Curs 3 Ecopedologie

Apa din sol

Apa joaca un rol important in procesele de alterare si dezagregare al mineralelor si
rocilor si in formarea profilului de sol. De existenta si modul de manifestare al apei din sol
depind procesele de geneza si evolutie a solului. Apa este esentiala si in realizarea fertilitatii
solului, determina solubilizarea, transportul si asimilarea substantelor minerale de catre
plante; apa este componenta solului care asigura in mod permanent scimbul de substante
nutritive intre sol si planta.
1. Fortele care actioneaza asupra apei din sol
Dintre fortele care actioneaza, importanta mai mare prezinta forta gravitationala, forta
capilara, forta de adsorbtie, forta datorata tensiunii vaporilor de apa din sol, forta de sugere
!suctiune" a radacinilor plantelor, forta idrostatica.
Forta gravitationala actioneaza asupra apei din porii necapilari ai solului. Apa se
deplaseaza pe verticala umezind solul in profunzime, surplusul trecand in panza de apa
freatica.
Forta capilara actioneaza asupra apei din porii capilari ai solului si este determinata
de deficitul de presiune ce se creeaza in capilarele solului. Daca se introduce un tub capilar
intr#un vas cu apa, se constata o ridicare a coloanei de apa in tub la o inaltime $, iar daca se
pun in contact doua tuburi cu diametre diferite, apa se va deplasa incet de la tubul mai larg la
cel mai ingust.
%etinerea si miscarea apei in toate directiile, in tuburile capilare, se datoreaza fortei
capilare la baza caruia sta deficitul de presiune !presiune capilara". &oleculele de apa din
interiorul licidului din tub sunt atrase cu aceeasi forta in toate directiile, deci sunt in
ecilibru, in timp ce moleculele de la suprafata licidului sunt atrase numai spre interior, iar
cele de la contactul cu peretii tubului sunt atrase spre exterior cu forte mai puternice !uda
peretii tubului".
Aceste forte determina formarea la suprafata coloanei de licid a unui menisc concav,
sub care presiunea este mai mica, deci apare asa numitul 'deficit de presiune( care este dat de
relatia lui )aplace* +p,-./r unde*
. , tensiunea superficiala si r , raza tubului capilar.
Deci cu cat raza capilarului este mai mica, deficitul de presiune este mai mare si apa se
va ridica la o inaltime mai mare.
Forta de adsorbtie (de sorbtie) determina retinerea apei la suprafata particulelor de
sol. Este de natura electrostatica si se datoreaza caracterului dipolar al moleculei de apa si
energiei libere de la suprafata particulelor de sol. 0rin aceasta forta este retinuta apa
igroscopica.
Forta determinata de tensiunea vaporilor de apa actioneaza asupra apei sub forma
de vapori. 1aporii din porii solului sunt supusi unei presiuni !tensiuni" mai mari sau mai mici
in functie de temperatura si umiditatea solului. Astfel, la aceeasi umiditate, tensiunea
vaporilor creste cu temperatura, iar la aceeasi temperatura, tensiunea creste cu umiditatea.
1aporii de apa vor circula intotdeauna de la zonele mai calde si mai umede !tensiunea mai
mare" spre zonele mai reci si mai uscate !tensiune mai mica".
Forta de sugere a radacinilor plantelor forta de suctiune, la majoritatea plantelor,
este de 23#-4 atmosfere.
Forta osmotica se manifesta numai in solurile saraturate si depinde de presiunea
osmotica. Cu cat concentratia sarurilor solubile este mai mare si presiunea osmotica este mai
mare, apa va fi retinuta cu forte mai puternice in sol.
Forta hidrostatica (de submersie) actioneaza numai atunci cand la suprafata solului
se gaseste un strat de apa. 5ub greutatea stratului respectiv se formeaza o forta care determina
patrunderea apei in sol.
2. Potentialul apei din sol si suctiunea solului
0otentialul apei din sol reprezinta energia pe care o are apa in sol, datorita careia
exercita o anumita presiune. Deci, fortele sunt traduse in potentiale sau energii care se
exprima in unitati de presiune !atmosfere, centimetri coloana de apa, etc.", ce pot fi insumate.
