Mircea ELIADE Maitreyi

Definitie: Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune

complexa, de mare intindere, desfasurata pe mai multe planuri, cu
personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul are o
structura narativa ampla, organizata pe mai multe planuri paralele
sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu
pondere diferita in structura epica (personaje principale, secundare,
episodice etC). in studiul intitulat "Fragmentarium", ircea !liade
defineste literatura autenticitatii ca pe o mare creatie epica ce
"reflecteaza in "una parte si mijloacele de cunoastere ale epocii,
sensul vietii si valoarea omului, cunoasterile stiintifice si
filozofice".
Romanul "aitre#i", aparut in $%&&, face parte din literatura
inter"elica si ilustreaza epicul pur, in spiritul lui 'ndre (ide, care
creeaza eroul lucid, dominat de dorinta cunoasterii de sine, care)si
ordoneaza epic experientele traite ("ircea !l iade este cea mai
integrala si servila *ntrupare a gideismului in literatura noastra" )
(eorge Calinesc+).
"aitre#i" este un roman exotic si un roman al autenticitatii, in
care se im"ina mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul
si naratiunea *a persoana *.
(eneza romanului in $%,-, ircea !liade trimite o cerere de "ursa
pentru studii de filozofie orientala in *ndia, primeste o invitatie de
a studia cu ilustrul filozof Dasgupta si pleaca la +niversitatea din
Calcutta, unde invata sanscrita si studiaza filozofia .indusa,
locuind o vreme in casa profesorului, unde o cunoaste pe fiica
acestuia, aitre#i. ircea !liade consemneaza intr)un jurnal
faptele, intamplarile, experienta traita in *ndia si acesta sta la "aza
viitoarei creatii epice, "aitre#i", in care autorul esentializeaza
mitul iu"irii si motivul cuplului.
'paritia romanului "aitre#i" in $%&& starneste reactia literatilor
vremii, fiind considerat o adevarata iz"anda literara. !xaltat,
i.ail /e"astian marturiseste: "Daca ar ajuta la ceva, v)as spune
ca e cea mai frumoasa si mai trista carte pe care am citit)o", iar
0erpessicius afirma cu entuziasm: "d. ircea !liade a sporit cu
unul seria miturilor erotice ale umanitatii".
/u"iectul romanului
Romanul de"uteaza cu starea de incertitudine a personajului
masculin, 'llan, un englez de ,1 de ani si este scris la persoana *,
pe "aza insemnarilor facute de autor in cei trei ani petrecuti in
*ndia: "'m sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n)am iz"utit
sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit)o pe aitre#i".
im"olnavindu)se de friguri, inginerul englez 'llan se muta in casa
profesorului 2arendra /en, dar )isi aminteste el ) "eu o intalnisem
pe aitre#i cu cel putin zece luni mai inainte", marturisindu)si
neputinta de a retrai aievea acum, cand scrie romanul,
"mirarea mea, nesiguranta si tul"urarea celor dintai intalniri".
'mintirea e vaga, o vazuse o data intr)o masina care stationa si
avusese atunci o tresarire ciudata: "i se parea urata ) cu oc.ii ei
prea mari si prea negri, cu "uzele carnoase si rasfrante, cu sanii
puternici, de fecioara "engaleza crescuta prea plin, ca un fruct
trecut in copt". 0ielea ei era "mata, "runa, de un "run nemaiintalnit
pana atunci, s)ar fi spus de lut si de ceara", iar "ratul gol avea o
nuanta stranie de un "gal"en intunecat atat de tul"urator, atat de
putin feminin, de parca ar fi fost mai mult al unei zeite sau al unei
cadre decat al unei indiene".
Dialogul cu 3arold, colegul sau de camera, scoate in evidenta firea
lui 'llan, caruia ii placea sa auda lumea vor"ind de rau pe cei pe
care ii "iu"esc sau de care ma simt aproape", intrucat astfel avea
ocazia sa)si verifice "anumite procese o"scure ale constiintei".
