Limbile oficiale in Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (n englez United States of America), cunoscut i ca

United States, the U.S., the USA,) este numele unei republici constituionale federale,
constnd din 5 de state i un district federal (!istrictul federal "olumbia sau !.".),
situat aproape integral n America de #ord, situat ntre "anada i $e%ic, respecti&
'ceanul Atlantic (la est) i 'ceanul (acific (la &est). Statul Alas)a este situat n
e%tremitatea nord*&estic a continentului America de #ord, ntre "anada la est i
strmtoarea +ehring la &est. Statul ,a-aii este un arhipelag din 'ceanul (acific, situat la
circa .,/ )m sud*&est fa de sud*&estul statului "alifornia. ara posed de asemenea
nite teritorii n (acific, respecti& n "araibe.
A&and o arie total de peste 0,1. milioane )m/ (sau circa ..20 milioane s3uare
miles), dintre care circa 15 4 reprezint teritoriul Statelor Unite continentale (n englez
"ontiguous United States sau adesea 56he 7o-er 815), suprafaa Statelor Unite este de
apro%imati& de 8 de ori mai mare dect suprafaa 9omniei, fiind a treia din lume.
(artea sa continental msoar peste 5. de )ilometri de la 'ceanul Atlantic (la est)
pn la 'ceanul (acific (la &est) i peste /. de )ilometri de la grania canadian (la
nord) pn la cea me%ican (la sud).
"u o populaie de peste .:/ milioane de pesoane, conform recensmntului din
anul /:, Statele Unite este nu numai a treia ar ca suprafa din lume, dar i a treia
cea mai populat ar a lumii. Statele Unite este, n acelai timp, i una dintre rile
lumii cele mai di&ers etnic i cultural din lume, ntruct oameni din toate rile lumii au
emigrat cnd&a sau continu s emigeze n Uniune.
;izitatori strini au sosit i n trecut, dar doar dup cltoriile lui "ristofor
"olumb, n secolele <; i <;=, au nceput naiunile europene s e%ploreze i s creeze
locuine permanente pe acest continent. >n secolele <;= i <;==, spaniolii au ocupat sud*
&estul Statelor Unite i ?lorida. (rima colonie englez care a a&ut succes a fost
@amesto-n n ;irginia, n :A2. (e parcursul urmtorilor decenii au aprut unele colonii
olandeze, ca #e- Amsterdam (predecesorul oraului #e- Bor)), pe teritoriul ocupat
actualmente de #e- Bor) i #e- @erseC. >n :A.2, suedezii au creat o colonie numit
"hristina (n !ela-are), dar au trebuit s cedeze colonia, n :A55, 'landei. Aceste
e&enimente au fost urmate de colonizarea intensi& a coastei de est de ctre $area
+ritanie. Aceasta a impus apoi impozite asupra celor :. colonii pentru a strnge fonduri
pentru rzboi. 6ensiunile dintre $area +ritanie i colonizatori au crescut iar cele :.
colonii au nceput o re&oluie contra $arii +ritanii. >n :22A, cele :. colonii i*au
declarat independena fa de $area +ritanie, e&eniment care a dus la formarea Statelor
Unite ale Americii.
!intre limbile &orbite de catre locuitorii Statelor Unite ale Americii, engleza este
cea considerata limba nationala, 1/4 din populatie sustinand ca este limba materna in
timp ce 0A4 pretind ca o &orbesc DbineE sau Dfoarte bineE. 6otusi, nu e%ista o limba
oficiala la ni&el federal. Au e%istat cate&a propuneri de a reglementa limba engleza ca
limba nationala prin amendamente, dar acestea nu au fost aplicate. Situatia &ariaza de la
stat la stat, unele state adoptand politica federala de a nu a&ea nicio limba oficiala, altele
adoptand e%clusi& engleza ca limba oficiala, altele adoptand ca limba oficiala pe langa
engleza si alte limbi locale, iar altele nici o limba oficiala dar cu o politica biling&a.
