Matrici si sisteme de ecuat ii liniare

1. Matrici si determinant i
Reamintim aici cateva proprietat i ale matricilor si determinant ilor.
Definitia 1.1. Fie K un corp (comutativ) si m, n N

. O funct ie
A : 1, . . . , m 1, . . . , n K
s.n. matrice cu m linii, n coloane (sau de tip (m, n)) si coecient i n
K.
Notatia 1.2. 1. Notam cu /
m,n
(K) mult imea matricilor cu m
linii, n coloane si coecient i n K. Daca m = n, atunci notam /
n
(K)
si numim elementele acestei mult imi matrici patratice.
2. Daca A /
m,n
(K), atunci se noteaza de obicei A(i, j) = a
ij
,
iar matricea A este privita ca un tablou
A =
_
_
a
11
. . . a
1n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
. . . a
mn
_
_
= [a
ij
]
1im;1jn
= [a
ij
]
Observatia 1.3. Orice matrice A /
m,n
(K) poate privita ca:
o coloana cu m vectori (linie) din K
n
: A =
_
_
l
A
1
.
.
.
l
A
m
_
_
, unde
l
A
i
= (a
i1
, . . . , a
in
);
o linie cu n vectori coloana din K
m
: A = [c
A
1
, . . . , c
A
n
], unde
c
j
= (a
1j
, . . . , a
mj
)
t
.
Definitia 1.4. 1) Daca A = [a
ij
] /
mn
(K) si B = [b
ij
]
/
mn
(K), atunci adunarea matricilor A si B este data de A + B =
[a
ij
+ b
ij
] /
mn
(K).
2) Daca A = [a
ij
] /
mn
(K) si B = [b
ij
] /
n
(K), atunci
nmult irea matricilor matricilor A si B este data de AB = [c
ij
]
/
mp
(K), unde c
ij
=

n
k=1
a
ik
b
kj
.
3) Daca A = [a
ij
] /
mn
(K) K, atunci nmult irea matricii A
cu scalarul este data de A = [a
ij
].
1
2 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
Observatia 1.5. Au loc urmatoarele proprietat i:
(/
mn
(K), +) este un grup abelian;

Inmult irea matricilor
este asociativa (cand poate efectuata)
nu este comutativa!
(/
n
(K), +, ) este un inel cu unitate. Unitatea inelului este:
I
n
=
_

_
1 0 . . . 0
0 1 . . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . 1
_

_
= [
ij
],
cu i 1, . . . , n,
ii
= 1 si i, j 1, . . . , n, i ,= j,
ij
= 0.
(AB)
t
= B
t
A
t
, unde A
t
= [a
ji
] noteaza transpusa matricii
A = [a
ij
].
Definitia 1.6. Daca A = [a
ij
] /
n
(K), atunci num arul
det(A) =

S
n
()a
1(1)
. . . a
n(n)
s.n. determinantul lui A.
Example 1.7. n = 2
Propozitia 1.8. Proprietat i ale determinant ilor-sinteza)
1) det(A) = det(A
t
);
2) Daca o linie (coloana) a matricii A este 0, atunci det(A) = 0;
3) Daca S
n
, atunci det[a
(i)j
] = det[a
i(j)
] = () det[a
ij
];
4) Daca A /
n
(K) si A

este obt inuta din A prin permutarea a

doua linii (coloane), atunci det(A) = det(A

);
5) Dacan matricea A doua linii (coloane) sunt egale, atunci det(A) =
0.
6) Daca A = [a
ij
] si pentru un indice k, j 1, . . . , n, a
kj
= a

kj
+
a

kj
, atunci det(A) = det(A

) + det(A

), unde A

= [a

ij
] si A

= [a

ij
]
cu a

ij
= a
ij
pentru i ,= k;
7) Daca o linie (coloana) a matricii A este o combinat ie liniara de
celelalte linii (coloane), atunci det(A) = 0.
8) Valoarea determinantului nu se modica daca adaugam la o linie
(coloana) o combinat ie liniara de celelalate linii (coloane).
2. RANGUL UNEI MATRICI 3
9) Daca A, B /
n
(K) si K, atunci det(AB) = det(A) det(B)
si det(A) =
n
det(A). Daca A

