1

UCurs 10
CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL
GRINZILOR CU INIMA PLINA

Etapele calcului in proiectarea unei grinzi cu inima plina
1. Stabilirea sistemului static si a deschiderilor de calcul (grinda simplu rezemata,
grinda continua,etc.)
2. Stabilirea actiunilor, a coeficientilor actiunilor pentru diferitele combinatii de
calcul, a coeficientilor dinamici (ex. poduri rulante) etc.
3. Calculul solicitarilor maxime (M,V(T), N). In cazul unei grinzi static
nedeterminate, solicitarile finale se obtin dupa configurarea geometriei grinzii.
4. Alcatuirea sectiunii transversale (difera in functie de aplicatie platforma,
planseu, structura de retentie, grinda de rulare, grinda sau tablier de pod etc).
5. Sectiunea grinzii si variatia acesteia in lungul grinzii depind de:
a. Tipul aplicatiei
b. Conditii constructive specifice
c. Indeplinirea conditiei de sageata (SLS)
d. Optimizarea consumului de otel
6. Verificarea sectiunii (SLU calculul de rezistenta)
i. Tensiuni normale (din actiuni statice si/sau dinamice, oboseala).
a. La determinarea acestora se tine seama de
posibilitatea voalarii (sectiuni de clasa 4) si de
efectul shear lag
b. Se iau in considerare efectele locale ale actiunilor
concentrate asupra inimii.
ii. Tensiuni(forte) tangentiale de lunecare (la imbinarea dintre inima
si talpa)
iii. Interactiunea M+V, M+N, M+N+V
7. Adaptarea grinzilor la variatia solicitarilor

2

8. Verificarea rigiditatii grinzii (SLS - sageata)
9. Verificarea stabilitatii generale (SLU flambaj prin incovoiere rasucire)
10. Verificarea stabilitatii locale a inimii si talpii
a. Voalare din compresiune (
cr
)
b. Voalarea din forta taietoare (
cr
)
Aceste verificari se fac tinand seama de posibilitatea dispunerii rigidizarilor, care
pot limita sau inhiba total riscul de voalare.

11. Calculul rigidizarilor curente si de reazem.
12. Verificarea imbinarii dintre inima si talpi
13. Stabilirea imbinarilor de continuitate si calculul si/sau verificarea acestora (la
grinzi lungi)
14. Stabilirea solutiei de rezemare, calculul si/sau verificarea rezemarilor.


UEfectul SHEAR-LAG

variatia tensiunilor normale in talpile grinzilor ca urmare a influentei fortei
taietoare

Box-type beam I-section beam
t
f
b
f f
t
2b
f

Distributia eforturilor unitare normale in talpa intinsa si comprimata la grinzi scurte
datorita efectului shear lag


Fenomenul shear lag este mai pregnant la grinzile cu talpi late.
Efectul shear lag se modeleaza pentru calcul prin considerarea unei Ulatimi
eficaceU pe care diagrama este constanta.
3

1 pentru o talp n consol
2 pentru o talp intern
3 grosimea plcii t
4 rigidizare cu

=
i s s
A A
l l

Notaii pentru shear lag

0 eff
b b = (1)
Latimea eficace (efectiva) de shear lag variaza in lungul grinzii



Lungimea efectiv LB
e
B pentru o grind continu i repartiia limii eficaceP

Factorul de lime eficace
Verificare Valoare -
0,02 = 1,0
0,02 < 0,70 zon de moment pozitiv
2 1
4 , 6 1
1

+
= =
L L L
L

/ 4 L

/ 2 L

/ 4 L

/ 4 L

/ 2 L

/ 4
L

= 0 , 8 5 L

L

= 0 , 7 0 L

L

=

0 , 2 5

( L

+

L

) L

=

2 L
:
:
:
:



1 1
1
1
1
1 1 1
1
1
e
e
e
e 2
2
2 2
2
2 2 2
2 2
2 0
3
3
b b
b b
e f f e f f
0 0
4
1 2
3
C L
4

zon de moment negativ
2
2
6 , 1
2500
1
0 , 6 1
1

+
= =
zon de moment pozitiv

9 , 5
1
1
= =
> 0,70
zon de moment negativ

6 , 8
1
2
= =
toate valorile lui

capt liber B0B = (0,55 + 0,025 / ) B1B, dar B0B < B1B
toate valorile lui

consol = B2B n dreptul consolei i la captul liber
= B0B bB0B / LBeB cu
t b
A
s
0
0
1
l
+ =
n care ABsB este aria tuturor rigidizrilor longitudinale din limea bB0B i unde celelalte simboluri
sunt cele definite n figura 3.1 i figura 3.2.

