Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Specializarea Drept
Drept Bancar si Valutar
Incetarea activitatii institutiilor bancare
Prof. Morariu Alunica Zait Lenuta Mariana
Grupa II, An III
CUPRI!
1. Definiia falimentului bancar ...
1.!. "ontroversele falimentelor bancare.......
!. E#emple de falimente bancare$ cauze %i consecine ....&
!.1. Falimentul 'arin(s.....&
!.!. Falimentul )e*man 'rot*ers.........+
. "oncluzii.1!
,. Ane#-..1,
.. 'iblio(rafie.1.
!
". Defini#ia fali$entului bancar
Mana(erii b-ncilor/ investitorii %i cei care creeaz- politicile au un interes comun pentru a
cunoa%te cauzele falimentelor bancare %i pentru a fi capabili s- precizeze ce b-nci vor intra 0n
dificultate. 1ezultatul este/ de asemenea/ important pentru politica b-ncii deoarece falimentele lor
ar putea s- se dovedeasc- costisitoare pentru contribuabili/ cei care depun %i cei care investesc
dorind s- fie capabili s- identifice potenialele b-nci slabe.
2n mod normal/ falimentul unei firme apare atunci c3nd ea se afl- 0n imposibilitatea de a4
%i mai continua activitatea datorit- a5un(erii 0n stare de insolvabilitate 6situaie 0n care valoarea
activelor de care dispune un a(ent economic este mai mic- dec3t valoarea obli(aiilor acestuia
fa- de teri 4 creditori/ furnizori/ bu(et/ iar prin v3nzarea tuturor activelor/ a(entul economic nu4
%i poate stin(e toate obli(aiile pe care %i le4a asumat7.
8 banc- este declarat- 0n faliment dac- este lic*idat-/ fuzioneaz- cu o alt- banc-
9s-n-toas-9 care 0i preia activele %i obli(aiile/ totul petrec3ndu4se sub suprave(*erea statului. De
asemenea/ se includ aici %i b-ncile resuscitate cu suportul financiar al statului. E#ist- mai multe
p-reri cu privire la aceast- definiie. Unii speciali%tii susin ideea c- falimentul unei b-nci ar
trebui s- fie tratat la fel ca falimentul oric-rei alte firme/ iar alii/ c- (uvernul prote5eaz- b-ncile
deoarece c-derea uneia ar avea efecte devastatoare pentru economie.
".". Controversele fali$entelor bancare
Ma5oritatea politicienilor 6care reprezint- contribuabilul7/ celor care au depozite %i celor
care investesc/ accept- ideea c- sectorul bancar este diferit fa- de celelalte sectoare/ deoarece
b-ncile 5oac- un rol fundamental 0n economia unui stat. )ipsa informaiilor constituie o problem-/
mana(erii b-ncilor/ clienii/ investitorii primind fiecare informaii diferite. "ei care au depozite
sunt cei mai privai de informaii/ lor fiindu4le furnizat- doar sc*ema asi(ur-rii depozitului.
:nvestitorii se bazeaz- pe informaiile oferite de auditorii e#terni. Mana(erii b-ncilor sunt 0ns- cei
care au cele mai multe informaii. Principala problem- apare datorit- lipsei de informare dintre
acionari %i mana(eri. Din momentul 0n care sunt dele(ai pe acel post/ mana(erii vizeaz- 0n
primul r3nd/ interesul propriu fa- de interesul acionarilor. Profiturile b-ncilor depind 0n mare

parte de cum sunt administrate de mana(eri/ dar %i de ali factori necunoscui de acionari. 2n
aceste condiii/ c*iar %i cele mai bune contracte 0ntre acionari %i man(eri pot duce la ineficiene.
Aceste probleme de mana(ement pot ap-rea 0n orice industrie/ 0ns- 0n sectorul bancar/
neinformarea complet-/ problemele interne %i riscul/ pot fi responsabile pentru colapsul financiar.
:at- cum funcioneaz- o banc-$ pl-te%te dob3nd- celor care ale( s- fac- un depozit %i ofer- mai
departe banii atra%i prin aceste depozite celor care vor s- fac- un credit/ practic3nd o rat- a
dob3nzii mai mare dec3t cea de depozit pentru a include costul de administrare/ riscurile %i
profitul (eneral al b-ncii. ;oate b-ncile p-streaz- o rat- a lic*idit-ii/ adic- doar o parte din
depozite pot fi pl-tite la un moment dat. "*iar %i cele mai puternice b-nci au doar o parte din
depozitele lor accesibile/ astfel c- la o criz- nea%teptat- pot r-m3ne f-r- lic*idit-i. <uvernele pot/
de asemenea/ s- impun- o rat- a rezervelor/ care s- fie plasat- la 'anca "entral-. Acest lucru
reprezint-/ de fapt/ o ta#- pe activitatea b-ncilor. 2n ultimele decenii 0ns-/ multe (uverne au redus
sau c*iar eliminat aceast- ta#-. De e#emplu/ 0n Marea 'ritanie/ rata a fost redus- de la => 6c3t
era p3n- 0n 1+?17/ p3n- la @/,> c3t este ast-zi.