6n functie de natura fortelor se disting urmatoarele potentiale* potentialul
gravitational, potentialul matricial !corespunzator fortei de adsorbtie si capilare", potentialul
hidrostatic si potentialul osmotic. 0rin insumare se obtine potentialul total. 7orta cu care este
atrasa si retinuta apa de sol se numeste forta de suctiune sau suctiune.
&asurata in centimetri coloana de apa, suctiunea variaza de la 2 cm pana la 24 444
444 cm coloana de apa. Deoarece este incomod de a se lucra cu cifre mari, s#a introdus
notiunea de p7 care reprezinta logaritmul, in baza zece, a centimetrilor coloana de apa
corespunzatoare fortei de retinere a apei de catre sol.
3. Categoriile de apa din sol
Din punctul de vedere al starii de agregare categoriile de apa din sol sunt*
a. Apa in stare solida este sursa pentru celelalte forme de agregare. Are rol in
dezagregarea rocilor si nu are importanta directa pentru plante.
b. Apa n stare de vapori se gaseste in porii solului si se misca prin difuziune.
7ormeaz8 roua subterana si, la secete prelungi, in cantitate mare atenueaza efectul secetei asupra
plantelor.
c. Apa lichida este cea mai importanta pentru pante.
0rincipalele surse de aprovizionare a solului cu apa sunt precipitatiile, panza freatica
prin ascensiune capilara si apa de irigatie.
Din punctul de vedere al rela9iei apei cu particulele de sol :i al dinamicii sale prin sol, apa
poate fi de dou8 feluri* legata si libera.
Apa legata chimic. 5e gaseste, in sol, sub doua forme* apa de constitutie si apa de
cristalizare.
Apa de constitutie # intra in reteaua cristalina a mineralelor sub forma ionica, fiind
cedata la temperaturi de peste ;44<C, prin descompunerea mineralului.
Apa de cristalizare # este legata de reteaua cristalina a mineralelor sub forma
moleculara si se elimina la temperaturi mult mai joase !-44<C" fara descompunerea
substantei.
Apa legata fizic. Este retinuta la suprafata particulelor de sol datorita energiei libere de
care dispun acestea si structurii dipolare a moleculelor de apa. Dupa intensitatea retinerii, se
disting doua forme de apa legata fizic* apa igroscopica si apa peliculara.
Apa higroscopica # se formeaza prin condensarea vaporilor din atmosfera solului in
jurul particulelor de sol pana la satisfacerea energiei libere de la suprafata acestora !7ig. 2".
Din cauza presiunii mari cu care este retinuta, apa igroscopica are anumite proprietati
specifice* ingeata la #=><C, are densitatea 2,=, nu are capacitate de dizolvare pentru sarurile
solubile din sol si circula numai sub forma de vapori. Cantitatea maxima de apa igroscopica
igroscopica formeaza coeficientul maxim de higroscopicitate. Apa igroscopica nu este
folosita de plante, deoarece acestea au puterea de suctiune mult mai mica; de aceea, se mai
numeste apa fiziologic inactiva.
Fig.1. 0articula de sol inconjurata de apa igroscopica
Apa peliculara se realizeaza la suprafata particulelor de sol peste apa igroscopica,
sub forma unei pelicule de diferite grosimi, pana la satisfacerea totala a capacitatii de
adsorbtie a solului !7ig. -". 7iind retinuta cu forte mai mici decat apa igroscopica, prezinta
capacitatea de a dizolva in mica masura sarurile solubile, circula lent de la pelicule mai groase
spre cele mai subtiri pe baza diferentelor de tensiune superficiala si poate fi folosita, intr#o
oarecare masura, de plantele care au o forta de suctiune mai mare de 23 atmosfere.
Fig. 2. Apa de adsorbtie igroscopica si peliculara
Apa libera !sau apa nelegata". Este reprezentata de apa capilara si apa gravitationala.