este obt inuta din A prin nmult irea

unei linii (coloane) cu , atunci det(A

) = det(A).
10) (complement i algebrici) Daca A = [a
ij
] /
n
(K) si A
ik
reprezinta matricea obt inuta din A prin scoaterea liniei i si coloanei k,
atunci

ik
= (1)
i+k
det(A
ik
)
s.n. complemenul algebric atasat coecietului a
ik
. Au loc egalitat ile:
det(A) =
n

i=1
a
ik

ik
(dezvoltarea determinantului dupa coloana k);
det(A) =
n

j=1
a
ij

ij
(dezvoltarea determinantului dupa linia i).
2. Rangul unei matrici
Definitia 2.1. Daca A = [a
ij
] /
mn
(K), p, q N

si
1 i
1
< i
2
< < i
p
m; 1 j
1
< . . . j
q
n
sunt doua siruri strict crescatoare de numere naturale, atunci matricea
[a
i
l
j
k
] =
_

_
a
i
1
j
1
a
i
1
j
2
. . . a
i
1
j
q
a
i
2
j
1
a
i
2
j
2
. . . a
i
2
j
q
.
.
.
.
.
. . . .
.
.
.
a
i
p
j
1
a
i
p
j
2
. . . a
i
p
j
q
_

_
/
pq
(K)
s.n. submatrice (de tip (p, q)) a matricii A.
Un determinant al unei submatrici de tip (p, p) s.n. minor de grad
p.
Observatia 2.2. Maricea A are C
p
m
C
q
n
submatrici de tip (p, q).
Definitia 2.3. Spunem ca o matrice A are rangul r (si notam
rang(A) = r) daca A are un minor de grad r nenul si tot i minorii de
ordin superior lui r atasat i lui A sunt nuli.
Teorema 2.4. Daca A /
mn
(K), atunci
rang(A) = rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
] = rang[l
A
1
, . . . , l
A
m
]
4 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
Demonstratie. Daca rang(A) = r,

Corolarul 2.5. rang(A) = r daca si numai daca A are un minor

de grad r nenul si orice minor de grad > r este nul.
Observatia 2.6. Teorema 2.4 ne arata ca putem folosi algoritmul
furnizat de lema substitut iei pentru determinarea rangului unei matrici.
Example 2.7.
3. TRANSFORM

ARI ELEMENTARE 5
3. Transformari elementare
Definitia 3.1. Fie a = [v
1
, . . . , v
i
, . . . , v
j
, . . . , v
n
] un sistem de
vectori din K-spat iul vectorial V . Spunem ca efectuam o transfor-
mare elementar a asupra sistemului a daca l modicam ntr-unul din
urmatoarele moduri:
permutam (intervertim) doi vectori din sistem, obt inand un
sistem: a

= [v
1
, . . . , v
j
, . . . , v
i
, . . . , v
n
]
nmult im un vector cu un scalar ,= 0, obt inand un sistem:
a = [v
1
, . . . , v
i
, . . . , v
j
, . . . , v
n
]
adunam la un vector din sistem un alt vector din sistemnmult it
cu un scalar K, obt in and sistemul: a

= [v
1
, . . . , v
i
+
v
j
, . . . , v
j
, . . . , v
n
]
Propozitia 3.2. Fie a un sistem de vectori din K-spat iul vectorial
V si b un sistem de vectori obt inut din a prin aplicarea succesiva a unui
numar nit de transformari elementare. Atunci a) = b).
Demonstratie.