2n absena interveniei '-ncii "entrale 0n a furniza lic*idit-ile necesare pentru a r-spunde
a%tept-rilor celor care fac depozite/ problema lipsei de lic*idit-i a b-ncilor se poate transforma 0n
insolvabilitate. 2n mod normal/ dac- 'anca "entral-/ observ- c- o banc- se confrunt- cu aceast-
problem-/ 0i furnizeaz- cantitatea necesar- de lic*idit-i pentru a o menine pe linia de plutire.
:mediat ce persoanele care au depozite 0%i pot primi banii/ panica 0nceteaz-/ iar criza se 0nc*eie.
Dar/ dac- se constat- c- banca este insolvabil- %i nu ar trebui salvat-/ cei care au depozite vor
continua s- 0%i cear- banii %i vor fora banca s-4%i 0nc*id- u%ile.
Dac- autorit-ile intervin/ dar nu reu%esc s- opreasc- falimentul unei b-nci/ rezultatul ar
putea afecta 0ntre( sistemul bancar/ acesta put3nd fi distrus. 2ntr4un caz e#trem/ distru(erea
oric-ror mi5loace de intermediere %i de plat- ar 0nsemna ca 0ntrea(a ara s- se bazeze pe economia
de sc*imb. Pentru a opri criza ar putea fi declarat- Abanca 0n vacan-9 6caz 0n care banca se
0nc*ide pentru o zi7/ rolul autorit-ilor 0n acest timp fiind acela de a a5uta b-ncile afectate/
0ncerc3nd s- opreasc- retra(erile/ 0n mod normal f-c3ndu4se un aran5ament pentru a aproviziona
cu lic*idit-i banca insolvabil- c3nd ziua de Avacan-9 se va termina. Dac- nu se a5un(e la un
aran5ament %i nici aceast- metod- nu reu%e%te/ rezultatul poate duce la pr-bu%irea 0ntre(ului
sistem bancar al -rii respective.
,
2ntr4o vast- lucrare/ Baufman61++,7 trece 0n revist- mai multe teorii le(ate de faptul c-
problema r-sp3ndirii crizelor 0n sectorul bancar este o c*estiune serioas- %i controversat-$
"riza se r-sp3nde%te mai repede 0n sectorul bancar 0n comparaie cu alte sectoare/ un
e#emplu evident fiind 0n Statele Unite.
"ei care au depozite au foarte puine informaii despre situaia real- a b-ncii lorC cel mai
raional ar fi ca investitorii %i cei care au depozite s- fac- diferena 0ntre b-ncile
As-n-toase9 %i cele aflate 0n pericol de faliment.
Un faliment al unei b-nci poate duce la alte falimente din alte sectoare.
;otu%i trebuie semnalat c- aprecierile lui Baufman se bazeaz- foarte mult pe SUA/ unde
sc*ema depozitului este printre cele mai si(ure din lume/ clienii fiind foarte bine informai. "ei
mai 0n m-sur- de a4%i da seama de evoluia unei b-nci sunt senior mana(erii. 8piunile lor sunt de
a nu face nimic %i de a a%tepta falimentul risc3nd s-4%i piard- slu5ba sau de a 0ncerca s- salveze
banca. )ipsa competiiei 0n sectorul bancar poate fi/ de asemenea/ o surs- de faliment. "ei care au
depozite acord- mai puin interes 0ntr4o asemenea situaie.
2n concluzie/ sistemul bancar trebuie suprave(*eat mult mai mult dec3t alte sisteme din
economie pentru c- orice mic- problem- poate deveni fatal-. ;otu%i acest lucru este foarte rar/ 0n
istorie e#ist3nd doar dou- cazuri$ SUA61+@41+7 %i Marea 'ritanie61=&&7.
.
%. &'e$ple (e fali$ente bancare) cau*e +i consecin#e
Foarte multe economii dezvoltate/ cu piee sofisticate %i sisteme bancare ce funcioneaz-
de mult timp au fost afectate de falimente sau crize bancare importante 0n ultimii @ de ani.
