Bilet nr.

4. Rolul apei din sol.

Apa are un rol foarte important in procesele de alterare
si dezagregare ale mineralelor si rocilor, ca si in
formarea profilului de sol. Transportul diferitelor
combinatii chimice, minerale sau organice, pe
adancimea profilului de sol si formarea orizonturilor de
eluviere sau iluviere se realizeaza prin intermediul apei
care circula in masa solului.
Apa are un rol important si in realizarea fertilitatii
solului:
- Apa determina solubilizarea, transportul si
asimilarea substantelor minerale de catre plante
- Apa asigura in mod permanet schimbul de
substante nutritive intre sol si planta.

5. Care este aria de raspandire a rendzinelor. Descrieti

alcatuirea morfologica a profilului unei rendzine si
indicati propr. acesteia.
Rspndire i condiii naturale de formare.Rendzinele
ocup n Romnia o suprafa de 340000 ha i sunt
rspndite pe ntreg spaiu geografic al rii cu
precdere n zonele montane,submontane i de podi.
Alctuirea i descrierea morfologic a
profilului.Profilul rendzinei are urmtoarea
alctuire:Amk-A/R-R.
Orizontul Am,are o grosime de 20-40 cm,culoare
neagr pn la brun cenuie, textur mijlocie,structur
glomerural i material scheletic frecvent.
Orizontul A/R,are o grosime de 10-15 cm,este format
din material scheletic i material solificat cu nsuiri
similare materialului din orizontul Am.
Orizontul R constituit din material parental calcaros
sau dolomitic consolidat sau fisurat de culoare deschis
prezent n primii 150 cm.
Proprieti.Rendzinele au textur mijlocie sau
fin,structur glomerular,coninut ridicat de humus,
grad de saturaie n baze ridicat,reacie slab acid pn
la slab alcalin.
Fertilitate i folosin.Rendzinele se preteaz,n
funcie de zona n care sunt situate, pentru
pajiti,plantaii de vi de vie i pomi fructiferi precum i
pduri,i mai puin pentru culturi de cmp.Factorii
limitativi ai fertilitii acestor soluri pentru culturile
agricole sunt: volumul edafic util sczut,capacitate util
pentru ap sczut, rendzinele se lucreaz greu

11
4. Cum este definita permeabilitatea soluluipentru apa?
Descrieti modul de patrunderea apei prin solurile
nesaturate si aratati cum se face aprecierea
permeabilitatii solului nesaturat.
Insusirea solului de a lasa sa patrunda si sa treaca prin
el apa, poarta denumirea de permeabilitate.
Permeabilitatea este influentata de urmatorii factori:
textura, structura, continutul in humus si oxizi de fier,
natura mineralelor argiloase, procentul de sodiu
schimbabil, continutul in saruri solubile etc.
Solurile nisipoase sunt foarte permeabile, in timp ce
solurile argiloase au o permeabilitate scazuta. Solurile
structurate sunt afanate si au o porozitate buna, de
aceea sunt permeabile, in timp ce solurile nestructurate
au o asezare indesata, cu o porozitate deficitara, ceea
ce face ca apa sa nu poata patrunde prin ele.

