Sunteți pe pagina 1din 6

Ion Druta este si un dramaturg valoros si un publicist incitant, aplecat aspra unor probleme de mare importanta in anii cand

se incadrase in procesul de trezire a constiintei noastre nationale si lipsit de vigoare in eseurile si cuvantarile televizate de ultima ora, in care pactizeaza cu putera . A absolvit cursurile literare superioare de pe langa Institutul de literatura Maksim Gorki din Moscova (195 !. A "ost presedinte de onoare al #niunii $criitorilor din Moldova (19%% 199&!. 'ste laureat al (remiului de $tat al )epublicii Moldova (19* ! si membru titular al Academiei de $tiinte din )epublica Moldova (199+!. Din nuvelistica poate "i ,-a noi in sat. de Ion Druta a insemnat debarasarea de primitivism, de arti"icial si de gazetarie searbada si super"iciala, aservita regimului, puterii o"iciale. In doua/trei pagini scriitorul prezenta un om pe cat de simplu la prima vedere, pe atat de interesant prin sentimentele, actiunile si atitudinile lui. In locul tezelor personi"icate ostas eliberator, taran sarac, dusman al colectivizarii agriculturii etc. in nuvelistica noastra aparea persona0ul bine individualizat prin "apta si prin vorbire, ca matusa Doc1ita din sc1ita $ocoteala. I se aprinsese casa, toata ma1alaua a alergat sa/i salveze gospodaria, pana la urma un vecin isi ratacise caldarea cu care venise la stingerea incendiului si, tot intreband de oameni cine sa/i "i sc1imbat caldarea ,buna pe una rea., a0unse la Doc1ita. ,2a Doc1ita, nu se putea tampla sa ne "i sc1imbat cineva caldarile3. Doc1ita a ramas mirata de/o asemenea banuiala4 ,5e vorbesti mata, mos Gavril36 In vecii vecilor nu putea sa se intample una ca asta.. ,5aldarea mea ii nou/nouta, si eu nici n/am scos/o din casa, m/am temut sa nu mi/o sc1imbe cineva .. $c1ita e de o singura pagina de carte, dar se intipareste puternic prin autenticitatea persona0ului, prin prospetimea detaliului cu caldarea tinuta in casa, de teama Doc1itei sa nu i/o sc1imbe cineva , prin dezvaluirea spontana a semni"icatiei etice a gestu lui persona0ului. Ion Druta prezenta intr/un mod absolut natural lumea de sentimente si de ganduri a taranului, limba0ul pitoresc in care acesta se simtea in albia lui. Mai cu seama cartea ,Dor de oameni. a constituit un adevarat pisc in evolutia prozei noastre scurte. 7uvele ca ,7icolae Anton. si ,5ei sase "eciori ai lui., ,(iept la piept., ,Dor de oameni. si, mai ales, ,Murgul in 5rimeea., ,8atranete., ,9ine grele. si ,$ania. pot "i considerate 0aloane in evolutia genului la noi. Dar nu numai in sc1ita si in nuvela scurta s/a a"irmat scriitorul. In 195 a vazut lumina tiparului, in volum aparte, povestirea ,2runze de dor. care prin importanta persona0elor si prin adanci mea patrunderii in psi1ologia acestora si in unele probleme etice ale societatii concureaza cu un autentic roman, "iind considerata ca atare de unii critici. (si1ologia taranului mi0locas, despre care s/a zis ca oscileaza intre palma sa de pamant si "ormele de viata noi, se apropia timpul colectivizarii agriculturii. )elatiile nici pe departe obisnuite dintre parinti si copii sunt zugravite in c1ip maiestrit de Ion Druta in e:celenta nuvela ,#lti/ma luna de toamna., o alta capodopera a genului, gratie protagonistului ei, ;atal, care, e:pediind "iilor telegrama ca e, c1ipurile, bolnav si/i asteapta, se imbolnaveste cu adevarat, neputand suporta "atarnicia, "alsul, minciuna. Multimea de probleme etice abordate de scriitor in sc1ite, nuvele si in povestirea de proportii este completata substantial de marea diversitate a problemelor etice si, mai larg, sociale din romanele lui ,(ovara bunatatii noastre., maiestria a vietii satului basarabean de dupa primul razboi mondial si pana in anii *&, marcati de primeniri radicale in societate, cum a "ost colectivizarea agriculturii, de mutatii psi1ologico/intelectuale considerabile in mentalitatea oamenilor, si mai tarziu din ,8iserica Alba., evocare maiestrita a unui timp istoric zbuciumat din viata Moldovei. Dintre operele in proza ale scriitorului se cere pomenita si nuvela de proportii 5lopotnita, ale carei persona0e se pro"ileaza plenar in cadrul dezbaterii problemei ocrotirii monumentelor de cultura. Daca la spusele de pana aici adaugam problema destinului vitreg al unui om al acestui pamant, prezentat in nuvela ,;oiagul pastoriei., avem o