'llan, "foarte mandru de cetatenia si descendenta mea
continentala", se afla la inceputul carierei sale in *ndia, ocupand
diverse functii, mai intai la reprezentanta uzinelor "2oel and
2oel", apoi la o societate de canalizare a deltei, pe santier, unde se
simtea foarte "ine, fiind "singurul stapan".
4ucien etz, un gazetar "incult si impertinent, cu mult talent si
multa perspicacitate", venise in *ndia sa scrie "o carte de succes,
politica si politista". intre"andu)l pe 'llan despre o"iceiurile si
firea "engalezilor, acesta isi da seama ca nu cunostea deloc viata
interioara a femeilor indiene si ca nu le vazuse decat *a
cinematograf si la receptii, asa ca se .otaraste sa)$ roage pe
2arendra /en sa)i invite la ceai. Casa inginerului este o adevarata
revelatie pentru cei doi europeni, fiind fascinati de "lumina filtrata
prin perdele transparente ca salurile, atat de dulci la pipait, covoare
si sofale din lana de 5as.mir, si masute cu picior asemenea unui
talger de alama "atuta, pe care se aflau cestile de ceai si prajiturile
"engaleze", desi la 2arendra /en nu o"servase nimic deose"it de
un european, acesta "joaca tenis perfect, conduce automo"ilul,
mananca peste si carne, invita europeni la el in casa si ii prezinta
nevesti)si".
aitre#i i se paru "mult mai frumoasa", fata, im"racata "in sari de
culoarea ceaiului palid, cu papuci al"i, cusuti in argint, cu salul
asemenea cireselor gal"ene, si "uclele ei prea negre, oc.ii ei prea
mari, "uzele ei prea rosii", ii paru acum miraculoasa. 'dmirand
vestimentatia aitre#iei, 4ucien isi noteaza detalii ale costumului,
"ijuteriilor si ornamentelor specific indiene, timp in care tanara
"tremura toata, palida, inspaimantata". /otia inginerului, /rimati
Devi *ndira, era im"racata cu "o sari al"astra, cu sal al"astru muiat
in aur si cu picioarele goale, talpile si ung.iile rosite", zam"ea
intruna, fiind "atat de tanara, de proaspata si de timida", incat parea
sora aitre#iei. C.a"u, cealalta fiica, avea vreo zece)unsprezece
ani, parul tuns, roc.ie de stam"a si fata oac.esa, semanand cu "o
tigancusa". Cele trei femei "se stransesera una langa alta",
tematoare si timide, retrase, desi inginerul incerca "zadarnic sa le
incurajeze".
Dupa un timp, 2arendra /en il sprijina pe 'llan sa ocupe un post
de inspector intr)o zona de jungla, o "regiune nesanatoasa si
necivilizata", dar fascinanta pentru european, care avea sentimentul
ca "munca mea de constructii ferate in jungla este mult mai eficace
pentru *ndia decat o duzina de carti asupra ei". 'llan se
im"olnaveste de "o malarie grava, intovarasita de un surmenaj
nervos", este internat intr)un sanatoriu din Calcutta, iar cand isi
revine afla ca, pe langa 3arold, cel care se interesase mereu de
starea sanatatii lui era inginerul 2arendra /en, care)l si invita sa
locuiasca la el pe toata perioada cat va tre"ui sa ramana in *ndia.
