CURSURI UNIVERSITARE

de
Arheologie Preistoric
VLADIMIR DUMITRESCU
CURSURI UNIVERSITARE
de
Arheologie Preistoric
Editie ngrijit si preIatat de
dr. Silvia Marinescu-Blcu
MV
Editura MICA VALAHIE
Bucuresti
2011
Coperta 1: Profesorul Vladimir Dumitrescu
ISBN: 978-606-8304-01-4
MV
EDITURA MICA VALAHIE
Tel. 0722.33.99.84, 021-642.51.02
www.micavalahie.ro
micavalahie@yahoo.com
Prefat
5
PREFAT
Orice manuscris, aflat ntre cartoane decolorate de
vreme, merit dup prerea mea s vad lumina tiparului,
ntruct contribuie la judecarea ct mai riguroas a unei
perioade anume, ca si la o mai bun cunoastere att a
protagonistilor, dar mai cu osebire a contextului socio-
istoric, deci a scenei pe care au evoluat, ca si a datelor pe
care le-au avut la dispozitie, constituindu-se astfel ntr-un
document capabil s umple, n cazul de Iat, anumite
goluri, att din istoriografia arheologiei romnesti, ct si
din aceea a nvtmntului nostru universitar dintr-o
perioad dat. Este vorba de cea a anilor 30 (ai secolului
trecut) cnd ,lectiunile Faculttii de Istorie se tineau n
Amfiteatrul Vasile Prvan la etajul III al vechiului local al
Universittii din Bucuresti, bombardat n timpul rzboiului
si reIcut acum.
Acesta este si cazul prezentei lucrri ce nsumeaz o
serie de cursuri universitare (de docent / si nu numai)
tinute de ctre unul dintre cei mai ilustrii elevi ai lui Vasile
Prvan, prof. dr. docent Vladimir Dumitrescu la
Universitatea bucurestean n anii 30 ai secolului trecut, n
vederea obtinerii titlului de docent si mai apoi pe acela de
conIerentiar al respectivei Universitti.
Mai nti o deslusire. Pentru obtinerea docentei la
acea vreme era necesar publicarea tezei de doctorat,
sustinerea unui colocviu asupra ei, precum si dou lectii
n Iata unei comisii si a publicului, candidatul avnd la
dispozitie 24 ore pentru pregtirea cursului, de la
Silvia Marinescu-Blcu
6
comunicarea subiectului. Cele dou lectii publice, pe baza
crora la 1 iulie 1929 (la nici 27 de ani) proIesorul
Vladimir Dumitrescu a fost numit docent, nu s-au pstrat.
Volumul de Iat, ce cuprinde lectiile tinute post
docent, ncepe cu o cuprinztoare prelegere din care
aIlm care au Iost Iormele civilizatiei preistorice n Dacia
rsritean pn n mileniul I .d.Chr., unde, de ctre cine
si cnd s-au Icut descoperirile arheologice n discutie,
punctele de vedere legate de tipologia si cronologia lor,
dar n egal msur si relatiile cu descoperiri similare din
restul Europei si al Asiei Mici.
O alt interesant prelegere, dup ce evidentiaz rolul
marilor Iluvii n dezvoltarea civilizatiilor omenirii, pune
accent pe rolul jucat de Dunre si pe numeroasele
descoperiri Icute pe malul drept si n ostroavele ei, Icnd
un adevrat istoric al cercetrilor din zon / si nu numai,
cercetri initiate de Vasile Prvan (ntemeietorul scolii
arheologice romnesti) si urmate cu srg de elevii si.
Cursurile se vor orienta apoi spre forme ale
principalelor civilizatii din Dacia preistoric si pentru
prima dat, n 1930, civilizatia descoperit la Sultana este
desenat sub numele de Gumelnita.
Nu dorim s rezumm cursurile ce vd acum lumina
tiparului, dar am puncta cteva interesante puncte de
vedere ce se desprind din ele, ca si Iondul documentar
extins asupra vietii materiale si spirituale a comunittilor
umane de pe actualele teritorii ale Cehiei, Slovaciei,
Ungariei, Poloniei, Ucrainei, dar si a principalelor grupe
de civilizatii: Vinca, Butmir, Cucuteni etc.