b b
y
y
b = b

11
2 (
y
)
(
y
)
eff eff 0 0 b = b
b = 5 b
0 0
1 0

( )
( ) ( ) ( )
4
0 2 1 2
1 2
/ 1
20 , 0 25 , 1
: 20 , 0
b y y + =
=
>

( ) ( )
4
1 1
2
/ 1
0
: 20 , 0
b y y =
=

B
1
B este calculat cu limea eficace a tlpii bB
eff
B

Distribuia tensiunilor datorit efectului de shear lag


Efectul shear lag se neglijeaza daca bB0<B LBeB / 50





5
VERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA
(formularea clasica)

Verificarile la solicitarile din incovoiere (SLU, SLS), taiere (forfecare) si
forta axiala si interactiunea lor se fac cu formule cunoscute pentru sectiuni
de clasa 1,2,3 respectiv cu considerarea caracteristicilor geometrice
eficace (AB
eff
B,IB
eff
B, WB
eff
B) pentru seciuni de clasa 4.
- ncovoiere Navier ( )
- Taiere (forfecare) Juravski ( )
UEx. Grinda de Rulare




Verificari din incovoiere
Fibrele externe ale talpii inferioare (B)
0
,max ,max
( )
y
x L B
M
f
R

+ =


(2)
6
In punctul (A), cel mai solicitat al talpii superioare
0
,max ,max
( )
y
x L A
M
f
R

+ =


(3)
0
max ,max
( ) 1.1 1.1
y
y A
M
f
R

+ =


(4)
Atentie !!!
1) UAxele sunt schimbate fata de EurocodeU
y
x
z
y
z
y x
y
z
z
x
x

Clasic Eurocode

2) U
0
M
difera fata de Eurocode !!!!U

0
,
1.14
M clasic

Ex.
2
235
210 / ( 16 )
S
R N mm t mm =

2
355
315 / ( 16 )
S
R N mm t mm =
Tensiuni tangentiale maxime (in axa neutra)
max ,
max
x c
f
i x
T S
R
t I
= (5)
0.6R
f
R = Ex.:
2
, 235
0.6R 125 /
f S
R N mm = =

2
, 355
0.6R 190 /
f S
R N mm = =
Tensiunea locala (in fibrele C, la imbinarea inima-talpa)
max
L
i
P
R
z t
=

(6)

Atentie : Uz in formula (6) nu este axa !!!

Interactiunea incovoiere-taiere, la nivelul imbinarii inima-talpa(tensiune
echivalenta Von Mises, stare plana)
2 2
3
ech x
R = + < (7)
Interactiunea incovoiere+taiere+local la nivelul imbinarii inima-talpa
(tensiune echivalenta Von Mises),
2 2 2
3
ech x L x L
mR = + + <
7
m = 1.25 cand
x
si
L
au semn contrar
m = 1.1 cand
x
si
L
au acelasi semn sau atunci cand 0
L
= (8)
Sageti admisibile pentru verificarea SLS















8
Verificarea la voalare a inimilor


9

10

11

12

13







14








15
VERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA
(EN1993-1-5)
Anexa A
(informativ)

Calcul tensiunilor critice pentru plcile rigidizate

A.1 Plac ortotropic echivalent

(1) Plcile cu cel puin trei rigidizri longitudinale pot fi tratate ca plci ortotropice
echivalente.

(2) Tensiunea critic de voalare elastic a plcii ortotropice echivalente poate fi evaluat ca:


E p p cr
k
, ,
= (A.1)
n care
( )
[ ] MPa n
b
t
b
t E
E
2
2 2
2 2
190000
1 12

kB
,p
B este coeficientul de voalare conform teoriei plcilor ortotropice cu rigidizri pe plac
b este definit n figura A.1;
t este grosimea plcii.

NOTA 1 - Coeficientul de voalare kB,pB se obine pornind de la abacele pentru rigidizri, sau prin
intermediul simulrilor numerice; n mod alternativ pot fi folosite abace pentru rigidizrile discrete cu
rezerva de a putea ignora voalarea local a panourilor secundare.

NOTA 2 - Bcr,pB este tensiunea critic elastic de voalare la marginea panoului, unde este exercitat
tensiunea maxim de compresiune, a se vedea figura A.1.

NOTA 3 - n cazul unei inimi, limea b din ecuaiile (A.1) i (A.2) se nlocuiete cu hBwB.

