ffitr

mnffiffi
%it.;wm,
- 1
s [)11":'ffi%.
lrL
-*t"l
s
!')^)
a\
' "J
Cuprins
2
''ii
, : i i ,
irtt
ebtui
Omul a fost intotdeauna
foarte curios sd afle
despre istoria evoluliei
lui qi
despre cum s-au
dezvoltat
diferite
civilizalii in diferite
p5(i
ale lumii. De la
evolu{ia omului care
s-a
produs
in Africa
in urmd cu 2 milioane
de ani . a i nceput un l ung proces
de dezvol l are. Fi i nd cea
mai inteligentd
creaturd, omul a inceput si descopere rdspunsuri la
multe din intrebdrile pe
care natura i le aducea inainte.
Odati cu trecerea timpului, multe civilizalii
s-au
transformat in celebre centre in care s-a dezvoltat
comert ul .
Mul t e di nt re el e au ai uns cunoscul e
pentru
arta qi
sculptura 1or.
Ruinele
clidirilor antice
si
artefactele
vechilor civilizalii incd ne mai
surprind. Ele ne duc cu g6.ndul
ia cunoqtinlele
bogate
ce le
aveau aceste civilizagii
in
diferite domenii
ale
artei qi
arhitecturii.
In acest volum, veli gisi
rdspunsuri la numeroase
fapte extraordinare
Introducere
legate
de lumea veche.
qao0
i
ffebfr
ijj
)i
of'a
l . Ce este
pal eontol ogi a?
Paleontologia
repfezinti studiul
fiintelor
dispdrute pe baza
dovezilor de
fosile, a uneltelor
gi
a altor semne
ale locuirii
umane.
2. Ce sugereazi
descoperirile
despre
maimutele mari
si
oameni?
Descoperirile referitoare la maimuje
qr
oameni sugereaza cd
pri mi i
stri moqi ai
familiei maimulelor mari
qi
ai oamenilor au
mi grat di n A fri ca spre Furasi a i n umd cu
l7 milioane de ani.
3. Ce i nseamni cuvi ntul
,,homo"i '
Cuvdntul
,,homo"
este
cuvdntul latin
perrltu
,,om".
Cuvdnlul
,uman":
vite de
Ia
,,huniinus"
.
4. Care se ,
presupune,ca
sunt rudele,al)ro piate ale omului?
I Umane
ele au o
Oamenii de
$tiinli
au considerat ci
marile maimufe
sunt cele mai
diferenta din
,,,1u
sta lopi tec uf
i
"Homo
hqbilis" av
creier mai mare dec 6Lt
"
Australopitecul" . ln
infdtisare,
"
Homo Hsbilis" era cel mat
putin
asemdnitor
cu omul modem,
dar
"Australopitecul'
avea anumlte
tdsAturi comune cu
maimutele
modeme
qi
cu
oamenll.
6. Cine a
descoperi t
pri mel e
fosile de
,Jlomo
erectus"?
Primele fosile de
"Homo
erectus" at
fost descoperite de
fizicianul olandez
Eugene Dubois in
anul 1891 in insula
indoneziand Java.
7 . De ce
"
Homo habilis" era ntmit ..omul
indemAnutic"?
"Homo
hsbilis" era num:l
"
omul
indemAnafic" deoarece aldturi de fosile s-au
descoperit
unelte.
Aceastd
specre a
existat in
umd cu 2,4
qi 1, 5
milioane de
ani. Ei erau
JumState
ca
mdrime fafd
de omul
modem.
8. Ce
trisituri ale
fiintei
prin umane au fost demonstrate
cercetirile actuale?
Cercetdrile actuale au stabilit ci fiinlele
umane sunt foarte omogene din punct de
vedere genetic, qi
anume pentru majoritatea
speci i l or ADN-d i ndi vi zi l or este mai
' :, Omul prei stori c
:
i : : : , t : , : l ,
asemdrdtor
decet de obicei, fapt care ar fi
putul sA
fi e rezul tatul
evol u!i ei rel al i \
recente.
9. Cel de vechi sunt
fosi l el e de oameni
descoperite in Etiopia?
Oamenii de
qtiin{d
au dezgropat in Etiopia
trei cranii de om, vechi de 160.000 de ani,
fiind considerate
cele mai vechi gi
mai
bine conservate
fosile cunoscute ale
predecesorilor
apropiali ai omului
modem.
10. l n ce peri oadi
a trdit
t'Homo
hahilis" ?
"Homo habilis"
a
trdit cv2,4 la !,4
milioane dc ani in urm6."Homo
habilis",
prima
specie a
genslui
"Homo",
a evoluat ln sudul
9i
estul Africii ln
Pleistocenul
t i mh r i r l
11. Ce era
"Homo
floresiensis"?
"
Homo
Jlorcsiensis"
era o
specie de om pitic
descoperita in pe$tera
Li ang Bua pe i nsul a i ndonezi ani i Fl ores i n
anul 2003.
"Homo
Jloresiensis"
avea numai I
metru indllime
$i
poziJie
bipedd,
iar creierul sAu
era foarte mic, de
417 cc.
Onr ol pt t ' l r t or l I
irfl;pdra
12. Care este
cel mai
yechi
om descoperit
vreodati?
"Homo sapiens"
idaltu, din Etiopia, a
trdit in urmd cu
aproximativ 160.000
de ani. Din punct
de vedere anatomic, este
cel mai vechi om modem cunoscut.
Rdmagilele tui
"homo
sapiens" au fost
descoperite in Etiopia in 1997.
13. De cand dateazi pri ma
atestarc a
unel tcl or di n
pi atri ?
Unel tel e di n
piatra
au fost
atestate pnma
dati in urmd
cu 2,6
milioane de
ani, cdnd
"Homo
ffiffebtui
omo
nomrnrzl ,
ftafrTri"
din estul Africii utiliza
a5a-numi tel e
unel te de ci opl i r di n pi atrA.
confeclionate
din piefe rotunde care au fost
care
14. Cum se explici thptul c[
evolutir
omul ui este parl e
a evol u(i ei
bi ol ogi c
sparte pdn
lovituri simple.
,l
Evolujia
omului este part
biologice privitoare
la ap
scprzzs" ca specie di
maimuqe
uriage
qi
mam
sunt ltansmlse oreantsr
oferd fundamentul,
0
{i
1. Ci ne erau
aksumitii?
Aksumilii erau un
popor
din
amestecul de
popoare vorbitoare
a limbii ku$ite din
Etiopia
gi
a celor
vorbitoare a limbii
semitice din sudul
Arabiei din
jurul
anului 500 i.Hr Ei
au tAit in regiunea
inaltd a Etiopiei
ldngi Marea
Roqie.
2. Care erau principalele mijloacc dc
transport al e afri cani l or?
Singura
gi
cea mai importantd dezvoltaxe
din istoria nord-vestului Alricii a fost
utilizarea cdmilei ca vehicul de transport.
Arta africand in piatrd din Sahara, Nigeria
pdstreazi
scobituri vechi de 6000 de ani.
Cele mai vechi sculpturi descoperite aparlin
culhrii Nok din Nigeria
Si
au fost fecute
aproximativ in anul 500 i.Hr
4. Ce arti se giseEte in mod tipic in
colectiile muzeelor?
Arta tradiJionald
descrie cele mai
populare
9i
cele
mai studiate
forme de arti
african6 care se
gisesc in mod
tipic in colecliile
muzeelor,
-1.
C ri t de r cchc csl c arta al i i cxnl i x
pi atri ?
5. Cine erau locuitorii Africii?
Marea
majo tate a
locuitorilor
Africii erau
de origine
indigenb.
Aftica este
patna a
nenumerate triburi,
grupuri
etnice
$i
sociale,
unele dinte ele reprezentand populalii
foane mari, numirdnd milioane de oameni.
6. Care era arta al ti cani
qi
care era
meEtequgul pentru carc cra cunoscuti?
Aftica avea o tradilie bogati in artd
gi
megte$uguri. Artele
9i
meqte$ugudle
africane
li-au
gdsit expresia intr-o varietate
de soulpturi in lemn, bronz
gi
lucrdri
artistice in piele. Acestea includeau
sculptura, pictuxa
$i
oldritul.
7. Care era limba vorbiti dc alricani in
Yrcmuri l e anti ce?