panorama destul de vasta a vietii noastre pe parcurs de secole intregi, reconstituita de Ion Druta cu respectarea de cele mai multe ori e:emplara a adevarului istoric, "olosind mi0loace literare adecvate, e"iciente. Aici este imperios sa ne re"erim si la eseurile in care scriitorul vorbeste despre valoarea social/estetica a creatiei literare. ,'minescu poet national., ,-umea lui 5e1ov., ,Motzart la s"arsitul verii. si alte eseuri drutiene tind sa ne initieze in adevaratele taine ale procesului de creatie, sa ne dezvaluie rosturi adanci ale artei autentice. ,5um se "ac legatorile3. te intreaba <ladimir $olou1in, prin mi0locirea lui Ion Druta, si tu, cititor contemporan, poti crede la inceput ca nu/ti serveste la nimic te1nologia impletirii legatorilor pentru snopi. $olou1in insa isi cata de treburile sale scriitoricesti, iti e:plica amanuntit4 ,Iei doua manunc1iuri de "an, le pui spic la spic, un capat il strangi subsuoara... , De ce e nevoie sa stim si ca atare amanunte ca sa intelegem povestirile scriitorului rus3 pare sa ne intrebe Ion Druta in eseul sau -egatorile de la =lepino si tot el ne e:plica4 ,Daca ai venit in acest satisor, daca ai inteles si simtit cat timp s/a zbatut el sa iasa in lume, daca doresti cu adevarat sa cunosti tot ce/i esential pentru satul acesta, neaparat trebuie sa stii si cum se impletesc legatorile. In caz contrar n/ai sa intelegi ca painea, pe care azi o poti cumpara cu usurinta in orice magazin, a venit spre noi sute de ani, din recolta in recolta, de la legatoare la legatoare, si ca in aceasta inaintare grea a painii spre noi au avut rostul lor si legatorile de la =lepino... . Ion Druta ne da aici un e:emplu viu si concret, important si pentru scriitor, si pentru cititor4 primul are datoria de a prezenta concret, amanuntit, convingator realitatea pe care o abordeaza in operele sale, al doilea "iind c1emat sa se patrunda de rostul si de "armecul celor mai diverse amanunte, detalii, episoade ale operelor in cauza. 7umai o colaborare intima si permanenta a scriitorului si cititorului se dovedeste rodnica si e"icienta. 7umai ast"el opera literara isi dezvaluie valoarea cognitiva si instructiva> la lectura ei vedem, simtim, intelegem tot ce scrie si ne propune spre asimilare autorul. Desigur, te:tul artistic

presupune mi0loace si procedee speci"ice, unicele in masura sa/i asigure valoarea social/estetica. In -egatorile de la =lepino Ion Druta spune raspicat acest adevar4 In "ocul polemicii $olou1in incearca sa demonstreze ca adevarul, c1iar lipsit completamente de "rumuseti stilistice, are totusi o mare "orta de in"luenta. 'i bine in realitate e asa, pe cand in literatura nu. -iteratura niciodata nu va "i in stare sa demonstreze ceva in absenta mi0loacelor artistice, si nu va "i in stare de aceea ca in a"ara unor mi0loace ea inceteaza sa "ie literature. Cu o jumatate de secol om urma cititor insemna un fiu destoinic al acestui pamint, oasta spiritual care participa la o rezistenta tocita, un om al sperantei, un om al onoarei, urmas al nazuintelor multor generatii. Ion Druta s/a dovedit cel mai talentat prozator si dramaturg de la noi inca in anii *&, datorita intelegerii 0uste si pro"unde a adevarului ca valoarea operei de arta nu este una pur cognitiva sau instructiva, ca a istoriei sau a eticii, de e:emplu, ci e una cognitiv/estetica, instructiv/estetica. <aloarea social/estetica a operelor sale este asigurata de cunoasterea impecabila de catre scriitor a realitatii supuse investigatiei literare si de maiestria artistica de care da el dovada in procesul scrierii. (rimul e:emplu convingator in acest sens este nuvela ,$ania., remarcabila prin evocarea unei realitati bogate sub aspectul trairilor si problemelor de constiinta si prin artisticitatea evocarii. (ortretul lui mos Mi1ail, protagonistul nuvelei, este viu din c1iar prima "raza4 5and intr/o buna vreme nucul din "ata casei s/a uscat, mos Mi1ail si/a scos car0a din tinda, si/a dat palaria pe oc1i si a inceput a se plimba in 0urul lui de/ti parea ca/i numara crengile . $criitorul isi vede persona0ul, il simte si cuvintele sale par sa sculpteze un barbat vrednic, pe care/l vedem si/l simtim si noi, cititorii4 I/a masurat tulpina si din oc1i, si cu sc1ioapa, a incercat de nu da drumul la coa0a si tocmai spre c1indii, cand ciubotele au inceput sa i se para grele, a pus car0a la locul ei si a asezat palaria omeneste . Mos Mi1ail 1otarase de0a sa "aca o sanie. 