'anc*erii se tem de falimentele bancare pentru c- intensific- ciclicitatea recesiunii %i pot
declan%a o criz- financiar-. Du este surprinz-tor c- aceste cazuri de faliment au dus la numeroase
sc*imb-ri le(ale %i de re(lementare 0n -rile afectate/ concepute pentru a sc-dea probabilitatea
unor viitoare falimente %i a reduce costurile e%ecurilor bancare. S4a 0ncercat studierea cauzelor
responsabile pentru falimentele bancare din fiecare ar-. "ele mai multe dificult-i au fost cele
le(ate de riscul de credit %i de riscul operaional. 1iscul de pia- a fost rar o problem-
semnificativ-/ dar ineficiena conducerii %i controlului au fost factori determinani 0n aproape
toate cazurile.
%.". ,ali$entul Barin-s
2n momentul colapsului/ 'arin( 'rot*ers era cea mai vec*e banc- comercial- din )ondra.
Pe l3n(- 'arin( 'rot*ers E "ompanF 6''E"7/ cele dou- companii principale de operare ale
(rupului 'arin(s erau 'arin(s Asset Mana(ement %i 'arin(s Securities )imited. '' E " a avut
sediul la )ondra %i filiale 0n Sin(apore %i Gon( Bon(. 'arin(s Securities )imited 6'S)7 a fost
0nre(istrat- 0n insulele "aFman/ de%i sediul central era la )ondra %i avea mai multe filiale/ una
dintre ele fiind 'arin(s Futures Sin(apore/ unde a ap-rut problema.
8peraiunile b-ncii 'arin(s/ la nivel mondial/ au fost subiectul suprave(*erii mai multor
autorit-i. 'anca An(liei 6'anH of En(land 4 '8E7 a autorizat ''E" s- ia depozite %i a fost
responsabil- pentru suprave(*erea consolidat- a (rupului. Problemele 0n acest caz au fost
rezultatul deficienelor 0nre(istrate 0n activitatea departamentelor de control %i lipsei de informaii
0n domeniu a conducerii.
&
"riza b-ncii 'arin(s a fost atribuit- fraudei comise de traderul4%ef al 'arin(s Futures
Sin(apore/ DicH )eeson. 2n 1++/ dup- o evoluie spectaculoas- 0n cadrul ''E"/ DicH )eeson a
fost numit mana(er (eneral al subsidiarului 'arin(s Futures din Sin(apore. 2n aceast- poziie/ el
ar fi trebuit s- aplice o strate(ie cu risc sc-zut/ 0n care ar fi obinut profit din diferenele
temporare de pre 0ntre contractele futures DiHHei !!. pe pieele din 8saHa 68SE7 %i din
Sin(apore 6S:MEI7. Aceast- te*nic-/ numit- arbitra5/ presupunea cump-rarea %i v3nzarea
simultan- de contracte identice ca volum pe cele dou- piee. De%i reu%ise s- acumuleze pierderi
care dep-%eau de multe ori resursele sale/ )eeson p-rea mana(erul potrivit pentru cei din
conducerea 'arin(s/ el obin3nd pentru banca din Marea 'ritanie/ la sf3r%itul lui 1++/ c3%ti(uri
de peste 1@ milioane de lire sterline 6circa 1@> din profitul total al acelui an7. 'anca nu era
con%tient- de e#punerea sa real- %i nici nu %tia c- )eeson 0%i ascundea pierderile 0n contul de
eroare =====. "ontul fusese 0nfiinat pentru a acoperi o (re%eal- f-cut- de un membru
nee#perimentat al ec*ipei de la 'arin(s/ iar )eeson 0l utiliza acum pentru a4%i ascunde propriile
pierderi/ care cre%teau cu repeziciune.
Pentru c- )eeson controla at3t tranzaciile c3t %i documentaia aferent-/ el a fost 0n m-sur-
s- ascund-/ timp de doi ani/ pierderile uria%e pe care le 0nre(istra din tranzacii 0n mar5-
neautorizate de c-tre superiorii din )ondra/ folosind contul de eroare/ e#clus din rapoartele
zilnice/ pe care 0l aducea 6prin intr-ri frauduloase7/ la @ la sf3r%itul lunii. El a falsificat de
asemenea raport-ri c-tre S:MEI cu scopul de a reduce apelurile 0n mar5-.
"riza a fost rezultatul unui e%ec al controalelor interne 0n detectarea acestor probleme %i
astfel frauda a continuat %i s4a a(ravat pe m-sur- ce )eeson a luat poziii din ce 0n ce mai
riscante 0ntr4o 0ncercare de a acoperii pierderile (enerate de tranzaciile precedente. 'arin(s i4a
permis lui )eeson s- r-m3n- 0n funcia de trader4%ef %i s- se ocupe de decontarea propriilor
operaiuni/ activit-i care de obicei nu sunt e#ecutate de o sin(ur- persoan- %i astfel i4a fost mult
mai u%or s-4%i ascund- pierderile.