Am sublinia deci cteva din trsturile acestor
cursuri, cum ar fi accentul pus pe rigoarea metodologiei
cercetrilor, pe relatiile lumii dunrene cu cea balcanic si
egeo-anatolian, pe rolul marilor Iluvii n dezvoltarea
Prefat
7
comunittilor umane. Am releva de asemenea claritatea si
metoda de prezentare a tuturor problemelor stiintiIice, a
opiniilor exprimate ca si a descoperirilor arheologice, att
a celor sistematice (pe care pune pe bun dreptate baza)
ct si a celor Iortuite si nu n ultimul rnd viziunea de
ansamblu asupra unei civilizatii date si a importantei
stratigraIiei. Studentilor li se nItisaz de pild o cultur
n ntreaga ei complexitate: arie de rspndire, industria
pietrei, a osului, cornului, ceramica, plastica, cronologia
etc. nsotit ntotdeauna de proiectii sau desene Icute
chiar de ctre proIesor.
Evident cursurile erau limitate de descoperirile
prezente si nu puteau Ii dect tributare conceptiilor vremii
privind att cronologia ct si relatiile culturale, vietuirea
culturilor Gumelnita si Cucuteni pn la nceputul mil. II
.d.Cr. Iiind la acea vreme general acceptat. De altIel,
dup cum se stie M. Vasic cutnd si aIlnd pentru cultura
Vinca analogii la Troia II opinase pentru datarea acestei
culturi pe la 2400-1800 a.Cr. si desi nu se mai poate vorbi
la ora actual de atari analogii Vl. Milogcic nu a renuntat
nici n anul 1967 n a paraleliza culturile Gumelnita si
Cucuteni cu Troia I-II, si implicit la cronologia ce rezult
din atari analogii.
De Iapt cercetarea arheologic din lumea egeic si
micro asiatic ce se aIla n plin eIervescent (la sIrsitul
sec. 19 si nceputul sec. 20) cu spectaculozitatea
descoperirilor nu putea s nu-si pun amprenta asupra
aceleia, pe atunci modeste din zona balcano-dunrean si
central european.
Troia, Creta, Sesklo, Dimini erau (sunt nc) puncte
de reIerint, multe din rezultatele spturilor de acolo
Iuseser publicate si deci n chip firesc analogiile
Silvia Marinescu-Blcu
8
descoperirilor dunrene se ndreptau spre miraculoasa
lume sudic, unde de altIel li se cutau si originile.
Ar mai Ii necesare cteva deslusiri. Pe lng
cursurile-manuscris se gseau si o serie de note de curs
(lectiile vor Ii Iost tinute liber) mai ales cele asupra, mai
sus amintitelor grupe de civilizatie si statiuni speciIice.
ntruct mi s-au prut extrem de interesante si utile am
decis publicarea si a lor, cu att mai mult cu ct, dup
stiinta mea, ele nu mai Iac obiect de studiu special (nu l-au
Icut nici pe vremea studentiei mele) n cea mai mare
parte a Iaculttilor de istorie din tar. n plus sunt o
oglind a cursurilor din anii 30 ai secolului trecut.
Ct priveste expresiile (limbajul) si terminologia
vremii, le-am respectat ntocmai schimbnd doar
ortograIia (renuntarea la apostroI); am respectat de
asemenea toate prescurtrile proIesorului.
ntruct toate piesele cu care a fost ilustrat cursul sunt
bine cunoscute din publicatiile vremii, am renuntat la
ilustratie, cu att mai mult cu ct mai toate au Iost reluate
n lucrri de specialitate post belice, iar lectiile (asa cum
am amintit) au Iost nsotite de proiectii Icute de H.
Metaxa si de desenele proIesorului.
Nu mi-a Iost deloc usor s m transpun ntr-o vreme
pe care am cunoscut-o doar indirect si am zbovit
ndelung pn am luat hotrrea publicrii si a acestor
manuscrise ale magistrului meu.
Dar, asa cum mentionam la nceput, socot c
lectiunile ce vd acum, dup mai bine de 80 de ani, lumina
tiparului pot Ii nc utile cercetrilor prezente si viitoare
asupra preistoriei noastre, cu toate c asa cum avea s
scrie mai trziu nsusi proIesorul Vladimir Dumitrescu,
prin numeroasele descoperiri arheologice i prin
progresele in metodele tiintifice i tehnologice s-a
Prefat
9
schimbat ntregul mod de abordare a trecutului. O
legtur mai strans cu tiintele sociale (i cu cele
interdisciplinare) i o atitudine mai putin pragmatic i
mai mult teoretic se impun. Dac inainte explicatia
schimbrilor i evolutiei societtilor umane era cutat in
micrile de populatii de la o regiune la alta i chiar prin
inva:ii i migratii, acum se prefer i explorarea
posibilittilor evolutiei indigene.
Dr. Silvia Marinescu-Blcu