!nglez, venit dintr)o alta cultura si civilizatie, ' 3an se simte
sting.erit in casa inginerului, sta retras in "i"lioteca, invata salutul
lor traditional, "impreunand palmele in dreptul fruntii", apoi
incetul cu incetul, aitre#i devine mai prietenoasa, interesandu)se
de o"iceiurile europenilor, presupunand ca in tara lui este foarte
frig, de aceea sunt asa de al"i: "/unteti foarte frumosi. /i eu as
vrea sa fiu al"a, nu se poate asta, nu e asa6". C.a"u il roaga sa)i
spuna o poveste despre un pom si cu acest prilej 'llan afla ca fata
are un pom al ei, pe care il .raneste in fiecare zi cu "turta si
prajituri, si firimituri din tot ce mananca ea". Fascinat, tanarul scrie
in jurnal: "0rima discutie cu aitre#i. De remarcat primitivismul
gandirii ei. +n copil care a cetit prea multe. 'stazi, pe terasa, o
intamplare peni"ila cu povestitul. /unt incapa"il sa spun povesti7
pro"a"il, jena mea de tot ceea ce e inocent si naiv. Revelatia a fost
C.a"u, un suflet panteist. 2u face deose"irea dintre sentimentele ei
si ale o"iectelor7 de pilda, da turte unui pom, pentru ca ea mananca
turte, desi stie ca pomul nu poate manca. Foarte interesant."
*nginerul ii povesteste lui 'llan doua intamplari care sa scuze
purtarea retinuta si distanta a aitre#iei fata de el. Fiind la ceai la
legatia italiana, consulul a vrut sa o ajute pe aitre#i sa traverseze
o curte interioara si, deoarece ploua si nu aveau decat o singura
um"rela, a luat)o de "rat, dar fata s)a speriat in asa .al, incat a luat)
o la fuga prin ploaie, a sarit in masina si nu s)a oprit din plans pana
acasa. 'lta data, fiind invitati de o familie europeana la opera, un
tanar elegant incercase s)o ia de mana pe aitre#i, ea a ripostat cu
voce tare "'m sa te "at cu papucul peste gura", s)a starnit panica,
iar ea a intre"at candid: "'m facut vreo greseala de gramatica6"
Cele aflate il fac pe 'llan sa se intre"e "daca fata aceasta ascunde
inocenta ori un perfect rafinament". 8 alta latura a fetei este
relevata de tatal sau care, cu mandrie, ii spune lui 'llan ca
aitre#i scrie "poeme filozofice, care ii plac foarte mult lui
9agore", spre dezamagirea lui 'llan care considera ca ea nu are
nici un fel de experienta de viata, deci poemele ei nu pot fi altceva
decat manifestari infantile de rasfat. Ca oaspete in casa lor,
aitre#i il socoteste "trimis de Dumnezeu", iar cand 'llan ii cere
iertare, din politete, ea se intristeaza, deoarece nu intelege cum
"poate sa ceara iertare un "ar"at unei fete6", mirandu)se mai ales
de explicatiile tanarului ca nu are importanta daca unul este al", iar
altul negru, daca gresesti ceri iertare celuilalt, indiferent de
culoarea pielii. in primele luni, 'llan nu avea nici un fel de
sentimente pentru aitre#i: "'s vrea sa marturisesc de la inceput
si raspicat ca niciodata nu m)am gandit la dragoste in cele dintai
luni petrecute in tovarasia aitre#iei. a ispitea mai mult faptul
ei, ceea ce era sigilat si fascinant in viata ei", era tul"urat numai de
straniul din oc.ii si rasul fetei. intr)o zi, aitre#i se oferi sa)i dea
lectii de "engaleza, care aveau loc in odaia lui, deoarece /en facea
"eforturi vizi"ile ca sa ma imprieteneasca cu aitre#i si toleranta
excesiva adoamnei /en ma sting.erea", 'llan intre"andu)se daca
nu cumva ei voiau sa)$ casatoreasca cu fata lor, desi era imposi"il,
pentru ca "ei toti si)ar fi pierdut casta si numele daca ar fi ingaduit
o asemenea nunta". !l o invata pe ea frantuzeste si lectiile destind
relatiile dintre ei, acum 'llan o vedea "mai feminina, mai a mea".