2n decembrie 1++,/ sumele din contul ===== a5unseser- la valoarea de .1! milioane de
dolari/ iar )eeson s4a v-zut nevoit s- efectueze o nou- tranzacie cu instrumente derivate/
baz3ndu4se pe faptul c- indicele DiHHei nu va sc-dea sub 1+.@@@ de puncte. De%i calculele p-reau
rezonabile/ economia 5aponez- fiind 0n curs de redresare dup- @ de luni de recesiune/ indicele
DiHHei a sc-zut cu ?> 0n decurs de o s-pt-m3na ca urmare a cutremurului de ?/! (rade ce a
devastate ora%ul 5aponez Bobe pe 1? ianuarie 1++.. )eeson spera s- 0%i acopere poziia prin
?
0nc*eierea mai multor contracte/ %i din acest motiv solicita fonduri pentru a putea s-
tranzacioneze/ miz3nd pe refacerea pieei de capital %i stabilizarea indicelui 5aponez la 1+.@@@ de
puncte. Dar nu avea niciun fel de acoperire prin *ed(in( %i 'arin(s nu era prote5at- 0mpotriva
e#punerii la care o an(a5ase traderul. 2n 0ncercarea de a mi%ca piaa a cump-rat peste !@.@@@ de
contracte futures/ dar redresarea nu s4a produs %i astfel trei sferturi din pierderea de apro#imativ
1/, miliarde de dolari a provenit din aceste contracte.
2n februarie 1++./ activit-ile lui )eeson au fost descoperite. De%i a fost clar aproape
imediat c- pierderile a5un(eau la sute de milioane de dolari/ nu se putea cunoa%te e#act volumul
acestora. 2n seara zilei de !, februarie/ conducerea de v3rf a b-ncii 'arin(s a anutat '8E ca
filiala sa de valori mobiliare din Sin(apore a realizat pierderi mari pe piaa obli(aiunilor de stat
%i a meninut multe poziii neacoperite 0n tranzacia cu opiuni pe piaa de capital 5aponez- 6p3n-
0n februarie 1++./ )eeson deinea 5um-tate din contractele futures nelic*idate pe indicele DiHHei
%i =.> din cele pentru futures J<' 4 obli(aiunile (uvernamentale 5aponeze7. Sectorul public %i
privat al banc*erilor implicai 0n lic*idarea 'arin(s s4au a%teptat ca indicele DiHHei s- scad- 0ntre
.> %i 1@> atunci c3nd poziia 'arin(s a devenit cunoscut-.
'arin(s a cerut a5utorul '8E pentru a lic*ida aceste activit-i Decizia privitoare la
acordarea spri5inului trebuia luat- p3n- la 0nceputul %edinei de tranzacionare de luni. Pe m-sur-
ce rapoartele auditorilor au venit 0n cursul KeeHendului/ a fost din ce 0n ce mai clar c-
dimensiunea pierderilor a dus 'arin(s 0n stare de faliment. S4a *ot-r3t 0n final c- at3ta timp c3t
e#punerile bilaterale au fost relativ limitate %i motivul falimentului b-ncii 'arin(s a fost un caz
izolat de fraud-/ pericolul de contaminare al sistemului financiar din Marea 'ritanie nu era
suficient de mare pentru a 5ustifica an(a5amentul fondurilor publice. '8E a luat de asemenea
le(-tura cu autorit-ile 5aponeze pentru c- falimentul b-ncii 'arin(s urma s- aib- impact asupra
indicelui DiHHei 6asupra stabilit-ii financiare 5aponeze7. 2n acest conte#t/ '8E a invitat instituii
private cu un potenial interes 0n a vedea 'arin(s continu3nd s- ia 0n considerare furnizarea de
lic*idit-i/ spri5in %iLsau cump-rarea 'arin(s. Asemenea instituii erau alte b-nci comerciale din
Marea 'ritanie 0n(ri5orate de sc-derea reputaiei/ b-nci de compensare/ %i investitori
internaionali care au deinut poziii similare cu 'arin(s pe piaa 5aponez-. Du a fost/ cu toate
acestea/ posibil s- se plaseze un plafon pe pierderile de5a mari datorit- incertitudinilor pierderilor
suplimentare (enerate la 0nceperea tranzacion-rii de luni. Prin urmare/ spri5inul sectorului privat
nu a fost/ 0n final/ oferit.
=
2n urma colapsului b-ncii 'arin(s/ conducerea Departamentului pentru Suprave(*ere
'ancar- a efectuat o anc*et-. S4a a5uns la concluzia c- pr-bu%irea 'arin(s nu a dus la nicio
modificare a cadrului de re(lement-ri. "u toate acestea/ a (-sit c- implementarea unor
re(lement-ri e#istente trebuie s- fie 0mbun-t-it-. Falimentul 'arin(s a conturat un num-r
important de lecii pentru conducerea b-ncilor inclusiv importana controalelor interne %i a
activit-ilor de audit.