Corolarul 3.3. Daca a si b sunt ca n propozit ia anterioara,

atunci rang(a) = rang(b).
Definitia 3.4. 1) Fie A = [a
ij
] = [c
A
1
, . . . , c
A
n
] = [l
A
1
, . . . , l
A
n
]
/
mn
(K). Spunem ca efectuam o transformare elementar a pe linii, re-
spectiv coloane, asupra matricii A daca modicam matricea efectuand
o transformare elementar a asupra coloanelor, respectiv liniilor, sale.
2) Doua matrici A, B /
mn
(K) sunt elementar echivalente (pe
linii, respectiv coloane) daca B este obt inuta din A prin aplicarea suc-
cesiva a unui numar nit de transformari elementare numai asupra
liniilor repectiv numai asupra coloanelor lui A.
Definitia 3.5. O matrice B = [b
ij
] /
mn
(K) are o forma esalon
cu r linii (coloane) nenule daca sunt ndeplinite condit iile:
(i) liniile (coloanele) r + 1, r + 2, . . . sunt nule;
6 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
(ii) daca n
0
(i) repezinta num arul elementelor nule de la nceputul
liniei (coloanei) i, atunci
0 n
0
(1) < n
0
(2) < < n
0
(r).
Daca, n plus, 1 i r n
0
(i) = i 1, atunci B are o forma
trapezoidala. O matrice din /
mn
cu forma trapezoidala cu n linii
nenule s.n. matrice triunghiulara. Daca singurele elemente posibil
nenule din B sunt b
11
, . . . , b
rr
, atunci spunem ca B are forma diagonala.
Example 3.6.
Teorema 3.7. Orice matrice este elementar echivalenta cu o ma-
trice esalon.
Demonstratie.

Aplicat ii.
1. Aarea rangului unui sistem de vectori si a unei baze a
subspat iului generat
Fie V un K-s.v., e = [e
1
, . . . , e
n
] o baza a lui V si a = [v
1
, . . . , v
m
]
un sistem de vectori din V . scriem coordonatele vectorilor din a n
4. SCHIMBAREA BAZEI UNUI SPAT IU VECTORIAL 7
baza e:
v
1
= (
11
, . . . ,
1n
)e
t
, . . . , v
m
= (
m1
, . . . ,
mn
)e
t
si consideram matricea A = [
ij
] /
mn
(K). Avem egaliatea (for-
mala):
a
t
=
_
_
v
1
.
.
.
v
m
_
_
=
_
_

11
. . .
1n
.
.
. . . .
.
.
.

m1
. . .
mn
_
_
_
_
e
1
.
.
.
e
n
_
_
= Ae
t
.
Fie B /
mn
(K) o matrice esalon cu r linii nenule, echivalenta pe
linii cu A, B = [l
A
1
, . . . , l
A
m
]
t
.
Teorema 3.8. a) rang(a) = r;.
b) Sistemul de vectori [l
A
1
e
t
, . . . , l
A
r
e
t
] este o baza pentru a).
2. Aarea rangului unei matrici
Corolarul 3.9. Daca A este o matrice, elementar echivalenta pe
linii cu o matrice esalon cu r linii nenule, atunci rang(A) = r.
Example 3.10.
4. Schimbarea bazei unui spat iu vectorial
Problema 4.1. Fie V un K-s.v. si a = [v
1
, . . . , v
n
], b = [w
1
, . . . , w
n
]
doua baze din V . Sa se gaseasca o formula de calcul a coordonatelor
unui vector x n baza b , atunci cand stim coordonale sale n baza a.
Solutie. Fie x = (
1
, . . . ,
n
)a
t
= (
1
, . . . ,
n
)b
t
.
Scriem coordonatele vectorilor din a n baza b:
v
1
= (
11
, . . . ,
1n
)b
t
, . . . , v
n
= (
n1
, . . . ,
nn
)b
t
8 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
si consideram matricea A = [
ij
] /
mn
(K). Avem egaliatea (for-
mala):
a
t
=
_
_
v
1
.
.
.
v
m
_
_
=
_
_

11
. . .
1n
.
.
. . . .
.
.
.

n1
. . .
nn
_
_
_
_
w
1
.
.
.
w
n
_
_
= Ub
t
,
unde U = [
ij
] /
n
(K).
Daca x = (
1
, . . . ,
n
)a
t
= (
1
, . . . ,
n
)b
t
, atunci (
1
, . . . ,
n
)Ub
t
=
(
1
, . . . ,
n
)b
t
, deci (
1
, . . . ,
n
) = (
1
, . . . ,
n
)U.
Definitia 4.2. Matricea U construita anterior s.n. matricea de
trecere de la baza a la baza b.
Notatia 4.3. Situat ia prezentat a se noteaza: a
U
b.
Am demonstrat
Teorema 4.4. Daca a si b sunt baze ale K-s.v. V , a
U
b si x =
(
1
, . . . ,
n
)a
t
= (
1
, . . . ,
n
)b
t
, atunci (
1
, . . . ,
n
) = (
1
, . . . ,
n
)U
Teorema 4.5. Fie V un K-s.v. si a, b si c baze ale lui V . Daca
a
U
b, b
U
c, atunci a
UV
c
Demonstratie. a = Ub = UV c.
Corolarul 4.6. Daca a
U
b si b
U
a, atunci UV = V U = I
n
Demonstratie.

