
a primi2
a da
a merge
a avea
a ascunde
to know
to leave
to lose
to pay
to put
to see
to send
to sit
to steal
to take
to tell
to understand
to wake up
knew
left
lost
paid
put3
saw
sent
sat
stole
took
told
understood
woke up
a ~ti, a cunoa~te
a pleca, a parasi
a pierde
a plati
a pune
a vedea
a trimite
a ~edea
a fura
alua
a spune
a intelege
a se trezi
'1
32
/' .. ,~. ~ ~,.. ~""'W'~~1tO~~;jl~'" .,
, . "'.~ ,~,,':,
.. , ".31;,
'Rare birds on .
Featherare Islands
A hundred years ago, there were
many blue parrots on the Featherare
Islands. The inhabitants nearly
hunted them into extinction. These
birds are noW velY rare. Collectors
are not allowed to catch any. Last
year, there were still some on the
remote desert island of Koukou.
Mr Crook
Find me a pair of blue parrots for my
collection.
Your fee: 8000.
Mrs Owly
,.
1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to
get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.
And the bald man
travelled to these
same islands to
steal parrots.
..
lll(tt.~.
'J;!~~w;; .
'"~'l. ~~_
- .~ .
-==~~~
Hey, the Featherare
Islands ... Aiy great-
grandfather went
there 10 studv the
plaJ1ls. ~
Disparitia lui Ferdinand Fruitcake
.. - ...
Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai0 veche scrisoare
adresata blinicllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta
scrisoar~,_cititi;::o~itraduceti-o in r'ornane~te. '
~~
,~ .. Parrotbury,
S.' ,;". ....,' Featherare Main Island
l/; _.
Sadly, your father is most probably dead. He came to our
islands in the spring to look for plants. We had a meeting
to plan his expedition to the remote and dangerous Little
Islands. He left Parrotbury in a good boat with two
botanist friends. There was a terrible storm. They did not
come back. I sent a search party which found nothing.
Quentin Filling
Governor of the islands
,
i
I
Cheia replicilor
-Did you drop that, John? Tu ai
scapat lucrul ace la, John?
- Yes, it fell oul of the diary. Da, a
cazut.din jurnal.
-II looks interesting. .. Pare intere-
sant.. .
Tiiietura din ziar:
Pasari rare I'n insulele Featherare.
Acu'o suta de ani, multi papagali
alba$tri traiau in insulele
Featherare. Locuitorii i-au vanat
pana aproape la disparitia lor.
Acum, aceste pasari sunt fomie
rare. Coleqionarii n-au dreptul sa
prinda nici una. Anul trecut, mai
existau diteva pe 0 insula paras ita
Koukou.
Mesajul:
DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pere-
che de papagali alba$tri, pentru
coJeqia mea. Onorariul dumnea-
voastra: 8000.
-Hey, the Featherare Islands ... My
great-grandfather went there to
study the plants. Hei, insulele
Feathrare .oo Strabunicul meu a fost
acolo, pentru a studia plantele.
-He was a botanist, Era botanist.
-And the bald man trmJellecf to
these same islands to steal parrots.
Iar barbatul chel a caIatorit catre
aceJea$i insule, pentru a fura
papagali.
-Come on, I want to show you
something at home. Veniri, vreau sa
va arat ceva acasa.
Cuvinte noi
/ifm
feather
parrot
inhabitant
collector
pair
collection
fee
pound (L)
plant
botanist
spring
meeting
expedition
storm
search party5
governor
to drop
to hunt
film
pan a
papagal
locuitor
co]ectionar
pereche
coleqie
onorariu
lira sterlina
planta
botanist
primavara
'intalnire
expeditie
fUliuna
echipa de salvare
guvernator
a scapa, a cadea din...
a vana
to look
to be* allowed
to study6
to travel
to plan
rare
a hundred
X years ago
many
into extinction
last year
remote
something
main
sadlv
dead
dangerous
terrible
a parea, a se parea,
a privi
a avea dreptul
a studia
a calatori
a planifica, a organiza
rar
o suta
acum X ani
multi/multe,
numero$I
pan a la disparitie
anul trecut
'indepariat/a
ceva
principal
din pacate
mOli
periculos
teribil
4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 singura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle
de a se adauga ed la imperfect. 5 Plural: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'be Ie cum ar fi to study, al carol' intinitiv 133
se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt).
Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pen-
tru a descrie actiuni incheiate. Deseori, este insotit de
adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) care
situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked
all night (am umblat toata noaptea). Acest timp se
nume~te trecutul simplu.
Pentru a descrie actiuni care se desIa~oara in trecut
(ploua), utilizam trecutul continuu.
Constructii impersonale
Trecutul continuu
Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a
verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing.
Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eum-
paraturi).] Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to
have, to know, to want nu se intrebuinteaza la aspectul
continuu, ci numai la cel simplu.
Precum observati in exemplele de
mai sus, in romlna, imperfectul se
intrebuinteaza pentru actiuni care
se desIa~oara in trecut.
Corespondentul din engleza este
trecutul continuu: I was cycling
(Mergeam eu bicicleta).
Cum traducem imperfectul
din romana
Constructiile impersonale se traduc
in engleza prin it. Exemplu: It was
raining (ploua), It was fine (Era
plaeut).
In romana, imperfectul se mai in-
trebuinteaza ~i pentru actiuni pe
care obi~nuiam sa Ie facem in
trecut. Exemplu: Ii vedeam intot-
deauna cand eram in ora~. In
engleza, se intrebuinteaza trecutul
simplu. Astfel, exemplul se tradu-
ce: I always saw them when I was
in town.
Cuvinte noi
night
noapte
to rain
a ploua fine
Ctimp) frumas,
lunch2
pranz
to cycle a merge cu bicicleta foarte bine
stamp
colectie de
to wait for a a~tepta nearly
aproape
collection
ti~bre
to put* away
a pune la 0 parte ready gata
work
mundi, serviciu
to manage (to)
a reu~i sa
how cum
entrance
intrare
to get* to a ajunge la rusty
ruginit
cave
pe~tera to be* about
a fi (vorba) despre ...
inside inauntru
chest
curar
to deal* with
a se ocupa de
hidden
ascuns
problem
problema
at last In cele din urmMn
owner
proprietar
all
totul
sfiir~it
safe
seifwhen cand
urgent
urgent
-
1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "pe punctul de a". 2 Pluralul: lunches.
3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inlocuit cu and.
Cheia replicilor
Lunch is nearly ready. Pnlnzul e
aproape gata.
o Were you showing them that old
stamp collection, Sarah? Le aratai
colectia veche de timbre, Sarah?
oNo, we were just looking at some
old photographs. Nu, ne uitam
doar la ni~te fotografii.
o Yes, we were waiting for you. Da,
te a~teptam.
o Dad 50 just leaving work now. Tata
tocmai pJeaca de la serviciu.
oSarah, the bicycles! It 50 raining.
Sarah, bicicletele! Ploua ...
Its OK. We put them mv0-'. Este
OK. Le-am pus la 0 parte.
Have you got the diary? Ai
jumaJulla tine?
oNo, I put it in my tent. Wait here!
Nu, I-am pus in cort. A~teptati aici.
oOh... He explains how he found
Ferdinad Fruitcake 50 letter. Oh ...
Poveste~te cum a gasit scrisoarea
lui Ferdinand Fruitcake.
He was looking for blue parrots.
Cauta papagali alba~tri.
He managed to get to Koukou
island. .. A reu~it sa ajunga in
insula Koukou.
At the entrance to a cave, he saw
an old, rusty chest. La intrarea
unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i
ruginit.
oInside he found a letter t~at was
about a hidden treasure. Inauntru
gasi 0 scrisoare in care era yorba
despre 0 comoara ascunsa .
Yes, the letter that he stole Da,
scrisoarea pe care a furat-o .
Come and eat. Here 50 Dad at last.
Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l
~i pe tata.
oSony, I was dealing with a really
urgent problem ... Scuze, ma
ocupam de 0 problema cu adevarat
urgenta.. .
shop owner. "Ah, the keys to my
safe! Thank you! I (to lose) them
yesterday. I (to look) everywhere,
but I (can) not find them. "
Oh. .. He explains
how he found
Ferdinad Fruitcake :s
letter.
Sorry, I was dealing
with a really urgent
problem ...
Twofriends, Dave and Harry, (to
go) shopping. They (to look for)
jeans. In one shop, they (to find)
some keys in the pocket of a pair of
jeans. They (to give) them to the
Povestea blugilor
lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand tim-
purile tree ute eorepunziitoare pentru fieeare verb din paran-
teze. Unul dintre verbe este la treeutul eontinuu.
dar are efect asupra prezentului. [
have cleaned my shoes (mi-am
curiitat pantofii - adica pantofii
sunt acum curari). [ have been to
Liverpool (am fost la Liverpool-
asta inseamna ca eu cunosc deja
acest ora~).
Present perfect-u\ se intrebuin!ea-
za ~i cand 0 aqiune tocmai a avut
loc: He'sjust bought a new bike.
(EI tocmai ~i-a cumparat 0 bici-
cleta noua).
Present Pet1ect (intrebuintare)
Present perfect-ul stabile~te 0
legatura intre trecut ~i prezent. De
regula, acest timp prezinta 0
aqiune care a avut loc in trecut,
tic cu timpul trecut (past tense) -
vezi tabelul din dreapta.2
Formele contrase
In limbajul de zi cu zi se intrebu-
in!eaza formele contrase ale lui
have ~i has ( 've ~i os) spre exem-
plu: I've walked.
Present Perfect
Present perfect-ul este foarte des
intrebuin!at in engleza. Acesta se
formeaza din verbul to have (vezi
pag. 8) ~i participiul trecut al ver-
bului.
La verbeleregulate, participiul
trecut este identic cu timpul trecut
(radacina verbal a + ed). lata deci
present perfect-ul verbului to walk
(a merge): [/you/we/ they have
walked. he/she/it has walked.
Verbele neregulate (care au un
trecut neregulat) au un participiu
trecut neregulat. La unele, e iden-
Cheia replicilor
- We must go to Oak Tree Farm ... Tre-
buie sa mergem la fenna Oak Tree ...
0tofind Mr. Crook and the clue that
he stolefi'om the school. ca sa-I gasim
pe Dl. Crook ~i indiciul pe care I-a
furat de la ~coala.
-Have you visited Bridgetown. Mr.
Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul
Domnule Crook?
o }'i?s,I have. In fact, I have just got
back. Da ... De fapt, tocmai m-am
Intors.
oJ was there this morning. I saw the
castle and the towers ... Am fost acolo
azi-dimineata. Am yazut castelul ~i
turnurile.
obut I couldn 1find the ruined towel:
dar nu am putut gasi ruinele turnului.
o Why do you want to see it? There~'
only afert' old stones. De ce yre!i sa-I
yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te
pietre yechi.
oEL 1 have always liked ruins ... Pili
... Intotdeauna mi-au placut ruinele.
36
1De re\inut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga
ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind termina\ia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pagina 55.
3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.
Participiul trecut al verbelor neregulate
oh really.,. That's
most interesting.
Traduceti in engleza
Tradueeti aceste fraze in engleza
punand doua verbe Ia present perfect,
trei la trecut ~i doua la prezent.
Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI.
Crook.
El toemai a vizitat Bridgetownu1.
A fost acolo azi dimineata.
EI a cautat tumul in ruin~, dar nu I-a
gas it. ....
Urmatorul indieiu trebuie sa fie la
turn,
Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga
acolo repede.
dim ineata
piatra '
ruina
pare
staul
Iapte
a eUTata
a se intoaree
a cobori
a se simti bine
a produce
toemai
nou
de fapt
ruinatla
doar
cateva
oeupat/a
minunat
deja
multa
repede
Cuvinte noi
morning
stone
ruin
park
cowshed
milk
to clean
to get* back
to go * down
to be* well
to produce
;ust
new
infact
ruined
only
afew
busy
wonderful
already
lots of a lot of"
quickly
aft
a construi
a cumpara
a putea
a veni
a giisi
a primi
a pastra
a pleca/a pariisi
a trimite
afitra
a castif!a
partieipiu trccut
been
built
bought
been able
come
found
got
kept
left
sent
stolen
won
tree ut
was, were
built
bought
could
came
found
got
kept
lefi
sent
stole
won
Infinitiv
be
build
buy
can
come
find
get
keep
leave
send
steal
win
o Well. did you go to the park? Ei
bine, ati fost Ia pare?
o Yes, but I didn'l see anything there.
Da, dar n-am vazut nimic.
Ah! You didn'l go down to the rivel:
Ah! N-ati coborat pana Ia rau.
o Yes, we're well. We've bought three
cows. Da, ne simtim bine. Am
cumparat trei vaei.
oWe've been very busy... Am fost
foarte ocupati ...
oWe'vejust built a new cowshed for
them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1.
oThey're wonderful! They've already
produced lots o./milk! Sunt minunate.
Deja au dat mult lapte!
0 Yes, the ruined tower is by the
rivel: Da, turnul in ruine e aproape de
rfm.
o The next clue must be at the ruined
towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa
fie la tumulin ruine.
oOh, really... That s most interesting.
Zau ... Asta e foartc interesant.