2n martie 1++./ 'arin(s 'anH a fost v3ndut- (i(antului financiar olandez :D< pentru
suma simbolic- de o lir- sterlin-/ pun3nd cap-t istoriei de !@ de ani a b-ncii britanice. 'anca a
fost redenumit- :D< 'arin(s/ ulterior r-m3n3nd doar :D<. Falimentul b-ncii 'arin(s a fost
atribuit unei combinaii de fraud-/ risc de pia- %i controale interne neadecvate. 'arin(s a
demonstrat c- %i informaiile contabile independent verificate pot fi ine#acte.
%.%. ,ali$entul Le.$an Brot.ers
Data de 1. septembrie !@@= va r-m3ne cu si(uran- 0ntip-rit- 0n minile tuturor/ 0ndeosebi
ale americanilor/ ca fiind data la care s4a anunat 0n mod oficial 0nceperea unei noi crize
financiare ce va duce multe dintre economiile lumii 0nspre recesiune. Atunci s4a anunat
falimentul b-ncii americane de investiii )e*man 'rot*ers/ cu o tradiie de 1.= de ani 0n sectorul
bancar.
Problemele 0n cadrul )e*man 'rot*ers 0%i au r-d-cinile 0n anul !@@?/ c3nd/ pe !+ martie/
de%i se anuna 0nc*eierea celui mai mare boom de pe piaa imobiliar-/ 1ic*ard Fuld a decis s-
mizeze 0nc- o dat- pe imobiliare. Dar nu a fost o decizie 0neleapt- din partea pre%edintelui
)e*man deoarece FED punea cap-t erei creditelor ieftine 6c*eap moneF7/ duc3nd astfel dob3nzile
overni(*t de la 1>/ 0n iunie !@@/ la ./!.>/ 0n iunie !@@&. 1ezultatul a fost o alian- a b-ncii
)e*man/ av3nd la acel moment o valoare de puin peste !@ mld. dolari/ cu ;is*man SpeFer M
constructor %i 'anH of America pentru a investi 1. mld. dolari 0n Arc*stone4Smit* ;rust/ o
companie de investiii imobiliare ce deinea un imens portofoliu de apartamente 0n zonele cu cel
mai mare interes din ora%ele mari din SUA.
'az3ndu4se toat- viaa pe principiul risc mare/ c3%ti( mare/ Fuld a mizat a%adar aproape
tot pe Arc*stone 0n martie !@@?. 2n decembrie !@@?/ de5a se ar-tau primele 0n(ri5or-ri pe faa
pre%edintelui/ iar la 0nceputul lui !@@=/ la Forumul Economic Mondial/ Fuld era foarte sceptic cu
privire la afacerea pe care o f-cuse. Fuld f-cuse cea mai mare (re%eal- de pe Nall Street M
+
cump-rase imobiliare f-r- s- le mai poat- revinde 6din cauza scumpirii creditelor7. A%adar/
banca nu mai putea s- transforme propriet-ile 0n lic*idit-i de care avea nevoie pentru a mulumi
investitorii/ fapt ce a dus/ 0ncet/ dar si(ur/ la faliment.
Un alt aspect ce a contribuit la faliment au fost relaiile de comunicare din ce 0n ce mai
proaste pe care Fuld le avea cu mana(erii s-i. Este foarte important ca un director e#ecutiv s-
aib- mana(eri de 0ncredere/ care s-4i raporteze realit-ile e#acte din cadrul fiec-rei divizii astfel
0nc3t acesta s- aib- capacitatea de a adopta deciziile corecte. ;ocmai acest lucru 0i lipsea 0ns-
%efului )e*man. 2n ultimii ani acesta a devenit din ce 0n ce mai izolat/ av3nd puine dezbateri cu
ceilali e#ecutivi ai b-ncii de investiii %i dele(3nd din ce 0n ce mai multe atribuii lui Josep*
<re(orF/ cel care 0n !@@, a devenit pre%edinte %i director operaional al )e*man 'rot*ers.
A%adar/ pe + septembrie/ Borea Development 'anH 0%i retr-sese oferta privind
ac*iziionarea unei participaii 0n cadrul )e*man 'rot*ers. P3n- la 5umatatea %edinei de
tranzacionare aciunile companiei pierduser- de5a ,> din valoare.
Pre%edintele )e*man 'rot*ers/ 1ic*ard Fuld a 0ncercat pentru ultima oar- s- salveze
banca pe care o mai ferise de faliment de ori p3n- acum. Astfel/ a cerut a5utorul statului. Pe 1,
septembrie/ dup- o serie de 0nt3lniri la sediul FED din DeK OorH/ situaia p-rea rezolvat-.