5. Matrici inversabile
Definitia 5.1. O matrice U /
n
(K) s.n. inverabil a daca exista
V /
n
(K) astfel nc at UV = V U = I
n
.

In aceasta situat ie V se
noteaza cu U
1
si s.n. inversa lui U.
Corolarul 5.2. Daca a
U
b si b
U
a, atunci U si V sunt
inversabile si V = U
1
.
Teorema 5.3. O matrice A /
n
(K) este inversabila daca si
numai daca det(A) ,= 0.
5. MATRICI INVERSABILE 9
Demonstratie.

Observatia 5.4. Demontrat ia teoremei anterioare ne furnizeaza o

metoda de calcul a inversei unei matrici.
Teorema 5.5. O matrice A /
n
(K) este inversabila daca si nu-
mai daca sistemul de vectori format din liniile (coloanele) sale reprezinta
o baza a K-spat iului vectorial K
n
.
Demonstratie.

Observatia 5.6. Este sucient sa cerem ca sistemul de vectori sa

e liniar independent.
10 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
Observatia 5.7. Daca A /
n
(K) este invesabila, atunci A
1
este matricea de trecere de la baza canonica la baza [l
A
1
, . . . , l
n
A] (sau
[c
A
1
, . . . , c
n
A]). Liniile (coloanele) matricii A
1
sunt date de cordonatele
vectorilor din baza canonican baza [l
A
1
, . . . , l
n
A] (respectiv [c
A
1
, . . . , c
n
A]).
Metode de calcul pentru inversa unei matrici.
II. Folosind lema substitut iei
c
A
1
. . . c
A
n
e
1
. . . e
n
e
t
A I
n

c
A
1
.
.
. I
n
A
1
c
A
n
III. Folosind transformari elementare
Daca A este inversabil a atunci A I
n
.
Metoda: [A[I
n
] [I
n
[A
1
] (se lucreaza numai pe linii!)
Example 5.8.
6. Matricea unei aplicat ii liniare
Fie U si V doua K-spat ii vectoriale, a = [a
1
, . . . , a
m
baza n U si
b = [b
1
, . . . , b
n
] baza n V . Daca f : U V este o aplicat ie liniara,
calculam coordonatele vectorilor f(a
i
) n baza b:
f(a
1
) = (
11
, . . . ,
1n
)
_
_
b
1
.
.
.
b
n
_
_
. . . . . . . . . . . .
f(a
m
) = (
m1
, . . . ,
mn
)
_
_
b
1
.
.
.
b
n
_
_
,
adica
()
_
_
f(a
1
)
.
.
.
f(a
m
)
_
_
= [
ij
]
_
_
b
1
.
.
.
b
n
_
_
Definitia 6.1. Matricea (
ij
) /
mn
(K) data de formula () s.n.
matricea aplicat iei liniare f n perechea de baze (a, b). Ea se noteaza
cu [f]
ab
. Daca U = V si a = b, atunci notam matricea corespunzatoare
cu [f]
a
.
Observatia 6.2. Formula () poate scrisa formal f(a
t
) = [f]
ab
b
t
.
6. MATRICEA UNEI APLICAT II LINIARE 11
Reciproc, daca A /
mn
(K), atunci !f : U V aplicat ie
liniara astfel nc at [f]
ab
= A. Aplicat ia f este construita cu condit ia
(). Daca x = (
1
, . . . ,
m
)a
t
, atunci
f(x) = (
1
, . . . ,
m
)[f]
ab
b
t
.
Observatia 6.3. (
1
, . . . ,
m
)[f]
ab
reprezint a coordonatele lui f(x)
n baza b.
Propozitia 6.4. (legatura ntre operat ii) Fie U, V si W trei
K-spat ii vectoriale n care sunt xate bazele a, b, respectiv c.
a) Daca f, g : U V sunt aplicat ii liniare si K, atunci
[f + g]
ab
= [f]
ab
+ [g]
ab
,
[f]
ab
= [f]
ab
.
b) Daca f : U V si g : V W sunt aplicat ii liniare, atunci
[g f]
ac
= [f]
ab
[g]
bc
.
Demonstratie.