7u o sanie ordinara, ci una pe care au visat/o toti lemnarii de pe lume, cati au "ost, o sanie pentru care si cel de seama ta ti/ar zice bade> o sanie care ar plange dupa drum si drumul dupa dansa . Din clipa aceasta sania devine un ideal al persona0ului, un vis al lui, un simbol al per"ectiunii 0induite de el. =m 1arnic, pe care rasaritul soarelui il gasea mutand toporul in mana stanga , mos Mi1ail se deda in intregime lucrului la sania viitoare4 ?i de zi "ie ca ingropa via, "ie ca innoia gardul se gandea numai la sanie . (ersona0ul este obsedat de obiectul pasiunii sale, se pare ca pe lume nu e:ista pentru el nimic in a"ara de ceva usurel, sprinten si "rumos , care a "ost visul lui inca de pe la opt ani si care acum luase "orma de sanie. = sanie, precizeaza scriitorul, dar nu din cele care seamana iarna paie pe drumuri, iar vara nici cainele nu/si poate gasi umbra sub dansa . Asemeni unui alt mester, Manole, mos Mi1ail se daruie total mente zidirii sale. 5uprins de patima gandului, apoi si a lucru lui la sanie, el se lipseste de odi1na, de liniste su"leteasca, de propria sa sotie care intai il cicaleste, apoi il ocaraste, iar in cele din urma il paraseste. Dupa cum Manole isi zidise sotia in peretele manastirii, la "el mos Mi1ail se lipseste de sotie de dragul saniei. Intelegea ca "ara baba il asteapta o viata atat de pustie , dar cand s/a mai uitat o data la sania neterminata a inteles ca "ara sanie nici macar pustie n/a "i . 5on"lictul dintre mos Mi1ail si sotia sa, pur e:terior, nu e principalul con"lict al nuvelei. Acesta se des"asoara intre sentimentele, gandurile, trairile persona0ului principal, culminand cu nemultumirea mosului de ceea ce a realizat. Idealul este irealizabil in principiu> odata realizat, idealul devine ceva obisnuit, banal, lasand loc unei realizari noi, per"ecte c1iar si "ata de ceea ce an terior ni s/a parut desavarsit. 7uvela $ania se lasa receptata ca o parabola a muncii, a daruirii omului intru atingerea per"ectiunii. (ortretul "izic si cel psi1ologic, moral, dialogul si contrastul (antiteza! dintre mos Mi1ail si sotia sa, detaliul artistic (la e:emplele date, subliniate mai inainte, citam inca doua4 talpile saniei erau lucrate atat de bine, ca puteai sa te barbieresti uitandu/te intr/insele , iar picioarele saniei erau atat de netede, ca veneau copiii vecinilor sa se 0oace cu dansele ! sunt mi0loace care, impreuna cu sentimentul si gandul autoricesc, asigura te:tului nuvelei o artisticitate neindoielnica. $crisa in acelasi an (1955!, publicata in volum pentru intaia oara in 195 , povestirea 2runze de dor este o alta dovada concludenta a unor mari si alese capacitati creatoare ale scriitorului. In centrul acestui adevarat poem de dragoste se a"la doi tineri din satul <alea )azesilor4 G1eorg1e Doinaru si )usanda 5ibotaru, ambii la varsta imbobocirii dragostei. (rimavara dragostea lor izbucneste navalnic, vara se consuma pe indelete, poetic si puternic, dar toamna se vestezeste nemilos. (ersona0ele sunt legat "iresc si trainic, prin nenumarate "ire, de viata satului in ultimul an de razboi, din primavara pana in toamna anului 19@5, scriitorul realizand o imagine concreta, vie, impresionanta a vietii satu lui basarabean al timpului. -iric pro"und, mizand pe detaliul artistic pitoresc si sugestiv, pe aluzia "ina si pe subte:tul generator de asociatii neasteptate si indraznete, Ion Druta isi iubeste sincer ambele persona0e, le prezinta cu tot ce au ele "rumos, despartirea lor, in "inal, ravasindu/ne. Dragostea lui G1eorg1e si a )usandei a aparut si s/a aprins cat amandoi tinerii purtau gri0a pamantului din 9artoape. Intr/o zi de primavara timpurie, G1eorg1e "iind la arat, iar )usanda la sadit mazare, s/au inteles ei sa mearga, seara, la club. -a intoarcere, prin intunericul noptii, pasind alaturi, "rageda si putintica, )usanda raspandea in 0ur un "armec pe care G1eorg1e nu/l cunoscuse pana atunci si toate drumurile, casele, gardurile, toate cele cunoscute si rascunoscute de el ii pareau proaspete, noi, caci le vedea pentru prima oara impreuna cu )usanda , iar cand baiatul, invingandu/si s"iala, a sarutat/o, )usan da a scos repede o batista, a pornit cu ea spre buze, dar mana n/a indraznit sa stearga arsura primei sale dragoste... .