Participiul trecut ~i pronumele posesive
Part ic Ipi ul tree ut serve~te. precum
i1\i va/ut la pagina 36.,la lorll1area
present perfect-ului. In rom ana.
participiul trecut poate funqiona
ca adjectiv, Exemple: u house
11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi
din piatra): u Jliddell CUH' (0 pe~-
tera ascunsa), In engleza. participi-
ul trecut c in\'ariabil ~i se pune in
rata substanti \'ul ui,
Present perfect (continuare)
Ciind intrebuin!a!i l11ai l11ulte ver-
be la aceea~i persoana la present
,"'0 \I'C //lust go !here
s!mig,h! (l1I'ay hefc)re
hi//l,
perfect intr-o fraza. nu e necesar sa
repeta!i hus sau hUI'c, Exell1plu:
I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the
71J1I'(!}, und dOlle some shopping in
1Il/lle
I'0 III'S
his
hel's
Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira,
am vizitat Turuul ~i am facut
cumpiiriituri pI.' Oxford Street),
al meu. a mea. ale mele, ai mci:
al tau. a ta, ale tale, ai tai:
alai lui, ai/ale lui:
alai ei, ai/ale ei
in engleza. nu cstc vreun pronume posesiv care sa-i
corespunda Illi ii, Astrel. trebllie reluat sllbstantivul ~i
lntrcbuin\at la rorilla posesiv3. (vezi explica!ia de la
pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine.
pentrLl a spulle "[sle allui" VOI11spune I!.\ !he do,r!,.\
ollrs
theil'S
alnostru, a l1oastra. ai no~tri. ale
l1oastre:
a/al lor. ai/ale lor
[\C lle\'Cf' realI\'
explored the !Ol!'cr
because of!hefeIlCl!.
,"
,<t
38
Look. you hm'en (
y,ot )'ours un)'
Jl)ore.
/le\", I'FefiJ/ll/d
sOJl)ething here.'
Look.' It.'\
Ferdil/und
Fruitcuke.'\' sign..'
We have kept this ruined tower because it 1S
;a sacred monument for the inhabitants of
Bridgetown.
The pirates of Pirates'lsland destroyed it three
years ago, but now, we have got our revenge .
We have won our last battle against them and
expelled them from their fort on the island. At
last, they have disappeared from our country.
Cuvinte noi
slree!
strada
to get* YOllr
a se razbuna
.IlullI(,
statuie
reveng('
e(ll'
urecl1e
10 1I'in*
a ca~t iga
kllc('
gard
10 exp('1
a fugari
CUll
~apca
/() c!isupp('ar
a disparea
II!0I7lII1!(' i1I
monument
nu inca
IJirul('
pirat
nol yel
so
deci. a~adar
hallie
baUilie
straighl ([)1"ay
imediat
fou
fort
hefiJre
inainte
co IIIl! IT I
1ara
ne\ 'er
niciodata
Irlle
adevarat
10 ('xlilor('
a explora
('\'er,'\\'I1ere
peste tot
10 ('XOlilill('
a examll1a
('uch
fiecare
10 k('('li"
a pastra
.Iacr('c!
sacru
10 d(,SII"llF
a d istrugc
lasl
ul ti m a
Cheia replicilor
So, he :,' \\'orked Oll! the cI//('fi'ol11
Ihe schoo!.. A~adar. a descifrat
indiciul de la ~coala
'which sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!:
care I-a trim is la turnul in ruine.
Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~
Oar el nu a gasit inca acest turn.
'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl away-
befiHe hill!. Deci trebuie sa mergem
acolo imediat - inaintea lui.
We 'n' come' back 10 gel Ihe bikes.
Ne-am intors sa ne luam bicicletele.
';\11" sWllle has a hmken e'ar Can
)'oil mend i() Statu ia mea are 0
urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l
1 'n' ne'\'a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er
beculise' ollhe'fCnce. Niciodata 11-<1m
explorat turnul. din cauza gardului.
Whose' cap is Ihis:' A cui cste aceas-
ta ~apca'l
It \ his.' [ste a lui'
'No il \ 1101,h(':\ gol hil:.' Nu. el 0 are
pe a lui!
Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY
more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta.
.()f1. Ihul \ Irlle. 011. c adevarat.
l\'othin,l!,. / \'e looke'd e've'IT1I'here
alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111-
al11uitat peste tot. am cxaminat
fiecare piau'a,
fle1 " I 've'fiJ/lnd somelhing hae.'
Hci. am gasit ceva aici!
Look.' II :,' Ferdinand Fruitcuke \
sign..' Priviti' E semnullui Fcrdinad
Fru itcakc I
au .. ridicat iedera. Placa Ie indica
l'mde sa mearga. Pentru a :;;ti ras-
~)Lmsul. traduZeti inscri ptia.
Inscriptia de pe turn
Ferdinand Fruitcake :;;i-a pus para-
I~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce
citesc Sarah. Susy :;;i John dLlpa ce
] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I',\'
39
Viitorul
Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a:
I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interoga-
tive, shall deseori ia locullui willia persoana InHii
singular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau
propunem ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?).
Formele contrase
Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be
there (voi fi acoio). Aceasta formii nu se intrebuin-
teazii in propozitiile interogative.
Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will
este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor
fi acoio).
Might
Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar
putea avea loc, folosim auxiliarul modal might (vezi
"posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar
putea fi acoio). He might not be there (S-ar putea
sa nu fie acoio).
A putea ~i a trebui la viitor
Pentru a spune ceea ce ar trebui, cat ~i ceea ce am
putea face, intrebuintiim be able to ~i have to alaturi
de will sau shall. Exemple: He will have to be there
(El trebuie sa fie acolo); Shall 1 be able to see you
tomorrow? (Voi putea sa te vad maine?).
Cuvinte noi
crosszng
night
leaf
trail
direction
note
place
soil
task
bar
guard dog
wall
panel
jewels (pi)
fortune
to leave *
togo*ojJ
to disturb
to dirty
to worry
to draw *
to fall * for it
to be * careful
today
night-time
dangerous
during
also
false
brilliant
wrong
definitely
difficult
that way
wooden
treciitoare
noapte
frunzii
urmii, pistii
directie
mesa], biletel
loc, a~ezare
sol, pamant
cerintii
bar '
caine de pazii
perete
p?;nou,. ~abJou
blJ utem
avere
a pleca, a piiriisi
a pleca, a se
indrepta
a deranja
a murdari, a pata
a-~i face grijl
a desena
a ciidea in capcanii
a fi atent
astiizi
In timpul noptii
peri cui os
In timpul
de asemenea
fals
excelent, genial
fals
cu sigurantii
dificil
pe acolo
de/In lemn
,"
\11
It will be night-
time and the
crossing will be
dangerous.
1 Plural; leaves.
Cheia replicilor
---~~
Pista falsa
lata mesajul pe care-I scrie Sarah.
Ea I-a scris~onform unui cod mis-
terios. PeAtru -a~~ti Incotro II trimite
pe barbatul chel trebuie sa des cope-
riti cum se cite~te. Apoi, II puteti
traduce In romana.
F.F.lleveraF. ereht eb lIiw
enutrof ym dno slewej ym IIA.
slenop nedoow htlw lIow eno dnif ~
Iliw uoy edisnl. god droug a eb ?
thgim ereht, luferac eB. yaw toht
ni og lIiw uoY. srob tuohtiw
wodniw enD ees lIiw uoY. trophsiF
n\ noitots ecilop eht at og ot
evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti.
ksot tsol ruoy sl ereH. tfell
seulc eht 110 dnuof evoh uoy
woN,nos yM
-So we' /I have to go to Pirates'
Island. A~adar trebuie sa mergem pe
insula Piratilor.
-Not today.' We'/I get there too late ...
Nu astazi. Vom ajunge acolo prea
tarziu.
-It will be night-time and the crossing
will be dangerous. Va fi In timpul
nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa.
-But the bald man wi/! find the clue
here and. .. Oar barbatul chel va gasi
indiciul aici ~i...
-he might go to the island during the
night, AI' putea merge pe insula In
timpul noptii.
- Well, we must hide this clue with
some leaves. There! Ei bine trebuie
sa ascundem acest indiciu cu ni~te
frunze. lata!
-We can also leave afalse trail. Am
putea lasa 0 pista falsa.
-Brilliant! He'll go off in the wrong
direction ... Genial! Va pleca In
direqia gre~ita.
-and won't disturb 1/S. ~inu ne va
deranja.
-Right, we must leave him d note.
Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!.
-I've got a good idea. Am 0 idee
grozava.
-But where shall we hide it? Dar
unde 0 sa-I ascundem?
-John and 1can lookfor a good
place. John ~i cu mine putem cauta
un loc bun.
- }'Ouwill have to dirty the note with
some soil. Va trebui sa murdare~ti
bilete1ul cu ni~te pamant.
- Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect.
Oa Nu-ti face griji, va fi perfect.
-we can hide it here and drml' his
sign! II putem ascunde aici ~i desena
parafa lui.
-That's real/y brilliant! He '/I
definitely fall for it. E cu adevarat
genial! Cu siguranta va cadea In
capcana.
41
Formarea viitorului cu going to
acesta/aceasta
acela/aceea
II
In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullo-
cutiunii verbale (a avea de gand sa). Exemplu: Am de
gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor.
Aproximativ acela~i lucru are loc ~i in engleza, cu
ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie
Intrebuintarea prezentului dupa when
In engleza, dupa when (cand) ~i as soon as (de In-
data ee), nu se pune niciodata viitorul - numai pre-
zentul. Exemple: When my brother arrives, I will
Pronumele demonstrative
lata pronumele demonstrative din
engleza.
Singular
this one
that one
Plural
these (ones) ace~tia/acestea
those (ones) aceialacelea
Retineti ca la p]ural rareori se intre-
buinteaza ones.
42
sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere
este am/is/are going to + radacina verbala.
Exemple: I am going to leave (voi pleea/am de gand
sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la
televizor); They are going to come with us (Ei au de
gand sa vina eu noi).
Right, l'lllookfor
them and fax you
right away.
leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As
soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu,
iti voi telefona).
,"
",
Trenul sau va ajunge la ora trei.
Viitorul
lata opt propozitii care trebuie tra-
duse In engleza.
Cheia replicilor
- We're going to close up... Vom
j'nchide ...
-Fine, I'mjust going to tidy up...
Bine, eu voi face doar ordine ...
-and then I'll go. ~i apoi voi pleca.
- Well, goodnight. Ei bine, noapte
buna.
- Hey, this is'the man the children
showed me. Hei, acesta e barbatul
pe care mi I-au aratat copiii.
- Yes, it s the same man. pa, e
acela$i barbat.
-Hello, London? I'd like details on
number 1709. Alo, Londni? A~
dori detalii despre numarul 1709.
-Right, I'll look for them andfax
you right away. Bine, Ie voicauta
~i vide trimit prin f'J,x.
-Fine. Thanks! Bine. Multumesc!
'Ah, its this one. Those all have
bars. Ah, aceasta e. Celelate au
gratii.
-Right, it won't be too difjicult.
Perfect, nu va fi prea dificil.
-I'll be able to break the window
pane. Voi putea sparge sticla de la
geam.
-First I'm going to have supper,
and I'll con!e back when it's really
night-time. Intai ma duc sa iau cina
~i l1!aMorc cand va fi deja intu-
nenc.
'Ah, at last ... Ah, in sfaqit...
-Right, tomorrow I'll go to
Fruitcake house. Perfect, maine ma
duc la familia Fruitcake.
-The children might be able to help
me find him. Copiii ar putea sa ma
ajute sa-I gasesc.
-They'll be pleased - there's a
reward. VOl'fi incantati - e ~i 0
recompensa.
-Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta?
-It's him! El:.~StoP! You're under
arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat.
Ne yom uita cand yom gasi ziarul.
Ya vedea el.
Yeniti cu mine?
atunci
noapte buna
cautat
multumit
stop
a inchide
a face ordine
a trimite fax
a aJunge
a telefona
a ajuta
a fi arestat
EI . . ~.n ~
e VOl' le~l~mAseara aceasta.
Ce ai de glnd s'a;faci?
Maine ma ducVa Bjidgetown.
Yom ~ti cand voi~fi aici.
then
goodnight
wanted
pleased
stop
to close up
to tidy up
to fax
to arrive
to (tele)phone
to help
to be* under
arrest
TV
varsta
furt
copil
Londra
detali u
numar
sticla
recompensa
tren
Zlar
Cuvinte noi
TV
age
theft
chifd1
London
detail
number
window pane
reward
train
newspaper
1 Pluralul: children.
43
~
Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ
In engleza, exista doua modalitati
de a forma comparativul ~i superla-
tivul unui adjectiv, I conform lungi-
mii acestuia. Pentru a spune mai... la
un adjectiv alcatuit dintr-o silaba,
adaugam er, iar pentru a spune eel
mai/eea mai adaugam est.
Exemplu: tall (inalt), taller (mai
inaU), the tallest (eel mai inaltl
eea mai inalta)."
Adverbele
La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu
more ~i most. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai
ineet, eel mai ineet).
La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme),
fast (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape).
Formele neregulate
In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate
la comparativ ~i superlativ.
Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/eea mai bun/a);
bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea).
Adverbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU-
(departe), further (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill),
less (mai putin), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine),
the best (eel mai bine).
No I haven't, I'm
stronger than you!
circles Hei! Incepem sa ne-Invartim
In cercuri.
Yes, John! You're not rowing as fast
as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de
repede ca ~imine.
You've got the best Oal: Ai cea mai
buna vasJa .
No I haven i, 1'171 stronger thanyou!
Pirates 'island. 0 putem Imprumuta?