7imba engleza &orbita in Statele Unite ale Americii este cunoscuta ca si engleza
americana. =mpreuna cu engleza canadiana formeaza grupul dialectelor cunoscut sub
numele de engleza nord*americana.
Spaniola este a doua limba &orbita in Statele Unite ale Americii cu o pondere de
:/4 din populatie. "a populatie &orbitoare de limba spaniola se situeaza pe locul 5 in
lume dupa $e%ic, Spania, Argentina si "olumbia. (reponderent in sud*&estul Statelor
Unite ale Americii, comunitatile &orbitoare de limba spaniola din &echile timpuri coe%ista
alaturi de numerosi spanioli imigrati recent. =n timp ce multi dintre imigrantii din
America 7atina nu &orbesc engleza fluent, maForitatea americanilor de origine spaniola
&orbesc engleza fluent, doar Fumatate &orbind inca si spaniola.
"onform recensamantului din /A*/1, americanii de origine germana numarau
un efecti& de 5 de milioane de persoane, reprezentand :24 din totalul populatiei si
totodata cel mai mare grup etnic autodeclarat. 7imba germana este a cincea limba &orbita
in Statele Unite ale Americii. Alte limbi &orbite cu precadere de catre populatiile
descendente din imigrantii de la inceputul secolului << suntG italiana, poloneza, greaca si
rusa. =nsa acestea sunt &orbite tot mai rar pe masura ce &echile generatii mor.
7imba tagalog(limba austroneziana) si limba &ietnameza numara cate un milion
de &orbitori fiecare, acestia pro&enind aproape in totalitate din imigrarile recente. Ambele
limbi, alaturi de &ariatii ale limbilor chineza, Faponeza si coreana, sunt in prezent folosite
la alegerile electorale in Alas)a, "alifornia, ,a-aii, =linois, #e- Bor), 6e%as si
Hashington.
7imbile nati&e americane sunt &orbite in grupuri restranse de catre popoarele
indigene. Acestea se constituie din zeci de familii ling&istice precum si din limbi izolate
si limbi neclasificate. "onform U#IS"', maForitatea limbilor nati&e americane &orbite
in Statele Unite ale Americii sunt pe cale de disparitie, iar multe sunt deFa disparute
definiti&. 7imba ha-aiiana, desi a&and putini &orbitori nati&i, este limba oficiala alaturi
de engleza la ni&elul statului ,a-aii. Alte limbi indigene suntG #a&aFo, !a)ota, Apache,
"hero)ee.
7a ni&elul populatiei Statelor Unite ale Americii e%ista apro%imati& ..2 de limbi
&orbite, dintre care :2A sunt indigene. 5/ de limbi initial &orbite pe teritoriul tarii sunt
acum disparute.
"onform recensamantului din anul /, principalele limbi dupa numarul de
&orbitori cu &arsta mai mare de 5 ani suntG
:. Ingleza J /:5 milioane
/. Spaniola J /1 milioane
.. "hineza J / milioane(maForitatea &orbitori de cantoneza, cu grupuri in
crestere de &orbitori de mandarina)
8. ?ranceza J :.A milioane
5. Kermana J :.8 milioane
A. 6agalog J :./ milioane
2. ;ietnameza J : milion
1. =taliana J : milion
0. "oreana J 10 de mii
:. 9usa J 2: mii
::. (oloneza J A2 de mii
:/. Araba J A: mii
:.. (ortugheza J 5A de mii
:8. @aponeza J 81 de mii
:5. "reola franceza J 85 de mii(maForitatea in 7ouisiana)
:A. Kreaca J .2 de mii
:2. ,indi J ./ de mii
:1. (ersana J .: mii
:0. Urdu J /A de mii
/. KuFarati J /8 de mii
/:. Armeana J /:2 mii
!esi in Statele Unite ale Americii nu e%ista o limba nationala oficiala, engleza(in
special engleza americana) este principala limba folosita in legislatie, reguli, e%ecuti&,
tratate, hotarari federale si in alte pronuntari. 6otusi e%ista legi care solicita traducerea
documentelor in limbi multiple in cazul in care acestea sunt destinate unui numar mare de
&orbitori de alte limbi.
