l

EVOLUIA SI POZIIA TERITORIULUI ROMNIEI N CADRUL

GEOLOGIC STRUCTURAL GENERAL AL EUROPEI
Geologia Romniei cuprinde noiuni de geologie a teritoriului rii cu caracter
de geologie regional, ncadrat n evoluia continentului european.
Evoluia geologic regional a scoarei terestre const n esen n trecerea de
la stadiul de geosinclinal sau zon labil (mobil), la stadiul de regiune consolidat si
invers, prefaceri care sunt nsoite de procese tectono magmatice comple!e.
"nele zone au rmas, ns, foarte de timpuriu arii rigide, funcionnd pe
parcursul evoluiei ca regiuni de platform, care sunt arii largi ale scoarei terestre
rigide, afectate numai de mi#cri de translaiei, rotaie si de oscilaie pe vertical, fr
sau cu o cuvertur sedimentar cvasiorizontal. $ai sunt denumite regiuni
cratonizate, stabile, fr zone seismice intense si care nu mai au fost regenerate n
mi#cri de cutare.
%lte regiuni au evoluat alternativ ca zone rigide si ca arii geosincinale. &e aici
posibilitatea de a separa suprafa scoarei n arii structurale de diferite vrste, cele
mai recente fiind ale orogenezei alpine.
'e continentul european se pot delimita arii a cror structur sa realizat n
anumite cicluri orogenice. 'entru reconstituirea prefacerilor pe care lea suferit
pmntul romnesc si nelegerea structurii geologice actuale, intereseaz, n mod
deosebit, ansamblurile ar(itectonice n care se ncadreaz unitile structurale ale
teritoriului Romniei. %stfel se delimiteaz arii consolidate timpuriu sau de
platform, ce constituie vorlandul )arpailor. %cesta este format din regiuni care au
suferit transformri profunde pn in ciclul orogenic alpin inclusiv. * a doua
categorie de regiuni sunt foste zone de platform care au fost regenerate n orogeneza
alpin, devenind unitile carpatice.
+n evoluia sa, scoara terestra parcurge mai multe perioade,
%. perioada de geosi!lial prin care are loc o mi#care de coborre continua
si acumulare de sedimente. +n acest fel se desc(ide un nou bazin oceanic
prin e!pansiunea a doua margini continentale, care n faza iniiala
constituiau o zona de platforma stabila si care a fost fragmentat-
.. perioada de orogee"a# cnd are loc ridicarea unei catene muntoase si
este considerat creatoare de relief pozitiv-
). perioada de glip$ogee"% n care fora tectonic de compresiune se
reduce foarte mult, iar catena muntoas este supus unor intense procese
de eroziune, care tind s o transforme ntro peneplen ( $. /eclman,
0111), ce constituie un teritoriu aplatizat cu aspect tabular - prin reducerea
forei tectonice, procesul de ridicare a catenei muntoase nceteaz sau rata
de ridicare a acesteia este inferioar proceselor de eroziune, astfel nct
altitudinea se diminueaz continuu pn la #tergerea diferenelor de relief.
0
Arii rigide platforme,
arii mobile- orogene;
Perioada de
geosinclinal, perioada
de orogenez;
perioada de
gliptogenez
'rin compresiune se produce o consolidare si rigidizare a marginilor
continentale aflate n coliziune. &in modelul de mai sus rezult c structurile
orogenice, care n final sunt transformate n peneplene apar la marginile unora mai
vec(i, ceea ce ar rezulta o cre#tere a masei continentale. +ns procesele de dinamic a
scoarei terestre fac ca aceasta s evolueze continuu prin fragmentare, subsidene,
consum, coliziune etc., astfel nct masa continental variaz de la o perioad la alta.
'rin urmare, structura general a scoarei terestre este dat de structuri
orogenice si zone de platform rigide mai mult sau mai puin aplatizate, constituite n
stadii de evoluie anterioare.
+n cadrul unui ciclu orogenic, au loc doua categorii principale de procese,
a. procese de tectogenez, cnd se produc ample cutri ale scoarei terestre
derulate n mai multe faze, mai mult sau mai puin periodice si contemporane.
b. procese de morfogenez, prin care, pe de o parte, are loc ridicarea unitii
cutate pe mii de metrii nlime, iar pe de alta, se edific relieful spectaculos montan
sub impactul factorilor modelatori e!terni.
x

z






a. Rift continental







b. Stadiul MareaRoie







c, d - stadiul de ocean ngust i stadiul atlantic

Fig.1. Evoluia unui orogen dup 2ciclul lui 3ilson,
n cazul coliziunii a dou margini continentale.
4aza de e!pansiune (dup diverse surse)
'erioada de geosinclinal grupeaz stadii de e!pansiune a unui bazin oceanic,
n timp ce perioada de orogeneza cuprinde stadii de compresiune a acestuia.
Evoluia unui teritoriu de la structura geosinclinal la caten muntoas
parcurge mai multe etape cunoscute sub denumirea de 2ciclurile 3ilson5 separate n
mai multe stadii,
Stadiul de rift continental const n fisurarea unei bloc continental rigid, ca
urmare a unui efort de distensiune generat de ramura ascendent si cea orizontal a
6
Pro!ese de
$e!$ogee"%&
Pro!ese de
'or(ogee"%&
E)ol*+ia **i
geosi!lial, S$adi*
de e-pasi*e si
s$adi* de
!o'presi*e
curenilor de convecie sublitosferici- se formeaz o structur de tip graben,
asemntor riftului estafrican, cu intense procese vulcanice si magmatice bazice si
intermediare.
Stadiul Marea Roie, n care riftul continental evolueaz la o mare ngust,
prin ndeprtare marginilor continentale. %stfel, se formeaz o crust oceanic nou,
iar sedimentarea este de tip evaporitic si carbonatic la margini, si turbiditic n zona de
larg. &atorit legturilor greoaie cu largul oceanului planetar si lipsei curenilor
marini se creeaz condiii de transformare a materiei organice n mluri sapropelice
(viitoare roci 2mame de petrol5).
Stadiul de ocean ngust corespunde unei mri n e!pansiune afectat de
intense procese de subsiden. 7e dezvolt margini continentale pasive, la care se
individualizeaz zona de #elf, de povrni# (taluz) continental si zona de larg, abisal.
Stadiul atlantic caracterizeaz un ocean n e!pansiune unde sedimentarea se
produce n zona de #elf, povrni# (taluz) continental si zonei abisale. +n zona de #elf
se depun depozite clastice, carbonatice (de la depozite recifale la cele de precipitaie),
iar n zona povrni#ului continental se depun depozite fine de natura mlurilor, care
8
x
z Arc insular
Miogeosinclinal Eugeosinclinal Fos Bazin
arginal
e. Stadiul de subduc!ie
Miogeosinclinal "e#ozite #elagice i olistroe $fiolite
Bazin reanent
f. Stadiul de bazin reanent sau de fli
%&nze de fli 'ulcanis t&rziu
%&nze de obduc!ie $fiolite
A(anfosa
g. Stadiul de coliziune
)rust granitic )rust oceanic nou
)rust bazaltic (ec*e )rust sedientar
Fig.2. Evoluia unui orogen dup 9ciclul 3ilson9,
n cazul coliziunii a dou margini continentale.
4aza de compresiune (dup diverse surse).
Ci!l*rile .ilso,
S$adi* de ri($
!o$ie$al&
S$adi* de 'are
/g*s$% $ip Marea
Ro0ie
S$adi* de o!ea
/g*s$&
S$adi* a$la$i!&
sunt antrenate n curgeri submarine (turbidite). +n zona abisal sedimentarea este de
particule fine de natura mlurilor argiloase sau calcaroase. :a adncimi mai mici de
;<== m (adncimea de compensare a carbonailor) predomin mlurile calcaroase,
astfel nct, crestele dorsalelor oceanice sunt acoperite de o pulbere alb, dnd
aspectul unor muni submarini acoperii de zpad. 7edimentarea este influenat de
curenii marini profunzi sau de suprafa, cu ape reci sau calde.
&in modelele de evoluie a unui geosinclinal, stadiile de mai sus, corespund
etapelor de individualizare si dezvoltare (fig.0). &atorit e!tinderii bazinului oceanic
si ngro#rii litosferei n zonele de margine, aceasta cedeaz, iniiinduse procesul de
subducie. &in acest moment ncepe faza de compresiune, ce ar corespunde etapei
orogenice sau de fli#, din modelul geosinclinalului. +n aceast faz se produce
nc(iderea complet a unui bazin marin si formarea unei centuri orogenice. %cest
proces se deruleaz n trei stadii, stadiul de subducie, de bazin remanent si de
coliziune (fig.6).
Stadiul de subducie. +n acest stadiu o margine continental pasiv (de tip
atlantic) devine mobil prin decuplarea plcii oceanice si iniierea procesului de
coborre. %stfel, se formeaz fosele oceanice, iar coborrea (subducia) plcii
oceanice sub cea continental declan#eaz procese magmatice si vulcanice, formnd
arcul vulcanic continental. +n fos se acumuleaz depozite sedimentare de natur
pelagic, detritic si vulcanic. &epozitele pelagice formeaz prin alunecare
gravitaional turbidite. &atorit compresiunilor aceste depozite sunt cutate (prisma
de acreiune) formnd un arc e!tern submers sau local emers (>nsulele %ntilele $ici,
?imor, )elebes).
'risma de acreiune reprezint o unitate tectonic rezultat din rzuirea
sedimentelor de pe placa subdus si cutarea intens a acestora prin compresiune. +n
teoria geosinclinalului marginea continental rmas pasiv, de pe partea opus
marginii mobile, poate fi asimilat miogeosinclinalului sau vorlandului. @ona de larg
oceanic, prisma de acreiune si arcul vulcanic (linia andezitic) reprezint
eugeosinclinalul.
Stadiu de bazin remanent 'rin procesul de convergen a celor dou margini
continentale, scoara oceanic este consumat aproape integral prin subducie. %stfel,
fostul ocean se restrnge la o mare puin adnc, denumit bazin remanent. %cest
stadiu corespunde cu etapa orogenic sau de fli# din modelul geosinclinalului.
7edimentarea este predominant clastic, ritmic, sursa materialului fiind
structurile ridicate din arcul e!tern sau din marginea continental. 'rin compresiune
acestea se adaug arcului e!tern (prismei de acreie), aceasta crescnd n dimensiuni.
+n acela#i timp se produce o intens tectonizare, prin crearea faliilor de nclecare
care evolueaz la plane de #ariaA, direcia de deplasare fiind spre marginea
continental (vorland). +n perioada de #ariaA pot fi antrenate poriuni din crusta
granitic sau c(iar oceanic (pnze de obducie). %cest stadiu poate fi asimilat n
prezent cu bazinele remanente de tip $area $editeran, $area Beagr, $area
)aspic
Stadiul de coliziune sau de sutur a dou margini continentale convergente,
pin care bazinul remanent este complet nc(is. +n acest stadiu are loc ridicarea prii
interne a orogenului (partea dinspre eugeosinclinal) si, n acela#i timp, n partea
opus, spre vorland (miogeosinclinal) se desc(ide, prin subsiden, o larg zon
depresionar (avanfos). +ntro prim faz, sedimentarea se produce n condiii de
fli#, iar ntro faz ulterioar, are loc migrarea avanfosei spre e!terior (spre vorland),
iar sedimentarea continu n condiii de molas. %cest stadiu corespunde etapei
;
S$adi* de
s*1d*!+ie&
S$adi* de 1a"i
re'ae$&
S$adi* de
!oli"i*e
tardegeosinclinale din vec(ea teorie a geosinclinalului. )ompresiunea, ce continu si
n acest stadiu, determin amplificarea nclecrilor pn la pnze de #ariaA, precum si
apariia altora noi, edificnd structura geotectonic complicat a lanului orogenic.
+ngro#area crustei terestre si ridicarea n bloc a lanului orogenic este nsoit de
compensri izostatice, prin subsidena pronunat a unor sectoare, unde se formeaz
depresiunile intramuntoase si intermuntoase. %ceste ample mi#cri determin, pe de o
parte, consumul aproape complet al scoarei oceanice si apariia acesteia n pnze de
obducie formnd centurile ofiolitice, iar pe de alta, declan#area unui magmatism si
vulcanism trziu (magmatismul postorogenic, dup C. 7tille).
CICLURI OROGENICE PREALPINE
+n evoluia teritoriului Romniei au fost identificate patru cicluri orogenice
prealpine ce au contribuit la formarea zonelor muntoase., care ulterior au fost
penepenizate si transformate n platforme rigide (din teoria geosinclinalului) sau plci
(din teoria tectonicii globale). %naliza acestora au la baz principiile tectonicii
globale prin care se reconstituie mi#carea plcilor tectonice si poziia acestora la un
moment dat. %ceasta este posibil lund n considerare toate elementele geologice,
geofizice, paleontologice, stratigrafice etc. corelate la nivel global.
0.)iclul svecofeno carelian, a evoluat in %r(aic. +n urma lui sa consolidat
platforma Est European (scutul .altic), care pe teritoriul Romniei ocup partea
nord D estic, denumit 'latforma $oldoveneasc. 4ragmente din platforma carelian
ocup, n prezent, si partea de sud a Romniei, inclusiv &obrogea de 7ud, si
reprezint sectorul vala( al 'latformei $oesice.
+n urma coliziunii careliene se constituie, probabil, primul supercontinent
cunoscut n evoluia 'mntului, la sfr#itul 'roterozoicului mediu si nceputul
'roterozoicului superior, care ocupa apro!imativ domeniul actual al *ceanului
'acific, ntre cei doi poli ai 'mntului. Ersta formaiunilor metamorfice variaz n
limite foarte largi, ceea ce nseamn c formaiunilor mai noi sau format n Aurul
unor nuclee continentale foarte vec(i..
$ai trziu, n 'aleozoicul superior, supercontinentul carelian, se scindeaz
prin apariia a unei zone de rift si apariia a dou mase continentale, una meridional,
plasat la polul sud ( din care fceau parte fragmente din %frica, %merica de 7ud,
'latforma Est D European, 7iberia etc.), iar cealalt se ntindea peste Ecuator pn
aproape de polul nord ) contituit din fragmente ale %fricii, %rabia, >ndia, %ustralia,
%ntarctica, )(ina de Bord si de sud etc.). E!pansiunea celor dou margini
continentale creeaz geosinclinalul n care va evolua ciclul cadomian.
8.Ciclul cadomian are loc in 'aleozoicul superior D )ambrian inferior. +n
literatura geologic mai este cunoscut si sub numele de ciclul baiFalian. +n acest ciclu
aria geosinclinal se restrnge prin compresiune, formnd un supercontinent ce se
ntindea ntre cei doi poli ai 'mntului pe arealul actual al *ceanului 'acific 'laca
Est D Europeana ( 7candinavia sau .altica) si 7iberia constituiau dou mase
continentale mai mici , la marginea sud estic a supercontinentului, n preaAma
polului sud. &in acest ansamblu tectonic fcea parte si 'latforma $oesic a crei
Aumtate nordic este constituit din #isturi cristaline cu grad sczut de metamorfism,
cunoscut sub numele de domeniul isturilor verzi!! ce apar la zi n &obrogea
)entral. ?ot aici se situa placa %puliana (Eardar, dup $. 7ndulescu), care de
asemenea conine structuri cristalofiene si magmatice cadomiene, care ns a fost
regenerate mai trziu, n structurile )arpailor. Ersta absolut a formaiunilor
<
Cicluri orogenice
prealpine;
Svecofeno
carelian;
Cadomian;
epimetamorfice de tipul ,,#isturilor verziGG, este de <<= milioane ani, ceea ce indic
limita dintre 'roterozoic si 'aleozoic
;. Ciclul caledonian se manifesta n 'aleozoicul inferior ()ambrian superiorD
&evonian), determinnd consolidarea unui teritoriu situat la vest si sud de platforma
Est European si la nord de orogenul &obrogei de Bord, cu prelungire spre est prin
nordul $arii Begre. 7paiul acesta a fost denumit platforma scitic, fiind ec(ivalent
cu structurile caledonice din vestul Europei si din 7coia. 'e teritoriul Romniei ea se
suprapune &epresiunii .rladului si &eltei &unrii.
4ragmentarea supercontinentului cadomian de la sfr#itul )ambrianului a
determinat apariia unei arii oceanice (*ceanul Hapetus, dup ).C. 7cotese, 6==6),
prin a crei nc(idere a creat cordiliera caledonian. )oliziunea principal sa produs
ntre 'laca Est D European , la care se adaug alte plci mai mici (%valonia, partea
nord vestic a Europei *ccidentale si sudul %ngliei- %rmorica ce constituie mare
parte din 4rana si sudul Germaniei) si scutul nord D estic al %mericii de Bord
(:aurenia), n urma creia a rezultat cordiliera caledonian din vestul 7candinaviei si
nordul 7coiei, care nc #i pstreaz masivitatea, cu altitudini moderate. %ceasta se
prelunge#te spre sudul si estul continentului european unde este denumit platforma
scitic, care dup 'aleozoic a funcionat n condiii submerse, cu unele ntreruperi.
'rin scindarea supercontinentului caledonian se desc(ide o nou arie oceanic
(*ceanul R(eic), n care va lua evolua urmtorul ciclu orogenic, respectiv ciclul
(ercinic.
<. Ciclul "ercinic se deruleaz n intervalul 7ilurian D )arbonifer prin
coliziunea celor dou mase continentale, GondIana la sud, constituit din %frica,
%merica de sud, %ustralia, %ntartica, >ndia, %rabia etc., si Euramerica din care fceau
parte 'latforma Est European si scutul americano D canadian (:aurenia). :a limita
nordic a GondIanei n#irau un mozaic de microplci care vor constitui mai trziu
sudul Europei ( $oesic, %pulian, >beric etc.) si cele din vest %rmorica %valonia.
)oliziunea din )arbonifer a acestui sistem comple! de plci determin ridicarea
cordilierei (ercinice a $unilor %pala#i, din %merica de Bord, si a celei din Europa
de vest, din aliniamentul $asivul )entral 4rancez, $unii Eosgi, 'durea Beagr
pn la $asivul .oemiei. 'robabil prin coliziunea realizat ntre sistemul de macro D
microplci sa creat o singur cordilier car ulterior a fost spart prin desc(iderea
%tlanticului. +ntro poziie aparte se situa 'latforma $oesic, care n coliziune cu
'latforma Est Europene creeaz lanul (ercinico c(imeric al &obrogei, care se
prelunge#te spre est prin >nsula /erpilor, )rimeea si la nord de )aucazul $are. >n
acela#i timp se nc(ide aria marin dintre Euramerica si placa 7iberiei ridicnd lanul
(ercinic al "ralilor.
+n urm cu 68= 6;= mil. ani ('ermian ?riasic) se constituie
supercontinentul 'angaea din ?eoria derivei continentelor al lui %. 3egener, ce se
ntindea ntre cei doi poli ai 'mntului, centrat pe actuala poziie a *ceanului
%tlantic. +n acela#i timp, se desc(ide o nou zon marin denumit *ceanul ?et(Js,
mrginit la nord D vest de continentul :aurasia, iar la sud D vest de continentul
GondIana. :a est era limitat de un mozaic de plci, cum sunt cele ale )(inei de Bord
si de 7ud, $alaieziei si >ndoneziei. Ecuatorul strbtea apro!imativ a!ial *ceanul
?et(Js, iar n lungul lui erau n#iruite o serie de plci mai mici, cum sunt cele ale
?ibetului, >ranului si ?urciei (%natoliei). E!pansiunea ma!im a *ceanului ?et(Js
este atins n Hurasic prin desc(iderea $rii )araibelor dintre cele dou %merici,
dup care ncepe faza de compresiune a ariei geosinclinale prin desc(iderea
*ceanului %tlantic, ca urmare a scindrii supercontinentului 'angaea.
K
Caledonian
Oceanul
(eosinclinalul!
"apetus;
#ercinic -
Oceanul
(eosinclinalul!$%eic
)iclurile orogenice prealpine sunt o consecin a mi#crii plcilor tectonice de
diferite ordine de mrime ca urmare a dinamicii interne a 'mntului si care au
condus la rigidizarea scoarei terestre. 7upuse proceselor de gliptogenez catenele
muntoase vec(i altdat semee, se prezint ast n diverse stadii de peneplenizare.
Gradul de peneplenizare este cu att mai mare cu ct catena muntoas este mai vec(e.
+n acela#i sens cre#te si gradul de rigidizare, datorit aAungerii la suprafee a unor roci
formate n condiii de adncime mare n urma proceselor de eroziune sau mi#crilor
tectonice. 'rin urmare, fiecare sector al scoarei aAuns la un stadiul mai mare sau mai
mic de peneplenizare se adaug sectoarelor mai vec(i si mpreun constituie sistemul
de plci sau de platforme rigide care contribuie la ridicarea unei noi catene muntoase.
&e asemenea aceste zone vec(i pot fi recutate sau regenerate ntro nou orogenez.
CICLUL OROGENIC ALPIN
)arpaii reprezint unitatea geomorfologic dominant a teritoriului
Romniei, fiind o adevrat coloan vertebral a acestui spaiu de care a fost legat
strns dezvoltarea naiunii romne. &e aceea, a reprezentat un spaiu de concentrare a
cercetrilor comple!e a geologilor romni si nu numai. Rezultatul acestora este
concretizat n numeroase lucrri, care au condus la un model acceptabil al evoluiei
spaiului carpatic n accepiunea tectonicii globale. )nd se vorbe#te de spaiul
carpatic nu se refer numai la zona montan propriuzis, ci si la arealele
nconAurtoare, care au avut un rol maAor n edificarea acestuia.
)onstituirea *ceanului ?et(Js cu o puternic mas continental a
supercontinentului 'angaea pe marginile nordic, sudic si vestic, la care se adaug
sistemul de plci insulare din partea vestic, constituie premisa nelegerii evoluiei
ciclului alpin n spaiul european si carpatic.
7pargerea supercontinentului 'angaea prin desc(iderea *ceanului %tlantic a
constituit debutul orogenezei alpine. 'entru a nelege evoluia ciclului orogenic alpin
trebuie separat sistemul de plci tectonice sau de platforme rigide, prin a cror
coliziune au determinat ridicarea lanului carpatic.
$arginea nordic a *ceanului ?et(Js era constituit din Eurasia, care avea o
larg zon #elf n care a continuat sedimentarea pe parcursul cu unele intermitene din
carbonifer pn n Hurasicul superior. 'laca European este constituit dintrun sistem
de platforme rigide structurate n orogeneze prealpine, platforma Est D European,
cea mai vec(e, svecofenocarelian, care pe margine vestic si, probabil, sudic sunt
ata#ate platforme caledonice- :a E si 7 platforma Est European este bordat de
catene (ercinice ale "ralilor, )rimeei si &obrogei de Bord- vec(ile platforme
%valonia si %rmorica care se sutureaz de platforma Est D European prin catena
(ercinic, ce poate fi urmrit din vestul Europei din $asivul )entral 4rancez pn n
$asivul .oemiei.
$arginea sudic a *ceanului ?et(Js o constituia 'latforma %frican n fa
creia se situau microplcile, %pulian, %driatic si >talic.. :a sudest se situa placa
?urc care de asemenea a avut u rol n edificarea lanurilor muntoase din sud D estul
Europei. &in placa Est European se desprinde platforma $oesic, care va ave un rol
maAor n edificarea &obrogei de Bord si ridicarea )arpailor $eridionali.
%vansarea ctre nord a plcilor sudice si a celor vestice si coliziunea cu
Eurasia a condus la edificarea lanurile alpine ale Europei. %stfel compresiunea dintre
placa Est D European de care era ata#at 'latforma 7citic cu placa 'anono D
?ransilvan a condus la ridicarea lanului )arpailor *rientali, )arpailor Bordici si
L
Ciclul orogenic alpin;
supercontinentul
Pangaea;
Oceanul &et%'s-
geosinclinalul alpin;
(urasia;
ond)ana
$unilor %puseni, iar avansarea ctre nord a platformei $oesice a edificat cordiliera
)arpailor $eridionali.
:a sud, avansarea 'lcii %puliene a determinat la contactul cu 'latforma
$oesic ridicarea $unilor Rodopi si .alcani. )tre sud D est are loc coliziunea
'lcii %rabe cu 'laca ?urc, avnd ca rezultat ridicarea ?auridelor, iar prin
mpingerea celei din urm n 'laca $oesic (a $rii Begre) nal pontidele.
&inspre vest 'laca >beric intr n coliziune cu %rmorica ridicnd 'irineii, iar
avansarea ctre nord a %fricii cu o u#oar rotaie senestr edific %lpii la contactul cu
structurile (ercinice ale %valoniei si %rmorici. &e asemenea, 'laca %driatic prin
deplasarea sa spre nord si est determin ridicarea &inaricilor.
* poziie aparte n acest ansamblu tectonic ocup $unii %puseni a pentru a
cror genez sa elaborat mai multe sc(eme. &ificultatea cont n structura diferit a
prii nordice n raport cu cea sudic si a poziiei lor ntre placa panonic si cea
transilvan. %supra acestui aspect se va mai reveni.
* alt zon cu o structur aparte o reprezint *rogenul Bord D &obrogean,
este considerat o caten (ercinico D c(imeric, ns observaii ulteriore relev
deformaii cel puin pn la nivelul Hurasicului superior, ceea ce ar fundamenta
caracterul su alpin .
Ridicarea lanului carpatic sa produs n mai multe faze de tectogenez care
pot fi mprite n dou etape,
? etapa cretacic cnd sunt edificate structurile interne, denumite de >.
&umitrescu dacide#
? etapa neozoic, ndeosebi ncepnd cu $iocenul cu sunt structurate
unitile e!terne, denumite de acela#i >. &umitrescu, moldavide.
&eformaiile ample din etapa neozoic, care pot fi e!plicate astzi destul de
coerent prin prisma tectonicii plcilor, au dus la prefaceri substaniale a le
configuraiei reliefului Romniei.
%stfel, sectoare foarte largi intr ntr ntro subsiden accentuat n raport cu
vecintile, formnd depresiunile interne (intramuntoase) ale ?ransilvaniei si
)mpiei 'anonice, aceasta din urm cu intrnduri pe rama vestic a )arpailor
$eridionali si $unilor %puseni, unde formeaz depresiunile adiacente. &e
asemenea, sectoare restrnse ale structurilor interne si e!terne ale )arpailor devin
subsidente, devenind depresiuni intramontane, unele din ele nsoite de vulcanism,
cum sunt cele din $unii %puseni de 7ud.
4uncie de evoluia geotectonic a teritoriului Romniei, acesta poate fi
subdivizat n,
? uniti de platform, constituite n cicluri orogenice prealpine, mai mult
sau mai puin peneplenizate si care formeaz vorlandul )arpailor, 'latforma
$oldoveneasc, 'latforma Eala( si 'latforma 7citic-
? uniti alpine, *rogenul Bord D &obrogean, )arpaii si $unii %puseni.
CAPITOLUL 2
UNIT3ILE DE PLAT4ORM3
2525 PLAT4ORMA MOLDOVENEASC3
'artea de nord D est a Romniei este ocupat de 'latforma $oldoveneasc,
care reprezint un sector al 'latformei Est Europene, ce cuprinde teritoriul dintre
"rali, )arpai si 7candinavia. &in punct de vedere morfologic are aspect de cmpie
M
&ectogenezele
cretacice
$acide#
&ectogenezele
neozoice Moldavide
Platforma
*olodoveneasc;platf
orma Scitic,
Platforma *oesic;
Orogenul +ord-
,obrogean;
Orogenul carpatic
nalt, cu o succesiune de platouri si coline, separate de vile reelei (idrografice.
Relieful este sculptat n depozitele 7armaianului, ale crei subetaAe se succed de la
nord la sud ntro structur monoclinal.
Geostructural, 'latforma $oldoveneasc este delimitat tectonic, la est si sud,
prin falii crustale de 'latforma 7citic, care n prezent sunt mascate de cuvertura
neogen din suprafa. %stfel, la vest limita poate fi considerat linia 7iretului, iar la
sud un aliniament situat la nord de .rlad, pe direcia 4lciu ?g. 'lopn, ce ar
corespunde faliei crustale a .istriei
7tructura platformei poate fi divizat n soclul sau fundamentul cristalin si
cuvertura sedimentar cvasiorizontal, fragmentat de sisteme de falii.
4*da'e$*l !ris$ali este cunoscut numai prin foraAe, acesta aprnd la zi
n malul Bistrului si la est de acesta, n ceea ce sa denumit 7cutul "crainean. 'rin
urmare, suprafa superioar cade continuu spre vest, ctre orogenul )arpailor
*rientali.
7oclul a fost studiat cel mai adnc n foraAul de la ?odireni (Aud. .oto#ani),
unde a fost desc(is o coloan de apro!imativ <== m %cesta evideniaz n partea
superioar o structur petrografic constituit din migmatite ro#ii sau cenu#ii, cu
faneroblaste de microclin, cu te!tura gnaisic. "rmeaz paragnaise plagioclazice cu
biotit, cu numeroase filoane pegmatitice, de asemenea de culoare ro#ie D roz. :a
partea inferioar a coloanei este interceptat un granit roz cu muscovit si biotit, care
aminte#te de granitul de RapaFiIi descris n 7candinavia.
&in corelarea datelor de vrst absolut rezult c soclul platformei Est D
European are un nucleu foarte vec(i n zona 7cutului "crainean, format din roci
catametamorfic si mezometamorfice, precum si roci magmatice, n general, acide.
7pre margini are vrste mai recente datorit regenerrii n etape orogenice ulterioare.
+n nucleul foarte vec(i sau identificat roci de tipul gnaiselor migmatice, granitoidelor
si metabazitelor, cu o vrst apreciat la 8<== mii ani, ce aparine %r(aicului. $ai la
est, n formaiunea de *vruci constituit din granite si #isturi pirofilitice, urmate de
granite de tip RapaFiIi# se determin vrste 08<= 0;<= mii ani, iar pentru
formaiunea feruginoas de Nrivoi Rog, vrste de0L== 0M== mii ani. %ceast
succesiune arat c spre margini sau ata#at structuri mai tinere, ce aparin
'roterozoicului inferior si debutului celui mediu.
&in aceste date rezult c fundamentul cristalin al 'latformei $oldovene#ti
are un nucleu foarte vec(i %r(aic, a crei margine vestic a fost regenerat n
orogeneza svecofeno D carelian.
C*)er$*ra sedi'e$ar%# depus peste paleorelieful fundamentului cristalin,
deci ntro poziie discordant, este constituit din formaiuni paleozoice, mezozoice
si neozoice, neafectate de mi#cri cu caracter plicativ.
'latforma Est D European a evoluat mult vreme ca o mas continental
insular, cum a fost n timpul orogenezei cadomiene *dat cu )ambrianul superior ea
se ndreapt spre placa laurenian cu care intr n coliziunea caledonian si, mai
trziu, n cea (ercinic, n condiii parial submerse, ceea ce a determinat depunerea
unei cuverturi paleozoice. +n lungul drum parcurs pn n poziia actual a suferit
mi#cri oscilatorii traversnd perioade emerse, fiind o mas continental aproape
integral, si perioade submerse, cnd sau acumulat stive groase de roci sedimentare.
%stfel, acestea pot fi cuprinse n trei cicluri de sedimentare, 'aleozoicul, $ezozoicul
si Beozoicul.
Ci!l*l I de sedi'e$are al 'aleozoicului, se deruleaz cu unele intermitene
pe intervalul )ambrian D )arbonifer. Este rspndit n mod inegal, fiind cunoscut
1
Platforma
*oldoveneasc-
4*da'e$*l
!ris$ali, ro!i
!a$a'e$a'or(i!e#
'e"o'e$a'or(i!e&
ro!i grai$i!e5
Cuvertura
sedimentar- ciclul .
Cambrian - Carbonifer
numai prin foraAe (?odireni, >a#i, 'ope#ti, .trne#ti etc.).'aleozoicul debuteaz cu o
succesiune de ;== D K== m grosime constituit din conglomerate cu elemente de
cristalin, gresii cuaritice, gresii arcoziene, gresii argiloase, cu intercalaii de #isturi
argiloase ardeziene cenu#ii D verzui.(fr material paleontologic). 'artea inferioar
poate fi corelat cu gresia de )osui ce afloreaz n malul Bistrului, care este
atribuit de geologii basarabeni 'roterozoicului terminal D )ambrianului inferior. +n
alte zone, cum este foraAul de la .trne#ti, la partea superioar apare o succesiune ce
poate fi corelat cu Gresia de $oldova de pe teritoriul .asarabiei, care prin
coninutul faunistic este atribuit *rdovicianului superior. %#adar, pe parcursul
)ambrianului superior *rdovician inferior platforma a fost emers, probabil, ca un
ecou al orogenezei cadomiene si mi#crile premonitorii ale orogenezei caledoniene.
Silurianul la nord se apropie de suprafa (la K= D L= m.)- la vest coboar la
0=== metri, iar la sud vest la aproape0<== metri adncime. )onstituie prima
secvena dovedit printrun bogat coninut faunistic, fiind reprezentat printro
succesiune de culoare cenu#ie D negricioas (grosime 06= D 8== m.) de calcare fine cu
intercalaii de marne, gresii calcaroase si argile
,evonianul# este ntlnit, de asemenea, pe marginea de vest si sud 6 vest /ntro
succesiune de gresii silicioase cenu#ii, violacee si brune n alternan cu argile
nisipoase brune si violacee (0== m grosime)
Carboniferul e pus n eviden pe marginile afundate ale platformei, si const
ntro alternan de gresii silicioase cu #isturi argiloase. &e culoare cenu#ie, verzuie si
violacee ce d secvenei un aspect vrgat.
'e intervalul 'ermian D ?riasic platforma este n poziie emers, fcnd parte
din marea mas continental ce se constituie dup orogeneza (ercinic ( 'angaea lui
%.3egener).
Ci!l*l II de sedi'e$are cuprinde depozite sedimentare din intervalul Hurasic
D 7enonian, de asemenea dispuse discontinuu la ansamblul platformei
"urasicul apare pe rama vestic# ntro succesiune de0K= m grosime,
neargumentat paleontologic, de calcare, marne si dolomite brune si ro#ietice, cu
intercalai de an(idrite. 'rin corelaie cu alte zone aceast secven este atribuit prii
superioare a Hurasicului.
Cretacicul este prezent numai parial si dispus inegal. &ebutul acestuia
gse#te platforma n poziie continental, mi#carea pozitiv, fiind un ecou al mi#crile
preaustrice ce pregteau ridicarea prii mai interne a )arpailor *rientali. %stfel,
sedimentarea depozitelor )retacicului debuteaz cu %pianul, cnd platforma ncepe
s coboare spre vest, ntro mi#care incipient de subducie, care ridic prismul de
cristalin al *rientalilor si desc(ide fosa fli#ului.
%&ian, este pus n evidenta de foraAe numai n sectorul nordic, fiind depus pe
paleorelieful Hurasicului superior ntro succesiune de marne calcare, gresii
calcaroase, cu fauna de foraminifere (L= D 0== m grosime)
%lbianul este semnalat mai ales in zona vestica si sud vestica (Rdui, ?rgu
4rumos) si este alctuit din gresii calcaroase cu fauna srac de foraminifere.
Cenomanianului i sunt atribuite cele mai vec(i depozite ale platformei ce
apar la zi in malul 'rutului (Rdui D :iveni). &epozitele ce apar la zi debuteaz cu
gresii si nisipuri acoperite de calcare albicioase cu aspect de creta. 'rezenta
formaiunilor grosiere la baza marc(eaz debutul transgresiunii ce a cuprins ntreaga
platforma.
Senonianul apare in zonele mai afundate ale platformei n vest si sud, sub
forma unui comple! calcaro D cretos.
0=
Ciclul .. de
sedimentare- "urasic
Cretacic
Ciclul ... de
sedimentare- +eozoic
Paleocen - *eo/ian
Ci!l*l III de sedi'e$are al Beozoicul este reprezentat prin, 'aleocen,
Eocen, .adenian, 7armaian, $eoian.
'aleogenul este prezent, de asemenea, numai pe marginea sudic si sud
vestic a platformei, spre fosa )arpailor *rientali. %cesta debuteaz cu 'aleocenul
n facies argilos D marnos (;< D 1= m grosime) si continu cu Eocenul reprezentat pin
gresii calcaroase cenu#ii verzui, slab glauconitice, sau marne si calcare verzui,
uneori cu faun de numulii (0= D0== m grosime)..
Miocenul apare la zi pe suprafa ntregii platforme, fiind reprezentat de
.adenian si 7armaian
'adenianul apare la zi spre nordest n malul 'rutului. Grosimea creste spre
sud si vest de la 6= m n malul 'rutului pn la 0== m n Ealea 7iretului si ;== m la
contactul cu orogenul carpatic. 7edimentarea sa produs n condiii diferite, de larg la
est, n facies marnos D calcaros, si de margine continental, n condiii lagunare la
vest si sud (gipsuri cu intercalaii de marne).
)a urmare a fazei de tectogenez stirice noi care structureaz fli#ul e!tern al
)arpailor *rientali sistemul de platforme al vorlandului intr ntro ampl mi#care
subsident prin care se desc(ide o arie marin denumit .azinul &acic. )ondiiile de
sedimentare devin salmastre si debuteaz prin depozite de tip transgresiv.
Sarmaianul este cunoscut n succesiune complet sub forma unui monoclin
cu nclinarea de la nord la sud, fiind desc(is n lungul reelei (idrografice ce
brzdeaz platforma.
'uglovianul marc(eaz trecerea de la mediul salin la mediul salmastru.,
dezvoltnduse n facies recifal, de margine continental, spre est, si facies detritic
argilos D nisipos, de mare mai adnc, spre vest si sud. 4aciesul recifal este constituit
din calcare organogene albe D glbui cu o bogat faun de lamelibran(iate si
briozoare. 4aciesul de larg este reprezentat de o succesiune de nisipuri, argile, argile
nisipoase cu intercalaii rare de gresii, calcare grezoase, bentonite si cinerite.
(ol"inianul evolueaz, de asemenea, n faciesuri diferite, si anume, argile
cenu#ii D albstrui cu intercalari de argile nisipoase si nisipuri, spre est, si cu o
cre#tere a intercalaiilor nisipoase, spre vest, unde atinge (valea 7iretului). <== m
grosime.
'asarabianul are caracter regresiv, n facies predominant argilos (argile
cenu#ii D albstrui), cu intercalaii de nisipuri, la est. 7pre vest, cre#te frecvena
orizonurilor de nisipuri si nisipuri argiloase, nsumnd grosimi de are ;== D <== m, la
care se adaug intercalaii de gresii si calcare oolitice.
)ersonianul reprezint o succesiune cu grosime de 08= D 0<= m de calcare
urmate de argile nisipoase, nisipuri argiloase si nisipuri.
Meoianul este prezent printrun orizontul inferior, gros de L= D M= m cu tufuri
andezitice separate de nisipuri si marne argiloase, si cel superior, gros de M= D 0M= m,
cu nisipuri argiloase si argile cu intercalari de gresii subiri.
Te!$oi!a 'latforma $oldoveneasc, ca parte component a 'latformei Est
europene, a trecut prin stadiul de geosinclinal n %r(aic 'roterozoicul inferior, cnd se
constituie nucleul vec(i din roci cristaline cu grad nalt de metamorfism, la limita cu
ultrametamorfismul, si din roci magmatice ale soclului. +ntruct astfel de roci se
formeaz la zeci de Filometrii adncime rezult c aceasta au aAuns la suprafa prin
intense procese de eroziune ce sau manifestat n lungile perioade de evoluie ca arie
continental.
&up aceast stadiu 'latforma Est D European funcioneaz ca platform
rigid n condiii submerse, cnd #i formeaz cuvertura sedimentar, ce au alternat cu
00

&ectonica-
Platforma
*oldoveneasc
parte a Platformei
(st (uropene0
*i1cri oscilatorii
1i ciclurile de
sedimenatre0
perioade emerse de arie continental propriu zis, reflectate prin discontinuiti de
sedimentare.
+n 'roterozoicul mediu si superior platforma trece prin mi#cri de oscilaie pe
vertical, care introduc mai multe lacune de sedimentare si pot semnifica ridicarea
orogenic cadomian. )el puin parial, 'latforma Esteuropean ntr n coliziune cu
alte platforme care au format primul supercontinentul reconstituit n )ambrianul
inferior.
&e asemenea, pe parcursul )ambrianului si *rdovicianului platforma este
poziie ridicat, ca urmare a nc(eierii orogenezei cadomiene si mi#crilor
premergtoare, ce au condus la coliziunea cu :aurenia (partea de nord est a
%mericii de Bord) si la evoluia orogenezei caledoniene.
$arginile masei continentale devin ample zone de #elf, astfel nct 'latforma
Est D European intr parial ntro lung perioad de submersie, ce se suprapune
intervalului 7ilurian D )arbonifer.
'e parcursul 'ermian D Hurasic inferior 'latforma $oldoveneasc fcea parte
din imens mas a 'angaeei lui %. 3egener constituit prin coliziunea (ercinico D
c(imeric. :aurasia constituia rmul nordic al *ceanului ?et(Js, din care fcea parte
si 'latforma $oldoveneasc, avea o larg zon de #elf care treptat a naintat spre
interiorul ariei continentale.
&esc(iderea %tlanticului de la sfr#itul Hurasicului marc(eaz nceputul
compresiunii geosinclinalului ?et(Js, fapt care a determinat ample oscilaii pe
vertical ale platformei. %stfel dup un scurt episod de sedimentare pe marginea
estic si sudic n Hurasicul superior, urmeaz o faz de e!ondare, ce se suprapune
unei pri nsemnate a )retacicului inferior. )u unele lacune scurte de sedimentare,
platforma #i formeaz o cuvertur pe ntreaga suprafa pe intervalul %pian D
7enonian, dup care este din nou e!ondat ca urmare a mi#crilor laramice, care
structureaz partea intern a fli#ului din )arpaii *rientali.
+ncepnd cu 'aleocenul platforma coboar numai pe marginile vestic si sud D
vestic, stare ce se prelunge#te pn la sfr#itul Eocenului, dup care platforma este
ridicat complet, ca ecou a ridicrii pariale a fli#ului e!tern din )arpaii *rientali, ca
urmare a mi#crilor premonitorii stirice vec(i de la sfr#itul 'aleogenului.
*dat cu .adenianul platforma coboar profund spre catena carpatic, ca de
altfel, ntreg sistemul de platforme din vorlandul )arpailor, desc(iznduse aria
marin a .azinului &acic. 7ubsidena vorlandului este o consecin a fazei de
tectogenez stirice noi, care a structurat fli#ul e!tern din )arpaii *rientali si a
determinat migrarea fosei carpatice spre est si sud.
7edimentarea pe intervalul .adenian D $eoian continu n faciesuri diferite,
n condiii de margine continental si de larg, cu retragerea treptat a apelor .azinului
&acic spre sud. +nclinarea constant a depozitelor spre 7E este o consecin a unei
mi#cri de basculare a platformei, care sa produs, probabil, n 'leistocenului inferior.
$i#crile de coborre si ridicare a platformei n drumul ei n deriv a fost
nsoit de tensiuni, care au determinat o tectonic ruptural.
)ele mai importante sunt falia 7iretului, ce limiteaz platforma spre vest si
falia .rladului, ce sar prelungi cu falia .istriei, si constituie marginea ei sudic. *
alt fractur important orientat EE este cea Easluiului, care a determinat o
difereniere a faciesurilor cuverturii sedimentare. &e asemenea sunt identificate dou
sisteme de fracturi vec(i orientate B7 si BE7E, care au fost reactivate prin
coborrea n trepte a platformei spre orogenul carpatic.
