O Fibre artificiale

toarse, pentru a
ob1ine fire, pe o
ma~ina numita
ma~ina de filat cu
inele. Firele toarse
sunt infa~urate pe
mosoare.
Ciind au descoperit ca inul ~i
liina se pot fila in .fire continue,
oamenii au inceput sa teasa
stofe. Cele mai vechi textile
descoperite sunt bucati de
piinza care dateaza din jurul
anumi5000 f.e.1L. Fibrele
sintetice au inceput sa .fie
folosite abia pe la sfiir~itul
anilor 1800.
O La un razboi de
,esut simplu.
cocle,ul separa firele
de urzeala in doua
grupe. tragand o
parte in sus ~i alta in
jos. Firul de
batatura, purtat de
suveica. este trecut
prin locul dintre ele.
Firul este strans in
,esatura de spata.
Pedalele se folosesc
pentru a inversa
pozi,ia firelor de
urzeala. iar suveica
se trece inapoi
printre ele.
-n ziua de azi se folose~te o garna larga de
Ifibre naturale ~i sintetice in fabricarea
textilelor. Fibrele naturale provin de la diferite
animale ~i plante. ..
I.ana oilor este cea mai important:l fibrn de
provenient:l animahl folosit:l pentru textile, ~i ea
este facut:l dintr-o PrQteina nurnit:l cheratina. O in unele locuri
Alte fibre de provenient:l animahl au o structurn covoarele inca se
similara. Printre cele folosite pentru textile se mai fac cu razboaie
numarn rnohairul Cprovenit de la c;apra de de mana. in fabrici
Angora), ca,5rnirul Cprovenit de la capra de aceasta munca o fac
~mir), parol caprei commune ~i parol de carnile, ma~inile.
de lame, de cai ~i de iepuri.
M:ltasea proviDe din gogo~le vielmilor de
rnatase -omizi ale tluturelui Bornbyx rnori. Vier-
mii de rnatase elirnina o protema lichida nurnit:l
fibroinogen, care se int:lre~te imediat ce ajunge
in contact cu aerul ~i se transforma in fibroma.
Fiecare viel:me de rnatase produce un fIr conti-
nuu de fibroma, lung de mai multi kilometri, ~i
11 inf~oara in jurul corpului sau pentru a forma
gog~a. O rnetoda de productie a rnat:lsii este
de a coleCta gogo~ele ~i a le desf:l$Ura.
Fibre de provenien~ vegetali
Fibrele de provenient:l vegetala sunt formate din
diferite feluri de celuloza. Acesta este materialul
din care sunt facuti peretii celulari ai plantelor. dispozitiv de dirijare
Cea mai important:l fibrn de provenient:l vege- a firelor de urzeala
tala este bumbacul, fiecare fibrn fiind o celula ci-
lindricl alungit:l. La planta de bumbac, cojile se-
mintelor produc capsule -ru..,re ciorchini pufo~i
formati din mii de fibre de bumbac. Acestea sunt
adunate ~i din ele se tes mii de fIre de bumbac.
Panza, o fibrn adesea folosit:l in fabricarea
textilelor pentru Imbrncaminte, proviDe din --
tulpinile plantelor de in. Fibrele obtinute din iut:l
~i cinepa se folosesc la fabricarea panzei de sac
~i a franghiei, iar fibrele obtinute din frunze de
sisal se folosesc la fabricarea sforii.
Fibre sintetice
vascoza a fost prima fibrn sinteticl folosit:l in
fabricarea textilelor. La inceput, ea se numea
rnatase artificiala. Product.ia acestui material a
inceput la sf~itul anilor 1800. Atunci s-au
inventat principalele procese prin care se fabricl
astazi vascoza. Ele implica tratarea unor materii
vegetale, precum lemnul, cu substante chirnice
care extrag celuloza. Solutia astfel format:l este~
spata
1
pARTILE COMPONENTE ALE UNUI
RAzBoi DE TESUT SIMPLU cocletul
, .
O Se pot produce
diferite modele de
legatura prin
schimbarea felului
de incruci~are a
firelor de urzeala cu
cele de batatura.
pedale pentru inversarea
pozi,iei firelor de urzeala
suveic3
1esatura panza in linii
drepte
MODELE TIPICE DE LEGATURA
legatura atlaz legatura mata, panama
legatura till funie bedford legatura 5ate" de bumbac
203
TEXTILE
O O ma~in3 care face pantaloni colan~i din
nailon 6. Num3rul se refer3 la tipul de
poliamid3 folosit la fabricarea nailonului.
apoi tratata pentru a se ob1;ine celuloza solid:I
purn, care se folose-5te la fabricarea fibrelor de
vascoza.
lernnul este materia pri1ruI pentru aite doua
fibre sintetice importante -acetatul de celuloza
~i triacetatul de celuloza.
Nailonul apare in mai multe forme, dar toate
sunt poliamide artificiale -forme simple de
proteine, care sunt poliamide naturale.