Vrem sa mergem pe insula Piratilor.
Yes, of course. It s the smallest. Da,
binelnteles. E cea mai mica.
Watch out... One of the oars is shorter
than the othe!: .. Atentie ... una dintre
vasle e mai SCUltade~at cealalta.
Hey! We're starting to go around in
Adjectivele continand doua, trei sau
mai multe silabe, I~i fonneaza com-
parativul ~i superlativul cu more
(maL.) ~i the most (eel/eea maL.)
Exemplu: tiring (obositor), more
tiring (mai obositor), the most
tiring (eel mai obositor/oare).
Adjectivele terminate in y
Adjectivele terminate In y primesc
er ~i est, oricare ar fi lungimea lor,
y-ul se transforma In i. Exemplu:
fitnny (amuzant), fitnnier (mai
amuzant), the fitnniest (eel/eea
mai amuzanta).
De reti nut
In engleza, adjectivul se pune Ina-
intea substantivului, fiind invari-
abil. Acest lucru nu se schimba In
cazul unei comparatii. Exemplu: a
fitnnier man (un om mai amuzant).
MaL. decat ~i la fel de... ca i
MaL. decat se traduce prin ... er
sau more ... than. Exemple: taller
than (mai inaIt decat); more tiring
than (mai obositor decat); fitnnier
than (mai amuzant dedit).
La fel de ... ea ~i se traduce prin
as ... as. Exemplu: He s as tall as
his sister (E la fel de inalt ea ~i
sora lui).
Cheia replicilor
Can you lend me you/' towel? Imi
poti Imprumuta prosopul tau?
Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel
de ud ca ~ial meu.
Hi Tony. Have you got your boat
here?Buna, Tony! Ai barca aici?
Yes, it s over there. Da, este acolo.
Can we borrow it? We want to go to
44
1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar eel mai/eea mai + adjectiv constituie super-
lativul (eel mai loalt). 2 Multe adjective care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala, i~i
dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).
Cuvinte noi
towel
oar
dungeon
tunnel
end
first one
second one
/0 lend*
prasop
vasUi
celula, 'inchisoare
tunel
capat, sflir~it
primul/a
al doilea/a doua
a 'imprumuta
to start
to go around
in circles
to row
funny
wet
over there
a 'incepe
a se 'invalii 'in
cercun
a vas Ii
amuzant/a
ud
acolo
short
other
strong
even
odd
shut
help
long
scurt/a
aMi
puternic/a
chiar (~i)
straniu
Inchis/a
ajutor
lung
There s the fort.
Nu-i adevarat, sunt mai puternic
decat tine.
There's the fort. lata fOIiareata.
It's even older than the ruined
to~ver. E ~i mai veche decat tm'nul 'in
rume.
It's got lots of dungeons and tunnels...
Are multe celule ~i tune]uri ...
but you can't go down there. dar nu poti
cobor'i acolo.
-That's odd, normally the gate's shut. E
straniu, de obicei poarta e 'inchisa.
Hey, go more slowly. Hei, mergeti mai
'incet.
Oh no! Oh nu!
Look, there are four tunnels. Priviti,
Which is the longest tunnel?
Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie
sa mearga panaJa capatul celui
mai lung tuneJ. Oar care sa fie?
Utilizand pa~ii lor drept masura
(earn toti au aceea~i masura la
pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza
lungimea unui tunel, In timp ce
Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte
doua. lata replicileJlor, cand
compara rezu1tatele:
~
fdj
My tunnel isn't as long
as yours.
My first tunnel was as
long as yours, but my
second one is shorteJ:
Puteti raspunde la Intrebarea
lui John (In enQ:leza)?
sunt patru tuneluri.
Help ... Ajutor ...
We can't get out now! Acum nu mai
putem ie~i!
Come here! Look at this! Veniti aici!
la priviti!
3 Y-ul din ear(v se transforma In i: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme). 4 Putin/ mai putin/eel mai putin +
substantiv nenumarabil se traduc prin (ewljewer/the fewest.
tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca ~i
can ~i must, could ~i should sunt invariabile.
If (daca)
ifinseamna dad. In limba romana, pentru a exprima
o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa
conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propo-
zitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~
avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if
se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia
principal a conditionalul: if I had some money, J
would go to London.
Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezen-
tul sau viitorul: if he has money, he will come with
me (Dadi are bani, va veni eu mine).
Would ~i conditionalul
~-"'~"
In engleza, conditionalul se formeaza cu would +
radacina verbala. Exemple: I would be (eu a~ fi),
they would sing (ei/ele ar canta).
Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza interoga-
tiva, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would
I be? (A~ fi eu?). Intr-o fraza negativa, not se pune
dupa would: I would not be (eu n-a~ fi).
Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza
mult 1'nengleza vorbita (I'd be; they'd sing), dar nu
in propozitiile interogative sau negative!
Conditionalul verbelor can ~i must
Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de
conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar pu-
Would you see better if
you had a torch?
Would, ca formula de
politete
Ca ~i 1'nromana, conditionalul pre-
supune ~i 0 exprimare politicoasa.
I would like (a~ dori -vezi pag.l 0)
este conditionalul verbului to like
(a dori, a pHicea), fjind mult mai
politicos decat I want (dorese). La
fel, formulele would you like? (ai/ati
dori?), would you (doriti), ~i would
you mind.? (te-ar/v-ar deranja
siL?) sunt politicoase ~i utile.
No, I'll come
back. J wouldn 'l
want to disturb
you.
46 I I Not sc poatc contragc ~iadauga la sfar~itullui would. Excmplu: I \Vouldn 't be (n-a~ fi).
I
I'll be able to treat
Tony to a new pair of
oars!
You and Dad and I (to go)
to Canada to see lilY aunt.
You (to get) a new bicycle.
I (to spend) it all!
I (to pay) for a new roolfor
Fruitcake house.
Ce ai face daca ... ?
Odata reveniti la familia Fruitcake,
Sarah 0 intreaba pe mama sa ce
ar face daca ar avea dintr-o data
multi bani. Completati raspunsu-
rile lui Emma, pun{md verbele
din paranteza la forma corecta.
a vorbi (eu)
a multumi
a a~tepta (pe)
a deranja
a se i'ntoaree
a se ml~ea
a da, a oferi
a eheltui
fier
gramezi de
to talk (to)
to thank
to wait for
to disturb
to go * back
to move
to treat
to spend*
iron
loads of
bani
veriga
poveste
ie~ire
treaptaJpas
lumina
piatra
aeoperi~
matu~a
aur
to end
money
ring
story.
way out
step
light
rock
roof
aunt
gold
Cuvinte noi
Cheia replicilor
-If the treasures here, we 'IIfind it!
Daea eomoara este aiei, 0 yom gasi!
-Nothing! The tunnel ends here.
Ninlie! Tunelul se termina aiei.
- Would you see better if you had a
torch? Ai vedea mai bine daea ai
avea 0 toqa?
- Yes, pass it to me! Da, da-mi-o!
-017, there~' an iron ring in the wall!
I'm going to give it a pull. Oh, i'n
perete e 0 veriga din fier! 0 sa trag
de eat
-Wow! Uauu .. !
-Hello, I'd like to talk to Sarah. Susy
and John. Buna ziua, a~ dori sa vor-
bese eu Sarah, Susy ~i John.
-['d like to thank them. They helped
me to catch a crook! A~ dori sa Ie
multumesc. M-au ajutat sa prind un
talhar!
- Would you like to wait for them?
Ati dori sa-i a~teptati?
-No, ['II come back. I wouldn Y
want to disturb you. Nu, voi reveni.
N-a~ vrea sa va deranjez.
-But first, you could perhaps tell us
{he stOlY. We don't know anything!
Inainte, ati putea sa ne spuneti
povestea. Noi nu ~tim nimic!
-Right ... We should lookfor a way
out. Buuun ... ar trebui sa cautam 0
le~lre.
- We mjght4 find one if we go back to
. the steps. Am putea gasi una daca ne
i'ntoarcem la scari.
-Look! Light! Priviti! Lumina!
-Phew! Pfuu!
-Susy, if you move those rocks,
nobody will be able to see the
entrance. Susy, daca mi~ti aceste
pietre, nimeni nu va mai vedea
intrarea.
-['II be able to treat Tony to a new
pair of oars! Voi putea sa-i ofer lui
Tony 0 pereche noua de vasle!
2 Plural: stories. 3 ~luralul de la roofeste rouves (-ulse transfonna In v). 4 Aici, might tine locul viitorului (will perhaps) L47
o scrisoare
lata 0 scrisoare ~i 0 ruptura din ziarul pe care Sarah
I-a trimis lui Susy ~i John dupa intoarcerea lor la
Londra. Cititi aceste texte ~i incercati sa Ie intelegeti.
Traducerea de la pag. 57 va permite sa verificati
raspunsurile.
Tot aici yeti intiilni multe cLlvinte ~i expresii
folositoare care va ajuta sa scrieti 0 scrisoare saLl 0
vedere in engleza.
Cum scriem 0 scrisoare
Pentru data, intrebuintam numera-
lul ordinal, spre exemplu: Tuesday
7th September (marti 7
Septembrie). Zilele saptamanii ~i
luni]e se scriu cu majuscula1 La
majoritatea nLlll1eralelor, adaugall1
th pentru a Ie transforll1a in
numerale ordinale. Exemple: 8tk,
13th, 26th2.
Incepem cu Dear. .. (draga) care e
invariabil. La sfar~it, Lovefiom ...
este formula obi~nLlita intre prie-
teni. Aceasta corespunde formulei
Cu drag ... Best wishes (Toate cele
bune) e ceva mult mai oficial.
THE BRIDGETOWN
Friday 30th August
ECHO
The Fruitcake family treasure
The three heroes also
got a re .... ard of 1000
from the police. Our
congratulations to them!
to spend a few days \>lith
their friend Sarah,
found it.
The three teenagers
managed to :-ind the
treasure (lots of gold),
hidden in the old
Pirates' Fort, before
the croo].:, and they
helped the pol ice to
catch him.
CnrTs-topherCrook, -the
rare bird thief who
wanted to steal the
Fruitcake family treasure.
He came across a letter
from Sarah's great-
grandfa ther I Ferdinand. It
was an old letter addressed
to Sarah's grandfather,
Frederick, and left on the
island in an old chest
after Ferdinand's death.
The letter was the
first clue in a treasure
hunt. It brought
Christopher Crook to
Bridgetown where,
stupidly, he lost it. Susy
and John, who were coming
For Sarah Fruitcake
and her friends susy
and John, August has
been an exciting month.
They found some treasure
and helped the police to
catch a eroo).:, Christopher
Croo!-:.
p.. fe\..J months ago,
Christopher Croat was on one
of the Featherare islands.
He \Vas looJ:ing for some
very rare parrots there
that he wanted to steal.
Sarah Fruitcake with her friends Susy and
John Miller and her dog, Softie.
Monday 9th september
11\ Dear susy and John,
Here's the artic\e from the
Bridgetown E.chO. \t's brHHant\
What are yoU going to do with
your share of the reward? With
mine, \'m going to bUY a radio
cassette.
\f your mum agrees, \'\\ come to
your p\ace during the Christmas
ho\\day, sOsee yoU soon, \ hope\
Love from
sarah
Cuvinte noi
month
luna share
parte to hope a spera
death
momie, deces
radio cassette casetofon
exciting extraordinar,
day
ziua Christmas Craciun deosebit
teenager
adolescent/a
stupidly In mod prostesc
her03
erou
to come* across a gasi
my/your place
la mine/la voi
pound ()
lira sterlina to address a adresa acasa
congratulations
felicitari to lose*
a pierde see you soon
pe curand
(pi)
to spend*
a cheltui
article
aliico I
to agree
a fi de acord
48
I Lista lor se gasqte la pag. 58.2 Exceptii: (irst (Ist - primul/a), second (2nd - al doilea/a doua), third (3rd - al treilea
etc.): fifth (5th - al cincelea, etc.); Numeralele compuse care se termina in 1, 2. 3 ~i 5 se formeaza Cll (irst. second. third ~i
(ifth. Exemple: 2/ st, 22nd. 23rd. Totu~i. yom spune twelfth (/2th). 3 Pluralul: heroes.
Explicatii gramaticale
Aici yeti gasi rezumatul principale-
lor notiuni gramaticale din aceasta
carte. Gasiti enumerate excePtii1e
cele mai utile ale regulilor Invatate
pe parcursul canii, ~i liste (tabele)
care va ajuta sa Intelegeti ~i sa
Invatati corect engleza.
Substantivele ;;i articolele la
singular
In engleza, substantivele sunt de
genul masculin. feminin ~i neutru.
The este articol hotarat (I, a).
Exemple:
the bridge (podul)
the tower (turnul)
the ai/port (aeroportul)
Articol ul nehotarat a se pune In fa-
ta unei consoane, iar an In fata unei
vocale (un, 0)
Exemple:
a bridge (un pod)
a tower (un turn)
an airport (un aeroport).
Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor I~i for-
meaza pluralul primind un s: two
bridges (doua poduri).
Substantivele care se termina In
ch, s, sh, x ~i :: primesc es la plural.
Exemple:
church. churches (biserica, biserici)
dress, dresses (rochie, rochii)
box, boxes (cutie, cutii).
La substantivele care se termina
Intr-o consoana urmata de y, plu-
ralul se formeaza Inlocuind y-ul cu
un i ~i adaugand es. Deci pluralul
este ies.