<uvernul convinsese un consoriu de b-nci s- spri5ine o nou- entitate care ar fi preluat active
neperformante 0n valoare de &@ mld. dolari. 2n acela%i timp/ instituia financiar- britanic-
'arclaFs %i4a dat acordul pentru ac*iziionarea restului firmei.
2ns-/ c3nd Autoritatea britanic- pentru Servicii Financiare a refuzat s-4%i dea acordul
pentru tranzacia 0nc*eiat- de 'arclaFs/ autoritaile americane nu au f-cut niciun pas 0n sensul
salv-rii ne(ocierilor. Pi astfel s4a produs inevitabilul$ luni/ 1. septembrie/ )e*man a cerut
protecie 0mpotriva falimentului/ faliment care ar fi putut fi evitat dac- banca ar fi avut mai mult
a5utor din partea statului american. Dar Secretarul ;rezoreriei/ GenrF Paulson/ declara c- nu a
dorit s- foloseasc- banii contribuabilior pentru a salva banca de investiii/ a%a cum (uvernul
acionase 0n momentul pr-bu%irii 'ear Stearns 0n martie !@@=/ iar pre%edintele FED/ 'en
'ernanHe/ a insistat asupra faptului c- autorit-ile federale nu aveau nicio soluie 0n acest caz.
2n ziua falimentului )e*man/ indicele DoK Jones a pierdut .@, puncte/ atr-(3nd dup- sine
o ma5orare a dob3nzilor de pe pia- %i o lips- acut- de lic*idit-i. :mediat 0ns-/ 'ernanHe %i
Paulson %i4au sc*imbat poziiile/ salv3nd a doua zi asi(uratorul A:< prin intermediul unei linii de
1@
credit 0n valoare de =. mld. dolari. :ar de atunci/ (uvernul american a decis s- efectueze infuzii
de lic*iditate 0n valoare de !.@ mld. dolari 0n cadrul marilor b-nci americane.
2n ziua urm-toare falimentului/ pe 1& septembrie/ 1eserve PrimarF Fund/ cel mai vec*i
fond de investi ii al SUA/ 0n valoare de &! de miliarde de dolari/ a postat pe site4ul sau$
QRaloarea aciunilor la )e*man 'rot*ers 6apro#imativ ?=. de milioane de dolari7 deinute de
PrimarF Fund a fost reevaluat- la zero 0ncep3nd cu ora 1&/ pe fusul orar al DeK OorH4uluiQ.
Anunul a f-cut ca valoarea aciunilor fondului de investiii s- scad- sub cea de 1 dolar fiecare/
valoare cu care au fost emise pe pia- iniial.
QFalimentul )e*man a fost at3t de semnificativ/ c- a f-cut ca valoarea aciunilor unui fond
de investiii s- scad- sub valoarea lor nominal-Q/ afirma Debora* "unnin(*am/ director e#ecutiv
specializat 0n investiii la Federated :nvestors/ una dintre cele mai mari companii de investiii de
pe pia-. Popularitatea fondurilor de investiii se baza pe faptul c- erau considerate aproape la fel
de si(ure ca un depozit bancar. "ei care administrau aceste fonduri au inut s- sublinieze 0n
repetate r3nduri c- doar aciunile unui fond de dimensiuni mici au sc-zut sub valoarea nominal-
la care erau cotate %i c- acest lucru se 0nt3mplase cu 1, ani 0nainte. "ea mai mare temere era 0ns-
aceea c- odat- ce pr-bu%irea unui fond de investiii va ar-ta c- investitorii %i4ar putea pierde
ma5oritatea banilor/ efectele ne(ative asupra industriei vor fi e#trem de severe.
Gaosul financiar care a debutat cu falimentul )e*man risc- s- duc- economia Statelor
Unite ale Americii 0ntr4o perioad- de recesiune/ fapt ce va atra(e dup- sine %i recesiuni 0n
economii puternice precum Marea 'ritanie sau <ermania/ unde de5a se simt puternic consecinele
crizei de peste ocean. PriceKater*ouse"oopers a identificat b-ncile cu posibile riscuri fa- de
falimentul )e*man/ fiind prezentate 0n tabel.
1isc de contrapartid- S
/% %001 23 $4 %005 23 $4
SociTtT <TnTrale ,?/!+ ,=?/+.+
"redit A(ricole =/++. &,/1?=
'DP Paribas DA .+?/.?=
Dati#is DA !@!/+!=
'arclaFs ,&@/,! .!/1
Deutsc*e 'anH 1/1=/@+@ 1/1+/11
"redit Suisse !??/&! 1/=@?