Propozitia 6.5. (schimbarea bazei)

Fie f : U V o aplicat ie liniara, a si a

baze n U, respectiv b si
b

baze n V . Daca a
A
a

si b
B
b

, atunci
[f]
a

b
= A
1
[f]
ab
B.
Demonstratie.
12 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE

Reamintim rang(f) = dim

K
(Im(f)), def(f) = dim
K
(Ker(f)).
Propozitia 6.6. Daca f : U V este o aplicat ie liniara, a este
baza n U si b este baza n V , atunci
rang(f) = rang[f]
ab
,
def(f) = dim
K
(U) rang[f]
ab
.
Demonstratie.

Example 6.7. f : R
4
R
3
, f(x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) = (x
1
+x
3
x
4
, x
1
+
3x
2
x
3
+ x
4
, 2x
1
3x
2
+ 2x
3
2x
4
).
7. Vectori si valori proprii
Definitia 7.1. Fie V un K-s.v. si f : V V un endomorsm
al lui V . Un vector x V 0 s.n. vector propriu atasat lui f daca
exista K astfel nc at f(x) = x.

In aceste condit ii spunem ca
este o valoare proprie a lui f, corespunzatoare vectorului propriu x.
Mult imea
Spec(f) = K [ este valoare proprie pentru f
s.n. spectrul lui f.
Propozitia 7.2. Fie V un K-s.v. si f : V V un endomorsm
al lui V . Sunt adevarate armat iile:
a) Unui vector propriu i corespunde o singura valoare proprie.
b) Un sistem format din vectori proprii corespunzatori la valori pro-
prii distinte este liniar independent.
7. VECTORI SI VALORI PROPRII 13
c) Daca Spec(f), atunci mult imea V

= v V [ f(v) = v
este un subspat iu nenul al lui V si f(V

) V

.
Demonstratie.

Observatia 7.3. V

= Ker(f 1
V
) este mult imea vectorilor pro-
prii corespunzatori lui la care se adauga vectorul nul.
Definitia 7.4. Daca Spec(f), atunci V

s.n. subspat iul vecto-

rilor proprii atasati lui . Numarul
d

= dim
K
(V

)
s.n. multiplicitatea geometrica a lui .
Definitia 7.5. Fie V un K-s.v. cu dim
K
(V ) = n, b o baza n V
si f : V V un endomorsm al lui V . Polinomul P
f
(X) = det([f]
b

XI
n
) s.n. polinomul caracteristic atasat lui f.
Teorema 7.6. Fie V un K-s.v. si f : V V un endomorsm al
lui V .
a) Valoarea polinomului caracteristic P
f
(X) este idependenta de
baza n care acesta se calculeaza.
b) Spec(f) P
f
() = 0.
Demonstratie.
14 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE

Definitia 7.7. Ordinul de multiplicitate a unei valori proprii ca

rad acina a polinomului caracteristic s.n. multiplicitatea algebrica a lui
si se noteaa cu m

.
Propozitia 7.8. 1 d

dim
K
(V ).
Demonstratie.

Observatia 7.9. Teoria vectorilor si valorilor proprii poate facuta

si pentru matrici patratice, t in and cont e faptul ca orice matrice A
/
n
(K) determina un endomorsm al K-spat iului vectorial V .
Definitia 7.10. Fie A /
n
(K).
a) Polinomul P
A
(X) = det(A XI
n
) s.n. polinomul caracteristic
atasat lui A.
b) Un scalar K s.n. valoare proprie pentru A daca P
A
() = 0.
Notam cu Spec(A) mult imea valorilor proprii atasate lui A.
c) Un n-uplu = (
1
, . . . ,
n
) K
n
0 s.n. vector propriu pentru
A daca (A I
n
) = 0 pentru un K.
d) Daca Spec(f), atunci
d
A
= n rang(A I
n
) s.n. multiplicitatea geometrica a lui
A.
m