!a scria mereu numele gurului ei, Ro"i 9.a::ur, si acest lucru il
irita pe 'llan, pentru ca i se parea anormala "pasiunea ei pentru un
"ar"at de saptezeci de ani" avand senzatia ca isi "ate joc de el si nu
ar fi suportat acest lucru de la "o fata de saisprezece ani, pentru
care nu simteam nici un fel de dragoste, ci numai delicii
intelectuale". 2otele de jurnal din aceasta perioada sunt pline de
incertitudini si de autoanalize asupra sentimentelor, totul i se parea
un joc, pe care eroul il urmarea "cu multa luciditate".
aitre#i i se pare ciudata, "nu iz"uteam sa inteleg ce taina ascunde
fecioara aceasta", intrucat ea are o vasta si profunda cultura, atat in
domeniul literaturii, cat si al civilizatiei indiene, su"iectele
expunerilor si conferintelor pe care fata le tine in fata unui
auditoriu de intelectuali despre "esenta frumosului", starnind un
adevarat interes. 'llan este invitat in camera fetei si este surprins
de austeritatea in care locuieste, deoarece camera avea numai un
pat, un scaun si doua perne si afla cu stupoare ca in pat doarme
C.a"u, iar aitre#i doarme pe jos, pe o rogojina. !l este puternic
impresionat si emotionat se simte ca in fata "unei sfinte. 'm
adorat)o aproape in acea clipa". !l se simte din ce in ce mai atras
de aitre#, sc.im"a autografe pe care le scriu pe carti si reviste, isi
povestesc istorisiri insinuante, vor"esc despre casatoria indiana,
fapte ce duc la o apropiere din ce in ce mai fireasca a celor doi.
9ul"urarea lui este alimentata de exploziile temperamentale, de
relatiile prietenesti si de intamplari norocoase. 2otatiile din jurnal
nu reusesc sa redea intensitatea pasiunii traite, asa ca eroul
completeaza idila cu experiente rememorate.
'utenticitatea romanului este reflectata in continuare numai de
citate desprinse din jurnalul in care eroul notase evenimentele
acelei perioade, ocupand aproape doua capitole. 9ul"urarea,
framantarile interioare ale lui 'llan, in dorinta de a intelege exact
sentimentele pe care le are pentru aitre#i, sunt exprimate printr)o
multitudine de ganduri si interpretari ale unor gesturi, cuvinte si
atitudini. De pilda, intr)o seara, pe veranda casei, un ceremonial al
atingerii picioarelor goale, ii da europeanului o emotie deose"ita, o
"eatitudine a simturilor. Desi fata nu)i apare ca o frumusete
perfecta ("2u are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane,
expresiva pana la razvratire, fermecatoare in sensul magic al
cuvantului."), are asupra lui o fascinatie tul"uratoare, provocandu)i
insomnii ("Cand voi gasi linistea, omule, Dumnezeule, prietenul
meu6"). 'llan se gandeste din ce in ce mai des la casatorie, mai
ales ca asista la nunta lui antu, un var al lui /en, acesta din urma
fiindu)i si guru.
'llan recunoaste ca "nici o femeie nu m)a tul"urat atata. /uferinta
mea senzuala e un "lestem. () /a fie, oare, misterul trupului ei6 ()
ma tul"ura orice conversatie care imi insinueaza primejdia, adica
unirea mea cu aitre#i, care se pune la cale. /tiu ca sunt in
primejdia aceasta. 'm atatea pro"e zilnice. Doamna /en,
indeose"i, ma covarseste cu simpatia)i materna. *nginerul ma
numeste "copilul sau". () /eara, la masa, doamna /en se plange ca
o c.em inca "doamna", iar nu "mama", cum e o"iceiul in *ndia. ()
/e fac comentarii insinuante".