NOTA 4 - Pentru plcile rigidizate cu cel puin trei rigidizri longitudinale egal distanate, coeficientul
de voalare al plcii kB ,pB (voalarea global a panoului rigidizat) poate fi aproximat cu:


( )
( )( )
( )
( )( )
4
,
4
2
2
2
,
1 1
1 4
1 1
1 1 2

>
+ +
+
=

+ +

+ +
=
if k
if k
p
p
(A.2)
cu: 5 , 0
1
2
=

p
sl
I
I
=
p
sl
A
A
=
5 , 0 =
b
a

16
n care:
sl
I este momentul de inerie al ntregii plci rigidizate;

p
I este momentul de inerie la ncovoiere al plcii
( ) 92 , 10 1 12
3
2
3
bt bt
=

;

sl
A este suma ariilor brute a rigidizrilor longitudinale individuale;
ABpB
p A
este aria brut a plcii bt = ;

1
este tensiunea de margine maxim;

2
este tensiunea de margine minim;
a , b i t sunt definite n figura A.1.


1 centrul de greutate al rigidizrilor
2 centrul de greutate al montanilor
= rigidizri + tabla participant
3 panou secundar
4 rigidizare
5 grosimea plcii t
e = max. (eB1B , eB2B)



Limea pentru aria
brut
Limea pentru aria
eficace, conform
tabelului 4.1
Condiia
pentru BiB
17
bB
1,inf
B
1
1
1
5
3
b

eff
b
, 1
1
1
5
3

0
,
1 , ,
1
> =
p cr
sl cr

bB
2,sup
B
2
2
5
2
b


eff
b
, 2
2
5
2

0
1 , ,
2
2
> =
sl cr

bB
2,inf
B
2
2
2
5
3
b

eff
b
, 2
2
2
5
3

0
2
>
bB
3,sup
B 0,4 bB
3c
B 0,4 bB
3c,eff
B
0
2
3
3
< =

Figura A.1 - Notaii pentru plcile rigidizate longitudinal

A.2 Tensiunea critic de voalare pentru plcile cu una sau dou rigidizri n zona
comprimat

A.2.1 Metoda general

(1) Dac placa rigidizat nu are dect o singur rigidizare n zona comprimat, procedura
definit n A.1 poate fi simplificat considernd o bar izolat fictiv pe mediu elastic,
reprezentnd efectul de plac pe direcia perpendicular acestei bare. Tensiunea critic elastic
a barei poate fi obinut din A.2.2.

(2) Pentru calculul
1 , l s
A i
1 , l s
I , aria seciunii transversale brute a barei este luat egal cu
aria brut a rigidizrii, i a prilor adiacente din plac descrise dup cum urmeaz. Dac panoul
secundar este total n compresiune, se consider o poriune de ( ) ( ) 5 3 din limea
acestuia bB
1
B de partea marginii panoului i o poriune de ( ) 5 2 la marginea cu tensiunea cea
mai mare. Dac efortul i schimb semnul n panoul secundar, de la tensiune la compresiune,
este considerat o poriune egal cu 0,4 din limea bB
c
B a poriunii comprimate a panoului
secundar, a se vedea figura A.2 i de asemenea tabelul 4.1. este raportul de tensiuni relativ
panoului secundar considerat.

(3) Aria eficace a seciunii transversale
eff s
A
, l
a barei este considerat egal cu aria seciunii
transversale eficace a rigidizrii i ariile eficace ale poriunii adiacente ale plcii, a se vedea figura
A.1. Zvelteile elementelor de plac incluse n bar pot fi determinate n conformitate cu 4.4(4),
B
com,Ed
B fiind calculat pentru seciunea transversal brut a plcii.

(4) Dac B
c
BfB
y
B/B
M1
B, cu B
c
B determinat conform 4.5.4(1), este superior tensiunii medii exercitate
asupra barei B
com,Ed
B, nu se efectueaz nici o reducere suplimentar n aria eficace a barei. n caz
contrar, aria eficace din (4.6) este modificat dup cum urmeaz:

1 ,
1 ,
, ,
M Ed com
sl y c
loc eff c
A f
A

= (A.3)
(5) Reducerea menionat n A.2.1(4) este aplicat doar ariei barei. Nu este necesar
aplicarea unor reduceri suplimentare n alte pri comprimate ale barei, cu excepia celor
referitoare la verificarea la voalare a panourilor secundare.
18
(6) Ca o alternativ la folosirea ariei eficaceP
p
P conform A.2.1(4), rezistena barei poate fi
determinat din A.2.1(5) pn la (7) i verificat pentru asigurarea faptului ca aceasta s nu
depeasc tensiunea medie B
com,Ed
B.