Res*rsele 'ierale,
06
,esc%iderea
Atlanticului;
2alii-
Siretului,
34rladului,
3istri/ei,
5asluiului0
$esursele minerale
Bisipuri silicioase .adeniene la $iorcani (11.<O dio!id de siliciu) pentru
industria sticlei-
Bisipuri comune sarmaiene si meoiene pentru betoane si mortare-
Gips din depozitele badeniene e!ploatate n cteva puncte n malul 'rutului.
7ulf format prin reacii de reducere a depozitelor de gips.
)alcare sarmaiene si badeniene utilizate pentru nevoi locale..
:ignit cu forme lenticulare n depozitele 7armaianului e!ploatat local-
Gaze naturale evideniate n vestul platformei la, Roman, 7ecuieni, .acu
%pe minerale cunoscute la, Rducneni, 7trunga.
?urb cu dispoziie lenticular la nivelul depozitelor cuaternare din lungul
reelei (idrografice.
2575 PLAT4ORMA SCITICA SI PLAT4ORMA EUROPEI CENTRALE
:a e!tremitatea sudic si vestic a 'latformei $oldovene#ti a fost delimitat
un teritoriu, a crei poziie a creat si creeaz nc multe probleme de corelare, :a nord
de $area Beagr este cunoscut sub denumirea de 'latforma 7citic, n timp ce la B si
E de )arpai a fost denumit 'latforma Europei )entrale. 'latforma Europei )entrale e
situata la e!teriorul 'latformei Est Europene intre, $area .altica si )arpai.
"nele date de cercetare direct, prin foraAe, si indirect, prin msurtori
geofizice, indic o anumit ec(ivalen ntre cele dou platforme, ce ar putea fi
ncadrate unei uniti unice, care face parte alturi de platforma Est D European, din
vorlandul )arpailor Bordici si *rientali. 7utura din cele dou uniti se face sub
structurile fli#ului si avanfosei )arpailor *rientali.
%ceast zon de platform poate fi conturat, cu oarecare apro!imaie, de
aliniamentul 7iretului, la est, si de o linie ce trece pe la nord de .rlad pe direcia
4lciu D ?rgu 'lopn, ambele separndo de 'latforma $oldoveneasc. :imita
sudic marc(eaz contactul cu &obrogea de Bord si este punctat de o linie din
lungul braului 7f. G(eorg(e al &unrii, care se prelunge#te spre BE pn n curbura
)arpailor *rientali. +n literatur geologic mai vec(e ($uti(ac, >onesi 01L;),
'latforma 7citic se suprapune &epresiunii 'redobrogene n care este inclus si
&epresiunea .rladului. 7pre vest, platforma ptrunde adnc sub &epresiunea
pericarpatic si structurile fli#ului ale )arpailor *rientali.
4*da'e$*l !ris$ali a fost interceptat numai prin foraAe, care au pus n
eviden unele asemnri cu faciesul #isturilor verzi din &obrogea )entral. &e aceea,
ntro prim idee, #isturile verzi cadomiene ale &obrogei )entrale au fost prelungite
spre nord vest pe la vest de 'latforme Est D European, ptrunznd adnc sub
unitile fli#ului )arpailor *rientali. +ns foraAele e!ecutate la nord (&elta &unrii) si
nord vest de &obrogea central pun n eviden n anumite puncte roci cu un grad de
metamorfism mult mai slab, iar n altele, roci care se aseamn mult cu #isturile verzi
ale &obrogei )entrale. 'entru c cele mai vec(i depozite sedimentare aparin
&evonianului nseamn c formaiunile foarte slab metamorfozate subiacente sunt si
mai vec(i si pot fi atribuite orogenezei caledoniene. 4aptul c unele foraAe au
interceptat roci cu un metamorfism sensibil mai ridicat, ce ar putea fi atribuite
orogenezei cadomiene, ar rezulta c acestea apar n ridicri structurale de tipul
anticlinalelor sau (orsturilor. 'rin urmare, rocile foarte slab metamorfozate sau depus
pe un paleorelief cutat si fracturat %ceast structur caledonic poate fi corelat spre
est cu o centur ce trece pe la nord de &obrogea, prin )rimeea meridional, pn la
nord de )aucazul $are.
:a nord de linia ?rotu#ului, fundamentul cristalin este constituit din #isturi
slab metamorfozate, ce ar putea reprezenta un soclu vec(i cadomian remobilizat n
08
Platforma Scitic0
Platforma (uporei
Centrale0
2undamentul
cristalin0 6isturi0
caledonian si c(iar n (ercinic. %ceast zon ar reprezenta prelungirea spre 7E a
'latformei Europei )entrale sub pnzele fli#ului cretacic, sub forma unei structuri
depresionare, evideniat printrun minim gravimetric, si a crei cuvertur
sedimentar paleozoic este relativ diferit fa de cea din 'latforma $oldoveneasc.
%ceast depresiune se situeaz la vest de falia )mpulung $uscel D .icaz. "n alt
element este (orstul flancat la vest de falia amintit si de falia 7olca, la est, care #i
gse#te corespondent pe teritoriul 'oloniei n structurile caledonice din &ealurile
Roztocze ($unii 7vietoFrzJsFie, dup $. 7ndulescu, 01M;). Bumai dac se iau n
considerare aceste elemente, acest teritoriu de la e!teriorul 'latformei $oldovene#ti
cutat n orogeneza caledonic si care nglobeaz 'latforma 7citic, la sud, si
'latforma Europei )entrale, la nord, constituie platforma dano D polono D
predobrogean, ce se prelunge#te pe la nord de &unre si $area Beagr, pn la nord
de )aucaz.
C*)er$*ra sedi'e$ar% a fost corelat mult vreme cu faciesurile din
&obrogea nordic, adese cu argumente forate. %ceasta a fost desc(is numai prin
foraAe n mai multe puncte din &epresiunea .rladului ( *ancea, .neasa, )rie#ti
etc.) si din &elta &unrii ()araorman, ).%.Rosetti, :etea, $aliuc etc.).
* prim surpriz o ofer foraAele din &elta &unrii, care la nivelul depozitelor
paleozoice, pun n eviden elementele detritice ce indic un transport de la B la 7, si
nu din *rogenul Bord D &obrogean. +nainte de aceast constatare, se susinea c
&epresiunea .rladului si zona de la est de 'rut era considerat ca avanfos a
acestuia. "nele diferenieri apar si la nivelul cuverturii mezozoice, cum sunt
depozitele triasice, care se deosebesc de cele din &ealurile Biculielului si din
colinele >saccei (anticlinalul Rediu) si $a(mudiei, si cele Aurasice, care sunt diferite
de cele din &obrogea, n general. %ceste deosebiri aduc argumente susin ideea c
'latforma 7citic a funcionat diferit fa de &obrogea de Bord pe parcursul
'aleozoicului si $ezozoicului.
&atorita rigiditii soclului platformei rezulta o sedimentare cvasiorizontal a
formaiunilor, acestea fiind afectate ruptural de falii, rezultnd grabene si (orsturi.
%cest aspect determina depuneri ilegale de sedimente in 'aleozoic.
'latforma 7citic fost colmatat n mai multe cicluri de sedimentare, 7ilurian
&evonian- 'ermian D ?riasic- Hurasic )retacic- Eocen, .adenian D )uaternar.
'aleozoicul este caracterizat prin depozite slab cutate si metamorfozate-
Ci!l*l I de sedi'e$are sa derulat n condiii marine deosebite, astfel nct
acesta mbrac aspecte litologice diferite.
Silurian a fost desc(is prin foraAe n &epresiunea .rladului n zona Easlui D
Cu#i D valea 'rutului, reprezentnd o succesiune de calcare cenu#ii D negricioase,
microgranulare cu rare intercalaii de argilite si calcare nisipoase cenu#ii. ?rebuie
menionat c foraAele nau atins baza formaiunii.
+n &elta &unrii la adncimea de 8=== m au fost desc(ise sub depozitele
?riasicului o suit de calcare si dolomite, care ns au fost corelate cu depozitele
silurian D devoniene din )olinele $a(mudiei.
,evonian a fost interceptat n foraAe e!ecutate mai la sud , de asemenea, pe o
grosime redus (cca. K= m), fiind reprezentat prin gresii cuaroase violacee si argilite
dure, brun D violacee.
)arboniferul a fost evideniat sub nivelul $rii Begre numai la nord de >nsula
/erpilor.
Ci!l*l II de sedi'e$are se instaleaz dup perioada de e!ondare din
)arbonifer, n condiii transgresive, care au dat depozitelor sedimentare aspecte de
0;
Cuvertura
sedimentar0
Ciclul . de
sedimentare- Silurian-
,evonian
Ciclul .. de
sedimentare-
Permian-&riasc
inferior
molas de umplutur, a cror surs este structura continental de la B, respectiv
'latforma Est D European.
Permian &riasic inferior apar transgresiv numai la nord de braul )(ilia si
de &unre sub forma unui umpluturi molasice detritice, adic conglomerate de
culoare ro#iatic. :a vest de 'rut, 'ermianul lipse#te, iar ?riasicul prezint o alt
succesiune format din argile brun ro#cate cu rare pete verzi si cuiburi de an(idrit,
precum si cu intercalaii rare de gresii calcaroase. :a partea superioar trece la o suit
carbonatic (calcare fine criptocristaline glbui si brun desc(is, si dolomite cenu#ii cu
diaclaze de an(idrit). Este specific marginii vestice al platformei 7citice, care indic
alte condiii de sedimentare dect partea de la E de 'rut, date, probabil, de pragul
&obrogei de Bord, ce se afund n aceast zon. $ai mult, pe parcursul ?riasicului
mediu si superior platforma era e!ondat, spre deosebire de partea de la E, unde se
depun parial. +n &elta &unrii ?riasicul este discontinuu datorit Aocului pe vertical
a blocurilor dintre falii maAore. %ici, ?riasicul mediu si superior mbrac un facies
calcaros D dolomitic, ns diferit fa de cel din &obrogea de Bord si depus inegal.
"urasicul debuteaz (:iasic) cu o perioad n care platforma era e!ondat. &e
abia, din Hurasicul mediu (&ogger) sedimentarea este reluat pe un paleorelief destul
de accidentat prin argilite cenu#ii D negricioase cu intercalaii de gresii cu posidonii.
+n continuare se depun gresii calcaroase brun D vi#inii, parial micronglomeratice, si
conglomerate cu elemente de calcare brune sau brune D vi#inii, la care sau adugat
calcare brecioase si marne crmizii. Hurasicul superior n &epresiunea .rladului
este predominant carbonatic, compus din diferite tipuri de calcare, calcare alb D roz,
calcare brecioase, calcare organogene cenu#ii. +n &elta &unrii Hurasicul superior este
reprezentat prin depozite lagunare, argile ro#ii cu gipsuri si intercalaii de gresii si
nisipuri.
Cretacicul debuteaz cu o perioad de e!ondare, cu e!cepia marginii vestice,
unde au fost identificate depozite apian albiene.
+n )retacicul superior platforma 7citic este inundat aproape complet si se
depun depozite aparinnd )enomanian D 7enonianului formate din gresii
glauconitice, marne calcaroase fine si calcare compacte cretoase cu sile!uri.
?rangresiunea cenomanian a cuprins tot sistemul de platforme cu E!cepia &obrogei
de Bord si )entrale.
Paleogenul0 :a sfr#itul )retacicului ntreaga platform este e!ondat, stare
care se pstreaz pn n Eocen.
*ocenul marc(eaz subsidena diferenial a unor teritorii, cnd se depun
depozite subiri de gresii glauconitice, marne verzui compacte si mai puin calcare
glbui. %cestea se ntlnesc n &epresiune .rladului, n zona de la est de 'rut si nord
de &unre platforma fiind n poziie e!ondat.
+eogenul0 'e parcursul *ligocenului si $iocenului inferior, 'latforma 7citic
fcea parte dintrun amplu teritoriu continental, ce ngloba 'latforma
$oldoveneasc ,'latforma Eala(, &obrogea de Bord si )entral.
Miocenul su&erior debuteaz n condiiile unei ample transgresiuni ce a cu
prins ntreg sistemul de platforme al catenei carpatice.
'adenianul5 7edimentarea se reia n .adenian prin transgresiunea care sa
instalat pe paleorelieful cretacic si eocen, si c(iar Aurasic n &elta &unrii. si marginea
sudic a &epresiunii .rladului. %cesta cuprinde gresii calcaroase cenu#i,
marnocalcare si marne cu an(idrit.
Sarmaianul se depune n continuitate de sedimentare n succesiune complet
ntru mediu marin salmastru ce fcea parte din .azinul &acic. &ebuteaz prin calcare
0<
"urasicul, Cretacicul,
Paleogenul,
+eogenul,
Cuaternarul
cenu#ii dure, uneori organogene gresii calcaroase, gresii oolitice, dup care se
instaleaz o sedimentare monoton n care alterneaz orizonturi de argile marnoase ,
argile, argile nisipoase cenu#ii D verzui cu intercalaii de marne luma#elice.
+liocenul se depune n continuitate de sedimentare n succesiune complet,
stare ce se prelunge#te pn n 'leistocenul inferior, cnd mediu de sedimentare
devine lacustru. 'liocenul este bogat fosilifere ca si $iocenul, debutnd prin argile si
nisipuri, uneori cineritice ($eoianul), continu ntro succesiune monoton de argile,
argile nisipoase si nisipuri ('onian D &acian) si se nc(eie cu nisipuri fine si grosiere
uneori cimentate (Romanianul.
Cuaternarul urmeaz n continuitate de sedimentare peste depozitele
'liocenului, ns n condiii de regresiune a apelor spre sud.
'leistocenul inferior nc(eie evoluia ca bazin de sedimentare a 'latformei
7citice, prin alternane de pietri#uri, argile si nisipuri, uneori cu aspect torenial.
%pele lacustre se retrag treptat spre sud, tendin care se pstreaz nc din 7armaian.
+n continuare, mai ales, n partea sudic, se formeaz sistemul de terase n
medii fluviatil D lacustre ale 'leistocenului mediu si superior si Colocenului inferior
si a luncilor arterelor (idrografice din Colocenul superior. 7tructura sistemului de
terase si a luncilor const din depozite aluvionare, pietri#uri si nisipuri, 'e cmpurile
nalte, n 'leistocenul mediu Dsuperior se depun depozite groase de loess n condiii
eoliene, sursa materialului fiind, probabil, depozitele glaciare din )arpai.
Te!$oi!%5 7tructura fundamentului cristalin si a cuverturii sedimentare
individualizeaz 'latforma 7citic ca unitate geostructural distinct la marginea sud
vestic si sudic a 'latformei $oldovene#ti.
4undamentul cristalin are structur cutat prin remobilizarea unui fundament
cadomian si a unei cuverturi sedimentare din care au rezultat serii anFimetamorfice,
care le difereniaz de #isturile verzi ale &obrogei )entrale. %ceast zon poate fi
corelat spre nord cu structurile caledonice din 'odi#ul :iublinului si &epresiunea
$iec(oI din 'olonia. +n primul caz, corespondentul pe teritoriul Romniei ar fi
blocul 'a#cani D Rdui dintre falia 7iretului si falia 7olca. :a vest de acesta poate fi
regsit &epresiunea $iec(oI sub structurile fli#ului carpatic pn la nord D vest de
falia ?rotu#ului, si limitat spre vest tectonic de falia )mpulung $oldovenesc D
.icaz. >nterceptarea fundamentului cristalin prin foraAe evideniaz un grad de
metamorfism diferit. )el cu gard de metamorfism mai ridicat asemntor faciesului
#isturilor verzi din &obrogea )entral corespund unor ridicri structurale, n timp ce
teritoriile cu un grad de metamorfism mai slab, anFimetamorfic corespund structurilor
caledonice, care ocup o poziie cobort structural. 'rin urmare, suprafa
fundamentului cristalin are forma unei peneplene cu aspect ondulat sau ruptural, ce l
fragmenteaz n grabene si (orsturi.
:a nord, linia ?rotu#ului, dup care se face Aonciunea dintre ceea ce este
cunoscut ca 'latforma 7citic cu 'latforma Europei )entrale este o falie maAor, care
a introdus si o decro#are a prii nordice, ceea ce ar e!plica caracterul de pnz al
depresiunii subcarpatice ('nza subcarpatic). :imita cu 'latforma $oldoveneasc
este de asemenea, de natur tectonic n lungul faliei 7iretului. %ceasta poate fi cel
puin o falie de nclecare a structurilor caledonice peste fundamentul carelian al
'latformei $oldovene#ti.
:imita nordic a 'latformei 7citice este tot de natur tectonic, dat de falia
maAor 4lciu D ?g. 'lopn sau falia .istriei. :a sud 'latforma 7citic este limitat
de falia ?rotu#ului cu orientare BEE D 7EE, care se continu cu falia 7f. G(eorg(e
ce o desparte de *rogenul Bord D &obrogean.
0K
&ectonica
7inia &rotu1ului
2alia Sf0 %eorg%e
%lte accidente tectonice orientate BE D 7E afecteaz marginea vestic a
platformei, dup care coboar n trepte sub structurile fli#ului )arpailor *rientali.
"nele aspecte ale sedimentrii din 'latforma 7citic o individualizeaz si, n
acela#i timp, o difereniaz ca unitate geostructural distinct fa de &obrogea de
Bord, cu care a fost adesea corelat. %stfel de diferenieri apar la nivelul cuverturii
paleozoice, permo D triasice si c(iar Aurasice., ceea ce ar conduce la concluzia c cele
dou uniti au evoluat n condiii diferite.
&ac se e!amineaz deriva continentelor n concepia tectonicii globale ().C.
7cotese, 6===) se pot nelege cauzele acestor diferenieri. %stfel, 'latforma 7citic a
rezultat n urma coliziunii 'latformei Est D Europene cu partea de BE a %mericii de
Bord (:aurenia) si Groenlanda n urma creia se ridic cordiliera caledonic.
7pargerea ulterioar a acestui continent (Euramerica) a determinat deriva spre E a
'latformei Est Europene, avnd alipite pe margini o parte din structurile caledoniene.
2585 PLAT4ORMA MOESIC3
+ntre )arpai si &obrogea de Bord, pe de o parte, si $unii .alcani, pe de alta,
este conturat o arie rigid pe care geologul bulgar .oncev (01;L) a denumito
'latforma $oesic. +n aceast unitate geostructural .oncev includea si partea
(ercinico D c(imeric a &obrogei de Bord, care o considera fundamentul cutat al
platformei.
'artea de la nord de &unre a fost denumit de unii dintre geologi romni
'latforma Eala(, care se suprapunea din punct de vedere geografic )mpiei Romne
(E. $uti(ac, :. >onesi, 01L8). +n aceast idee, &obrogea de 7ud si )entral erau
tratate ca blocuri rigide separate. $ai trziu, E. $uti(ac si al (6==;) limiteaz
'latforma Eala( numai la E de falia intramoeisc si e!tinde structurile &obrogei
)entrale si de 7ud pn la aceasta.
+ntro alt idee (>. &umitrescu, $. 7ndulescu, 01KM, 01L=- $ 7ndulescu,
01M;) , consider spaiul dintre .alcani si )arpai aparinnd 'latformei $oesice, n
conceptul lui .oncev, fr *rogenul Bord &obrogean.
+n aceast concepie, 'latforma $oesic de pe teritoriul Romniei, este
limitat la B de mari fracturi tectonice cum sunt falia pericarpatic, dup care
avanfosa intern a )arpailor ncalec peste depozitele pliocene ale platformei, si falia
'ecineaga D )amena, care desparte &obrogea )entral de *rogenul &obrogei de
Bord si ptrunde spre BE sub structurile carpatice. :a scar regional, 'latforma
$oesic intr n contact tectonic la 7 cu $unii .alcani, n lungul faliei prebalcanice.
7tructura platformei este dat de fundamentul cristalin si cuvertura
sedimentar, depus n mai multe cicluri de sedimentare, ce reflect condiiile n care
a evoluat n diferite etape. )u e!cepia &obrogei )entrale unde fundamentul
afloreaz, n restul platformei este cunoscut din cteva foraAe de referin. Gradul de
cunoa#tere al cuverturii sedimentare este mult mai accentuat, prin cele cca. <=== de
sonde de e!ploatare a petrolului.
4*da'e$*l !ris$ali este alctuit din #isturi cristaline, roci magmatice, roci
mezometamorfice si epimetamorfice, 7oclul sau fundamentul cristalin sa constituit,
pe de o parte, n orogeneza careliana, iar pe de alta, n orogeneza cadomian.
Humtatea sudic inclusiv &obrogea de sud are un soclu vec(i carelian, n timp ce
partea nordic este de vrst cadomian de tipul #isturilor verzi din &obrogea
)entral.
4undamentul cristalin apare la zi n &obrogea )entral, unde se identific,
0L
Platforma *oesic
2undamentul
cristalin-
seria de Alt4n-&epe
seria 1isturilor verzi
? o serie mezometamorfic de %ltn?epe, n anticlinalul )eamurlia
.a#punar, de la sud de falia 'ecineaga )amena, de vrst svecofeno carelian-
? o serie anFimetamorfic a 9#isturilor verzi5 de vrst cadomian.
+n anticlinalul )eamurlia D .a#punar seria de %ltn D ?epe este reprezentat
prin mica#isturi cu muscovit, biotit si granat, uneori cu staurolit, cuarite si amfibolite
strbtute de filoane de pegmatit, ceea ce arat un metamorfism al unei succesiuni
sedimentare. &in determinrile de vrst absolute (K8; D L00 mil. ani) rezult c
aceast serie a fost remobilizat ntro orogenez mai nou. &. Giu#c descrie la
partea superioar a succesiunii o serie retromorfozat pentru care determin o vrst
de <8= mil. ani. %cest nseamn c #isturile de %ltn ?epe sunt metamorfozate
orogenezei cadomiene.
+n &obrogea sudic fundamentul cristalin este cunoscut din foraAe e!ecutate n
perimetrul localitilor 'alazu si )oco#u. +n baz acestea evideniaz o serie
catametamorfic D migmatic de gnaise granitice, peste care se suprapune o
succesiune mezometamorfic constituit din mica#isturi de diferite tipuri (cu
almandin, almandin si magnetit) si cuarite cu o intercalaie feuginoas asemntoare
serie de Nrivoi D Rog din 'latforma est European. Ealorile de 0K== D 0M<= mil. ani
indic o vrst absolut 'roterozoic inferior si c(iar %r(aic, ceea ce nseamn c
acestea aparin orogenezei vec(i svecofeno D carelian. 'este aceste formaiuni
urmeaz o serie anFimetamorfic, cunoscut sub numele de seria de )oco#u, ce
reprezint o succesiune vulcano Dsedimentar slab metamorfozat constituit din roci
verzi, diabazice asociate gresii arcoziene, conglomerate, microconglomerate si #isturi
cenu#ii violacee. &eterminrile de vrst absolut de <<= mil. ani, indic c
metamorfismul sa produs n orogeneza cadomian.
'latforma constituit n 'roterozoicul inferior este din nou fragmentat prin
desc(iderea unei largi arii geosinclinale, unde sau acumulat depozite vulcano D
sedimentare cu grosimi de 8=== m, care au fost slab metamorfozate n faciesul
#isturilor verzi, astfel nct se pot recunoa#te u#or structura rocilor iniiale. ?rebuie
remarcat caracterul fli#oid al depozitelor, fiind o succesiune ritmic de filite de
culoare ro#ie, violacee si cenu#ie, grauIacFe, roci tufogene, microconglomerate si
gresii calcaroase. 7eria anFimetamorfic a #isturilor verzi afloreaz larg n &obrogea
)entral ntre cele dou accidente tectonice maAore, 'ecineaga D )amena, la nord, si
)apidava D *vidiu, la sud.
)ontactul dintre cele dou formaiuni este, a#adar, de natur tectonic,
accentuat si de dizarmonia structural dintre #isturile mezometamorfice si cele
anFimetamorfice. 'rimele au orientarea BE7E, paralel cu cele dou accidente
tectonice maAore, n timp ce #isturile verzi sunt direcionate EE. 7ituaia este dat de
mobilitatea celor dou falii, ceea ce ar e!plicat retromorfismul si vrsta mai recent a
unor formaiuni din anticlinalul .a#punar D )eamurlia sau seria de )oco#u din
&obrogea sudic
&up datele geofizice (Eisarion et al,01L1) si de foraA ar rezulta c seria
mezometamorfic ncalec formaiunea epizonal a #isturilor verzi, n lungul faliei
)apidava *vidiu, fr a se cunoa#te amploarea #ariaAului. Ersta acestei nclecri
poate fi cadomian trzie caledonian, mult mai vec(e dect primele depozite
sedimentare.
:a vest de falia intramoesic de pe aliniamentul %le!andria D 4ierbini D Ealea
&mboviei datele de foraA sunt relativ puine privind fundamentul cristalin. )ele
cteva foraAe au ntlnit #isturi cristaline mezometamorfice sau retrometamorfozate.
0M
Seria de Coco1u
Anticlinalul
Ceamurlia-3a1punar
2alia intramoesic
Cuvertura
sedimentara
&up datele geofizice >. Gavt, R. .otezatu si $. Eisarion (01L8)
interpreteaz c fundamentul platformei vala(e din Aumtatea sudic are vrst
precambrian (carelin) si c se prelunge#te pn n &obrogea de 7ud, iar n
Aumtatea nordic cuprinde o serie epimetamorfic de vrst 'roterozoic superior
)ambrian inferior, ce corespunde orogenezei cadomiene. )ontactul dintre cele dou
zone , dup aceea#i autori, este de natura unei falii crustale orientate apro!imativ EE.
+n orice caz, structura fundamentului cristalin din sectorul vala( al platformei
$oesice este diferit fa de cel din &obrogea de 7ud, diferena fiind dat de
numeroasele intruziuni magmatice (granodioritice, granite gabroice), care dup
ultimele date, ar fi (ercinice si nu precadomiene, cum se credea. &intre acestea se
difereniaz net corpul magmatic .al#*ptasi7latina, care creeaz un amplu
bombament, fiind constituit n partea nordic din roci magmatice acide, n general, iar
n partea sudvestic, din roci gabroice si diorite.
C*)er$*ra sedi'e$ar%5 &up etapa de consolidare, platforma a suferit mai
multe mi#cri de basculare care au determinat transgresiuni si regresiuni, rezultnd
mai multor cicluri de sedimentare, paleozoic, permotriasic, Hurasic mediu D )retacic,
.adenian inferior D )uaternar.
+nc de la nceput trebuie remarcat c sedimentarea sa derulat pe un
paleorelief destul de accidentat, ce a avut ca rezultat depunerea unei cuverturi cu
grosime foarte variabil si dispus inegal. %ceast morfologie indic comportamentul
casant al platformei introdus de mi#crile oscilatori pe care lea suferit diferitele
compartimente nc din orogeneza cadomian. %ceasta nseamn c suprafa
platformei este marcat de o serie de ridicri, separate de depresiuni n care
depozitele sedimentare au grosimi considerabile, de pn la 0==== m (&. 'arasc(iv,
01L1). &atorit comple!itii condiiilor de sedimentare succesiunea cuverturii poate
fi separat n #apte uniti litofaciale de roci clastice si carbonatice cu o anumit
repetabilitate, comple!ul detritic inferior al intervalului )ambrian D &evonian
inferior, comple!ul carbonatic din intervalul &evonian superior D )arbonifer inferior,
comple!ul detritic al )arboniferului superior D ?riasic inferior, comple!ul carbonatic
?riasic, comple!ul detritic ?riasic superior D Hurasice mediu, comple!ul carbonatic
Hurasic superior D )retacic inferior si seria detritic a Beogenului. )omple!ele
litologice reprezint ecouri a principalelor evenimente de tectogenez ale
orogenezelor, ce sau derulat n vecintatea platformei.
Ci!l*l I de sedi'e$are al 'aleozoicului se e!tinde aproape pe ntreaga
suprafa a platformei, cu e!cepia &obrogei centrale, care era n poziie emers si
cteva ridicri structurale. &e asemenea trebuie remarcat n &obrogea sudic
sedimentarea se instaleaz de abia n 7ilurian.
Cambrian Ordovicianul ntlnite numai n sectorul vala( al platformei,
formeaz o succesiune de pn la 06== m grosime n care se pot separa, seria
inferioar detritic grezo D cuaritic si o alta superioar predominant pelitic. 7eria
inferioar prezint o succesiunea cu o mare variabilitate petrografic ,gresii argiloase
verzui, gresii cu ciment muscovitic si silicios D sericitic, gresii arcoziene cu
intercalaii subiri de argilite D siltite, cuarite cenu#ii si negre, ortocuarite albe si
cenu#ii, verzui, microconglomerate cuaritice si arcoziene. 7pre finele succesiunii se
constat o cre#tere a frecvenei intercalaiilor pelitice, fiind caracteristice
*rdovicianului.
Silurianul are grosimi, de asemenea, de pn la 06== m n depresiuni si are
caracter transgresiv si discordant pe ridicrile structurale. Reprezint o succesiune, cu
o bogat faun de graptolii, de argilite microgrezoase si cloritoase, cu intercalaii de
01
Ciclul . de
sedimentare-
Cambrian-
Ordovician,
Silurian,
,evonian,
Carboniferul
gresii, calcare organogene si detritice, iar la diferite intervale nivele de tufuri
vulcanice.
+n &obrogea sudic a fost ntlnit acela#i facies al seriei detritice inferioare, cu
#isturi argiloase, negricioase, strbtute de numeroase diaclaze umplute cu calcit sau
cu pirit.
,evonianul este caracterizat prin trei entiti litofaciale cu o bogat faun de
bra(iopode, lamelibran(iate, trilobii, crinoide etc., seria argilitic inferioar ce indic
o continuare a condiiilor de sedimentare din 7ilurian, seria grezoas si seria dolomit
D evaporitic. )ea din urm constituia prima serie carbonatic, atingnd grosimi mari
n depresiuni ()lra#i), fiind constituit din dolomite cu intercalai de an(idrite, n
baz, si din calcare organogene, la partea superioar. ?rebuie remarcat caracterul
bituminos al succesiunii, care scade spre partea superioar. +n &obrogea de sud este
ntlnit aceea#i succesiune ce se nc(eie cu comple!ul carbonatic bituminos, dup
care aceast poriune este e!ondat.
Carboniferul a fost desc(is pe ntreg cuprinsul platformei, cu e!cepia prii
de BE a ridicrii structurale de la .ordeiu Eerde. +n )arbonifer are loc sc(imbarea
condiiilor de sedimentare, de la seria inferioar carbonatic, ce se continu din
&evonian, la una superioar, detritic (cel deal doilea ciclu detritic al cuverturii
sedimentare). 4aciesul carbonatic al )arboniferului inferior, apare n continuitate de
sedimentare numai n depresiunile tectonice, n rest nregistrnduse o importat
lacun stratigrafic. * a dou lacun se situeaz ntre seria carbonatic si ce detritic
a )arboniferului superior. %mbele reprezint ecouri ale ultimelor faze de tectogenez
(ercinic (breton si sudet).
)arboniferul inferior carbonatic este reprezentat printro mare varietate de
calcare, de la calcarenite si calcare microcristaline la calcare organogene, ce
nsumeaz o grosime de cca. ;<= m..
)arboniferul superior marc(eaz o sc(imbare a condiiilor de sedimentare,
dup faza de e!ondare de la sfr#itul )arboniferului inferior, prin trecerea la faciesul
detritic, ce constituie o succesiune groas de M== m de argile negricioase, argilite
#istoase, gresii silicioase, de culoare cenu#ie negricioas0, grauIacFe, marnocalcare
brun D vi#inii si calcare organogene. &epozitele pelitice conin material crbunos sub
forma unor strate subiri sau diseminat n masa rocii.
Ci!l*l II de sedi'e$are debuteaz 'ermianului si dureaz pn la sfr#itul
?riasicului, submersia platformei producnd se numai la vest de &mbovia,
restul platformei, inclusiv &obrogea central si parial cea sudic, fiind n
poziie e!ondat.
Permianul. +n aceast perioad se continu sedimentarea a faciesului detritic,
instalat n )arboniferul inferior, ns se semnaleaz la diferite nivele intercalaii de
depozite lagunare (g(ips, an(idrit), ceea ce demonstreaz funcionarea teritoriului n
condiii de margine continental sau oc(iuri marine mai mult sau mai puin nc(ise.
>nstabilitatea fundului marin este dat si de caracterul transgresiv al depozitelor
permiene, uneori fiind depuse direct peste fundamentul cristalin. Grosimea ma!im o
atinge n depresiuni(pn la 6=== m), n timp ce pe ridicrile structurale lipse#te sau
are grosimi reduse.
&riasicul inferior debuteaz cu un comple! argilos D grezos de culoare ro#ie
format din gresii silicioase brune, vi#inii, roz sau albicioase, gresii argilosilicioase si
microconglomerate cu acela#i mozaic de culori si se nc(eie cu un comple! brun
vi#iniu argilos D marnos cu intercalaii de gresii calcaroase.
6=
Ciclul .. de
sedimentare-
&riasicul inferior,
&riasicul mediu,
&riasicul superior
+n &obrogea sudic, n dou foraAe de lng ?ec(irg(iol au fost ntlnite
cuarite si gresii argiloase ro#cate ce au fost atribuite ?riasicului inferior.
&riasicul mediu. >nstalarea unui climat mai arid anunat nc din ?riasicul
inferior a determinat sc(imbarea condiiilor mediului marin, care au permis
acumularea unei stive groase de 0=== D 06== m de depozite carbonatic D evaporitice.
%ceasta reprezint o succesiune de calcare, uneori organogene, marnocalcare, calcare
dolomitice, dolomite, an(idrite si sare gem, la care se adaug roci clastice cu ciment
calcaros i an(idritic. +n unele zonele depresionare partea inferioar a seriei
carbonatice este atribuit ?riasicului inferior, ceea ce nseamn c acest facies a
debutat mai devreme. :a sfr#itul ?riasicului mediu platforma $oesic se ridic
astfel nct se instaleaz procesele erozionale, care au construit un paleorelief al
suprafeei suitei carbonatice.
&riasicul superior. $arc(eaz o revenire a condiiilor de sedimentare din
?riasicul inferior, formnd seria ro#ie superioar, argile marne, marnocalcare, gresii,
nisipuri microconglomerate cu intercalaii de an(idrit si g(ips. %ceast succesiune
indic condiii de margine continental, care au trecut n faze lagunare sau c(iar
continentale. +nsumeaz grosimi de 1== D 06== m.
'e parcursul permo D triasicului sa manifestat si o intens activitate
magmatic efuziv, ce se succede n, cel puin, trei faze. * prim faz a constat n
roci magmatice efuzive de tipul porfirelor cuarifere si feldspatice contemporane
depunerii comple!ului detritic inferior al 'ermianului, ce sunt ntlnite pe marginea
de nord al platformei si la 7E de .ucure#ti. * a doua faz este de natur predominant
bazic reprezentat prin bazalte, diabaze, si porfire bazaltice asociate cu piroclastite si
tufuri vulcanice, si sa manifestat, se pare, la sfr#itul 'ermianului. )ea dea treia faz
de magmatism a avut caracter acid prin depunerea unor porfire feldspatice n cadrate
de formaiunea carbonatic permo D triasic. :a vest de *lt sa manifestat si o a patra
faz de magmatism, predominant bazic, ce strbat formaiunea carbonatic a
?riasicului mediu. 4aptul c aceste efuziuni magmatice sunt orientate EE si mai
puin B7 trebuie puse pe seama pe nc(eierii orogenezei (ercinice si apoi pe
spargerii supercontinentului format la sfr#itul 'ermianului.
&up ?riasic platforma este n mare parte e!ondat, stare ce prelunge#te si n
:iasic, fiind supus factorilor de modelare e!terni
Ci!l*l III de sedi'e$are cuprinde intervalul :iasic superior D 7enonian,
depunnduse numai la vest de &mbovia, n sectorul vala(, n timp ce n &obrogea
central, care este submersat parial, si &obrogea de sud sedimentarea ncepe cu
&oggerul.
%ceast secven de sedimentare poate fi mprit ntro serie detritic
inferioar, ce aparine intervalului :iasic superior &ogger, si una superioar,
carbonatic a $almului )retacicului inferior.
"urasicul inferior(7iasic! "urasicul mediu (,ogger! atinge grosimi ma!ime
n depresiune din BE )raiovei, n timp ce spre E,E si sud se subiaz continuu,
marcnd caracterul transgresiv al acestei secvene. 'artea de la est de &mbovia- de
la sud de &unre si &obrogea erau arii continentale n care se manifestau procese de
modelare a reliefului.
)aracterul transgresiv este dat de seria detritic inferioar ce atinge grosimea
ma!im de K== m n depresiunea central moesic de la BE de )raiova, a crei
succesiune poate fi submprit n dou subserii. 7ubseria inferioar n care se separ
bancuri groase de gresii silicioase, gresii calcaroase, uneori cu ciment argilogipsifer
sau dolomitic, separate de intercalaii de marnocalcare sau argile si marne
60
Ciclul ... de
sedimentare-
"urasicul inferior,
"urasicul mediu,
"urasicul superior,
Cretacicul inferior0
negricioase, adesea piritoase. +n &obrogea sedimentarea ncepe n &ogger ntrun golf
al bazinului eu!inic, care ncepea s se desc(id.
"urasicul superior (*alm!. +n aceast epoc mediul de sedimentarea se
e!tinde la aproape toat suprafa sectorului vala( printro mi#care negativ a
platformei. :a nceput fundul marin era animat de oarecare instabilitatea tectonic ce
a determinat depunerea unei alternane de depozite pelagice si recifale. +n continuare,
sedimentarea are loc n condiiile unei subsidene continue a fundului marin, ce a
permis acumularea unei secvene carbonatice pelagice de peste 0=== m grosime, n
zona de afundare ma!im, ce ar putea fi marcat, apro!imativ, de aliniamentul vilor
?eleorman si Hiu, si a alteia recifale spre E si E de aceasta. 7eria carbonatic pelagic
reprezint o succesiune de calcare fine microcristaline si pseudoolitice, calcare
luma#elice si marnocalcare, cu intercalaii fine de argile. +n prile de margine dinspre
E si E faciesul recifal este dat de structuri biostromale, care cuprind calcare fine
afectate de recristalizri si dolomitizri, calcare dolomitice, calcare algale si
coraligene, calcare grezoase, cu intercalaii de gresii, marne si nisipuri. +n sectorul
estic recifii erau de tip franAure si de tip barier.
+n &obrogea central sedimentarea are loc n lungul vii )asimcei, n care se
recunoa#te succesiunea seriei carbonatice superioare, ce atinge grosimi de 8<= D ;<=
m. %ceea#i succesiune se ntlne#te si n &obrogea sudic, la sud de falia maAor
)apidava D *vidiu, unde Hurasicul formeaz o plac carbonatic continu.
Cretacicul inferior. )ondiiile de sedimentare se pstreaz pn n %pian,
astfel nct, grosimea total a seriei carbonatice (Huasic superior D %pian) atinge
grosimi de 0K== m n depresiunea central D moesic. +n acela#i timp, are loc o
restrngere treptat a ariei marine din sectorul vala(, iar sectorul dobrogean se
caracterizeaz printro anumit stabilitate a marginilor.
,eocomian. %#a cum sa artat mai sus se menin condiiile de sedimentare n
regim pelagic al seriei carbonatic, care numai pentru acest interval are grosimi de 6<=
D 8<= m. 7unt tipuri variate de calcare, ndeosebi, fin granulare, uneori marnoase,
marnocalcare.
+n &obrogea sudic, succesiunea Beocomianului apare n malul drept al
&unrii la )ernavod sub forma unor calcare noduloase, calcare albe fosilifere,
calcare cretoase. ?rebuie menionat c partea meridional si rsritean a acestei
regiuni a fost e!ondat la sfr#itul Hurasicul, astfel nct, partea inferioar a
Beocomianului lipse#te.
'arremian. %ria de sedimentare se restrnge, astfel nct, partea de la vest de
Hiu si unele teritorii restrnse la E de &mbovia devin arii continentale. +n acela#i
timp, partea central dintre &mbovia si Hiu #i retrage linia nordic de rm pe
aliniamentul .ucure#ti D *pta#i.
+n partea central continu sedimentarea n regim pelagic a calcarelor fin
granulare, uneori cu aspect cretos, bogate n faun litoral si sublitoral, la care se
adaug calcarenite, marnocalcare si intercalaii subiri de marne verzui D negricioase.
:a E de &mbovia continu condiiile recifale n care se depun calcare organogene,
condiii care se e!tind si n &obrogea sudic, unde sedimentarea are caracter
transgresiv peste ceilali termeni ai )retacicului inferior si a Hurasicului.
%&ianul reprezint un interval n care se remarc o instabilitate tectonic tot
mai accentuat, ca ecou al mi#crilor premonitorii din faza austric, care atinge
paro!ismul n %lbian. +n sectorul central vala( se pstreaz condiiile de sedimentare
carbonatic, n timp ce pe margini se resimt influenele continentale. $ai ales, pe
rama sudic si estic (&obrogea central) influenele continentale se manifest prin
66
+eocomian,
3arremian,
Ap/ian,
Albian,
Cenomanian,
&uronian0
depunerea unor argile caolinoase, nisipuri silicioase slab cimentate si pietri#uri
mrunte, uneori microcoglomerate cuaritice. :a E de Hiu si &obrogea sudic formau
arii continentale supuse factorilor de eroziune.
%lbianul. $i#crile austrice intraalbiene au determinat sc(imbarea radical a
condiiilor de sedimentare prin coborrea platformei si iniierea ridicrii structurilor
central D carpatice. ?ransgresiunea albian a naintat progresiv de la E la E, astfel
nct sau produs diferenieri ale litofaciesurilor. 7uccesiunea albian n partea
vestic, spre Hiu, este format din marne si marnocalcare cenu#ii, n depresiunea
central ?itu D %le!andria este reprezentat de calcare grezoase si gresii calcaroase,
iar n e!tremitatea estic, inclusiv &obrogea sudic, se dezvolt nisipuri si gresii
glauconitice.
Cenomanianul n sectorul vala(, se dispune n continuitate de sedimentare
%lbianului printro succesiune de 0= 0<= m de marne, marnocalcare cenu#ii Dalbe,
calcare cu intercalaii de gresii.
+n &obrogea condiiile sunt diferite, depozitele cenomaniene dispunnduse
transgresiv peste )retacicul inferior si Aurasic printro stiv ce cuprinde
microconglomerate, n baz, dup care urmeaz gresii glauconitice cu fosfai.
-uronianul urmeaz concordant )enomanianului prin calcare cretoase calcare
marnoase si marnocalcare ce nsumeaz grosimi variabile de 6= D 0== m, n sectorul
vala(.
+n &obrogea central ?uronianul este transgresiv peste termenii mai vec(i a
)retacicului, fiind n facies detritic al unor microconglomerate silicioase cu ciment
calcaros, cu concreiuni de fosfai, glauconit, mice, feldspai etc. +n &obrogea sudic
?uronianul lipse#te, aceasta formnd o arie de uscat ce se e!tindea si n sudestul
sectorului vala( al platformei.
Senonianul nc(eie ceal treilea ciclu de sedimentare, urmnd, de obicei, n
continuitate de sedimentare ?uronianului sau discordant peste %lbian. +n sectorul
vala( nsumeaz un pac(et de ;<= m grosime alctuit din calcare cretoase, calcare,
calcare organogene, calcare grezoase cu sile!uri sau tufuri.
