Pt.

Mirun






















Scan by waspul





P LANETA i N ROTIRE
Anotimpurile
1
FOIosit icarioca pent rua desena 0
2
punet ilanterna pecarti i nasa felIncat
lini e in jurul mijlocul ui mingii. Aceasta sa luminezejumatatea de mlnge de
reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea deasupra Ecuator ului. Estevarain
deasupra bolului astte l i ncat li nia j umatatea de rninge de deasupra
Ecuator ului sa sei ncline usor. Ecuatorului,unde lumineaza lanterna,$i
iarnade cealaltajurnatatea lumii.
Puterea solara
Soarele revarsa energie Orbita
MARTIE prirnavara i nnord
peParnantsub forma Pamantului ,
$itoarnnain sud
de ealdur asi lumina.
Cantitatea de energie
pnrnita i noriee loede
pe Parnant se rnodif ica
odata euanotimpurile.
Aeest lueruse
Soarele
datoreaza faptuluica
axa Parnantu luieste
lnclmat a.Vara,0
IUNIE
jumatateaPamantului
varai n
larna i n nord $i
nord $i
einctinat aspreSoare,
varain sud
iarna i nsud
$iaeoloeste maieald.
larna nu mai pri meste
SEPTEMBRIE
asa multa lumina de la
toarnnainnord $i
Soare,$iatunei e mai
primavarain sud
reee.
3
l.uminati Ecuator ulculant erna asHel
lncat aceasta sa aru nce luminaegal a
in fiecareernisfera.Acest lucrueste
echivalentcuprimavarasi toamna,cane
zilele nopti lesuntde aceea si duratain
teats lumea.
Construirea unui termometru
1
Turnatiapa rece intr-ost icla pana se
ump le ladoua treimi din capacitate.
Adaugat iniste col orantalimentar.Mulat i
paiul i n apa $i slgilat i bine gatu l stic lei cu
adeziv refolosibil .
4
i nt r-o zifierbinte,caldura Soarelui va
face ca aeru l $i apa sa se di late,
tortano nivelu l apei din pai pest e semnul
tacut pentrute mperatura camerei. Raciti
termometruli nfrigider.
Remarcati nivelurile
diferite.
2
i mPinget ipalul in jos spre a permite
3
Taiat icartcnasu l$1 I nf igetl-lpe pal .
aer ului sa mai patrundain sti cla. l.asatlsticlasa stea putln .Faceti un
Dupa cateva secunde,presiunea aerului semn pecartonas in dreptulnivelului apei
supli mentar dini nter ior vatorta nivelul pent ru ailust ratemperatura camere i.
apeisase ridi ce pe pai in sus. Ducet i-vatermometrul afar a.
11
PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
Fazele Lunii
L
una este eel mai apropiat vecin din
spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii au aterizat
,
pe ea ?i i-au explorat suprafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este
intoarsa tot timpul spre Pamant.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.
Creatl-vapropria voastra Luna
VETI AVEA NEVOIE DE:
mingedefotbal sau volei, lipici ,
pensula de lipit, st lcla, foita sau
fol iedestaniol,foarfeca, adeziv
refolosibil, lanterna.
~ - .
:f . ....
...... .....
1
ASigUrat i.vacamingeaespalata~ i
uscatacompletinainte sa0 tolosltl!
l nt i ndet ilipiciul petoata suprafata mi ngli,
Asezat i-ope0 sticla sau cevasernanator,
pentru a0 mentine nemiscata.
..... FataLunii
Aceasta imaginel nfat i$eaza 0
privelistea Lunii vazuta depe
Parnant, Cano lntreaga Lunaeste
lumi nat a,a$aeum apareaici,0
numim Luna plina. Regiunilemai
Intunecateale suprafet eisale sunt
campi: lntinsede praf,numite marl.
Zonele mai luminoase suntmuntii.
Acestia suntpresarat icu eratere ce
au uneori diamet rede sutede
ki lometri. Muntii de pe Luna au mai
binede 6.000de metr il natt ime.
2
Taiat iatent hart iasaufolia dest aniol
Inpatrate mar io lnveliti mmgea Infolia
destaniol.Incercat: satacett suprat at aei
cat mai neteda posibil. Acumavet ipropria
voastra Luna!
12
F AZ ELE LU NII
Luna pe 0 rnasa. Fixati
un mic ghern de adeziv refol osibil
sub rninge. Acest a 0 va t ine i n loc 0
va imp iedica sa se rost ogoleasca de pe
masa .