Afticanii vorbeau sute de limbi
9i
dialecte
folosite de diferite grupuri etnice. Nu toate
aceste limbi
9i
dialecte au aceeagi
importatrle: unele sunt vorbite de numai
cateva sute de
persoane,
altele sunt vorbite
de nilioane. Printre cele mai
proeminente
Vechea Alrica
Numele lor este
de obicei legat
de cuvantul
fenician
,,ufar" ,
,praf',
dat o
teorie din anul
1981 a afirmat
ci i$i are
dddcina intr-un
cuvant berber,
ora9e.
!'echea
.4lriea
"t
4,
,,leagdnul
limbi
vorbite sunt araba, swahili gi
hausa.
8. CAnd au
ajuns
nomt nl
t
in nordul
Africii?
Primii
"
hominizi"
din nordul
Africii au
aluns injurul anului 200.000 i.Hr.
"Hominidul"
este un membru al familiei
biologrce
" Hominidae",
care cuorinde
oamenii dispdruli
9i
cei existenfi,
cimparzeii, gorilele
$i
urangutanii.
9. De unde vine denumirea
{e
africani?
,,iy'f
', care inseamnd,
,eegtefi"
,
f cend,r-se
refedre
la locuitorii pegterilor.
10. Care este importanta
viii Nilului la
marginea
estici a Africii de nord?
11, Ci ne er a
populatia
Bantu?
in anul 400 d.Hr.,
sudul Afticii,
unde au inceput sd se
cisdtoreasci
cu populatia
khoikhoi
ii
san.
Ei au
inceput
se
cultive
pdmdntul qi
si creascd
oi sau vite.
12. Ce se
cultiva in Africa?
Meit.rJ', mazdrea, arahidele,
bumbacul,
pepenele
rogu gi
dovleacul au inceput si fie
1n
cul t i vat e i n r est ul Al r i ci i gi
i n r egi unea
Sahel . i n ti mp ce mei ul . mazarea. Ii otea
Si
i nr r l c' , 6r a. l ^hi nor i - F, i ^^; ^
inul au predominat
in Etiopia.
rltfuiqi
Valea
Nilutui,
situatd la
marglnea
de est a
Africii de
nord, este
una din
cele mai
Stiintifice
ca
arborelui
ee
r 9r a
wbogate
zone agricole
din lume. Se crede ci uscarea
,,leagiinu I
e au fost
estul
$i
sudul
Saharei a crescut densitatea populaliei
pe
val ea Ni l ul ui
5i
ai ci s-au dezvohat mari
t,t'
t"
.
7
ffitrebAtri
din vestul Africii au ajuns
t
.,.6
*
centrald gi
de
f
-
est sunt
3.1
o7o considerate
- i n
1. CAnd a api rut
civilizatia
striYeche?
Civilizalia a
apirut in
jurul
anul ui 3150
i.Hr. prin
unificarea
politicd a
Egiptului de
Sus cu Egiptul
de Jos sub
domnia
primului faraon
gi
s-a dezvoltat in urmitoarele trei milenii.
2. Care sunt tipurile d realiziri pe
care
le-au avut vechii egipteni?
Vechii egipteni au dezvoltat un sistem al
matematicii, carierelor de
piatre,
a
tehnicilor de cercetaxe
qi
construcfie care au
facilitat construirea oiramidelor
mo lelor
9i
obeliscurilor,
tehnol i sticlei
gi
sistemului
practrc
. De ce a fost
umi ti cul tura
i di n sudul
ui?
tru
inalte
uneltele de
piatd
$i
pentru utilizarea
cuprului. Vasele din teracotd
gi
vasele din
piaha
erau de asemenea faimoase.
4. Ce
purta
denumirer de
,,Zidurile
conducdtoruluio'?
Delta din
partea
esti cd se numea
,,Zidurtle
conducdtoruluf', deoarece era construitd si
apere
fara
impotriva atacului striin.
5. Care a fost ultimul conducitor al
Regatului de Mijloc?
Ultimul mare conducitor al Regatului de
Mij loc a fost Amenemhat III, care a domnit
di n anul 1860 o6nd i n anul l 8l 4i . Hr .
6. Care era
linia viefii in
Egipt?
Fluviut Nil
este lArA a
exagera linia
viefii
Egiptului.
Cele mai mari ora$e
gi
micile orage sunt
situate de-a lungul malurilor sale. Multe
&umud ii umeazd cursul. El a alimentat
intreaga populatie cu hrand
9i
ap6
9i
a
favorizat crearea unor legAturi cu
lan
indepirtate.
7. Care a fost cea mai mare comunitate
nordici din
Egipt?
Merimda a fost
una din cele mai
mari comunitili
nordice
$i
era
unic6
pentru
formele sofisticate
ale vazelol
$i
pentru
suportudle
circulare pentru pentru
, ,,,,,]i,,,,,,, Yt"ntut
"*tn'
vasele
din ceramice
$i
pentru
cupe.
Ce ti puri dc obi ccte au
fost confectionate
de popul al i a
naqada?
Populatia
naqada
confectiona
ceramicA pictatd,
Yaze din piatrd
decomtivd
de inaltd
calitate, palete
cosmetice
ti
bijuterii
conlectionate
din aur, lapis
9i
fikleq. De
asemenea,
erau angaJati in comertul
au
Nubi a.
9, Cend au
inccput
egiptcnii
si confecfi oneze
monede?
in secolul
al-Vlea
i.Hr s-au
rntrodus in Egipt
diu stliindtate
bani sub fonni
de
monede. La inceput,
monedele
erau folosite
ca pi esc. t andar di zar e
de met al pr el i o, 5i
nu
ca bani adevdrali.
10, i nai nte de uti l i zarea monedel or,
cum
l i ceau
comert egi pteni i ?
l nar nl e de ul t l t zar ea monedel or .
egi pt eni i
ut i l i zau un si . t em de schi mb i n nat ur i cu
saci de grAu qi
debenul,
o
greutate
de 91 de
grame (3
uncii)
din cupru sau
afgrnt,
care era
numitorul
comun.
l l . Carc era condi {i a
femei i i n vechi ul
Egipt?
Atat bdrbaii, cat
$i
femeile
aveau dreptul de
a deline
$i
de a-9i vinde proprietdtile,
de
tace contracte, de a se cdsdtori
$i
de a
divo4a,
de a primi
mostenire gi
de a intenta
procese
la tribunal.
\cchi rl
tj gfut
12.
Carc era
baza dreptului
egiptean?
De$i nu a supravietuit
nici un cod
legal
de pe
vremea vcchiului Egipt,
documentelc
juridice
arati
cd dreptul
eglptean
se
baza pe
conceplta
burului sim!
a binelui qi
rAului care
punea
accentul pe
in{elegere qi
pe
rezolvarca
conflictelor
13. i n vechi ul
Egi pt carc era pedeapsa
dati pentru
o
cri Ini ?
Pedeapsa pel1tru
crime minore
implica
mai
degrabd
aurenzi,
bdtdi, mutilare
faciald
sau exil.
Crimele grave
precum
omorul
qi jefuirca
mormintelor
se pedepseau
pnn
executale.
I4, Cc limbi se vorbca
in vechiul
Egipt?
Li mba
Egi pr ul ui
esr e o l i mbd nor di ca
afro-asi ari ca sl rdns
l egatd de berbera qi
semrta.
Ea se bucuri
de cea mai vechc
al estare
documenl are
di n i stori e
a r reunei
Iimbi,
inci din arrul 3200 i.Hr
'E;E!i7i*"!i:.l:Y;i:f
,9iit'.:,L
0CI
1. Unde se
gi sesc
aqezirile
americanilor din
epoca
gl aci ari ?
Agezirile
americanilor
din epoca
glaciard se
gdsesc
impdgtiate de
1a nord-vestul
Oceanului
Pacific spre
extemitatea
sudicd a
Americii de Sud.
2. Care au fost pri mcl e popul afi i di n
-{meri ca?
Primele
populatii din America au fost rasa
africani de
cul oare
neagrd,
care au
pAtruns in
cele doui
Americi
acum
,1.
in ce conditii a avut loc migrarea
st r i mol i l or omul ui di n Af r i ca spr e
America?
O cdldtorie de-a lungul Atlanticului spre
cele doud continente ale Amedcii
pulali de
un curent favorabil
pe o vreme blindd ar fi
fosl o sarci na mai utoara
penl ru afri cani i
occidentali din zonele de coasti
qi
de
pe
rivierd decAt
prin utilizarea camvanelor care
au traversat de$ertul Saharei, fierbinte ziua
9i
extrem de rece noaptea.