U'S &.!/+?! ?.?/!?1
S b-nci europene M tranzacii cu )e*man
11
Aproape peste tot 0n Uniunea European- s4au 0nre(istrat sc-deri ale consumului/ iar piaa
automobilelor se confrunt- %i ea cu (rave probleme ce ar putea determina 0nc*iderea multor
fabrici. Pentru a eficientiza lupta 0mpotriva recesiunii care s4a instalat 0n zona euro/ '"E a decis
diminuarea dob3nzii de politic- monetar- pentru a treia oara 0n acest sf3r%it de an/ aceasta
a5un(3nd la !/.>.
6. Conclu*ii
Falimentele pot fi clasificate 0n multe feluri/ dup- tipul de risc/ tipul %ocului care au cauzat
falimentele sau criza/ starea sistemului bancar/ dupa ce se(ment al sistemului bancar a fost
afectat/ dup- cum a fost rezolvat- criza %i dac- falimentele au dus la sc*imb-ri de re(lementare.
2n timp ce e#periena fiec-rei -ri are caracteristici unice/ observ3nd crizele b-ncilor putem releva
modele de falimente bancare.
Anumite modele se evideniaz-$ creditele riscante/ mai ales 0mprumuturile pe piaa
imobiliar-/ au dus la apariia problemelor la ma5oritatea b-ncilor 0n Marea 'ritanie/ Japonia %i
SUA. Dere(lementarea a fost o tr-s-tur- comun- a marilor crize bancare/ de multe ori combinat-
cu sisteme de suprave(*ere care nu au fost pre(-tite pentru sc*imbare. Ma5oritatea falimentelor
0mpr-%tiate 0n tot sistemul bancar au necesitat suport financiar de la sectorul public/ c3teodat- 0n
sume foarte mari. ;oate cazurile care au necesitat sume mari de bani primite de la stat au fost
cauzate de probleme cu credite riscante. Ma5oritatea -rilor au instituit sc*imb-ri de re(lementare
dup- falimente/ cu e#cepia Marii 'ritanii 0n urma crizei b-ncilor mici.
Marile crize care au implicat creditele riscante sunt remarcabil de aseman-toare. Perioada
dere(lement-rilor financiare (enereaz- o cre%tere rapid- a credit-rii/ mai ales a creditelor pentru
locuine. "re%terea rapid- a preurilor pentru locuine 0ncura5eaz- mai departe acordarea de
credite/ scapat- de sub control de sistemele de re(lementare 0n cele mai multe dintre cazuri. "3nd
are loc recesiunea/ preurile inflatate ale locuinelor se pr-bu%esc/ cauz3nd astfel falimente.
Falimentele sin(ulare au fost e#cepii de la re(ula ca si falimentele cauzate de riscurile
pieei. Falimentul 'arin(s este la fel de infam. 'anca a suferit pierderi 0n filiala din Sin(apore.
Pierderile au fost inute secrete p3n- c3nd au devenit at3t de mari 0nc3t or(anizaia a falimentat.
2n mod evident/ controlul intern %i structura mana(ementului b-ncii au fost nepotrivite.
:nsolvabilitatea cauzat- de credite riscante poate fi redus- prin folosirea e#tensiv- a sKap4
urilor de credite nerambursate %i a derivativelor. 1iscul de lic*iditate sc-zut- poate deveni mai
1!
mare dac- b-ncile investesc mai mult din fondurile lor 0n active puin comercializabile sau cu o
lic*iditate sc-zut-. '-ncile comerciale %i cele de investiii pot deveni 0nc- %i mai interdependente/
posibil cresc3nd ciclicitatea c3%ti(urilor.
Problemele b-ncilor au fost mai severe %iLsau mai dificil de rezolvat c3nd au lovit instiuii
cu un capital redus. Unde cerinele de capital n4au fost adecvate cu m-rimea riscurilor/ b-ncile au
r-spuns c3teodat- lu3ndu4%i riscuri ce le4au creat dificultai/ cum se ilustreaza 0n c3teva cazuri din
SUA. S4a observat ca vasta ma5oritate a b-ncilor falimentare au avut o poziie a capitalului
intact- c3nd au ap-rut primele probleme. 2n primul r3nd/ contabilitatea capitalului nu reu%e%te s-
m-soare adev-rata poziie a capitalului 0n cazul 0n care contabilitatea %i evaluarea sunt
inadecvate/ cum a fost cazul numeroaselor b-nci care au falimentat/ cel mai notabil fiind 'arin(s.
2n al doilea r3nd/ c*iar dac- acest capital cerut de re(lement-ri n4a prevenit 0ntotdeauna
problemele b-ncilor/ capitalul suficient a 0nlesnit m-car restructurarea b-ncilor. 2n al treilea r3nd/
meritele capitalului re(lementat nu pot fi 5udecate numai din perspectiva b-ncilor insolvabile/
principalul beneficiu al cerinelor de capital minim fiind c- unele b-nci ar fi putut falimenta dac-
nu ar fi e#istat standardele de capital.