NOT - Metoda expus n (6) poate fi folosit n cazul rigidizrilor multiple n care efectul de
mpiedicare al plcii este neglijabil, adic bara fictiv este considerat liber la flambaj n afara
planului inimii.

AB
sl,1
B
a
a. b.
b
c
b
b
b
2
1
t

c.
1
c
b
0,4 b
(3- )

(5- )


Figura A.2 - Notaii pentru o plac de inim cu o singur rigidizare n zona comprimat

(7) Dac placa rigidizat are dou rigidizri longitudinale n zona comprimat, metoda
rigidizrii unice descris n A.2.1(1) poate fi aplicat, a se vedea figura A3. Se presupune nti c
una din rigidizri flambeaz iar cealalt acioneaz ca un reazem rigid. Flambarea simultan a
ambelor rigidizri este luat n considerare prin substituirea celor dou rigidizri cu una singur,
astfel nct:
a) aria transversal i momentul de inerie IB
sl
B al acesteia sunt respectiv sumele acelorai
caracteristici ale rigidizrilor individuale;
b) poziionarea acesteia corespunde rezultantei forelor aplicate pe rigidizrile individuale.

Pentru fiecare din aceste situaii prezentate n figura A.3 este calculat o valoare relevant a
B
cr.p
B, a se vedea A.2.2(1), cu
*
1 1
b b = ,
*
2 2
b b = iar
*
2
*
1
*
b b B + = , a se vedea figura A.3.



Aria seciunii transversale
I s
A
, l
B

B
II s
A
, l

II s I s
A A
, , l l
+
Momentul de inerie
I s
I
, l

II s
I
, l

II s I s
I I
, , l l
+
b
b b
*
*
*
*
* *
*
*
*
1
2
2
2
B I I
II II
Rigidizarea I

b
1
1
B
Rigidizarea II Rigidizarea echivalent
b
B
b
19

Figura A.3 - Notaii pentru placa cu dou rigidizri n zona comprimat

A.2.2 Modelul simplificat folosind o bar comprimat rezemat pe plac

(1) n cazul unei plci rigidizate cu o rigidizare longitudinal poziionat n zona comprimat,
tensiunea critic elastic de voalare poate fi calculat dup cum urmeaz, ignornd rigidizrile
din zona ntins.


( )
c
s s
s
s cr
c
s
s
s cr
a a dac
b b A
a b t E
a A
I E
a a dac
b b
b t I
A
E

+ =
=
2
2
2
1 1 ,
2 2
2 3
2
1 ,
1 ,
2
,
2 1
3
1 ,
1 ,
,
1 4
05 , 1
l l
l
l
l
l
l

(A.4)
cu
4
3
2
2
2
1 1 ,
33 , 4
b t
b b I
a
s
c
l
=
n care
1 , l s
A este aria brut a montantului, definit n A.2.1(2)

1 , l s
I este momentul de inerie al seciunii brute al montantului, definit n A.2.1(2), fa de
o ax care trece prin centrul de gravitate al acestuia i paralel cu planului plcii
bB
1
B, bB
2
B sunt distanele de la marginile longitudinale la rigidizare (bB
1
B+bB
2
B = b).

NOT - Pentru determinarea Bcr,cB a se vedea nota de la 4.5.3(3).

(2) n cazul unei plci rigidizate cu dou rigidizri situate n zona comprimat, tensiunea
critic elastic de voalare a plcii este considerat ca cea mai mic valoare a tensiunilor calculate
folosind ecuaia (A.4) pentru cele trei cazuri
*
1 1
b b = ,
*
2 2
b b = i
*
B b = . Rigidizrile situate n
zona ntins se ignor.


20
A.3 Coeficienii de voalare prin forfecare

(1) Pentru plcile cu rigidizri transversale rigide i fr rigidizri transversale sau cu mai
mult de dou rigidizri transversale, coeficientul de voalare la flambaj kB

B poate fi calculat dup

cum urmeaz:

( )
( ) 1 / / 34 , 5 00 , 4
1 / / 00 , 4 34 , 5
2
2
< + + =
+ + =
w s w
w s w
h a dac k a h k
h a dac k a h k
l
l



(A.5)
n care 3
4
3
3
2
1 , 2
9
w
s
w
s w
s
h
I
t
de mic mai nu dar
h t
I
a
h
k
l l
l

a este distana dintre rigidizrile transversale (a se vedea figura 5.3);

l s
I este momentul de inerie al rigidizrii longitudinale fa de axa z-z, a se vedea figura
5.3 (b). Pentru inimi cu dou sau mai multe rigidizri longitudinale, nu este necesar
s fie egal distanate,
l s
I este suma momentelor de inerie a rigidizrilor individuale.