+n &obrogea central condiiile de sedimentare rmn relativ constante ca si n
?uronian, prin depunerea unor microconglomerate peste care urmeaz gresii
calcaroase albicioase, slab glauconitice. +n &obrogea sudic, senonianul se dispune
discordant peste depozitele )enomanianului sau termenii mai vec(i ai )retacicului,
ntrun mediu marin diferit, care a determinat acumularea unei stive groase de 8== m
de calcare cretoase si cret. &epozitele )retacicului sunt larg desc(ise de eroziunea
vii )arasu si de valea &unrii.
Ci!l*l IV de sedi'e$are cuprinde depozitele 'aleogenului, $iocenului,
'liocenului si )uaternarului, care au colmatat bazinul dacic conturat ncepnd cu
7armaianul n urma mi#crilor stirice trzii intrabadeniene.
:a sfr#itul )retacicului, ca urmare a mi#crilor laramice, care au determinat
cutarea si ridicarea unor structuri maAore din )arpai, 'latforma $oesic a devenit o
larg arie continental presrat ns, cu oc(iuri marine, unde sau depus depozitele
'aleogenului.
Paleogenul apare local n unele zone subsidente, care sau conturat la nivelul
Eocenului. $i#crile de subsiden sau manifestat la vest de Hiu, n e!tremitatea
sudic a depresiunii )lra#i D %le!andria si n zona $angalia D Eforie Bord D
%gigea. 7uccesiunea Eocenului const n nisipuri cuaroase, uneori glauconitice,
calcare si calcare grezoase, ce nsumeaz grosimi de 0= D L< m. :a sud de $angalia a
68
Senonian
Ciclul .5 de
sedimentare-
Paleogenul,
*iocenul
'adenian
Sarmaian
fost determinat si *ligocenul reprezentat prin #isturi argiloase disodilice cu resturi de
pe#ti.
*iocenul este reprezentat prin partea sa median D superioar, subsidena
producnduse treptat dinspre avanfosa carpatic, n cazul sectorului vala(, sau
dinspre bazinul pontic n &obrogea sudic.
'adenianul su&erior are caracter transgresiv fapt pentru care este distribuit
discontinuu, ocupnd ariile depresionare. ?ransgresiunea sa e!tins dinspre avanfosa
carpatic, astfel nct, este ntlnit n partea nordic subsident a sectorului vala( si n
depresiunea %le!andria DRo#iori. &e asemenea, dinspre pontul eu!inic marea a
avansat cuprinznd teritoriul &obrogei sudice. +n partea nordic a sectorului vala(
.adenianul constituie un pac(et de <= D 6M= m grosime, care cuprinde conglomerate
cu ciment argilos si marnos, calcare grezoase, calcare dolomitizate, cuarite. +n
&obrogea sudic, .adenianul se dispune transgresiv peste depozitele )retacicului si
Eocenului cu o structura litologic relativ diferit ce ncepe prin argile verzi sau
glbui fr stratificaie, calcare luma#elice, marnocalcare, gresii calcaroase si
microconglomerate. +ntruct coninutul faunistic are multe elemente comune,
nseamn c ntre sectorul dobrogean si cel vala( e!ista o coresponden, probabil
prin depresiunea )lra#i )artoAani.
Sarmaianul urmeaz dup o scurt perioad de ntrerupere a sedimentrii,
dup care se instaleaz marea transgresiune care a desc(is bazinul dacic care
acoperea toate unitile de vorland cu e!cepia &obrogei centrale, care era n cea mai
mare parte e!ondat. $ediu marin devine salmastru siminduse influena aportului
de ap dulce dinspre )arpai, iar n unele cazuri depozitele au o structur deltaic.
)aracterul molasic al sedimentrii este dat de succesiunea relativ monoton de argile,
marne, nisipuri, gresii calcaroase, cu intercalaii de calcare luma#elice si oolitice, n
partea median, si de turb, la partea superioar. 4aciesurile recifogene sunt mai
frecvente n prile mai ridicate ale fundului marin. +n &obrogea central 7armaianul
este prezent prin iviri sporadice n preaAma localitilor Bvodari si )apu $idia de la
gura golfului ce sa prefigurat nc din Hurasic n lungul vi )asimcei.
Pliocenul. +n aceast etap bazinul dacic se e!tinde si la sud de &unre, n
timp ce suprafa sa se restrnsese la sfr#itul $iocenului prin e!ondarea 'latformei
$oldovene#ti si &obrogei sudice. :a sfr#itul 'liocenului acesta se retrage si mai
mult prin ridicarea 'latformei 7citice si a prii vestice a sectorului vala( al
'latformei $oesice. 'e parcursul. 'liocenului mediul de sedimentare devine din ce n
ce mai dulcicol, astfel nct, n )uaternar depunerea sedimentelor are loc n condiii
lacustre, n centru, si fluviatil lacustre pe marginea nordic, estic si sudic.
Meoianul atinge grosimi ma!ime n partea de E si la E de linia Hiului, fiind
format dintro alternan de nisipuri, gresii argile si marne. &e altfel, se poate separa
un orizont inferior predominant pelitic (argile si marne) si unul superior n care
frecvena nisipurilor si gresiilor calcaroase cre#te spre partea superioar. +ns de la o
zon la alta se constat o variaie a raporturile dintre fraciunea detritic si pelitic,
ceea ce arat comple!itatea condiiilor de sedimentare.
+onianul dep#e#te transgresiv cu puin, spre 7, spaiul depozitelor meoiene
si sunt cele mai vec(i depozite care apar la zi n malul &unrii ntre )alafat si )etate,
precum si n valea Hiului, pe malul drept, n dreptul localitii @valu. Grosimea
depozitelor poniene este variabil atingnd ma!imum de L== D M== m pe rama
nordic, unde platforma ncepe s se afunde spre catena carpatic, si spre BE n
localitile .ordeiu Eerde G(erg(easa. :itologic este format predominant dintrun
6;
Pliocen
Meoian
+onian
$acian
Romanian
Cuaternar
comple! argilos D marnos cu e!cepia e!tremitii de E si de E, unde apar
intercalaiile nisipoase.
$acianul urmeaz n continuitate de sedimentare cu 'onianul, nsumnd o
grosime de <== m. n care la partea inferioar predomin depozitele detritice de tipul
gresiilor, microconglomeratelor si nisipurilor, cu intercalaii de argile, marne si
marnocalcare, si la partea superioar domin fraciunea pelitic. &e semnalat sunt
intercalaiile crbunoase de pe rama nordic si care se e!tind spre sud pn la
latitudinea .ucure#tiului.
Romnianul nc(eie sedimentarea pliocen, a#ternnduse n continuitate de
sedimentare peste depozitele daciene ntro succesiune ce nsumeaz peste 0=== m
grosime. Reprezint o alternan de argile, marne, nisipuri, conglomerate cu
intercalaii de crbune si calcare lacustre. *riginea acestor depozite este divers
lacustr, fluviatil, deluvial D proluvial si eolian (depozite leossoide), ceea ce
demonstreaz influena spaiului continental nconAurtor, att de pe rama nordic,
carpatic, ct si de pe cea sudic.
Cuaternarul reprezint ultima etap de evoluie a sedimentrii din platforma
$oesic, n condiiile n care domeniul lacustru se restrnge continuu spre parte de E
si BE. +n 'leistocenul inferior pe rama de B predominau condiiile fluviatil D lacustre,
cu un transport masiv de aluviuni grosiere de tipul pietri#urilor, bolovni#urilor si
nisipurilor n alternane cu argile si argile marnoase din zona carpatic, constituindu
se ceea ce fost denumit faciesul de )nde#ti a crei grosime ma!im de pe 0<= m este
atins pe rama curburii )arpailor, ntre vile %rge#ului si .uzului. *rizonturile
detritice sunt uneori cimentate si u#or cutate ca urmare a aciunii ultimelor mi#cri
vala(e de la sfr#itul 'liocenului si nceputul )uaternarului. &e pe rama sudic
reeaua (idrografic transporta aluvuni ceva mai mrunte, nisipuri, nisipuri grosiere si
pietri#uri mici n alternan cu argile, formnd faciesul de 4rte#ti, care este
contemporan cu stratele de )nde#ti. +ndinarea celor dou faciesuri se face n partea
de subsiden ma!im, care este atins imediat la sud de falia pericarpatic.
7edimentarea continu n 'leistocenul mediu n condiiile restrngerii
continue spre E si BE a ariei lacustre, depunnduse aluviuni a cror origine este
carpatic, iar pe rama sudic #i face simit eroziunea si sedimentarea &unrii. +n
acela#i timp, are loc un transport masiv eolian prin a cror depunere au format
depozite leossoide pe zonele nalte ale platformei deAa e!ondate. *riginea
sedimentelor trebuie s fie tot carpatic prin denudarea depozitelor glaciare, perioada
suprapunnduse, n parte interglaciarului Gunz D $indel, la partea inferioar, si
$indel D Riss, la partea superioar. +n acela#i timp, reeaua (idrografic care se
scurgea din )arpai si &unrea ncepe modelarea sistemelor de teras, acestea fiind
ecoul mi#crilor neotectonice, care sau manifestat n )uaternar, fr efecte de cutare,
si au ridicat epirogenic )arpaii, n timp ce partea de BE a platformei suferea o
mi#care de subsiden.
+n 'leistocenul superior continu sedimentarea n condiii lacustre, iar pe rama
nordic se manifestau puternic condiiile fluviatile cu formarea marilor piemonturi de
la contactul ariei cutate, carpatice, cu platforma $oesic. 7edimentarea a fost
ndeosebi grosier, de tip torenial cu formarea de conuri de deAecie, constituite din
bolovni#uri, pietri#uri si mai rar nisipuri. +n alte zone cum ar fi ntre ?eleaAen si
'ra(ova a dominat o sedimentare de material fin formnd argile, argile nisipoase,
nisipuri, nisipuri argiloase etc. +n paralel, continu formarea sistemelor de teras al
reelei (idrografice si subsidena sectorul estic si nord D estic , ce are ca efect
sc(imbarea de curs a reelei (idrografice. &e asemenea, se acumuleaz o stiv groas
6<
#olocen
&ectonica
2alia Capidava-
Ovidiu
de depozite leossoide n partea vestic, dar, mai ales, n partea estic si nord estic, a
crei litologie este dat de argile nisipoase prfoase ro#cate, argile si silturi glbui.
'erioada corespunde interglaciarului Riss D3Prm, ceea ce e!plic formarea unui
pac(et gros de loess, care a avut ca surs depozitele glaciare destul de e!tinse n
catena carpatic.
.olocenul nc(eie evoluia n ultimii 0=.=== ani a reliefului platformei
$oesice, dup ultima glaciaiune (3Prm) prin sedimentarea n lacul ce se retrgea
continuu spre BE, unde si n prezent este altitudinea cea mai Aoas a platformei.
7edimentele depuse sunt fine si grosiere, nisipuri si pietri#uri, argile si mluri, care
colmateaz spaiu lacustru. +n cadrul acestuia se pot remarca vec(i cursuri de ap,
grinduri si terase necate. +n acela#i timp, se formeaz terasele Aoase si luncile reelei
(idrografice ce se scurgea din )arpai.
Te!$oi!a
&in datele cunoscute asupra fundamentului cristalin al 'latformei $oesice
rezult c acesta este mprit n dou, sectoare cu structur diferit de falia
intramoesic, si anume, sectorul dobrogean, la E si BE, si sectorul vala(, la E si 7E.
7ectorul dobrogean conine un soclu vec(i svecofeno D carelian, n partea
sudic, format din #isturi catazonale si mezozonale, si unul mai nou cadomian, format
din #isturi anFimetamorfice si faciesul #isturilor verzi, n partea central a &obrogei.
)ele dou sectoare sunt n contact tectonic n lungul faliei )apidava D *vidiu, aceasta
avnd caracterul cel puin a unei falii inverse, dac nu, de nclecare a #isturilor
mezometamorfice peste cele anFimetamorfice.
:a vest de falia intramoesic, de asemenea este ntlnit un soclu vec(i ar(aic D
'roterozoic inferior, care n partea nordic a fost remobilizat n orogeneza (ercinic,
avnd n vedere vrsta intruziunilor magmatice si slabul metamorfism al cuverturii
sedimentare paleozoice.
)onstituirea ca regiune rigid sa produs dup orogeneza cadomian ns
suprafa 'latformei $oesice avea un relief destul de accidentat. %stfel, sedimentarea
sa produs n condiii diferite funcie de distribuia sectoarelor afundate sau ridicate
sau de mi#crile oscilatorii sau de basculare ale platformei. +n primul ciclu de
sedimentarea depozitele paleozoice sau depus n condiiile n care partea nordic era
mult ridicat n raport cu partea sudic. "ltimele dou cicluri de sedimentare (Hurasic
D )retacic si Beozoic) poziia se inverseaz, prin coborrea treptat a platformei spre
avanfosa carpatic de la B, iar sedimentarea are o dispoziie monoclinal.
Ridicarea cea mai important a platformei este situat pe aliniamentul )raiova
.al# D *pta#i ce se prelunge#te spre E pn la 'eri# si apoi spre Eidele fcnd
legtura cu ridicarea nord D bulgar. +n partea opus aceasta se prelunge#te spre 7
spre )aracal de unde face Aonciunea cu aceea#i ridicar nord bulgar. )onstituirea ca
regiune ridicat sa conturat nc din cadomian, cnd sau produs intruziuni
magmatice de tip granitoid si cnd 'latforma $oesic a devenit o regiune rigid.
&up orogeneza (ercinic n regiunea ridicrii .al# D *pta#i are loc un magmatism
efuziv bazic si acid, ce se deruleaz n mai multe etape pe parcursul 'ermianului si
?riasicului. Batura magmatismului permo triasic trebuie pus n legtur cu
spargerea supercontinentului 'angaea al lui %. 3egener, prin formarea unor rifturi
continentale, care prin subsiden, au fost invadate de ape marine si sa format ciclul
de sedimentare cunoscut la acest nivel.
+n e!tremitatea nord D estic este evideniat o alt ridicare important, si
anume, +nsurei D .ordeiu Eerde, n al crei a! apar #isturile verzi cadomiene de tip
6K
$idicarea Craiova-
3al1-Optasi
,epresiuni tectonice-
$osiori-Ale8andria,
Clra1i,
*angalia0
&obrogea )entral. :a limita vestic a platformei se individualizeaz o alt ridicare,
cu orientarea B7, pe direcia 7tre(aia D Eidin.
'e lng structurile ridicate caracteristice sunt si regiunile de subsiden care
au avut n timp o anumit evoluie. :a nivelul 'aleozoicului mai importante sunt
depresiunile Ro#iori D %le!andria, )lra#i si $angalia.
&epresiunea Ro#iori D %le!andria cu orientarea BE D 7E, se poate contura
ntre *lt si %rge#, fiind limitat la B de ridicarea .al# D *pta#i. &epresiunea )lra#i
se contureaz ntre ridicrile Eidele, la E, .ordeiu Eerde, la BE si dobrogean la E.
:a nivelul $ezozoicului configuraia depresiunilor este oarecum diferit ca
orientare si adncime, evoluie determinat de sistemul de falii maAore %stfel
subsidena se diriAeaz spre 7E, la sud de ridicarea .al# D *pta#i, pe aliniamentul
)raiova D :om (din .ulgaria).
:a nivelul Beozoicului, pe paleorelieful mai vec(i acumularea sedimentelor
se produce prin migrarea subsidenei spre BE, un rol important avndul faliile
maAore din acest sector.
&in sistemul de falii maAore un rol deosebit la avut si l are falia intramoesic,
care a fost recunoscut n #elful $rii Begre si este direcionat spre BE, pe
aliniamentul )lra#i D 4ierbini D Ealea &mboviei. Este o falie transcrustal, cu
compartimentul sudic mai cobort, afectat de o mi#care transcurent difereniat n
timp, care a determinat orientarea sistemelor rupturale si plicative din sectorul vala(
diferit fa de cele din sectorul dobrogean. 7tructurile sunt orientate BE D 7E, n
sectorul dobrogean, paralele cu falia intramoesic si 'ecineaga D )amena si EE n
partea vala( a platformei. %cest stil tectonic poate fi e!plicat prin mi#carea
difereniat a compartimentelor, de!tr, pn la finele $ezozoicului si care a
determinat deformaiile &omeniului Getic, senestru n Beogen, care a mpins spre BE
sectorul dobrogean, mi#care care este activ si n prezent.
%lte falii importante sunt falia,
falia 'ecineaga D )amena, ce limiteaz platforma la BE, de asemenea,
crustal, cu o sritur de cca. 0= Fm, si mi#cri orizontale predominant de!tre-
falia )apidava D *vidiu, intracrustal, ce introduce o sritur important
la nivelul fundamentului cristalin, ntre &obrogea )entral, n poziie ridicat, si
&obrogea sudic, mult cobort- a avut mi#cri senestre, dar de mai mic amploare-
falia *ltului cu o sritur de K==M== m, limiteaz la E depresiunea
Ro#iori D %le!andria si a introdus mi#cri pe orizontal predominant de!tre-
falia Hiului cu mi#cri senestre si o coborre a compartimentul estic-
falia $otrului care se continu cu cea a ?imocului, din .ulgaria, cu
mi#cri transcurente de!tre si compartimentul vestic cobort.
sistemul de falii care mrginesc ridicarea oltean )raiova D .al# D *pta#i
si confer acesteia caracterul unui (orst-
sistemul de falii orientate EE, n sectorul vala(, si BE D 7E , n sectorul
dobrogean, dup care platforma coboar n trepte spre avanfosa carpatic-
falia pericarpatic, care are caracterul cel puin al unei falii inverse, dup
care are loc nclecarea avanfosei interne a )arpailor peste depozitele monoclinale
ale platformei
$i#carea difereniat a diferitelor compartimente ale platformei n lungul
accidentelor tectonice cu orientare B7 si BE7E e!plic configuraia actual a
reliefului si orientarea reelei (idrografice.
+n partea vestic a sectorului vala(, e!istena faliei Hiului a determinat
subsidene ce sau manifestat pn la nivelul )uaternarului si poate e!plica
6L
Sisteme de falii
Structura Casimcea
5orlandul carpatic
convergena reelei (idrografice din perimetrul localiti 4ilia#i. %cela#i rol la Aucat si
falia *ltului si poate e!plica orientarea B7 a reelei (idrografice din aceast parte.
+n partea de E si BE a platformei evoluia a fost diferit, prin avansare mai
dinamic a sectorului dobrogean. %mplitudinea de coborre n avanfosa carpatic este
mult mai mare si a introdus sc(imbarea de curs a reelei (idrografice principale de la
7E (%rge#, &mbovia) la E (>alomia, )lmui) si BE (.uzu). * structur
particular o ofer valea )asimcei, ce strbate aproape a!ial depresiunea mezozoic
conturat n &obrogea )entral pe direcia BE D 7E. %ceasta e!plic orientarea pe
aceast direcia a structurilor mezozoice, ca urmare a activitii tectonice din lungul
marilor fracturi, orientare diferit fa de cea a structurilor cadomiene care este E D E.
!
!
$odelul vorlandului carpatic prezentat mai sus a fost acceptat nc din 01K6
odat cu elaborarea (rii tectonice a Europei (>. &umitrescu, $. 7ndulescu), ns
sunt si alte idei care dau o alt configuraie acestuia. )onform acestora, vorlandul
carpatic este format din 'latforma $oldoveneasc, n partea de BE a Romniei si un
mozaic de uniti rigide ncadrate spaiului moesic, si anume, 'latforma 7ud D
&obrogean, $asivul central &obrogean, 'latforma Eala(, 7tructogenul Bord D
&obrogean si &epresiunea predobrogean (E, $uti(ac, $.>. 7tratulat, R. $. 4ec(et,
6==;). 'rin urmare, lipse#te 'latforma 7citic, acesteia suprapunnduse &epresiuni
'redobrogene, care este prelungit pe la marginea vestic a 'latformei $oldovene#ti
pn n &epresiunea :vov din 'olonia.
CAPITOLUL 7
UNIT3I OROGENE
&in totalul suprafeei teritoriului Romniei, cca. KLO este ocupat de dou
uniti orogene alpine, /rogenul car&atic, care se difereniaz net prin altitudine,
ntindere si poziie, constituind o adevrat coloan vertebral a rii- /rogenul ,ord
$obrogean, cu o poziie lateral si insular, de mic altitudine si restrns ca suprafa.
&ac pentru lanul carpatic era u#or de intuit c el se ncadreaz catenei alpine
ce porne#te din vestul Europei pn n sudestul %siei, pentru *rogenul Bord
&obrogean ideile privind vrsta acestuia au evoluat mult mai complicat. 7i asta,
pentru c structura profund este mascat de o ptur groas de depozite cuaternare,
n maAoritate de tip loessoid. +ns, diferenierea lor este dat de modul cum au evoluat
n conAuctura geotectonic a Europei. +nc de la nceput trebuie remarcat c lanul
carpatic a evoluat pn n Beogen, iar unele poriuni c(iar pn n 'leistocenul
inferior, n timp ce *rogenul Bord &obrogean sia nc(eiat evoluia geotectonic mult
mai devreme, si anume n )retacicul inferior, cnd se rigidizeaz si se altur
spaiului cratonizat din fa )arpailor.
7525OROGENUL NORD DO9ROGEAN
*cup treimea nordic a &obrogei, fiind limitat la 7 de falia 'eceneaga
)amena, la B se ntinde pn la marginea sudica a &eltei &unrii, n lungul faliei
7fntu G(eorg(e, la E coboar sub sedimentele mai noi ale $arii Begre, iar la E
6M
9nit/i orogene
Orogenul +ord
,obrogean
continu dincolo de &unre, sub cuvertura mai recent a unui teritoriu cunoscut sub
denumirea de 'romontoriu &obrogean. +n decursul anilor a fost considerat o caten
muntoas, cu caracter special, fiind ncadrat,
? la caten c(imeric, dup 7euss (01=6), mpreun cu >nsula /erpilor si
)rimeea-
? o caten care se prelunge#te pn sub curbura carpatic, iar la E pn n
)rimeea si )aucaz ($urgoci,0100)-
? catena sarmatic, dup 7tille (01<8) care sar dezvolta pe aliniamentul
'olonia&obrogea )rimeea )aucaz provenit dintrun geosinclinal ce #i ncepe
nc(iderea n (ercinic n e!tremitatea vestic, prin &obrogea de Bord, unde este
c(imeric si continu n )rimeea si )aucazul estic, unde este alpin-
? bulgarul .oncev o considera o caten (ercinic si o ngloba 'latformei
$oesice.
? rusul $uratov, o includea 'latformei 7citice-
? dup >. &umitrescu, este considerat o caten (ercinic, ce a fost afectat
si de mi#crile c(imerice vec(i.
? caten alpin situat n flancul nordic al geosinclinalul alpin, care #i
nc(eie evoluia orogenic mai devreme ($.7ndiulescu,01M;).
$orfologic, are aspect de peneplena cu element caracteristic, $unii
$cinului, foarte erodai, fiind o rm#i a sistemului cutat (ercinic.
7tructurarea &obrogei de Bord sa derulat n mai multe cicluri orogenice a
cror evoluie trebuie legat de fragmentarea succesiv a 'latformei Est D Europene,
si anume, svcofeno D carelian, cadomian, caledonian, (ercinic si alpin.
'artea cutat a &obrogei de Bord este compus din trei uniti geostructurale,
sub forma pnzelor de #ariaA, +0nza de M1cin, +0nza de ,iculiel si +0nza de -ulcea.
* a patra unitate structural are caracter posttectonic, respectiv 'azinul 'abadagului.
"nitatea $unilor $acin sa structurat n 'aleozoic si ocupa partea vestic,
unitatea din )olinele Biculeelului este poziionat n partea central, iar "nitatea de
?ulcea este situat n partea nord estic. .azinul .abadagului are regim posttectonic
si este umplut cu depozitele Hurasice, )retacicului mediu si superior.
P:"a de Ma!i este situat n partea de BE a *rogenului Bord &obrogean,
reprezint unitatea geotectonic cea mai intern, prezentnduse sub forma unei benzi
continui cu limea de cca. 0< Fm., cuprins ntre &unre si dislocaia tectonic
:uncavia D )onsul, situat imediat la E de valea ?aiei. +n determinarea structurii
'nzei de $cin sau ntmpinat numeroase dificulti date, pe de o parte, de gradul
mare de acoperire cu depozite leossoide cuaternare, iar pe de alta, de structura
tectonic complicat. +n esen, aceast unitate structural const n nclecarea
formaiunilor antepaleozoice si paleozoice din $unii $cinului peste depozitele
?riasicului de la E, n lungul contactului tectonic :uncavia D )onsul.
7tructura general a orogenului este constituit din fundamentul cristalin
structurat n orogeneze ante(ercinice si cuvertura sedimentar cutat.
2undamentul cristalin5 +n cadrul su au fost delimitai mai muli solzi a cror
parte frontal este marcat de nclecarea formaiunilor metamorfice si magmatice
peste formaiunea de Cara&elit carbonifer sau peste formaiunile mezozoice.
/isturi cristaline apar n lungul unor aliniamente orientate BE D 7E. unde
formaiunile mezometamorfice sunt n alternan cu cele epimetamorfice.
/isturi mezometamorfice constituie seria de *rliga din promontoriul cu
acela#i nume si seria de $egina, ce se e!tinde spre 7E.
61
P4nza de *cin
2undamentul cristalin
Seria de Orliga,
Seria de *egina
Seria de /rliga reprezint o formaiune care iniial era de natur terigen si
care a fost metamorfozat n faciesul amfibolic cu almandin, la partea inferioar, iar
la partea superioar conine o stiv de roci carbonatice. %celeia#i serii sunt atribuite
rocile metabazice, ce pot fi legate de un magmatism iniialitic de desc(idere a unui
geosinclinal (probabil rocile cele mai vec(i) si gnaisele, gnaisele granitice din culmea
$egina. )orpurile granitice ce strpung #isturile mezometamorfice si, uneori, pe cele
epimetamorfice sunt rezultatul unui magmatism sinorogenic. "nele caractere de
retromorfism (roci cu grad nalt de metamorfism aduse n condiii de metamorfism de
grad redus) si vrsta absolut determinat pe granite de numai <=M mil. ani arat c
seria mezometzamorfic si rocile magmatice acide au fost antrenate cel puin n
orogeneza cadomian. 'rin urmare, serie de *rliga este anterioar acesteia si probabil
sa format ntro orogenez anterioar, care nu poate fi dect svecofenocarelian.
7eria de *rliga se poate corela cu #isturile mezometamorfice careliene din anticlinalul
)eamurlia.a#punar (seria de %ltn D ?epe), care, de asemenea, au fost
retrometamorfozate n orogenezele ulterioare.
Seria de Megina din culmea cu aceea#i denumire, cuprinde roci
metamagmatice de tipul metadioritelor, metagabbrourilor, metabazaltelor si
metatufuri bazice. %ceste formaiuni au fost metamorfozate n orogeneza cadomian
n condiiile mezozonei, avnd n vederea raporturile cu #isturile epimetamorfice, care
le acoper discordant. 7eria de $egina succede gnaiselor granitice si granitelor din
culmea cu acela#i nume, fiind acoperit la rndul ei discordant de cuaritele de
'riopcea. 7tructural are forma unui solz din corpul pnzei de $cin. %ceea#i serie
apare si n solzul .alabancea D .uceag, unde este acoperit de cuaritele de .oclugea
si cele de 'riopcea. $etamorfimul seriei de $egina se nscrie ciclului orogenic
cadomian, fiind de vrst 'roterozoic superior D )ambrian inferior, avnd n vedere
raporturile de discordan cu formaiunile din baz si din acoperi#.
4ormaiunile epimetamorfice sunt constituite din seria de .oclugea, )o#lugea
si 'riopcea, constituind culmile cu acela#i nume. %cestea provin din
epimetamorfismul unei serii terigene si vulcano sedimentare, rezultnd predominant
roci cuaritice.
7uccesiunea general a seriei epimetamorfic const, n baz, dintrun comple!
vulcanosedimentar, suita filitocuaritic, si subordonat #isturi tufogene.
Cuaritele de 'oclugea au fost metamorfozate probabil mai devreme dect
cuaritele de 'riopcea, pentru care sa determinat o vrst absolut de ;0L;;< mil.
ani, ceea ce indic o faz mai trzie a ciclului caledonic, probabil cea taconic.
7tructurile mezometamorfice au n general orientri BE7E, iar formaiunile
caledonice EE.
'rezena intruziunile granitoide reflect e!istena unui magmatism
sinorogenic, cum sunt, granitele gnaisice si metabazitele magmatice din seria de
$egina, ce aparin orogenezei cadomiene- granitul de la Camcearca sau cel de 'iatra
$are strbat si dau fenomene de contact numai cu #isturile epimetamorfice, fiind
rezultatul, orogenezei caledoniene.
Cuvertura sedimentar0 +n 'aleozoic, &obrogea de Bord a funcionat ca arie
geosinclinal de tip intracratonic, prin fragmentarea prii sudice a 'latformei Est
Europene. +n paleozoicul inferior zona $acin a fost afectat de mi#crile precursoare
ale orogenezei (ercinice, care au imprimat depozitelor sedimentare un caracter de fli#
n intervalul 7ilurian )arboniferul inferior. &up faza de e!ondare din )arbonifer
superior D ?riasic inferior aria de sedimentare migreaz spre E si 7, unde se depun
formaiunile ?riasicului mediu Hurasicului, de asemenea cu caracter de fli#.
8=
Seria de 3oclugea
Cuvertura
sedimentara
Ciclu . de
sedimentare-
Silurian,
,evonian0
Ciclul .. de
sedimentare-
Carbonifer inferior
7uccesiunea cuverturii sedimentare const n trei cicluri, 7ilurian D &evonian-
)arbonifer inferior si ?riasic mediu Hurasic.
Ci!l*l I de sedi'e$are cuprinde depozitele 7ilurian D &evonianului, care
sunt cunoscute, mai ales, n solzul $egina.
Silurian reprezint o succesiune a#ternut discordant peste #isturile cristaline
epimetamorfice, care debuteaz cu #isturi grafitoase si #isturi argiloase filitoase cu
intercalaii de calcare si cuarite ce nsumeaz K== D L== m grosime. +n continuare a
fost depus o stiv groas de cteva sute de metri de calcare dolomitice stratificate.
,evonianul urmeaz n continuitate de sedimentare prin #isturi calcaroase,
calcare, dolomite, cuarite, #isturi ardeziene si calcare grezoase cu stratificaie gradat
si (ieroglife pe talpa stratului, care le imprim caracterul de fli#. 7ecvena se nc(eie
cu un nivel silicolitic.
Ci!l*l II de sedi'e$are cuprinde un litofacies caracteristic mi#crilor
sinorogenice, care se dispun transgresiv si discordant pe paleorelieful regiunii.
Grosimea acestor depozite este impresionant de 0<== D 6=== m, ce debuteaz prin
conglomerate cu intercalai de gresii, cu elemente remaniate din rocile granitice, si se
nc(eie cu o alternan de gresii, grauIacFe si #isturi argiloase de culoare vi#inie sau
slab verzuie D violacee. +ntre conglomerate si secvena superioar sunt intercalate
tufuri riolitice si diabaze #istoase.
Ci!l*l II de sedi'e$are se instaleaz dup o scurt perioad de e!ondare si
cuprinde depozitele )arboniferului inferior.
Carboniferul inferior nsumeaz 0<== D 6=== m grosime, cu un facies
sinorogenic, marcnd un stadiu final de umplere a geosinclinalului (ercinic. Este
discordant si transgresiv peste depozitele mai vec(i si reprezint o succesiune ce
debuteaz cu conglomerate groase de <=8== m, continu cu intercalaii de gresii
grosiere si se nc(eie printro alternan de gresii, grauIacFe si #isturi argiloase de
culoare vi#inie sau slab verzuiviolacee, cu aspect caracteristic. 'rin aspectele
particulare acest litofacies a fost denumit de :. $razec si R. 'ascu strate de
Cara&elit, care sunt u#or metamorfozate. &e altfel, si &evonian7ilurianul au un grad
de anFimetamorfism, depozitele paleozoice fiind metamorfozate n tectogenezele
breton si sudet ale ciclului (ercinic. 7tratele de )arapelit ocup zona a!ial ale unor
structuri sinclinale, una mai estic pe aliniamentul 'ricopanul&ealul )arapelit
%tmagea, iar cellalt vestic de la .lasova spre )rAelari si )amena.
4azele de tectogenez au fost nsoite de un magmatism acid, astfel nct, se
ntlnesc dou generaii de granite, granitul de Greci, mai vec(i, si granitul calco D
alcalin de ?urcoaia, mai nou. %cestea sunt intruzive sau strbat complet stratele de
)arapelit, pe care le metamorfozeaz la contact.
Ci!l*l III de sedi'e$are se instaleaz dup o ndelungat faz continental
ce cuprinde 'ermian ?riasicul >nferior, ocupnd dou suprafee restrnse situate la
marginea sudic a unitii de $cin.
&riasicul din subunitatea de $egina, este reprezentat prin roci carbonatice,
datate ca ?riasic mediu. "rmeaz o perioad ndelungat n care zona este e!ondat,
ce cuprinde intervalul ?riasicul superior Hurasic mediu.
"urasicul superior n facies marnocalcaros cu aspect de fli#, apare mai la sud
n solzul )rAelari ($.7ndulescu, 01M;), situat n partea intern, n malul &unrii,
unde se ntlnesc si depozite posttectonice senoniene, ceea ce ar indica c unitatea de
$cin a suferit deformaii alpine, probabil, si n faza austric. %coperirea cu
depozitelor aluviale si de loess cuaternare creeaz dificulti maAore n susinerea
acestei idei.
80
Ciclul .. de
sedimentare-
&riasic,
"urasic superior
P4nza de +iculi/el
P4nza de &ulcea
P:"a de Ni!*li+el constituie o unitate structural de tip alpin n compoziia
creia intr depozite ale ?riasicului. &epozitele paleozoice apar sporadic n cteva
puncte la vest de >saccea. &e#i raporturile dintre depozitele paleozoice si triasice nu
sunt clare, se poate aprecia c depozitele paleozoice reprezint un auto(ton al pnzei
de Biculiel. %cestea ar fi dispuse n a!ele unor anticlinale din corpul 'nzei de
?ulcea, care sar situa sub 'nza de Biculiel.
'nza de Biculiel formeaz culmile cu acela#i nume si a crei structur este
dat de dou digitaii, )onsul si 7arica.
$igitaia Consul este situat n partea intern, fiind de forma unei f#ii
continui la contactul cu unitatea de $cin. si este constituit din depozitele
?riasicului mediu n facies calcaros detritic (calcarenite, calcirudite) gresii si argile
cu o anumit ritmicitate. :a anumite nivele sunt intercalate silluri de roci magmatice
acide si bazice. 7uccesiunea este evident n &ealul )onsul
$igitaia Sarica constituie corpul principal al pnzei de Biculiel si este
alctuit din depozite sedimentare si eruptive triasice. &ebuteaz printro serie
vulcanosedimentar (formaiunea de >zvoarele) format din gabbrouri, dolerite,
bazalte si piroclastite bazice n care sunt intercalate brecii calcaroase si calcare.
7ecvena superioar are caracter de fli# (formaiune de %lba) de tip grezo#istos, de
vrst ?riasic superior. 4runtea pnzei de Biculiel este puternic festonat, fiind un
contur de eroziune, ce poate fi urmrit pe direcia >saccea ,'o#ta , ?restinic. 'n la
localitatea Bicolea .lcescu pe Ealea ?aiei.
P:"a de T*l!ea constituie cea mai e!tern unitatea geostructural a
*rogenului Bord D &obrogean fiind cuprins ntre conturul 'nzei de Biculiel, la E,
falia 7f. G(eorg(e, la B, bazinul posttectonic al .abadagului, la 7 si se prelunge#te
spre E n platforma continental a $rii Begre. *cup o suprafa mai mare n raport
cu celelalte dou uniti
4*da'e$*l !ris$ali al 'nzei de ?ulcea poate fi observat n lungul celor
dou structuri anticlinale maAore, Rediu ,n partea central, si colinele $a(mudia
?ulcea, n partea frontal a pnzei.
/isturile cristaline din componena fundamentului sunt slab metamorfozate n
condiii de epizon, fiind epimetamorfice sau anFimetamorfice. +ntro prim faz
diver#i autori leau corelat cu #isturile verzi din &obrogea central (B. Grigora#, ?.
&ne#,01K0,E.$uti(ac, 01K;) sau cu #isturile din seria de .oclugea al pnzei de
$cin (*. $iru, 01KK-&. 'atrulius, 01L;).
&eterminrile de vrst absolut indic o valoare de <;8 mil. ani pentru
#isturile cristaline epimetamorfice din malul &unrii de la ?ulcea $onument, ceea ce
ar indica c e!ist o serie cadomian, ce sar corela cu #isturile verzi din &obrogea
)entral sau din unitatea de $cin (seria de $egina). +ns, metamorfismul mult mai
slab al #isturilor verzi din &obrogea )entral, conduce la ideea c mai degrab
#isturile epimetamorfice de la ?ulcea $onument ar reprezenta un facies mai e!tern al
seriei de $egina. /isturile epimetamorfice cadomiene din malul &unrii de la ?ulcea
$onument sunt reprezentate printro serie filito D cuaritic pe care sau si fcut
determinrile de vrst absolut.
/isturile cristaline din &ealul Rediu, de asemenea n facies de epizon, sunt
alctuite dintrun comple! metapsamitic, ce const ntro alternan de grauIacFe cu
#isturi sericitocloritoase cu intercalaii de corpuri stratiforme de roci efuzive bazice,
si un comple! filito cuaritic, format dintro alternan de filite sericitice, #isturi
cuaritice si cuarite grafitoase. %ceast succesiune este posibil s se situeze ntro
poziie superioar fa de cele de la ?ulcea $onument, iar gradul mai sczut de
86
P4nza de &ulcea-
2undamentul cristalin
Cuvertura
sedimentara-
Ciclul. de
sedimentare-
Silurian,
,evonianul0
metamorfism ar indica c ele sunt mai noi, probabil caledoniene. +n acest caz, aceast
succesiune ar putea fi corelate cu seria de .oclugea din 'nza de $cin.
+n )olinele $a(mudiei seria epimetamorfic este compus din filite si cuarite
, acestea din urm semnnd pn la identitate cu cuaritele de 'riopcea. %ceasta ar
nsemna c ele sunt probabil de vrst caledonian.
'rin urmare fundamentul 'nzei de ?ulcea este alctuit din #isturi cristaline
cadomiene si caledoniene timpurii, metamorfozate n condiii de epizon, spre
deosebire de #isturile verzi anFimetamorfice din &obrogea )entral, ceea ce ar sugera
c acesta a evoluat n acelea#i condiii cu cele din unitatea $cinului.
+n cuprinsul #isturilor cristaline epimetamorfice sunt cteva filoane magmatice
intruzive de mici dimensiuni de granite cu mult feldspat potasic, cum sunt cele de la
"zum .air si de la >asaccea. %u asemnri cu granitele de )o#lugea din unitatea
$cinului.
C*)er$*ra sedi'e$ar% este constituit dintrun ciclu de sedimentare
paleozoic, 7ilurian&evonian, si unul mezozoic, ?riasic Hurasic superior.
Ci!l*l I de sedi'e$are apare local n dealurile de la sud de ?ulcea si n
colinele $a(mudiei, fiind a#ezat direct peste #isturile cristaline epimetamorfice
Silurianul este constituit dintrun comple! de cuarite negre, cu grosimi de
<= m, asociate cu calcare bogate n foraminifere, crinoide si conodonte.
,evonianul apare n colinele $a(mudia, fiind reprezentat prin gresii
calcaroase si #isturi calcaroase cu asociaii de conodonte, ntreaga succesiune avnd
caracter de fli#. %celea#i depozite se mai ntlnesc la vest de $a(mudia, n colinele
.eilia $are si .eilia $ic, dup care se mai ivesc lng >asaccea. )aracterul fli#oid
al depozitelor paleozoic si slabul metamorfism denot o evoluie sinorogenic a
ciclului (ercinic, probabil, pn n faza breton. E!istena silicolitelor devoniene
sugereaz o evoluie n condiiile unei mri nguste, de tip intracratonic.
$agmatitele paleozoice sunt mai rare fiind reprezentate prin granite si porfire.
%stfel, n bazinul vii )ilic este intrus un corp granitic cu feldspat ro#u asemntor
celui de la Greci din unitatea de $cin. :a ?ulcea $onument apar filoane porfirice ce
strbat #isturile slab metamorfozate. %ceea#i situaie este ntlnit si n )olinele
$a(mudiei. )orpuri magmatice intruzive apar si pe valea ?aiei n apropierea
localitii $i(ai .ravu.
Ci!l*l II de sedi'e$are cuprinde depozitele ?riasicului si Hurasicului
superior. +mpreun cu arealul "nitii de Biculiel, "nitatea de ?ulcea formeaz
&obrogea triasic. 7e apreciaz c depozitele triasice, predominant calcaroase, au
caractere tet(Jsiene, ca de altfel n tot cuprinsul &obrogei de Bord.
&riasicul acoper n mod transgresiv depozitele mai vec(i din "nitatea de
?ulcea si prile marginale ale $cinului, situaie care sa pstrat pe toat durata
perioadei, astfel nct, n suita sedimentar sunt prezente toate ciclurile sedimentare
alpine.
)iclul triasic, corespunde unei perioade de calm orogenic, ns au loc erupii
bazice care anun diastrofismul paleoc(imeric. 7pre sfr#itul perioadei, cnd se
resimt aceste mi#cri, au loc acumulri sedimentare sinorogene urmate de o e!ondare
de amploare regionala. 7unt n parte fosilifere, fiind identificate mai multe suturi
paleontologice care au fcut posibil corelarea cu regiunea alpina din Europa si
%merica de Bord.
-riasicul inferior este dispus transgresiv printro serie psefitopsamitic,
constituit din conglomerate, care trec pe vertical la gresii cuaroase cu intercalaii
88
Ciclul .. de
sedimentare-
&riasic,
"urasic,
de #isturi argiloase. 7pre partea superioar condiiile de sedimentare devin diferite
prin depunerea unor marnocalcare si #isturi argiloase fosilifere.
-riasicul mediu ocup arii relativ ntinse la ?ulcea $onument, pe valea ?aiei
si la %gig(iol, si reprezint debutul unei lungi perioade de formare a diferitelor tipuri,
n condiii litorale si de mare adnc. 7uccesiunea ?riasicului mediu const din
calcare albe sau ro#ii, uneori negre, si calcare dolomitice.
-riasicul su&erior continu cu faciesul carbonatic prin calcare ro#ii, de tipul
calcarelor de Callstatt., calcare cu corali si bran(iopode. ?reptat are loc o sc(imbare a
condiiilor de sedimentare, rezultnd calcare n placi, uneori noduloase, cu sile!ite,
dup care urmeaz marne si marnocalcare.
4ormaiunile triasice au fost afectate de curgeri de diabaze si au cptat culoarea
ro#ie. +n cadrul faciesului marnocalcaros se ntlnesc olistolite de calcare de vrsta
?riasic mediu. +n ?riasic se nc(eie primul ciclu de sedimentare al $ezozoicului,
dup care se produce o e!ondare general, ca urmare a mi#crilor c(imerice noi.