Trecerea prin faze
Cand va aflati in parte a opusa priete-
nului vostru, zona mingii care da spre
voi reprezinta Intunericul. lat a ce se
intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil,
Putem vedea doar 0 fasie subt ire de
lumin a, pe care 0 numim Luna noua
sau serni luna. Pe masura ce va miscati
in j urul mese i, 0 portiun e mai mare di n
minge este luminat a de lant erna, Toat a
va f i lumi nat a cand va vet i af la in
spatele prietenului vostru. Cand acest
lucru se intampla cu adevarata Luna, 0
numim Luna piina. Miscandu-va In j ur,
mingea cade treptat In i nt uneric. Cand
va afl ati iar i n partea opusa prietenului
vost ru, veti vedea iar 0 Luna noua.
4
puneti-va un prieten sa stea la un
capat al mesei pentru a tri mite cu 0
lanterna 0 raza puternica de lumina
asupra Lunii voastre. Mergeti de partea
opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati
stins toate celelalte lumini din camera.
Luna noua (semiluna)
5
Treptat. miscati-vai n jurul mesei,
uitandu-vainca la Luna voastra. Veti
vedea formele diferite pe care Ie ia.
Aceste forme sunt fazele Lunii.
faza primului patra.
Luna pli na faza ult imulu i patrar Luna noua

PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
Fluxul refluxul
..... Vecinul apropiat
Luna est e un desert sterp de piatra . Nu
are nicio atmosfera care s-o protej eze
de razele periculoase al e Soarelui ,
niciun fel de apa care sa susti na viata.
Forma Lunii pare sa se schimbe in
decursul unei luni. Numim aceste
schlrnbarl ale formei sale fazele Lunii.
Luna are nevoie de 29 de zile si
jumatate pentru a se modifica de la 0
serniluna subtire (ultimul patrar) la un
cerc plin apoi iar la ult imul patrar,
Cum apar mareele
Luna
orbita
Mareele se ridica dedesubtul Lunii pe
masura ce Parnantul se roteste.
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor,
at ragand-o spre ea.
14_
P
amantul e albastru cand e privit din intunericul
spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca
70%din suprafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa
peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.
La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.
Aceste ridicari coborari sunt numite maree (flux
reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea
se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor
oceanice este determinata de Luna de rotatia
Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.
Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ea apa
oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a
nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde
apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.
In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a
rotit cu 90. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai
scazut, arunci apare refluxul.
Cele doua experimente opuse explica cresterea
descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a
cantitatii de apa marina, felul in care revarsarile mareice
de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura
ce Pamantul se roteste sub ea.
o data la doua saptarnanl, Soarele
Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor
de atractle cornbinat a creeaza 0 maree
de sizigil , 0 maree mai l nalta decat de
obicei.
o saptamana mai tarziu, Soarele
Luna se afla la unghiuri drepte unul
fata de alt ul. Orientandu-se i n directii
opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
decat de obicei, numlta maree moarta.
F LUXUL REFLUXUL
Fluxul refluxul

castronul pe 0 suprafatafixa,
nete da, apoi urnp leti -l pejumatatecu
apa .Punet i usermingeaIn apa, astfel
i ncat sa pl ut easca in mijlocul castronului ,
dupa cum va ilust reaza imaginea .