NOT - n ecuaia (A.5) nu este luat n calcul nici o rigidizare transversal nerigid.

(2) Ecuaia (A.5) se aplic de asemenea plcilor cu o singur sau cu dou rigidizri
longitudinale, dac coeficientul su de form
w
h
a
= satisface 3 . Pentru plcile cu una sau
dou rigidizri longitudinale i un coeficient de form 3 < , coeficientul de voalare prin forfecare
se determin cu:
3
3 2
3
2 , 2
18 , 0 3 , 6
1 , 4
w
s w
s
h t
I h t
I
k
l
l
+
+
+ =

(A.6)

21
Anexa B
(informativ)


Elemente neuniforme


B.1 Generaliti

(1) Pentru elementele din placi care nu respecta conditiile de regularitate din 4.1(1),
verificarea la voalare poate fi facuta cu metoda descrisa la sectiunea 10.
Regulile indicate se aplic inimilor elementelor cu tlpi neparalele, cum sunt grinzile cu vute sau
inimilor cu deschideri regulate sau neregulate i rigidizri neortogonale.

(2) B
ult
B i B
crit
B pot fi calculate prin metode cu elemente finite, a se vedea anexa C.

(3) Factorii de reducere B
x
B , B
z
B i B
w
B pot fi obinui pornind de la p , prin intermediul curbei
de flambaj corespunztoare, a se vedea seciunile 4 i 5.

NOT - Factorul de reducere poate fi determinat dup cum urmeaz:

p
p p

+
=
2
1
(B.1)
n care ( ) ( ) p p p
p p
+ + = 0 1
2
1

i
cr
k ult
p

,
=

Aceast procedur se aplic pentru BxB, BzB i BwB. Valorile pentru 0 p i
p
sunt indicate n tabelul
B.1. Aceste valori au fost calibrate fa de curbele de flambaj descrise n seciunile 4 i 5. Acestea
sunt n relaie direct cu imperfeciunile geometrice echivalente prin intermediul formulei urmtoare:
( )
p
M
p
p p
p
t
e

=
1
1
6
1
0
0
(B.2)

Tabelul B.1 - Valorile 0 p i B
p
B
Produs modul predominant de instabilitate
p

0 p
tensiunea normal pentru 0 0,70
laminat la cald
tensiunea normal pentru < 0
forfecare
tensiune transversal
0,13
0,80
tensiunea normal pentru 0 0,70
sudate sau ndoite la rece
tensiunea normal pentru < 0
forfecare
tensiune transversal
0,34
0,80
22
B.2 Interaciunea dintre voalare i flambajul prin torsiune lateral

(1) Metoda descris n B.1 poate fi extins pentru verificarea combinat a elementelor la
voalare i flambaj prin torsiune lateral prin calcularea B
ult
B i B
crit
B dup cum urmeaz:
B
ult
B este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating valorile
caracteristice ale rezistenei n seciunea transversal critic, ignornd orice efecte de
voalare a plcilor i de flambaj lateral prin rsucire.
B
cr
B este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating rezistena
elastic critic a elementului, incluznd voalarea plcilor i flambajul lateral prin rsucire.

(2) Atunci cnd B
cr
B ia n considerare modurile de flambaj lateral prin rsucire, factorul de
reducere folosit este egal cu valoarea minim a coeficienilor de reducere, n conformitate cu
B.1(3) i a coeficientului B
LT
B de flambaj prin rsucire, evaluat n conformitate cu 6.3.3 din EN
1993-1-1.




23
ACTIUNI DIN PODURI RULANTE PENTRU CALCULUL
GRINZILOR CAILOR DE RULARE

Actiunile datorate podurilor rulante depind de greutatea podului si a
caruciorului (deschidere, capacitatea de ridicare), suspensie si sistem de
franare. Actiunile se furnizeaza in general de catre fabricant sau sunt
continute in specificatiile tehnice pentru produsele de serie.

24


25




























26
UImportant !!!

1) Actiunile produse de podurile rulante sunt actiuni mobile si trebuie
stabilita pozitia cea mai dezavantajoasa a convoiului.



2) Pe calea de rulare pot actiona mai multe poduri








27


DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU GRINZI DE RULARE
(exemple orientative)

USectiuni Transversale cu grinda de rulare + grinda de franare




U
28
Rigidizari

29





30

Rezemari



31
Prinderea sinei la talpa superioara a grinzii


32

33
Opritorul caii de rulare



























34




35





36