"urasicul debuteaz cu :iasicul n condiii de instabilitate orogenica, fiind
compus din. gresii argiloase si slab argiloase cu impresiuni de lamelibran(iate si
amonii. 7e constat variaii de facies laterale trecnd de la gresii cu intercalaii de
marne la gresii silicioase, cu aspect de fli#, la partea superioara (4ormaiunea de
Balbant si de &enis ?epe). )iclul de sedimentare mezozoic se nc(eie cu depozitele
Hurasicului superior, n facies calcaros, depozite cu o poziie nc discutabil. 'oziia
calcarelor Aurasice superioare poate fi interpretat fie c apar ntro fereastra tectonica
a pnzei de ?ulcea, fie pot constitui umplutura unui sinclinal discordant pe structurile
tectonice c(imerice. %par local n apropierea &ealului @ebil.
Te!$oi!a
Evoluia aparent aparte a &obrogei de Bord trebuie neleas n conAunctura
tectonic a Europei ncepnd nc din )arbonifer, cnd se constituie supercontinentul
'angaea. 4ragmentarea acestuia odat cu desc(iderea %tlanticului face ca %frica si
Europa, alturi de mozaicul de microplci care le nsoeau, s migreze spre E si BE.
&ac se accept c Europa sa desprins din supercontinent cu structurile (ercinice pe
margine sudic ar rezulta c si partea de BE a &obrogei de Bord, si celelalte structuri
de la E ()rimeea, )aucazul de Bord) fac parte din acest lan. %vansarea %fricii ctre
BE si rotirea ei senestr a determinat avansarea spre B si a mozaicului de plci de la
nord de ea ($oesic %pulian, >talic).
)ontinuitatea lanului (ercinic a fost ntrerupt de compresiunea alpin, cnd
o parte din acesta a fost acoperit de structurile fli#ului din )arpaii *rientali.
+n aceste condiii &obrogea de Bord a evoluat intracratonic, cu 'latforma
7citic si Est D European la B si 'latforma $oesic, la 7., resimind deformaiile
alpine pn la nivelul Hurasicului superior (faza c(imeric nou).
&up structura &obrogei nord D vestice la sfr#itul )arboniferului, aria de
acumulare a migrat spre E. E!istena corpurilor magmatice bazice din cuprinsul
depozitelor triasice sugereaz dezvoltarea unui rift de e!pansiune, probabil pe actuala
locaie a pnzei de Biculiel, n lungul creia sau manifestat efuziuni vulcanice.
%ceasta ar e!plica subsidena accentuat a acestui sector si instabilitatea sa tectonic,
procese care au permis acumularea unor depozite n condiii litorale si de mare
adnc. >nstabilitatea tectonic accentuat a creat condiii de sedimentare ale
formaiunilor de fli#, unele nc din ?riasic (4ormaiunea de %lba) si cu un caracter
mai accentuat ritmic n Hurasic ) 4ormaiunea de Balbant si de &enis ?epe).
8;
&ectonica
,eforma/ii alpine
2alia Sf4ntu
%eorg%e
.azinul de sedimentare desc(is a avut prelungiri si pe domeniul de $egina,
ceea ce e!plic prezena depozitelor triasice medii si Aurasice superioare din solzul
)rAelari. E!ondarea din ?riasicul superior D Hurasicul mediu este un ecou al
mi#crilor c(imerice vec(i care au afectat acest sector si au accentuat cutarea
formaiunilor cristaline si sedimentare paleozoice.
+ncepnd cu Hurasicul aria de sedimentare se deplaseaz spre E si BE,
domeniul de Biculiel fiind e!ondat, tot ca urmare a mi#crilor paleoc(imerice de la
sfr#itul ?riasicului.
&epozitele mezozoice descriu cute largi cu orientare BE 7E, n timp ce
formaiunile paleozoice sunt intens cutate redresate aproape la verticala si cu tendin
de nclecare spre BE.
4alia maAora 7fntul G(eorg(e, care separ &obrogea de Bord de 'latforma
7citic este mascata de sedimentele &eltei &unrii. %re direcia EE, trece puin mai
la nord de &unre, traverseaz braul 7ulina, continu spre E paralel cu braul 7f.
G(eorg(e, si trece pe la sud de localitatea cu acela#i nume. Ea ar reprezenta fruntea
pnzei de ?ulcea, ce ar avansa peste vorlandul 'latformei 7citice.
&e altfel, structura n pnze a *rogenului Bord&obrogean strne#te nc
multe controverse, ntruct argumentele sunt nc puine. &epozitele Aurasice
superioare prin poziia lor aparte, probabil ntro fereastr tectonic, si prezena
depozitelor Aurasice medii n adncime, ar constitui argumente puternice n originea
alpin si structur n pnz de #ariaA a unitii ?ulcea, care ar ncleca spre nord peste
'latforma 7citic n lungul faliei 7fntul G(eorg(e. Ersta acestei nclecri ar fi cel
puin c(imeric nou, dac nu c(iar preaustric. %lte argumente vin de corelrile care
sau fcut cu structura )rimeei, unde asemnrile cu pnza de ?ulcea sunt evidente n
ceea ce prive#te structura depozitelor de fli#, corelarea tectogenezelor si poziia fa
de 'latforma 7citic de la nord.
* alt dificultate n nelegerea evoluiei &obrogei de nord o constituie
prezena corpurilor magmatice calco D alcaline de tipul porfirelor si riolitelor din
perimetrul pnzei de ?ulcea (>saccea, 7omova,, &ealul )onsul, Ealea ?eilor, Bicolae
.lcescu, %nticlinalul Rediu, ?ulcea), care uneori sunt strbtute de roci bazice de
tipul diabazelor. %cestea ar indica un consum de scoar subiat n procesul de
compresiune, n lungul faliei 7f. G(eorg(e si n fruntea pnzei de Biculiel.
%cceptarea unui model prin care 'latforma 7citic a ptruns sub domeniul ?ulcea, iar
aceasta din urm sub arealul )onsul D Biculiel, ar constitui un argument puternic al
structurii n pnze de #ariaA a *rogenului Bord&obrogean.
&up Hurasicul superior orogenul &obrogei de Bord devine arie rigid,
mi#crile ulterioare manifestnduse numai pe vertical n lungul marilor fracturi
crustale, cum este falia 7f. G(eorg(e sau falia 'ecineaga D )amena. %stfel, acest
sector al &obrogei se altur ncepnd cu )retacicul inferior celorlalte arii cratonizate
ale vorlandului carpatic.
9AZINUL 9A9ADAG
Ridicarea *rogenului Bord D &obrogean la sfr#itul Hurasicului superior a fost
compensat de subsidena prii sud Destice, apele inundnd bazinul creat din
)retacicul inferior, respectiv cu %pianul. 'rin urmare pe parcursul Beocomianului,
acest sector a funcionat ca arie continental, dup care devine arie de acumulare n
regim posttectonic pn la sfr#itul )retacicului. 7ubsidena a afectat partea sudic a
celor trei uniti structurale ale orogenului dobrogean, pn la falia 'ecineaga D
8<
3azinul 3abadag
Cuvertura
sedimentar
Ap/ian,
Albian,
Cenomanian,
&uronian,
Senonian0
)amena. +n cteva sectoare subsidena a dep#i spre sud aceast fractur, ceea ce
nseamn c pe parcursul )retacicului a fost relativ stabil.
Cuvertura sedimentar a bazinului .abadagului este alctuit din depozitele
din intervalul %pian D 7enonian.
%&ianul este constituit din depozite continentale de tipul prundi#urilor, ceea
nseamn c subsidena a debutat destul de lent. %stfel de depozite apar sporadic n
arealul unitii de $cin lng localitatea )erna.
%lbianul apare local la limita nordic a bazinului, ca urmare instalrii unui
regim litoral, unde sau depus calcare albe recifale de cca. 8= m grosime.
Cenomanianul marc(eaz debutul marii transgresiuni care a invadat
depresiunea creat, fiind alctuit din conglomerate poligene cu ciment calcaros si
calcare luma#elice. Este ntlnit pe marginea nordic sub forma unei f#ii aproape
continu. 'e marginea sudic apare numai n facies conglomeratic si dep#e#te pe
alocuri falia 'ecineaga D )amena, acoperind direct #isturile verzi ale &obrogei
)entrale.
-uronianul indic o u#oar sc(imbare a condiiilor de sedimentare prin
depunerea unor calcare grezoase glbui care trec la partea superioar la calcare
grezoase albe. &epozitele ?uronianului afloreaz pe suprafee ntinse dep#ind uneori
transgresiv formaiunile )enomanianului.
Senonianul nc(eie succesiunea formaiunilor din umplutura bazinului, fiind
constituit din calcare si marnocalcare, n centru, si din microcoglomerate si calcare
grezoase cu accidente silicioase. *cup zonele a!iale a unor largi structuri sinclinale.
&in coninutul paleontologic rezult c sa depus numai partea inferioar a
7enonianului, dup care aceast arie a devenit arie continental
Te!$oi!a
&in punct de vedere structural bazinul .abadagului are forma unui sinclinoriu
unde alterneaz cute largi sinclinale si anticlinale orientate BE 7E. 7e remarc o
tendin de afundare spre E si 7E. )utarea sa produs n regim de platform, probabil,
ca urmare a efectului mi#crilor laramice timpurii, fr c acestea s afecteze si partea
orogenic a &obrogei de Bord. "n rol maAor n geneza bazinului la avut falia crustal
'ecineaga D )amena si tot ea este responsabil de rigidizarea acestui sector.
Res*rse 'ierale
Roci utile, granite, >acobdeal, 'ricopan, 'iatra Ro#ie, Greci (e!ploatri din
timpuri vec(i).
'orfirele, piatra ornamental
$inereu de 4ier D oligolist, magmatit D lentile in calcare triasice.
7ulfuri comple!e D 7omova, galena, blenda, pirita, baritina, mineralizri
cuprifere in asociaii cu baritina, lacul .ogza, cantonate in conglomerate triasic
inferior.
Re"er)a+ii geologi!e
&ealul &ugoavele D fauna devoniana.
&ealul &ugoavele, pe #oseaua $acin D )erna pn la dealul 'ricopcea, devin
rezervaii prin studiul paleontologic al lui >. 7imionescu (016;). Gresii cuaritice si
gresii cenu#ii cu intensitate de #isturi argiloase cenu#ii D negricioase transformate in
filite si calcare cenu#ii.
8K
&ectonica
Sinclinoriu
$esurse minerale
$ezerva/ii geologice
4osile n #isturi,66 specii de bra(iopode, iar restul briozoare, molu#te,
crustacei.
7575 OROGENUL CARPATIC
$unii )arpai fac parte din unul dintre cele mai tinere ansambluri orogenice
ale planetei, ce porne#te din vestul Europei pn n e!tremitatea estic a continentului
asiatic cunoscut sub denumirea de catena alpino D (imalaian.
Evoluia acestuia debuteaz dup )arbonifer, odat cu nc(eierea orogenezei
(ercinice, cnd se constituie supercontinentul 'angaea (n concepia lui %. 3egener)
si se desc(ide o larg suprafa oceanic, denumit *ceanul ?et(Js, ce se suprapune
ariei geosinclinale alpine, din concepia lui 7tille. $arginea sudic a oceanului era
constituit din continentul GondIana care cuprindea continentele sudice din care
importante pentru aria european sunt %frica si %rabia, la care se adaug un mozaic
de placi mai mici (>beric, >talic, %pulian etc.), iar cea nordic o forma :aurasia.
'rin urmare, *ceanul ?et(Js, n modelul lui 7tille, constituie aria geosinclinal n
care a evoluat lanul muntos alpin D (imalaian.
Evoluia geosinclinalului a avut loc n dou faze, faza de e!pansiune, care se
deruleaz pn la sfr#itul Hurasicului si n timpul creia au loc efuziuni bazice si
utrabazice de rift oceanic- faza de compresiune de orogenez sau de fli#, cnd se
edific ridicarea lanului alpino D (imalaian la sfr#itul Beogenului.
+n faza de e!pansiune, *ceanul ?et(Js se e!tinde treptat spre E prin separarea
celor dou continente, GondIana, la 7, si :aurasia, la B. Este perioada de formare si
dezvoltare a riftului tet(Jsian, ncepnd cu ?riasicul, cnd placa austroalpin este
decuplat de placa %pulian. %cest rift este recunoscut n regiunea Eardarului si se
continu prin Rodopi pn n $unii 'ontici. )ompresiunea debuteaz la sfr#itul
Hurasicului prin formarea unui rift, orientat apro!imativ B7, prin care ncepe
desc(iderea %tlanticului, mai ales partea sudic acestuia. 'rin acest proces %frica
ntr n deriv spre E cu o u#oar rotaie senestr, iar Europa se deplaseaz n acela#i
sens, cu o rotaie de!tr. 'e teritoriul Romniei acest rift se suprapune riftului
transilvan din $etaliferii simici al $unilor %puseni de 7ud si riftul carpatic din estul
?ransilvaniei. Riftul Aurasic se continu spre vest ntre &inarici si spaiul panonic
delimitnduse placa austro alpin sau 'anono D transilvan.
Evoluia geosinclinalului carpatic n faza de compresiune sa produs sub
efectul sistemului de platforme, care constituie vorlandul catenei muntoase, adic
'latforma $oesic la 7 si 7E, respectiv 'latforma $oldoveneasc si 'latforma
7citic , la E si BE.. :a interiorul arcului carpatic se delimiteaz o microplac de
origine continental, denumit diferit, funcie de autori, preapulian ($. 7ndulescu),
alpino D austric sau panonotransilvan, al crui soclu a fost remobilizat n cutrile
alpine.
7tadiul de compresiune a evoluat n mai multe faze de tectogenez care au
definitivat uniti geostructurale maAore succesiv de la interiorul arcului carpatic spre
e!terior. %stfel, nc de la elaborarea (rii tectonice a Romniei (>. &umitrescu et al,
01K6) au fost separate unitile cu tectogenez cretacic, denumite $acide (fiind
reluat o idee mai vec(e a lui 'opescu D Eoite#ti,0160,0161), si cele cu tectocenez
neogen, denumite Moldavide.
"lterior, odat cu detalierea cunoa#terii geologice dacidele au fost divizate de
la interiorul la e!teriorul arcului carpatic n, interne, mediene, e!terne si marginale.
8L
Orogenul carpatic
(volu/ie-
2aza de e8pansiune,
2aza de compresiune
&acidele interne cuprind structuri de ordin inferior ntre care sunt raporturi de
nclecare de tip pnz de #ariaA, cum sunt, %uto(tonul de .i(or, n poziie structural
cea mai Aoas, sistemul pnzelor de )odru si cel al pnzelor de .i(aria, din $unii
%puseni.
&acidele mediene urmeaz n continuarea spre E si 7, aici fiind nglobate
pnzele central est D carpatice din )arpaii *rientali, pnza supragetic si getic din
)arpaii $eridionali.
+ntre cele dou geostructuri maAore se situeaz dacidele transilvane, care
reprezint sutura tet(Jsian ofiolitic, ce semnific fostul rift de e!pansiune a
geosinclinalului. +n transilvanide sunt cuprinse pnza $etaliferilor simici din $unii
%puseni, pnzele transilvane si 'ienidele sau fli#ul transcarpatic din )arpaii
*rientali. )aracteristica comun a acestor structuri maAore este e!istena pnzelor de
soclu a unor orogeneze mai vec(i si care au fost reactivate n orogeneza alpin,
precum si pnze de cuvertur, mai ales, de decolare gravitaional.
+n continuare se individualizeaz &acidele e!terne, care cuprind structuri al
unor pnze de cuvertur sedimentar de tip fli# a )retacicului, cum sunt pnza de
)ea(lu n )arpaii *rientali si pnza de 7everin din e!tremitatea sud Dvestic a
$eridionalilor.
)ea mai e!tern structur maAor cu tectogenez cretacic este auto(tonul
danubian, ce formeaz dacidele marginale cu areal de rspndire ntro larg fereastr
tectonic la vest de *lt si pe rama sudic a )arpailor $eridionali.
$oldavidele sunt cele mai e!terne structuri cutate ale arcului carpatic n care
sunt antrenate n mare parte depozitele fli#oide si subordonat molasice ale
)retacicului si 'aleogenului $iocenului inferior. )retacicul compune pnza de
?eleaAen sau fli#ului curbicortical si 'nza de %udia, iar 'aleogenul D $iocenul
inferior formeaz corpul pnzelor de ?arcu, de Erancea si pnza subcarpatic. +ntreg
ansamblu aparine unitii fli#ului )arpailor *rientali. +n literatura geologic
($uti(ac, >onesi, 01M=) fli#ul *rientalilor a mai fost separat ntro unitate intern
(fli#ul intern sau fli#ul cretacic), n care erau cuprinse pnza de )ea(lu si pnza de
?eleaAen, si una e!tern (fli#ul e!tern sau fli#ul paleogen), n care sunt cuprinse pnza
de %udia, pnza de ?arcu, si pnza de Erancea. $oldavidele cuprind unitile
geologice care au fost cutate n tectogenezele $iocenului (cutrile stirice,
moldavice).
:a e!teriorul arcului carpatic se delimiteaz avanfosa care este divizat n
partea intern cutat si cea e!tern necutat, avnd caracterul unui monoclin dup
care platformele din vorland coboar sub structurile cutate ale )arpailor. %vanfosa
intern a )arpailor, dup cele dou ediii ale (rii tectonice a Romniei, se dezvolt
de la valea Rmnicului 7rat spre 7E, iar de la E de &mbovia se continu cu
&epresiunea Getic. %vanfosa e!tern bordeaz la e!terior partea intern, raporturile
dintre acestea fiind tectonic sub forma unei falii inverse denumit falia pericarpatic.
:a nord de valea ?rotu#ului avanfosa e!tern are un profil ngust, fiind nclecat de
pnza subcarpatic.
)atena carpatic se individualizeaz prin cteva particulariti, n raport cu
lanurile muntoase vecine. * prim particularitate este considerat aranAamentul spaial
al structurilor maAore, care sunt n raporturi de nclecare de la interiorul la e!teriorul
arcului carpatic, n poziia cea mai ridicat fiind &acidele mediene, iar vergena
structurilor este n acela#i sens, spre vorlandul )arpailor. E!istena unei largi regiuni
de fli# si de molas constituie o trstur la fel de important. :a acestea se adaug
manifestarea unui magmatism tardeorogenic la interiorul arcului carpatic ce se
8M
,acide , *oldavide
2li1
Avanfosa
,epresiuni interne
urmre#te din estul ?ransilvaniei pn n )arpaii Bordici si $unii %puseni. )atena
este nc activ tectonic, ndeosebi, n regiunea vrncean a )arpailor, prin seisme
frecvente si uneori de magnitudine ridicat. * alt caracteristic particular este
e!istena depresiunile interne, &epresiunea ?ransilvaniei, dintre )arpaii *rientali,
)arpaii $eridionali si $uni %puseni si &epresiunea 'anonica dintre )arpaii
Bordici si $unii %puseni.
)arpaii sunt separai de %lpi prin bazinul Eienei, iar de .alcani prin valea
?imocului din 7erbia. &e asemenea, n lungul lor apar unele trsturi specifice, de#i
aparin aceleia#i orogeneze, cum ar fi orientarea sau dispoziia spaial a unor
megastructuri. %stfel, )arpaii fac mai multe curburi, probabil datorit unui
paleocontur al vorlandului, funcie de care se pot separa mai multe segmente,
segmentul E D E al )arpailor Bordici ntre bazinul Eienei si izvoarele ?isei si
Bistrului, unde situeaz prima curbura-
segmentul BE D 7E aparine )arpailor *rientali, este cuprins ntre prima si. cea
de Da doua curbur , ce porne#te din valea .uzului si aAunge pn la valea
&mboviei, de unde direcia se ndreapt spre E.
segmentul orientat E D E se suprapune )arpaii $eridionali si se ntinde de la
Ealea &mboviei pn la cea de a treia curbur din nord D vestul *lteniei, de
unde catena muntoasa se ndreapt spre 7, pn in depresiunea vii ?imocului.
segmentul de E constituie $unii %puseni, care din punct de vedere geografic
sunt ncadrai )arpailor *ccidentali.
757525 CARPAII ORIENTALI
Evoluia segmentului oriental al )arpailor trebuie legat de desc(iderea
*ceanului ?et(Js si constituirea superconinetului 'angaea dup orogeneza (ercinic.
4aza de e!pansiune trebuie legat de apariia n ?riasic a riftului, care a
separat placa austro D alpin de la interiorul arcului carpatic.
'entru )arpaii *rientali important este ramura estic, din estul
?ransilvaniei, care a aprut la contactul dintre placa austroalpin si marginea
continental a 'latformei Est D Europene, care avea andocate sistemele orogenice
peneplenizate cadomiene, caledoniene si (ercinice.
4aza de compresiune debuteaz dup Hurasicul superior, odat cu desc(iderea
riftului %tlanticului si decuplrii scoarei oceanice din margine sud vestic a
*ceanului ?et(Js, unde se va dezvolta domeniul fli#ului din &acidele e!terne.
'articulariti prin care )arpaii *rientali se individualizeaz in raport cu
structura generala comuna,
- larga dezvoltare a formaiunilor de fli#-
- vulcanismul neogen.
+n urma evoluiei fazei de compresiune )arpaii #i formeaz uniti
geostructurale din ce n ce mai noi , ce se succed de la interior la e!terior (dinspre E
spre E). :a interior se adaug structuri retroarc, cum sunt vec(iului rift de
e!pansiune (?ransilvanide) si vulcanismului tardeorogenic.
0. "nitatea cristalino D mezozoica sau )entral )arpatic, cu poziia cea mai
interna-
6. "nitatea Flippelor pienine si a fli#ului transcarpatic, la nord vest de
unitatea cistalino mezozoic-
8. "nitatea fli#ului carpatic, la est de "nitatea central carpatica
81
9nitatea cristalino-
mezozoic
2undamentul cristalin
Ciclul orogenice
prealpine-
precadomian,
cadomian,
caledonian, %ercinic
;. "nitatea de molasa (&epresiunea 'ericarpatica), cu poziia cea mai
e!terna
<. "nitatea vulcanitelor neogene, la interiorul arcului carpatic.
>n evoluia arcului oriental al )arpailor se disting dou cicluri evolutive,
a) Ciclul &real&in cnd se constituie marginile continentale mai mult sau mai puin
peneplenizate al unor vec(i orogene si, apoi, antrenate n coliziunea alpin-
b) Ciclul al&in n acest ciclu zona se individualizeaz ca unitate structurogenetica,
ncepnd cu stadiul de e!pansiune si nc(eind cu cel de coliziune.
75752525Ui$a$ea Cris$alio ; Me"o"oi!% <Ce$ral !arpa$i!a=
*cupa partea centrala a )arpailor *rientali, arealul de rspndire este din
Ealea &mboviei pn la )arpaii "crainieni (nordici). )uprinde urmtoarele masive
muntoase, $unii $aramure#ului, $unii Rodnei, $unii .istriei, $unii Gurg(iu,
$unii 'er#ani si $asivele, .ucegi, :eaota, 'iatra )raiului, 'ostvaru, 'iatra $are.
+n etapa prealpin se constituie structura fundamentului cristalin si, eventual,
a cuverturii sedimentare paleozoice, iar n etapa alpin se formeaz cuvertura
sedimentar din stadiul de e!pansiune, compresiune si posttectonic, precum si
remobilizarea fundamentului cristalin. +n stadiul de compresiune se edific structura
cutat a acestei uniti, att la nivelul fundamentului cristalin, ct si a cuverturii
sedimentare.
"nitatea )entral )arpatic se divide n trei compartimente, cu evoluie
difereniat, ceea ce le d individualitate si specificitate,
0. )ompartimentul nordic (moldav), ce acoper aliniamentul $unii
$aramure#ului D $unii Gurg(iului-
6. )ompartimentul median, ce se suprapune $unilor 'er#ani-
8. )ompartimentul sudic, ce acoper regiunea $unilor :eaota D .ucegi D'iatra
)raiului 'ostvaru 'iatra $are.
7pecific compartimentului moldav si median este formarea pnzelor de soclu,
n care sunt antrenate formaiunile cristalofiene constituite n cicluri orogenie
prealpine, si pnzele de #ariaA de cuvertur, care se suprapun celor dinti.
S$r*!$*ra (*da'e$*l !ris$ali
4ormaiunile fundamentului cristalin #i au originea n evoluia unor cicluri
orogenice anterioare, cnd au fost supuse proceselor de metamorfism regional, si
magmatism, si anume, &recadomian cadomian caledonian tim&uriu "ercinic.
4undamentul cristalin este compus din serii cristalofiene al cror metamorfism
variaz de la gradul cel mai nalt, cnd se recunosc cu dificultate natura rocilor
iniiale, la unul foarte redus, cnd se recunoa#te u#or natura protoliilor. &ac, n
general, se accept c odat cu vec(imea cre#te si gradul de metamorfism, se
ntlnesc frecvente cazuri cnd, de#i formaiunile sunt mai tinere, acestea au suferit
procese de metamorfism de grad nalt. $ai mult, sunt frecvente cazurile de procese
retromorfe, cnd roci metamorfice de grad nalt sunt aduse n condiii de presiune si
temperatur sczut sau sunt antrenate n procese de forfecare ulterioare, prin care
mineralele se adapteaz noilor condiii termodinamice. %cestea semnific evoluia
uneori, dramatic a unor regiuni, prin scufundarea lor la adncimi mari, n condiii de
presiune si temperatur ridicat, ntro anumit etap, sau prin aducerea la suprafa,
n etape ulterioare.
%#adar, structura fundamentului cristalin este constituit din roci metamorfice
cu diferite grade de metamorfism, adic, catametamorfice, mezometamorfice,
;=
epimetamorfice si c(iar anFimetamorfice, la care se adaug roci magmatice acide,
bazice si intermediare.
)re#terea gradului de cunoa#tere a structurii tectonice a fundamentului
cristalin pun n eviden structuri (ercinice cu vergen vestic, care ulterior prin
deformaiile alpine formeaz un sistem de pnze cu vergen invers, si anume,
&0nza bucovinic1 &0nza subbucovinic1 si &0nza infrabucovinic1
Remobilizarea unor serii cristalofiene foarte vec(i n orogenezele (ercinic si
alpin, e!plic procesele de retromorfism si vrsta mai tnr a produselor
metamorfice rezultate.
Serii cristalofiene mezometamorfice
)>):": *R*GEB>) 'RE)%&*$>%B. +n urma ciclului orogenic, derulat
n intervalul 'roterozoic superiorD)ambrian inferior, au rezultat trei serii
mezometamorfice, ce se e!tind din $unii $aramure#ului si Rodnei pn n $unii
Raru si Cg(ima#. %cestea au rezultat din metamorfismul unor secvene de
formaiuni vulcano D sedimentare, cu grosimi apreciabile, si anume seria de
.1g"ima Rar1u 'retila seria de Rebra 'arnar si seria de ,egrioara.
a) Seria de >%g?i'a0 ; Rar%* ; 9re$ila, formeaz un litogrup de roci
cuaro D feldspatice, a cror grosime dep#e#te 8=== metri n $unii Rodna, n
urmtoarea succesiune,
Com&le2ul inferior al gnaiselor si micaisturilor3 gnaise, mica#isturi
cuaro muscovitice, cuarite micacee, foarte rare lentile carbonatice si amfibolite-
Com&le2ul median al gnaiselor oculare, gnaise oculare de %nie# D
Raru-
Com&le2ul su&erior al micaisturilor3 mica#isturi cuaritice,
ortoamfibolite, gnaise , paragnaise si metagranitoide.
&eterminrile de vrst absolut prin metode radiometrice au dat valori foarte
variabile de la M== $a, pentru anumite tipuri de roci, la 8<= D 8L= $a, pentru altele
($uti(ac et al., 6==;). &up ali autori (Nraurner, 01LK, 01MM din .alintoni) vrstele
absolute sunt n Aurul valorii de 8== $a, iar unele aAung pn la 08= $a.. 'an et al
(6==6) determin pentru granitoidul de Cg(ima# vrste de ;88 D ;8< $a, iar pentru
granitoidul de $ndra ;KM $a. Ersta protoliilor din seria de .retila ating valori de
0.K< D Gnais, 0.<K Ga D granitoidul de Cg(ima# si 0,<L Ga D granitoidul de $ndra.
Ersta protoliilor indic o provenien dintro crust continental constituit n
'roterozoicul inferior Erstele mai recente indic evenimentele si modificrile pe
care lea suferit n orogenezele ulterioare. +n orice caz, mezometamorfismul seriei de
.retila poate fi atribuit precadomianului, n timp ce vrstele, de ;8< ;KM, indic
remobilizri n cadomian D caledonian timpuriu (granitodidele de $ndra si
Cg(ima#), cele din Aurul vrstei de 8== $a, aparin orogenezei (ercinice, iar cele de
08= $a sunt atribuite orogenezei alpine. %supra interpretrii acestor valori se va
reveni.
b) Seria Re1ra ; 9arar, include #isturi mezometamorfice rezultate n urma
metamorfozrii unor formaiuni sedimentare si magmatice bazice. %par n $unii
Rodnei, in lungul .istriei (>acobeni D Eatra &ornei), cu prelungire spre sud pn in
zona izvoarelor $ure#ului.
7uccesiunea litogrupului de Rebra cuprinde 8 comple!e,
;0
Com&le2ul inferior al &aragnaiselor si micaisturilor3 paragnaisuri
mica#isturi calcare si dolomite cristaline amfibolite, cu grosime de <== D 0===
metri.
Com&le2ul mediu carbonatic n care predomin rocile carbonatice
intercalate la diferite nivele amfibolitemica#isturi , cu grosimi de pn la 6===
metri.
Com&le2ul su&erior al micaisturilor si isturilor cuaritice3 #isturi
cuaritice, amfibolite mica#isturi n care are loc o reducere a carbonatitelor n
favoarea materialului terigen. Grosime cuprins ntre 6=== D K=== m n $unii
Rodnei.
&e remarcat mineralizaiile de sulfuri de )u si @n asociate rocilor carbonatice
de la Ealea .aznei si Rebra Gu#et.
&eterminrile de vrst absolut ('an et al, 6==6) a protoliilor efectuate pe
mica#isturi au indicat valori de 0,L0 6.=; Ga, iar pe paragnaise vrste de 0,M8 0,M<
Ga. %ceasta nseamn c seria de Rebra D .arnar provine din aceea#i crust iniial
separat din manta la nceputul 'roterozoicului.
Erstele mai recente de 8LK D ;=K $a indic procese metamorfice la care au
fost supuse formaiunile seriei, n orogeneza caledonic.
%nalizele de vrst efectuate din baza seriei de Rebra D .arnar aproape de
contactul cu fli#ul intern indic valori de 6== $a, de unde se deduce c sau produs
remobilizri n lungul unui plan de forfecare n orogeneza alpin.
&in raporturile structurale cu celelalte serii metamorfice si vrsta
evenimentelor metamorfice, care au remobilizato, seria de Rebra este precadomian,
fcnd parte, ca si seria de .retila, din crusta vec(e proterozoic.
c) Seria de +egri1oara a fost separat ca litogrup prin structura sa
mineralogic, petrografic si gradul de mezometaorfism. +n aceast serie sunt
cuprinse gnaisele porfiroide de 'ietro#u, dup numele vrfului cu acela#i nume din
$unii .istriei. %cestea provin din metamorfismul unor dacite caracterizate printro
mare omogeneitate mineralogic, ce le face u#or de recunoscut, mai ales, prin
prezena cuarului de culoare albstruie. Este prezent n lungul ntregii uniti
cristaline, dar cu discontinuiti date de structura tectonic. &eterminrile de vrst
absolut indic valori de ;ML ;18 $a ( 'an et al, 6==6) a intruziunii dacitice, ceea
ce semnific o manifestare sinorogenic a cadomianului D caledonianului timpuriu.
&in aceast cauz se poate spune c seria mezometamorfic adiacent este mult mai
vec(e, si anume precadomian. &e altfel, vrsta protoliilor din care a rezultat seria de
Begri#oara indic valori de 0.K1 0,L6 Ga, ceea ce nseamn c acest litogrup face
parte din crusta iniial proterozoic inferioar.
)>):": *R*GEB>) )%&*$>%B. +ntre regiunile cratonizate precadomiene
evolueaz un nou spaiu geosinclinal n care se depun formaiuni vulcano D
sedimentare, care au fost metamorfozate n faciesul #isturilor verzi rezultnd serii
cristalofiene epimetamorfice si anFimetamorfice. acestea au fost descrise ca seria de
-ulg"e n compartimentul moldav, seria de 40rbova n compartimentul 'er#ani si
seria de 5eaota n compartimentul sudic.
Seria de &ulg%e1 este compus din,
a. com&le2ul inferior cuarito6grafitos, constituit din #isturi cuaritografitoase
cu intercalaii de metatufuri acide, cuarite negre, calcare cristaline. %pare in $unii
?ulg(e#, .istria D Rodna.
;6
b. com&le2ul mediu cu mineralizaii de mangan3 grosime de 0=== D 6===
metri, constituit din cuarite negre grafitoase, #isturi verzi, tufogene bazice, calcare.
%pare n zonele, )iocnesti D >acobeni, /aru &ornei, aliniamentul 4undul $oldovei D
'oAorta, cu acumulri de mangan.
c. com&le2ul su&erior cu mineralizaii de sulfuri este constituit din
metatufuri acide cu #isturi sericito D cloritoase, sericitoDgrafitoase verzi- sulfuri
comple!e. Ersta apro!imativa este de <0= D K0= milioane ani.
+n sectorul median 7eria de ?ulg(e# poate fi corelat cu 7eria de Grbova# cu
un grad redus de metamorfism, n cadrul creia se separ un orizont inferior de
metagrauIacFe, un orizont mediu de #isturi sericitocloritoase si unul superior
reprezentat prin filite.
+n compartimentul median fundamentul cristalin este constituit dintro suit
epimetamorfic si c(iar anFimetamorfic denumit Seria de 40rbova identificat pe
spaii restrnse n masivul cu acela#i nume. Este reprezentat printrun orizont de
metagraIacFe, la partea inferioar, o succesiune de #isturi sericitocloritoase, n
partea median, si o suit de filite, la partea superioar.
+n sectorul sudic epimetamorfitele cadomiene sunt reprezentate prin Seria de
Leao$a# ns structura fundamentului este mult mai complicat.
4undamentul cristalin din sectorul :eaota .ucegi este constituit din
formaiuni cristalofiene mezometamorfice, cunoscute sub denumirea de seria de
(oineti6+1&ua, si formaiuni cristalofiene epimetamorfice n faciesul #isturilor verzi
cu clorit, cunoscute sub numele de seria de 5eaota, ambele fiind componente ale
pnzei getice din )arpaii $eridionali.
)ristalinul :eaotei se afund spre nord sub formaiunile mezocretacice ale
$asivului 'ostvaru'iatra $are si culoarului &mbovicioarei, dup care s apar la
zi din nou la nord n unitatea de Colbav, digitaie frontal a pnzei getice
($.7ndulescu.01M;), desc(is prin eroziune ntro fereastr tectonic. 7pre vest,
acesta se afund sub formaiunile pnzei de 4gra#, ce face parte din comple!ul
pnzelor supragetice.
Seria de +1&ua6(oineti, ec(ivalent prii inferioare a seriei de )umpna
(R.&umitrescu, &. 'atrulius, >. 'opescu, 01L0(arta 0,<=.===) sau parial seriei de
7ebe#:otru ($.7ndulescu,01M;). 7eria de )umpna este descris de &. Giu#c, pe
traseul transfgr#anului, n zona de creast a $unilor 4gra# (E. $uti(ac,
:.>onesi,01L;). %ceasta debuteaz prin ortognaise, paragnaise cu muscovit si biotit,
uneori cu almandin, gnaise migmatice si gnaise oculare cu microclin, precum si
mica#isturi cu biotit. +n (arta 0,<=.=== seria mezometamorfic este localizat ca zona
cu biotit si almandin. %ceast serie mezometamorfic este strbtut de roci
granitoide, granitul de %lbe#ti si granitul de .rtei. 7eria de 'pu#aEoine#ti, corelat
cu seria de )umpna, este e!trem de asemntoare cu seria de Colbav, descris ntro
fereastr tectonic. $ezometamorfismul seriei de Eoine#ti'pu#a este cel mult
'roterozoic mediu, ceea ce indic o faz de orogenez precadomian, probabil
svecofenocarelian.
7eria de Eoine#ti'pu#a este ntlnit local n zona $untelui %lbescu si
bazinul superior al vilor G(imbavului si $oeciului , la vest de $untele .trna
Gro(oti#u si n bazinul superior al vii $itarca si .rteiului, la vest de $untele
&eleanu.
+n cadrul seriei de 5eaota au fost separate dou subserii, una mai vec(e,
cunoscut sub numele de subseria de 5ereti6-1ma, peste care se situeaz subseria
de C1luu6-1m1el.
;8
Seria de Ppu1a-
5oine1ti
Subseria de 7ere1ti-
&ma1
*agmatite cadomiene
Subseria de 5ereti6-1ma cuprinde n baz un comple! de metatufite bazice,
metamorfozate n subfaciesul cu albit, epidot si almandin rezultnd amfibolite cu
plagioclaz albitic si (ornblend, local cu granai, peste care urmeaz #isturi
muscovitocloritice cu albit, #isturi cloritoalbitice cu sericit si epidot, #isturi cuaitice
cu clorit si sericit. 7ubordonat sunt semnalate #isturi amfibolice si albitice cu clorit,
cuarite cu clorit si gnaise lenticulare cu feldspat potasic alb sau roz.
)omple!ul de :ere#ti?ma# este ncadrat 'roterozoicului superior, ceea ce
nsemn c procesele de metamorfism se datoreaz orogenezei cadomiene.
)onstituie, n cea mai mare mai mare parte, relieful cristalinului din versantul estic si
sudic al $asivului :eaota.
Subseria su&erioar1 C1luu6-1m1el, cu un epimetamorfism n subfaciesul cu
muscovit si clorit, cu dezvoltare mai restrns n $asivul :eaotei si o larg
dezvoltare la nord, n $asivul >ezer'pu#a, este constituit din #isturi cuaritice
sericitocloritoase cu albit si #isturi filitoase curitosericitice. 7ubordonat, sub forma
unor intercalaii sporadice, apar #isturi cloritoalbitice si #isturi grafitoase asociate cu
#isturi cuaritografitice. %pare local, pe valea Higarea, component a bazinului
superior al vii $oeciu, precum si la est si nordest de 4undata, n aceea#i vale a
$oeciului. 7ubseria de )lu#u este de vrst cambrian inferior, ceea ce ar ncadra
procesele de metamorfism aceleia#i orogeneze cadomiene, n fazele sale terminale.
'osibilitatea e!istenei unor #ariaAe la nivelul cristalinului de :eaota, este
confirmat n $untele .rbuleu, la est de $untele .trnaGro(oti#u, unde seria
mezometamorfic de Eoine#ti'pu#a st peste seria epimetamorfic de :ere#ti
?ma#. Ersta acestui #ariaA este greu de precizat, dat fiind lipsa depozitelor
sedimentare, care c(iar dac au e!istat au fost ndeprtare de eroziune.
Magmatite cadomiene apar local n compartimentul sudic, n Ealea $itarca si
.rtei %lbe#ti. %par granite cu biolit transformate n ortognaise, prezint un
magmatism sinorogen.
)>):": *R*GEB>) CER)>B>). %re loc n 'aleozoic cnd structurile
cadomiene au fost regenerate, iar domeniul carpatic a redevenit arie geosinclinal, n
care sau acumulat formaiuni vulcanosedimentare. %cestea au fost metamorfozate n
faciesul #isturilor verzi incipient, constituind grupa #isturilor verzi anFimetamorfice.
/isturile anFimetamorfice sunt localizate numai n sectorul moldav, unde se
recunosc raporturi de transgresiune si discordanta cu formaiunile cristaline mai
vec(i. 7e ntlnesc pe suprafee mai ntinse n $unii Rodnei, iar pe arii mai restrnse
n $unii .istriei. Reprezint o alternanta de roci tufogene si grafitoase , cunoscute
sub denumirea de Seria de Re&edea.
Seria de $epedea, cuprinde patru comple!e litologice,
a. com&le2ul vulcanogen bazal transgresiv peste seria Cg(ima# D Raru D
.retila si constituie o succesiune de #isturi verzi si #isturi sericitografitoase la care se
adaug calcare.
b. com&le2ul detritogen6grafitos inferior format din #isturi sericitografitoase
cu intercalaii de cuarite negre, metaconglomerate si #isturi verzi.
c. com&le2ul vulcanogen mediu a crei succesiune const din metatufuri
bazice, #isturi sericitocloritoase, calcare si cuarite.
d. com&le2ul detritogen grafitos su&erior constituie o alternan de metatufuri
bazice #isturi sericitocloritoase urmate de metatufuri acide.
/isturi cristaline anFimetamorfice se mai ntlnesc n perimetrul >acobeni D
Eatra &ornei D 'altini#. 7eria #isturilor anFimetamorfice prin raporturile structurale
cu seria #isturilor mezometamorfice si epimetamorfice si datorit coninutului
;;
Ciclul orogenic
%ercinic
:nveli1ul alpin
Compartimentul
moldav
faunistic este atribuit 'aleozoicului superior, ceea ce nseamn c procesul de
metamorfism sa datorat orogenezei (ercinice.
Magmatitelor "ercinice, i este atribuit $asivul &itru din partea de sud a
cristalinului moldav. &eterminrile de vrst absolut indic valori de la 61L86L $a
pn la 0K= $a, ceea ce nseamn c el a evoluat din (ercinic si sa consolidat n
Hurasicul inferior.
S*!!esi*ea !*)er$*rii sedi'e$are
'entru nelegerea succesiunii litologice si a tectonicii cuverturii sedimentare
trebuie avut n vedere structura geosinclinalului alpin n faza de e!pansiune, pn la
finele Hurasicului si debutul fazei de compresiune n )retacicul inferior.
&in acest motiv n cuprinsul ariei de sedimentare, cel puin n
compartimentele moldav si 'er#ani se separ sectorul transilvan, la vest, si sectorul
bucovinic, la est.
7ectorul de sedimentare transilvan trebuie legat de desc(iderea ramurii estice
a riftului alpin (ramura est transilvan) n ?riasic, iar sectorul bucovinic constituia o
margine continental de tip pasiv situat pe cristalinul )arpailor *rientali.
'rin urmare, n sectorul transilvan sedimentarea are loc n condiii de rift de
mare ngust, cnd se produc efuziuni de lave bazice si sedimentare de tip carbonatic
n ?riasic, si pelagic n Hurasicul inferior si mediu.
+n sectorul bucovinic sedimentarea are loc n condiii de margine continental
pasiv, debutnd n ?riasic n facies detritic si continund n facies neritic n ?riasicul
mediu si inferior (faciesuri carbonatice). +n Hurasic sedimentarea are loc n condiii de
instabilitate a fundul marin, astfel nct se depun diferite tipuri gresii, calcare si
marnocalcare.
:a finele Hurasicului se produce ridicarea sectorului transilvan si are loc o
inversare a faciesurilor, astfel nct sectorul transilvan devine o margine continental,
n timp ce n sectorul bucovinic sedimentarea se fac e n condiii de mare adnc, de
tip pelagic. %stfel, n sectorul transilvan se depun diferite tipuri de calcare,
marnocalcare si calcare recifale, condiii ce se pstreaz pn n )retacicul inferior
(Beocomian D %pian). +n sectorul bucovinic, dup o perioad de e!ondare ce se
suprapune Hurasicului superior, cu e!cepia ?(itonicului, sedimentarea se reia n
condiii de adncire a fundului marin, astfel nct, n )retacicul inferior se depune o
formaiune groas de Iildfli#
COMPARTIMENTUL MOLDAV
7e ntinde din zona )iuc pn la B de grania cu "craina. +nc de la nceputul
evoluiei alpine se difereniaz doua sectoare,
- sectorul bucovinic le est, un facies format din conglomerate, gresii,
dolomite, calcare orogene-
- sectorul transilvan, la vest, un facies pelagic cu marne, marnocalcare si
roci bazice si utrabazice, n baz.