Permeabilitatea solului in zona nesaturata

Patrunderea apei prin solurile nesaturate cu apa se

numeste infiltratie. Majoritatea solurilor in natura nu
sunt saturate, miscarea apei facandu-se la acestea, sub
actiunea fortei de suctiune.
Forta de suctiune depinde de cantitatea de apa din
sol, dar si de alte proprietati ale solului (mai ales de
textura). Astfel, intr-un sol cu aceeasi textura, apa se va
misca de la o umiditate mai mare (U1) la o umiditate
mai mica (U2), de la o forta de suctiune mai mica (pF1)
la o forta de suctiune mai mare (pF2).
Pe baza legii lui Darcy, pentru miscarea apei in
solurile nesaturate, Richards a stabilit urmatoare
relatie: v=K (u)*/L
in care : v este viteza de curgere a apei in
acest caz fluxul de infiltratie
K(u) conductivitatea hidraulica in
functie de umiditate
 diferenta de suctiune
L lungimea coloanei de sol prin care
trece apa.
La un sol uscat K(u) este aproape zero; pe masura
cresterii umiditatii creste si K(u), astfel incat, la solul
saturat cu apa, K(u) devine egal cu K.
Cantitatea de apa ce o poate primi un sol pana cand
ajunge la saturatie se numeste capacitate de infiltratie.
Aceasta se exprima prin grosimea stratului de apa
aspirata de sol in unitatea de timp, deci sub forma de
viteza de infiltratie si se masoara in mm/h sau cm/s.
Viteza de infiltratie se detremina pe teren sau in
laborator cu ajutorul unor aparate numite infiltrometre.
Dinamica procesului de infiltratie se apreciaza cu
ajutorul curbei de infiltratie.
Cunoasterea permeabilitatii solului prezinta o
deosebita importanta atat in ceea ce priveste procesul
de formare a solului, cat si pentru aplicarea metodelor
de reabilitare in situ a solurilor contaminate.
5. Care este aria de raspandire a cernoziomurilor?
Descrieti alcatuirea morfologica a profilului unui
cernoziom si indicate propr. Acestora.
Cernoziomurile tipice
Rspndire i condiii naturale de formare.n Romnia
cernoziomurile ocup o suprafa de 4200000 ha fiind
rspndite pe o arie foarte ntins:Cmpia
Romn,Cmpia de Vest,Cmpia Moldovei,Cmpia
Transilvaniei,Culoarul Mureului,Drobogea.
Alctuirea i descrierea morfologic a profilului.n
urma formrii i evoluiei cernoziomurile n condiiile
cadrului natural i a proceselor pedogenetice
specifice,profilul acestor soluri przint urmtoarea
alctuire:Amk-ACk-Cca.
Orizontul Am are o grosime de 30-40 cm,culoarea brun
nchis n stare umed i brun n stare uscat,structur
garnular medie cu agregate coprogene,textur nisip
lutos,lut nisipos sau lut,neoformaii de natur chimic i
biologic,trecere treptat.
Orizontul ACk ,grosimea de 15-25 cm,culoarea brun n
stare umed i brun-brun pal n stare uscat,structur
glomerular medie slab dezvoltat,textur nisip
lutos,lut nisipos sau lut,neoformaii de natur chimic
i biologic,trecere treptat.
Orizontul Cca,la o adncime de 50-60 cm,are culoarea
brun glbui nchis n satre umed i brun glbui-brun
glbui deschis n stare uscat,structur masiv,textur
nisip lutos,lut nisipos sau lut,neoformaii chimice i
biologice.
Proprieti.Cernoziomurile sunt soluri
afnate,densitatea aparent fiind de 1,2-1,4 g/cm3 iar
porozitatea total de 49-53 %.Permeabilitatea pentru
ap i aer este bun,au o bun capacitate de reinere a
apei utile i o rezisten mai mic la lucrrile solului.Sub
vegetaia ierboas natural,cernoziomurile conin 6-
10%humus de tip mull calcic,valorile raportului C/N fiind
cca 8-12.Cernoziomurile sunt bine aprovizionate cu
elemente nutritive.Reacia n orizontul A este slab
acid,neutr sau slab alcalin.
 Bilet nr. 4
4. Fortele care actioneaza asupra apei din sol si modul
in care actioneaza acestea.
Apa din sol este supusa unor forte cum sunt:
forta gravitationala
forta capilara
forta de adsorbtie
forta datorata tensiunii vaporilor de apa
din sol
forta de suctiune a radacinilor plantelor
forta osmotica
forta hidrostatica
Fortele care actioneaza asupra apei din sol sunt foaret
diferite si se modifica continuu in functie de cantitatea
de apa din sol si de proprietatile solului (textura,
porozitate, continut in saruri). Astfel, pronind de la un
sol uscat, pe masura cresterii umiditatii, actioneaza,
forta de adsorbtie urmata de forta capilara si apoi de
forta gravitational. Cu cat un sol este mai argilos si are
porii mai fini, fortele de adsorbtie si capilara sunt mai
intense, iar in cazul solurilor saraturate se adauga forta
osmotic.
Retinerea si miscarea apei in sol este determinate
de actiunea comuna a acestor forte, insa ele fiind de
natura diferita nu pot fi insumate. De aceea, s- a recurs
la un indice energetic generalizat, denumit potentialul
apei din sol.
Forta cu care este atasa si retinuta apa de sol se
numeste forta de suctiune sau, mai simplu, suctiune.
Ea poate fi pusa in evidenta si masurata cu ajutorul
unor aparate numite tensiometre.
Suctiunea solului, prin care se exprima presiunea la
care se afla apa in sol, se exprima in centimetri coloana
de apa, milimetri coloana de apa, milimetri coloana de
mercur, atmosphere, bari, milibari. Pentru a nu se lucra
cu cifre mari, Schofield a introdus unitatea pF, care
reprezinta logaritmul in baza zece a centimetrilor
coloana de apa corespunde fortei de retinere a apei de
catre sol. Valoarea minima a indicelui pF este 0,
deoarece log1=0 iar valoarea maxima este 7.