"a urmare a miscarii numite Inglish*onlC mo&ement, unele state au adoptat
legislatia care declara limba oficiala engleza. =ncepand cu Aprilie /::, /1 din 5 de state
au stabilit engleza ca limba oficiala, incluzand ,a-aii care are in paralel limba oficiala si
ha-aiiana.
State care sunt neoficial biling&eG
*7ouisiana(engleza si franceza sunt recunoscute din punct de &edere legal insa nu
e%ista o limba oficiala)
*$aine(engleza si franceza sunt folosite in paralel)
*#e- $e%ico(engleza si spaniola sunt ambele folosite)
Statutul altor limbiG
Statul Alas)a asigura informatii referitoare la &ot in limbileG Ingleza, =nupia3,
BupLi), K-ichLin, Bupi) siberiana, MoCu)on si 6agalog.
Statul "alifornia a fost de acord cu publicarea documentelor oficiale si in alte
limbi decat engleza pentru a spriFini grupurile minoritare si comunitatile de imigranti.
Sunt folosite limbi ca spaniola, chineza, coreana, tagalog, persana, rusa, &ietnameza si
thailandeza.
=n #e- $e%ico, desi constitutia statului nu pre&ede o limba oficiala, legile sunt
publicate in engleza si spaniola, iar documentele oficiale si comunicarea in institutii
trebuie facute accesibile &orbitorilor ambelor limbi. Unii au afirmat ca aceasta situatie se
datoreaza in parte 6ratatului de la Kuadalupe din :181, desi nu a fost mentionata nicio
clauza pri&itoare la drepturile ling&istice. S*a stabilit in schimb egalitatea in drepturi a
locuitorilor me%icani cu cetatenii americani.
"ontrar afirmatiilor, statul (ennsCl&ania nu a fost niciodata oficial biling&. =storia
statului dez&aluie comunitati &orbitoare de limba germana care dateaza pana in anii :A5.
=n secolele <;=== si <=< au e%istat tentati&e de a implementa limba germana ca limba
oficiala datorita preponderentei acesteia in randul locuitorilor. =ncepand cu secolul <<,
utilizarea limbii a inceput sa scada treptat. Ia s*a mentinut in zonele rurale o &reme insa
din :05 si aici a inceput sa se diminueze utilizarea sa.
Statul #e- Bor) a a&ut documentele gu&ernamentale dublate in limba olandeza
pana in anii :0/, in tentati&a de a pastra mostenirea fostei colonii olandeze, desi aceasta
fusese ane%ata de Anglia in :AA8.
7imbile nati&e americane sunt oficiale sau folosite in paralel cu engleza in multe
rezer&atii indiene si comunitati locale. =n statul ')lahoma, inainte de :02, autoritatile au
dezbatut daca sa adopte sau nu limbile "hero)ee, "hocta- si $uscogee ca limbi co*
oficiale, insa ideea n*a prins contur niciodata.
(roblematica biling&istica are loc si in cazul statelor Arizona si 6e%as. "onstitutia
statului 6e%as nu pre&ede nicio limba oficiala. Arizona in schimb a declarat in /A
limba engleza ca limba oficiala. "u toate acestea, legea in Arizona pre&ede distribuirea
buletinelor de &ot in limbi precum #a&aFo si 6ohono 'Lodham in unele comitate.
=n anul /, biroul de recensamant a tiparit chestionarele standard in A limbiG
engleza, spaniola, coreana, chineza(in caractere traditionale), &ietnameza si tagalog.
Bibliografie:
httpGNNen.-i)ipedia.orgN-i)iN7anguagesOofOtheOUnitedOStates
httpGNNro.-i)ipedia.orgN-i)iNStateleOUniteOaleOAmericii
httpGNNellun.esN/:/N5N8Nhablais*espanol*deberiaisN
Studenti:
$itrut (aul
(aduraru $arius
(6.