#rmeaza alte mani"estari nemi0locite ale sentimentelor persona0elor. Amandoi iubind, G1eorg1e si )usanda au temerea si semnele destramarii dragostei lor el, de e:emplu, dupa ce ascultase povestea cu tinerii din padurea ;aulei, se intreaba4 (oate un mormant ca cel de alaturi ii pastea si pe ei3 si presupune ca badea Mi1alac1e i/a gasi )usandei un nacealnic in sat > ea visase o casuta pe care mult ar "i vrut s/o sc1imbe in locul casei sale parintesti. De sub streasina acelei case dorite a lunecat ursitul ei (...! s/a apropiat, i/a intins mana si i/a spus4 $a nu ma astepti, )usando, ca n/am sa ma intorc . Dupa care vine despartirea. G1eorg1e ramane acelasi om al pamantului, )usanda devine invatatoare. 5on"lictul principal nu se des"asoara insa intre persona0e, ci in su"letul lui G1eorg1e. 'u is a ta de multa vreme, si poti sa ma iei cand ti/o "i voia , ii spune )usanda, la care G1eorg1e statea pe ganduri. 'ra taran nascut in zodia taranilor si visa sa ia in casatorie o "iica de taran, dar invatatoare3 (entru ce/i trebuie lui invatatoare la casa3 $i cum poti "ace casnicie cu ea tu ,cu plugul, ea cu creionul.3 $i daca ,"ace un bors care nu/ti place, cum ii spui3 , ;otusi nu aceste ganduri l/au "acut pe G1eorg1e sa se desparta de dragostea sa sincera, adanca, unica. ,;u, copila, nu sta mult la s"at. $tii cate ai pe capul tau6. ii zice )usandei mama. G1eorg1e intelege ca mama "etei il alunga. 2ire sensibila, el se simte ranit adanc si se poate spune ca un amanunt a decis aproape totul, l/a indepartat aproape de"initiv de )usanda. Aproape, deoarece si dupa aceasta dragostea lui isi cerea dreptul la viata> G1eorg1e isi zice ca ar "i trebuit s/o viziteze l/a $oroca, dupa cum il invitase )usanda> mai mult, intr/o noapte isi ia inima in dinti si merge la )usanda. $/a apropiat de "erestrele astupate, din care se strecura o raza de lumina, si a auzit cum un glas barbatesc a spus4 ,'u zic4 bine6 Dar roata carutei are diametru3 si un glas, senin ca cerul, scump ca viata, a intrebat4 Da el ce/a zis3. G1eorg1e n/a stat sa se convinga daca a "ost aceasta o tradare din partea )usandei> el a simtit cu toata "iinta sa departarea pe care o cultivasera veacurile, iar acum o mareau timpurile noi, intre tarani si intelectuali4 (ortita era desc1isa, asteptandu/l sa plece . (lecarea lui G1eorg1e la armata, moment care i/a cerut scriitorului o motivare serioasa si pe care Ion Druta a cautat/o mult de la o editie la alta, era iminenta. Dupa cum in timpul dragostei patimise G1eorg1e nu putea trai "ara )usanda, la "el in urma tradarii din partea ei el n/ar "i putut trai in acelasi spatiu cu ea. 5and au pornit G1eorg1e si mos (etrea, venit sa/l duca la gara, au ramas in urma o casuta oarba, ce privea cu singurul sau oc1i, o "emeie "ranta de durere in mi0locul drumului, cu mainile ridicate spre cer, si peste tot "runze galbene, "runze de 0ale, "runze de dor... . Deznodamantul dramatic e pe deplin motivat, date "iind "irile persona0elor principale, mai ales subliniem inca o data "e lul de a "i al lui G1eorg1e, mentalitatea lui, din cauza careia el se simte strivit de noua ipostaza a )usandei. 2armecul operei drutiene se datoreaza unui stil bogat, original si unui limba0 poetic sugestiv. 7aratiunea este preponderent lirica, digresiunile si starile de visare sporesc in mare masura caracterul ei emotional, persona0ele isi imagineaza situatii pe care si le doresc ori pe care ar vrea sa le evite. 5and n/au cui impartasi un sentiment sau un gand, ele monolog1eaza poetic, vorbesc cu pasarile, cu animalele, cu natura. = particularitate a povestirii rezida in umorul "in, cu care evoca scriitorul unele momente din viata lui $cridon, a <erunei si a al tor persona0e. Ion Druta apeleaza la concluzie, termen care in operele 0uridice inseamna ultima parte a discursului, denumita si peroratie. Drept e:emplu poate servi ultima "raza a capitolului +A. ,;ot satul vorbeste despre moartea lui ;oader al lui ?anel 5o0ocaru pe "ront.. <orbe desperate, dialoguri, situatii redate de scriitor in mod obiectiv, epic. -a urma o singura "raza scurta, ca un cuvant de inc1eiere4 ,'ra razboi. . Alteori concluzia are "orma poetica, dupa cum e in capitolul +@. ,G1eorg1e o zareste pe maica/sa aducandu/i mancare si presimte ca/i aduce si o veste rea4 ...cand avea zile "rumoase, cu spor, venea neaparat cate/o pacoste peste dansul.. #rmeaza un dialog al persona0elor, iar in "inal concluzia autorului4 ,=, acele zile cu spor, acele norocoase zile ale noastre, mai bine ne/ar "eri Dumnezeu de dansele... .. Am evidentiat doar unele particularitati de conceptie si de realizare dintre