)ele doua sectoare funcioneaz n intervalul ?riasic D Hurasic pn n fazele
de orogeneza preaustric cnd are loc ridicarea faciesului transilvan si migrarea fosei
ctre est. +n acest fel are loc inversarea faciesurilor, n zona bucovinic facies pelagic,
iar n zona transilvan facies neritic.
+n %lbian are loc tectogeneza austric, accentunduse dezec(ilibrul dintre cele
doua zone, si astfel faciesul transilvan alunec pe fundamentul cristalin spre zona
depresionar de la est peste formaiunile faciesului bucovinic.
;<
7E)EEBQ% .")*E>B>)%
conglomerate, gresii, dolomite, calcare recifale, rezulta astfel un facies neritico
litoral.
&riasicul# procesul este transgresiv si discordant. %par conglomerate cu gresii
silicioase (?riasicul inferior), dolomite, calcare masive si calcare dolomitice
(?riasicul mediu), calcare ro#iatice si dolomite ro#ietice (discontinue), rezultnd astfel
o discordan de eroziune.
"urasicul este format din depozite detritice cu mai multe discontinuiti de
sedimentare.
7urasicul inferior, apar toate tipurile de calcare, detritice, in placi, de culoare
ro#ie, grezoase, gresii calcaroase.
7urasicul mediu, calcare grezoase cu intercalaii de marne. :a partea
terminal, depozite silicioase de radiolarite cu intercalaii de argile verzi si ro#ii.
7urasicul su&erior, corespunde mi#crilor precursoare fazei austrice cnd are
loc inversarea faciesurilor.
Cretacicul, acelea#i condiii de sedimentare ca n Hurasicul superior. %re loc o
transgresiune, care uneori invadeaz si cristalinul (conglomerate si gresii de $uncelu)
%&ianul, facies de Iildfli#, facies predominant argilos , argile negre,
conglomerate, gresii si marnocalcare, cu fragmente mari de calcare Aurasice nglobate
a ntro matrice argiloas.
Mag'a$i$ele 1a"i!e# magmatism slab datorat mi#crilor preaustrice
prezentnduse sub forma de curgeri de lave submarine nglobate n formaiunile de
Iildfli#. Reprezint dovada alunecrii secvenei transilvane, care a antrenat roci
bazice din fundamentul de scoar oceanic din riftul transilvan.
7E)EEBQ% ?R%B7>:E%BR
:a sfr#itul Hurasicului superior, zona transilvan era ntro poziie ridicat
nct sau format faciesuri recifale, n timp ce n zona bucovinic funciona ca fos cu
fundament instabil, n care se acumulau depozite de Iildfli#. +n aceste condiii n
zona transilvan se desprindeau blocuri de diferite dimensiuni, care alunecau spre
zona cobort, unde au fost cuprinse n depozitele de Iildfli#. %ceast situaie a durat
pn n %lbian, cnd ntreaga secven transilvan a alunecat peste formaiunile de
Iildfli#.
+n suita transilvan se recunoa#te ntreaga succesiune a $ezozoicului (de la
Hurasic la )retacicul inferior) cu e!cepia )allovianului si *!fordianului, cnd zona a
fost e!ondat.
+n general, pn n Hurasicul superior a predominat faciesul pelagic. +ncepnd
cu Hurasicul superior a predominat faciesul recifal. 7e ntlnesc variaii laterale de
facies datorita deformrilor de fundament (praguri, #anuri).
&riasicul# de tip alpin n faciesul calcarelor de Callstatt (ntreaga gam a
calcarelor).
-riasicul inferior, calcare n plci si #isturi argiloase.
-riasicul mediu calcare albe dolomitice masive, la 'ietrele &oamnei si 'iatra
@imbrului din $unii Raru.
-riasicul su&erior calcare tipice de Callstatt bogat fosilifere.
"urasicul, include depozite pelagice, n baz, peste care urmeaz faciesuri
detritice si se nc(eie cu faciesuri recifale.
;K
7urasicul inferior #isturi argiloase si calcare ro#ii cu intercalaii de marno
calcare.
7urasicul mediu marnocalcare si gresii calcaroase cu bran(iopode.
7urasicul su&erior este dovedit numai n sinclinalul Cg(ima# compus numai
din calcare. )alcare stratificate uneori de culoare ro#ie.
Cretacicul, dup o scurt e!ondare, condiiile de sedimentare se pstreaz ca
si n Hurasicul superior, faciesuri recifale, calcare masive, calcare grosiere si mici
recifi din alge si corali.
Mag'a$i$e 1a"i!e# apar numai n suita transilvan, sub forma unor blocuri si
olistolite formate din serpentinite. 4ac parte din fundamentul oceanic al riftului
transilvan.
C*)er$*ra pos$$e!oi!%
&up tectogeneza austric, fosa de la est sufer o deplasare, compartimentul
moldav al zonei cristalinomezozoice cptnd o oarecare stabilitate. &e aceea,
depozitele care sau depus au caracter posttectonic, fiind mai slab cutate.
7edimentarea ncepe cu )retacicul superior si se nc(eie cu *ligocenul, cel
mult $iocenul. )ompun $unii .rgului, partea de sud si est a $unilor
$aramure#ului.
Cretacicul# debuteaz cu )enomanianul, printro mare transgresiune, care a
determinat depunerea de faciesuri detritice. respectiv conglomerate grezoase.
Paleogenul# marc(eaz o transgresiune care a urmat fazei de tectogenez
laramice.
(ocenul# apare pe spaii mari n sectorul maramure#ean, este transgresiv peste
)retacicul superior si c(iar peste #isturile cristaline. %par conglomerate de 'rislop,
gresii, marne.
Oligocenul# n aceasta perioad are loc o limitare a comunicrii zonei
cristalino D mezozoice cu largul oceanului, astfel nct, se instaleaz un facies
eu!inic.
+n sectorul maramure#ean sa produs o subsiden intens, ce a permis
depunerea unor depozite cu grosimi de 6=== metri. Reprezint o alternan uniform
de gresii cu pac(ete de #isturi argiloase, bituminoase, faciesul gresiei de .or#a.
+n sectorul .rgului, subsidena este si mai intens, ceea ce determinat
acumularea unor depozite cu grosimi de 8=== metri.
Te!$oi!a
'aro!ismul austric al mi#crilor orogenice a generat decolarea secvenei
transilvane peste secvena bucovinic, lund na#tere pnza transilvan, sau mai precis
a sistemului de &0nze transilvane.
$i#crile austrice au afectat profund fundamentul cristalin. %cesta mpreun
cu nveli#ul sedimentar au fost mpinse ctre est, peste zona fli#ului intern sub forma
unei pnze de forfecare formnd sistemul de pnze bucovinice, ce se succed de la vest
la est, astfel, pnza bucovinic, pnza sub D bucovinic si infrabucovinic.
7e admite structura n pnze a fundamentului cristalin datorita nclecrii
#isturilor mezometamorfice peste #isturile epimetamorfice si c(iar anFimetamorfice.
:a nivelul fundamentului cristalin au fost separate pnze de #ariaA cu
tectogenez (ercinic, care au fost remobilizate n orogeneza alpin, cum sunt, pnza
de Raru, pnza de Rodna, pnza de 'ietro#u .istriei si pnza de 'utna.
'nza de Raru are n compoziie gnaisele oculare cu acela#i nume, care ntr
n succesiunea seriei mezometamorfice de .retila, cu poziie structural cea mai
;L
nalt, si acoper tectonic succesiunea mezometamorfitelor de Rebra, Begri#oara si
epimetamorfitelor de ?ulg(e# (enumerate de Aos n sus).
'nza de Rodna cuprinde formaiunea epimetamorfic de ?ulg(e#, pnza de
'ietro#u .istriei este format din seria de Begri#oara (gnaisele porfiroide de 'ietro#u
D .istriei), si pnza de Rodna, n poziie structural cea mai cobort si este format
din seria mezometamorfic de Rebra D .arnar. %u mai fost denumite de $.
7ndulescu (01M;) pnzele intracutanate.
'nzele de soclu ale fundamentului cristalin sunt nglobat, mpreun cu
nveli#ul sedimentar, sistemului de pnze bucovinice.
+n poziia ridicat structural este situat pnza bucovinic, care este dispus
peste pnza subbucovinic, iar aceasta, la rndul ei, peste pnza infrabucovinic.
'este pnza bucovinic este a#ternut pnza transilvan, ca urmare a decolrii
gravitaionale a cuverturii transilvane din tectogeneza austric. %ceast din urm
structur este evident n sinclinalul marginal, ce se suprapune $unilor Raru D
Cg(ima#.
'nzele subbucovinic apare fie n ferestre sau semifestre tectonice cum sunt
Ealea 'utnei, &elnia si ?ome#ti, fie n petice de acoperire, cum sunt n bazinul
superior al Easerului. 'nza infra bucovinic apare, de asemenea, n ni#te ferestre
tectonice cum sunt >acobeniEatra &ornei, Easer, /tevioara, si 'entaia sau n
semifereastra ?omnatec.
+n ceea ce prive#te litologia si succesiunea cuverturii sedimentare triasice se
remarc similitudinea dintre sectorul bucovinic si subbucovinic si deosebirea
litologic dintre formaiunile Hurasicului superior si )retacicului inferior, din cele
dou sectoare. &e asemenea, deosebiri sunt si n ceea ce prive#te poziia lacunelor
stratigrafice, de unde se individualizeaz ca spaii de sedimentare de sine stttoare.
* diferenierea notabil apare n sedimentarul infrabucovinic, unde
depozitele carbonatice triasice au un pregnant caracter bituminos.
+n cadrul pnzei transilvane din compartimentul moldav, se deosebe#te pnza
de Cg(ima#, care formeaz relieful $unilor Raru D Cg(ima#. )aracteristic
sistemului de pnze transilvane este e!istena rocilor magmatice bazice (ofiolite), ce
provin din magmatismul de rift din sectorul transilvan (zona de e!pansiune a fundului
oceanului), si care au fost antrenate n decolarea gravitaional austric.
@ona de nclecare a pnzei bucovinice peste zona de fli# este de pn la 0<
Filometri.
%ccidente tectonice maAore de tipul faliilor, 4alia Rodnei, este orientata pe
direcia E D E, dup aceasta falie, sectorul nordic a cobort i a permis acumularea
sedimentelor *ligocenului.
COMPARTIMENRTUL MEDIAN PER@ANI
)ompartimentul median al zonei centralcarpatice se suprapune $unilor
'er#ani, fiind situat n e!tremitatea sudic a $unilor Carg(itei si la nordest de
$unii 4gra#, avnd o orientare BE7E. :a nivelul cuverturii sedimentare
reprezint continuarea spre sud a sinclinalului marginal e!tern. $unii 'er#ani se
plaseaz pe un aliniament mai intern al zonei cristalinomezozoice.
Se!)e+e sedi'e$are
7e separ o secven sedimentar preaustric si una posttectonic. +nveli#ul
preaustric este cuprins n secvena transilvan1 si secvena bucovinic1. %ceste
;M
formaiuni se ntlnesc n trei sectoare, separate de formaiuni mai recente, ce au
umplut zone depresionare,
? sectorul (0rg"i la nord-
? sectorul defileului /ltului n zona central a $unilor 'er#ani-
? sectorul Com1na ntre cristalinul de Grbova si valea :up#a.
&epozitele sedimentare, care acoper direct fundamentul cristalin include
formaiunile suitei bucovinice si transilvane, avnd aceea#i succesiune ca si n
compartimentul moldav.
Secvena bucovinic1
>nclude depozite ale ?riasicului pn n )retacicul inferior inclusiv n facies
neriticolitoral, ca si n compartimentul moldav. 7unt frecvente discontinuitile de
sedimentare datorit mi#crilor pe vertical.
%ceste depozite afloreaz pe suprafee ntinse n sectorul sudic, la nord de
cristalinul din insula Grbova, n zona localitilor :up#a, )ciulata si )omna.
&riasicul cuprinde depozite psefitopsamitice n baz (conglomerate, gresii)
peste care se dezvolt faciesul carbonatic. %floreaz pe marginea cristalinul de
Grbova.
-riasicul inferior n succesiune complet cuprinde conglomerate, uneori
brecii, care trec pe vertical la gresii silicioase albicioase sau ro#ietice, n alternane
cu strate subiri de argile verzi sau ro#ii (grosime <= m). "rmeaz dolomite
calcaroase si marnocalcare (grosime 0= m), ce conin faun.
-riasicul mediu cuprinde depozite e!clusiv carbonatice, dolomite masive, iar
local calcare (6== m grosime). %floreaz n partea sudic a zonei )omna, n bazinul
vilor )omna si Grbova.
?riasicul superior lipse#te ca si n compartimentul moldav.
"urasicul# de asemenea, este incomplet, fiind constituit din :iasic si &ogger,
n facies calcarosdetritic.
5iasicul urmeaz dup faza de e!ondare ce a debutat n ?riasicul mediu si sa
prelungit pn la nceputul Hurasicului, fiind corespunztoare fazei de tectogenez
c(imeric vec(e.
'rocesul de sedimentare se reia n facies carbonatic detritic de culoare ro#ie,
cu o bogat faun de belemnii, lamelibran(iate si bra(iopode. +n continuare urmeaz
marne si marnocalcare nisipoase, la care se adaug calcare oolitice, de asemenea,
fosilifere. %floreaz pe versantul sudic al $asivului Grbova n zona vilor 7rii,
7tancului si )ascadelor.
$oggerul este n continuitate de sedimentare, dar cu mai multe discontinuiti
de sedimentare, astfel nct, apar depozite ce aparin, n parte, &oggerului inferior si,
n parte, &oggerului mediu.
&oggerului inferior i este atribuit partea terminal a calcarelor oolitice,
separate pe baza coninutului faunistic. &up o ntrerupere a sedimentrii, Hurasicul
mediu continu cu depozite carbonatice si detritice cu mari variaii litologice (gresii,
gresii calcaroase, calcare detritice, calcare spatice, calcare oolitice si
pseudoolitice).)oninutul paleonologic este srac.
Cretacicul debuteaz cu Beocomianul, n facies predominant argilos, siltite
argiloase, argilite si Aaspuri ro#ii, cu intercalaii de gresii si calcarenite cu accidente
silicioase (<= m grosime). 7unt depozite transgresive, ce au mulat un paleorelief
generat de e!ondarea din Hurasicul superior. Resturile de organisme sunt rare si
neconcludente, ns se pot face corelaii cu stratele de 7inaia din fli#ul intern sau cu
;1
depozitele din acoperi#ul stratelor de :unca din sinclinalul marginal e!tern al
compartimentului moldav.
'arreminaul %&ianul si %lbianul cuprind o suit groas de depozite foarte
variate ca facies si srace n coninutul faunistic, de unde si dificultile maAore n
orizontalizarea lor.
+n zona de margine a cristalinului de Grbova se dezvolt faciesul urgonian,
constituit fin calcare recifale cu pac(iodonte si orbitoline. :a e!terior apare faciesul
de Iildfli#, cu grosimi de 8==;== m, asemntor cu cel din sinclinalul marginal
e!tern al compartimentului moldav. "rmeaz o stiv groas de 0=== m. de
conglomerate, care se continu si la e!teriorul formaiunii de Iildfli#. +n continuare,
peste conglomerate si lateral fa de acestea repauzeaz formaiuni de fli#, marne
grezoase, care pe vertical trec la depozite cu stratificaie ritmic (6==8== m
grosime).
Suita transilvan1.
%pare sub form de Flippe sau sub form de blocuri si resturi al unei pnze
denumit 9'nza de 'er#ani9, conservat mai ales n regiunea )omna. )uprinde
depozite triasice si Aurasice, pn la Hurasicul mediu inclusiv. )onstituie structura
alo(ton a compartimentului 'er#ani.
&riasicul cuprinde toate etaAele cu o succesiune similar sinclinalului marginal
din compartimentul moldav, ceea ce ar nsemna c ntre cele dou zone e!ist o
coresponden, care ulterior, au fost separate de ridicri ale cristalinului. &ebuteaz
cu argilite si calcare n plci (strate de 3erfen) cu 0== m grosime. %par sub forma
unor Flippe pe valea :up#ei la )ciulata, n partea sudic a $unilor 'er#ani, sau sub
forma unor lame tectonice n baza 9 'nzei de 'er#ani9 n zona defileului *ltului.
%ceste depozite sunt atribuite 3erfenianului. "rmeaz diferite tipuri de calcare
dolomitice si dolomite calcaroase (%nisianul), calcare rosii, uneori noduloase si cu
accidente silicioase (calcare tip Guttenstein). %floreaz n zona localitilor )ciulata
:up#a, n defileul *ltului (la Raco#) si n sectorul Erg(i#.
7uccesiunea ?riasicului continu cu #isturi argiloase rosii si calcare noduloase
cu accidente silicioase si coninut de (alobii, ce sunt atribuite :adinianului, ce pot fi
urmrite n defileul *ltului si n sectorul )omna. %celuia#i interval i sunt atribuite
si rocile eruptive, care au o poziie alo(ton.
)arnianului si Borianului i sunt atribuite diferite tipuri de roci carbonatice,
calcare masive, calcare rosii noduloase, calcare brecioase. &up &. 'atrulius
succesiunea complet este ntlnit n valea $eg(ie# din sectorul Erg(i#, unde
ncepe cu calcare rosii cu (alobii, calcare rosii stratificate, calcare masive de culoare
desc(is coraligene si se nc(eie cu calcare glbui spatice cu numeroase bra(iopode.
+n defileul *ltului aceast secven este constituit din calcare noduloase
rosii, calcare albe, cenu#ii si rosii, calcare de culoare desc(is cu bra(iopode.
+n sectorul )omna, succesiunea este puin diferit, ncepnd cu calcare tip
Callstatt cu numeroase foraminifere, corali, lamelibran(iate, crinoizi, bra(iopode si
amonii.
?riasicul se nc(eie cu R(etianul, reprezentat prin calcare negre, bine desc(ise
n defileul *ltului.
"urasicul este reprezentat prin :iasic si &ogger, acesta din urm fiind
incomplet.
:iasicul debuteaz n faciesul de %dnet( constituit din #isturi argiloase si
calcare rosii cu intercalaii de marnocalcare cu faun de amonii, ntlnit ntrun
<=
olistolit de pe valea )omna si n defileul *ltului. 'artea median si superioar a
:iasicului este format din gresii silicioase, cunoscute la E de )omna.
&oggerul este reprezentat numai prin .at(onian n Flippele din valea :up#a,
unde este alctuit din marne cu .ositra.
+n valea )araga, la nord de localitate %paa, sunt cteva Flippe din calcare si
marnocalcare cu amonii ce pot fi atribuite intervalului ?it(onic.erriasian.
*agmatite bazice se ntlnesc n toate cele trei sectoare ale compartimentului
'er#ani, ndeosebi n valea *ltului, si sunt reprezentate printrun comple! ofiolitic al
unui magmatism iniialitic. %cestea sunt constituite din porfire, n valea *ltului,
bazalte n valea *ltului, valea )omna si sectorul Erg(i#, unde stau peste depozitele
de Iildfli#. &e asemenea, apar corpuri izolate de gabbrouri si dolerite n masa de
Iildfli# sau serpentine sub forma unor lentile, mai ales, n sectorul vii *ltului. &at
fiind poziia n raport cu celelalte formaiuni, n situaia n care aceste roci bazice fie
stau peste depozitele de Iildfli# sau incluse acestora, fie peste acestea sunt Flippe de
calcare triasice, rezult poziia lor alo(ton, fiind mpinse dintrun sector mai vestic,
adic riftul transilvan. 4aptul c n anumite zone rocile bazice formeaz baza unor
Flippe de calcare triasice superioare indic vrsta ?riasic mediu a magmatismului
iniialitic din riftul transilvan.
Cuvertura &osttectonic1
)ompartimentul 'er#ani a evoluat n acelea#i condiii ca si compartimentul
moldav, structura tectonic fiind o consecin a fazei de tectogenez austric de la
nivelul %lbianului. 7edimentarea posttectonic sa derulat pe intervalul )retacic
superior 'aleogen.
Cretacic superior
(raconian 6 Cenomanianul reprezint o succesiune de 6== m. grosime
format din microconglomerate si gresii cu elemente de cuar ce pot fi urmrite n
valea .ogata, ntre valea *ltului si valea )omna, la sud de Grbova. +n culoarul
Eldeni succesiunea se prezint n facies grezoconglomeratic.
-uronian 6 Senonianul cuprinde depozite marnoase cu intercalaii subiri de
gresii si conglomerate. $arnele sunt de culoare cenu#ie, iar la anumite nivele sunt
ro#ietice cu faun de inocerami si foraminifere. %ceast succesiune nsumeaz o
grosime de cca.0== m. si este prezent n partea central a $unilor 'er#ani, la nord
de valea $eru# i n culoarul Eldeni.
)a urmare a fazei de tectogenez laramice zona este e!ondat la sfr#itul
)retacicului, stare care continu pn la nceputul 'aleogenului.
Paleogenul apare n zone restrnse n sectorul )omna, la marginea
culoarului Eldeni, n facies marnos cu faun de foraminifere, dup care urmeaz
#isturi argiloase cu faun de pe#ti, secven atribuit n mod obi#nuit *ligocenului.
95TECTONICA
@ona cristalinomezozoic din compartimentul median prezint o structur
tectonic n pnze de #ariaA, definitivat n urma tectogenezei austrice.
'nza bucovinic aste n poziie auto(ton, fa de pnza transilvan,
cuprinznd depozite triasice, Aurasice si cretacice inferioare. )orpul pnzei bucovinice
este mpins peste fli#ul intern n faciesul stratelor de 7inaia n lungul unui accident
tectonic maAor ce reprezint continuarea spre sud a faliei central carpatice, unde poate
fi recunoscut n sectorul Erg(i#.
'nza transilvan este cunoscut n acest sector sub denumirea de pnza de
'er#ani si pnza de *lt. +n componena lor intr depozite triasice si Aurasice. +n pnza
<0
de *lt se adaug si roci magmatice bazice, ceea ce nseamn c acestea au decolat
dintrun sector mai intern ce se suprapune riftului transilvan.
7ub forma Flippelor de sedimentare si lamelor de rabotaA asemntoare
succesiunii pnzei de 'er#ani si pnzei de *lt se gsesc. de asemenea, n $unii
Cg(ima#, Raru si $aramure#.
4ormaiunea de Iildfli# din suita bucovinic prezint o tectonic plicativ
e!trem de intens, ns nu sa produs o deplasare a ntregii mase. &epozitele
carbonatice att din formaiunea auto(ton, ct si cele din formaiunea alo(ton,
prezint o tectonic ruptural intens cu diferite orientri.
4ormaiunile posttectonice au o tectonic slab cutat, descris prin cute largi
sau cute monoclinale.
COMPARTIMENTUL SUDIC LEAOTA ;9UCEGI ; POSTAVARU 6PIATRA
MARE
:a ansamblul catenei carpatice compartimentul :eaota .ucegi'ostvaru
'iatra $are prezint o structur aparte dat fiind conAuctura tectonic n care a
evoluat. %cest sector de situeaz la intersecia unor mari fracturi crustale care au
fragmentat zonele de vorland n blocuri mai mici, a cror evoluie a fost diferit.
'entru acest sector importante sunt faliile sud transilvan, falia intramoesic si falia
'ecineaga)amena, care sau comportat ca falii de decro#are. 'robabil, acestea sunt
vec(i falii transformante la unei zone de e!pansiune, care se prelungeau si n
domeniul continental ($.7ndulescu, 01M;).
)uvertura triasicAurasic sa constituit pe fundamentul cristalin de tip getic,
care poate fi corelat cu cel de tip bucovinic din sectorul moldav al )arpailor
*rientali. 'rin urmare, condiiile de sedimentare au evoluat n condiii de margine
continental, care a constituit sinclinoriul marginal al catenei carpatice orientale, n
partea intern a acesteia.. 7ectorul :eaota.ucegi 'ostvaru'iatra $are reprezint
e!tremitatea sudic a acestei structuri maAore, care probabil se situa ntro poziie mai
vestic. 'rin mi#cri de decro#are ulterioare depunerii cuverturii, aceasta a fost
mpins spre est n poziia actual.
CUVERTURA SEDIMENTAR3
)uprinde depozitele ?riasicului, Hurasicului si )retacicului inferior, care
constituie nveli#ul preaustric, si )retacicului superior depus n condiii posttectonice,
de molas.
&riasicul sa depus ntro fos desc(is la marginea nordic a zonei, care n
prezent se situeaz n zona Eulcan )odlea. 'robabil, e!ista o prelungire a fose si
spre sud n sectorul dintre :eaota si .ucegi, ns aici cuvertura triasic a fost
ndeprtat prin eroziune. 'rezena olistolitului de la Glma >alomiei.
?riasicul debuteaz transgresiv prin conglomerate, care la partea superioar
trec la gresii cuaroase cu intercalaii de argile rosii. 7edimentarea continu cu #isturi
calcaroase de culoare nc(is dup care urmeaz calcare stratificate vineii cu urme de
bitumen, calcare marnoase negricioase cu intercalaii de #isturi calcaroase, calcare n
plci si, la partea superioar, calcare albe masive. %ceast succesiune este bogat
fosilifer ce o ncadreaz ?ricului inferior si mediu. +n triasicul superior zona este
e!ondat, ca urmare a mi#crilor c(imerice vec(i, care sau manifestat numai prin
mi#cri pe vertical.
"urasicul se depune diferit, datorit condiiilor difereniate n care a evoluat
acest sector.
<6
5iasicul se depune numai n sectorul nordic, fiind ntlnit numai n zona
)odleaEulcan si )ristian. 7ectorul sudic, dinspre cristalinul :eaotei, si cel vestic,
dinspre cristalinul 4gra#ului, erau e!ondate fiind supuse proceselor erozionale.
7itunduse ntro margine continental instabil sau creat condiii depunerii
crbunilor si a unor argile caolinitice, dup care sedimentarea continu n facies
grezos si se nc(eie n facies argilos crbunos. :a sfr#itul :iasicului zona este
e!ondat, stare care se continu si la nceputul &oggerului.
$ogger se suprapune unei perioade de subsiden, care sa e!tins mult spre
sud, mrinduse astfel, aria de sedimentare. %cesta debuteaz transgresiv prin
sedimentarea unor microconglomerate care trec la gresii cuaritice, gresii calcaroase,
calcare grezoase si marnocalcare cu o bogat faun de bra(iopode si lamelibran(iate.
"rmeaz diferite tipuri de calcare din care se reine orizontul cu amonii descris n
zona 7trunga?taru, ndeosebi de &. 'atrulius, care a identificat numeroase specii
noi. 7edimentare se nc(eie cu calcare roii si un orizont subire de Aaspuri
negricioaseverzui cu radiolari. %ceast succesiune apare n partea vestic a $unilor
.ucegi la contactul cu cristalinul :eaotei. +n sectorul 'iatra )raiului &mbovicioara
si )odlea Eulcan 'ostvaru succesiunea &oggerului este puin diferit, n sensul c
unii termeni ai succesiunii lipsesc, ceea ce semnific instabilitatea marginii
continentale. Grosimea depozitelor medioAurasice au grosimi de cca. <= 0== m.
Malmul are cea mai larg dezvoltare att ca suprafa ct si ca grosime (8==
;==m n sectorul :eaota .ucegi- pn la 0=== m n sectorul 'iatra )raiului
&mbovicioara. Este reprezentat prin depozite ce aparin intervalului Nimmeridgian
?it(onic.
/2fordianul se ntlne#te aproape constant, ns cu o rspndire inegal, n
toate zonele fiind constituit din Aaspuri negre, verzi si rosii.
)imeridgianul este reprezentat prin calcare noduloase si subnoduloase cu
liant marnos cenu#iu verziu, cu amonii, uneori asociate cu calcare brecioase.
-it"onicul prezint ponderea cea mai mare, la ansamblu depozitelor Aurasice,
formnd o stiv groase de calcare albe, albeglbui, fin granulare, masive, uneori
dolomite masive de culoare alb roz.
Cretacicul0 *dat cu )retacicul inferior, o mare parte din zon este e!ondat,
rmnnd ca zone submerse, poriuni din culoarul &mbovicioarei si zona pre:eaota,
n timp ce la est si nordest se desc(ide o mare fos, n care se acumuleaz depozite
cu caracter de fli# n faciesul stratelor de 7inaia.
Cretacicul inferior din domeniul getic, culoarul &mbovicioarei si zona preD
:eaota, prezint deosebiri litofaciale si n acela#i timp, depuneri inegale.
+n zona pre:eaota este prezent numai ,eocomianul, care are grosimi de
civa zeci de metrii, fiind reprezentat n punctul 2:a 'oliie5 prin,
calcare polimorfe cenu#iu desc(is, cu stratificaie marcat de benzi subiri
marnoase (.erriasian)-
marne si marnocalcare cenu#ii, cu alteraii alburii, cu rari amonii
(Ealanginian)-
marne si marnocalcare, cu rare accidente silicioase nodulare, cu faun de
amonii si lamelibran(iate (Cauterivian).
+n culoarul &mbovicioarei, corespunztoare seriei de .ra#ov, si pe rama
sudic a ridicrii :eaota ($untele :espezi), debutul Beocomianului este marcat de o
lacun de sedimentare, ce se suprapune intervalului .erriasian Ealanginian, si uneori
cuprinde parial si Hurasicul superior. +n partea sudic a culoarului &mbovicioarei
e!ist continuitate de sedimentare ntre depozitele Hurasicului si Beocomianului.
<8
.autrivianul a fost cartat n dealul 7asului, avnd urmtoarea succesiune,
calcare submarnoase si marnoase, glbuiverzui, glauconitice, care
constituie un orizont reper de corelare cu celelalte zone de aflorare a
)retacicului inferior din seria de .ra#ov-
calcare sublitografice, omogene, cenu#ii desc(isglbui, fin granulare si
pseudoolitice, cu foraminifere, ostracode si resturi de ec(inoderme, urmate de calcare
submarnoase si marnocalcare-
calcare bioclastice cu o bogat faun de amonii-
marne moi, cenu#iiDalbstrui cu lamelabran(iate si amonii-
marne calcaroase tari si marnocalcare cenu#iiglbui, cu noduli silicio#i, n
alternan cu marne moi, de asemenea, cu o bogat faun de amonii.
*rizontul calcarelor glaucontice este ntlnit si n partea sudic a masivului
.ucegi ($untele :espezi).
'arremianul (strate cu .arremites) este prezent numai n partea sudic a
culoarului &mbovicioarei, fiind foarte bogat faunistic. El debuteaz cu un facies
marnos si marnocalcaros de culoare cenu#ie cu foraminifere bentonitice, dup care
urmeaz un facies de calcare recifogene si bioconstruite din fragmente de molu#te, cu
coloraii diferite (albecenu#ii, roz, alb glbui).&e obicei, n baza calcarelor
recifogene sau intraformaional, cu ocuren sporadic, se ntlnesc brecii
conglomerate cu elemente de marnocalcare si calcare bioclastice.
%&ianul inferior este ntlnit n aceea#i zon sudic a culoarului
&mbovicioarei, fiind constituit din marne cu cefalopode, calcare bioclastice si
bioconstruite, la care se adaug calcarenite si calcirudite bogate n orbitoline,
intercalate n succesiunea marnelor. Beocomianul superior se prezint transgresiv
peste formaiunile Hurasicului mediu si superior, datorit mi#crilor c(imerice noi.
%&ianul su&erior apare local la nord de ridicarea structural a :eaotei, fiind
constituit din conglomerate de Gura Rului, cu elemente bine rulate de calcare, din
brecii calcaroase, ntlnite n valea $oeciului Rece, cu elemente de calcare si #isturi
cristaline, uneori coninnd elemente de dimensiunea olistolitelor de calcare
neoAurasice, din conglomeratele poligene din 'ragul .ranului, cu elemente de calcare,
frecvent cu elemente mediotriasice, si #isturi cristaline, asemntoare
conglomeratelor de .ucegi.
Depo"i$ele pos$$e!$oi!e
%lbianul constituie o stiv groas de depozite predominant grezos
conglomeratic, ce se dispune transgresiv peste depozitele fli#ului barremianapian
din corpul 'nzei de )ea(lu, fa de care are o discordan ung(iular clar,
transgresiune ce avanseaz mult spre vest, unde atinge fundamentul cristalin si
cuvertura sa sedimentar din zona cristalinomezozoic. &epunerea transgresiv a
acestor formaiuni se datoreaz fazei de orogenez austrice ce a structurat ntro prim
etap, domeniul getic si structurile central est carpatice din )arpaii *rientali.
7tructura de molas a acestor formaiuni i confer caracterul posttectogenic, fiind
denumit 2molasa albianului5.
7tructura molasei albiene din zona $asivului .ucegiD:eaota a fost mprit
n dou entiti stratigrafice (G.$urgeanu, &. 'atrulius, 01K8), si anume,
a) conglomeratele de .ucegi mediimolasa albian inferioar-
b) gresia de 7cropoasa:ptici, conglomeratele de .ucegi superioare si
gresia de .abelemolasa albian superioar.
<;
Molasa inferioar1 a conglomeratelor de 'ucegi medii, constituie versantul
abrupt estic al $unilor .ucegi, atingnd grosimi de cca.0;== m., n e!tremitatea
nordic, de unde se continu spre sud pn n $untele 'iatra %rs. 7unt conglomerate
poligene cu matrice grezoas si elemente bine rotunAite, constituite din roci
mezozoice si #isturi cristaline de :eaota, rar roci eruptive. Elementele componente
din matricea conglomeratele sunt fragmente din roci ale ?riasicului inferior si mediu,
Hurasicului mediu si superior (predominant calcare), calcare neocomiene si urgoniene,
conglomerate calcaroase apiene.
:a diferite nivele apar intercalaii grezoase a cror frecven cre#te spre sud.
n acela#i sens se observ si o reducere de grosime a conglomeratelor sau a faciesului
lateral grezos.
Molasa su&erioar1 se e!tinde transgresiv spre vest si sud, acoperind
discordant fundamentul cristalin si cuvertura sa Aurasic. $olasa superioar a
%lbianului cuprinde o gam variat de depozite ruditice, arenitice si lutitice, cu
multiple variaii de facies n sens longitudinal si transversal, ce complic mult
structura geologic, mai ales, n condiiile n care, este lipsit de faun, astfel nct,
corelrile de la o zon la alta sunt destul de greu de fcut.
&e asemenea, se constat o variaie de grosime, astfel nct, aceasta atinge
6=== m., n partea de nord a $asivului .ucegi, pentru ca s scad spre sud la
cca.08== m. pe paralela $untelui &ic(iu si la cca.;== m la sud de acesta si pe rama
vestic.
&eosebirile dintre molasa inferioar si cea superioar sunt date de cteva
particulariti, si anume, compoziia mineralogic si dispoziia spaial a elementelor
ruditice n matricea grezoas a conglomeratelor si c(iar a gesiilor, caracterele
granulometrice si morfometrice ale acelora#i elemente ruditice si arenitice. &e
asemenea, se remarc o morfologie diferit a reliefului compus din molasa superioar
n raport cu cel compus din molasa inferioar. %stfel, se constat o modelare mai
intens a reliefului ocupat de molasa inferioar, cu forme de relief mai variate, n
timp ce n zona molasei superioare modelarea este mai estompat, cu forme de relief
mai line. * alt particularitate a molasei superioare este succesiunea megaritmurilor
de diferite entiti litologice. &e asemenea, se remarc variaii de structur si
dimensiune a granulelor, c(iar n cadrul aceluia#i stratotip.
+n cadrul molasei superioare au fost separate trei stratotipuri (&. 'atrulius,
01K1),
conglomeratele de .ucegi superioare-
gresia de .abele -
gresia de 7cropoasa:ptici.
Conglomeratele de 'ucegi su&erioare denumite si conglomerate de )o#tila
*brsia au o larg dezvoltarea n partea nordic, ele ocupnd teritoriul de la nord de
aliniamentul $unilor )araiman)o#tila&oamnei.trna. 7unt conglomerate
poligene ale cror elemente constitutive sunt reprezentate de roci de tipul cuaritelor
cloritosericitoase, granitelor si gnaiselor cu feldspat ro#u sau albcenu#iu, diferite
roci calcaroase Aurasice si cretacic inferioare, cuprinse ntro matrice grezoas
calcaroas. &e remarcat lipsa fragmentelor de roci triasice.
* alt caracteristic este alternana, uneori, a bancurilor de conglomerate cu
gresia de .abele. &e asemenea, sunt specifice intercalaii la nivele diferite a unor
microbrecii si microconglomerate cu matrice grezoas, stratificaie oblig si
granoclasare multipl.
<<
)teva iviri de roci detritice de pe rama sudic a $asivului .ucegi sunt
corelate cu conglomeratele de .ucegi superioare, cum sunt conglomeratele de pe
culmea $guri din arealul localitii .uciumeni si breciile calcaroase de tip *rlea din
arealul localitii Runcu (&. 'atrulius, 01K1)
7pre sud, conglomeratele de .ucegi superioare se reduc ca frecven, fiind n
alternan cu gresia de .abele si gresia de 7cropoasa:ptici.
4resia de 'abele nglobeaz faciesul gresiilor masive, n bancuri sau n
lespezi, uneori microconglomeratice sau conglomeratice. &ezvoltarea tipic a acestui
litofacies se ntlne#te n $unii .abele, )ocora, :ptici si .lana, unde uneori gresia
se prezint n bancuri de pn la 0= m grosime, n care se observ nivele
microcoglomeratice sau de blocuri bine rotunAite de dimensiuni mari, de diferite tipuri
de roci aparinnd cristalinului :eaotei si cuverturii sale sedimentare. Gresia de
.abele formeaz spectaculoasa cuest a .ucegilor dintre abruptul estic al .ucegilor si
versantul stng al >alomiei, dezvoltat la sud de linia )araimanului si pn n
$untele &ic(iu. +n cadrul aceluia#i stratotip sunt cuprinse gresiile mai fine, micacee,
friabile, cu slab stratificaie, cu trovani si alteraii locale ruginii si gresiile ce se
desfac n lespezi de <0< cm grosime, glbui, micacee.
4resia de Scro&oasa651&tici mpreun cu gresia de .abele contribuie n mod
remarcabil la constituia cuestei mediene a .ucegilor, iar la vest de aceasta formeaz
relieful $unilor )ocora, :ptici, .lana, Bucetu, *boarele si &ic(iu. Gresia de
7cropoasa:ptici din corpul cuestei se situeaz constant sub gresia de .abele.
Gresia de 7cropoasa:ptici reprezint un stratotip grezoargilos, cu caractere
ritmice, avnd liant argilos, granulaie fin si coninut mare de minerale micacee, de
culoare cenu#ie albstruie. &atorit ritmicitii alternanelor, gresia de 7cropoasa
:ptici are aspect fli#oid, ritmurile fiind date de gresii si siltite argiloase, puin
consistente , n strate subiri (<0< cm. grosime), la care se adaug #isturi argiloase
nisipoase, cu grosimi de 8=;= cm.
+n cadrul cuestei .ucegilor si la sud de acesta, cele trei litofaciesuri formeaz
megaritmuri, n care acestea se gsesc n alternan. "n astfel de megaritm formeaz
spectaculoasele cueste ale $untelui &ic(iu.
"lterior depunerii %lbianului, zona este e!ondat, fiind supus unei intense
eroziuni, sedimentarea relunduse n Eraconian n sectoare subsidente al zonei, cum
sunt depresiunea tectonic a culoarului &mbovicioarei si depresiunea de eroziune
?o(anR#nov?imi#.
(raconian6Cenomanianul se dezvolt predominant n facies grezos si
conglomeratic (Eraconian) si facies marnos ()enomanian).
@one subsidente la acest nivel sau format si pe rama sudic a $asivului
.ucegi:eaota n zona 'ietrosiaRuncu, unde Eraconian)enomanianul este contituit
din marne cenu#iialbstrui (Eraconian) si marne cenu#iiverzui sau ro#iiviolaceu
()enomanianul). %u o larg dezvoltare si n zonele Rucr &mbovicioara, R#nov,
)odleaEulcan, Ealea &mboviei, de la Bme#ti spre sud.
-uronian6Senonianul reprezentate prin marne, marnocalcare si gresii este
ntlnit n versantul nordic al $untelui .ucegi pe valea GlAria si sporadic n partea
sudic a zonei Eulcan)odlea.
Paleogenul n facies grezos si marnos argilos este cunoscut n partea sudic a
culoarului Eldeni.
Cuaternarul este prezent sectorial, n aproape ntreg teritoriul :eaota.ucegi,
la diferite cote altitudinale, acesta prezentnduse sub diferite tipuri genetice, fluvio
<K
lacustre, glaciare si fluvioglaciare, deluvialecoluviale, deluvialproluviale, aluviale
si de precipitare c(imic n domeniul carstic.
&in acestea se rein depozitele glaciare din zona confluenei vii >alomiei cu
valea /ugrile si valea &oamnei, care reprezint morena frontal a g(earilor ce au
e!istat n zona acestor vi.
UNITATEA 4LI@ULUI CARPATIC
)onstituie zona cea mai caracteristic a )arpailor *rientali, dezvoltnduse
continuu de la B din Ealea 7ucevei pn n 7, la aliniamentul Eii &mboviei. &e
asemenea, aceasta structur individualizeaz )arpaii *rientali n raport cu alte
structuri alpine. :imea cea mai mica este de 68 D 6K Fm, n zona de B, ntre Ealea
$oldovei si Ealea 7u(a $ica, coinciznd cu ma!ima e!tindere a zonei cristalino
mezozoice spre E. $a!imum de lrgime este atins n zona de curbur (M= Fm). :a B
de Ealea $oldovei, zona fli#ului, de asemenea, se lrge#te pn la cca. ;= Fm. %pare
si pe o zona restrns n $aramure#, constituind $untele 4arcu.
%cumularea formaiunilor de fli# ncepe cu Hurasicul si continu pn n
$iocenul inferior, cnd cea mai mare parte din geosinclinal sufer procesul de
inversiune.
Ridicarea zonei cristalinomezozoice n urma tectogenezei austrice a
determinat migrarea ariei de sedimentare spre E cu formarea unei fose adnci. +n
lungul nveli#ului Aurasic D miocen inferior sau depus si depozite nespecifice fli#ului,
calcare organogene, silicolite, pelite bituminoase, molase grezoconglomeratice,
evaporite.
%rii de acumulare a formaiunilor de fli# au suferit n timp modificri continui
si importante sub aciunea forelor orogenice, nct aspectul actual reprezint o
nsumare de efecte a acestora ntrun sistem orogenic de pnze suprapuse.
%ranAamentul structural n pnze a fli#ului sa derulat n etape succesive, de la
E la E, proces care se definitiveaz n tectogeneza moldavic. %ceasta a dus la
restrngerea ariei geosinclinale, n timp de la E la E, fenomen remarcat de :. $razec
nc din 010=, care la denumit ,,migrarea spre e!terior a zonei de sedimentareGG.
7tratigrafic si structuraltectonic, zona fli#ului se mparte n dou pri,
- subzona fli#ului intern-
- subzona fli#ului e!tern.
care sunt corespondentul a doua etape de evoluie a geosinclinalului carpatic.