=ordinul de multiplicitate a rad acinii pentru P

A
(X) s.n.
multiplicitatea algebrica a lui .
Definitia 7.11. Doua matrici A, A

/
n
(K) sunt asemenea daca
exista B /
n
(K) a.i. A

= B
1
AB
Observatia 7.12. Doua matrici asemenea au acelasi polinom car-
acteristic.
Definitia 7.13. Spunem ca o matrice A /
n
(K) este simetrica
daca A = A
t
.
Teorema 7.14. Daca A /
n
(R) este o matrice simetrica, atunci
Spec(A) R.
8. ENDOMORFISME (MATRICI) DIAGONALIZABILE 15
8. Endomorsme (matrici) diagonalizabile
Definitia 8.1. Fie V un K-s.v. si f : V V un endomorsm al
lui V . Spunem ca f este diagonalizabil daca exista o baza b a lui V
astfel nat [f]
b
sa e diagonala.
O matrice este diagonalizabila daca este asemenea cu o matrice
diagonala.
Teorema 8.2. Un endomorsm f al K-spat iului vectorial V este
diagonalizabil daca si numai daca V are o baza formata din vectori
proprii ai lui f.
Demonstratie.

Teorema 8.3. Fie V un K-s.v. si f : V V un endomorsm al

lui V (A /
n
(K)). Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) f (respectiv A) este diagonalizabil.
b) Spec(f), m

= d

.
Observatia 8.4. Ca sa gasim forma diagonala trebuie sa determi-
nam o baza formata din vectori proprii.
Procedeu practic de diagonalizare Pentru diagonalizare endo-
morsmului f : V V cu dim
K
(V ) = n, se parcurg urmatorii pasi:
1) Se xeaza o baza b a lui V si se determina matricea [f]
b
;
2) Calculam P
f
(X) si determinam Spec(f);
3) Se determina m

, Spec(f).
Daca

Spec(f)
,= n, atunci f nu este diagonalizabil;
Daca

Spec(f)
= n, atunci se trece la 4);
4) Pentru ecare Spec(f) calculam d

= n rang([f]
b
I
n
);
16 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
Daca a.i. m

,= d

, atunci f nu este diagonalizabil;

Daca , m

,= d

, atunci f este diagonalizabil si se trece la

pasul 5);
5) Pentru ecare Spec(f) determinam o baza a

n V

=
Ker(f 1
V
).
6) Reuniunea bazelor a

este o baza n care f are forma diagonala.

Observatia 8.5. Pentru diagonalizarea matricilor se respecta pasii
2)5) din algoritmul anterior. Pasul 6) se nlocuieste cu:
6) Matricea care are pe linii vectorii determinat i la pasul 5) are pro-
prietatea: BAB
1
este matrice diagonala (A noteaza matricea init ial a).
Example 8.6. A =
_
_
4 6 0
3 5 0
3 6 1
_
_
9. Sisteme de ecuat ii liniare
Definitia 9.1. Fie K un corp comutativ.
1) Prin sistem de m ecuat ii liniare cu n necunoscute X
1
, . . . , X
n
si
coecient i n K se nt elege un ansamblu de egalitat i formale
(S)
_

_
a
11
X
1
+ a
12
X
2
+ + a
1n
X
n
= b
1
a
21
X
1
+ a
22
X
2
+ + a
2n
X
n
= b
2
. . . . . . . . .
a
m1
X
1
+ a
m2
X
2
+ + a
mn
X
n
= b
m
, a
ij
, b
i
K.
Daca b
1
= = b
n
= 0, atunci spunem ca (S) este un sistem
omogen.
2) Un vector x = (x
1
, . . . , x
n
) K
n
este solut ie pentru (S) daca
nlocuind necunoscutele sistemului cu componentele vectorului X
i
:= x
i
toate egalitat ile ce se obt in sunt adevarate.
3) Sistemul (S) este compatibil daca are cel put in o solut ie si este
incompatibil daca nu are solut ii. (S) este compatibil determinat daca
are exact o solut ie, iar daca are cel put in doua sulut ii, atunci spunem
ca este compatibil nedeterminat.
Definitia 9.2. Fiind dat un sistem (S), matricea A = (a
ij
) s.n.
matricea sitemului (S). Matricea A
e
=
_
_
a
11
. . . a
1n
b
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
. . . a
mn
b
m
_
_
s.n.
matricea extinsa atasata lui (S).
Observatia 9.3. (Forma matriceala) Daca A = [a
ij
] este ma-
tricea sistemului (S), atunci sistemul poate i scris sub forma:
(S) AX
t
= b
t
,
9. SISTEME DE ECUAT II LINIARE 17
unde X = (X
1
, . . . X
n
) si b = (b
1
, . . . , b
m
).
Observatia 9.4. (Forma vectoriala) Daca privim coloanele ma-
tricii A ca vectori coloana din K-spat iul vectorial K
n
, atunci sistemul
poate pus sub forma:
(S)X
1
c
A
1
+ . . . X
n
c
A
n
= b
t
Teorema 9.5. (Kroneker-Capelli)
Sistemul de ecutat ii liniare (S) este compatibil daca si numai daca
rang(A) = rang(A
e
).
Demonstratie.