5. Ce tipuri de conflicte s-au desfigurat
intre 1500 i.IIr.
qi
600 i.IIr.?
in perioada dintre anii 1500 i.Hr.
qi 600
i.Hr,, au existat numeroase conflicte in
regiunea mediteraneani la care au pafticipat
ku9i1ii, egiptenii, asirienii, fenicienii,
populaJiile mirii, persanii, iudeii
qi
allii.
6. Cend au apirut californienii negri ca
popor?
Califomienii
negri au
apArut ca
popor la
sfrrgitul
anilor 1800
dupi multe
razboaie cu
invadatorii spanioli din sud.
7. Pe cine ii prezinti americanii drept
sclavi?
Afro-darienii
au existat in
America de
Sud
qi
Amenca
CentraE.
Acegti negri
erau afiicanii
liecha ADerica
p
care i-au vezut spaniolii prima
oard in
timpul
explordrii lor a ft9iei inguste de
pdmdnt
dintre Columbia gi
America
Centrald gi pe
care i-au descris drept
,,roDri
domnului
nostru".
8. Ci nd a
inceput
prima
dati
civilizatia
in
America?
Civilizaliile au apirut in cele doui Amencr
cu mult inainte sA creadd europenii. Olmecii
gi
mayaqii au fost primele popula{ii
care au
locuit pe acest teritoriu, dar aveau o
civilizalie extrem de avansatd.
9. Care era baza inrudirii in triburile
iroquoian?
Printre hiburile
iroquoian,
inrudirea
era
stabiliti numai
pe
linia sdngelui
femeii; inrudire
inseamni
membralitatea
intr-o familie, iar
aceasta
determini
h randul ei cetd{enia in cadrul
tribului, conferind anumite privilegii,
i ndatori ri
5i
drepturi soci al e. pol i ti ce gi
religioase.
10. Unde au locuit indienii algonquin?
pdsiri gi
animale sdlbatice. Bdrbafii vdnau
el ani . cari bu, castori , vi dre
5i
ani mal e mi ci .
12. De ce au
participat
Algonquinii
la
campania lui
Barry St Leger?
Rdzboinicii
algonquin
au
contrnuat sA se
lupte in alianle cu
Franla p6ni
la
cucedrea bdtanice
a
Quebecului
din anul 1760. LuptAndu-se in
numel e Coroanei bri rani ce. al gonqui ni i au
luat pade la campania lui Barry St Leger
din timpul Rdzboiului revolutionar
amencat.
13. Ce a fi cut l egi tura
di ntre Ameri ca de
Nord sau de Sud cu Asi a?
Conform cunoaqterii qtiinlifi
ce din
fiinlele umane nu au evoluat in
Nord sau de Sud, ci au sosit pe
o ffiqie care fdcea inilial legitura
America de Nord gi
Asia.
nt,
de
pe
14. Ce boal i a bi ntui t l a
cu europeni i l a i ncep
Virsatul,
tifosul,
difteria,
pojaxul,
malaria
9i
al te eDi
au
a popoaxelor
ci, cauz6.nd
eti din istoria
l 1
1. La ce se relbri
vechiul Orient
Mijlociu?
Aproplat s
ret'erd la
pdmele
civilizalii
din cadul
rNDr
unor regrrrnl
care
i'*-,n-,',
\
coresPund in
linii mari
Orientului Mijlociu modem: Mesopotamia,
Persi a. Anatol i a. Lerantul
;i
vechi ul Lgi pt.
2. Unde este si tuat Sumerul ?
Sumerul, situat in sudul Mesopotamiei, este
cea mat
r.eche
civilizalie
din lume.
Ea a durat
de la prima
stabilire a
Vechiul
Odent
dinastiee:pdnd la aparilia Babilonului la
inceputlrlinileniului al-Iilea i.Hr
3. Cand r atins apogeul ciyilizalia
eqinfeani?
ui afostoperi oada
d al-Ill-lea i.Hr. cdnd
Vechi
in ca(
SUMER, AKI'{D CU ELAM
4. Credeau sumerienii in for(ele naturii?
Sumerienii credeau cA fofiele natudi
(ploaia,
vertul,
inundaliile)
erau fo4e vii.
Oamenii nu
puteau
contlola
aceste lorte
ale naturii,
agadar ei le venerau ca
pe nigte zei. De
asemenea, oamenii credeau cd ei triiau pe
Pdmant doar Dentru Dl5cerea zeilor.
5, Unde a apirut
prima
ciYilizaliel
Se consi derd ci
pri ma
ci vi l i zal i e a apdrut i n
Mesopotamia, intre fluviile Tigru
qi
Eufrat.
intr-o zond cunoscutd sub numele de
Sumeri a. oameni i
$i -au
ri di cal col i be.
cre$teau vite
Si
cultivau pdmentul pentru
hlan6.
6. Care au fost lucrurile pe care le-au
dezvoltat
sumerienii
pentru
pri ma
dati?
Sumerienii
au dezvoltat
pdmul
limbaj scris,
un sistem de
scnere
numitd cuneiformi. Acest alfabet avea 500
de caractele care reprezentau diferite forme
de cuie. Au fost primii caxe au utilizat roata,
ficdndu-qi care pentru cultivaxea
pdm6nnrlui
$i
pentru come4.
Vechiul Orient lvlijlociu
7, Cum au aj uns surueri cni i
si
construi asci canal ul ?
Sumcrienii au
recunoscut
nevora de a
capta excesul
de ap5.
Oraqele
sumeriene
erau oafeaum
aproape de
cursurile de
apd, fie de rduri, fie de miri.
B. Unde i qi pi strau
sumeri cni i scri eri l e
l or?
Alte civilizalii ale
vremii practicau
pu{in
scrisul. Dar
sumerienii au fost
acela care scriau
aproape in mod
prolific,
despre
religia 1or, despre
legi, despre
practicile
de afaced
gi
viala lor zilnici
9i
biblioteci pentru
a le
astfel au constluit
pistm.
9. De cend a i nceput peri oada
Uruk?
Pedoada Uruk a existat din epoaa
proto-istoricd
calcoliticd pdnd
la inceputul
epoci i bron,/ul ui di n i srori r Mcsopotami ei .
Denumitd
dupd
oraqul
sumenan
Uruk,
aceastA
perioadd
a
ibst
martora
dezvoltdrii vieJii urbane in Mesopotarnra.
!
{}"
Cind a existat civiliza{ia
iFoto-elamiti?
Civilizalia proto-elamitd
a existat intre anll
ll00 i.Hr
9i
2700 i.IIr., cdnd Susa, ultima
- . 1. i l al a
a el ami t i l or a i ncepur . 5 pr i measci
:ntluen{a
culturilor din podigul
Iranului.
r
. i l ri rrl
()ri t ni
l l i j l or: i u
mare de piramide,
care au fost construite in
acea penoadi
ca locuri de inmormdntarc a
faraonilor
12, Cine a fost Kizzulvatna?
Kizzuwatna
a fost numele unui vechi regat
di n r ni l eni ul
al - l l - l ca i . Hr . f r a si t uar i n
zoncl e
munt oase al e A nl r ol i ei sud- e. r i ce,
l6ngd
Golful lskenderun
din Turcia de
astdzi.
13. Cum erau l i tructui .xti
sumeri eni i l
Ora;ele suneriene
aveau formd
dreptr.rnghiulard,
erau inconjurate
de ziduri
inalte. Iniunhul po4ilor
oraqului existau
strSzi latc utilizate pentut procesiunile
religioase sau penhl parade
in cazul unor
victodi.
14.
Ce este cronologia
scurti?
Cronologia
scu d este o cronologie dc la
i ncepurul
epoci i gl aci are-
care
.tabi l egre
domnia lui Hammurabi
pentru
anul 1728 i.Hr.
I J
.-.e00
j : ' ui 1; bi i r, r
$,:t:t'' I
r'\)s;aJl'[
1. Unde a l ocui t
"Homo
erectus"'!
Cel mai celebru
specimen al
lui " Homo
erectus
desaoperit in
China este aqa
numitul
,,on
de Pekin"
descoperit in
anul 1923.
2, De ce este numi t gal ben Fl uvi ul
Cal bcn?
Fluviul
Galben a fost
denunit
astfel datoritd
stratului de
loess care s-a
depus
pc mal
ql
apol
ajung6.nd in sol, crednd un aspect gdlbui al
apei.