Pentru productia fibrelor de nai1on, se topesc
mici granule ale unor substante chimice numite
polimeri ~i apoi presate printr-un tub numit
filiera. Filamentele lungi de nai1on ob1;inute astfel
.~
~
/!jnc3Izire ~i
intindere "'
stabilizare la caldura
pentru prevenirea
stramutarii ulterioare
partarea excesului de
solvent uscare
se racesc ~i se solidifica. Apoi ele sunt intinse ~i
toarse pentru a se obtine fIre.
Cele mai folosite fibre sintetice in fabricarea
texti1elor sunt poliesterii. Fibrele acrilice sunt.
adesea folosite pentru 1mbraclrninte, covoare ~i
blanuri sintetice. Multe dint.re fibrele modacrilice
asemanatoare cu acestea au avantajul cl sunt
neinflamabile. Tesaruri1e folosite la curatat sunt
adesea facute prin invelirea bumbacU1ui cu un
polimer transparent, impermeabil.
Tesaturi
Cele t.rei tipuri p~cipale de tesaturi sunt cele
t.ricotate, cele tesute ~i cele fabricate prin alte
moda1itati. La fabricarea tesaruri1or t.ricotate ~i te-
~ute, fibrele sunt intai toarse pentru a se obtine
fIre, care sunt apoi incruc~ate. La tors, se t.rage o
masa de fibre ~i se rasuce~te pentru a forma un
f1f continuu.
Tesaturile tesute se fac pe ffia.5ini numite
razboaie de tesut. Firele care se intind de-a
lungul stofei se numesc fIre de urzeala. Cele care
se intind de-a latul stofei se numesc fIre de
bi1tatura..firele de urzeala ~i cele de batatura pot
fi tesute in multe feluri, rezultand tesaturi de
diferite grade de desime.
Tesaturile t.ricot.ate se fac prin formarea
unor bucle care se impletesc pe unul ~au mai
multe fire. Pent.ru productia pe scara larga,
tesaturile t.ricotate se fac pe ma~ini prevazute
cu mai multe ace incarligate. Unele ma~ini au
chiar 2500 de ace ~i formeaza peste 3.000.000
~~ ~- fibra acrilica r.
coagulatoare
O Fibra acrilica se
face dint-o solu1ie
care con1ine o
substan1a chimica
numita polimer .
Solu1ia se trece
printr-un tub intr-o
baie coagulatoare.
Solidul rezultat se
prelucreaza apoi
pentru ob1inerea
fibrei acrilice.
O Fabricarea unui
tip de franghie rezis-
tenta la putrezire,
din fibra de polipro-
pilena. Fibrele sinte-
tice, precum polipro-
pilena, poliesterul ~i
polietilena, inlocu-
iesc fibrele naturale
in fabricarea franghi-
ilor, a firelor ~i a
funiilor .
filamentele se taie in ..materie prima" pentru tors sau
colecteaza sub forma de .'fuior" continuu de fibra
de bucle pe minut.
Tesaturile fabricate prin alte modalitati se fac
folosind o banda de fibre. Fibrele sunt unite prin
tumarea cl$inii peste ele. cand cl$ina s-a fixat,
fibrele ~i cl$ina sunt IItratate" (1nc;l1zite pentru a.
li se ~ri rezistenta). La unele tes~turi, fibrele .
sunt unite prin presarea lor 1ntre dou~ suluri
metalice fierbinti. Fibrele se topesc ~i formeaza
leg~turi puternice 1ntre ele, care 1$i mentin
rezistenta dup~ racirea fibrei. O alta tehnicl este
legarea fibrelor prin tighelire.
Tesaturile modeme "compuse" sunt f~cute
din combinatii de materiale ~i au proprietatile
tuturor substantelor pe care le contin.
Imprimeuri
Majoritatea desenelor se aplica pe tes~turi cu
ajutorul n1a$inilor. De obicei, materialul trece 1n
contact cu suluri metalice acoperite cu culoare
gravate cu modelele cerute.
La decorarea prin site, cemeala ajunge pe
tes~tur~ printr-un ~ablon de artificii care
alcatuiesc un desen. Materialul care poarta
~ablonul se nume~te sita -la 1nceput aceasta era
~tase, iar procesul mai este uneori numit
decorare prin site de ~tase. Totu$i materialul
pentru ~blon folosit astazi este de obicei
nailonul, poliesterul sau metalul.
La metacromie, desenul este ap1icat cu vop-
sea pe hfutie. Hartia ~i tesatura se trec printr-o
presa fierbinte la 200 C, care face vopseaua s~
se evapore ~i sa se transfere asupra tes~turii.
O Sec~iuni transver-
sale ale unor tipuri
diferite de fibr3, v3.
zute la microscop.
De exemplu, fibrele
de bumbac sunt ce-
Iule alungite. Fibrele
mai scurte de in sunt
formate din grupuri
de celule.
;\ poliamida
bumbac
poliester (
!,
/~
B:JlJ
~\
"
\
204