4li#ul intern #i definitiveaz structura tectonic n urma mi#crilor orogenice
din faza laramic timpurie din )retacicul superior, iar fli#ul e!tern este o consecina a
fazei stirice noi de la miAlocul $iocenului.
+n cadrul fiecrei subzone se individualizeaz mai multe uniti tectonice
realizate n etape distincte, n urma unor faze de orogenez.
4li#ul intern este compus astfel din "nitatea de )ea(lu si "nitatea de
?eleaAen.
4li#ul e!tern are in componenta "nitatea de %udia, "nitatea de ?arcu si
"nitatea de Erancea.
@ona fli#ului compune urmtoarele structuri muntoase, *bcinele .ucovinei,
$unii 7tni#oarei, $unii )ea(lu, $unii ?arcu, $unii )iuc, $unii Erancei, iar
la interior $unii .odoc si .araolt. +n continuare de la zona de curbura spre E,
$unii )iuca# D @ganu, $unii 'ra(ovei.
4LI@UL INTERN
<L
&eosebirea fli#ului intern fa de fli#ul e!tern are la baza criterii stratigrafice,
litofaciale si tectonice.
&in punct de vedere stratigrafic, fli#ul intern cuprinde formaiunile din
intervalul .erriasian, (eventual ?(itonic) D 7enonian. 'e suprafee restrnse apar si
depozite paleocen D eocen intre ?eleaAen si &mbovia. &e asemenea, la E de Ealea
)mpinia apar si depozite oligocen D miocene n cadrul structurii sinclinale 7lnic.
&in corelarea datelor stratigrafice cu cele tectonice rezulta ca mi#crile
orogenice ce au structurat fli#ul intern sau manifestat n 7enonianul inferior. 'rin
urmare, depozitele berriamiansenonian inferioare sunt proprii fli#ului intern
(sinorogenic), iar depozitele senonian superioare, paleocen D eocen, oligocene si
miocene au caracter posttectonic.
7i din punct de vedere litofacial e!ista diferene semnificative ntre cele doua
uniti maAore, si anume, n timp ce n aria de sedimentare a fli#ului intern
formaiunile au caracter detritic (gresii, conglomerate), si deci factori de eroziune,
transport si sedimentare dinamic, pe aria de sedimentare a fli#ului e!tern sau depus
formaiuni pelagice ntrun mediu eu!inic (depozite pelitice de culoare neagr, parial
bituminoase).
'e msura umplerii celor doua domenii de sedimentare, are loc o atenuare a
diferenierilor litofaciale.
4li#ul intern a fost puternic marcat de tectogenzele austric si laramic
timpurie, care a avut un rol maAor n aranAamentul tectonic al acestuia. 4azele de
tectogenez ulterioare 7enonianului inferior (laramic timpurie) au afectat n mai
mic msur zona fli#ului intern, efectele acestora fiind marcate n structura tectonic
a depozitelor posttectonice si n relaiile tectonice cu zona fli#ului e!tern.
Efectul mi#crilor mezocretacice si cele ulterioare au determinat o structur
n pnze att a fli#ului intern, ct si a fli#ului e!tern, ns momentele de realizare sunt
diferite.
%stfel, pe domeniul fli#ului intern se individualizeaz doua uniti structurale
maAore, "nitatea de )ea(lu si "nitatea de ?eleaAen, sau &0nza de Cea"l1u si &0nza
de -elea8en.
&escifrarea structurii geocronologice si implicit a tectonicii, a fost marcat de
numeroase dificulti datorit coninutului paleontologic .
'rin cercetri de detaliu a fost posibil cre#terea descoperirilor paleontologice,
ce au permis, n final, orizontalizarea formaiunilor geologice din cele doua uniti
ale fli#ului.
&eosebirile stratigrafice, litofaciale si tectonice fac ca cele doua uniti ale
fli#ului sa fie descrise separat. Bumai formaiunile posttectonice au caracteristici
aproape identice.
PNZA DE CEA>L3U
)onstituie sectorul vestic al fli#ului intern, ridicat structural si #ariat spre E
dup falia maAor :utu Ro#u, peste "nitatea de ?eleaAen. :a E intra n contact
tectonic cu zona cristalinomezozoic. +n zona cuprins ntre $iercurea )iuc si
.araolt, acest contact este marcat de eruptivul neogen din $unii Carg(ita. :imea
ma!im este atins n zona de curbura (8<Fm). 7pre E si 7 vine n contact cu unitatea
de ?eleaAen, iar prin acoperire tectonic a acesteia, atinge direct "nitatea %udia din
fli#ul e!tern.
4ormeaz relieful urmtoarelor culmi muntoase, 7tni#oara, )ea(lu,
)iucului, .araolt, .odoc, )iuca#, @aganu, .obu si Grbova.aiu.
<M
A*rasi! s*p5 6 Cre$a!i! i(erior
-it"onic 'erriasian 6 'arremian inferior. Reprezint un fli# grezocalcaros
cu caracter ritmic pregnant si o remarcabil constan a caracterelor litologice si
stratonomice, cunoscute sub numele de Stratele de Sinaia (denumire data de 3.
?eisseJre in 01=L). +n zona 'ra(ovei, grosimea acestui stratotip este de 6<== m.
:itologic, au urmtoarea succesiune secvenial, marne, marnocalcare,
calcare fin granulare n strate subiri, #isturi argiloase si argilosmarnoase, gresii
calcaroase micacee, calcare grezoase, calcare detritice, conglomerate, brecii dispuse
n succesiuni ritmice. %u o coloraie cenu#ie sau negricioas, mai rar oliv sau brun.
* particularitate important este prezenta diaclazelor de calcit ce strbat
depozitele n toate direciile.
* alta caracteristic este prezena (eroglifelor pe suprafa inferioar a
stratelor. Ritmicitatea, sedimentarea gradat n depozitele grezo calcaroase sunt
trsturile ce dau 7tratelor de 7inaia caracterul de fli#. 4uncie de proveniena
materialului pelitic, stratele de 7inaia au fost mprite n dou sau trei orizonturi.
+n Ealea 'ra(ovei se separ,
6orizontul inferior D #isturi argiloase si argile marnoase, marne si marno
calcare-
6orizont mediu D gresii calcaroase (grosime K==m) n bancuri de pn la 0 D
<m.
6orizont su&erior cu o grosime de L== D M== m, n care se remarc brecii si
conglomerate, ce devin frecvente la partea superioar.
&e la Ealea ?rotu#ului spre B, 7tratele de 7inaia sunt compuse numai din
dou orizonturi. 7e constat ridicri structurale ale fundamentului, ce strpung
7tratele de 7inaia ('laiul @amurei %zuga), dovedit prin resturi fosilifere, de#i sunt
foarte rare.
'arremian su&erior %&ian. )uprinde depozite n continuitate de
sedimentare cu 7tratele de 7inaia, caracterizate printro mare variaie litofacial, att
n sens longitudinal, ct si n sens vertical. &e#i sunt bogat fosilifere nu se poate face
o difereniere pe etape. &e aceea, se pstreaz separarea pe baze litologice. +n sectorul
sudic, depozitele barremian superiorapiene sunt denumite Stratele de Comarnic, iar
in sectorul central si nordic Stratele de 'istra.
Stratele de Comarnic0 %u fost descrise pentru prima dat la 'odu Ertos
lng )omarnic (:. $razec, >. 'opescu Eoite#ti si G. $acovei n 0106). 7unt
constituite dintrun fli# predominant calcaros D marnos, la care se asociaz n
proporii variabile gresii calcaroase fine, conglomerate si brecii calcaroase. %u o
grosime de cca. 0== m. )alcarenitele reprezint caracteristica dominant, intercalate
la diferite nivele n comple!ul de marne si marnocalcare.
Stratele de 3istra0 7e pot recunoa#te din $unii )iuc pn n Ealea 7ucevei.
&enumire a fost dat de G. $acovei si >. %tanasiu n anul 016K. Reprezint un fli#
predominant grezos, asociat cu #isturi argiloase si marne, uneori cu lentile de
conglomerate. Gresiile dau specificitate prin depunerea n bancuri de 6 D 8 m
grosime, frecvent cu sortare gradat si cu (ieroglife pe talp. +n sens longitudinal apar
variaii de facies, mai ales, n ceea ce prive#te raportul #isturi gresii calcaroase si
marne. 7uperior 7tratelor de )omarnic sunt stratele 'iscu cu .razi, ce apar pe
flancurile anticlinoriului @amurei si n Ealea 'ra(ovei, Ealea >alomiei. :itologic sunt
marne si argile cenu#ii care alterneaz ritmic cu gresii calcaroase. Gresiile si marnele
<1
au o tent ruginie dat de procesele de alterare, de unde si o alt denumire de fli
marno6grezos ruginiu!!. 7unt ncadrate %pianului superior.
?ot %pianului superior sunt atribuite depozite de gresii masive asociate cu
conglomerate din versantul estic al $unilor .ucegi (fli# grezoconglomeratic).
7uperior 7tratelor de .istra sunt depozite constituite din marnoargile si gresii,
atribuite de asemenea %pianului superior.
%lbianul. Este un stratotip difereniat tot litologic, fiind constituit din gresii si
conglomerate ce urmeaz peste depozitele %pianului superior. )ea mai larg
dezvoltare o au n $asivele )ea(lu si )iuca# D @ganu. Elementele conglomeratice
sunt constituite din #isturi cristaline si roci sedimentare, n special calcare tit(onice.
%u grosimi de pn la 8=== m. Ersta albian este dat de prezena ctorva
e!emplare fosilifere.
+n cteva puncte la partea inferioar a gresiilor si conglomeratelor apar calcare
(zona )ea(lu si )iuca# D @ganu). 7unt de tip recifal, sunt interpretate ca blocuri
nsedimentate n fli#ul grezoconglomeratic.
(raconianul. 7e dispune transgresiv peste comple!ul grezoconglomeratic,
constituind un mare ciclu de sedimentare. 7e dezvolta la 7 de &epresiunea .rsei, n
bazinul ?eleaAenului si ntre 'ra(ova si &mbovia ()omarnic D ?alea Runcu D
'ietrosia D )eteni D .rbuleu). 7unt depozite (emipelagice, marne si marne
nisipoase, slab stratificate cenu#ii, la diferite nivele apar intercalaii de gresii moi,
micacee n strate subiri. 7unt dovedite paleontologic n special cu auceline, fapt care
a fcut sa fie denumite strate cu auceline!!.
Cenomanianul. Este n continuitate de sedimentare cu depozitele vraconiene,
fie este transgresiv peste depozitele grezoconglomeratice.
:itofacial, )enomanianul este reprezentat prin marne, deseori nisipoase,
cenu#ii albstrui, mai rar rosii sau violacee, ntre care se intercaleaz lespezi de gresii
micacee slab cloritoase.
-uronian Coniacianul. "rmeaz n continuitate de sedimentare, dar si
transgresiv peste depozite mai vec(i. %pare pe suprafee mari, ntre 'ra(ova si
&mbovia. )onine depozite de tipul marnelor cenu#ii si rosii, marnocalcare cenu#ii
desc(ise, rar intercalaii de gresii si local episoade de Iildfli# (zona )omarnic). >viri
importante, )omarnic, ?alea, 'ietrosia, Runcu D :ici D )eteni. 4auna de
inocerami n Ealea &mboviei.
PNZA DE TELEAAEN
)onstituie partea estic a fli#ului intern, prezentnduse ca o unitate tectonic
cobort peste care a fost #ariat "nitatea de )ea(lu n lungul faliei :utul Ro#u si la
rndul ei este #ariat peste fli#ul e!tern. 7e recunoa#te ca structur maAor din Ealea
7ucevei pn n Ealea 'ra(ovei, de unde spre E este marcat de depozitele
posttectonice senonian superioare, paleoceneocene si oligocen miocene ce
alctuiesc sinclinalul de 7lnic. )onstituie o treapt de relief mai Aoas dect cea a
"nitii de )ea(lu.
&epozitele pnzei de ?eleaAen aparin )retacicului n intervalul %pian
superior D 7enonian inferior. &epozitele mai noi, paleocen D eocene #i oligocen
miocen inferior sunt depozite posttectonice.
%&ian su&erior Senonian. +n cadrul acestui interval se separ trei
litofaciesuri, stratele de +alanca gresia de Cotumba6Sita6-1taru stratele cu
auceline
K=
Stratele de +alanca. &enumire dat de >. .ncil, au grosimi de <== D L== m,
n sectorul nordic, #i 0<== D 6=== m, n sectorul sudic. Reprezint un fli# ritmic,
constituit din gresii curbicorticale n alternan strns cu marnoargile cenu#ii sau
verzui. 7e caracterizeaz printro mare uniformitate litologic, fr variaii de facies
importante.
4resia de Cotumba Sita -1taru. .ancuri groase (0< m) de gresii separate
de marnoargile subiri cu grosimi totale de ;== D L== m. +n sectorul nordic D Gresia
de )otumba, n sectorul sudic D Gresia de 7ita D ?taru.
Gresiile se succed n nivele masive de zeci de metri, separate de marnoargile
centimetrice. 7pre 7E, gresiile au o grosime redusa #i cu dezvoltare neuniform.
(raconianul. Reprezentat prin strate cu auceline, marne nisipoase cenu#ii, fr
stratificaie, asociate cu gresii micacee, uneori microconglomerate n strate de pn la
0 m grosime, sau cu gresii calcaroase subiri cu laminaie oblic. Grosimea este de
6== D 8== m.
+n mpreAurimile 4ieniului au fost identificate auceline de ctre G. $urgeanu.
7e observ o oarecare asemnare ntre depozitele pnzei de ?eleaAen #i pnzei
de )ea(lu ns, depozitele din pnza de ?eleaAen apar n continuitate de sedimentare,
n timp ce, n pnza de )ea(lu, sunt transgresive #i discordante.
Cenomanianul. %floreaz pe marginea vestic a pnzei de ?eleaAen, la
contactul cu pnza de )ea(lu. Este atestat macro #i microfaunistic. 7uccesiunea
complet pe Ealea ?eliu, la Eama .uzului #i n sinclinalul 'ridvarea D Bebunu 7terp.
:itologia reprezint o alternan de marne #i marnocalcare cenu#ii D vi#inii, cu argile
verzi #i vi#inii, de cca. 8== m grosime. 7ubordonat apar gresii calcaroase micacee
cenu#ii n strate subiri, iar sporadic intercalaii de marne #i argile tufacee.
-uronian Senonian inferior. &ezvoltarea cea mai larg n zona ?eliu
&obrlu. &in punct de vedere litologic, sunt depozite de marne cenu#ii negricioase
cu intercalaii de gresii micacee n strate subiri, argile verzi #i ro#ii, #i lentile de
marnocalcare sideritice. :ocal, la partea superioar gresiile devin masive #i
microconglomeratice.
?uronianul la 4ieni D Rotalipora turonica #i 'raeglobotruncana.
CUVERTURA POSTTECTONIC3
&epozitele posttectonice aparin 7enonianului superior, 'aleocenEocenului #i
*ligocen $iocenului. 7e dezvolt e!clusiv n sectorul sudic.
Senonian su&erior. $arne de Gura .eliei, depozite pelagice, marne argiloase
n care predomin culoarea ro#ie D crmizie. +n cadrul acestora se separa trei
orizonturi, marne ro#ii inferioare, marne vrgate, marne ro#ii superioare.
?oate acestea au grosimi de 8== m. %u o bogat fauna de foraminifere.
%floreaz n Ealea 'ra(ovei, &mboviei #i >alomiei.
+aleocenul. +n continuitate de sedimentare, au caracter pelagic, asemntor
senonianului superior, separat microfaunistic (foraminifere, globigerine).
*ocenul. 7e dezvolt pe <== D 1== m grosime. 7e prezint n faciesul de
/otrile, argile violacee, verzi cenu#ii, gresii calcaroase n plci. 7e mai adaug marne
albicioase, cenu#ii #i verzi ce formeaz nivele sau c(iar orizonturi. &epozitele
oligocene #i miocen inferioare sunt similare cu cele din fli#ul e!tern, descrierea
fcnduse la aceasta unitate structural.
TECTONICA
K0
&eterminarea relaiilor dintre cele dou uniti maAore ale fli#ului intern a fost
de >. .ancil #i $. 4ilipescu. %stfel, sa stabilit structura n pnz a fli#ului intern,
"nitatea de )ea(lu suprapunnduse prin #ariaA peste depozite mai noi ale "nitii
de ?eleaAen, dup o fractur maAor denumita :inia :utu Ro#u.
:inia :utu Ro#u este o falie profund care se urmre#te din Ealea 7ucevei, la
B, pn n Ealea 'ra(ovei la 7. "neori #ariaAul pnzei de )ea(lu a dus la acoperirea
tectonic a "nitii de ?eleaAen (zona )mpulung $oldovenesc). 7pre 7 are un traseu
mai sinuos determinnd apariia unor semiferestre, ?eliu, )(eia #i peninsula tectonic
)m#ile.
+n Ealea 'ra(ovei, fractura :utu Ro#u se situeaz imediat la 7 de )omarnic,
iar n continuare spre E este marcat de formaiunile posttectonice, dar se continu pe
sub sinclinalul 7lnic D .ezdead. 7e consider ca dep#e#te Ealea &mboviei (>.
.ancil ).
PNZA DE CEA>L3U
7a individualizat dup depunerea comple!ului grezoconglomeratic de
)iuca# @ganu, cnd are loc ridicarea dup falia :utu Ro#u ce corespunde
diastrofismului austric trziu cnd apare #i deformaii plicative.
"lterior, ncepnd cu Eraconianul se reia sedimentarea n sectorul sudic.
7ectorul nordic, ori a fost e!ondat, ori depunerile vraconiene au fost e!ondate
complet. %ccentuarea deformaiilor sa produs prin fosa de orogeneza sub(ercinica
(laramic timpurie) de la sfr#itul turonianului #i nceputul senonianului. +n acest
moment se produce #i #ariaAul peste "nitatea de ?eleaAen. &up e!ondarea din
Eraconian urmeaz transgresiunea din 7enonianul superior cu care ncepe depunerea
depozitelor posttectonice.
7tructura 'nzei de )ea(lu este complicat de o serie de cute sinclinale #i
anticlinale faliate n general longitudinal.
PNZA DE TELEAAEN
%pare ca un compartiment cobort tectonic fa de 'nza de )ea(lu, fiind la
rndul ei #ariat peste unitatea fli#ului e!tern. /ariaAul peste "nitatea de %udia a
fli#ului e!tern este profund, nct aceast ("nitatea de %udia) este acoperit complet
tectonic (n Ealea .istriei).
)ontactul cu "nitatea de %udia se face n lungul unei falii maAore denumit
,,linia interna sau ?eleaAenGG care se poate urmri din Ealea 7ucevei pn n Ealea
&mboviei.
+n urma mi#crilor austrice trzii are loc nlarea "nitii de )ea(lu,
domeniul "nitii de ?eleaAen funcionnd n continuare ca arie de sedimentare.
%ceasta a determinat o sedimentare de depozite psemitopsafitice, n condiiile
e!istenei reliefului de la E ("nitatea de )ea(lu).
$i#crile sub(ercinice din 7enonian au afectat puternic "nitatea de ?eleaAen
ducnd la cutarea, nlarea #i deplasarea peste fli#ul e!tern din fa.
+ncepnd cu 7enonianul superior marea se reinstaleaz n condiiile e!istenei
unei structuri maAore care cuprindea att "nitatea de ?eleaAen ct #i "nitatea de
)ea(lu. +n aceste condiii a avut loc sedimentarea depozitelor posttectonice
senoniene superior D paleocen eocene. "lterior coborrea unui compartiment intern
de pe domeniul ambelor uniti formnduse depozite posttectonice oligocen miocen
inferioare din sinclinalul &raAna D 7lnic D .ezdead.
K6
7tructura "nitii de ?eleaAen ca ecou al mi#crilor orogenice ulterioare (dup
cretacic), este complicata de o serie de anticlinale #i sinclinale cu orientare spre E.
"neori deformaiile sunt intense formnduse cutele solzi dup falii longitudinale.
4LI@UL EBTERN
)onstituie relieful zonei cuprinse ntre fli#ul intern de la E #i zona de molasa
la E ("nitatea 'ericarpatica). Reprezint o f#ie continu cu lime minima de 06 Fm
(linia &rceni D Gine#ti) #i ma!ima de ;L Fm n zona de curbura. )uprinde depozite
din intervalul )retacic inferior D 'liocen separate n ,
depozite sedimentare depuse pn n momentul individualizrii structurii
maAore,
depozite sedimentate ulterior constituirii structurii maAore, depozite
posttectonice.
>ndividualizarea structurii maAore sa produs n $iocen, ntre etapele
.urdigalian #i Celveian ca urmare a fazei de orogeneza stiric. +n urma acestui
diastrofism zona rmne e!ondata cu e!cepia sectorului sudic de la 7E de bazinul
Eii .uzului, care rmne ca zona de sedimentare.
4li#ul e!tern este alctuit din depozite din intervalul )retacic inferior D
$iocen, iar la 7E de bazinul .uzului se suprapune depozite posttectonice miocen
superioare Dpliocen. &epozitele )retacicului sunt total diferite fa de cele din fli#ul
intern.
)retacicul inferior este reprezentat printrun facies uniform D #isturi negre
(fli# negru parial bituminos), iar )retacicul superior are un facies predominant
marnosargilos cu coninut redus n fraciunea psamitic. +n sc(imb paleogenul d
nota caracteristic a fli#ului e!tern prin marea varietate litofacial orizontal #i
vertical.
$iocenul are dezvoltare restrns fiind n cea mai mare parte acoperit
tectonic. 7tructural, fli#ul e!tern este ntro poziie cobort fa de unitile de la E
#i ntro poziie ridicata fa de zona de molasa de la E. &elimitarea fa de zona de
molas este fcut tectonic prin falia e!tern vizibil din Ealea 7ucevei pn n Ealea
7lnicului de .uzu, iar n continuare este marcat de depozite posttectonice.
7tructura tectonic a fli#ului e!tern este n pnze de #ariaA suprapuse, realizat
n urma fazelor de orogeneza din intervalul 'aleogen D $iocen. +n cadrul fli#ului
e!tern se pot individualiza trei uniti cu caracter de pnze de #ariaA, care de la E la E
sunt urmtoarele , "nitatea de %udia, "nitatea de ?arcu #i 'nza de Erancea.
STRATIGRA4IA
)a urmare a unei cercetri sistematice succesiunea stratigrafic este stabilit
paleontologic #i geometric. Beclariti mai e!ist pentru depozitele Eocenului
superior, *ligocenului #i $iocenului inferior.
UNITATEA DE AUDIA
7e recunoa#te la E de zona fli#ului intern, avnd caracterul unei pnze de
#ariaA ncepnd din Ealea 7ucevei #i pn Ealea &oftanei, de unde spre 7E este
marcat de depozitele sinclinalului de 7lnic. Reapare ntre 'rovia #i >alomia, iar
traseul ntre >alomia #i .sca )(ioAdului nu este pe deplin lmurit.
:a B, "nitatea de %udia are limi de la ; D < Fm n Ealea $oldovei pn la
00 Fm n Ealea 7ucevei, formnd un relief relativ nalt (0;K= D 0<1= m *bcina
K8
4eredeului). 7pre 7 ntre Ealea $oldovei #i Ealea Risca $are are limi de 8.< D L.=
Fm constituind uniti de relief cu altitudini mai Aoase, cca 06== m ($gura 7rata,
$gura &oliei). +n continuare, spre 7 limea scade mult la =.6= D 6 Fm, pn n
&epresiunea .recu. 'n n Ealea 7iriului $are limea creste din nou la valori de ;
D L Fm cu nlimi relativ mari de pn la 0KK< n culmea 7iriu D $laia. &epozitele
constitutive ale "nitii de %udia aparin )retacicului, 'aleocenului #i Eocenului.
Cre$a!i!*l
)onine depozite n continuitate de sedimentare pe intervalul valanginian D
senonian inferior, n care se pot separa doua faciesuri formate n medii de sedimentare
distincte ,
- faciesul #isturilor negre sau strate de %udia, ce se dezvolt pe
intervalul Ealang(ian D )enomanian inferior
- facies argilosmarnos ce aparine intervalului )enomanian superior D
7enonian inferior.
(alanginian Cenomanian inferior. +n acest interval sa dezvoltat faciesul
,,#isturilor negreGG, intrun mediu marin eu!inic, n cadrul acestuia separnduse trei
comple!e ,
a. comple!ul sferosideritic (Ealanginian D %ptian inferior), alctuit din argile
#i argile marnoase cu o gama variata de tipuri litologice determinate de proporia de
silice, carbonat de calciu, coninutul de bitumine, #istuozitate. %cestea apar ntro
alternant ritmic cu gresii calcaroase, gresii silicioase #i calcare detritice.
)aracteristica acestui comple! este dat de sferoidele #i lentilele strat de siderit
auFerit (carbonat feros), care sunt o!idate, dnd o culoare ro#ie crmizie specific.
Grosimea comple!ului este de cca 6== D 8== m.
b. comple!ul #istos (%ptian superior D %lbian inferior). Este alctuit din pelite
argiloase #i argilos marnoase, frecvent silicioase de culoare cenu#ie verzuie sau
neagra.
). comple!ul gresiilor silicioase glauconitice (%lbian superior D )enomanian
inferior). Bota dominanta a acestui comple! este de gresiile silicioase glauconitice
foarte dure cu aspect cuaritic de culoare cenu#ie sau verzuie, n strate de =.6 D 6 m
grosime. )onin bancuri de brecii cu fragmente de roci granitoide cu ro#u #i cenu#iu
#i de roci verzi asemntoare #isturilor verzi dobrogene. )oloraia predominant
neagra a #isturilor negre este data de materia organica bituminizata, depus intrun
mediu eu!inic.
Cenomanian su&erior Senonian inferior. $arc(eaz o sc(imbare a
mediului de sedimentare, acesta devenind puternic o!idant. 7au separat trei
orizonturi cu structura distinct ,
argile ro#ii, verzui #i vrgate cu cinerite n baz ()enomanian superior D
?uronian inferior),
marne #i marnocalcare ro#ii #i cenu#ii (?ortonian D )oniacian)
argile cenu#ii (7enonian inferior).
%ceste uniti litofaciale mai sunt cunoscute #i sub numele de SGstrate de
@agon,,. +nc(eie primul ciclu de sedimentare dup care datorit e!ondrii, mare parte
din depozitele senoniene superioare au fost ndeprtate prin eroziune.
Paleo!e*l 0i Eo!e*l
$arc(eaz al doilea ciclu de sedimentare n care sa dezvoltat un facies
psamitic. %stfel, caracteristice acestui ciclu de sedimentare sunt gresiile micacee
cenu#ii n bancuri groase, separate de intercalaii centimetrice de argile #i argile
marnoase. %desea n baze apar conglomerate, iar gresiile au o sortare gradata. 7e
K;
dezvolt n zona de B ntre Ealea 7ucevei #i pn la Risca $are, a "nitii de 'risaca
D ?omnatec (cu grosimi peste 6=== m ) #i n zona de 7 (ntre Rul Begru #i .asca
)(ioAdului) unde a fost denumita Gresia de 7iriu. +n sectorul vestic apar nivele de
argile cu coloraie cenu#ie, verzuie #i brun ro#ietice #i nivele de marne #i marno
calcare cu aceea#i coloraie (are grosimi de cca K== m).
UNITATEA DE TARC3U
)onstituie prin compoziia litostratigrafic, prin structura tectonic #i prin
e!tindere unitatea cea mai importanta din fli#ul e!tern. 7e e!tinde din Ealea 7ucevei
pn n Ealea &mboviei, avnd caracter de pnz #ariat spre E peste "nitatea de
Erancea care pe alocuri o acoper tectonic n ntregime. %re limea ma!ima n zona
Erancea, ;0 Fm #i lime minima de ; Fm n zona 7u(a $ic.
7tratigrafic, depozitele ce compun "nitatea de ?arcu aparin )retacicului,
'aleogenului #i $iocenului. +n 7E arealului "nitii de ?rascu apar #i depozite
posttectonice cuprinse n sinclinalele 7lnic #i &raAna.
Cre$a!i!*l
'e intervalul Ealanginian D 7enonian, spre deosebire de "nitatea de %udia, n
"nitatea de ?rascu e!ista continuitate de sedimentare att n 7enonian, ct #i ntre
7enonian #i 'aleocen.
Valagiia ; Ceo'aia i(erior
)uprinde depozite similare cu cele din "nitatea de %udia, adic faciesul
#isturilor negre cu cele trei comple!e separate. E!ista deosebiri mici n ceea ce
prive#te coninutul de carbonat de calciu din cuprinsul gresiilor silicioase
glauconitice. 4ormeaz ni#te structuri complicate de anticlinale faliate #i transformate
n cute solzi.
&epozitele de #isturi negre sunt ntlnite n Ealea .istriei, n 7u(a
.ucovineana #i 7u(a $ic, iar spre 7 n Ealea "zului ('oiana "zului), izvoarele pe
.asca $ic.
Ceo'aia s*perior ; T*roia ; Seoia i(erior
"rmeaz n continuitate de sedimentare fiind reprezentate prin argile cenu#ii D
negricioase, verzi, ro#ii crmizii #i vrgate cu intercalaii de trepte n baza. &e
asemenea sub forma de intercalaii apar marnocalcare, gresii calcaroase diaclazate #i
microbrecii cu fragmente de feldspai, granodiorite #i #isturi cloritoase de tipul
#isturilor verzi. %cestea reprezint orizontul bazal.
+n continuare sau sedimentat o alternanta de marne, marnocalcare #i calcare
fin diaclazate, negricioase cu intercalaii de gresii calcaroase ( 06= m grosime). %cest
litofacies este cunoscut n literatura de specialitate sub numele de ,,7trate de )arman
D 7alanGG (>. .ancil) #i sub numele de ,,7trate de :upc(ianuGG.
Seoia*l s*perior5 )uprinde o succesiune litostratigrafic deosebita fa de
depozitele subiacente, cunoscute sub numele de ,,7trate cu >noceramiGG (7. %t(anasiu,
G. $acovei, >. %tanasiu).
Reprezint o alternanta de marne, marnocalcare, gresii calcaroase, calcare
grezoase, gresii miocene slab calcaroase, microconglomerate cu fragmente de #isturi
verzi, calcare detritice #i subordonat argile marnoase verzi #i cenu#ii negricioase. &in
aceasta varietate litologica caracteristice sunt marnele #i marnocalcarele vinete
albicioase cu impresiuni de faciesuri strbtute de diaclaze fine de calcit. %spectul
stratelor cu inocerami este de fapt predominant calcaros n care succesiunea este
ritmic, completa sau incompleta. 7e nregistreaz unele variaii de facies n sens
longitudinal.
K<
Grosimea stratelor cu inocerami este de ;== D L== m. 'rin coninutul faunistic
de inocerami #i foraminifere, acest litofacies aparine 7enonianului.
Paleoge*l5 Este delimitat faunistic pn la Eocen, inclusiv oligocenul fiind
lipsit de argumente paleontologice. &e altfel, stratotipurile oligocenului ridica
probleme pe ntregul spaiu al planetei. 7e nregistreaz o mare varietate faciala att
de la E la E ct #i n timp pe verticala ceea ce a dus la separarea mai multor
litofaciesuri cu denumiri regionale variate.
Paleo!e*l5 7e caracterizeaz printro sedimentare relativ uniforma cu
e!cepia prii vestice. +n baz se dezvolt un facies predominant calcaros, a crei
individualizare o dau calcarele detritice cu fenomen de granocalcare #i (ieroglife de
talp. 7unt cunoscute sub denumirea de ,,7trate de >zvorGG. +n continuare urmeaz
7tratele de 7traAa, care denota o sc(imbare a condiiilor de sedimentare, caracteristice
fiind predominare rocilor silicioase #i coloraia ro#ie. :itologic sunt constituite din
argile, marne #i calcare de culoare ro#ie crmizie, verde cenu#i sau vrgat n
alternanta cu gresii calcaroase #i gresii silicioase glauconitice cenu#ii verzui n strate
subiri pn la 8= m, cu sortare gradata #i (ieroglife pe talpa. 7unt numeroase
fenomenele de silicifieri pn la apariia silicailor. 7c(imbarea condiiilor de
sedimentare este pus pe seama unei afundri generale a ariei de sedimentare.
:imita strict 'aleogenEocen este fi!at fie n baza 7tratelor de 7traAa, fie la
partea superioar.
+n continuare urmeaz un fli# alctuit din argile #i marne ce alterneaz cu
gresii calcaroase, silturi, curbicorticale care treptat trec la gresii micacee masive de
tip ?arcu. 7unt cunoscute sub denumirea de ,,7trate de 7uceviaGG (la E) #i ,,7trate de
?azluGG mai la E #i spre interiorul "nitii de ?arcu.
+n partea E a "nitii de ?arcu condiiile de sedimentare sunt total diferite,
care au permis acumularea unor gresii miocene masive cunoscute denumirea de
Gresia de ?arcu.
Eo!e*l5 7e caracterizeaz prin condiii de sedimentare diferite de la o zon la
alta. %stfel au fost separate trei litofaciesuri ce se succed de la E la E ,
- :itofaciesul de ?arcu -
- :itofaciesul de ?azlu -
- :itofaciesul de &oamna.
Li$o(a!ies*l de Tar!%*# (Gresia de ?arcu), gresii miocene cenu#ii n
bancuri cu grosimi de =.< D 8 m, cu fenomene de sortri #i (ieroglife pe talpa. :a
partea superioar apar intercalate conglomerate cu elemente de #isturi cristaline,
intercalaii dispuse neuniform. .ancurile de gresii sunt separate de strate de pn la
0== m grosime de argile #i marne cenu#ii verzui, uneori intercalaii de argile ro#ii.
Grosimea creste de la E la E aAungnd pn la 6=== m.
Li$o(a!ies*l de Doa'a# se caracterizeaz printro mare uniformitate
litologica pe orizontale, insa pe verticala se pot separa mai multe secvene litologice.
)onine partea superioar stratelor de 7ucevia, fli# cu alternant ritmic de gresii
calcaroase, calcare grezoase, gresii silicioase, argile #i marne cenu#ii verzui,
negricioase. Gresiile conin asterocioline. +n continuare urmeaz calcarele de &oamna
(grosime 6= m), calcare alb glbui sau cenu#iuverzui n strate centimetrice pn la
0== m grosime, separate de marne #i argile cenu#iuverzui. )alcarele cu frecvente
silicifieri sub forma de noduli #i lentile. %sociaii de foraminifere.
Li$o(a!ies*l de Ta"l%*# se recunoa#te din Ealea 7ucevei pn n Ealea .sca
$are, unde >. %tanasiu la denumit ,,'nz de ?azluGG. :a 7 de Ealea *ituzului >
&umitrescu la descris sub numele de faciesul de ,,'iepturi'uicaGG. +nsumeaz o
KK
grosime de L== D 0=== m, particularitatea acestui facies fiind gresiile micacee de tip
?arcu sub forma de pac(ete de grosimi variabile. %cestea alterneaz cu grezo
calcare, marne #i argile de tipul litofaciesului de &oamna. * alta particularitate const
n dispariia calcarului de &oamna cu orizont distinct. 4auna de micro #i
macroforaminifere, precum #i cteva lamelibran(iate care stabilesc prezenta
eocenului inferior #i mediu.
:a 7, ncepnd din zona @bala partea estic a litofaciesului de ?azlu, iar din
Ealea Rmnicu 7rat #i litofaciesul de &oamna, sunt nlocuite de un tip fli# ritmic
monoton cu gresii curbicorticale, marne #i argile cu grosimea de 06== m, cunoscut
sub numele de ,,faciesul de )oliGG.
Eo!e*l s*perior# de#i are un litofacies predominant argilomarnos, n cadrul
acestuia se pot separa trei orizonturi , 7trate de 'odu 7ecu, corespunztor
litofaciesului de ?arcu, 7trate de 'lopu, corespunztoare litofaciesului de ?azlu #i
7trate de .isericani, corespunztoare litofaciesului de &oamna. )aracteristic 7tratelor
de 'odu 7ecu sunt gresiile calcaroase n strate subiri curbicorticale, cu (ieroglife pe
talpa #i argile verzi #i cenu#ii, alctuiesc un fli# ritmic
'entru 7tratele de 'lopu predomin argile #i calcarele verzui cenu#ii #i
subordonat gresii slab calcaroase. )uloarea ro#ie verzuie sau vrgat a argilelor din
baza reprezint un orizont reper.
'entru 7tratele de .isericani, de asemenea predomin argilele verzi cenu#ii cu
intercalaii subordonate de gresii slab calcaroase n strate centimetrice n care
predomin culoarea cenu#iealbstruie (caracteristica).
+n cadrul celor trei uniti litologice, se pot separa trei uniti litologice,
- orizontul cu argile verzi, ro#ii #i pestrie,
- orizontul cu argile cenu#ii #i verzui,
- orizontul marnelor cu globicerine.
+n continuare pe aria litofaciesului de ?arcu urmeaz ,,7tratele de %rdelulaGG D
gresii cu micacee #i microconglomerate. 'e aria litofaciesului de &oamna urmeaz n
continuare ,,Gresia de :ucacestiGG D gresie silicioas slab cimentata de tip NliIa, iar
pe aria litofaciesului de ?azlu, ,,7trate de :upoaiaGG D argile verzi #i gresii
curbicorticale, ntre gresii silicioase.
%ceste litofaciesuri, de#i difer ele sunt sincrone.
Oligo!e*l5 &e la E la E se recunosc trei litofaciesuri , :itofaciesul de NliIa,
:itofaciesul de $oldovia, :itofaciesul de 4usaru, la care se adaug un al patrulea n
sectorul sudic (ncepnd de la .asca )(ioAdului) D :itofaciesul de 'ucioasa.
7uccesiunea general n cele patru litofaciesuri este urmtoarea ,
- menilite inferioare (8= D ;= m), cu e!cepia :itofaciesului de 4usaru,
unde lipsesc-
- marne bituminoase cu e!tindere generala, culoarea neagra, care sub
incidenta aerului capt culoarea alb-
- disodide inferioare de asemenea cu e!tindere generala, sunt #isturi
argiloase bituminoase cu #istuozitate proeminenta de culoare bruna negricioas. 'e
suprafeele de #istuozitate rozete de gips, sulf #i numeroase impresiuni de solzi #i
sc(elete de pe#ti.
Gresia de CilDa (sector estic) care spre interior (:itofaciesul de $oldovita)
alterneaz cu gresii de 4usaru, iar la E, gresiile de 4usaru devin e!clusive. +n
compartimentul sudic, acestui nivel ii corespund 7tratele de 'ucioasa.
:a partea superioar a Gresiei de NilIa spre interior, aceasta este nlocuit cu
s$ra$ele de Vie+i0*, succesiune ritmic de gresii calcaroase cenu#ii, curbicorticale cu
KL
(ieroglife pe talpa #i argile cenu#ii verzui. +n sectorul sudic S$ra$ele de I")oarele cu
facies asemntor #i cu orizonturi de cinerite la diferite nivele.
"rmeaz n continuare menilite #i disodide superioare ce se dezvolt numai n
sectorul sudic.
Mio!e*l5 Este ntlnit numai n sectorul sudic de la Ealea .uzului spre sud,
alctuind umplutura sinclinalelor de 7lnic #i &raAna. )uprinde depozite ce aparin
miocenului inferior (aTuitanianburdigalian) cunoscute sub denumirea de 7trate de
)ornu, cu urmtoare succesiune , comple! inferior ce debuteaz cu gipsuri urmate de
#isturi argiloase cu resturi de pe#ti #i resturi de plante. %cestea alterneaz cu gresii
galuconitice, nisipuri, conglomerate - comple!ul superior D marnocalcare n bancuri.
4or'a+i*i pos$$e!$oi!e
%par numai n sectorul sudic, cnd a reintrat n circuitul de sedimentare dup
faza de orogeneza stiric, pe aria de dezvoltare a sinclinalului de &raAna #i 7lnic.
)uprinde depozite pe intervalul $iocen D 'liocen, cu urmtoarea succesiune ,
S$ra$e de Valea Le*r"ii D argile negreverzui #i ro#ii, marne #i marnocalcare
cenu#ii sau glbui, cu unele intercalaii de cinerite, calcare bituminoase #i
conglomerate.
Coglo'era$ele de 9re1*, cu elemente specifice unitilor carpatice ( #isturi
cristaline diabaze, calcare #i gresii mezozoice #i paleogene), cuprinse ntro mas
nisipoasa cenu#ie sau ro#cat.
T*(*ri 0i glo1igerie, cinerite tacitice albe sau verzui.
4or'a+i*ea !* sare, brecie argilomarnoas cenu#ie D negricioas cu lentile
de gipsuri, masive de sare (7lnic), grosimea de K== m.
@is$*ri argiloase !* radiolari, argile foioase, parial bituminoase, cu aspect
disodidic cu radiolari.
Marele !* Spirialis, marne fine bogate n spirialis, cu intercalaii de gresii
nisipuri #i rar cinerite (06== m grosime). $iocenul superior este transgresiv peste
(elvetian #i tortonian fiind reprezentate prin nisipuri #i gresii moi, ce alterneaz cu
argile #i marne.
Plio!e*l5 %pare local n sinclinalul &raAna, fiind transgresiv ct #i pe
marginea nordic a pintenului de Eleni gresii #i marne cu )ongerii ()ongeria
moldavica).
UNITATEA DE VRANCEA
7e situeaz la marginea estic a fli#ului e!tern, venind n contact cu zona de
molas. %re un profil discontinuu datorit acoperirii tectonice a acestuia de ctre
"nitatea de ?arcu.
%pare n a#a numitele semiferestre tectonice care de la B la 7 sunt
urmtoarele ,
- semifereastra 'utna D 7uceava,
- semifereastra Cumor,
- semifereastra .istriei,
- semifereastra 7lnic D *ituz,
- semifereastra Erancea.
)onstituie e!tinderea spre est a fosei de sedimentare #i conine o succesiune
asemntoare cu unitatea de ?arcu. )uprinde depozite cretacice, paleogene #i
miocen inferioare.
KM
TECTONICA
%ria fli#ului e!tern a funcionat ca arie de sedimentare nc din cretacicul
inferior (valanginian) odat cu ridicarea structural a fli#ului intern #i definitivarea
acestuia ca unitate structural maAora. %stfel se instaleaz un mediu eu!inic ce a
permis acumularea #isturilor negre ("nitatea de %udia). "lterior se trece la un mediu
o!idant (turonian D senonian), ca urmare a mi#crilor mediteraneene.
'rimele cutri apar n 7enonianul inferior, ca urmare a fazei de orogenez
sub(ercinic, n care are loc ridicarea "nitii de %udia peste depozitele mai noi din
fa, adic "nitatea de ?arcu. $ai trziu, n $iocenul inferior, ca urmare a fazei de
orogeneza stiric are loc #i structurarea "nitii de ?arcu, cu amplificarea #ariaAului
"nitii de %udia, peste "nitatea de ?arcu #i n acela#i timp a "nitii de ?arcu spre
E peste depozitele ariei de sedimentare Erancea.
$i#crile alpine trzii din faza molasica, ce a avut loc n $iocenul superior,
determin amplificare #ariaAului n lungul fracturilor maAore direcionale #i n acela#i
timp #ariaAul fli#ului intern peste depozitele mai noi ale zonei de molasa de la E. +n
aceasta succesiune a fazelor de orogeneza se produce structura n pnze a fli#ului
e!tern cu amplificarea #ariaAului fli#ului intern peste auto(tonul din fa (fli#ul
e!tern), amplificarea mpingerii fli#ului e!tern, peste zona de molasa #i a acestuia
peste depozitele "nitii de Eorland. %ceste ample mi#cri de deplasare prin #ariaA au
complicat n mod e!trem structura formnd structuri locale de tipul cutelor solzi,
digitaiilor, pnzelor de rabotaA.