3. Care este prima dinastic inregistrati
din punct de Yedere istoric?
Di nasti a xi a (2100 i .Hr - 1600 i .FIr.) di n
China este prima dinastie descrisd in analele
istoricii shdvechi, cum ar fi Analele
Mar el ui l st or i c
gi Anal el e pe bambus.
,1.
Cine era popula{ia zhou?
PopulaJia zhou era populala care trdia la
vest de Shang, iar liderul lor a lost numit
,,Protectorul
vestic" de cdhe Shang.
14
5. Care au fost contribulia dinastiei
Qin?
Dinastia
Qin
este bine aunoscuti
pentru
inceperea Marelui Zid chinezesc, care a fost
maj tarziu mdrit
si
dezvoltat in timpul
dinastiei Ming.
6. Carc a l bst un
punct i mportant
de cotituri in
i stori a Chi nei ?
In istoria Chinei
s-a inregistat un
impodant punct de
cotiturd in secolul
al-XV-lea i.Hr,
cdnd dinastia
Shang a inceput sd utilizeze semne care au
evoluat in caracterele chinezeqti de astdzi.
7. Ce dinastie a imbrititat filozofia
confucianisti in China?
Dinastia Han a apdrr"rt in anul 206 i.Hr
A fost
prima
dinastie care a imbrd{i$at
hlozofia confucianisti, care a devenit
fundan.rentul idcologic al tutwor
regimruilor pdni 1a finalul Chinei imperiale.
5ub di nc. t r a Han, Chi na a f Ecut mar i
progrese in multe domenii ale artei
gr
$tiinfelor.
8. Ce ti p dc
regiune
cul tural i a
avut China?
(
nt na are o
civilizalie
skdveche, o
entitate
1'cchcr ChiDa
nar i onal 6
sau mul r i nal i onal a.
i n f unc1i e r Je
perspectlvd,
care ocupi o mare partc a Asiei
de est.
9. Ce
fard
a avut
mari contributii
in sfera
l i mbaj ul ui scri s?
China detine cel
mai lung sistem
de limbaj scris
utilizat in mod
continuu, iar
savantul
$i
biochimistul
britanic Joseph Needhanr a numit cele
,,trtqtru
mqri invenlii ole Chinei antice":
hdrtia, busola, praful
de
puqcd
9i
tiparul.
10. Care au fost cel e doui enti ti ti
pol i ti ce
care au api rut i n urma
Ri zboi ul ui Ci yi l chi nez?
Situalia de impas a ultimului Rdzboi Civil
chinez a dus la crearea a doud entitdti
politice
care au lolosit numele China:
Republica Populard
China (RPC) qi
Republia
China (RC),
cunoscutd in mod
obiqnuit ca
Taiwan.
11. Cum se
nume!te
Chi na i n
l i mba
chi nezi ?
ln chneze$te
China se
spune
\
r l hr . r
(
l i l r a
15
'm.:l:H
,,Zhongguo".
Litera zhong
inseamnd
,,mijloc"
sau central, iar
,grr0"
tento
u sau rcgat.
12. i n ti mpul ci rei
di nasti i s-au cmi s
pri mi i
bani de
hertie
ti
s-a utilizat
marina militari in
mod permanent?
Dinastia Song a fost
primul guvem
din
rstoria lumii care a
emis bancnotelc
Ai
pdmul
stat care a utilizat narina militard in
mod permanent.
13. Ci nd s-a
consti tui t
Republica
Chi na?
Republ i ca
Chi na
s-a constituit in
I i anuari e
1912
vestind sm$itul
dinastiei
Qing.
Sun Yatsen din
parl i dul
Kuomi nrang
a fo' r procl amat
pre$edinte
provizoriu
al republicii.
14. Ci ne a i nyentat
scri sul i n mod
i ndependent?
Vechea China
a fost unul
din
primele
centre ale
civilizaliei
uulane.
Civilizalia
ohinezd a fost
de asemenca
una dintre
pulinele
care a inventat
scderea in mod
independent,
celelalte fiind Mesopotamra,
civiliza{ia
de
pe
Valea Indului, civilizatia
Maya, civilizalia minoani a Crecici anttce
ti
vechiul Egipt.
1. Care a fost
inceputul
Si
sfArqitul
perioadei
Greciei antice?
l n mod tradrl tonal .
istoricii au
considerat anul 776
i.Hr., data consernati
a primelorjocuri
olimpice, ca fiind
inceputul perioadei
Greciei antice.
S{hrqitul perioadei
Greciei antice a fost
considerat in mod
traditional moartea lui
Alexandru cel Mare in
anul 323 i.Hr
2. De ce
perioada
1100-800 i.Hr. este
supranumiti,,Epo c
q
intu n e c at d" ?
Perioada dintre arul 1100 i.Hr qi
secolul
dupi care era divizat
comunitdti cu
masura
insuld,
al-VIU-lea
i.[Ir. este
cunoscuta
dtept
,,Epoca
tntunecatd"
caxe a urmat
pribuqirii
epocii
Grecia
r dictat in mare
aeCiei. unde fiecare
4. Cum era impir(iti populatia Atenei?
in Atena, populafia
era impd4it6 in patru
clase
sociale, in
tunclie de
avere.
Oamenii iqi
puteau
schimba
clasa dacd
cestigau
mal multi
Danr. rn Jpana. ro| cetalenll DarDatl
dobdndeau un titlu de egalitate dacd iqi
teminau studiile.
5. Cine erau ilofii?
Ilolii erau locuitorii tinutului Messema care
se invecina cu Spafta. Messenienii au
der eni t scl ar i al l a1i i n posesi a sr ar ul ui .
6. Care era principala
deosebire dintre
educa(ia biietilor
ti
cea a fetelor in
Grecia antici?
Atet bdielii cet
Si
fetele invdJau sd citeascd,
sd scri e
5i
sd facd referi re l a Ii teranrA. i n
plus, baielii invdlau
9i
sd cdnte
gi
sd
interyreteze la un instrument muzical
gi
erau antrenali si fie atleJi, iar ftle erau
obligate si se deprindd cu responsabilitalile
casel .
Gr.tcia Bntici
7, Care era accentul pri nci pal
al l i l ozofi ei
grece$ti?
Filozofia
greceascd
se
axa pe
rolul
gAndirii
9i
al
investigdxii.
ln multe
pdvinfe,
aceastA
filozofie a
influentat filozofia modemd, precum qi
$tiinla
modemd.
8. Care erau principalii
zei ai grecilor?
Principalii zei ai
grecilor
erau
doisprezece
olimpieni, Zeus, so,ti
lui, Hera, Poseidon,
Ares, Hermes,
Hephaestus, Afrodi
Atena, Apolo,
Ademis, Demeter
Si
Hestia.
9. Cc predomi na
i n
viata grecilor?
Via{a in Grecia era dominati de religie
tl
astfel nu era surprinzitor laptul cd templele
Greciei antice erau aele mai mari
9i
mar
frumoase. Aceste temple aveau gi
scop
politic
deoarece erau deseori ddicate pentru
a celebra puterea
civicd
qi
mAndria pentu
a
ofed ofrande zeititii care pahona ora$ul
pentru
izbanda in rdzboi.
10. Ce rol aveau bi rbafi i qi
femei l e i n
( ; t . ci n
r nl i c: i
@00
ri atapubl i ci
^
Cn'
16afuaf i a
creci ei anri ce?
S116, ; 1, l . l -f
Sei a
q
Bdr bat i i ar eau
r ol ul pr el omi nan. I
i n
- i i l
/
via{a publici
a Greciei antice. Ei erau
,'4;i
'
,
angajafi inpoliticd qi
evenimente
"
J
publice,
in timp ce femeile erau incurajate
sd rdmAni acasd.
11. Cum i l i
construi au
casel e
greci i ?
Casele erau
construite
din cdrdmidd
uscatd la
soare pe
o fundalie de
piatrd.
Pe ldngd
ci r5mi zi l e uscal e l a soare. se ul i l i ,/au
ti
tigle din lut penhu acoperirea camerelor
12. Ce drepturi aveau femei l e i n Greci a
anti ci ?
Femeile din
majontatea
ora$elor-stat din
Grecia antici
aveau putine
drepturi. Ele se
aflau sub
stipenirea gi
protec,tia
talilor,
solilor sau a
rudelor bdrba{i,
intreaga lor via{d. Femeile nu aveau mci un
rol in viala politicd.