Exemple:
family, families (familie, familii)
Unele substantive au pluralul nere-
gulat, acesta trebuind Invatat.
Exemple:
ma/1, men (barbat, barba!i)
woman, women (femeie, femei)
leqf; leaves (frunza, frunze)
child, children (copil, copii).
Articolulla plural
In engleza, articolul pentru formele
de plural, ramane tot the.
Ni~te se traduce prin some Intr-o
fraza atirmativa ~i any Intr-o fraza
interogativa sau negativa.
Exemple:
I want some apples (Vreau ni~tc
mere ).
Do you have any apples? (Aveti
mere?)
f do not want any apples (Nu
vreau mere).
In romana, ni~te se omite -de regu-
la- in propozitiile negative, dar in
engleza, any se pune obligatoriu.
Exemple:
J 'want some water (Vreau ni~te apa)
!do /1ot want any water eNu vreau
apa).
Omiterea articolului
In engleza. substantivele se Intre-
buinteaza ~i fara articol. The se
intrebuinteaza cand vorbim des pre
iucruri concrete, dar cand vorbim
des pre lucruri In general se intre-
buinteaza substantivul tara al1icol.
Exemple:
[like water (Imi place apa).
f like boats (Imi plac biircile).
Oeseori, substantivele nenumarabi-
Ie ~i cele aflate la plural se 'intrebu-
inteaza tara articol, Tara ca sensul
acestora sa se schimbe.
Exemple:
f want apples (Doresc mere).
Do you have apples? (Ave!i mere'?)
J do /1ot want apples (Nu doresc
mere).
f want warer (Vreau apii),
Exista tendinta de a Intrebuinta some
~i any cand dorim sa precizam 0
anum ita cantitate sau un anumit
numar. Oar some ~i any mai 'inseam-
na ~i diteva sau pu!in/a (lntr-o
fraza negativa, cu Intelesul de nici
un/o sau deloc).
Genitivul in's
In engleza, pentru a spune cui ce Ii
apartine, adaugam un's posesoru-
lui, indiferent ca e yorba de un
substantiv comun sau propriu.
Exemple:
John sjumper (puloverullui John)
the dog:~ howl (farfuria cainelui)
the green jumper is Sarah :\' (pulo-
verul verde este allui Sarah).
La plural. cand clenumirea poseso-
rul ui se termi na In s, se adauga
doar apostrofu!.
Exemple:
the dogs' bowl (farfuria dHnilor).
the gj,'ls . tent (cortul fetelor).
Oaca substantivul are un plural ne-
regulat, neterminat In s, marca po-
sesiva este '5, ca la singular.
Exemple:
the men s clothes (hainele
barba!ilor).
the children.~ r00111(camera
copiilor).
Re~ineti cain engleza posesorul
preceda obiectul posedat, acesta
neavand articoJ.
Adjectivele
[n engleza, adjectivele se pun 'inain-
tea substantivului, Rind invariabile.
Spre exemplu jumper (pulover) ~i
green (verde) se intrebuinteza:
a green jumper (un pulover
verde ).
green jumpers (pulovere verzi).
Cand 'intrebuintati un substantiv cu
un adjectiv ~i un aI1icol nehotarat,
re~ineti ca aI1icolui nehotarat este
an in fata unei vocale. Aceasta re-
gula se aplica daca aliicolul precede
un adjectiv care Incepe cu 0 vocala.
Exemplu:
an oldjumper (un vechi pulover).
49
Tabelul pronumelor personale
Locul pronumelor personale
eu sunt
tu e~ti/voi sunteti
el/ea este
noi suntem
ei/ele sunt
Trebuie ~tiute cat mai bine verbele
to be ~i to have deoarece sunt de-
seori utilizate. In plus, acestea ser-
vesc drept auxiliare pentru forma-
rea altoI' timpuri.
Verbele
In engleza vorbita, deseori se COll-
trag formele de prezent ale verbe-
lor to be ~i to have. Am, are ~i is
devin 'm, 're ~i 'soHave ~i has
devin 've ~i 'S.I
Exemple:
I'm = 1 am (eu sunt)
he:S = he is (el este)
she:S got = she has got (ea are)
you've got = you have got (voi
aveti, tu ai)
he/she/it el/ea are
has (got)
Formele contrase
Verbele din limba engleza se Impart
In trei categorii: verbele regulate ~i
neregulate, ~i auxiliarele modale.
Toate au putine forme. lnfinitivul
lor e precedat de to (exempl u: to
walk - a merge), iar infinitivul tara
to se nume~te "radacina verbal a"
(exemplu: walk).
Prezentul verbelor to be ~i to
have
Verbele neregulate au forma nere-
gulata doar la timpul trecut, cu
exceptia verbelor to have (a avea)
~i to be (a fi) care au forme diferite
~i la prezent. Multe verbe uzuale
sunt neregulate (vezi pagina 55).
To have, to have got (a avea)
1 have (got) eu am
you have (got) tu ai/voi aveti
we have (got) noi avem
they have (got) ei/ele au
To be (a fi)
lam
you are
he/she/it is
we are
they are
complement
direct sau indirect
me (pe mine, imi)
you (pe tine, pe voi)
him (pe el, lui)
her (pe ea, ei)
it (pe el, ea)
us (pe noi, noua)
them (pe ei, ele,lor).
subiect
I (eu)
you (tu, voi)
he (el)
she (ea)
it (el, ea)
we (noi)
they (ei, ele)
functie de complement direct, cat
~i indirect. Nu uitati ca in romana,
avem forme diferite -accentuate,
neaccentuate- la unele pronume
care au functie de complement
(ex.: mie, imi, -mi, pe mine, ma,
m-).
Exact ca in limba romana, unele
pronume pot avea atat functia de
subiect, cat ~i de complement.
Tabelul va prezinta cu caractere
ingro~ate pronumele care au
functie de complement ~i care
difera de cele care indeplinesc
functia de subiect.
In engleza, pronumele personal cu
functie de complement se pune
dupa verb:- Exemple:
I want it (II vreau).
Give her the book (Da-i cartea).
Cand avem un complement direct
~i unul indirect In aceea~i
propozitie, complementul direct se
pune dupa verb, urmat de
prepozitia to + complementul
indirect. ExemQlu:
Lend it to her (Imprumuta-i-l).
Eu, tu ~i ei/ele
Pronumele eu, tu, ei/ele din limba
romana se traduc in engleza prin
pronumele personal avand functia
de complement. Exemple:
Don ~worry! It:S me (Nu te
ingrijol'a! Eu sunt).
Is it you? (Tu e~ti?)
It~ them! (Ei sunt!).
Pronumele personale
Cand vorbiti despre al sau, a sa ~i
ai sai/ale sale In engJeza, substan-
tivul intrebuin}at depinde de per-
soana des pre care se vorbe~te.
Exemple:
Cand va referiti la un baiat, spuneti
his jumper (pulovarul sau), cand
va referiti la 0 fata, spuneti her
jumper (pulovarul ei).
lata cum se traduc al meu, al tau,
al sau etc. Aceste pronume sunt
invariabile.
my al meu/mea, ai mei/mele
your al tau/ta, ai tai/tale
his allui/sau, ai lui/sai
her a ei/sa. ale ei/sale
its al sau/a sa etc.
our al nostru/a noastra etc.
their alaI/ai/ale lor
AI meu, al tau, al sau ...
lata pronumele personale din en-
gleza care au functie de subiect:
I (eu) se scrie Intotdeauna cu
majuscula.
you (tu, voi, dvs.) In engleza nu se
face deosebire intre tu ~i voi. Am-
bele se traduc prin you. You mai a-
juta la construirea expresiilor im-
personale (spre exemplu: you never
know - nu se ~tie niciodata);
he (el);
she (ea);
it (el, ea) EI ~i ea tin locul unei per-
soane. It tine locul unui obiect, lu-
cn!. Cand vorbiti des pre un animal,
yeti spune it dar, In cazulln care e
yorba despre un animal preferat,
domestic, puteti spune he sau she.
we (noi)
they (ei, ele) Un singur pronume
inseamna atar ei, cat ~i ele: they.
In engleza, sunt promune care in de-
plinesc ~i functia de complement.
A~a cum va prezinta tabelul de mai
sus, acelea~i pronume pot avea atat
50
what s = what is (ce este).
who's = who is (cioe este).
Verbele care nu se intrebuin-
teaza la aspectul continuu
Exemplu:
I mllst eat (trebuie sa maoaoc).
Auxiliarele modale
Must (a trebui) exprima obligatia,
angajamentul.
Anumite verbe nu se Intrebuintea-
za niciodata la aspectul continuu.
Prin urmare, Ie utilizam doar la
prezentul simplu.
lata verbele care trebuie ~tiute:
Call Inseamna a putea, cu
1ntelesul de a fi capabil, a avea
permisiuoea. Call mai Inseamna ~i
a ~ti (cu Intelesul de a se pricepe
la ceva).
Exemple:
I can open this (Pot deschide
acest... )
I can go out tonight (Pot/am voie
sa ies deseara)
I can swim (~tiu sa loot).
In engleza, can se mai 1ntrebuin-
teaza cu verbele care se raporteaza
simturilor, adica to hear (a auzi),
to see (a vedea), to feel (a simti),
to smell (a mirosi) ~i to taste (a
gusta).
Exemple: ~
I can see him (II vad).
I can hear him (II aud).
Might exprima posibilitatea
rapOt1ata la prezent sau, 1n unele
eazuri, la viitor.
Exemple:
The station might be open
(probabil ca gara e deschisa).
He might come with liS (S-ar
putea ca el sa vioa cu ooi).
Imperativul
In engleza, imperativul prezinta
ordine ~i sfaturi. Avem 0 singura
forma de imperativ la toate
verbele, aceasta forma e identica
ell radaeina verbal a (infinitivul
Tara to).
Exemple:
Imperativul verbului to be este be
(fii, fiti).
Imperativul verbului to walk este
walk (mergi, mergeti).
Nu exista persoana Intai la plural.
Pentru a spune sa fim, sa mergem
etc., punem let's (adica hai sa ... ) 1n
fata radacinii verbale. Let:, se
Intrebuinteaza ~ipentru a sugera 0
anumita activitate.
a crede (1n)
a apartine'
a presupune
a url
a aUZl
a ~ti, a cunoa~te
a-i place cuiva
ceva
a iubi, a adora
a avea nevoie de
a prefera
a real iza, a-~i da
seama de
a recunoa~te
a-~i aminti
a vedea
a p~rea .
a mlros!
a presupune
a Intelege
a dori.
to believe (in)
to belong (to)
to guess
to hate
to hear
to know
to like
to love
to need
to prefer
to realize
to recognize
to remember
to see
to seem
to smell
to suppose
to understand
to want
In engleza, exista auxiliare modale
care, printre altele, exprima permi-
siunea, obligatia, interdiqia, posi-
bilitatea, intentia etc. Unele cores-
pund verbelor a trebui, a putea ~i
a ~ti, iar altele servesc la formarea
viitorului, conditionalului, etc.
Cele care trebuie ~tiute sunt must,
can ~i might. (Mai exista ~i altele,
cum ar fi will, shall, would, could
~i should a carol' 1ntrebuintare va
este explicata la paginile 52-53).
Aceste auxiliare nu au forma de in-
finitiv, sunt invariabile (nu primesc
s la persoana a treia singular) ~i
sunt urmate de radacina verbal a cu
care se 1ntrebuinteaza.
Totu~i, verbele al carol' infinitiv se
temina In ch, sh, ss, x sau 0, pri-
mesc es In loc de s.
Exemplu:
Prezentul simplu al verbului to go
(a merge): I/you/vve/they go,
he/she/it goes.
Verbele care se termina 1ntr-o con-
soana, precedata de 0 singunl vo-
eala, 1~i dubleaza consoana 1nainte
de a primi terminatia ing.
Exemplu:
verbul to wrap (a ambala) va fi:
I'm lvrapping (ambalez/ehiar
acum).
Prezentul simplu ~i prezentul
continuu (formare)
Pentru a forma prezentul simplu,
adaugati un s radacinii verbale la
persoana a treia singular.
Exemplu:
prezentul simplu al verbului to
walk (a merge, a se plimba):
I/you/we/they walk, he/she/it walks.
Prezentul continuu se formeaza din
prezentul verbului to be (vezi In
stanga) + radacina verbala + ing.
Exemplu:
prezentul continuu al verbului to
11'alk: I am walking, you/we/they
are walking, he/she/it is walking.
Prezentul simplu ~i prezentul
continuu (intrebuintare)
E fOal1e imp0l1anta Intrebuintarea
eoreeta a prezentului. Prezentul
simplu descrie 0 aqiune efectuata
de obicei, cateodata sau niciodata.
Prezentul continuu descrie 0 acti-
une care se desTa~oara In momen-
tul vorbirii prezentand 0 actiune 1n
curs de desTa~urare.
Exemple:
I walk (ma plimb [deseori sau
cateodata])
I am walking (ma plimb [acum]).
I Has got se contrage pentru a deveni 's got. dar has singur nu se contrage.
51
Exemple:
let:~ be (sa fim)
let:~ walk (sa ne plimbam)
let s go out (sa ie~im afara)
Viitorul
Viitorul se formeaza din: will (un
auxiliar modal) + radacina verbala.
Exemple:
viitorul verbului to walk (a se
plimba): I/you/he/she/it/we/they
will walk.