multele care au "ost si vor mai "i, evident, puse in valoare decritica literara, datorita carora povestirea 2runze de dor nu s/a invec1it, ci sub unele aspecte, ca acela al poeziei vietii taranesti traditionale, suna astazi c1iar mai actual decat la ora aparitiei, de vreme ce abia in prezent se vede cu toata claritatea ca din cauza colectivizarii "ortate a "ost ucis taranul din omul pamantului, dorinta lui de a munci, iar odata cu aceasta si capacitatea lui de a trai puternic un sentiment sacru ca dragostea. (ovestirea 2runze de dor are, credem, sansa de a ne intoarce la unele valori intre timp pierdute sau oarecum ie"tinite. Dar c1iar cei mai buni dintre cititorii povestirii n/au intuit un sens "oarte pro"und al trans"ormarii )usandei in invatatoare, si n/am vorbi nici noi despre aceasta daca scriitorul insusi n/ar "i intervenit la un moment dat cu niste destainuiri zguduitoare. Dupa ce constata calm si durut ca aceasta lucrare ,2runze de dor. nu este inteleasa 0ust si pune cateva intrebari "iresti ,5e s/a intamplat3 De ce s/a lepadat G1eorg1e de )usanda3. Druta e:plica4 ,<edeti dumneavoastra, acea epoca a demonismului comunist avea un mecanism "oarte adanc ascuns, pe care eu l/as numi discreditarea valorilor. $i uite, cum a inceput atuncea in saisprezece sau saptesprezece, cand bucatareasa era pusa in "runtea satului, pana in ziua de astazi aceasta mare epopee inca nu a s"arsit. $i discreditarea valorilor cam cum mergea3 Dumneata nu prea esti bun de invatator, dar uite noi te "acem, in sc1imb dumnea ta o viata intreaga ai sa tii minte ca noi te/am "acut invatator... $i uite in "elul acesta atata a "ost "ramantata aceasta lume cu discreditarea valorilor reale, incat mai "iecare din noi nu si/a trait viata pe care ar "i vrut s/o traiasca, n/a "acut ceea ce ar "i vrut el sa "aca in viata lui si ar "i "ost capabil sa "aca, dar n/a "acut, admitem ca nici n/a iubit pe cel pe care ar "i vrut sa/l iubeasca.... (Ion Druta, Discreditarea valorilor. In Moldova suverana , 199A, +5 septembrie!. ;oate acestea se subintelegeau intrucatva la lectura povestirii, dar nu le/a "i:at nimeni in e:egeze din acelasi motiv din care nici scriitorul n/a riscat sa desc1ida vreo paranreza in acest sens. )usanda n/a avut niciodata vreun gand mesc1in re"eritor la

noua sa pro"esie, ea n/are nici o vina. <ina este a istoriei, a carei roata se dovedeste si in cazul )usandei "atala. 51iar smulsa din tagma taranilor, ea mai crede ca ramane alaturi de G1eorg1e> c1iar cand discuta cu invatatorul (anzaru... Alt"el eracroit de viata insasi G1eorg1e> aici e c1eia despartirii persona0elor> G1eorg1e o paraseste, acela care nu numai astepta vremurile noi, dar si repetam se temea de ele> si daca pana acum consideram ca persona0ele se despart din cauza psi1ologiei si mentalitatii lor di"erite, acum adaugam ca despartirea lor mai are o cauza cea evidentiata, cu intarziere, de scriitor. Amareala ,"runzelor de dor. vine de la adevarul ca primenirile sociale au in"luentat puternic persona0ele, determinandu/le sa/si tradeze c1iar si dragostea mai "iecare din noi... nici n/a iubit pe cel pe care ar "i vrut sa/l iubeasca. 7u e o idee absolut noua re"eritoare la persona0ele ,2runzelor de dor., insa destainuirile scriitorului nu numai ne permit, dar si ne obliga s/o accentuam ca pe o contributie substantiala la intelegerea 0usta a mesa0ului etic al povestirii in cauza. Mai putin amara decat 2runze de dor, mai putin tragica, dar intemeiata si ea pe adevaruri dureroase despre om si de spre viata, nuvela Ultima luna de toamna constituie obiectul unei alte lecturi revelatoare. $implitatea conceptiei nuvelei este un prim semn al talentului care pune accentul pe capacitatea persona0e lor de a se mani"esta prin trasaturi de caracter distincte, prin me sa0e etice importante, care n/au nevoie sa "ie alambicate in constructii verbale bizare, straine "irii persona0elor. 5ompozitia lucrarii este de o simplitate ma:ima4 "iii plecati in lume nedand mult timp pe acasa, parintii acestora le e:pediaza telegrame. 