Apa capilara - reprezinta apa pe care solul o retine in spatiile capilare si care se misca
in toate directiile sub actiunea fortelor capilare. Apa capilara poate apare sub mai multe
forme* apa capilara imobila picaturi izolate la contactul dintre particulele de sol; apa
capilara mobila unirea picaturilor de apa capilara imobila, formandu#se coloane de apa in
spatiile capilare. 6n functie de sursa de umezire a solului, se disting* apa capilara sprijinita
se formeaza deasupra panze freatice, prin ridicarea apei in spatiile capilarelor pana la o
anumita inaltime; apa capilara suspendata se realizeaza in partea superioara a profilului,
prin alimentarea capilarelor cu apa provenita din precipitatii, din irigatii, inundatii etc. !7ig. 3"
Fig. 3. 7orme ale apei capilare din sol.
Apa gravitationala se intalneste in spatiile necapilare ale solului, unde se mentine o
perioada scurta de timp, dupa o ploaie abundenta !7ig. ;". 5ub actiunea gravitatiei ajunge
repede in panza freatica.
Fig. 4. 0atrunderea in profilul de sol a apei gravitationale in functie de structura solului.
Apa freatica . Daca apa gravitationala intalneste in calea ei un strat impermeabil, se
inmagazineaza deasupra acestuia formand apa freatica. 6n functie de adancimea apei freatice,
se pot intalni 3 cazuri* adancimea critica cand apa din panza freatica se ridica, prin
capilaritate, pana la suprafata solului, creand conditii de anaerobioza; adancimea subcritica
atunci cand apa capilara influenteaza numai partea inferioara a profilului; adancimea acritica
atunci cand apa capilara nu atinge profilul de sol.
Apa sub forma de vapori. 5e intalneste in aerul din porii solului, unde provine prin
evaporarea altor forme de apa sau prin patrunderea aerului atmosferic incarcat cu vapori de
apa.
4. Indicii hidrofizici ai solului
Coeficientul de higroscopicitate C!". %eprezinta cantitatea maxima de apa pe care
o proba de sol, uscata la aer, o poate retine la suprafata pariculelor atunci cand este asezata
intr#o atmosfera saturata in vapori. 1alorile C$#ului sunt cuprinse intre 2? si 2;? !2? la
solurile nisipoase, >? la cele lutoase, 2;? la cele argiloase".
Coeficientul de ofilire C#". %eprezinta limita minima de apa din sol la care plantele
se ofilesc ireversibil. Este de -? la solurile nispoase, pana la 2-? la cele lutoase si pana la
-;? la cele argiloase.
C@ , 2,3 A C$
Capacitatea pentru apa in ca$p CC". %eprezinta cantitatea maxima de apa pe care
solul !saturat cu apa" o poate retine in spatiile capilare o perioada mai lunga de timp si pe care
o poate pune in mod treptat la dispozitia plantelor.
Capacitatea de ap% util% !CB" este intervalul dintre coeficientul de ofilire :i capacitatea
pentru ap8 Cn cDmp*
CB , CC # C@
&chivalentul u$iditatii &'". %eprezinta cantitatea maxima de apa pe care o proba
de sol saturata cu apa o poate retine atunci cand este supusa unei forte de centrifugare de 2444
de ori forta gravitationala.
Capacitatea pentru apa capilara Ccap". %eprezinta cantitatea maxima de apa pe
care o are solul atunci cand toti porii capilari sunt plini cu apa.
Capacitatea totala pentru apa C(". %eprezinta cantitatea maxima de apa pe care o
contine solul atunci cand toti porii sunt plini cu apa.
Permeabilitatea solului pentru apa
6nsusirea solului de a lasa sa patrunda si sa treaca prin el apa, poarta denumirea de
per$ea)ilitate.
6n timpul patrunderii apei in sol se intalnesc doua situatii distincte* de sol saturat cu
apa si sol nesaturat cu apa.
Per$ea)ilitatea solului saturat cu apa. 0atrunderea si trecerea apei prin solurile
saturate cu apa poarta denumirea de filtratie si aceasta se petrece conform legii lui Darcy, care
se exprima prin relatia*
1 , E6 6 , $/) , F
2
F
-
/)
in care* 1 viteza medie de curgere apei, numita 'viteza de filtratie(
E conductivitatea idraulica, coeficientul de filtratie sau coeficientul de
permeabilitate
6 gradientul hidraulic, care este dat de raportul dintre diferenta de nivel !$" a apei
in cele doua vase sau diferenta de potential idraulic !F
2
F
-
" si lungimea ) a coloanei de sol
prin care trece apa.