aitre#i il roaga s)o ajute sa termine catalogul "i"liotecii
domnului /en, prilej de apropouri reciproce prin titlurile volumelor
pe care le inregistrau in fise. in aceeasi seara, 'llan se duce in
camera fetei si timp de doua ore s)au atins cu picioarele intr)o stare
".alucinant de dulce, de fier"inte, nici un trup omenesc nu se
inaltase atat de departe in carnea ei", intre cei doi se manifesta o
atractie irezisti"ila, ce scapa de su" control, aitre#i "se
a"andonase atat de decisiv trupului meu, incat avusei c.iar o urma
de melancolie ca mi se daruise atat de repede". ' doua zi de
dimineata, la ora ;,<<, cei doi se intalnesc in "i"lioteca si aitre#i,
coplesita de vina, ii spune ca e timpul sa plece din casa lor si ii
povesteste de iu"irea pe care o are, de la treisprezece ani, pentru
gurul ei, Ro"i 9.a::ur, relatandu)i cu detalii despre cutia cu
scrisorile primite de la el, din toate partile lumii, pe unde um"lase:
"Cutia e de lemn parfumat si i)a fost data de poet acum doi ani,
impreuna cu o suvita din parul lui". !a ii marturiseste ca a fost
pentru el doar "o prietena, m)a iu"it ca pe o prietena, niciodata nu
s)a gandit la altfel de dragoste, si jocul nostru tre"uia sa ramana
joc, fara im"ratisari si fara sarut". Cu toate acestea, gesturile tandre
continua, aitre#i ii daruieste o coronita de iasomie, despre care
'llan afla mai tarziu, ca este semnul logodnei, "ca fecioara care
daruieste o asemenea coronita unui tanar e considerata pe veci a
lui, caci sc.im"ul acesta de flori avea valoarea unui legamant
dincolo de imprejurari si de moarte". !a ii ofera apoi cutiuta data
de 9agore, marturisind ca nu $)a iu"it pe el, ca aceea a fost numai
o ratacire si a"ia acum isi da seama ce este dragostea adevarata.
'llan se .otaraste sa spuna parintilor fetei despre dragostea lor si
este convins ca acestia asteapta ca el s)o ceara in casatorie, dar din
nou este derutat de reactia ei, caci aitre#i il contrazice: "9u nu
stii un lucru, imi spuse. 2u stii ca noi te iu"im altfel (ezita si se
corecta), ei te iu"esc altfel, si eu ar fi tre"uit sa te iu"esc tot asa, nu
cum te iu"esc acum 9re"uia sa te iu"esc tot timpul ca la inceput, ca
pe un frate". Fata ii marturiseste iu"irea ei, "ca orice s)ar intampla
nu te voi iu"i decat pe tine, ca sunt a ta. /i intr)o zi ma vei lua cu
tine in tara voastra, nu e asa6 =oi uita *ndia atunci, vreau eu s)o
uit". 0arintii ei nu vor fi de acord niciodata sa fie sotia lui, intrucat
ei ii spusesera: "aitre#i, o sa ai de acum un frate, pe 'llan. Cata
sa)$ iu"esti, va fi fratele tau, si "a"a il va infia, si la iesirea la
pensie ne vom duce cu totii in tara lui: acolo, cu "anii nostri, vom
trai ca un raja.7 acolo nu e cald si nu e revolutie, si al"ii nu sunt rai
ca englezii de aici si ne vor socoti fratii lor". Cei doi traiesc acum o
adevarata poveste de dragoste, cu gesturi tandre, priviri si sarutari
furate. aitre#i ii marturiseste iu"irea ei pentru pomul "cu sapte
frunze", cu care se im"ratisa, se saruta, ii facea versuri si "cand ma
mangaia el, cu frunzele pe o"raz, simteam o fericire atat de dulce,
incat imi pierdeam rasuflarea".
aitre#i este o im"inare de nevinovatie virginala si un rafinament
de iu"ire patimasa, ce are capacitatea de a se "ucura de dragostea
pentru pomul ei numit "> frunze", ii da lui 'llan flori presate, dar
si seriozitatea de a tine conferinte, cu teme profunde, unui
auditoriu elevat. 'cestea alcatuiesc universul ei misterios si
derutant pentru europeanul 'llan. !roul este nedumerit de refuzul
fetei si gandeste ca oamenii acestia "ascund fiecare o mitologie
peste putinta de stra"atut, ca ei sunt stufosi si adanci, complicati si
neintelesi".