ambele mai nideasupra
mingii Irnpinget i-ocu grija Inapa.
darferm.Privit icese intarnpl acu nivelul
apei. Se ridicalntr-un "flux" .
Revarsarea mareei
3
l.asati mingea sa se ridice iar user,
Puteti vedea acum apa dincast ron
scazand. Astfel ma reea s-a ridicat !;> is-a
retras,desicant itateade apa a rarnas tot
timpul neschimbata.
VETI AVEA NEVOIE DE:
Flux reflux: un llgheande
plastic,apa, minge de plastic
pentru a reprezenta planeta.
Revarsarea mareei: lipicitare,0
sfoarasubt ireculungimeade 20
em$i ooua bucau destoarade 40
em,mingede plast ic pentru a
reprezenta planeta, lighean de
plastic,perforator,apa. l
LiPit ifoart e bi nesf oara lunga de 20
em de minge lasati -osa se usuce.
Intret imp, ceret i-i unuiadult sa va
per foreze doua gaurtla mar ginea
lighe anului, una defiecare parte.
2
Treceiicate un fir destoara lung de
40 em prin fiecare gaura iegati
sfoara de marginea ligheanului. Umpleii
pejurn at at e ligheanul de plastic cu apa
lasati mingea sa pl ut easc ain apa.
3
RUgat i un prieten sa traga de sfoara
Iiplt a de minge spre el sauea.Exist a
mai rnulta apaInt r-opart e a mingii decat
in ceal alta, Aceasta est e revars area
mar eei.
4
Luna at rageapa,dar Pamant ulface
acelasi lucru. Acum cereti-i pr ietenului
sa iina mingea pe locIn timpce arnandol
tragef sforile legate de llghean pana
schimba forma.
5
Acum exist a 0 revarsare a ma reei de
ambele parti ale planetei .Unuldin voi
sa intoarca mlngea user. Put ei i observa
cum revarsarile mare ice se miscaInj ur ul
planetei pe rnasura ce ease lntoarce.
1C:::
PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
... Mari puternice
Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita
se sparg, tras torrnand marea lntr-o
rnasa t urnultoasa.
Valuri curentioceanici
M
areaesterareoricalma.Chi ar intr-ozillni stita, veti
observa valurelepe suprafataei. Valurile se miscape
suprafataoceanului.Elesuntpurtate mai alesde vant,Cu
catsuntmai puternicevanturile mailungadistantape
careau strabatut-o,cuatatsuntmai mari mai inalte
valurile.Valurile afecteazade obiceinumaisuprafataapei.
Pernasurace ele circula,
valul se apropie de dop
apainsas!nuse rnisca,
Eadoarse ridica
coboaracandvalultrece
prinea.Lanivelul
profundalunoroceane,
dop ul lsl mentine pozitia
apase misca'insuvoaie
uriase,numitecurenti,Acestiapotficalzisau reci,
potafectaclimalumii. Curentiioceanicisunt
deterrninatimai degrabadediferenteledesalinitate
sau de temperaturaale apeidecatdevant. valul circu la,
dardopul nu
Primulproiectilustreazacumse crecazavalurile,iar
aldoilea cumsuntprovocaticurcntiidebataia
vantului.Curcntiicumsuntceidinaltreileaproiectse
producpe0 scadmultmai mare'in celemaiintinse
...Trecerea valului
oceaneale lumii.
Diagramel e de mai sus ilustreaza trecerea
val ului pe suprafata apei , in timp ce obiec-
tele de pe apa abia daca se misca putin.
Crearea valurilor
VETI AVEA NE VO IE DE:
,
lighean dreptunghiular de plastic ,
cana, apa, cada sau bazin
gonflabil cu apa put in adanca ,
plasti lina,
l
A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0
2
Suf ,at i foarte user peste suprafata ape i.
rnasa. Alegeti un loc unde nu Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu-
contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se
Umplet i ligheanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea
ajunge aproape la mar gine. aerului, deci cane bate vantu l.
16







Pt. Mirun






















Scan by waspul