51ipurile, tatal e bolnav etc. 8atranul ;ata (cu ma0us cula> in povestire el n/are nume> este c1iar ;atal! e o "ire atat de cinstita, incat nu poate "ace o gluma, si daca mama ne sperie cu telegrama, el se impotriveste numaidecat pesemne, ca sa nu traga cu obrazul daca se va intampla ca cineva dintre noi sa vina. ;emperatura mai putin de patruzeci el nu obisnuieste sa aiba . Druta si in romanul (ovara bunatatii noastre. Avem in vedere linia de subiect =nac1e 5arabus "iica sa 7uta ginerele Mircea. In intregimea sa acest roman nu se reduce la relatiile din sanul unei "amilii si, mai larg, al unui sat. (ovara bunatatii noastre este o maiestrie bogata, cu nenumarate observatii adanci asupra valorilor etice netrecatoare si cu dezbateri e"ectuate artistic asupra destinului istoric al meleagului dintre (rut si 7istru si al oamenilor lui. <arianta ultima a romanului, cea din $crieri (a se vedea si4 Ion Druta, (ovara bunatatii noastre, 'd. Minerva, 8ucuresti, 199+!, incepe cu capitolul Miruirea , sugestie e:trem de puternica a napastelor ce se abateau mereu asupra satelor noastre la inceputul secolu lui. -upii "aceau ravagii in campia $orocii. Dar cineva avea gri0a de oameni, ii ocrotea. Doi tarani din satul 7uielusi, sortiti se parea pieirii, descopera pe neasteptate ca Marele Aparator al campiei $orocii era cateaua Molda. Asa apare in roman elemen tul mitologic. Intreaga naratiune este o ingemanare organica a realului cu "ictiunea, cu legendarul. 2ie ca vorbeste despre intoarcerea lui =nac1e 5arabus din primul razboi mondial, cand malul drept al 7istrului nu vroia sa/l primeasca. Au tras in el de doua ori, dar nu l/au nimerit. Malul stang nu vroia sa/i dea drumul... , "ie ca a0unge cu naratiunea la cel de/al doilea razboi mondial, cand e:ploreaza din plin si cu multa indemanare artistica simbolul macilor, sugestie policroma a "lacarilor razboiului, Ion Druta obtine e:presii dense si convingatoare ale principalelor evenimente istorice prin care trec persona0ele romanului. 7u lipseste comentariul publicistic, "acut cu economie verbala, in cuvinte calde, marcate de participarea a"ectiva a autorului. ="teaza sarmanii, oameni din campia $orocii, din greu, caci nu/si pot inc1ipui cam ce alte necazuri s/ar mai putea abate pe capul lor. 5utitul era de mult la os, caci in cei patru ani de razboi 191@/ 191% mult incercata 8asarabie trecuse, pare/se, prin toate. A intrat in razboi ca una din guberniile de apus ale Imperiului tarist, apoi, cuprinsa de revolte sociale, a a0uns a se "i proclamat republica la 19 noiembrieB + decembrie 191 . si s/a mentinut ca stat independent vreo zece saptamani, dar nerecunoscuta "iind pe plan international, acum iesea din razboi ca tinutul de rasarit al regatului roman. $unt "recvente digresiunile lirice de un "armec e:ceptional, situatiile/limita care vorbesc cititorului mai mult si mai convin gator decat zeci sau c1iar sute de pagini de istorisire plata a "apte lor istorice reale intalnirea lui Mircea Moraru, proaspat intors din armata sovietica, cu 7ica, o"iter al armatei romane, in lanul de "loarea/soarelui, ba c1iar unele actiuni oarecum ordinare ale persona0elor se umplu in conte:tul romanului de semni"icatii adanci, ca plecarea lui =nac1e 5arabus cu sotia sa ;incuta la padure, intr/o zi de primavara> ei sunt urmati, tot atunci, de alte zece perec1i de ciutureni, drept care cam la noua luni, in miezul iernii, vreme de/o saptamana au "ost unsprezece nasteri in 5iutura roada nemaipomenita pentru un satisor atat de mic . )omanul (ovara bunatatii noastre cuprinde viata 8asarabiei de la primul razboi mondial pana in anii colectivizarii agricul turii si ai "ormarii asa/numitei elite col1oznice, pentru care prinde gust ginerele lui =nac1e 5arabus, sotul 7utei, Mircea Moraru. $criitorul n/a ocolit evenimentele si "enomenele negative, ca "oametea organizata de comunisti cu scopul de a baga mai usor lumea in gospodarii colective, deportarile operate de sovietici, prigonirea obiceiurilor nationale dupa razboi, impozitele si impru muturile care apasau nemilos taranimea. (e alocuri Ion Druta plateste tribut timpului si ideologiei dominante in acel timp4 instrainarea 8asarabiei in 1%1+ este numita simplu si neadevarat alipire , ostasii rusi sunt intampinati si la el ca eliberatori... Dincolo insa de cateva asemenea momente, scriitorul realizeaza o maiestri impresionanta si principalul veridica a vietii noastre, pe planul din "ata a"landu/se relatiile dintre parinti si copii. Doua cupluri "amiliale, =nac1e 5arabus ;incuta si Mircea Moraru 7uta, constituie obiectele celei mai mari atentii din partea lui Ion Druta. Desi nu se reduce la atat, romanul avand nenumarate persona0e memorabile, inclusiv cele episodice, ca invatatorul Miculescu sau 9aralambie cel Destept principalele probleme ale (overii bunatatii noastre sunt abordate de autor mai ales prin mi0locirea acestor patru persona0e. =nac1e 5arabus si ;incuta sunt pastratorii virtutilor si traditiilor nationale, purtatorii principali in cadrul romanului ai ideilor de vatra parinteasca, munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism, a"irmat c1iar si in cele mai cumplite conditii ale realitatii, cinste.