13. De ce erau monedel e l arg ri spandi te
i n Atena?
Atenienii foloseau o monedd numiti
drachma. Aceasta era larg raspanditii
datorit5 retelsi comerciale pe
care
gi-au
dezvoltat-o.
l,l. Care era limba
yorbiti
de citrc
greci?
Grecii antici au fost primii
europeni care au
utilizat un alfabet pentru
a citi
qi
a scrie,
al fabel care a dus i n cel e di n urmd l i
fomarea tuturor limbilor europene
moderne.
17
,400
.lintieb&''t
/ -
:
.
orar irLl{aSrAq
'?i-Y /
f . - 1
.
.1.
Care erau
activititile care se
anti ci ?
1. Ci ne a i ntemei at
Roma antici?
Potrivit legendei,
Roma a fost
intemeiata in 21
aprilie 753 i.Hr.
de citre
descendentii
gemeni ai
prinlului
troian
Enea, Romulus
qi
Remus-
2. Care au fost
monumentele
care
infrumuse{au
Roma antici?
Oragul Roma avea un mare numir de
structud monumentale
precum
Colosseum,
Forumul troian
$i
Panteonul.
3. Cum s-a pdstrat dreptul roman?
Dreptul roman aga cum
s-a pdstrat in codurile
lui Iustinian a
continuat in Imperiul
bizantin
$i
a constituit
temelia altor coduri
similare in Europa
occidentala
continentali.
Activitifile industriale
qi
de manufacturd
erau mai neinsennate. Cele mai importante
activitAf erau mineritul
qi
excavarea pietrei,
ceea ce a fumizat matedale de constructie
1B
de baz6 pentuu construclile din acea
perioadl.
5. Care era
,,sistemul
de monede" pe care
il avea Roma antici?
De$i in Roma anticd
.. se folosea trocul,
1
deseori in
shangerea
Roma aYea un
sistem de monede
bine dezvoltat,
din monede din bronz
6, Care era
,,sistemul
de monede"
pe
care
il avea Roma antici?
Ci vi ti zal i a romana esl e adesea i ncl usa i n
,gntichitatea
clasicd" impreuni cu Grecia
anticd, o
civilizalie
care a
inspint in
mare misuri
cultura
Romei antice.
Roma anticd
a contribuit
mult la dezvoltarea dreptului, rizboiului,
artei, literatudi, tehrologiei
qi
limbajului in
lumea occidentali.
7. Cend a lbst lbndati Republica
RomanS?
Pelioada
romaua
dateazd in
general
aproximativ
din anul 200
i.Hr pdnd in
an:ll476
d.Hr
qi
se
imparte in
epoca republican6
9i
epoca imperiald care
poale fi datat5 din anul 27 i.Hr
8. i n ce fel a fost Roma cel mai mare
centru urban al vremi i sal e?
gi metal preJios.
RorI' a anfi c!
Oraqul imperial Roma a fost cel maj mare
centru
centre comerciale.
9. Ci ne conducea Romal
urban al
vremll
sale,
avdnd o
populalie
de un
mi l i on de
locuitori
qi
numeroase
Unii
istorici
susfin ci
economia
Imperiului
Roman
timpuriu
ela o
economie
Initial, Roma a fost
conduse de imp6ra!,
care erau aleti pe
rdnd din fiecare din
principalele familii.
Natum exacti a
puterii
impiratului
este imprecisA. Este
posibil sd fi detinut
putere
aproape
absolutd, fiind qeful
executiv al
Senatului
gi
al poporului.
10. Cum era i mpi rti t dreptul i n Roma
anti ci ?
Pri nci pal el e caLegori i al e dreprul ui di n
Roma anticd, aga cum apar in codurile din
dr epr uJ l ui I ust i ni an
5i
al I ui Theodo. i r r .
erat
"
lus civile"
, "
lus gentium"
Si
"
lus
nuturale".
1 1 . Ce tip de economie exista in Roma
anti ci ?
::
liatd
qi
una din cele mai
:;
-.ne.mii
agricole, romanii
:::.i i tori de vi te.
:
- r
r ; l i i ci i
dezvoltate
fiind mari
12. Unde s-a
dezvoltat Roma
Roma anticd a fost o civiliza{ie care s-a
dezvoltat dintr-o micd comunitate de
agdcultori intemeiati in peninsula italic6 in
secol ul al - Vl - l ea aj r r ngdnd un mar e i mper i u
care
s-a
i nti ns pana l a Varea Medi terand.
13. Cum
anti ci ?
triiau locuitorii din ltoma
Teritoriul aflat sub
stdpdnirea Romei
antice, arhitectura
locului cuprindea de
la case foarte
modeste Ia vile de
!ard.
in oraqul
capitala Roma,
existau retedinte
i mperi al e agezate pe
.
eleganta Colind
Palatini. Vizionarea pieselor
de teahrr
qi
organizarea
jocurilor
erau principalele
activitali din timpul liber.
14. De unde
vine
cuvantul
o,republicii"?
Luptele de
clasi din
,,R.epublict
Romsnft" at
dus la un
amestec
neobiqnuit de
democralie
9i
oligarhie. CuvAntul
,,repuhlicd"
vite din latinescul
,,res
publica"
care se traduce pdn trebudle
publice.
19
1. Cum au apirut
incapii?
Civilizajia inca96 a
inceput ca
un trib din
zona Cusco,
unde
legendarii
Sapa Inca,
Manco
Capac au
intemeiat
Regatul
Cusco in
jurul
anului 1200.
2. Cate caste existau la incati?
Incagii erau separali in tlei caste distincte:
clasa
dominant6
(nobilii),
clasa de
j os
gi
sclavii
(Yanas).
Sclavii
includeau
prizonierii de rdzboi, precum gi
copiii
sclavilor. Majoritatea bdrbafilor din clasa de
jos
erau;fermieri.
3. De ce:utilizau incagii
quipu
sau
legiturile?
quipu sau leg[turile de sfori
recensdmant.
Multe din
informa{iile
4. Cete ca
i nca$i i ?
Incagii depindeau
transmiterea pe cal
lnrtii
pistrare a cultudi lor. invelemantul inca$
era i mparl i t i n doud categori i : educal i a
voca,tionali
$i
pregdtirea formald.
5. Unde locuiau incatii?
Incagii locuiau
pe teritorii muntoase, care
nu sunt
potdvite pentru agdculturd. Ei tdiau
terase in
pantele abrupte - cunoscute drept
andene
-
penuu a-qi putea semana cultudle.
Cultivau
porumb, quinoa, dovlecei, tomate,
arahide, ardei iute. pepeni. bumbac
ai
cartofi.
6. Care au lbst descopedril inca$ilor ln
medicini?
Incagii au f6cut
numeroase
descoperiri ln
medicind.
Efectuau operatii
reuqite pe scalp,
ceea ce
presupunea
tiierea unor geuri in scalp
pentru a elibera
presiunea de la rdnile
provocate la cap.
Frunzele de coca erau folosite la bduturi
care diminuau foamea
gi
durerea.
7. Cum se apirau incaqii de dugmani?
Incagii nu
cunoqteau fterul
sau o{elul, dar
au dezvoltat
aliaje din bronz
superior
pentru
duqmani
gi
pentru
mezoamencanu
contemporam.
8. Cat era de
puternici
armata incali?
Incagii
foloseau
arme
$1
purtau
rdzboaie cu
alte
civilizaJii
din zona.
AImata
incagd era cea mai puternici
din regtune
deoarece putea
se transforme un sdtean sau
un fermier obignuit intr-un soldat
gata
de
luptA.
9. Care a fost numele pe
care l-au dat
i ncapi i i mperi ul ui l or?
Incagii gi-au
denumit imperiul
,,Tinutul
celor
Pafiu Regiunt'
sau Imperiul
Tahuantinsuyu. El
se lntindea de la
nord Ia sud pe
4000 km de-a
lungul lanfului
inalt al munlilor
Arzt.
10, Care era fundamentul l i mbi i
i ncasi l or?
Incaqii nu
aveau o
limbd
scrisd.
Toate
elementele
care le
influenta
limba
9i
chiar unele
cale nu o
influenjau i-au conferit un caracter divin. Ei
credeau ci toate zeitdlile au fost create d
,
un zeu etem
$i
atotpuiemic nunit
:: ' ::, :
wl raqochan.