In propozitiile interogative, shall e
inlocuit cu will la persoana intiii
singular ~i plural (adica I ~i we),
mai ales daca facem 0 propunere
sau sugeram ceva.
Exemplu:
Shall we go out? (Ie~im?)
Forma contrasa a lui will este 'll.
Exemplu:
!'ll be there (Voi fi acolo).
Aceasta forma nu se intrebuin!eaza
in propozitiile interogative.
1ntr-o propozitie negativa, forma
contrasa a lui will not este won t
Exemplu:
They 'won l be there (Nu VOl' fi
acolo ).
A trebui ~i a putea la viitor
Can ~i must nu se pot intrebuinta
cu will. Pentru a spune ceea ce ar
trebui sau am putea face, utilizam
be able to (a putea, a fi capabil
de) ~i have to (a trebui) alaturi de
will sau shall.
Exemple:
Shall I be able to see you
tomorruw? (Voi putea sa te vad
maine?)
He will have to be there (Va trebui
sa fie acolo).
Formarea viitorului cu going
to
Viitorul se poate exprima cu ajuto-
ru] prezentului continuu sau a ver-
bului to go. Se formeaza din am/is/
are going to + radacina verbala.
52
Going to exprima 0 intentie ~i este
deseori folosit in engleza.
Exemple:
I am going to leave (Voi pleca).
He is going to watch TV (EI se va
uita la televizor).
They are going ta come with us
(Vor veoi cu ooi).
Timpurile trecute (formare)
Ca ~i la prezent in engleza, verbe-
Ie au putine lorme la trecut. Timpu-
rile care trebuie ~tiute sunt trecutul
simplu, trecutul continuu ~i present
pelfect.
Trecutul simplu
La majoritatea verbelor, trecutul sim-
plu se formeaza foalie u~or: la toate
formele se adauga ed radacinii
verbale.
Exemplu:
trecutul simplu ai verbului to walk:
I/you/he/she/it/we/they walked.
La verbele care se termina intr-o
consoana precedata de 0 singura
vocal a, trebuie dublata consoana
inainte de a adauga ed.
Exemplu:
verbu! to H'rap (a ambala) se
formeaza: !wrapped.
La verbele al carol' infinitiv se ter-
mina in y, acest y se inlocuie~te cu
i la trecutul simplu. A~adar verbul
se termina in ied.
Exemplu:
verbul to cany (a cara) se
formeaza: I carried.
Totu~i, unele verbe au un trecut sim-
plu neregulat care trebuie invatat.
Acesta este asemanator la toate for-
mele (eu, tu, el etc.). Multe verbe
uzuale sunt neregulate (vezi tabelul
de la pag. 55.).
Exemplu: to make (a face):
I~vou/he/~he/it/H)e/t hey made.
Trecutul simplu al verbelor to have
~i to be este neregulat. To have are
o singura forma:
I/you/he/she/it/we/they had.
To be are doua forme: !/ize /she/it
was ~i you/we/they were.
Trecutul simplu al verbelor can ~i
must este could ~i had to.
Exemple:
He could sing (el ~tia sa cante).
He had to sing (el trebuia sa caote).
Trecutul continuu
Se formeaza din forma de trecut a
verbului to be + radacina verbala +
mg.
Exemplu:
trecutul continuu al verbului to
walk: I/he/I'he/it was walking,
you/we/they were ,valking.
Ca ~i la prezentul continuu:
1) la unele verbe care se termina
intr-o consoana precedata de 0 sin-
gura vocal a, trebuie dublata con-
soana inainte de a adauga ing.
Exemplu:
verbul to wrap (a ambala) se 1'01'-
meaza: J ,vas wrapping.
2) unele verbe uzuale nu se folosesc
la trecutul continuu, ci doar la trecutul
simplu (vezi lista de la pagina 51).
Present perfect
Se formeaza din forma de prezent a
verbului to have (vezi pagina 50) ~i
paliicipiul trecut al verbului.
La verbele regulate, participiul tre-
cut este identic cu forma de trecut
(radacina verbal a + ed).
Exel11plu:
present perfect-ul verbul ui to walk:
I/you/we/they have walked.
he/she/it has walked.
In limba vorbita, se intrebuinteaza
mai ale formele contrase ale lui
have ~i has ('ve ~i 'v), spre
exemplu: I've walked.
Verbele neregulate (care au 0 for-
ma de trecut neregulatii) au un par-
ticipiu trecut neregulat care trebuie
invatat. La unele este identic cu
forma de trecut (vezi tabelul de la
la pagina 55).
Exemple:
to take (a lua)
[(vou/we/they have taken/helshe/it
has taken:
to make (a face)
[(vou/we/they have made. he/she/it
has made
Timpurile trecute (intrebuintare)
in engleza, trecutul simplu descrie
o actiune Incheiata. care a avut loc
Intr-un moment anume precizat din
trecut. E deseori Insotit de adverbe
de timp (ex. yesterday - ieri) care
situeaza actiunea pe axa trecutului.
Trecutul simpl u din engleza
corespunde perfectului simplu
(exemple: fusei, el se arundi ... ) ~i
perfectului compus din romana
(exemplu: am vizitat... we visited).
Exemplu: We visited the castle
yesterday (Am vizitat castelul ieri).
Trecutul simpJu se mai Intrebuin-
teaz3 ~i pentru a descrie 0 aqi une
obi~nuita din trecut, 0 aqiune pe
care obi~nuiam sa 0 facem. Astfel,
yom traduce cu imperfectul din
limba romana (vizitam).
Exemplu:
[ alwavs visited it when / was in
town (Intotdeauna II vizitam
dind eram In ora~).
Trecutul continuu descrie actiuni
care erau In curs de desfa~urare In
trecut. in romana, se traduce cu
imperfectul.
Exemplu: [was cycling (mergeam
cn bicicleta).
Pre.'Iellt Perfect-ul stabiJe~te 0 le-
gatura Intre'trecut ~i prezent. In
rest, descrie 0 aqi une din trecut
care are efect asupra prezentului.
Exemple:
[ have cleaned my shoes (mi-am
curatat pantofii)
[have been at Live/pool (am fost
la Liverpool).
Pre.\ellt pelj'ect-ul mai descrie ~i 0
aqiune care tocmai a avut loc.
Exemplu:
He has just closed the door (EI
tocmai a Inchis u~a).
Conditionalul
In engleza, pentru a forma conditi-
onalul. se Intrebuinteaza would (un
auxiliar modal) + radacina verbaiiL
Exemple:
!would be (a~ fi).
they would sing (ar canta).
Forma contrasa a lui would. 'd, se
Intrebuinteaza deseori In engleza
vorbita (f'd be: the.v 'd sing), dar
niciodata In propozitiile interoga-
tive sau negative.
Conditionalul verbelor call $i mllst
Auxiliarele modale can ~i must au
propriullor conditional: could ~i
should care .funqioneaza la fel ca
~i auxiliarele modale.
Exemple:
! could (a~ putea)
they should (ei/ele ar trebui).
Propozitiile interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
Intrebare In engleza:
I) Cu to be ~i auxiliarele (auxilia-
rele modale sau oricare auxi Iiar ca-
re serve~te ]a formarea unui timp,
spre exemp]u have/has pentru un
verb la prezent perfect) se formea-
za 0 propozitie interogativa punand
subiectul dupa to be sau auxiliar.
Exemple:
Am/late? (Am Intarziat?)
Must /'walk? (Trebuie sa merg pe
jos?)
Have you visited the castle? (Ai
vizitat castelul?)
Will you be late? (Vei Intarzia?)
2) La celelalte verbe, se Intrebuin-
teaza auxiliarul do + subiect + ra-
dacina verbului utilizat.
Forma corecta a lui do depinde de
persoana ~i de timp. I:
- Ja prezentul simplu: do (does 1a
persoana a treia);
- la trecut: did.
in propozitiile interogative, do/does/
did se pun Inaintea subiectului.
Exemple:
Do / cross here? (Traversez aici?)
Does she wa/1/ an ice cream? (do-
re~te ea Ingheta ta?)
Pronumele ~i adverbele
interogative
lata pronumele ~i adverbele intero-
gative care trebuie ~tiute:
how? cum?
how many? cati/cate?
how much? cat/cata?
where? unde?
'why? de ce?
when? cand?
what? ce?
which? care?
who? cine?
whose? alia/ai/ale cui?
How II/uch se Intrebuinteaza pentru
ceea ce nu se poate numara, iar
how many pentru ceea ce se poate
numara.
Exemple:
how many apples? (cate mere?)
how much butter? (cat unt?)
In engleza, cuvintele interogative
sunt invariabile. Ordinca cuvinte-
lor cste aceea~j ca ~i III propoziriile
care nu au un pronume/adverb
interogati v:
- cuvant interogativ + to be sau un
auxi liar, sau
- cllvant interogativ + do/does/did
+ subiect + radacina verbala.
Exemple:
Who are you? (Cine sunteti/e~ti?)
Why must / walk? (De ce trebuie
sa merg pe jos?)
vVhy do YOI/ want this? (De ce vrei
aceasta ?).
Daca Intrebuintam un timp continuu,
forma avuta In vedere este: cuvant
interogativ + be+ subiect + radaci-
na verbala terminata In ing.
Exemplu:
Why are YOlllooking? (De ce te
uiti?)
1 To do este un verb neregulat care servqte drept ausiliar in fi'azele negative ~iinterogative. Ca ~iverb, 10 do Inseamna 53
a face. Esemplu: 1 do yoga (Eu fac/practic yoga).
Imperativ negativ
Pentru a cere cuiva sa nu faca un
ITimpurile trecute ~i prezente: rezumat
I
Propozitiile negative
Pentru a forma 0 propo,zi!ie nega-
tiva, 'intrebuin!am not. In cazullui
to be ~i al auxiliarelor, punem not
dupa to be sau auxiliar.
Exemple:
He is not tired (EI nu e obosit).
He must not look (EI nu trebuie sa
se uite).
He was not looking (EI nu se uita).
La celelalte verbe, se utilizeaza
auxiliarul do + not + radacina ver-
bala. Forma corecta a lui do depin-
de de persoana ~i timp (la prezen-
tul simplu: do sau does la persoana
a treia singular; la trecut: did).!
Exemple:
I do not know (nu ~tiu).
She does not like dogs (Ei nu Ii
plac cainii).
He did not look (EI nu s-a uitat).
Formele contrase ale lui not
Not se contrage deseori, mai ales
'in engleza vorbita.
lata contragerile care trebuie ~tiute:
forme pJine forme contrase
do not don't
does not doesn i
did not didn't
is not isn't
are not aren i
must not mustn't
have not haven't
has not hasn't
'would not wouldn't
could not couZdn 't
will not won't
shall not shan i
should not shouldn't
Can + not se scrie 'intotdeauna can
not, iar forma sa contrasa este can't.
Exemple de propozitii negative
cu contragerea lui 110t:
He isn't tired (EI nu e obosit).
She doesn't like dogs (Ei nu Ii plac
cainii).
They haven't got the money (Ei nu
au bani).
We cant help you (Nu te putem
ajuta).
Not a, 110t allY (nici un/o)
In engleza, pentru a spune eU,nu
am se utilizeaza nega!ia not. In
cazul unui substantiv nenumarabil
sau la plural, se utilzeaza not an)'.
Exemple:
I do not have a dog (Nu am caine).
I do not hmle any water (Nu am apa).
I do not have any Keys (Nu am chei).
anumit Jucru, se 'intrebuinteaza do
not + radacina verbal a, spre exem-
plu: Do not close the door (Nu in-
chideti u~a). Forma contrasa este
Don i close the dam:
Short answers (raspunsuri scurte)
In engleza, 'in loc de a raspunde cu
un simplu yes (da) sau no (nu), de-
seori se raspunde cu, ceea ce se
cheama short answers (raspunsuri
scurte). Acestea constau In relua-
rea auxiliarului care a servit la
punerea unei 'intrebari.
Exemple:
Do you like cats? J-es. 1 do (Iti
plac pisicile? Da, Imi plac).
Did you visit the castle? Yes. 1did
(Ai vizitat castelul? Da I-am
vizitat).
Can you swim? Yes. 1 can (~Wi sa
Inoti? Da, ~tiu).
Will YOli come with us? Yes, 1will.
(Vii cu noi? Da vin).
Pentru a raspunde nu, reluam auxi-
liarul urmat de not (sau n 't 'in engle-
za vorbita). Raspunsurile negative
la aceste 'intrebari sunt:
No.1 do not/don't (Nu, nu imi
plac).
No. I cannot/can't (Nu, nu ~tiu).
No, 1will not/won't (Nu, nu voi
veni).
recutul simplu
Formare
RV2 + ed
lid + RV 'in p3
interogative &
legative)
xemple:
,valked
id 1walk?
did not walk
tilizare
I) actiune 'incheiata
are a avut loc
ntr-un moment
~in trecut
) 0 actiune obi~nu-
ta din trecut.
trecutul continuu
forma de trecut a
vb. to be + RV +
ing
I was walking
ac!iune 'in curs de
desIa~urare in
trecut.
present perfect
prezentul vb. have +
pal1icipiuJ trecut
(RV + ed)
1 have walked
1) actiune trecuta
care are efect asup-
ra prezentului.
2) actiune care
tocmai a avut loc.
prezentul simplu
RV; la persoana a
Ill-a singular, RV +
s; (do/does + RV 'in
P interogative &
negative)
I walk, he walks. do
I walk? does he walk?