Per$ea)ilitatea solului nesaturat cu apa. 0atrunderea apei prin solurile nesaturate
cu apa se numeste infiltratie. &ajoritatea solurilor in natura nu sunt saturate, miscarea apei
facandu#se la acestea, sub actiunea fortei de suctiune. 0e baza legii lui DarcG, pentru miscarea
apei in solurile nesturate, %icards a stabilit urmatoarea relatie*
1 , Eu
.
+F/) sau 1 , Eu
.
6,
in care* +F diferenta de suctiune
Eu conductivitatea idraulica in functie de umiditate !u"
1 viteza de curgere, in acest caz fluxul de infiltratie
Cantitatea de apa ce o poate primi un sol pana cand ajunge la saturatie se numeste
capacitate de infiltratie. Aceasta se exprima prin grosimea stratului de apa aspirata de sol in
unitatea de timp, deci sub forma de viteza de infiltratie si se poate masura in mm/ sau cm/s.
*. Pierderea apei din sol
&vaporatia &". %eprezinta pierderea apei din sol, prin trecerea ei in stare de vapori
sub actiunea temperaturii.
(ranspiratia (". %eprezinta pierderea apei datorita consumului plantelor prin
fenomenul de transpiratie.
+rena,ul. %eprezinta pierderea de apa din sol prin scurgeri si poate fi* drenaj extern
scurgerea apei la suprafata terenurilor inclinate; drenaj intern scurgerea apei prin sol in
profunzime acesta depinzand de permeabilitatea solului si drenaj global totalul pierderilor
prin scurgerea la suprafata solurilor si in profunzime.
-. .egi$ul hidric al solului
%eprezinta ansamblul fenomenelor legate de patrunderea, miscarea si pierderea apei din
sol, exprimate prin modificarea umiditatii solului. Depinde deci de bilan9ul apei din sol. 5e pot
distinge cinci tipuri de regim idric.
2. egimul hidric pergelic reprezinta inge9ul solului in cea mai mare grosime a sa,
situatie intalnita in regiunile cu climat subpolar si polar. 6n cele cateva luni de vara, solul se
dezgeata doar la partea superioara, producandu#se procese de pseudogleizare datorita apei
stagnante.
-. egimul hidric percolativ este caracteristic climatelor umede, Cn care infiltratia este
mai mare decat evapotranspiratia. 5e formeaza un curent de apa descendent care ajunge la panza
freatica.
3. egimul hidric periodic percolativ caracterizeaza climatele umede cu regim
pluviometric contrastant* prezenta unor perioade ale anului ploioase, in care regimul este
percolativ, alternand cu perioade secetoase Cn care evapotranspiratia depaseste net aportul de apa
din precipitatii.
;. egimul hidric nepercolativ este specific climatelor aride si semiaride cand apa din
precipitatii nu poate percola solul pana la panza freatica situata la mari adancimi.
3. egimul hidric exudativ este specific climatelor aride sau secetoase Cn conditiile unei
panze freatice aproape de suprafata !3#3 m adancime". 6n perioadele calde si uscate se realizeaza
un curent ascendent de apa care, prin evaporatie, tinde s8 Cmbogateasca orizonturile superioare ale
profilului solului Cn saruri solubile.
Apa poate sa provina in sol din precipitatii !0", aportul freatic !Af", scurgeri de pe
terenurile vecine la suprafata !5s" si in interiorul solului !5i", prin condensarea vaporilor de
apa !C" si din irigatii !6". 0ierderile de apa din sol se fac prin evaporatie !E", transpiratie !H",
scurgeri in panza freatica !A
6
f", scurgeri spre alte terenuri la suprafata !5
6
s" sau in interior
!5
6
i".
Iilantul general al apei din sol se poate exprima prin ecuatia*
%f %i , !0 J Af J 5s J 5i J C J 6" !H J E J A
6
f J 5
6
s J 5
6
i"
in care* %f rezerva de apa din sol de la sfarsitul perioadei considerate
%i rezerva apei din sol de la inceputul perioadei considerate.