Incrti i
11. Ci nd a cuceri t
Francisco Pizarro
teritoriul incat?
Dupd Rdzboiul Civil
Inca$ intr
fralii
Huascar gi
Atahualpa,
cuceritorii
spanioli
condu$i de
Francisco
Pizarro au
cucelit
teritoriul inca$
i n anul 1533.
Pizarro a
condus Peru timp de aproape zece ani
gi
a
iniJiat prin
Atahualpa declinul cultunr
rncase.
12. Care au fost miturile despre incagi?
Au existat mai multe mituri desDre Manco
Capac qi
venirea lui la putere. intr-unul
dinhe ele, Manco Capac
$i
fratele seu emu
fiii zeului soare lnti. Manco Capac insu5i a
fost venerat ca zeu al focului
gi
al soarelui,
Incagii, cunosculi
qi
ca fii ai soarelui, au
s si fie cel
America. Putemicul
sunt cunoscuti ast6zi a
in anul 1438 i.Hr Inc
t aproximativ
situati in
America de Sud,
din
^
Etrehilfi
ud imprejurul
vestioe ale
in zonele
21
1, Ce denumeqte
termenul de
,,aztec"?
,Aztec"
este wr
termen utilizat
pntru a se referi
la anumite
grupud etnice
din centrul
Mexicului, in
special la acele
grupuri care
vorbeau limba
Nahuatl
pi
care
au reugit s5
domine politic
ai
militar
po4iunile
intinse din Mezoamerica in secolele
a1-XIV-lea, al-XVlea
gi
al-XVl-lea.
2. Care erau oragele care au format
Imperi ul Aztec?
Principalele
oraie-stat
aliate ale
oragului
impreuni cu Mexica au
Aliantd Azteci au ajuns
Imperiul Aztec.
ul
,,sztec"?
incepdnd cu
savanti ai vrem
tetmer:rul
,,szted'
Tenoehtitlan,
Acolh.aus din
T
9r
Cuvdntul
-aztec"
t\) a
fost la origine
denumirea nici
ui grup etnic,
dobdndit o
ilizarc
22 Aztecii
popoarele
vorbitoare de limbd Nahuatl din
Mexic ilainte de cucerirea spanioli din anul
1519.
4. Ce inseamni termen
,,aztecaltt'
in
l i mba
Nahuatl?
l n rmDa
Nahuatl,
limba de
origine a
mexicanilor,
,,sztecakf'
inseamnd
,,cineyq
csre se trage din Aztlqn"
-
5. Unde se vorbea limba Nahuatl?
Majoritatea
vorbitorilor de
Nauatl locuiau
in centrul
Mexicului in
statele Estado
de Mexico El
Distrito
Federal,
Puebla,
Tlaxcala, Morelos, Guerrero, Veracruz,
Michoacan
qi
Hidalgo.
6. Care era scrierea limbii Nahuatl?
Nahuatl se scria la origine prin pictograme
care nu reprezntau un sistem complet de
scnere, ct
servea drept
mnemonic
penfiu a le
reaminti
cititorilor de
textele pe care
le-au invelat
pe cale oral6.
7. Cum erau inmormantate cipeteniile
aztece?
8. De ce deveneau aztecii sclavi?
Aztecii deveneau sclavi din cauza datoriilor,
ca pedeapsd pentru o cri md sau ca pri zoni eri
de rdzboi. Sclavii
puteau
avea dreptul la
propdetate
$i
chiar sE aibd proprii lor sclavi.
9. Cu ce se hrinea poporul
aztec?
Aztecii i9i
produceau
hrana,
cultivand
porumbul, fasolea
qi
dovlecelul, la
care se adiugau
adesea ardeiul,
tomatele, ele
compunend
meniul mexicar in
majoritatea
regiunilor pin6 in zilele noastre. Culegeau
acocile, un soi de crevete mdrunt ce se
gdseau
din abundenJi.
10. Ce animale au fost domesticite de
azteci?
Singurele
animale
domestice
cunoscute de
azteci erau cAinii
$i
cucanii,
ambele soiuri
fiind consumate
ca hane. La
mezoamericani,
precum
$1
americanii
ffi
ffi
modemi, curcartul domestic este un
descendent al cucanului selbatic din
Amerlca.
Aztecii
sub controlul spaniole.
23
ll"ioo.l. o. . u.uo
"- "ffi
:$
**iHff
post de bani. dar
5i
pentru
a faci
CdUffi
I r. La ce rororeau
disxtrebfrri
aztecii boabele de
post de bani, dar
gi pentru
a face
_
od@
,Xocolstf
', o bF!:uhJf,d spumoas6
9i
amard,
-
lipsitt de dulceata bduturilor de ciocolati
moderrre. De asemenea aztecii
lineau
stupi
gi
culegeau miere.
12, Ce
jocuri
cu minge
jucau
aztecii?
tuturor culturilor
mezoamericane,
aztecii
practicau
o variaati a
jocului
mezoamerican
cu mingea,
rJ'rmil
" tlachtli"
sau
"
ollamsliztli" in Nahuatl. Jocul se
juca
cu o minge din cauciuc tare, numitA
"o//i",
13. Cum iqi educau aztecii copiii?
Pdnd la vArsta de
pais
copiilor era in m6inile
supravegheati de a
Acest slstem
baza pe zic
14. Ce co
au creat
Existi
existd
;i
astdzi creat
lli.
se
9r
aceslea su m mare
Codexurile post
Mendoza sau Codex
ritualice.
Codex
fost pictate
de
tlacuilos azteci
(cr(
codexuri), dar
CivilizaJia Maya este o civilizatie
mezoamericand, renumitd pentru singua
limbd scrisd complet dezvoltatA din
America pre-coluurbiand. Arhitectwa
monumenhle spectaculoasd
qi
sistemul
matematic
Ai
asftonomic sofisticat sunt
cheia recunoagterii sale.
2. Cu ce ci vi l i zati e are tri si turi comune?
CivilizaJia
Maya
impdxtdse$te
multe trdsitud
comune cu alte
civilizaJii
mesoamencane
datodti
gradului inalt de interacliune
gi
de difuziune
a culturii care a caracterizat acea reglune.
3, Care este
geografia
civiliza{iei Mayal
intinderea
geograficd a
civilizaJiei Maya,
cunoscutd drept
regiunea Maya, se
intindea de-a
lungul statelor
mexicane sudice
24
i
Chiapas, Tabasco
Nlayapii
Yucatan,
Quintana
Roo, Campeche
sr
Yucatan Guatemala.
4. Unde s-au
stabilit a!ezirile
mayage?
De \Teme ce
regiunea Maya era
locuiti inilial in
mileniul al-Xlea
i.Hr, primele
aqezdri care au fost
in mod clat
,,trIaya"
au fost stabilite
aproximativ in anul 1800 i.Hr in regrunea
Soconusco a coastei Pacificului.
5, Cand s-a
dczvoltat
civiliza{ia
aztecd?
Aztecii, care
au cucent
cea mal
marg
pafte a
Mexicului,
au conshuit o civilizalie foarte dezvoltatd
in
anii 1400. ln acelaqi timp, incaqii zideau un
imperiu in Peru.
6. in cite zone era impirtiti regiunea
Maya?
Regiunea Maya este in general impdrJitd in
trei zone slab definite: zonele Maya inalte
de mi azdzi . zonel e Vayaj oase de mi azdzi
(sau
centrale)
qi
zonele Maya miazinoapte.
7. Pentru ce a fost cunoscuti arta Maya?
Arta Maya este
consideratd de mulli ca
fiind cea mai sofisticatt
$i
mai liumoasa arti a
lumii artice. Stilul
distinct al artei Maya a
fost influenlat de
civilizalia Omlec.
Aceasta a atins zenitul
(anul
1500 i.Hr -
anul 250 d.Hr) in
timpul perioadei
clasice
a civilizaliei
9i
este
cunoscutd pentru utilizarea
jadului,
obsidianului
$i
stucco-ului.
Teoriile non-ecologice ale declinului
civilizaliei Maya se impaxt in mai multe
sub-categorii, cum ar h suprapopularea,
invazia str6ina, levolta
l5reneasci Si
prdbuqirea rutelor comerciale cheie.
9. Ce monumente celebre au lbst create
de mayagi?