1 do not walk: he
does not walk.
ac!iune care are loc
de obicei, diteodata,
deseori, niciodata
prezentul continuu
forma de prezent a
VB. to be + RV +
mg.
I am walking
actiune care este In
curs de desIa~urare.
54 1 Vezi nola I pagina 53.2 Aici RV Inseamna radacina verbal a (lnrinitivul tara 10).3 Aici P Inseamna propozitie.
Verbe neregulate
Radacina verbala
trecut
participiu trecut
be
was, were
been
afi
bring
brought brought
a aduce
build
built built a construi
buy
bought bought a cumpara
come
came come a vel1l
cost
cost cost a costa
cut
cut cut a t1lia
deal with
dealt with dealt vFith
a se ocupa de
do
did done a face
draw
drew drawn a desena
eat
ate eaten a manca
feel
felt felt a simri
find
found found
a ga,si ,
get
got got a pnml, a avea
fall
fell fallen
a cadea
find
found found a gasi
give
gave given a da
go
went
gone
a merge
have
had had a avea
hear
heard heard a auZl
hide
hid hidden a ascunde
keep
kept kept a rine, a pastra
know
knew known
a ~ti, a cunoa~te
lead
led led
a duce, la/catre
leave
left left a parasi, a pleca
lend
lent lent
a imprumuta
lose
lost lost
a pierde
pay
paid
paid a plati
put
put put a pune
read
read read a citi
see
saw seen a vedea
send
sent
sent a trimite
shine
shone shone a str1l1uci
shut
shut shut a inchide
sing
sang
sung
a canta
sit
sat sat
a ~edea
sleep
slept slept
a dormi
smell
smelt-l smelt-l a 1111rOSl
spend
spent
spent a cheltui, a petrece
steal
stole stolen a fura
tear
tore torn
a rupe
take
took taken a lua
tell
told told
a spune
throw
threw thrown a arunca
understand
understood understood
a inrelege
wake up
woke up woken up
a se trezi
wear
wore worn
a purta
Win
won won
a ca~tiga
4 Smelled sc intrebuin(eaza deseori 55
Raspunsurile ~i solutiile exercitiilor
Pagina 7 La familia Fruitcake
Pagina 9 Ce bagaje au ei?
Pagina 17 La cumparaturi
Pagina 13 Whose is...?
The neighbours have (got) a goat Sau
Sarah:~ parents' neighbours have etc.
Susy and John/They sleep in their
tents (which are) in the garden (right
near the house).
They eat. wash and get dressed in the
house.
Susy/She wakes lip at six (0 'clock) in
the morning.
John/He wakes lip at eight (0 'clock)
in the morning.
They go to bed at halfpastnine or ten
a 'clock.
Domllului Christopher Crook
3 Station Road,
Londra SE24 3BE
Now we must go to the school.
Pagina 25 0 vedere de la Susy
Mr Christopher Crook
3 Station Road
London S24 3BE
The teacher mllst close up because it
is late.
The policeman borrows a bike to
follow the burglm:
!lI1ustphone the service engineer
because the machine is broken.
They lI1ust always shut the gate
because of the neighbours' goat.
They find the clue because they can
see an old photo of Ferdinand
Fruitcake.
She s going to Bridgetown to do the
shopping.
We cant come now beclluse we're
eating.
Pagina 27 Fraze amestecate
Pagina 29 Ghicitoarea cariii
potale
Dear Chris,
Thanksfor yo III'letta Yes, Frank and
Betty Goodfield live near Bridgetown.
You ask me for their address. Here if
is: Oak Tree Farm. Old Bridge Road.
near Fishport. B1ft why Bridgetown~
It s not a very interesting town.
Anvhow. they probaly have a room/or
YOll and I can recommend them to
you. Thefood is good at the
Goodfields and their farm is vel)'
quiet. So, have a good holiday!
Vicky
Propozitia lui Susy se termina astfel:
Trebuie sa mearga la Magician (la
hallul Magiciallului).
Pagina 19 Primul indiciu
I'd like an ice cream. Which flavours
do you have? Sau Which flavours
have you got?
Can I have six oranges. please?
There aren t any dice.
There isn t a candle.
There isn t a bird.
There isnl a hook.
There isn t a top hat.
Care este mesajul scrisorii
invechite?
Orizontal
1. tea
3. there
5. some
6. these
7. hen - must
9. an - on
10. your
Pagina 21 Cuvinte incruciate
Ferdinand Fruitcake is Sarah s great-
grandfathe!:
The two ships are paintings. Sau The
two ships are two paintings.
They must visit the studio. Sau They
must visit Emma~' studio/Sarah:~
mother:~ stlldio.
Vertical
1. throw
2. he
3. men
..t. an}'
5. whose
7. remember
8. the
9. shop
10. airport
Pagina 23 Indiciul de la han
It/The CO>t) is on the hill.
It/The dog is under the tree Sau next
to/bv/near the tree.
It/tIle bench is opposite the fOllntain
Sau next to/bv/near the fountain.
It/The farm is next to tl;e church Sau
near/by the church.
a village a lake
a bridge
a cafe
afarm
The table is the neighbour s.
This jacket is the lodger :~.
This shirt is Emma s.
Thesejeans are John ~'.
These tools are the builder s.
A desert island, 1893
lvly dear son Joseph,
I'm all old man. I am alone on my
desert island and my house near
Bridgetown is empty. I have a big
secret. I am verv rich. Now IIlV
treasure is yaw: treasure. !'vly'house
hides thefirst clue. First o.lall, you're
looking for two boats.
Farewell,
Ferdinand Fruitcake.
Dragul meu fiu Joseph,
Sunt un om biHran. Sunt singur pe
insula mea pustie, iar casa mea de
langa Bridgetown este goala. Am un
mare secret. Sunt foarte bogat. Acum
comoara mea Iti apartin~. Casa mea
ascunde primul indiciu. !nainte de
toate, cauta doua barci.
Adio, Ferdinand Fruitcake.
Pagina 11 Scrisoarea
misterioasa
2. Her suitcases are gray
3. His bag is blue.
4. Her suitcase is green.
5. His briefcase is red.
6. Her backpack is yellow.
Pagina 15 Drumul inspre
biserica veche
Turn left.
Cross the bridge.
Take the second path on the left.
Turn right.
Where s the supermarket?
Do you have any bread? Sau Have
you got any bread?
How much does this cake case
56
praga Chris,
Ili mullUmesc pentru scrisoare. Da.
Frank ~i Betty Goodfield locuiesc lan-
ga Bridgetown. Mi-ai cerut adresa lor.
]at-o: Oak Tree Farm, Old Bridge
Road, langa Fishport. Oar de ce
Bridgetown? Nu e un ora~ fom1e
interesant. Oricum, probabil ca au 0
camera pentru tine ~i ti-i recomand.
Mancarea e buna la familia Goodfield.
iar ferma lor este foarte lini~tita.
Deci, 0 vacanta placuta!
Vicky.
Pagina 31 Ghicitoarea ilustrata
Ic 2d 3b 4f 5e 6a
Pagina 33 Disparitia lui
Ferdinand Fruitcake
Parrot bury, Featherare Main Island
Domnule,
Din nefericire. tatal dumneavoastra a
murit deja. A venit in insulele noastre
primavara, pentru a cauta plante. Am
organizat 0 intalnire pem1u a-i plani-
fica expedilia in indepanatele ~i peri-
culoasele Little Islands (Insule mici).
A parasit Parrotbury-ul cu 0 barca bu-
na ~i doi prieteni botani~ti. 0 infiora-
toare furtuna s-a dezlantuit. Nu s-au
intors. Am trimis 0 echipa de salvar~
care nu a descoperit nimic.
Quentin Filling, Guvernatorul
Insulelor.
Pagina 35 Povestea blugilor
T\vofi'iends, Dave and Han:v, we11l
shopping. They were looking for
jeans. In one shop, they found some
ke)'s in the pocket of a pair ofjeallS.
The)' gave them fo the shop owner.
"Ah, the keys to m)' safe! Thank you!
I lost Ihem yesterday. I looked
evelTwhere, but I could not find
them. "
Pagina 37 Traduceti in engleza
Sarah, Su.\)' and John have found i\!/:
Crook.
He has just visited Bridgetown.
He went there this morning.
He looked/or the ruined towel; bllf he
did nol find it Sau ... , bUI he could not
find il.
The next clue musl be at the lowe/:
Sarah, Susy and John want to go
there velT quickly.
Pagina 39 Inscriptia de la turn
Am past rat acest turn in ruine deoare-
ce constituie un monument sacru pen-
tru locuitorii Bridgetownului. Piratii
din Insula Piratilor I-au distrus acum
trei ani. dar in prezent ne-am razbu-
nar. Am castigat ultima batalie im-
potriva lor '~iI-am fugarit din for1a-
reata pana pe insula. In sfar~it. au
disparU1 din tara noastra.
Pagina 41 Pista falsa
.\11'SOli. Now rou have found all the
clifes I left. Here is YOlir last task. It
\l'i/! be difficult. }ou will have to go 10
fhe police Simian in Fishport. You will
see one window 1rhilhoul bars. You
wi/! go in Ihm W(w Be carejitl, there
miglll be a guard dog. Inside you will
find one .rallwith wooden panels. All
m)' jewels and my fortune will be
[here.
Fare1\'ell. FF
Fiule. Acum ai descoperit toate indi-
ciile pe care Ie-am lasat. lat-o ~i pe
ultima. Va fi dificila. Va trebui sa te
duci la sediul politiei din Fishport.
'lei vedea 0 fereastra rara gratii. Vei
merge imr-acolo. Ai grija, -ar putea
sa rle ~iun caine de paza. Inauntru
wi gasi un perete cu panouri din
I~mn. Tome bijuteriile ~i roata averea
mea VOl' ti acolo.
Adio. F. F.
Pagina 43 Viitorul
Her His train will arrive at Ihree
o'clock).
They will go olllthis evening.
Whm are you going 10do?
I will go LO Bridgetown t0l11orr01l'.
lie will know when thev are here.
H~ will look when we .ilnd the
ne1\'Spapel:
He will see.
Will vou come with lIIe?
Pagina 45 Which is the longest
tunnel?
The !Oll'!,eslIIll1nel is Sarah s Sau
Sarah S'[wllIel is the longes/.
Pagina 47 Ce ai face daca..?
I wOllldl'd spend it all!
I wOllld'l'd pay for a new roof for Ihe
Fruitcake house.
You ,t'ould/You 'd get a new bicycle.
You and Dad and I would go 10
Canada to see lIIyaunl.
Pagina 48 Scrisoarea lui Sarah
Luni, 9 septembrie
Draga Susy ~i John,
lata aJ1icolui din Bridgetown Echo
care relateaza intal11plarea noastra. E
genial! Ce yeti face cu pmtea voastra
din recol11pensa? Cu a mea, voi
cumpara un casetofon.
Daca mama voastra e de acord. voi
veni sa va vizitez in timpul vacantei
de Craciun, deci sper ca pe curand!
Cu drag,
Sarah.
Articolul din ziar
Vineri, 30 august
COl11oara familiei Fruitcake.
Sarah Fruitcake alaturi de prietenii ei
Susy ~i John Miller ~i cainele sau.
Softie.
Christopher Crook, hotul de pasari
rare care dorea sa fure cOl11oara
familiei Fruitcake.
Pentru Sarah Fruitcake ~i prietenii sai
Susy ~i John. luna august a fost
captivanta. Ei au gasit 0 comoara ~i
au ajutat polilia sa prinda un talhar,
Christopher Crook.
Cu cateva luni in urma, Christopher
Crook se gaseaintr-una din insulele
Featherare. Acolo el cauta papagali
foarte rari pe care dorea sa-i fure.
Gasi 0 scrisoare lasata de strabunicul
lui Sarah, Ferdinand. Era yorba
despre 0 scrisoare veche adresata
bunicului lui Sarah, Frederick, ~i
abandonata pe insula intr-un vechi
curar. dupa moariea lui Ferdinand.
Aceasta scrisoare constituia primul
indiciu In goana dupa comoara.
Scrisoarea il indruma pe Christopher
Crook catre Bridgetown unde.
proste~te, 0 pierde. Susy ~i John, care
tocmai veneau sa petreaca cateva zile
alaturi de prietena lor Sarah, 0 gasira.
Cei trei tineri au reu~it sa gaseasca
comoara (mult aur), ascunsa In
vechea For1areata a Pirati lor, inainrea
taIharului. ajutand pol ilia sa-I prinda.
Cei trei eroi au primit astfel 0 recom-
pens a de 1000 (0 ~nie lire sterlinel
din pmtea politiei. Ii felicitam!
Numeralele, datele, anotimpurile ...
lata numeralele ordinale din engleza.
Aici, va sunt prezentate alaturi de for-
ma abreviata. aceasta utilizandu-se
cand scriem data.
lata 0 pagina utila de vocabular.
Pentru a spune dit e ceasul, vezi
pagina 24. Pentru a cere indicatii,
vezi chenarul de la pagina ] 5.