Observatia 9.6. Criteriul lui Rouche, studiatn liceu este o consecint a

a teoremei Kroneker-Capelli.
Teorema 9.7. Solut iile unui sistem omogen (S) cu n necunoscute
formeaza un subspat iu al K-spat iului vectorial K
n
, de dimensiune n
rang(A).
Demonstratie.
18 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE

Corolarul 9.8. Un sistem omogen (S) are doar solut ia banala

(0, . . . , 0) daca si numai daca n = rang(A).
Observatia 9.9. Din demonstrat ia teoremei se deduce ca subspat iul
solut iilor unui sistem omogen coincide cu nucleul aplicat iei liniare f :
K
n
K
m
cu [f]
ee
= A
t
, unde e si e

sunt bazele canonice. Prin ur-

mare, pentru determinarea solt iilor unui sistem omogen se pot aplica
metodele prezentate pentru determinarea nucleelor de aplicat ii liniare.
Teorema 9.10. Fie (S) AX
t
= b
t
un sistem de ecuat ii liniare si
(S
0
) sistemul omogen AX
t
= 0 (obt inut prin nlocuirea coloanei b cu
0). Daca x
0
este o solut ie particulara a lui (S) si o
0
este mult imea
solut iilor lui (S
0
), atunci mult imea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= x
0
+ y [ y S
0
.
Demonstratie.

10. Rezolvarea sistemelor de ecuat ii liniare

Teorema 10.1. (Regula lui Cramer) Un sistem (S) AX
t
= b
t
cu n ecuat ii si n necunoscute (adica A /
n
(K)) este compatibil
determinat daca si numai daca det(A) ,= 0.

In aceste condit ii solut ia
este x = (x
1
, . . . , x
n
) cu
x
i
= (det(A))
1
det[c
A
1
, . . . , c
A
i1
, b
t
, c
A
i+1
, . . . , c
A
n
], i 1, . . . , n.
Demonstratie.
10. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 19

Metode de rezolvare
I. Metoda lui Cramer
II. Folosind lema substitut iei
Observatia 10.2. Este sucient sa gasim o baza pentru spat iul
solut iilor sistemului omogen (numit sistem fundamental de solut ii si o
solut ie particulara.
Example 10.3. Sa se rezolve sistemul
_
_
_
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
4x
4
+ 4x
5
= 3
III. Metoda lui Gauss
Definitia 10.4. Spenem ca doua sisteme de ecuat ii liniare sunt
echivalente daca ambele sunt compatbile si au aceleasi solut ii sau daca
ambele sunt incompatibile.
Teorema 10.5. Daca sistemele (S) si (S

) au matricile extinse
echivalente pe linii, atunci ele sunt echivalente.
20 MATRICI SI SISTEME DE ECUAT II LINIARE
Metoda lui Gauss consta n aducerea matricii extinse la o foma
esalon si rezolvarea sistemului care are ca matrice extinsa matricea
esalon obt inuta.
Example 10.6. Ex. anterior
Metoda lui Gauss-Jordan se bazeaza pa acelasi principiu ca si metda
lui Gauss, cu diferent a ca se aduce matricea la o forma care este diag-
onala pe primele n coloane (corespunzatoare matricii sistemlui).
Example 10.7. a) Ex. anterior.
Example 10.8. Sa se rezolve cu toate metodele studiate sistemele:
a)
_
_
_
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 13
b)
_
_
_
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 14