ZONA CLIPPELOR @I A 4LI@ULUI TRANSCARPAIC
&enumirea a fost introdusa de E. $. $uratov #i adoptat de >. &umitrescu n
(arta tectonica a Romniei, #i este atribuita depozitelor de vrst )retacic superior D
'aleogen, de la E de zona central carpatic.
)a arie paleogeografica ocupa poziia cea mai E n ansamblul )arpailor
*rientali. 7e delimiteaz n partea E a $unilor $aramure#ului #i la B de bazinul
?ransilvaniei. :a vest zona Flippelor #i fli#ului transcarpatic este acoperit de
depozitele depresiunii 7ig(etului. 4ormeaz culmile ce separa $aramure#ul de
?ransilvania #i culmile dintre Eile >zei #i Ei#eului. % funcionat ca o zona mai
interna dect zona cristalinomezozoica.
Regiunea geostructural a Flippelor pienine se dezvolt constant la interiorul
arcului carpatic, ca o f#ie ngust, ntre $unii $aramure#ului #i .azinul Eienei,
ceea ce nsumeaz o lungime de cca. 1== Fm. %ceasta sa format pe un fundament
eterogen, situnduse la convergena blocului transilvan (dacide interne), cristalinul
central est carpatic (dacide mediene) #i sutura tet(Jsian transilvan. 'rezena unor
suite transilvane nglobate succesiunii fli#ului transcarpatic din perimetrul localitii
'oiana .otizei, confirm acest model. 7tructurarea Flippelor, corespund etapei
austrice, formate din depozitele $almului #i )retacicului inferior #i probabil
corespund mediului de sedimentare din riftul transilvan. *dat cu tectogeneza
austric ntreg ansamblu este e!ondat #i supus eroziunii e!ogene, astfel nct astzi
corpul Flippelor este format din depozitele $almului #i Beocominaului. Regiunea #i
reia funcia de arie de sedimentare dup albian cnd se formeaz nveli#ul Flippelor n
intervalul )enomanian D 7enonian.
&esc(iderea regiunii ca arie de sedimentare a continuat n 'aleogen $iocen
inferior, cnd se constituie medii de acumulare cu regim diferit, datorit profilului
relativ accidentat al fundului bazinului marin. 'rofilul relativ accidentat este dat,
K1
probabil, de o serie de fracturi care au creat zone ridicate, sub forma unor riduri,
separate de largi zone subsidente n care sau acumulat sedimente de mii metrii
grosime. 'e zonele ridicate sau acumulat depozite neriticolitorale, iar n cele
coborte, depozite pelagice, de mare adnc. &epozitele pelagice au caracter ritmic,
formnd cuvertura fli#ului transcarpatic, care n urma mi#crilor de tectogenez
stirice vec(i din 'aleogen terminal $iocen inferior au definitivat aranAamentul
structural n pnze de #ariaA, 'nza .otizei #i pnza de 'etrova, la care se adaug o
serie de duplicaturi #i cute solzi n marginea estic a regiunii.
Clippele $e!$oi!e
7e ntlnesc n mpreAurimile localitii 'oiana .otizei, a cror succesiune este
urmtoarea, gresii grosiere, calcare microdetritice sau oolitice, marnocalcare cu
accidente silicioase, #isturi calcaroase, marnocalcare vi#inii sau brunro#iatice. 4auna
coninut le atribuie vrsta ?it(onic D Beocomanian. 7tructura mineralogic #i
petrografic a succesiunii este specific zonelor de rift din perioada preaustric, care
este, probabil, riftul transilvan decro#at spre E de falia maAor nord Rodna D &rago#
Eod. 'rezena rocilor silicioase de tipul radiolaritelor, abundena accidentelor
silicioase n marnocalcare #i a fragmentelor de roci bazice n calcarele detritice
Aurasice sunt argumente puternice n susinerea acestui model.
)eli0*l Elippelor
&up e!ondarea din )retacicul inferior #i realizarea structurilor austrice,
contural ridului Flippelor sau accentuat mi#crile de subsiden prin care sau desc(is
largi areale cu funcie de fose adnci, n care sau acumulat depozite ale )retacicului
superior n facies pelagic. %cestea acoper n mare parte structura Flippelor
Cretacicul su&erior n facies pelagic din nveli#ul Flippelor constituie o
succesiune monoton de marne #i marnocalcare de culoare ro#ie, ce sau depus n
intervalului )enomanian D 7enonian.
4li0*l Tras!arpa$i!
'e domeniul fli#ului transcarpatic se pot separa medii de sedimentare de mare
adnc, pelagic, #i de #elf, neritico D litoral. &epozite de margine continental apar,
ndeosebi, n partea estic la contactul cu unitatea cristalino D mezozoic, care era n
poziie emers dup tectogeneza austric. ?ectogeneza laramic, de la sfr#itul.
>nstabilitatea fundamentului regiunii a determinat depunerea ritmic a sedimentelor,
dnd, astfel, aspectul fli#oid de astzi, ce ocup, mai ales, partea sudic a regiunii.
Cretacicul su&erior apare la zi n flancul estic al regiunii fli#ului transcarpatic
la contactul cu cristalinul )arpailor *rientali #i pe care repauzeaz. &ebuteaz cu
brecii n care sunt remaniate fragmente de roci componente Flippelor, ce aparin
)enomanianului. "rmeaz o succesiune de cca. 0== m grosime de marnoargile,
marne #i marnocalcare de culoare ro#ie crmizie cu pete verzi, atribuite ?uronian D
7enonianului.
Paleogenul0 +n urma tectogenezei laramice regiunea fli#ului carpatic sufer
deformaii, astfel nct, configuraia fundului marin se sc(imb. %stfel, dac n unele
zone depozitele paleogene sunt n continuitate de sedimentare cu )retcicul superior,
n altele lipse#te 'aleocenul #i c(iar partea inferioar a Eocenului.
+aleocenul. Reprezint o alternanta de argile ro#ii vi#inii cu strate subiri de
gresii calcaroase. ?recerea de la )retacic la 'aleogen este marcata de e!plozia de
L=
dezvoltare a foraminiferelor arenacee n dauna celor calcaroase. %floreaz n $unii
Qible# #i la 'oiana .otizei.
*ocenul. +n partea marginal D estic a regiunii constituie o succesiune de
cteva sute de metri grosime ce debuteaz trasgresiv prin brecii masive cu elemente
eterogene cu prinse ntro matrice nisipoas, dup care se trece la gresii masive #i
apoi stratificate (4ormaiunea de 'rislop) #i, n continuare, la #isturi siltitice n
alternan cu gresii calcaroase. 7edimentarea continu cu o secven dominant
marnoas #i grezos conglomeratic (4ormaiunea de Ei#eu) #i, apoi, de o stiv groas
de 6== m n mare parte marnoas (4ormaiunea de Easer). 7uccesiunea Eocenului n
marginea estic a regiunii trascarpatice se nc(eie cu calcare organogene ()alcarele
de Ealea ?eilor)
+n partea sudic Eocenul debuteaz cu depozite detritice n care sunt frecvente
conglomeratele masive cu elemente de #isturi cristaline #i blocuri nsedimentate de
calcare. %cest aspect d succesiunii aspect de Iildfli# ($. 7ndulescu, 01M8). +n
continuare urmeaz o stiv de 0=== D 0<== m grosime de depozite de fli# n care
predomin gresiile calcaroase cu (ieroglife, argile verzui adesea ro#ietice (mai
frecvent la partea inferioar). )onine foraminifere de talie mare. %floreaz pe
suprafee ntinse n Ealea >zei, ncepnd din pasul /etref #i Ealea 7luei spre E. la B
de Ealea >zei n regiunea 'etrova, unde se continu n )arpaii "crainieni.
/ligocenul. $arc(eaz sc(imbarea condiiilor de sedimentare mediul fiind
mai mult sau mai puin nc(is, funcionnd n anumite perioade n condiii eu!inice
sau lagunare.
+n partea estic, la sud de falia nord Rodna &rago# Eod, caracteristice
argilele de culoare nc(is, care la origine au fost un ml sapropelic- cu intercalaii de
#isturi disodilice cu eflorescene de sulf (4ormaiunea de Ealea )arelor). :a nord de
acela#i accident tectonic maAor la acela#i nivel (Rupelian) corespund marnocalcare
bituminoase (4ormaiunea Ealea $orii). +n aceea#i regiune, n partea terminal a
*ligocenului, mi#crile de subsidene se accelereaz permind acumularea unei stive
groase de aproape 6=== m , denumit Gresia de .or#a, gresii n strate metrice de
culoare cenu#ie D albstruie, cu intercalaii subiri de marno D argile bituminoase #i
lentile de menilite.
:a sud, succesiunea *ligocenului este relativ diferit, n care domin gresiile
de tip .or#a, cu intercalaii de marne bituminoase, care spre partea superioar se
diminueaz ca frecven.
Miocenul inferior. 7edimentarea continu n partea estic cu $iocenul
inferior, cruia i sunt atribuite o stiv de gresii n bancuri de 8; m grosime.
TECTONICA
7ubsidena unui fundament mobil este rezultatul unor procese comple!e, ce
trebuie puse n legtur cu ridicarea unitii estcentrale a )arpailor *rientali, n
urma orogenezei austrice, #i declan#area subduciei unitilor de vorland de la est.
+n faza preaustric regiunea a evoluat n condiiile e!istenei riftului
transilvan, n condiii mai e!terne faz de zona transilvan a uniti central est
carpatice. +n comparaie cu acesta sedimentarea a nceput mult mai trziu, #i anume n
Aurasicul superior #i se nc(eie n )retacicul inferior. &up faza de tectogenez austric
subsidena se accentueaz, astfel nct, regiunea devine arie de sedimentare, ncepnd
cu )enomanianul #i se nc(eie cu depozitele *ligocenului, eventual $iocenului
inferior.
L0
Edificarea structurii tectonice are loc n urma tectogenezei stirice vec(i de la
sfr#itul *ligocenului prin care se formeaz un sistem de pnze de #ariaA, mai multe
duplicaturi #i cute Dfalie (cute solz).
7istemul de pnze este compus din , &0nza de 'otiza &0nza de +etrova #i
eventual &0nza 9ildfliului.
P:"a de 9o$i"a
&enumit de >. &umitrescu (01<L) constituie o structur care conine n partea
frontal Flippele, cu depozite Hurasic superioare #i )retacic inferioare din regiunea
localiti 'oiana .otizei #i recunoscute pentru prima dat de 7. %nton (01;8) +n
procesul de #ariaA sunt antrenate depozite ale )retacicului superior, n faciesul
marnelor ro#ii, #i Eocenului, n facies fli#oid, caracteristice fiind gresiile cu (ieroglife
pe talp. 'nza .otizei este situat la sud de Ealea >zei #i de falia nord Rodna D
&rago# Eod, nclecarea producnduse de la nord la sud, peste depozitele *ligocene
#i $iocen inferioare, ce fac parte din umplutura a .azinului ?ransilvaniei #i
&epresiunii $aramure#ului.
+n fruntea pnzei .otiza se separ &uplicatura :pu#, format din depozite
paleoceneocene #i oligocene, #i &uplicatura Ruscova, ce cuprinde depozite eocene
fli#oide #i oligocene, n faciesul gresiei de .or#a ($uti(ac, 6==;). &e asemenea, sau
separa patru structuri n solzi din care numai doi conin Flippe de tip pienin.
P:"a de Pe$ro)a este situat la nord de falia nord Rodna D &rago# Eod #i
de Ealea >zei, fiind constituit din depozite de fli# paleocen eocene, n special
gresiile cu (ieroglife.
P:"a Dild(li0*l*i, se dezvolt la sud de pnza .otizei, fiind n poziie
inferioar acesteia. )uprinde depozitele Eocenului n facies conglomeratic cu blocuri
nsedimentate de calcare algoolitice de vrst :uteian, caracteristice Iildfli#ului. &e
asemenea, n corpul pnzei apar depozitele *ligocenului #i $iocenului inferior, n
faciesul gresiei de .or#a.
UNITATEA VULCANISMULUI NEOGEN
VULCANISMUL NEOGEN# e o consecin a ridicrii orogenului carpatic,
n condiiile de margine continental sub care a avut loc subducia unitilor de
platform de la est.
Eulcanismul aprut pe partea opus zonei de subducie, are loc la nceput un
caracter e!ploziv datorat lavelor acide. 7e continu cu deversarea de lave calco
alcalinede tip andezitic #i se nc(eie cu efuziuni de lave bazaltice de tipul
magmatismului final.
%ceasta evoluie, imprim vulcanismului neogen caracterul de magmatism
subsecvent trziu.
&ebutul activitii vulcanice are loc probabil n 'aleogen #i continu pn n
)uaternarul inferior. &up stingerea fenomenelor e vulcanism intervin factorii
e!ogeni de eroziune, astfel nct astzi ntlnim rm#ite ale structurilor vulcanice.
Eulcanismul sa manifestat n trei sectoare ,
0. se!$or*l s*di! ; $unii Carg(itei D Gurg(iu D
)alimani -
6. se!$or*l 'edia ; $unii Qible# D Rodna D .rgu
8. se!$or*l ordi! ; $unii *a# D Guti.
%paratele vulcanice strbat n general formaiunile sedimentare, fie ale
)arpailor *rientali, fie ale .azinului ?ransilvaniei.
L6
STRUCTURA PRODUSELOR VULCANICE ,
6. o formaiune vulcanosedimentara la partea inferioara rezultata ntro prima etapa
de vulcanism n care produsele vulcanice sunt n amestec cu produsele de
eroziune.
8. n a doua etapa are loc depunerea produselor unui vulcanism efuziv de tipul
andezitelor #i dioritelor.
4ormele de zcmnt ale rocilor vulcanice sunt de tipul dJFeurilor, sillurilor,
lacolitelor.
+n mai multe sectoare se recunosc aparatele vulcanice , e!. $unii Gurg(iului
(7eaca D ?tara, )iumani D 4ierstraie). +n sectorul median, conurile vulcanice au
fost ndeprtate prin eroziune astfel nct se pstreaz zona de con vulcanic sub
forma unor corpuri intruzive.
'aro!ismul vulcanic n acest sector, a fost urmat de o faza (idrotermala ce a
avut condiii de metalogeneza n zona ?oroiaga D .aia .or#a.
)orpuri intruzive mai e!ista n zonele ,
- vrful )orni din nordul .rgului -
- $gura $ic, la vest de precedentul -
- $gura 7turzilor, la E de $gura $ic -
- 7angeorz .ai #i 'oiana 7ilvei, ocupa poziia cea mai vestic a
$unilor .rgului -
- &ealul $iroslava, la nord de $ure#enii .rgului
- $untele ?oroiaga, din $asivul Rodna
- $untele Qible#.
+n sectorul B BE al vulcanismului neogen, se individualizeaz trei faze de
paro!ism. * singur faza metalogenetic a fost pus n eviden, ea corespunznd
sfr#itului ciclului median de vulcanism.
VRSTA VULCANISMULUI
)ronologic, primele manifestri vulcanice au avut loc n sectorul median
(zona Rodna D .rgu D Qible#), probabil n 'aleogen. &up aceasta a avut loc
e!tinderea vulcanismului spre BE #i 7E (sectoarele nordic #i sudic).
'entru sectorul nordic, (*a# D Guti), vulcanismul debuteaz n Beogen.
'entru sectorul sudic, (Carg(ita D Gurg(iu D )alimani), problema debutului
activitii vulcanice rmne desc(isa datorit gradului mare de acoperire.
Se!$or*l C%li'ai ; >arg?i$a
+ntre .istria .rgului D >zvoarele &ornei #i Ealea $ure#ului. %u structura
unor stratovulcani.
M*+ii C%li'ai
- vulcanism etapa >, forma vulcanosedimentara,
- vulcanism etapa >>, roci efuzive de tipul dacitelor, andezitelor
#i pirocalstitelor.
M*+ii G*rg?i*
- ntre Ealea $ure#ului #i ?rnava $are,
- aparatele vulcanice , 7eaca D ?taru, )iumani D 4ierstru.
%parate vulcanice conservate cu diametrul bazei de 8 D < Filometri.
%u avut loc doua etape de vulcanism ,
- etapa > D vulcanosedimentara -
L8
- etapa a >>a D roci efuzive asemntoare celor din )alimani
(diferite tipuri de andezite)
M*+ii >arg?i$ei
- sunt cuprin#i ntre ?rnava $are #i *lt
- aparate vulcanice , *stras, 4ilia, Carg(ita D $adaras, Carg(ita
)iucului, $ag(ies, 7fnta %na.
- %u avut loc doua etape de vulcanism
Se!$or*l 9:rg%* ; Roda ; i1les
:ipsesc curgerile de lave #i produse piroclastice. 7e prezint sub forma unor
corpuri intruzive n cadrul #isturilor cristaline sau depozitelor paleogene.
)orpul eruptiv , $gura $ic, $gura 7turzilor, 7angeorz .ai, &ealul
$iroslava.
Se!$or*l G*$:i ; Oa0
M*+ii Oa0
"n relief mai cobort sub forma unor platouri n care dJFeurile ies n
eviden.
M*+ii G*$:i
Relief mai pronunat, datorat de prezena conurilor vulcanice.
'rezint trei tipuri de vulcanism ,
- ciclul > D de tip acid, e!ploziv, lave riolitice, riodacitice
- ciclul >> D dateaz din 7armaian pn n 'liocenul inferior, lave de tip
intermediar de compoziie andezitic #i dacitic la acre se asociaz #i o faza de
metalogeneza.
- faza > D (idrotermala, sarmaiana, a dus la forarea mineralelor
polimetalice, argentifere.
- faza a >>a D tine din 7armaianul superior pn n 'liocenul inferior,
cuprinde dacite, andezite cuarifere nsoite de metalogeneza, n zona .aia $are. 4aza
a >>>a D cuprinde 'liocenul inferior pn n 'onian, andezite piro!enice #i andezite
fero!enice cu (ornblenda.
- )iclul >>> D 'liocenul superior pn n )uaternarul inferior, marc(eaz
n mare parte structura anterioara, este predominant efuziv , andezite bazaltice,
andezite piro!enice.
DEPRESIUNEA PERICARPATIC3
&epresiunea pericarpatic se structureaz dup tectogenezele stirice, n urma
crora se edific fli#ul e!tern, iar la e!terior fosa migreaz spre unitile de vorland.
"mplutura acestei fose este format, n mare parte, din depozite miocene #i pliocene,
iar n faza final de colmatare, din depozitele )uaternarului, depuse de la Ealea
.uzului spre vest. "mplutura depresiunii are caracter de molas, depus n medii de
sedimentare diferite, de la condiii marine propriuzise, cu episoade lagunare #i
eu!inice, la condiii lacustre #i fluviolacustre. +ntro prim faz, fosa se desc(ide pe
un fundament paleogen, aparinnd fli#ului e!tern, n care se depun depozitele
$iocenului inferior, iar ntro faz ulterioar, aceast migreaz spre e!terior, unde se
depune o secven groas de mii de metri n condiii salmastre, lacustre #i fluvio D
lacustre, ce aparine intervalului 7armaian )uaternar. 'entru &epresiunea
'ericarpatic a mai fost uzitat denumirea de "nitatea 'ericarpatic dat de >. .ncil
(01<M). %ceea#i regiune a mai fost denumit avanfosa carpatic (>. &umitrescu, 01K6,
L;
>. &umitrescu #i $. 7ndulescu, 01L=), n care se separ avanfosa intern cutat, #i
avanfos e!tern necutat #i care, cea din urm, se suprapune monoclinului general al
vorlandul, ce coboar sub catena muntoas.
&epresiunea 'ericarpatic a mai fost denumit #i zona de molas (E. $uti(ac
#i >. >onesi, 01L;), care mai trziu este separat n molasa inferioar, corespunztoare
$iocenului inferior, #i molasa superioar, ce aparine 7armaian D 'liocenului (E.
$uti(ac, 6==;).
&in punct de vedere tectonic, &epresiunea 'ericarpatic se edific n ultimele
faze de tectogenez alpin, respectiv faza moldavic intrasarmaian #i faza vala(,
din intervalul Romanian D 'leistocen inferior.
%bordarea &epresiunii 'ericarpatice ca unitatea geostructural global a
marginii )arpailor *rientali este susinut de cteva argumente, ce pot fi clasificate
funcie de evoluia mediului de sedimentare #i manifestarea difereniat a mi#crilor
de mpingere a vorlandului carpatic.
$i#crile orogenice stirice au dus la o ridicare structural a zonei interne a
)arpailor *rientali, n timp ce apele marine au fost mpinse spre E, unde se accentua
o zona depresionara n fa unitilor de vorland.
&epresiunea creata funciona ca zona de avanfosa n raport cu vecintile de
la E #i E care erau e!ondate #i supuse proceselor de denudare. %cest mediu marin se
ntindea spre BE comunicnd cu bazinul e!traalpin, iar spre 7 comunica cu bazinul
creat n fa catenei montane meridionale. Ridicarea tectonica e!istenta ntre Ealea
%rge#ului #i Ealea &mboviei a determinat evoluia separata a sectorului nordic, ce
constituie bazinul moldovala(, #i a sectorului sudic ce constituie &epresiunea
Getica.
+n $iocenul superior, spre finele acestuia are loc o submersare generala #i a
unitilor de vorland, mediul marin e!tinznduse peste 'latforma $oldveneasc,
peste &obrogea de 7ud #i n continuare spre sud pn n fa $unilor .alcani,
constituinduse bazinul dacic.
@ona bazinului dacic a fost afectat de mi#crile orogenice, n condiiile unei
subsidene active, care au permis acumularea unei stive groase de depozite
sedimentare ce constituie o unitate structural maAora carpatic cu poziia cea mai
e!terna a )arpailor *rientali.
Este cuprinsa ntre zona fli#ului #i linia pericarpatic, ntinznduse de la nord
pn n Ealea &mboviei. :imea ma!ima, de 8= D 8 Fm, o are la B pn n Ealea
$oldovei, dup care limea creste continuu pn la 8< Fm n zona dintre .istria #i
?rotu#. +n continuare se menine cu o lime considerabil pn la Ealea &mboviei.
Raportul dintre zona fli#ului #i zona de molasa este tectonic cu caracter de
nclecare. %stfel, de la B pn n Ealea .uzului, zona de molasa vine n contact fie
cu "nitatea de ?arcu, fie cu "nitatea de Erancea. +n continuare, zona de 7E, zona de
contact tectonic este marcat de depozite recente care dep#e#te linia pericarpatic #i
nainteaz peste zona fli#ului. @ona de molasa din punct de vedere morfologic
constituie relieful de dealuri #i depresiuni a zonei pericarpatice.
%ranAamentul tectono D structural diferit al $iocenului inferior n raport cu
$iocenul superior D 'liocen att n sens transversal, ct #i longitudinal a fcut ca
&epresiunea 'ericarpatic s fie mprit n, +0nza Subcar&atic1 #i %vanfosa ($.
7ndulescu et al., 01M0).
P4nza subcarpatic0 +nc de la nceputul secolului al UUDlea a fost sesizat
caracterul de pnz de #ariaA (:. $razec #i >. 'opecu D Eoite#ti, 010;), prin care
L<
depozitele $iocenului inferior, de la nord de valea ?rotu#ului, sunt mpinse peste
depozite mai noi ale avanfosei e!terne. 'nza 7ubcarpatic afloreaz de la grania de
nord pn la Ealea ?rotu#ului, de unde spre sud #i vest se afund sub molasa
superioar sarmato D pliocen. &in nord, pn la Ealea $oldovei are profil ngust,
fiind aproape n ntregime acoperit de structurile fli#ului e!tern, dup care atinge
limea ma!im de cca. 8= Fm la latitudinea $oine#tiului. :a vest, 'nza
7ubcarpatic este limitat de planul de #ariaA al fli#ului e!tern, dup care o ncalec,
ns aceasta se continu sub structurile fli#ului. 7pre est, 'nza 7ubcarpatic este
mrginit tectonic de falia pericarpatic, n lungul creia ncalec depozitele necutate
ale avanfosei e!terne.
&in punct de vedere fizico geografic, 'nza 7ubcarpatic formeaz, de la
grania de nord pn la Ealea ?rotu#ului, 'odi#ul piemontan moldovenesc, culmile
'le#u #i 'ietricica din 7ubcarpaii $oldovei.
Succesiunea litologic0 &epozitele sedimentare, care compun corpul pnzei
subcarpatice, aparin $iocenului inferior #i sunt n continuitate de sedimentare cu
depozitele 'aleogenului. 'rin urmare, ultimele depozite ale fundamentului pe care sa
desc(is fosa n care sa structurat pnza subcarpatic, aparin 'aleogenului. %cestea
apar sporadic n culmile 'le#u #i 'ietricica, care fie sunt olistolite nsedimentate n
conglomeratele miocene, fie sunt Flippe de rabotaA n fruntea pnzei de ?arcu. +n
culmile 'le#u si 'ietricica se recunosc termenii Eocenului si *ligocenului, ce se
nc(eie cu menilitele superioare.
)ondiii de sedimentare diferite de la o zona la alta a determinat, la nivelul
$iocenului inferior acumularea unor depozite cu mari variaii de facies, att lateral,
ct #i pe vertical. &e asemenea, coninutul faunistic redus nu permite stabilirea unei
cronostratigrafii valabile la scar regional. &e aici, #i multitudinea denumirilor
litofaciale, ce poart amprenta condiiilor locale.
%:uitanianul. Reprezint o continuare a condiiilor marine eu!inice din
*ligocen, prin depunerea stratelor de Einei#u #i a menilitelor #i disodilelor
superioare #i a unei secvene argiloase D bituminoase, cunoscut sub denumirea de
strate de 4ura ;oimului.
'urdigalianul. &ebuteaz printrun comple! de 8== D ;== m grosime de brecii
argiloase cu intercalaii de sare gem #i sruri de potasiu #i magneziu, la care se
adaug argile gipsisfere cu intercalaii subiri de gresii cunoscut sub denumirea de
formaiunea salifer1 inferioar1. %cest stratotip semnific sc(imbarea regimului
marin, de la regimul eu!inic din *ligocen, la condiii lagunare.
4ormaiunii salifere inferioare aparin masivele de sare de la ?rgu *cna,
.alte#ti, ?azlu.
7edimentarea continua, n partea intern (spre vest) cu un comple! de cca.
0=== m grosime reprezentat printro alternanta de gresii si marne cenu#ii cu
intercalaii de marne ro#cat brune cu aspect bariolat, ce formeaz suita v1rgat1
inferioar1.
:ateral, spre E, condiiile de sedimentare sunt diferite, caracteristic zonelor
marginale, n care sau depus conglomerate cu elemente de #isturi verzi
(conglomerate de 'le#u, conglomerate de 'ietricica) depuse n condiiile erodrii
zonei de vorland de la E care era ridicat deasupra nivelului marin. :a distane mai
mari de zona de erodare, sau depus gresii pe suprafaa crora sau pstrat impresiuni
de picturi de ploaie #i de urme de pa#i de psri.
'adenian. +n partea intern sedimentarea continu cu suita v1rgat1
su&erioar1, constituit din marno D argile nisipoase cenu#ii, uneori ro#ietice, ce
LK
nsumeaz o grosime de 6=== m #i are aspect fli#oid. :a e!terior, spre est, condiiile
de sedimentare sunt diferite, ce au permis sedimentarea preponderent a gresiilor #i
conglomeratelor, iar la diverse nivele apar #isturi calcaroase. :a partea inferioar #i
superioar apar nivele de gipsuri 7edimentarea continua in condiii marine
normale, astfel nct se depune orizontul marnelor i tufurilor cu globigerine format
din marne tufacee, tufuri dacitice fine #i grosiere cu intercalaii de gresii #i marne cu
globigerine.
"rmeaz un facies lagunar n care se formeaz formaiunea salifer1
su&erioar1, ce se prezint ca o brecie cu matrice marnoargiloas de culoare
albstruie cenu#ie, la care se adaug nisipuri, gresii, gipsuri #i sare. 4ormaiunii
salifere superioare i aparin multe din masivele de sare din $oldova.
.adenianul se nc(eie cu suita isturilor cu radiolari #i formaiunea marnelor
cu S&irialis bogate microfauninistic, mai ales n foraminifere.
$i#crile stirice, dar mai ales moldavice, intrasarmaiene, determin cutarea
succesiv a domeniului marginal moldav pn la Ealea ?rotu#ului #i c(iar pn la
Ealea .uzului, unde 'nza 7ubcarpatic se ngusteaz #i se afund treptat sub
cuverturile sarmato D pliocene.
Avanfosa0 'rin definiie avanfosa reprezint o regiune depresionar desc(is
la marginea structurilor cutate ale unui orogen n faza final de evoluie #i care este
colmatat cu depozite de tip molas. +n cele dou ediii ale (rii tectonice a
Romniei, aceasta era separat n %vanfosa intern, deformat tectonic #i suprapus
structurilor cutate mai vec(i, #i %vanfosa e!tern, necutat, ce se prezint sub forma
unui monoclin, ce coboar spre catena muntoas #i suprapus unitilor de vorland.
)ontactul dintre cele dou subuniti este de natur tectonic, #i anume falia
pericarpatic, care afloreaz la nord de ?rotu# n fruntea 'nzei 7ubcarpatice. :a sud
de ?rotu#, pn la Ealea .uzului, contactul dintre cele dou pri ale %vanfosei se
face n lungul faliei )a#in D .isoca. +n continuarea la vest de Ealea .uzului falia
pericarpatic este acoperit de depozitele sarmato pliocene #i cuaternare.
)utarea regiunii de la nord de ?rotu# a prii interne a &epresiunii
'ericarpatice #i evoluia ei la structura unei pnze de #ariaA, respectiv 'nza
7ubcarpatic ($. 7ndulescu, 01M8), a restrns aria %vanfosei. %stfel, aria %vanfosei
)arpailor *rientali porne#te de la Ealea ?rotu#ului pn la Ealea &mboviei #i se
continu cu &epresiunea Getic, ca unitate de avanfos a )arpailor $eridionali. :a
nord, de ?rotu# se continu numai %vanfosa e!tern cu un profil ngust, care spre
nord, se reduce foarte mult ca e!tindere #i se confund cu aria de platform de la est.
7edimentarea n %vanfos are n loc n condiii relativ similare cu cele de la
nord de ?rotu#, cu unele mici deosebiri.
Succesiunea litologic0 &esc(iderea %vanfosei interne are loc pe un
fundamentul oligocen D aTuitanian constituit din stratele de Einei#u #i menilitele #i
disodilele superioare ca #i n cazul 'nzei 7ubcarpatice.
Mio!e*l
'urdigalianul. 7edimentarea evolueaz n condiii lagunare prin depunerea
unei secvene marno D argiloase cu intercalaii de gipsuri, fiind ec(ivalent
formaiunii salifere inferioare. 7edimentarea continu cu #isturi argilobituminoase cu
blocuri insedimentate cu intercalaii de conglomerate #i gresii glauconitice, cunoscut
sub denumirea de formaiunea de Cornu. 7uccesiunea .urdigalianului inferior,
denumit $olasa de )ornu, continu cu $olasa de &oftana sau formaiunea vrgat,
ec(ivalent formaiunii vrgate inferioare din pnza subcarpatic. %ceast debuteaz
LL
cu conglomeratele de .rebu, cu matrice ro#ietic, #i continu cu o alternan de argile
ro#ii #i cenu#ii cu gresii #i microconglomerate #i intercalai de tufuri #i gipsuri.
'adenianul urmeaz n continuitate de sedimentare n condiii similare cu
sectorul moldav, adic, tufuri i marne cu globigerine formaiunea salifer1
su&erioar1 isturi cu radiolari i marne cu S&irialis. +ntreaga succesiunea a
.adenianului este cunoscut sub denumirea de $olasa de 7lnic.
7tructura litogrupurilor $iocenului inferior au fost descrise n umplutura
sinclinalului de 7lnic, care are caracter posttetoctonic pentru formaiunile 4li#ului
intern din sectorul de curbur.
&up tectogeneza moldavic, care structureaz pnza subcarpatic din partea
de nord a "nitii pericarpatice, au loc modificri paleogeografice importante, zona
marin e!tinznduse peste unitile de vorland, conturnduse .azinul &acic.
&ac pe parcursul $iocenului inferior sursele materialului sedimentare
proveneau att din catena muntoas care se contura la nord, ct #i din vorland care
forma un prag emers la intrarea n avanfos. +n $iocenul superior (7armaian)
condiiile .azinului &acic erau salmastre, iar sursa materialului sedimentar se plasa
e!clusiv n catena muntoas de la nord.
Sarmaianul. )olmatarea avanfosei are loc n condiii de margine continental,
neritico D litorale #i condiii pelagice, de larg marin. .azinul de sedimentare ocupa, in
general, zonele depresionare ale cutelor sinclinale de la Ealea .uzului spre sud #i
sud D vest.
+n faciesul de larg sau depus depozite n general cuaroase, bogate faunistic,
iar in zona de margine un facies recifogen, de calcare organogene cu lamelibran(iate,
briozoare. +n 7armaianul mediu #i superior, faciesul de larg este argilos D marnos cu
intercalaii de conglomerate #i gresii, n timp ce la margine, se depun recifogene #i
calcare oolitice. )alcare recifogene sarmaiene formeaz culmea subcarpatic >stria,
traversat de numeroase accidente tectonice #i care n e!tremitatea estic este
compus din formaiunile $iocenului inferior.
Plio!e*l
$arc(eaz o mi#care de subsidena intensa, ce a permis acumularea unor
depozite cu grosimi de cteva mii de metri. &e asemenea, structura litofacial a
depozitelor, arat c pe msur umplerii avanfosei se trece de la condiii marine
salmastre la condiii lacustre.
Meoianul. &epozitele pliocene debuteaz cu depozite de ap salmastr n
condiii de margine continental, iar spre sud, condiii pelagice de larg marin. +n
prile marginale se depun depozite mai grosiere, de tipul gresiilor calcaroase #i
calcare oolitice. +n largul marin colmatarea bazinului se face printro alternan de
argile nisipoase #i argile nisipoase, cu frecvente nivele cineritice.
:a B de Ealea Rmnicului 7rat, faciesul este diferit, gresii grosiere slab
cimentate, n alternan cu marnoargile bogate n material cineritic. &e remarcat este
prezenta unor prundi#uri, ce constituia structura unor conuri de deAecie la marginea
structurii ridicate de la interior, ca urmare a aciunii apelor curgtoare cu caracter
torenial, ce coborau din zona )arpailor. Grosimea materialelor este de pn la 06==
m.
+onianul. )ontinua intrun facies marnos monoton, care la partea superioara
marc(eaz o sc(imbare a condiiilor de sedimentare prin intercalaii nisipoase
frecvente. %re grosimi de la 6== m n Ealea &amboviei, pn la 6=== m n zona de
curbura. Este ogat fosilifer cu :imnocardium #i Ealenciennius, )ongerii.
LM
$acianul est n continuitate de sedimentare, n care condiii epicontinetale
care au permis acumularea unor depozite de nisipuri #i gresii cu intercalaii
subordonate de argile #i marne, la care se adaug strate de crbuni. 7tratele de crbuni
sunt frecvente in sectorul sudic, acestea disprnd spre B. &e asemenea foarte
fosilifer.
Romanianul nc(eie succesiunea 'liocenului, cu un facies predominant
marnos, cu fauna ce marc(eaz trecerea la un mediu lacustru cu crbuni n baz.
%ceste condiii indic o reducere a proceselor de subsiden #i tendina de colmatare a
bazinului de acumulare.
C*a$erar*l evolueaz n condiii fluviolacustre #i fluviale edificnduse
relieful actual al regiunii.
+n 'leistocenul inferior se depun stratele de )nde#ti, care ocup, n partea
intern a avanfosei, a!ele unor sinclinale, cum se ntmpl n bazinul inferior al
prului .sca )(ioAdului #i la confluena acestuia cu rul .uzu. 7au formeaz
umplutura sinclinalului Ealea :arg >edera 7atu .anului, de la nord de anticlinalul
$oreni D Gura *cniei. :a marginea sudic a avanfosei interne se formeaz o serie de
piemonturi, mai ales la est de Ealea ?eleaAenului
'leistocenul mediu #i superior se deruleaz n condiii fluviatile, cnd se
formeaz sistemul de terase al reelei (idrografice #i o serie de cmpii piemontane, la
contactul dintre avanfosa intern #i cea e!tern, cum sunt, )mpia ?rgovi#tei,
)mpia 'loie#tiului #i altele mai mici pn la Ealea .uzului. &epozitele
)uaternarului masc(eaz contactul tectonic dintre cele dou zone ale avanfosei,
respectiv, falia pericarpatic.
TECTONICA
Evoluia paleogeografic a &epresiunii 'ericarpatice sa derulat n mai multe
faze. * prima faza are loc n $iocenul inferior, odat cu declan#area tectogenezei
stirice trzii, cnd are loc ridicarea prii interne a )arpailor *rientali #i #ariaAului
unitilor de fli# peste &epresiunea 'ericarpatic. +n acela#i timp are loc desc(iderea
fosei de la e!terior, n condiiile n care unitile de vorland erau ridicate nc din
'aleogen sau formau un prag structural premergtor fosei. %stfel, se formeaz un
mediu marin aproape nc(is, n care sedimentarea depozitelor $iocenului inferior sa
produs n condiii lagunare #i eu!inice. +mpingerea vorlandului carpatic ctre catena
muntoas a avut efecte diferite. )ea de Da doua faz de evoluia, a avut loc n
7armaian, cnd mobilitatea mai mare a vorlandului de la nord de falia ?rotu#ului,
respectiv 'latforma $oldoveneasc #i 'latforma 7citic, a determinat formarea #i
ridicarea 'nzei 7ubcarpatice, ca urmare a tectogenezei moldavice, :a vest de Ealea
.uzului mpingerea vorlandului a avut ca efect amplificarea mi#crii de subsiden
#i e!tinderea, mult spre est #i sud est, a regiunii %vanfosei. * a treia faz de evoluie
are loc dup tectogeneza moldavic, cnd structura paleogeografic se sc(imb
substanial #i are loc marea transgresiune a 7armaianului superior. $i#crile de
subsiden sau e!tins #i pe unitile de vorland, astfel nct, se constituite .azinul
&acic.
7ursa materialului sedimentar din $iocenul inferior era dominant dinspre
vorland, n timp ce n $iocenul superior sursa era e!clusiv carpatic.
Etapa 7armaianului superior, cnd se desc(ide .azinul &acic, iar sursa
materialului sedimentar era catena carpatic, de tip torenial #i fluviatil, a determinat
#i sc(imbarea mediului marin, apele devenind salmastre. Gradul de ndulcire a apelor
cre#te pe parcursul 'liocenului #i devin lacustre n )uaternarul inferior, n timp ce
suprafaa bazinului dacic sa restrns continuu.
L1
*dat cu tectogeneza moldavic are loc nclecarea 'nzei subcarpatice peste
unitile de vorland, n lungul faliei pericarpatice, nclecare pus n eviden cu
foraAe #i are o amplitudine de cca. M Fm. %ceasta sa manifestat mai intens la nord de
falia ?rotu#ului, n timp ce la sud #i vest aceasta a avut ca efect accentuarea mi#crilor
de subsiden.
7tructura 'nzei 7ubcarpatice este complicat de trei digitaii, formate la
rndul lor din cute solzi, cute faliate, cute culcate etc.
7ectorul sudic, respectiv %vanfosa dintre .uzu #i &mbovia, are o structura
aparte dat, mai ales, de prezena masivelor de sare n partea sa intern, care iau #i
imprimat stilul tectonic prin procese de diapirism.
$i#crile de tectogenez au dus la deformaii plicative intense n care se
remarc structuri anticlinale ridicate mult tectonic n raport cu zonele sinclinale foarte
largi, ce le separa. *rientarea structurilor este apro!imativ paralel cu aliniamentul
orogenului carpatic.
'rezena masivelor de sare supuse forelor tangeniale a determinat formarea
unor structuri speciale, pe care :. $razec lea denumit cute diapire. %cestea sunt
anticlinale foarte strnse cu smburi de sare sau de argil cu sare. &e la interior spre
e!terior se n#iruie ; aliniamente de cute diapire,
la interior, aliniamentul cutelor dia&ire rev1rsate n care
masivul de sare este desrdcinat #i adus la suprafa, anticlinalele, )rbune#ti,
$atia'curei, .u#tenari, :apo#, *cnia, :culee-
n sectorul median, aliniamentul cutelor dia&ire e2agerate n
care smburele de sare strpunge toate formaiunile pn aproape de suprafa,
anticlinalul "dre#ti, .icoi D $oreni, Gorgota D %ninoasa)-
n continuare, spre e!terior, aliniamentul cutelor dia&ire
atenuate n care formaiunea cu sare nu strpunge pn la zi depozitele acoperitoare
(structura %rice#ti), Gura *cniei, Razvad, &ragomire#ti-
aliniamentul cri&todia&irelor n care masivul de sare numai a
boltit formaiunile acoperitoare, structurile .erca D %rbna#i , "rlai )eptura,
Eldeni, .uc#ani.
&iapirismul a fost accentuat de mi#crile orogenice vala(e de la finele
'liocenului, care au dus #i la cutarea depozitelor villafranc(iene, ce marc(eaz
trecerea la succesiunea )uaternarului.
%liniamentul cutelor diapire desrdcinate dintre 'ra(ova #i >alomia este
limitat spre sud de o mare fractur, #i anume falia .u#tenari)mpina&rgneasa
*cnia D :culee, a crei nclecare peste depozitele dacian D romaniene atinge
valori de 6,< Fm n perimetrul *cnia D *c(iuri.
Raporturile dintre avanfosa intern, cutat #i %vanfosa e!tern, necutat sunt
de nclecare n lungul faliei pericarpatice, care ntre .uzu #i &mbovia, este cel
puin, de natura unei falii inverse. &e la Ealea .uzului spre vest, aceasta este
acoperit mascat de depozitele )uaternarului, dar convenional poate fi trasat
imediat la e!teriorul terminaiilor deluroase ale 7ubcarpailor.
7pre sud #i sud vest %vanfosa e!tern se e!tinde pn unde depozitele
formeaz o structur monoclinal ce coboar spre %vanfosa intern, iar litostratigrafic
reprezint limita transgresiv peste vorland a depozitelor badeniene.
CARPAII ORIENTALI
25 RESURSE MINERALE @I ELEMENTE DE PROGNOZA
M=
'rin comple!itatea structurii geologice, )arpaii *rientali conin o varietate de
condiii privind acumularea substanelor minerale utile.
%ceste resurse pot fi grupate astfel ,
- zcminte de minereuri -
- zcminte de combustibili minerali -
- zcminte de sare #i sruri -
- roci utile.
Z%!%'i$ele de 'iere*ri# sunt legate de zona cristalinomezozoica #i de
eruptivul neogen.
%stfel se cunosc ,
- minereuri de sulfuri comple!e , blenda, galena, pirita,
calcopirita -
- zcminte auroargentifere -
- zcminte de fier -
- zcminte de mangan ,$unii .istriei -
- zcminte de sulf , )alimani, 'ucioasa -
- zcminte de muscovit , pegmatite.
Co'1*s$i1ili 'ierali ,
- crbuni la , )odlea D Eulcan (crbune brun epuizat) -
)omne#ti (depozit sarmaian) - lignit, n zona pericarpatic, n zona
cutelor diapire - turba, n zona Eatra &ornei, 'oiana 7tampei.