100 one hundred
101 one hundred and one
102 one hundred and hvo
210 two hundred and ten
321 three hundred and twenty-one
1000 one/a thousand
1100 one thousand and one hundred
10000 ten thousand
] 000000 one/a million
Numeralele ordinale
first 1st
second 2nd
third 3rd
fourth 4th
fifth 5th
sixth 6th
seventh 7th
eighth 8th
nineth 9th
tenth 10th
eleventh 11th
twelfth 12th
thirteenth 13th
twentieth 20th
twenty-first 21st
twenty-second 22nd
tvventy-third 23rd
twenty~fourth 24th
thirtieth 30th
cer
soare
nor
tunet
fulger
ger
ploaie
zapada
grindina
buna, ciao, salut
buna dimineata
buna zi ua '
buna seara
noapte buna
la revedere
pa, sal ut
pe curand
pe mai tarzi u
da
nu
te/va rog
multumesc
multumesc
(fO<llie mult)
ma scuzati
\"mi pare rau
nu \"nte]eg
nu ~tiu
Ce \"nseamna
acest cuvant?
Cum se spune la
aceasta pe
engleze~te?
sky
sun
cloud
thunder
lightning
frost
rain
snow
hail
weather vreme
climate clima
weather forecast prognoza meteo
temperature temperatura
What is the Care este
temperature? temperatura?
What is the Cum e
weather like? vremea/timpul?
It is fine. E frumos.
It is bad weather E 0 vreme urata.
It is raining. Ploua.
It is hot. E foarte cald.
It is sunny. E \"nsorit.
The sun is SOaJ'ele
shining. stralucqte.
It is cloudy. E noros.
It is cold. E rece.
It is snowing. Ninge.
It is foggy. E cetos.
Timpul
Expresii utile
hi, hello
good morning
good afternoon
good evening
goodnight
goodbye
bye
see you soon
see you later
yes
no
please
thanks
thank you
(very much)
excuse me
I'm sorry
I don i
understand
I don i know
What does this
word mean?
What:~ the
Englishfor this?
]994
]995
1996
anul2000
jurna]
calendar
In ce zi suntem?
Care este data?
luni
lunea
\"naugust
] Aprilie
luni ] (lntai)
Aprilie
len
aZI
maine
alaltaieri
poimaine
saptamana asta
saptamana trecuta
saptamana
viitoare
Zl
saptamana
sfiir~it de
saptamana
luna
an
anotimp
mnuane
februarie
maJii e
aprilie
mal
IUJ1I e
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
luni
m~rti .
InIercun
JC!1 .
VInen
sambata
duminica
nineteen-ninetyjour
nineteen-ninety-jive
nineteen-ninety-six
the year tvl'Othousand
yesterday
today
tomorrow
before-yesterday
after-tomo/Tow
this week
last week
next week
dimy
calendar
What day is it?
What is the date?
on Monday
on Mondays
in August
thefirsl of April
Monday 1st April
Data
month
year
season
JanualY
FebrualY
March
April
lv/ay
June
July
August
September
October
November
December
Monday
Tuesday
Wednesday
Thursday
Friday
Saturday
Sunday
day
week
week-end
Lunile !}i zilele
15 fifteen
16 sLrteen
17 seventeen
18 eighteen
19 nineteen
20 twenty
21 twenty-one
22 twenty-Mo
30 thirty
40 fourty
50 fifty
60 sixty
70 seventy
80 eighty
90 ninety
Numeralele
o zero
lone
2 two
3 three
4 four
5 five
6 six
7 seven
8 eight
9 nine
10 ten
11 eleven
12 Melve
13 thirteen
14 fourteen
58
Dictionar englez - roman
Acest dictionar a~ezat in ordine alfabetica contine
cuvintele engleze~ti invatate pe parcursul paginilor
ilustrate ale acestei carti, alaturi de traducerea lor.
Pluralul substantivelor va este explicat la pagina 49.
Aici, substantive Ie care au un plural neregulat sunt
urmate de pI.: ~i de pluralul acestora.
IpI] inseamna ca cuvantul care urmeaza este la plural.
Infinitivul verbelor din engleza este precedat de to, dar
verbele sunt clasificate in ordine alfabetica (exemplu: to
be se gase~te la litera b). Verbele neregulate sunt precedate
de un asterix (*).
A
a
a few
a huudred
a lot of
a quarter past...
a quarter to...
address
to address
ane,'
afternoon
against
age
ago
to agree
airport
all
all righ t
almost
alone
already
also
always
an
and
answer
anv
anyhow
around hue
to arrive
article
as ... as
as far as
as soon as
to ask (for)
aspirin
at
at last
attie
aunt
B
backpack
bad
badly
bag
baker's
bald
bar
to bark
basket
battle
to be*
to be* a ...
to be* able to ...
to be* about
to be* allowed
to be* careful
to be* missing
to be* qniet
to be* under arrest
to be* well
beaeh
because
bedroom
un,o
eativa, eateva
o suta
o multi me de /mult/a
~i un sfert ..
fara un sfert..
adresa
a (se) adresa
dupa
dupa-mniaza
Impotriva, contra
varsta
Inurma eu
a ti (eade) de aeord
aeroport
tot/a
In regula
aproape
singur/a
deja
de asemenea
Intotdeauna
un/o
~I, lar
ri1spuns
ni~te
orieul11
pe aIel
a ajunge la
artieol
la fel de .. ea ~i
pana la
de Indata ee
a cere, a intreba
aspirina
la
In sfar~it
pod
matu~a
ghiozdan, ruesae
rau/rea
rau
geanta
baeanie
ehel
bar
a Ii1tra
eo~
bi1talie
a ti
a ti un/o
a putea/ a fi In stare de
a ti pe punetul de a..
a avea pernllSIUnea sa..
a fi preeaut
a lipsi
a fi tacut/ a tace
a ti arestat
a se simti bine
plaja '
deoareee, tiindea
donnitor
before
behind
to believe (in)
to belong (to)
bench
best wishes [pI]
better
between
big
bike
biuoculars [pI]
bird
bit
black
blue
blue-jeans [pi]
boat
book
boot
to borrow
botanist
bowl
box
bov
br~ad
bridge
briefcase
brilliant
to brinu*
broken"
b,'other
builder
building
burglar
busy
bnt'
butcher's
butter
by
c
cafe
cake
calm
to calm down
camera
eam psite
can
candle
cap
car
card
careful
to carry
to earrv on
castle '
cat
cave
cheese
chemist's
chest
child [pi: children]
chips [pi]
Ch,'istmas
ch nreh
cinema
Inainte/a
inapoi/a
a erede, in
a apartine
banea
eele mai calde urari/ eu drag
mai bine ~
Intre
mare
biciclcta
binoelu
pasare
buca\iefL pic, strop
ncgrll
albastru
blugi
barca
carte
cizmi1
a Imprumuta
botanist
farfurie
cutie
baiat
paine
pod
geanta diplomat
cxcelent. extraordinar
a aduce
spart/a
hate
zidar
c1adire
hot, t,ilhar
ocupat/a
dar
macelarie
unt
li1ngi1,alaturi/ aproape de
eafenea
prajitura
calm/a, lini~tit/a
a se call11a, a se lini~li
aparat de fotograliat
camping
a putea, a fi capabil de
lumanare
easca, ~apea, basea
ma~ina
carte de joc
atent/a
a purta, a duce
a continua
castel
plslca
pe~teri1
branza
fannaeic
cu tar
copi!, copii
cartoti praji(i
Cri1ciun
biserica
cinema
59
to clenn
clenr
to close
to close up
close to
closed
clothes [pi]
clue
eonst
coffee
Coke
collection
collector
to eomc"
to eome* ncross
to come* bnek
to come* down
to eome* out
come on
congratulations [pi]
to eost*
country
cow
cowshed
crab
era van
crook
to cross
crossing
crossword
cup of tea
to cut*
to cyclc
D
Dad
daft
damn
dangerous
darlino
dny "
da)' trip
dcad
to deal* with
dear
dcath
dcfinitelv
delicious
desert
to destroy
dctail '
dial'y
dice [pi]
difficult
direction
to dirty
to disappear
to disturb
to do*
to do the* shopping
dog
dool'
to draw*
drawing
dress
to drop
dungeon
during
E
cach
car
early
to eat*
echo [pi: echoes]
60
a curata, a face cural
!impede, clar
n Inchide
a Inch ide (u~i. lerestre)
lauga. aproa]Je de
inch is/a
haine
indiciu
coasta (a mari i)
cafea
Coca-Cola
colectie
colcciionar
a vem
a descoperi, a gasi (din intamplare)
a se intoarce
a cobori
a le~1
vino. veniti!
felicitari .
a costa
lara
vaca
staul de vite
crab
crelOn
escroc, nemernic
a traversa
trecere, pasaj
cuvintc Incruci~ate
cea~ca de ceai
a taia
a (merge) se plimba cu biciclcta
tatf1
tamp it. Incuiat
la naiba, pe dracu!
periculos/oasa
drag(a)
ZI
excursie
morl/moarta
a se ocupa de
drag/a
moarte
cu siguranla
delicios
de~ert/ pustiu/e
a distruge
detaliu
jurnal
za.run
dificil/a
directie
a mU;'dari
a disparea
a deranja
a face
a face cumparaturi
caine
u~a
a desena
desen
rochie
a scapa
inchisoare/carcera subterana
inlimpul
tiecarc
urech~
dcvreme
a manca
ccou
empty
end
to end
enough
entrance
even
evening
everyone
everything
c\'ervwhcrc
exacily
to examinc
exciting
excuse me
cxit
expedition
to expel
expensive
to explain
to explorc
extinction
F
to fall* for it
false
family
fa re,,:e II
far (from)
farm
fast
father
favourite
to fax
feather
fee
to feel
fence
few
fewer
filling
film
to find*
fine
to linish
first
lirst of all
lirst one
flavour
to follow
food
for
forest
fort
fortunately
fortune .
fountain
four
friend
friendly
from
fruit cake
fnnny
further
G
gardcn
gate
to <Jet*
to get* back
to get* bored
to get* dressed
to get* in
to get* out
to get* to
to get* up
gol/a
sfar~it, capat
a (se) sfar~i. a pune capat
dcstul
intrare
chiar ~i
seara
toata lumea
tolLil
peste tot
exact. imr-adevar
a exan1111a
pasionant
pardon. nu va suparali I
iesire
e;pedilie
a da afara. a exclude
costisilor
a explica
a explora. a cerceta
disparilie. cxtinc(ic
a crede. a cadea in capcalla
fals/a
familie
cu bille. adio
dcpane de
fenna
rapid
taU'i
preferal/a. fa\'oritla
a trimite un fax
palla
taxa. plata
a simli
gard
pulilli/c. pUlin/a
mai ]Julin
umplutura. con!inu(
film
a gasi. a dcscoperi
bine. ]11 rcgulfl
a tern1ina
intai
Inainte de loale
primllI/a
arOtlla, gust
a urma
mancare
pcntru
padure
fortareata
dill fericire
averc. bogatic
fantana
patru
prieten/a
prietenos/a. amabil/a
de la
prajitura de fructe
amllzanllfl
mai departc
gradina. curte
poarta
a primi. a ob(inc
a se jntoarce, a se inapoia
a se pliclisi
a sc Imbraca
a intra
a Iql. a sc[\pa
a 1lillnge Ia
a sc trezi
to get* your revenge
to ujve*
to give" a pull
glasses [pi]
to go*
to go* around in eircles
to go* back
to go down
to go* in
to "0* left
to go* off
to go* out
to go* right
to go shopping
to go* to bed
to go* np
goat
gold
good
good evening
goodnight
governor
grandfather
great
great-grandfather
green
grcy
gnard dog
to gncss
H
half past ...
hard
hat
to hate
to have
to have* a taste
to have* got
to have* (lots of) fun
to have* to
he
to hear*
hello
help
to help
hen
her
her name is
here
here are [pi]
here is
hero [pi: heroes]
hers
herself
hi
hidden
to hide*
hill
him
himself
to hire
his
his name is
holidav
home'
to hope
horrible
hotel
honse
how
how many? Ipl]
how mueh?
to hunt
to hurrv
to hurt;'
a se razbuna
a da
a Impinge
ochelari
a pleea, a merge
a se Invarti
a se Intoarce. a reveni
a cabori. a merge jos
a intra
a (0) face la stanga
a pleea, a se duel'
a ie~i
a (0) face Ia dreapta
a merge la cumparaturi
a se eulca
a urea. a se ridica
capra
aur
bun/a
buna seara
noapte buna
guvernatOt
bunic
magnificl extraordinar
stribunic
verde
gn
caine de paza
a presupune, a ghiei
...~i jumatate
greu
palarie
a uri
a avea. a Ilia
a gusta
a avea
a se distra de minune
a trcbui
el
a auzi
bun a, salut
ajutor
a ajuta
gaina
pe ea/ei
ea se nume~te
aici
poftim, aici sunt (se ana)
aici este (se al1a). iata
crOll, ero!
a/ai/ale ei
ea Insa~i
bun a
ascuns/a
a ascunde
colina. deal
pe ell lui
ellnsu~i
a angaJa
a/ai/ale lui
el se nume~te
vacanta
casa, camin
a spera
Infiorator/oare, Ingrozitor/oare
hotel
casa
cum
eatil cate?
cat?
a vana
a se grabi
a rani
to hurt* yourself
I
ice-cold
ice cream
idea
if
ill
in
in fact
in front of
in the shade
inhabitant
inside
interesting
into
iron
island
it
it is
its
itself
J
jacket
jeans [pI]
Jewels [pi]
joke
jumper
junction
just
K
to I(eep*
key
kid
kind
to know'
L
lake
landscape
last
last night
last year
late
to Iead*
leaf [pi: leaves]
to leave*
lemonade
to lend
less
lelter
light
to'like
little
to live
loads of
lock
locl(ed
lodger
London
long
to look
to look (at)
to look for
to lose*
lots of
loud
to love
love from
a sc rani
eu
reel' ea gheata
inghctat'f. '
idee
daca
bolnav/a
In
de fapt
in rat ala
la unibrfr
loeuitor
Inauntru
interesant
In
fier
insula
el/ea
el/ea este (obieete. animale etc.)
al saul a sa
(el) Insu~il (ea) Insfl~i
jacheta, vesta
blugi
bijuterii
glumfr
pulover
rascruee. raspantie
toemai
a pastra
eheie
eopilandrul pu~ti
amabil/a
a ~ti. a eunoa~te
lac
peis<\i. priveli~te
ultim/a
noaptea trecula
anul treeut
tarzin/e
a duel' lalinspre
fhmza, thl11ze
a plcca, a pflrasi
limonada
a Ill1prull1uta
111a1pu(in
scnsoarc
IUl11ina
a (-i) place. a sill1patiza
pu(in/a
a locuil a trai
o l11ultill1ede
Inchiiatoare. broasca
Inehis/a. ferecat/fl
loeatar
Londra
lung/a
a se uila, a privi
a se uila la
a eauta
a pierde
o ll1ul(ill1e del ll1ul(i/te
tare
a. iubi. a adora
eu drag(ostc)
61
I
lovely
minunath'L adorabil/a
0
luckily
din fericire, ca norocul ca
lunch
pranz
oar
vasla
."o'clock
ora ..