Cele mai
renumite
monumente
au fost
piramidele
in tuepte pe
cate le-au
ridicat in centrele lor religioase l6rngi
palaLele
conducdtorilor lor. Palatul lui
Cancuen este cel mai mare din regiunea
Maya, degi locul, loarte interesart, este
linsit de niramide.
10. Care era clima din regiunea M
realiza cu
gi
cu pene.
Stilul codex, scris cu cemealS
neagrd gi
ingrogdri roqii, il numesc
,fiztlz/
rogului
gi
al negrulut'.
12, in ce fel anul Maya misura durata
anul ui sol ar?
Mayagii au mdsurat durata aaului solar.:cu
un ina)t grad
de
precizie.
mult mai precis
decal cel folosit in Europa care a stat Ia
baza Calendarului Georgian.
um
9r
lwile
hrana in
producere
a
etode de
pudle
grddinile in
fEcute din odr de animal
8. Ce a def er mi nal decl i nul
popul a! i ei
natura cictcA a
ceremoniile
celeste pe
r
14,
Climatul in resiunea Mava
cultivate
Itarea pla.ntelol
1. Care a fost
civilizalia care a
marcat inceputul
istoriei Indiei?
Istoria Indiei
debuteaz i cu
civilizalia din valea
Indului, care s-a
rispandit
si
a
inflodt ln partea de
nord-vest a
sub-continentului
indian, lntre
aproximativ anul
3300
9i
anul 1300
i.Hr.
2. CAnd a ajuns islamul in India?
Islamul a ajuns
pe
sub-continent in anul 712
d.Hr. cand
generalul arab Muhammad bin
Qasim
a cucerir Sindthul Multanul din
sudul Punjabului.
3. Cend a i nceput epoca bronzul ui l n
l ndi a?
Epoca
bronzului a
incepul pe
sub-cdntinentul
t in lndia. noua
Locuitorii din
vechea vale a
5. Ce carte continea descrierea culturii
Veda?
Cultufa Veda este
cultura
indo-arayani
asociatd cu
textele hinduse
sacre ale Vedelor,
care au fost
compuse oral in
sanscrita vedic6.
6. Care sunt
perioadele cunoscute drept epoca
bronzului
gi
epoca fierului in lndia?
Primii 500 de ani
(1500
- 1000 i .Hr) ai
epocii vedice
corespund Indiei din
epoca bronzului, iar
urmdtorii 500 de ani
(1000
-
500 i .Hr)
corespund Indiei din
epoca fierului.
7. Cum a fost
posibil
ca romanii si faci
comert l n Indi a?
Comer]ul a fost lnceput de Eudoxus de
Cyzicus ln anul 130 i.Hr. De atunci el s-a
dezvoltat
$i,
potrivit lui Strabo, din vremea
lui Augustus
pAnd ln anul 120 cordbiile igi
ridicau pdnzele in fiecar ar din Myos
Hosmos spre India.
8. Cand a apirut dinastia Sunga?
Dinastia Sunga a apdrut in anul 185 i.Hr,
cu aproximativ
cincizeci de ani
dup6 moartea lui
Ashoka, cdnd
regele Brihadratha
a fost ucis de
comandantul de
atunci al regelui
Sunga Pusyamifa.
9. Cend a atins
cultura hindusi
noi dimensiuni?
norqut lnolel. ln
aceastd perioadd,
cunoscutd Sub
numele de Epoca
de Aur a renagterii
hinduse din India,
cultwa,
Stiinla $i
administralia
politicd
a atins noi
culmi.
10. Cind a inceput
,,epoca
clasicd" i\\
Indi a?
Epoca clasicd in India a incepul odati cu
renagterea nordului in timpul cuceririlor lui
Harsha in secolul al-XVII-lea
qi
s-a incheiat
odatd cu cdderea Imperiului Vijayanagar din
suo.
11. Ci ne a i ntemci at Imperi ul i \{ughal
din India?
in anul 1526,
Babur, un
descendent
timurid
(turco-persan)
al lui Timur qi
Genghis Khan
a venit prin
trecitoarea
Khyber
9i
a
intemeiat
Imperiul
Mughal, care a ddinuit timp de peste 200 de
a.
Vechea lndia ) i
12. Ci ne a fost
pri ma
femci e
musul mani
Indi a?
Sultaratul din
Delhi este
singurul imperiu
indo-islamic care
$i-a
exprimat
intenlia de a a$eza
pe tlon una dintre
pulinele
femei cale au condus India, pe
numel e ei Razi a Sul t an
( 1236- 1240) .
13. Ci ne a
intemeiat gi
a
consol i dat
Regatul Maratha?
Regatul Maratha a
fost intemeiat gi
consolidat de
Jnlvajr. ln secolul
al-XVIIIJea,
acesta s-a
transformat in
Imperiul Maratha
sub domnia 1ui Peshwas.
l,l. Ce a determinat ca valea Indului si
lie cea mai dezvoltati civilizatie din
intreaga lume?
Rdmigitele
gdsite la
Harappa
qi
Mohenjo-Daro
sugereaz 6 faptul
cd oragele erau
a$ezat in forme
de refea, av6nd
shdzi drepte.
Acest fapt este
important
deoarece alte popoare
care au
trdit in aceea$i perioadd
ln diferite pirgi
ale
lumii nu aveau aga ceva. Mohenjo-Daro
avea propria
sa baie centrald, fiind
lnconjurati
de mai multe cl6diri. Aceastd
a$ezare seamtnb cu biile romane.
l . De ce
peri oada
Kolun era
importanti in
Japoni a?
Pedoada
Kofun, care a
inceput in
juul
arului
250 d.Hr, a
fost martora
apariliei unor
state militaxe
putemrce
centrate in
jurul
unor
clanud
putemlce
$l
intemeierii
statului
dominant Yamato, in
jurul
provinciel
Yamato.
2. Cine a introdus budismul in Japonia?
in Japonia in anul
538 de ia Japonia i-a
oferit fost
promovat
de clasa ku gi-a
concen
CI
&
a
3. Ce a rep
Perioada
fost pedoada
cdhe
epoca
::
,i
t:,:, -, \'eehen Japoltla
4. Decea
fost
perioada
Yayoi
impoftant
i pentru
Japonia?
Perioada
Yayoi a durat din anul 400 sau anul 300
i.Hr. pdni in anul 250 d.Hr.Ea a primit
numele dupd oragul Yayoi. Inceputul
peri oadei Yayoi a marcal i nfl uxul de noi
practici precum,tsutul, cultivarea orezului,
qamani smul yi fabri carea bronzul ui
gi a
fierului aduse din Coreea sau China.
5. Care a fost
punctul
culminant al
scrierilor istorice
in Japonia?
Scdedle istorice
in Japonia au
culminat la
inceputul
secolului
al-XVII-1ea
pdn
cronicile masive
Kojiki
qi Nihon Shoki. Aceste cronici redau
o
prezentare legendare a inceputudlor
Japoniei, cunoscuti astizi ca mitologia
Japoneza.
6. Care a fost arta care a cunoscut
culmea in
perioada Heian?
Perioada Heian,
care a durat din
anul 794
p6nd in
anul I185, este
ultima
perioadi a
istoriei
japoneze
clasice.
Este consideratd
punctul culminant
al cu4ii imperiale
japoneze gi
este renumitd penku artel sale,
mai ales in
poezie
si
literatur6.
tipdriturilor pe blocuri
"
kabuki" qi
"bqnraku"
7. Ce dezvoltdri
artistice au ayut
loc in perioada
Edo?
Multe dezvoltdri
artistice au avut loc
in perioada Edo.
Cele mai
sernnificative dintre
acestea au fost
forma
"
ukiyo-e" a
de lemn
ti
teatrele
cunoscut
culmea in
peri oada
Hei an?
in secolul
al JX-l ea,
Heian-kyo,
capitala
imperiali, avea
cinci institulii
9.
de inva{dmant superior gi in pafiea
care a
mai rdmas din
perioada
Heian, au fost
infiinlate alte
gcoli
de odtre nobilime gi
curtea imperial6.
Ce este
ffi
W
s-
Gaya?
Nihonshoki susline cd
Vechea Japonia
8. Care a fost afta cere a
aceastd idee pe motir'ul ci nu existd
nici o menliune nici in mai vechea
Kojiko, nici in vreo alte insemnare
coreeand sau chinez6.
10. De ce
economia
Japoni ei a l bst
cea mai
studiati in
l ume?
Istoria
economice a
Japoniei este
una din cele mai
studiate
pentru
cre9terea ei spectaculoasd dupd Revolulia
Meiji. fiind prima putere ne europeana.
