Podisurile sunt forme de relief intinse, aproape netede sau larg ondulate, mai

inalte dect cmpiile. Ele s-au format prin depunerea argilei, a nisipului si a
pietrisului in apele unor lacuri sau prin tocirea unor munti vechi.
Principalele podisuri din tara noastra sunt:
-Podisul Getic-la sud;
-Podisul Dobrogei-la sud-est;
-Podisul Moldovei-la est.
Podisul Moldovei-este situat intre Siret si Prut, este mai inalt in partea de Nord si
mai jos in partea de Sud. Este alcatuit din straturi de argila, nisip, pietris si calcar.
Apele au sapat pe suprafata lui vai largi si adnci, dndu-i aspect deluros. In
Podisul Moldovei se afla cteva din orasele mari ale tarii: Iasi, Suceava, Bacau,
Botosani, etc.
Podisul Getic-este situat intre Valea Dmbovitei si Dunare. La sud se margineste
cu Cmpia Romna, iar la Nord cu Dealurile Subcarpatice. La Nord este mai inalt-
600m; iar la Sud masoara 300m. Podisul Getic este strabatut de rurile: Jiu, Olt,
Arges si afluentii lor. Locuitorii din aceasta zona cultiva cereale, pomi fructiferi
vita de vie. Este renumita podgoria de la Dragasani. In subsol se gasesc zacaminte
de petrol, gaze naturale si carbuni.
Podisul Dobrogei-este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. Acesta se imparte in
doua parti:
-in nord se afla Masivul Dobrogei de Nord;
-in sud se afla Podisul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord are aspectul unor dealuri cu vai largi. Cele mai inalte
culmi se intlnesc in Muntii Macinului (467m). Faptul ca aceste culmi sunt
formate din roci tari si vechi ne face sa intelegem ca Muntii Macinului sunt
ramasitele unor munti cu o vechime mult mai mare dect cea a Carpatilor. Ei au
fost macinati de ape, vnturi, inghet si dezghet. De aici se scoate granitul necesar
pentru pavarea strazilor. Unele culmi sunt acoperite cu paduri de stejar, pe coaste
se cultiva vita de vie si pe vai cereale.
Podisul Dobrogei de Sud este neted, aproape ca o cmpie, fiind strabatut de o
vale larga de-a lungul careia trece canalul Dunare-Marea Neagra. In partea sa
estica se intinde litoralul Marii Negre, unde se afla portul Constanta.