M
odd
ciudat bizar
of
a/ai/al/alc (apartenenta)
machinc
ma.<iina
of coursc
binclntclcs
Madam
doamna
often
deseor'i
magician
magician
OK
OK, In rcgula
magnifying glass
lupa old
bi\tran/a
main
principal/a
on
pe, deasupra
man [pI: men]
barbatlbarbati
on thc Icft
la stanga
to manage
a se dcscurca, a reu$i sa
on the right
la dreapta
mandarin
mandarina
on vour own
pe cont propriu, singur
many [pI]
multi, multe
one
unu/a
map
harta
only
doar
market
pia!a
onto
pe
maybe
probabil
opposite
In fa!a, vis-a-vis
me
pc mine/mie
orange
portocala
meeling
Intalnire
orange juice
suc de porlocalc
to mend
a rcpara other
altul/a
midday
miezul zilei
our
nostru/a, nO$lri/e
midnight
miezulnoptii
ours
a/alnostru, ai/alc nO$tri
milk
lapte
ourselves
noi In$inc, Inscnc
mine
alai/ai/ale mele
out of
din
minute
minut
outside
afara
Miss
Domni$oara
over here
mCI
money
bani
over there
acolo
mouti,
luna
owner
proprietar, detinator
monument
monumcnl
more
mai mult
p
moruing
dimineata
mother
mama
painting
pictura, tablou
mountain
munte
pair
perechc
to move
a (se) mi$ca
panel
panou, tab Iou
Mr.
Domn(ul)
pa per
hartie
Mrs.
Doamna(a)
parent
parinte
Mum
mami
pal'k
parc
must
a trebui
parrot
papagal
my
a/al/ai/ale mclc
parI
pm1e, bucata
my name is
cu ma numesc
to pass
a trccc, a Innu1na
my place
loculmcu/casa mea
path
potcca, drum
myself
eu Insumi/insami
to pay*
a plati, a achita
N
pedestrian crossing
zebra (de pietoni)
penny
pcnny
people
oameni
naillile
pila de unghii
perfect
pcrfcct desavar$it
nallle
nume, denumirc
perhaps
poate, probabil
near
langa, vis-a-vis
to phone
a telcfona
nearly
aproape, mai ca
photocopier
a xcroxa
to need
a ncccsita, a avea nevoie de ..
photo(graph)
fotogratie, poza
neigh bou I'
vecin
piece
bucata
net
navod, pIasa (de prins pe$te)
pineapple
allan as
never
niciodata
pi rate
pirat
new
nou
place
loc
newspaper
ziar, periodic
to plan
a planui
next to
Ianga, vis-a-vis
plant
planta
nice
simpatic/a, dragut/a
plaster
plasturc
night
noapte
playing card
carle de joc
night-time
In timpul noptii
please
te/va rog
no
nu
pleased
multumit/a
nobody
nimeni
pocket
buzllllar
normally
In mod normal
police
politie
not
nu (negatie)
police station
sediul poli!ici
not any
nici un/o
policeman [pi: -men]
poli!ai
not." anymore
m\." mal
poor
sarac/a
not... anyone
nu ... nimcni
port
porI
not... anything
nu ... nlmlC
portrait porlrel
not yet
nu Inca
postcard
vedere, calie pO$tala
note
mesaj, notita
post officc
oficiu pO$tal
nothing
nimic
pound ()
lira sterlina
now
acum
to prcfer a prefera
nowhere
I1ICalerr
pretty
dragut/a
nnmber
numar, citra
probably
probabil
problclII
problema
to produce
a produce
62
to pull a lJnpjnge
shut inchis/a
to put*
a pune
to shut*
a inch ide
to put* away
a pune de-oparte sight vederc, privcli$tc
sign
semn
Q
simply
simplu, pur $i simplu
to sing*
a canta
quai
chei (in port)
Sir Domnul
questiou
intrcbarc sister sora
quick
rapid
to sit*
a 5ta, a sc a~eza
quickly
repede
skirt fusta
quiet
lini$tit/a, potolit/a
sky cer
quite
destul de, cam ..
to'sleep* a dormi
R
slowly
inceti$or. lent
small
mic/a
to smell
a mirosi
radio cassette
casetofon sodeci, a$adar
to rain
a ploua
sock
ciorap
rare
rar/a
soft moalc, catifelat
to read*
a citi soil
pamfUlt, sol
ready
pregatit/a
some ni$te, cateva, cativa
real
adevarat/a
something
ccva
to realize
a realiza, a-$i da seama
sometimes cateodata
really
cu adevarat. foarte somewhere undeva
to recognize
a recunoa$te
son fiu
to recommend
a recomanda
sorry
scuze, ma scuza(i I
red
ro$U
soup supa
to remember
a-$i aminti to spend*
a cheltui, a petrece
remotc
trecut/a
spring pnmavara
restaurant
restaurant
sqnare
detriment, piata
reward
recompensa
staff room cancelarie
ri bbon
panglica, banda starn p collection coleclie de timbre
rich
bogat/a
to start
a incepe
right
corect/a, just/a
station
gara
right away
imediat statue statuie
right uear
chiar langa
steak
fri ptura
ring
incl to steal* a fura
rivcr
rau
step pas, trcapta
road
drum, $osea
still
inca, nemi$cat/a
rock
piatra, stanca
stone
piatra
roll
china
stop stop
roof
acopcn$
storm
furtuna
room
camera
story
povestirc, istorisirc
rope
franghie
straight ahead
drept inainte
to row
a vas Ii
straight away imediat, de indata
ruin
nune strawberry
cap$une
ruined
ruinat/a, in ruine street strada
I"lIsty
ud/a
strong
putel'llic/a
student
student/a
S
stndio
studio
to study
a studia, a Invap
sacred
sacru/a
stupid prost/a, tamp it/a
sadly
din nefericire
stu pidly In mod tampit/idiot
safc
seif suit costum
sand
nisip
suitcasc valiza
school
$coala
sun
soare
to scoff
a se umJla, a infuleca
supermarket magazin
sea
mare
supper
cin3
scarch party
cchipa de interventie to suppose
a presupunc
second
al doilea/ a doua swcatshirt sweat-shirt
sccrct
secret sweet bomboana
to see*
a vedea to swim* a innota
see you latcr
pe mai tarziu swimming pool piscina
see you soon
pe curand
T
to seem
a (se) parea
service engineer
reparator
to share
a imparti, a lua parte la..
table ll1a'}a
she
ea
to take
a lua
to shine*
a straluci to take back
a lua inapoi
ship
corabie (barca), nava to talk (to)
a vorbi cu ..
shirt
cama$a
tall inalt/a
shoe
pantof
task
cerinta, indatorire
shop
magaz1Il
to taste
a gusta
shopping
cumparaturi
tea ceai
short
scurt/a teacher
profesor/oara
shorts [pi]
pantaloni scuqi to tcar* up a rupe, a sfa$ia
to show*
a arata, a denl0nstra
teenager
adolcsccnt/fl
63
I
to telephone
to tell
tent
terrible
to thank
thank you
thanks
that
thatlpl: thosel
that is Ipl: those arel
that one [pi: those onesl
that way
the
the best
the dOlI'after tomorrow
the dOl}'before yesterday
the fewest
the fnrthest
the least
the most
the same
the second one
the worst
theft
their
theirs
them
themselves
then
there
there is [pi: there are]
thev
thi,:d
this [pi: these]
this evening
this is [pi: these are]
this one [pi: these ones]
this way
three .
through
to throw
ticket
to tidy up
tights [pi]
time
tired
tiring
to
today
tomorrow
too
too bad
tool
top hat
torch
towards
towel
tower
town
tracksuit
trame lights [pi]
trail
train
trainers [pi]
to trayel
treasure
treasure hunt
to treat
trousers [pi]
tme
T-shirt
tunuel
to turn
to tu rn left
to turn right
TV
two
64
a te Iefona
a spune
eort
Infiorator/oare
a nltlltumi
i!i/va imll!ulllesc
mul!tunesc
care
acela/aceea, aceia/acelea
acela/aceea este, aeeia/acelea sunt
accia/aeeea, accia/acelea
pe aeolo, intr-acolo
a, Lei, i. lor (articole)
eel mai bun/a
poilllaine
alaltaieri
ecllllai pu!in
celmai dcparte
eel pu!in, macar
cel/eea/eci/cele mai
aeela~ilaeeea~i, aeeia~i/aeclca~i
al doilca. a doua
eel mai rau, eea mai rea
hotie, furt
lor'
a/ai/al/ale lor
pe eillor
ei in~i~i/cle inse~i
atunci. ei binc ..
acolo
exista
ei, cle
al trei leal a trcia
acesta, aeeasta, ace~tia, acestca
scara aceasta
aeeasta/accsta este etc.
aeesta/aecasta. aee~tia, aeestea
pe aici, ineoaee
trei
prin. de-a lungul
a arunea
bilet
a face euratcnic
maieu, panialoni stram!i
timp
obosit/a
obositor
catre, la
astazi
maine
de asemenca
paeaL destul de rau
unealt[l
palaric
tor!a
eatre
prosop
turn
ora~
trening
semafor
urma
tren
adida~i
a calfttori
comoara
goana dupa aur
a oteri, a se pUl1a
pantaloni
adevarat
trieou
tunel
a (sc) intoarec
a (se) Intoarec la stanga
a (sc) Intoarce la drcapta
TV
doi
u
under
underneath
to understand*
until
urgent
us
usually
v
vcgeta ble
very
village
to visit
w
to wait for
to wake* up
to walk
j wall
to want
wanted
warm
to wash
to watch
to watch out
water
way out
we
to wear*
well
wet
what?
what time ... ?
what time is it'?
what's that?
what's the time'?
when
where'?
whieh
which?
white
who
whom
whose?
why'?
to win*
window
window pane
with
without
woman [pi: women]
wonderful
wooden
work
to worry
worse
to wrap
wroug
y
year
;'ellow
yes
:"esterdav
;'esterda}' evening
you
your
you r place
yours
yourself [pi: yourselves]
sub
dedesubt
a In!clcgc
pana la
urgent
pc noil noua
dc obieci, de regula
leguma
foane
:,aL ora~eI
a vizita
a a~tcpta
a sc trezi
a sc plimba, a merge pc jos
perete
a dori. a vrca
c[mta!
ealdu!
a spala
a privl, a sc uita
a se pazi. a avea grija de, ..
apa
le~.lre
nOl
a pUl'la
bine
ucl/a
ce')
la ce ora. 'J
cat e ccasul?
ce este acela/accea?
cat e eeasulo
e,lnd
unclc"
care
carc')
albia
cine
pc cincl cui"
il/ai/al/alc cui?
de ce')
a ea~tiga
geam, sticla
vitrina
eu
tl'tra
tCmeie, t'cmci
n1inunar/a
dinlemn
lucrarc. opcra
a se Ingrijora
mai rau
a Impacheta, a inveli
grc~it
an
galbcn
da
ieri
Icri seara
tu, voi, dvs.
vostru/a, vo~tri/c
la tine/VOl acasa
alia vostru/a. ai/ale vO~lri/c
tu Insu!ilinsflti, voi jn~i\'Mnscva
Descopera aventura, rezolva enigmele i mai apoi ...
,
invata engleza prezinHi toate regulile englezei
contemporane pentru a oferi cititorului posibilitatea de a
depa~i limbajul cotidian, reu~ind sa se simta In largul sau
vorbind aceasta limba. Sub forma unei benzi desenate,
foa11evariate, cartea antreneaza trei personaje Intr-o
serie de aventuri abordand pe parcurs reguli gramaticale
din ce In ce mai precise ~i complexe. Pe parcursul cartii,
jocuri ~i ghicitori permit punerea In practica a
cuno~tintelor dobandite, ~iIn acela~i timp, rezolvarea
enigmelor cu care se confrunta personajele. Pe hlnga
numeroasele sfaturi referitoare la limba, aceasta carte
contine un compendiu de gramatica cat ~i un mic
dictionar englez-roman.
ISBN 9739319173
111111111111111111111111111111
9 789739 319171