S o l d a t e l u l d e p l u m b

Un baietel primi de ziua lui o cutie cu

douazeci si cinci de soldatei de plumb.
Erau frati, pentru ca toti fusesera facuti
dintr-o lingura veche. Cum plumbul nu
ajunsese, unul dintre ei nu avea un
picior, dar statea si el drept, cu pusca
in mana, ca si ceilalti.
Pe masa pe care ii insirase baietelul se mai aflau si
alte jucarii, dar soldatelul se uita mai cu seama la un
castel de hartie, cu multe camere, cu un lac inchipuit
dintr-o oglinjoara. In usa castelului se afla o fetita,
tot din hartie, cu haine frumoase si cu o panglica
albastra pe umeri, ca un sal. Pe panglica era prinsa o
stea mare si stralucitoare, iar fetita, care de fapt era
o dansatoare, tinea un picior ridicat in sus, astfel ca
soldatelul crezu ca nu are decat un picior, ca el.
Atunci cand ceasul cu pendula a batut
ora 12 , capacul de la cutia de tutun a
sarit deodata deoparte , iar din ea a
tasnit un spiridus negru.Soldatelule
de plumb , " a spus spiridusul , " nu
indrazni sa iti doresti ceva care nu iti
apartine."
Soldatelul s-a prefacut , insa, ca nu
aude.
"Bine ! Asa deci ! Asteapta pana maine
si-ai sa vezi tu !" , a zis spiridusul.
Tot timpul o privi cu iubire numai si numai
pe ea.A doua zi de dimineata, insa, copiii
au luat soldatelul si l-au pus pe marginea
ferestrei. Fereastra s-a deschis si
soldatelul a cazut si s-a infipt cu varful
baionetei intre doua pietre ale
caldaramului.
Doi baieti l-au gasit, au facut o luntre
dintr-un ziar si i-au dat drumul pe apa
care curgea vijelios prin santul de la
marginea drumului, caci plouase cu
galeata.
Deodata luntrea a intrat sub un podet, iar
acolo a venit un sobolan, care i-a cerut
pasaportul. Soldatelul nu i-a raspuns nimic si
luntrea l-a dus mai departe spre capatul
podetului, unde apa se varsa ca o cascada
intr-un canal mare. Luntrea se scufunda in
apa cu tot cu soldatel, care nu ajunse la fund,
caci il inghiti un peste mare.
Nici nu apuca
soldatelul sa se
deprinda cu
intunericul si
inghesuiala din
burta pestelui,
ca vazu deodata
izbucnind o fasie
de lumina. O
intamplare
uimitoare facuse
ca pestele sa fie
prins, dus la
piata, cumparat
si adus chiar pe
masa din
bucataria casei
lui.
Bucatareasa care spintecase pestele l-a dus
sa-l arate tuturor si atunci el o vazu din nou
pe dansatoarea cea mititica si dragalasa.
Deodata, un baietasul a
luat soldatul si l-a aruncat
in foc, nu se stie de ce. Un
curent de aer o lua si pe
fetita de hartie si o duse
pe jeratic, drept langa el.
Dimineata, cand servitoarea a scos
cenusa din soba, a gasit numai o
inimioara de plumb, iar langa ea,
steaua fetitei, arsa si neagra ca
taciunele.