Mircea Moraru si 7uta nu se indeparteaza ostentativ si de"initiv de traditiile si de valorile etice milenare ale poporului. Mai ales 7uta poarta o veneratie constanta pentru mama sa cand o vaduvioara sc1imba in casa totul, ea re"ace soba si 1ornul cum le lasase ;incuta, asteapta cu nerabdare colindele strabune, isi iubeste sotul 1arazit de soarta. Dar un "ior de raceala se strecoara totusi intre 7uta si =nac1e> poate mai concret ar "i sa spunem ca =nac1e se indeparteaza de "iica in virtutea racelii aparute intre el si Mircea. Mircea a devenit strain pentru =nac1e 5arabus nu atat in cei patru ani cat ginerele a lucrat cu tractorul 2ierul il daduse gata... =nac1e 5arabus nu prea avea oc1i sa/i vada pe tractoristi. Mai intai, ca el tinuse totdeauna cai... 7ici macar de Mircea, care/i era acum ginere, nu/i parea rau... Mircea il "acuse de rusine nu numai pe badea =nac1e, ci si tot neamul 5arabusilor, si asta il durea grozav... I/a trebuit lui "ier, i/a trebuit lui tractor36 In loc de/a pune la cale treburile 5iuturii, el sta cu cioroii de vreo patru ani in singuratatea dealurilor, ing1ite motorina s/a a0uns de/a ramas numai o umbra dintr/insul... , cat in timpul cand Mircea se da cu puterea, isi pierde serile cu interminabilele sedinte de la sediul gospodariei, a0unge brigadier, asteapta sa/i vina la cumatrie se"i mari, uita sa/l invite pe socru etc. Mircea de mult intuise ceva in purtarile si in "elul de a "i al lui =nac1e. #n timp =nac1e si Mircea se impacasera de minune parea ca ei cu o singura perec1e de oc1i vad lumea, cu o singura minte 0udeca, cu un singur tractor ara, dar Mircea deodata a simtit o zaviste neagra pentru vitalitatea socrului sau... . 5u toate ca anume venirea in camp a lui =nac1e l/a determinat pe Mircea sa lase tractorul si sa se intoarca la meseria bunicilor si strabunicilor , instrainarea din tre persona0e creste vertiginos. Mircea incalca masura in toate, deviaza de la modul de viata natural si cinstit al lui =nac1e si al propriilor sai parinti, "apt resimtit puternic de 7uta4 ... ce "olos din trudozilele celea multe, ce "olos ca si barbatul ei intrase la putere si traiau bine, aveau de toate36 5e "olos din bunurile celea, odata ce ea, ca si inainte vreme, nu avea barbat, ramanand a "i si gospodarul, si gospodina casei3 #neori c1iar incepea sa/i se para ca nici n/a "ost maritata. $/a 1ar0onit cu un "lacau intr/o caruta cu "an, pe urma 1ai ca "ac nunta in mare graba, si iata/l ca se duce la armata. 7/a dovedit sa scape de armata, a venit razboiul, dupa razboi "oametea, dupa "oamete // tractorul. Acum, abia ce l/a coborat, cu mare ce l/a smuls, secatuit, de pe tractorul cela, si iar l/a pierdut... . =nac1e 5arabus si Mircea Moraru simbolizeaza doua moduri de viata, doua modalitati de a vedea si de a intelege lumea, si intre ele se casca o prapastie, o ruptura, simtita dureros in episodul cumatriei organizate cu ocazia nasterii in "amilia ginerelui a celui de/al patrulea copil. Din acest moment nici o impacare intre =nac1e si Mircea nu mai poate "i. 'ste mare importanta tuturor persona0elor romanului, cu deo sebire a ;incutei, 7utei, a lui Mircea, 7ica, matusa calugarita de pe malul 7istrului, (arasc1ita (spre s"arsitul romanului!, dar pe planul din "ata al naratiunii se a"la de la inceput pana la urma =nac1e 5arabus. $etea lui de viata, optimismul, pastrarea valori lor spirituale ale neamului, intruc1ipate in munca ( Ara si seamana si vei avea dreptate !, in cumsecadenie, in perpetuarea obiceiurilor si traditiilor (=nac1e cunoaste colinde vec1i, pe care le canta cand se iveste ocazia> el da tuturor trecatorilor de pomana pere din livada sa, cand ii cazusera in razboi cei doi "ii> el organizeaza praznice in amintirea sotiei sale ;incuta la termenele prevazute de traditia milenara etc.!. 51ip a taranului basarabean al epocii, =nac1e 5arabus este un persona0 viu datorita, in primul rand, propriilor sale actiuni, atitudini, sentimente si idei, unele simbolice si sugestive, ca trecerea 7istrului in 191%, indemnul adresat ciuturenilor de a merge la padure, atitudinea "ata de maci in 19@& 19@1 s. a. <orbirea persona0ului este puternic nuantata, in spusele lui "acandu/si aparitia ironia, ze"lemeaua, subte:tul semni"icativ. $criitorul nu ocoleste caracterizarea directa a persona 0ului4 ;arana era cea mai mare dragoste a lui 5arabus, era cel mai "rumos cantec al lui, un cantec ce se cerea cantat cu masura si trebuia tinut minte cuvant cu cuvant... ' mare lucru cand omul are noroc, iar norocul ciutureanului sunt cele doua brate ce stiu a pune la cale o roada buna... ' mare lucru cand are omul noroc, si =nac1e 5arabus parea sa/l aiba. 8ratele lui au "ost poate cele mai cautate printre ciutureni. Dintre mi0loacele de individualizare a persona0ului se remarca si concluzia, modalitate de concentrare ma:ima a esentei unui sentiment sau de ce nu3 a unei vieti de om4 Doua razboaie mondiale, o revolutie, un 7istru revarsat de primavara, un camp trudit din primavara si pana toamna tarziu, an de an, o vrednica si cuminte "emeie, trei copii, si toate acestea in numai o sin gura viata de om6 (entru a sugera armonia su"letului persona0ului, starea "ireasca a modului acestuia de a/si trai veacul, Ion Druta recurge la mi0loace simbolice, ca acela al muzicantilor care/l insotesc toata viata. $pre s"arsit =nac1e ramane cu un singur tiganas, "aptul prevestind disparitia persona0ului. (roza analitica si dramatica, ingloband in paginile sale adeva ruri dintre cele mai cumplite, ca trecerea 8asarabiei de la o pute re la alta, deportarile, "oametea s. a., (ovara bunatatii noastre ne "armeca si printr/o seama de digresiuni lirice captivante, una devenind c1iar laitmotiv al romanului cea re"eritoare la campia $orocii4 5ampia $ococii... = "i "ost candva pe aici, cu mii si mii de ani in urma, o mare limpede si blanda. = "i secat incetul cu incetul... =r "i crescut candva pe aici, odata demult, paduri adanci si dese. -e/o "i ars vreun po0ar, le/o "i pustiit vreo "urtuna... $/o "i inaltat pe aici, candva demult, un card de munti cu creste carunte... (amant tocmit sa poarte sute de ani, din samanta in samanta, gustul painii de secara. Grai mustos, ce se pricepe deopotriva de bine a rade si a plange, a multumi si a blestema. #n dor natang din mosi/stramosi, o "aramitura de 0oc nebun, pentru care nici picioare ca sa/l depeni, nici pamant sa/l prinzi sub calcaie. (edea psa unui car cu boi, osandit a rataci ani la rand... Iar de 0ur impre0ur, cat cuprinzi cu oc1iul, musteste o zare maruntica cu dealuri mici si sinilii ba le vezi, ba le visezi... 5ampia

$orocii.... 5oncluzii cu atat mai 0usti"icate si mai dureroase, cu cat (astorul a "ost un om de mare omenie, unul care n/a "acut nimanui nici un rau, ci dimpotriva a lecuit oile pe care i le aduceau satenii, i/a a0utat pe acestia cu s"aturi bune, a pastrat cantece batranesti. 7uvela ;oiagul pastoriei este o inversare a genialei idei mi oritice. = inversare pe cat de neasteptata, pe atat de "ireasca (Grigore <ieru!. 7u oile raman "ara pastor, ci pastorul ramane "ara oi. Acelasi con"rate de breasla a "acut observatia surprin zatoare ca (astorul urca pe deal... pentru a vedea mai clar si mai pro"und dramele care se intampla in vale , urmata de o concluzie care merita toata atentia4 (astorul reconstruieste, pe de o parte, secventele dramatice din viata poporului. (e de alta, el construieste prin 5antec misterul protector, misterul miscand idei. Gasim in viata pastorului doua pozitii active superioare, prin care el devine un persona0 national . 7uvela este o parabola sugestiva, din al carei "inal intelegem ideea daruirii de sine a (astorului, de vreme ce el si dupa moarte bucura oc1iul consatenilor si ii imbie pe unicul covoras de iarba verde, asternut intr/o primavara devreme in cimitirul de la margi nea satului. =r, mai ales "inalul adevereste caracterul preponderant semanatorist al lucrarii, ca si acceptarea de catre persona0 a des tinului 1arazit. (rin operele sale de rezistenta scriitorul se implica in istoria zbuciumata a oamenilor acestui pamant si ramane alaturi de toti acei care pe/a lor spinare tara tin (Ale:ei Mateevici!.