"um era de a%teptat/ r-spunsurile suprave(*etorilor %i ale (uvernelor au fost diferite.
Unele crize s4au e#tins pe lun(i perioade 6Japonia/ SUA7 %i au forat -rile s- fac- sc*imb-ri
dificile %i costisitoare pentru e rezolva problema. Altele au fost rezolvate repede. ;ipurile de
rezoluii folosite au variat de la 0nc*iderea %i lic*idarea b-ncilor insolvabile p3n- la naionalizarea
b-ncilor respective. "a re(ul-/ (uvernele tind s- se implice activ/ uneori c*iar prin in5ecii de
capital/ 0n cazurile 0n care cauzele crizei includ un %oc macroeconomic %i atunci c3nd efectele
sunt sistemice. ;otu%i/ se pare ca felul rezoluiei poate avea impact c*iar asupra crizei/ dup- cum
este acesta anticipat de c-tre piee.
Sc*imbarea re(lementarilor 0n timpul sau dup- falimentele bancare a fost foarte des
0nt3lnit-. Evenimentele cu efecte (lobale au dus/ de obicei/ la un anumit r-spuns le(islativ.
Sc*imb-rile le(islative %i de re(lementare au urm-rit direcii principale. Prima$ suprave(*etorii
au 0ncercat s- 0mbun-taeasc- adecvarea riscului la re(lementare. Un e#emplu este constituit de
e#istena cerinelor de raportare adiional-. Altul este reprezentat de cerine de capital adiional
pentru caracteristicile riscurilor neprev-zute de Acordul de la 'asel din 1+== 6provizioane
dinamice 0n Spania7. 2n al doilea r3nd/ le(iuitorii %i suprave(*etorii au 0ncercat s- 0nt-reasc-
disciplina pieei %i pe cea de suprave(*ere/ direcie e#emplificat- 0n SUA %i 0n Japonia. 2n al
1
treilea r3nd/ unele -ri au revizuit le(islaia pentru a adopta rezoluii mai eficiente 6re(uli noi ale
insolvenei 0n Elveia7. 2n timp ce eforturi considerabile pentru 0mbun-t-irea re(lement-rilor
b-ncilor %i a suprave(*erii au fost f-cute la nivel naional/ autorit-ile naionale au reu%it s-4%i
foloseasc- e#perienele pentru a revizui standardele internaionale de capital sub 0ndrumarea
"omitetului 'asel asupra Suprave(*erii 'ancare 6'asel ::7.
7. A&89
&'perien#a (in !UA
Cri*e bancare (in !UA
:ipul riscului "ontinental
:llinois
61+=,7
SE)
6U=!4U+.7
DeK En(land
6U+@4U+17
Sub4Prime
6U+=4U@@7
"redit DA DA DA DA
Piaa DA
8peraional 6fraud-7 DA
;oc
Macro$ economia real- DA DA
preurile activelor DA DA
Sistem bancar
)iberalizare financiar- DA
1e(lementareLsuprave(*ere
Scazut-
DA
"oncentrarea riscului DA DA
Specific al bancii DA DA DA
I$pact
:ntre( sistemul bancar DA
Doar b-nci mici DA DA
8 sin(ur- banc- DA
1isc sistemic DA DA
Re*olu#ii ale cri*ei
Riteza rezoluiei mare mic- Mare Mare
Preponderent 0nc*ideri DA
Principalul tip de suport public public public Public
"ostul fiscal al rezoluiei
6> din P:'7
@.@@@ !.1 @ sau foarte
aproape de @
@ sau foarte
aproape de @
!c.i$b<ri (e
re-le$entare
DA DA DA
1,
=. BIBLI>GRA,I&
1. S*ela(* Geffernan/ VModern 'anHin(9
!. 'anH Failures in Mature Economies 4 *ttp$LLKKK.bis.or(LpublLbcbsWKp1.pdf
. *ttp$LLKKK.zf.roLbusiness4internationalLnicH4leeson4istoria4celebra4a4unei4fraude4
financiare4!=++,,L 6accesat 0n data de !+.11.!@@=7
,. *ttp$LLKKK.zf.roLbusiness4internationalLcum4a4contribuit4ric*ard4fuld4la4daramarea4
le*man4brot*ers4un4imperiu4pe4care4l4a4construit4de4la4zero4.@.&=L 6accesat 0n data de
@.1!.!@@=7
.. *ttp$LLKKK.ft.comL*omeLuH 6accesat 0n data de ..1!.!@@=7

1.