Dupd al Doilea Rizboi Mondial a ajuns a
doua economie a lumii.
l l , CAnd au aj uns ol andezi i pentru
pri ma
dati i n Japoni a?
Olandezii au sosit
prima
datd in Japonia ln
anul 1600, la bordul coribiei Liefde. Pilotul
care a ajuns ln
Japonia.
12. Ce a l bst Si l l a?
Invazia Sillei din
secolul al-XIV-lea,
unul dintre cele trei
regate ale Coreei,
Nafionalismul militar din Japonia era
deseori
punoscut
ca
"
bushido"
,
cuvdrnrl
denotdnd un cod coereff
di
credinle
ii
doctrine despre calea:ciia dreaptd a
samuraiului.
:
, , , , , , . ' . t '
29
'
: . : : : : : : . : :
este prima acliune
militard
japoneze
,:
inregistratd in
:,:,,] :;
cdrei comportament este inacceptabil in
societatea vorbitorului.
2. Este barbarul un parazit social al
civilizatiei?
,
surplusuri
ii
luxud
jafuri,
capturi.
3. C cuventuf ui ,,vi ki ng"' !
1. Ci ne erau
barbarii?
Barbarul era
considerat un
termen peiorativ
ahibuit unei
persoane
necivilizate
gi inculte,
he ca referire generald
la un membru al unui
popor sau etnici
percepufi ca avend un
nivel inferior de
civilizalie, fie ca referire
individuald la o
persoani brutald, crudd,
agresivi
ii
insensibild al
,,l4kingl'
este doar un
cuvant
nowegian
care
insemnd
feri
purta! pe
Scandinavia,
intreg. Termen
specifici a popul
moment specific
Barbarul este
din punct de
vedere tehnic
un
parazit
social:al
civilizatiei
care
de al
a9e
sune
' "
: $i : ; . 1; d' i : . . -.
: :
30
4. Cine sunt vikinsii?
reprezenta toate
popoarele
scandinavrce sau
nordice.
Vikingii se referd la
membrii
popoarelor
scandinavice, celebri
exploratori,
rdzboinici, mercenad
gi pirali care au
nevAlit
$i
au colonizat
zone intinse ale
Europei de la slbrqitul
secolului
al-XVIIIlea la
inceputuI secolului al-XTJea.
5. I)e unde vine cuvintul
,,viking"?
CuvAntul
,,riftl'ng"
vine de la cuv6ntul din
norvegiana veche,,viftrngl', insemnand
,,cineva
care a venil din
Jiordurt'
,
ptoventt
dttt
,,iE',
insemnand
golq
estuar, fiord sau sin.
perioadei vikingilor,
termenul se referea
la piralii sau
jefuitorii
care
operau pe mare,
cunosculr ca
,,vikingr"
itr
Norvegia de Nord
qi
era utilizat ca termen
pentru rdzboaiele ndscute pe mare
qi
care
distrugeau
,vikinguf
' din Nowegia de Vest.
6, Unde navigau Yikingii?
Vikingii navigau mai ales in Atlanticul de
Nord,
ajungand
pdnd in sudul
Africii de
Nord
Si
la est
de Rusia, ca
pldddtori,
negustod
ti
mefcenan.
Sub
conducerea
lui LeifEriksson, fiul lui Erik cel Roqu,
vikingii au ajuns in America de Nord, unde
au intemeiat mici ageziri cunoscute ln zilele
noastre ca L'Anse aux Meadows,
Newfoundland
qi
Labrador, Canada.
7, Care a fost cea mai mare realizare a
vikingilor?
Cea mai mare real i zare a"r i ki ngi l or a fost
construirea unei corAbii. Intr-o vreme cand
al(i europeni abia indrizneau si navigheze,
vikingii au
traversat
Oceanul
-
Atlantic.
i.
Acest lucru
a fost
concepfiei speciale a cordbiilor
pe
care
le-au fbcut vikingii.
B. De ce erau conpti en{i vi ki ngi i ?
Vi ki ngi i erau congti enl i
de vechimea
civilizaliilor mult
mai dezvoltate a1e
Egiptului,
Levantului
gi
Mesopotamiei
qi
a
Perisiei de la care
imprumutat foaxte
mult.
9. Ce limbi vorbeau barbarii?
Termerul
-.barbsf'
fie descria un individ
' :##
posi bi l
*=:
-:
-
iatorita
Sa*
$ ::d#:-
';
B
un trib
tg E
european a
T
W
cdrui limbd era
'
T
ne-greacd, fie
.
lr
un tuib
i
'iiji"]
inoi"iouar
'
grecesc care
Fr' vorbea
greaca
#8"
t' *-
l;.;:^i-'|
grosoran'
' :
: ' , .
Barhari i
1i
l i ki ngi i
de
frumusele,
drept,
a$teptdn
sociale
gi
altele.
11. De unde
Yine
cuventul
ubarbur"?
Cuvintul barbar a inhat in englezd dln
Iatinescul
medieval
,,burbarinus"
via cuvdntul
din
greaca
veche
Poppoo6,
barbaros.
Cuvantul este
onomatopeic.
El reprezi ntd bl a bl a-ul . trancaneal a.
vorbdri a di n engl eza modema.
utilizat in chinezi?
Chineza utiliza diferiti
..borbari' .
fua\i de la di
busolei. Cei de la est se
l. Ce este istoria
striYeche?
Istoria strAveche
este studiul
trecutului
scris de la
inceputul
istoriei
omenirii
p6ni la
inceputul
Evului
Mediu in
EuIopa,
dinastia
Qin
in China, Imperiul Chola in
India, iar in restul lumii p6ni la un anumit
punct slab definit.
2. A fost Imperiul Roman una din
culturile cele mai culte ale lumii
strivechi?
Imperiul
Roman a fost
una din
culturile cele
mai culte ale
lumii-
strdvechi, dar
multe
lucrEri
ale catarva
din istoricii
'
. , i , .
cel mal cruu s-au
plerqur.
3. Ce este arheolosia?
Arheologia
este scoaterea
la suprafalA
$i
hecutul co
4. Unde au fost.f
arseni c?
' :
:
] : : : : : : :
Srol\ lllle de arseruc a
Anatolia gi
de ambele
l
m
32
Caucaz la inceputul mileniului
al-Ill-lea i.Hr Unele adefacte din bronz
arsenic din cultura Maykop sunt
pistrate la
nord de Caucaz.
5. Ce este antichitatea clasici?
aferente ale Greciei antice
Antichitatea
clasica este un
termen larg
utilizat pentru o
perioada lungi
din istoda
culturii avdnd in
centru Marea
Mediterani,
cuprinzdnd
civilizaJiile
$i
Romei antice.
6. Cend a inceput migratia istorici a
populaliilor umane?
Migralia istoricd a populatiilor
umane
incepe odat6 cu deplasarca hi
"
Homo
erectus" de-aluneul Eurasiei cu
aproximativ un milion de ani in urm6.
7. CAnd a inceput civiliza{ia vechiului
Egipt?
Civilizalia a
inceput in
jurul
anului
3150 i . Hr
odati cu
unificarea
politic[ a
Egiptului de
Sus cu cel de
Jos sub
domnia
primului faraon
fi
s-a dezvoltat in decursul
urmetoarelor trei milenii.
B. CAnd a i nceput epoca fi erul ui ?
Se presupune cd epoca fierului a inceput in
secol ul al Xl l - l ea i . Hr i n r echea Per si e,
India
gi
Grecia.
Epoca fierului a inceput in secolul al VIII-
lea i.Ilr. in Europa Centrali
qi
in secolul al
Vl-lea in Eiropa de Nord.
i,3trebffiwfr
:,,*
o
T]}iffiswflr)
k;ifrsffi#/
reuqesc si ofere un rispuns iltret
Seria 200 de Intrebdfi
qi
Rdspunsu,
In cazul copiilor, curiozitatea
unui motor care ii indrumi
cunoasterii.
Deti pe pia(i existi o gami largi de
olerd volume pline de informa(ii,
. nl l
jfl:1P
lvx.
Strffiv
20 de volume diferite, cupri
intrebiri. Volumele. inclu
Regqtul Plsntelo\ Cosm
Rduri, Invenlii
qi
Minunile Lumii,
Culturd, Ansto
Sporturi,
Lamea
ri spun
Imperii
9 7 3