5. Vertosolurile
Rspndire i condiii de formare.Vertosolurile
ocup 430000 ha,respectiv 1,8% din suprafaa total a
Romniei.Ele apar dispersate pe suprafee mai amri n
partea nordic a Cmpiei Romne,n Podiul
Getic,Cmpia i Dealurile Banatului,Cmpia Moldovei.
Alctuirea i descrierea morfologic a
profilului.Profilul vertosolului tipic este constituit din
orizonturile:Ay-By-C.
Orizontul A vertic (Ay),are o grosime de 15-40
cm,culoare neagr-cenuie,textur fin, luto-
argiloas,structur a orizontului i buolgroas n
adncime.
Orizontul B vertic (By),este cuprins ntre adncimile de
30-40 cm i peste 100 cm,culoare brun nchis,textur
fin,structur sfenoidal cu planuri de alunecare oblice,
conine coreciuni ferimanganice.
Orizontul C apare la adncimi de peste 100 cm i are
culoarea brun-glbuie cu pete rocate sau
ruginii,textur fin i structur masiv.
Morfologia solului uscat prezint urmtoarele
particulariti: -prezena la suprafaa solului a unei
reele de fisuri largi care delimiteaz poligoanele
neregulate de 150-20cm; -fisurile mari se ngusteaz
treptat i ajung pn la 120 cm adncime.
Morfologia solului umed se particularizeaz prin aceea
c solul apare ca o mas plastic i adeziv cu
porozitate extrem de sczut.
Proprieti.Textura vertisolurilor este fin,luto-
argiloas,frecvent argilo-lutoas.Sunt soluri
compacte,valoarea densitii aparente este variabil n
funcie de mrimea fisurilor formate.Vertisolurile sunt
soluri grele i reci i opun rezisten mare la lucrrile
agricole..Coninutul de humus scade lent de la 2,6-4,5%
n orizontul Ay,la 1-1,8% n orizontul By.Reacia solului
este slab acid sau neutr.Capacitatea de schimb
cationic variaz ntre 30-40 me/100 g sol,gradul de
satuarie n baze fiind de 75-90%

B
. Formele si cause ale poluarii solurilor
I. Poluarea solurilor, in functie de natura ei, imbraca trei forme
distincte:

a) fizica:- poluare termica (cu ape sau afluenticalzi sau reci)

- poluare radioactive

- poluarea cu materiale minerale sau organice in suspensie

b) chimica: - poluarea cu subst. minerale 9acizi, baze si saruri,

cloruri, nitrati, metale grele, saruri radioactive)

- poluarea cu substante organice naturale si sintetice

c) biologica: - poluare cu germeni patogeni (microorganisme,

virusi si bacterii)

II. Dupa modul de raspandire, poluarea solurilor solurilorfi:

a) Punctiforma sau locala, datorita deversarii si depozitarii

necontrolate a unor substante poluatoare, precum si exploatarii
defectoase a instalatiilor de extractie a apelor subterane.

b) Liniara, se manifesta de-a lungul sosetelor, cailor ferate,

cursurilor de apa, canalelor de evacuare a apelor uzate, etc.

c) Difuza, rezulta in urma aplicarii ingrasamintelor si produselor

fitosanitare, prin poluarea masiva a atmosferei, etc.

III. Dupa actiunea in timp a poluarii, ea poate avea character:

a) permanent

b) accidental

IV. In functie de activitatile care genereaza poluarea solurilor, pot fi

identificate patru forme principale de poluare:
 a) poluare domestica

b) poluare industriala

c) poluare agricola

d) poluare prin transport

descrierea psamosolurilor
Psamosolul (solul nisipos) se defineste prin prezenta unui orizont urmat de material
parental , reprezentat prin depozite nisipoase transportate si depuse de vanturi sau
de ape, cu grosime de cel putin 50 cm. se caracterizeaza printr un continut scazut in
fractiuni fine(<12 %) ceea ce imprima o textura grosiera sau mijlocie grosiera
-in Romania nisipurile si solurile nisipoase se gasesc in S olteniei, lunca dunarii sudul
moldovei, E baraganului, dobrogea Delta Dunarii, litoralul marii negre.
Proprietati:
Au structura grosiera si de aceea se lucreaza foarte usor in orice conditii de umiditate.
Sunt soluri cu permeabilitate foarte mare pt apa si puternic aerate. Sunt foarte slab
aprovizionate cu humus, reactia este diferita de la acida la slab alcalina , iar gradul de
saturatie in baze este mijlociu.

Fertilitate si folosinta:
Desii se lucreaza usor , datorita faptului ca nu retin apa si elem nutritive,
psamosolurile au o fertilitate naturala foarte scazuta. Prin irigare si fertilizare
capacitate productiva a acestor soluri creste foarte mult , putandu se cultiva grau ,
orz, porumb, florea soarelui, soia, vita de vie, pomi, cartofi timpurii.