Poezii de Grete Tartler

Alta zi
Iti amintesti de calaul austro-ungar; mai traieste
In orasul de munte, primeste scrisori
de la singura rubedenie (un student la chimie).
Brandusa la gatul meu cum mai pulseaza!
E senzatia targului.
Batranele-i curata incaperea pe gratis, doar sa sopteasca despre mainile uriase, cum
taie salata, cum deschid televizorul, incet.
Ce-ti pasa, radeai, bataile
ceasului oricum sugruma mai lesne!
Alta zi iti depune sub unghii petrol violet.
Magnetul, magnetul, oricum le va smulge,

de-s unghii curate ori negre de fapte,
fara strigat, ca apa din pietre, in ger.
Ma intrebi ce-am facut astazi?
N-am spus secretul
de pe urma caruia pier.

Calatorie de noapte
Trenul urca usor, in timp ce noi contestam
metafizica. in compartiment intra un batran,
scoate palaria de paie, lasa in jur
un cerc de umbra, desface
un pui intreg din hartia ca pergamentul,
ne indeamna sa-nfulecam.
Un timp e tacere.
Doar cand
inveleste oasele toate la loc,
grijuliu, cu o minerala rabdare,
se-aude un fosnet.
Si-n vreme ce toti
adormim, in noaptea difuza,
oasele pasarii se incheaga la loc, prind contur,
printre pleoapele-ntredeschise mai vad
batranul si pasarea schiopatand
iar femurul subtire
ce-l aruncasem pe geam
la rasarit lumineaza.

Geamanul
Imi privesc gatul, mainile, in lacul de munte.
Ochii stratificandu-se peste frunze
sub pacura de cristal.
La radio se transmit ultime stiri (de-acum ultime?)
O, nu bea apa, sopteste geamatul, ce capcana,
propria coapsa ti-o musti cand spargi paharu-ntre

dinti, o nu bea apa, e doar minutarul sagetand
printre cifre, minutarul strivindu-te!
O pereche se-apropie - alta zi de vacanta -sarutarile
lor printre frunze, sau vantul -se imbratiseaza razand,
mai departe pescarii cu strigat scot plasele pline la tarm

Lupoaica
Urmele lungi in zapada fosforica,
de sarpe flamand, ori poate de schiuri,
miros de slanina prajita la aparat de sudura:
santierele sunt
Vestul nostru salbatic.
Aici intr-o seara cu vin de zmeura, in baraca
plina de sticle, dulceata de fragi, intr-un vuiet
de magnetofoane si glas de prieteni
mi-am amintit femeia care iesea
pe innoptate in padurea vecina,
se dezbraca, prefacandu-se in lupoaica,
si urla o vreme, ce mai urla!
Daca i-ar fi furat cineva
vesmantul, sa nu mai revina
printre voiosii convivi, n-ar fi fost impuscata?

Magnetul
Ma smulge de pe autostrada,
dintre barele de metal ale corpului,
dintre spinii curati ca argintul,
din cloroformul de forme.

E de culoarea prafului si a fierii,
noaptea se vede ca focul,
ziua ca fumul.
Ma smulge ca pe un melc transparent
din rezervatia pura de sunete,
din lampa de gaz a brandusilor,
din somnul de semne.
E de culoarea prafului si a fierii,
noaptea se vede ca focul,
ziua ca fumul.
Ce sa faci din oasele mele, strig,
cui foloseste sageata lor alba,
va opri vreun barbar, va ucide-un nemernic?
Asa, sa se rasuceasca prin aer,
sa mai scrie o linie de culoarea fierii
care noaptea se vede ca focul,
ziua ca fumul.

Magnetul de fulgere
Merge pe varfuri poeta: dar nu din gratie;
o tolba plina cu felurite provizii
ii apasa clavicula.
Merge pe varfuri, dar nu din teama de zgomot:
sticle troznesc, suiera camioane, oameni se striga
de parc-ar sta fiecare pe-un munte.
Merge pe varfuri, dar nu din prudenta:
tropaie si insecta in chihlimbare,
chiar si martirii pe rug, se va spune.
Merge pe varfuri, fiindca in defileu
copitele cailor sunt infasurate,
ghetele trecatorilor legate in zdrente:
la prima cadere a unei pietre
cerul se umple de nori, se isca furtuna,
si-n zadar incearca
Poetul sa fie
magnetul de fulgere.

Pregatiri pentru iarna
Tu spui ca in toate e o balanta.
Atunci
umplem talgerul cu floare de soc
adusa din piata, uscandu-se
pe biblioteca, pa masina de spalat, pe covor.
Mirosul ierbilor secerate-i
mai plin de putere!

Dulce naivitate sa-l pui intr-un talger, drept leac,
si in celalalt otrava din lume.
Sau nenorocul
pe care-l contempli din toate partile
pana iti pare noroc.
Credinta ca scapa de nefericire
doar cine se masoara cu ea.
Lumea mai slaba decat poemul
caruia-i indrepti stangacia.
O vita miseri longa, feliei brevis!
Pe masina de spalat se usuca
aerul mai scump decat gloria.