'llan se .otaraste sa treaca la .induism, dar aitre#i, temandu)se
de :arma, ii dezvaluie acestuia conceptia indica despre iu"ire,
riscand o infruntare primejdioasa din partea intregii familii. Fiind
in pericol, iu"irea lor ia amploare, sunt descrise plim"ari tainice
prin paduri, iar aitre#i oficiaza mirifica lor logodna, dupa un
ceremonial sacru, ireal de frumos. !a ii da lui 'llan inelul de
logodna din fier si aur, ca doi serpi incolaciti si eroul primeste
"otezul logodnei printr)o incantatie mistica: "a leg de tine,
pamantule, ca eu voi fi a lui 'llan si a nimanui altuia, voi creste
din el ca iar"a din tine. /i cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta
eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. a leg
in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi)e drag cu voia mea, si
tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra)mi, caci eu l)am
ales. 9u, ma auzi, mama pamantule, tu nu ma minti, maica mea".
Ritualul acestei nunti constituie poate cele mai frumoase pagini ce
accentueaza, in acelasi timp, vraja de care este cuprins eroul, care,
cu o luciditate a autenticitatii, este si usor iritat de aceasta
"mascarada". intalnirile lor devin mai dese, aitre#i se duce
noaptea in camera lui 'llan, care era "fericit ca pacatul n)o
deprima, ca nit vine in ceasurile de dragoste cu teama ca face un
rau", desi eroul trece prin tot felul de indoieli atat in ceea ce
priveste iu"irea fetei, cat si in privinta propriilor sentimente.
intamplator, C.a"u, sora mai mica a aitre#iei, divulga parintilor
o scena vazuta in padure cu cei doi, fapt care determina o ruptura
"rutala a relatiei dintre 'llan si familia 2arendra /en: "Dumneata
esti un strain. !u nu te cunosc, dar daca esti capa"il sa consideri
ceva sacru in viata dumitale, te rog sa nu mai intri in casa mea, nici
sa incerci sa vezi sau sa scrii vreunui mem"ru al familiei mele () iti
cunosc ingratitudinea si ofensa pe care mi)ai adus)o".
De aici, romanul prezinta, dupa povestea de iu"ire extatica,
nefericirea profunda si "ulversanta a celor doi indragostiti. 'llan se
retrage in 3imala#a pentru a se vindeca intr)o singuratate deplina.
Din octom"rie pana in fe"ruarie aude si simte sufletul aitre#iei,
iar ea suporta pedepse tiranice din partea familiei, pentru ca
incalcase legile traditiei. in numele iu"irii, aitre#i lupta cu toate
mijloacele, sfarsind prin a se darui unui vanzator de fructe, apoi "a
plecat la idnapur, sa nasca, c.ipurile in taina, dar toata lumea a
aflat". !a spera ca va fi izgonita de acasa si va putea astfel sa)$
urmeze pe 'llan. Dar /en nu vrea cu nici un c.ip s)o alunge, desi
ea tipa intruna: "De ce nu ma dati la caini6 De ce nu ma aruncati in
strada6".
8 noua scrisoare a *ui 2arendra /en pecetluieste definitiv
incompati"ilitatea celor doua lumi, a celor doua civilizatii si religii,
imposi"ilitatea casatoriei intre un al" european si o "engaleza, in
numele iu"irii su"lime. /crisoarea este redactata in termeni
ofensatori, "vad ca procedezi ca un sarpe din iar"a, caruia, daca
nu)i strivesti capul cand tre"uie, se intoarce si musca".
'llan are o relatie cu ?enia *saac, o evreica finlandeza si se simte
dezgustat de aceasta aventura, apoi incearca o relatie cu o tanara
nemtoaica, (eurtie, la care se mutase "pentru ca nu mai aveam ce
manca".
0lecarea din *ndia constituie pentru el o iz"avire, avand un
sentiment al vinovatiei pe care)$ exprima in cuvintele asezate ca
moto: "iti mai amintesti de mine, aitre#i si daca da, ai putea sa
ma ierti6".
Romanul se inc.eie cu un sentiment de nostalgie simtit in
profunzime de 'llan: "'s vrea sa vad oc.ii aitre#iei".