- petrol #i gaze , unitatea pericarpatic, zona fli#ului.
Z%!%'i$e de sare 0i s%r*ri# formate n regim lagunar, aTuitanian D
tortonian.
Ro!i *$ile# calcare, dolomite, gipsuri, roci ornamentale #i constructive.
REZERVATII GEOLOGICE
0. :%)": R*/" D )CE>:E .>)%@":">
:acul Ro#u sa creat prin bararea Eii .icazului, printro alunecare masiva a
gro(oti#urilor #i versantul $asivului "cigasu.
)(eile .icazului, ocupa primul loc din salba unor asemenea structuri din
)arpaii Romne#ti. 7unt c(ei spate n calcare cu adncimi de 6== D 8== metri.
6. $%7>E": $"BQ>)E:" /> )CE>:E 7"G%":">
Este un masiv calcaros c formaiuni carstice, conine calcare cu fauna bogata ,
bran(iopode, bivalve, gasteropode. Reprezint un petic de acoperire al pnzei
transilvane.
8. '>%?R% ?E>":">
$artor de eroziune al unui relief carstic, situat pe traseul 'iatra Beam D Eatra
&ornei, pn la podul care traverseaz :acul .icaz. 7e situeaz la captul din amonte
al :acului .icaz. )uprinde calcare coraligene cu numeroase foraminifere,
ec(inoderme, corali. Erst este cretacic.
;.7?VB)% /ER.E/?>
$artor de eroziune n formaiunile sarmatice ale 'odi#ului $oldovenesc,
domina drumul Audeean Girov D Canul %ncuei desprins din drumul naional 'iatra
Beam D Romn. )uprinde bancuri de gresii dure, aparine 7armaianului.
M0
< '"B)? 4*7>:>4ER ':%>": C*Q>:*R
)uprinde calcare fosilifere. Este situat n prelungirea 'duc(iosu, unde se
trece cumpn apelor ntre Ealea 'ra(ovei #i Ealea >alomicioara, pe traseul $oroieni
D 7inaia (M Fm. de 7inaia).
K '>E?RE:E &*%$BE>
7unt martori de eroziune au unui recif cretacic, din platoul $untelui Raru.
7unt mai multe masive , %luni#ul, Greabnul, 'iatra @imbrului. 'rezint calcare,
cuprinde ?riasicul pn la )retacicul inferior.
L &*>7'RE@E)E %'*7?*:>
$artori de eroziune n depozite vulcanice, sunt situai n partea de nord vest a
$unilor )alimani, prezint aglomerate vulcanice.
M :%)": 74%B?% %B%
Relief vulcanic cu cratere, este situat n masivul )iomatu din alctuirea
$untelui Carg(ita.
1 $"BQE:E '")>*7" D ?"R>%
'e#teri cu emanaii sulfatriene #i mofetice, acces prin #oseaua .i!ad D ?rgu
7ecuiesc.
0= E%:E% >%&":">
Eale cu un numr mare de mofete #i izvoare minerale. %ccesul se face pe
#oseaua .i!ad D ?rgu 7ecuiesc.
00 .%@%:?E &>B $"BQ>> 'ER7%B>
:a Raco#, Rupea #i Ealea )olumnei, bazalte columnare.
CARPAII MERIDIONALI
)arpaii $eridionali constituie un segment al arcului carpatic cu o structur
deosebit n raport cu )arpaii *rientali, n care au fost remobilizate n orogeneza
alpin segmente de scoar terestr vec(e, sub forma unui amplu #ariaA. /ariaAul sa
produs ntre dou segmente cu structur deosebit, #i anume,
domeniul getic, din care au rezultat +0nzele su&ragetice i +0nza 4etic1-
domeniul danubian, n poziie structural cobort, cu rol de auto(ton,
denumit %utoto"tonul $anubian
)a delimitare, )arpaii $eridionali sunt cuprin#i ntre Ealea &mboviei, la
est, #i Ealea &unrii, la sudvest, constituind o structur muntoas cu relieful cel mai
nalt din )arpaii romne#ti, atins n vrful $oldoveanu 6<;; m, din $unii 4gra#.
7tructura geologo D tectonic comple! a determinat un relief cu energie foarte mare,
ceea ce l face greu accesibil cunoa#terii. 'e de alt parte, fiecare masiv muntos
constituie aparent o structur deosebit, dar care, din punct de vedere geologic,
trebuie ncadrat n evoluia orogenic al arcului carpatic. %cest demers nu este ns
simplu, fr o detaliere suficient, cel puin pn acum. &ac modelul geologo D
tectonic general este relativ neles, rmn o serie de detalii care trebuiesc clarificate.
M6
)atena meridional a )arpailor a evoluat ntro conAunctur paleogeografic
n care masa continental (ercinic sa fragmentat prin apariia riftului transilvan n
?riasic, care a separat 'laca Est D European, mpreun cu sistemul de platforme
alipite, respectiv 'latforma 7citic #i 'latforma $oesic, ce constituie astzi
vorlandul carpatic, #i placa austroalpin, care era alipit plcii apuliene. )urbur
arcului carpatic se datoreaz unui profil pree!istent pe care l fcea 'laca Est
European #i 'latforma $oesic, un rol maAor n acest proces, avndul, probabil,
falia intramoesic. +n plus, sectorul vala( al 'latformei $oesice avea acuplate n fa,
spre nordul de astzi, domeniul danubian #i domeniul getic, care au fost remobilizate
n orogeneza alpin.
&eosebirile dintre cele dou domenii constau att, n ceea ce prive#te structura
fundamentului cristalin, din punct de vedere petrografic, #i evoluia lor tectonic
prealpin #i alpin, ct #i conAunctura paleogeografic a sedimentrii.
?erenurile cristalofiene constituite n cicluri orogenice vec(i, caracterizate
printrun nalt grad de metamorfism, au suferit numeroase transformri mineralogice,
ca urmare antrenrii n orogeneze mai noi, prin care unele teritorii au fost antrenate n
mi#cri de obducie #i subducie, iar altele au rmas nemodificate mineralogic. &e
aici, #i tendina iniial de a fi descrise ca litogrupuri de sine stttoare, sub diferite
denumiri, iar ulterior ncadrarea lor unui anumit tip de scoar.
7ituaia este diferit #i n ceea ce prive#te condiiile de sedimentare.
%uto(tonul &anubian constituia o margine continental n care sa depus o cuvertur
de sedimentar cu similitudini spaiului meosic, n care se disting ciclul )arbonifer
'ermian #i ciclul Hurasic )retacic superior, cu mai multe lacune de sedimentare.
&omeniul getic constituia, de asemenea, o margine continental ns foarte instabil,
sedimentarea producnduse pe intervalul Hurasic D )retacic superior, cu multe
episoade emerse poziionate diferit de la o zon la alta. E!cepie face regiunea Re#ia
$oldova Bou, unde se adaug ciclul )arbonifer D 'ermian, iar sedimentarea sa
produs n condiiile unei subsidene continui pe intervalul Hurasic D )retacic inferior.
'robabil, cele dou domenii de sedimentare erau separate erau separate de o ridicare
structural, sub forma a unei creste ce aparinea domeniului getic.
%uto(tonul &anubian #i 'nza Getic mpreun cu nveli#ul sedimentar pe l
suport formeaz "nitatea cristalinomezozoic a )arpailor *rientali.
Evoluia tectogenetic de compresiune a )arpailor $eridionali ncepe n
)retacicul inferior, cu faza austric, ce a determinat prima faz de formare de
forfecare a domeniului getic, #i continu cu faza laramic de la finele )retacicului,
care definitiveaz nclecarea 'nzei getice peste %uto(tonul &anubian. +n acela#i
timp, la e!terior spre domeniul moesic sa desc(is o fos, n care sau depus depozite
de fli#, din care apare la suprafa o suprafa restrns n 'latoul $e(edini #i n care
sa structurat o pnz de cuvertur, denumit +0nza de Severin. 'robabil aceasta avea
intrnduri sub forma unor golfuri n domeniul danubian #i a generat zonele de
sedimentare ale acestuia.
+n Beozoic, n mare parte )arpaii $eridionali sau comportat, n mare parte,
ca o unitate rigid, ridicarea acestora fiind compensat de desc(iderea unei fose care
a migrat mult peste spaiul moesic #i n care sa structura &epresiunea Getic
ec(ivalent &epresiunii 'ericarpatice a )arpailor *rientali. &eformaia accentuat a
cristalinului de 4gra#, probabil n lungul unei mari fracturi, a determinat apariia
unui golf al avanfosei cuprins ntre cristalinul )oziei #i fruntea 'nzei Getice,
cunoscut sub denumirea de depresiunea .rezoi D?ie#ti, colmatat cu depozitele
Eocenului #i $iocenului inferior.
M8
$i#crile tectogenetice mio pliocene au afectat numai n anumite sectoare,
ndeosebi domeniul getic, care n urma mobilitii unor fracturi au aprut regiuni
subsidente, n care sedimentarea a continuat #i sau structurat depresiunile
intramontane #i cele adiacente spaiului panonic de pe rama vestic a )arpailor
*rientali.
'rin urmare unitile geostructurale ale )arpailor *rientali sunt, %uto"tonul
$anubian, ce face parte din &acidele marginale- +0nza 4etic1 #i +0nza de Severin
(ca unitate de fli#) ncadrate &acidelor e!terne- &epresiunea Getic.
ZONA CRISTALINO6MEZOZOICA
4ormeaz n ntregime zona muntoas a )arpailor $eridionali, cu doua trepte
de altitudine ,
- altitudine de peste 6=== m ce nglobeaz 4gra#, :otru,
)pna, )ibin, 7ebe#, 'arng, Eulcan, Retezat, Godeanu #i Qarcu.
- altitudine sub 0<== m ale munilor $e(edini, )ernei,
7emenic, %lmA, 'oiana Rusc.
)atena muntoas este adnc secionat de o reea (idrografic cu dispoziie
centrifuga, multe dintre ruri #i pruri #i au originea n circurile glaciare ale
inuturilor alpine.
+n comparaie cu )arpaii *rientali, "nitatea )ristalino$ezozoic a
)arpailor $eridionali a avut o evoluie n timpuri prealpine, relativ diferit reflectat
n aranAamentul geostructural. )ele dou mari domenii cu caractere geologice
structuraltectonice proprii, sau constituit la nivelul fundamentului cristalin, n cicluri
orogenice prealpine n condiii paleotectonice diferite.
A*$o?$o*l da*1ia
%uto(tonul danubian este descoperit ntro larg semifereastr tectonic de
eroziune a 'nzei Getice, cunoscut sub numele de semifereastra 'arngRetezat
%lmA. )onturul semiferestrei, la limita cu 'nza Getic pleac din localitatea
'olovraci, de pe Ealea *lteului, spre B, descrie un arc de cerc n regiunea izvoarelor
:otrului, trece prin sudul &epresiunii 'etro#ani, pe la B de $untele Retezat #i
$untele $ic, dup care se ndreapt spre 7 pe la E de $unii Qarcu #i %lmA #i atinge
&unrea n zona .erzeasca.
%uto(tonul &anubian constituie relieful urmtoarelor masive muntoase,
'arng, Elcan, )ernei, 'latoul $e(edinti, Retezat, Qarcu #i %lmA. +n cuprinsul
auto(tonului apar o serie de petice de acoperire tectonic a 'nzei Getice, ce
formeaz aproape n ntregime $untele Godeanu #i parte de nordvest #i sud est a
'latoului $e(edini.
+n ceea ce prive#te structura litopetrografic, auto(tonul danubian este format
din #isturi cristaline mezo epimetamorfice #i roci magmatice, ce reprezint rezultatul
evoluiei mai multor cicluri orogenice prealpine, #i anume precadomian cadomian #i
(ercinice. 'rocese de retromorfism, n care #isturile mezometamorfice se transform
n #isturi epimetamorfice n faciesul #isturilor verzi sunt un efect al unor remobilizri
n orogeneza (ercinica, dar mai ales alpin. +n ultimul timp, au fost separate pe baze
paleontolgice depozite ale 'aleozoicului, cu un foarte slab grad de metamorfism,
putndule ncadra unor serii anFimetamorfice, rezultate n urma orogenezei
(ercinice. +nveli#ul fundamentului cristalin este constituit din formaiuni sedimentare,
aparinnd intervalului 'aleozoic superior D )retacic superior, #i sau pstrat pe
M;
anumite aliniamente de pa rama sudic #i sud D estic, la e!terior, #i pe rama vestic,
la contactul cu 'nza Getic, la interior.
Serii cristalofiene mezometamorfice
$ezometamorfitele ocup suprafee importante pe tot cuprinsul %uto(tonului
&anubian #i au fost descrise sub diverse denumiri. &intre acestea reprezentative sunt
considerate dou litogrupuri, #i anume, seria de $ragan #i seria de 5ainici6 +1iu.
Seria de $r1gan a rezultat din metamorfismul unui rift intracratonic din care
a rezultat o succesiune, care debuteaz cu gnaise micacee #i se continu cu secvene
bazice de tipul amfibolitelor, gnaiselor amfibolice, serpentinite #i metagabbrourilor.
*cup suprafee importante n partea estic a Retezatului, n 'arng #i partea nordic
a $untelui Elcan. %celuia#i litogrup pot fi ncadrate ceea ce au fost descrise ca
seriile de 'etreanu D Rof, amfibolitele de 'oiana $rului (.alintoni, 6==K) din partea
vestic a Retezatului #i din $unii Qarcu. +n $unii .anatului, respectiv partea
vestic a $unilor %lmA, ceea ce a fost descris ca seria de >elova #i seria de Beamu,
de asemenea, poate fi considerate ca aparinnd litogrupului de &rg#an.
&eterminrile de vrst absolut efectuate pe ortoganaise au indicat vrste de
LLL mil. ani, iar pe amfibolite vrste de L0LM0L mil. ani (:egeois et al, 01KK) indic
vrsta 'roterozoic superior, adic precadomian D cadomian timpuriu.
Seria de 5ainici +1iu reprezint o succesiune, care a rezultat din
metamorfismul unor secvene sedimentare depuse pe zona de #elf a unei margini
continentale. %ceasta debuteaz cu cuarite, gnaise, mica#isturi #i continu cu calcare
#i dolomite cristaline #isturi grafitoase #i ceva amfibolite. % fost descris pentru prima
dat n $unii 'arng, dar mai ales n $unii Elcan.
Ec(ivalente seriei de :ainici 'iu# pot fi considerate seriile de @eicani, din
$unii Qarcu #i de 'oiana $raconiei, descris n $unii %lmAului #i )ernei.
$etamorfismul seriei mezometamorfice este contemporan cu punerea n loc a
numeroase corpuri granitoide, care au dat ample procese de contact #i migmatice, n
condiiile n care marginea continental iniial este supus unui amplu proces
tectogenetic. E!istena unor aoreole de contact metamorfic pe distana mari (uneori
ating 0< Fm), dovedesc caracterul sinorogenic al intruziunilor granitice #i implicit
vrsta metamorfismului din acest spaiu.
&eterminrile de vrst absolut fcute pe granite #i migmatoizi
(Grunenfelder et al., 01M8) au indicat vrste de <0= D KM< mil. %ni. %cela#i autor
indic pe un leucogranit din seria de :ainici D 'iu# de pe Ealea Hiului o vrst de
<M6L mil. ani, iar pe granitoidul de Bovaci <MM< mil. ani (.alintoni, 6==K), ceea ce
nseamn c metamorfismul este 'roterozoic superior, respectiv orogeneza
cadomian. 7e observ diferene relativ mari de vrst absolut fa de seria de
&rg#an, n care metamorfismul este anterior intruziunii corpurilor granitice #i deci
mai vec(i. +ns, unele determinri de vrst absolut a granitoidelor arat c evoluia
magmatismului din %uto(tonul &anubian a fost mult mai comple!. %suprea acestui
aspect se va reveni.
Serii cristalofiene epimetamorfice
+n $unii %lmAului sunt descrise cteva serii epimetamorfice, cum sunt,
seria de Corbui seria de (odnai seria de -oronia.
Seria de Corbu, reprezint o succesiune de #isturi cuaroepidotice, #isturi
amfibolice #i #isturi cuarografitoase, cu intercalaii de porfiroide. 7e dezvolt ca o
M<
f#ie continu n estul $unilor %lmA, ntre granitodul *gradena #i seria de Beamu,
la est, #i granitodul de )(erbelezu #i corpul bazic de la 'levi#avia, la vest.
Seria de(odna apare n partea sudic a masivului granitic de la *gradena,
ntro succesiune de #isturi sericitocloritoase, calcare cristaline, serpentinite #i #isturi
cloritoase.
Seria de -oronia este localizat pe o suprafa restrns la sud de acela#i
granitoid de *gradena, care debuteaz cu un orizont de #isturi sericitocloritoase #i se
nc(eie cu un nivel de cuarite.
)onAunctura geotectonic n care se situeaz epimetamorfitele din $unii
%lmAului sugereaz ideea c ele sunt rezultatul unor procese de retromorfism al
seriilor mezometamorfice.
Serii cristalofiene an;imetamorfice
7tudiul cuverturilor anFimetamorfice depuse discordant peste cristalinul
%uto(tonului &anubian permite unele concluzii privind evoluia acestuia n conte!tul
orogenezei (ercinice. 7eriile anFimetamorfice reprezint ni#te cuverturi sedimentare,
depuse n condiii de platforma a cror structur lito D petrografic este diferit, foarte
slab metamorfozate, astfel nct, se recunosc u#or rocile iniiale #i, n plus, au coninut
faunistic, care a permis datarea lor stratigrafic. %ceasta a fcut ca ele s fie separate
n condiiile n c are seriile de &rag#an #i de :ainici D'iu#, constituiau platforme
continentale separate, probabil, de o zon de rift intraoceanic (.alintoni, 011L).
)uverturile descrise de .erza #i >ancu (011;) pot fi ncadrate din punct de
vedere stratigrafic, intervalului *rdovician D 7ilurian #i &evonian D )arbonifer
superior, cel mult 'ermian.
+n prima categorie sunt descrise formaiunile de Rul %lb, .rustur, )oarnele,
care nseamn succesiuni transgresive de conglomerate #i gresii, ale cror surs a
materialului constitutiv fost seria de &rg#an, sau formaiunea de Ealea >zvorului, a
crui surs a materialului sedimentar a fost seria de :ainici'iu#. 'rin urmare in
intervalul *rdovician D 7ilurian cele dou serii intrau n componena unor platforme
continentale alipite unor mase continentale diferite.
)uverturile din intervalul &evonian D )arbonifer superior reprezint
formaiuni vulcano D sedimentare constituite din conglomerate #i gresii cu intercalaii
de curgeri de lave #i tufuri bazice, descrise ca formaiunile de Rul Rece, &rencova,
ce se suprapun cristalinului de &rg#an. %ceasta nseamn c aceast poriune de
scoar evolua n conAuctura unui rift oceanic sau n apropiere acestuia.
+n )arboniferul superior sau separat formaiunile de 7evastru, pe domeniul
&rg#an, #i formaiunea de Ealea cu .razi, pe domeniul :ainici D'iu#, n a crei
succesiuni psamitopsefitic sunt intercalaii de roci magmatice intermediare #i acide.
%ceasta nseamn c cele dou litogrupuri aparineau unor margini continentale
mobile antrenate n paro!ismul orogenezei (ercinice.
Activitatea magmatic
+n comparaie cu &omeniul Getic, &omeniul &anubiana fost afectat de o
intens activitate magmatic, de natur bazic, de rift oceanic, #i acid, sinorogenic,
care fac parte din evoluii geotectonice diferite.
Magmatismul acid este dat de marile corpuri granitoide, ce strbat sau sunt
cuprinse n seriile cristalofiene mezometamorfice ale %uto(tonului &anubian. %cestea
sunt distribuite longitudinal structurii generale ale )arpailor $eridionali, fiind
rezultatul unui proces sinorogenic, derulat in interiorul scoarei terestre la adncimi
mari unde se produce retopirea pturii granitice. )onstituie spaiul de anate!ie #i
MK
migmatizare a unui proces magmatogen dintro arie geosinclinal n stadiul de
compresiune.
* prim clasificare poate fi fcut dup poziia geografic, corpurile granitice
desf#urnduse n lungul unor aliniamente orientate BE7E, ce pot fi descrise de la
e!terior la interiorul %uto(tonului &anubian, #i anume,
- *lteBovaci )rpini#u, din vestul $unilor )pnii-
Bedeiu7adu/u#ia?ismana, la BE de primul, la sud de $untele 'arng
#i se prelunge#te n $unii Elcan-
'arngD)erna*gradena-
Retezat$untele $ic7frdinuD)(erbelezu ($unii %lmA).
Geologic, ace#tia strbat seria de &rg#an, cum sunt granitoizi din 'arng,
Retezat, )ulmea )ernei, Ru /es, Erful 'ietrei din $unii Qarcu. 7eria de :ainici D
'iu# este strbtut de granitozii din bazinul *lteului pn la Bovaci, sau cel ce
porne#te din culmea Bedeiu, traverseaz bazinul /u#iei #i aAunge n dreptul localitii
?ismana. 7pre sud, sunt granitoizii *gradena, )(erbelezu li 7frdinu, care ar urnrii
contactul dintre seria de &rag#an (>elova) #i seria de :ainici D 'iu# ('oiana
$raconiei).
)orpurile granitoide sunt constituite din granite, granodiorite, diorite, diorite
cuarifere etc. cu numeroase ramificaii, care au dat roci filoniene de tipul
pegmatitului, aplitului, lamprofire etc.
Eroziunea a dezvelit n mod diferit corpurile granitice, astfel nct ace#tia
prezint procese de migmatizare, ceea ce nseamn c afloreaz partea superioar a
acestora, n timp ce alii e!pun astzi partea inferioar. * poziie aparte le au
migmatitele intruse n seriile mezometamorfice #i din care au rezultat gnaise oculare.
"nii granitoizi au caracter sinorogenic (/u#ia, Retezat), iar alii sunt
tardeorogenici (?ismana, Erful 'ietrei), cei din urm dnd fenomene metamorfice de
contact.
&eterminrile de vrst absolut au dat o plaA larg de valori, ns, a#a cum s
a mai artat c activitatea magmatic aparin orogenezei cadomiene din 'roterozoicul
superior)ambrian inferior. "nele vrste sunt mai recente, cum sunt cele ale
magmatoidului /u#ia (;=< <6; mil. ani) sau ale celui din $untele $ic (8L=;00 mil.
%ni), ceea ce nseamn c activitatea magmatic sa prelungit pn n caledonianul
timpuriu ($uti(ac, 6==;)
Magmatismul bazic. +n e!tremitatea sudic a lanului )arpailor $eridionali,
n $unii %lmA, e!ist dou corpuri magmatogene bazice, cel vestic, gabbroul de
>ui, #i cel estic de la 'levi#evia. %cestea se continu #i la sud de &unre.
$agmatoidul de >ui este format din gabbrouri cu dialag #i subordonat din
gabbrouri cu olivin. $agmatoidul de la 'levi#evia este un corp de gabbrouri
masive, care spre margine este slab metamorfozat. %cestora se adaug dJFeuri
lamelare, curgeri de pilloI lave, dunite +ntre cele dou corpuri bazice se desf#oar
serpentinitele de ?i#ovia.
)ele dou corpuri magmatice se plaseaz la contactul dintre seria de &rg#an
#i seria de :ainici D 'iu#, care sunt n raport de nclecare, cea din urm fiind n
poziie inferioar. )oliziunea dintre cele dou serii sa produs n orogeneza (ercinic
(.alintoni, 6==K), care a antrenat #i cele dou corpuri magmatice bazice. 'rin urmare,
vrsta magmatismului bazic este mai vec(e, el fiind de natura riftului oceanic care a
desprit cele dou regiuni, de &rg#an #i de :ainici 'iu#.
ML
Ersta magmatismului bazic de rift trebuie s fie ordovician (riftingul
caledonian), avnd n vedere c n cuverturile paleozoice slab metamorfozate
(anFimetamorfice) sunt remaniate roci din corpurile magmatice de tip >ui #i
'levi#evia.
S*!!esi*ea !*)er$*rii sedi'e$are
&up orogeneza caledoniana din 'aleozoicul inferior, domeniul danubian a
funcionat ca o zona stabila supusa numai unor mi#cri oscilatorii. 'rin urmare n
'aleozoicul mediu #i superior a fost succesiv acoperite de ape, acumulnduse
depozite continentale sau subcontinentale ce au alternat cu perioade de e!ondare cnd
zona este supusa peneplenizrii. 4azele de sedimentare corespund 7ilurianului #i apoi
)arbonifer D 'ermianului inferior.
:a nceputul $ezozoicului, odat cu orogeneza alpina, domeniul danubian
este regenerat n arie geosinclinal n cuprinsul creia sau format mai multe fose de
acumulare de depozite sedimentare. 4osele erau separate de coama unor cordiliere,
structural ridicate, care au determinat o subsidena activa a ariilor de acumulare.
%stfel de fose au funcionat n zona sudic a $unilor %lmA, att la BE de ace#tia n
culoarul )aransebe# D $e(adia. * a treia zona este cunoscuta n partea estic a
auto(tonului, iar o alta mai restrnsa, n partea de 7E.
'rocesul de sedimentare din ciclul alpin debuteaz n $ezozoic, la nceput un
facies continental (:iasicul), dup care se instaleaz un regim marin de tip
mediteranean, care a favorizat acumulri masive de depozite carbonatice. 'rocesele
de sedimentare continu pn la sfr#itul )retacicului, cnd, ca urmare
diastrofismului laramic a avut loc e!ondarea generala a zonei.
)iclul de sedimentare Aurasiccretacic, este ntrerupt de intervalul cretacic
inferiorcretacic superior ca urmare a diastrofismului austric cnd zona a fost mersa #i
supusa e!ondrii.
&ac n domeniul carpatic oriental diastrofismul austric are un rol maAor n
formarea #ariaAului suitei transilvane peste suita bucovinic, n zona carpatic
meridional nu sa manifestat prin mi#care pe verticala, prin deformaii plicative
rupturale sub forma cutelor solzi.
@one de acumulare , 7vinita D 7vinecea, 'risacina, )erna D Hiu #i )o#u#tea.
&up e!ondarea laramic, numai n $iocenul superior, zone marginale devin arii de
acumulare n care sau desprins formaiuni posttectonice.
&in punct de vedere licfonic, zonele de acumulare prezint o structura
complicata #i diferita de la o zona la alta. %stfel, zona 7vinita D 7vinecea #i zona
'risacina, sub forma unor largi sinclinale, cu cute solzi #i formate n faza austric, cu
continuarea deformrilor #i cu faza laramic. @ona )erna DHiu are o structura
tectonica diferita, cu deformaii foarte mari, care au dus la formarea unor duplicaturi
#i n general la acoperirea tectonica a depozitelor cretacice superior de ctre cele
Aurasice D cretacic inferior. %ceasta structura este de asemenea datorata fazelor
orogenice mezocretacice #i laramice. * situaie similara e!ista n zona )o#u#tea, insa
deformaiile sunt de mai mic amploare.
Zoa S)ii$a ; S)ie!ea
7ituat n partea vestic a $unilor %lmA, lime ma!ima pe &unre, ntre
localitile 7vinita #i )ozla. &e la &unre se e!tinde spre nord pn n zona vrfului
7vinecea $are #i 7frdinu, n lungul vii 7irinia (zona 7irinia). :a vest se separa a
doua zona cu profil ngust, denumite zona &rencova sau sinclinalul )ozla D
)amenia. )uprinde doua cicluri de sedimentare ,
- ciclul prebaiFalian D carbonifer D permian -
MM
- ciclul prealpin D Aurasic D cretacic.
Car1oi(er*l %pare pe ambele flancuri ale zonei, #i anume ,
- n flancul estic D la .aia Boua sub forma unui sinclinal strivit n
masivul de serpentinite #i pe prul Rovalina.
- n flancul vestic pe valea )ozilelor #i &ragosela la BE de localitatea
.igar. )onstituit din faciesul specific carboniferului , conglomerate, gresii, #isturi
argiloase #i crbunoase cu intercalaii de crbuni.
Per'ia*l5 &ezvoltat n facies continental lacustru, marcat de
eterogenitatea depozitelor - acestea fiind de natura terigena. %cestora li se adaug roci
de natura vulcanica. %re o larga dezvoltare n partea vestic #i sudic (pe &unre) a
fosei de sedimentare. +n timp ce n partea vestic apare local n zona &rencova.
Rocile terigene au urmtoarea succesiune , #isturi argiloase D argile #istoase
ro#ii D gresii #i conglomerate ro#ii.
Rocile vulcanice sunt constituite din piroclastite care apar intercalate la
diferite nivele n depozitele terigene. Rar se ntlnesc #i curgeri de lave acide.
Rocile vulcanice reprezint rezultatul unui magmatism subsecvent cu caracter
e!ploziv. +n 'ermianul superior ntreaga zona este e!ondata ca urmare a orogenezei
(ercinice.
A*rasi!*l5 @ona devine subsident abia ncepnd cu Aurasicul, ca urmare a
orogenezei alpine. Hurasicul inferior este transgresiv intrun facies psamitopsefitic,
dup care n Aurasicul mediu #i superior predomin faciesul carbonatic.
5iasicul faciesul de Gresten, conglomerate (predomin elemente de cuar)
D gresii cuaroase D intercalaii de #isturi argiloase cu crbuni, ntlnit la 7vinita,
?ricule #i n sinclinalul .igar (sinclinalul 7E).
7ectorul central D predomin un facies calcaros cu amonii (sinclinalul
7irinia pe &unre n punctul numit $unteana).
$ogger D facies calcaros , calcare spatice iar la partea superioar calcare
oolitice feruginoase. 7ubiacent calcarelor spatice , gresii #i microconglomerate cu
elemente de #isturi cristaline bine rulate cu dimensiuni de pn la cinci cm.
Malmul debuteaz intrun facies prelitic cu amonii dup care facies
carbonatic ,
- orizontul calcarelor noduroase ro#ii inferioare, cu benzi de
silice -
- orizontul calcarelor noduloase ro#ii superioare cu accidente
silicioase.
Cre$a!i!*l5 +n )retacicul inferior continu faciesul carbonatic calcare
litografice, dup care spre final se trece la marnocalcare. )retacicul superior este
constituit din depozite sinorogene cu caracter de fli#, caracterizate printro
succesiune ritmic de gresii calcaroase n strate subiri cu te!tura convoluta #i de
marne. %ceasta structura de fli# este data de mi#crile austrice din cretacicul mediu, a
cror cutare este definitivata de faza laramic de la sfr#itul )retacicului nceputul
'aleogenului.
)aracterul general tectonic al zonei este de sinclinoriu, cu o structura
complicata de cute solz faliate longitudinal. +n a!ul cutelor anticlinale apar #isturile
cristaline.
Zoa Presa!ia
7ituat la BE de zona 7vinita D 7vinecea fiind cuprinsa ntre culoarul
$e(adia D )aransebe# la E #i $unii Godeanu la E. :a sud dep#e#te puin valea
$e(adia, iar n B se ntinde pn n bazinul superior al Eii .istra $rului.
M1
Este separata de celelalte zone de sedimentare prin ridicri structurale sub
forma unor paguri. %stfel, de zona 7vinita D 7vinecea este separata de ridicarea
7frdinu D )(erbelezu D 'oiana $raconia. :a est este limitata de ridicarea $e(adia D
'resacina D $unii ?rascu, ce o separa de zona )erna D Hiu.
)onine de asemenea un nveli# sedimentar prealpin (carbonifer D permian) #i
alpin (Aurasic D cretacic) asemntoare ca facies celor din zona 7vinita D 7vinecea.
Zoa Cera ; Ai*
)u o dezvoltare mult mai larga dect precedentele, este localizata n lungul
Eii )erna pn n bazinul superior al Eii Hiului (de vest), ntre $asivul Godeanu la
E #i $asivul Elcan la E, BE. :a est de Hiu apare sub forma unor petice pn n E.
*lteului n zona localitii 'olovraci. &e asemenea spre nord se prelunge#te pn n
bazinul superior al Rului $are ntre $unii Godeanu la 7 #i $unii Retezat la B.
7pre sud se ntinde pn la &unre unde formeaz defileul )azanelor.
7tructura acestei zone este complicata de faptul ca este acoperita n mare parte,
tectonic, fie de #isturile cristaline ale 'nzei Getice mai ales n 'latoul $e(edini #i n
Ealea )ernei, fie de 'nz de 7everin. :a vest este delimitata de pragul tectonic
$unii Qarcu D 'resacina D $e(adia #i n continuare spre sud ?oplia D *gradena D
'leviscita.
+nveli#ul prealpin are un aspect particular deoarece debuteaz cu 7ilurianul,
dup care se continu cu )arboniferul, lipsind 'ermianul. +nveli#ul sedimentar alpin
cuprinde depozite aparinnd Hurasicului #i )retacicului.
Sil*ria*l nu afloreaza sub culmea *br#ia de la izvoarele $otrului, la BE de
satul Godeanu. )onstituit din #isturi argiloase filitoase cu intercalaii de gresii
cuaritice, iar la partea superioar #isturi grafitoase bogat fosilifer.
Car1oi(er*l D formaiunea de 7c(ela de lignite n Aurul localitii 7c(ela D
GorA, conglomerate, gresii cuaroase, gresii arcoziene cu intercalaii de #isturi
argiloase cu crbuni #i #isturi pirofilitice. ?oate sunt u#or metamorfozate dinamic.
A*rasi!*l
5iasicul D depozite grosiere cu crbuni (de la .ile Cerculane spre B n
bazinul Eii )ernei). $ai apare n $unii Qarcu n bazinul Rului $are, n 'latoul
$e(edini pe Ealea $otrului. :iasicul de la 7c(ela D GorA ce sta direct peste
formaiunea cu crbuni a )arboniferului, nct delimitarea lor nu este clara.
$ogger D gresii #i calcare spotice organogene, de culoare nc(isa. (+n acelea#i
zone ca #i :iasicul).
Malm facies e!clusiv carbonatic. +n )retacicul inferior continu faciesul
carbonatic recifal. )retacicul superior, facies grosier cu depozite cu caracter de
Iildfli#.
Zoa Co0*0$ea
)ea mai e!terna zona de sedimentare a auto(tonului danubian. 7e dezvolt n
partea estic a 'latoului $e(edini, fiind acoperita tectonic fie de 'nz de 7everin,
fie de 'nz Getica (peticul $e(edini). Este separata de )erna D Hiu de pragul de
#isturi epimetamorfice .alta D .aia de %rama. 7pre nord zona se ntinde pn n Aurul
localitii .aia de %rama, iar spre nord se ngusteaz foarte mult pn la &unre. Este
formata din depozitele Hurasicului (ncepnd cu :iasicul) #i )retacicul. %lctuita din
calcare Aurasice mpinse peste depozitele )retacicului superior.
Do'ei*l ge$i!
1=
&omeniul getic a evoluat n mod diferit fa de domeniul danubian, fiind n
timpuri prealpine la B si BE de aceasta. +n timpuri prealpine &omeniul getic a trecut
prin mai multe faze de geosinclinal urmate de tot attea cicluri orogenice.
%stfel, se cunosc trei cicluri orogenice, precadomian, cadomian #i (ercinic. +n
'aleozoicul superior dup ciclul (ercinic, zona nu a mai fost afectat de
metamorfismul regional, astfel nct formaiunile )arboniferului superior #i
'ermianului formeaz nveli#ul sedimentar prealpin. :a acesta se adaug cuvertura
sedimentar mezozoic structurat n orogeneza alpin.
&omeniul getic ocupa arii ntinse formnd relieful $unilor 4gra#, :otrului,
)ibin D 7ebe#, 'oiana Rusci, 7emenic, &ognecei, :ocva. &e asemenea mai apare
sub forma unor petice de acoperire a auto(tonului danubian, petice ce formeaza
relieful $unilor Godeanu, peticul .a(na, $e(edini, Elsiei #i altele.
4enomenul de #ariaA al domeniului getic peste auto(tonul danubian este
definitivat in faza laramic de la sfr#itul )retacicului si nceputul 'aleogenului.
&esc(iderea unor arii geosinclinale succesive, au determinat acumularea unor
depozite pe grosimi de mii de metri (peste 0==== m)care au fost metamorfozate in
condiiile metamorfismului regional de ciclurile structo D genetice ce au urmat
fiecrei faze de geosinclinal.
+n structura &omeniului getic se separ 'nzele supragetice, care ocup spaii
largi n $unii 4gra#, partea nordic #i nordestic ai $unilor )ibin #i 7ebe#,
partea nordic a $unilor 'oiana Rusci, $unii :ocva, &ognecea #i 7emenic. :a
vest de *lt structura geologic este dat de 'nza getic, care formeaz n ntregime
structura $unilor )pnii, :otrului, )ibinului, 7ebe#ului, petecele de acoperire
Godeanu, .a(na #i )o#u#tea, din platoul $e(edini. :a est de *lt, 'nza getic
suport pnza de 4gra# (supragetic) #i reapare n e!tremitatea estic n $unii
>ezer D 'pu#a.
P4nzele supragetice
Serii !ris$alo(iee 'e"o'e$a'or(i!e
)unoscute n literatura de specialitate ca seriile de )umpna, Colbav, $gura
)ineni, de 4gra#. &up &. Giusca , succesiunea #isturilor cristaline pe traseul
transfgr#anului este urmtoarea,
Com&le2ul gnaiselor cu felds&at &otasic constituite din migmatite oculare,
migmatite leticulare, gnaise bariolate, paragnaise amfibolice. 7e urmre#te pe o zona
larg de la localitatea )odlea spre E, pn la Ealea *lteului.
Com&le2ul &ragnaiselor si micaisturilor paragnaise cu granai, mica#isturi,
amfibolite cu disten sub forma de intercalaii.
Com&le2ul isturilor verzi, #isturi cristaline retromorfozate, #isturi amfibolice
cu actinot, albit, clorit, epidot, #isturi micacee microblastice cu clorit, mica#isturi
filitoase, calcare si dolomite cristaline.
Com&le2ul micaisturilor filitoase intermediare ntre mica#isturi #i filite, cu
minerale principale cuar #i mice, #isturi cuartitosericitice cu biotit, mica#isturi
diafloritice cu granat cloritizat, #isturi sericitocloritoase #i #isturi sericitografitoase.
"ltimele dou comple!e reprezint rezultatul unor procese retromorfe, ca
urmare, aducerii litogrupului de suprafa n orogeneza (ercinic #i, mai ales, alpin.
)ristalinul de 4gra# reapare n nordul $unilor )ibinului #i 7ebe#ului, formeaz
soclul epimetamorfitelor din $unii 'oiana Rusci #i se e!tinde pn n $unii
7emenic. +n fiecare dintre acestea se recunosc pri comple!e petrografice, prin
coninutul mineralogic #i procesele de geneza asemntor. Bumai n zona $unilor
10
7emenic au putut fi separate #ase faciesuri de metamorfism, care nsumeaz o
grosime considerabil, de pn la 6< Fm.
%supra vrstei mezometamorfitelor de 4gra# nu e!ist date concrete, acesta
fiind paralelizat cu seria de Rebra .arnar, din cristalinul )arpailor *rientali, #i
.aia de %rie# din $unii %puseni de Bord. 'rin urmare se apreciaz c acestea au
fost metamorfozate n 'roterozoicul superior, ntro orogenez precadomian.
%cestui ciclu ii aparin cele mai vec(i formaiuni acumulate de geosinclinalul
desc(is in domeniul getic,si metamorfozate regional in urma orogenezei
precadomiene.
$etamorfismul sa produs in condiii de presiune si temperatura ridicat
corespunztoare mezozonei, aceasta avnd drept rezultat #isturi cristaline
mezometamorfice reprezentate n principal prin gnaise cu feldspat, paragnaise,
mica#isturi, amfibolite si calcare cristaline.
Serii cristalofiene epimetomrfice
Epimetamorfitele din pnzele supragetice ocup partea nordic a $unilor
'oiana Rusci, dezvoltate peste cristalinul de 4gra#, ocup spaii largi n $unii
:ocva #i formeaz partea estic a $unilor &ognecei.
+n $unii :ocva au fost descrise ca seriile de 5ocva i de 5ecovia fiind
formaiuni sedimentare metamorfozate n faciesul #isturilor verzi.
Seria de 5ocva, formeaz partea estic a $unilor cu acela#i nume n
succesiunea creia se disting un comple! gnaisic inferior, alctuit din mica#isturi
muscovitoclorito albitice, #isturi cuaritice cu actinot, #i un comple! superior al
#isturilor cu porfiroblaste de albit cu intercalaii amfibolice #i cuarite.
Seria de 5ecovia ocup partea vestic a $unilor :ocva, fiind rezultatul unui
metamorfism de epizon a unui material sedimentar #i magmatic bazic #i acid.
7uccesiunea debuteaz cu un comple! al #isturilor tufogene magmatogene bazice,
format din #isturi sericito cloritoase cu porfiroblaste de albit #i metaroci eruptive
acide #i bazice. "rmeaz comple!ul #isturilor terigene alctuit din #isturi clorito
cuaroase, sericito D cloritoase, cuarite grafitoase #i #isturi cu actinot. 7ecvena se
nc(eie cu un comple! de #isturi cu stilpnomelan, care provin din epimetamorfismul
unor formaiuni sedimentare pelitico D psmaitice #i roci magmatocene acide #i bazice.
)ele dou serii se prelungesc spre nord pn n $unii &ognecea unde intr in
contact cu magmatoidul acid laramic, din nordul regiunii, unde prezint procese
metamorfice de contact.
+n $uni 'oiana Rusci epimetamorfitele au fost descrise sub denumirea de
seriile de +ade, de 4"elar de '1tr0na de 4ov18dia.
%cestea nsumeaz grosimi de peste 0=.=== m, din care L=== m revin numai
seriei de 'ade#. 'etrografic epimetamorfitele din $unii 'oiana Rusci sunt
reprezentate din diferite tipuri de #isturi,#isturi sericito cloritoase, #isturi grafitoase,
#isturi tufogene bazice, metatufuri acide. 7pecific acestor comple!e este prezena
calcarelor #i dolomitelor metamorfozate pn la stadiul marmorean.
/isturile epimetamorfice din domeniul supragetic au fost datate pe baza
coninutului faunistic ca avnd vrsta *rdovician D )arbonifer inferior, ceea ce le
confer apartenena la orogeneza (ericinic.
Mag'a$i$e pre!ado'iee
*dat cu procesele metamorfismului regional generate de diferite faze de
orogeneza sa manifestat #i un magmatism plutonic sincinematic, care au pus n loc
numeroase corpuri gravitaionale.
16
P:"a ge$i!%
Serii !ris$alo(iee 'e"o'e$a'or(i!e
4ormeaz relieful $unilor 7ebe# D :otru D )ibin #i $unilor 7emenic #i au
fost descrise ca 7eria de 7ebe# D :otru.
$unii 7ebe# D :otru D )ibin au o structura anticlinorie asimetrica cu
ma!imum de ridicare n zona :otru orientata EE, cu tendin de afundare spre E.
*rizontalizarea seriei 7ebe# D :otru a fost fcut n $unii :otrului, de C.
7avu care a separat ; comple!e,
)omple!ul gnaiselor cu cordierit #i sillimanit D gnaise cu cordierit #i
sillimanit, paragnaise cu biotit #i muscovit, gnaise cuartofeldspatice, mai rar
amfibolite, cuarite, migmatite apar la partea inferioara, la contactul cu auto(tonul
danubian.
)omple!ul amfibolitelor #i al gnaiselor asociate, determinata de amfibolite,
gnaise cuartofeldspatice #i paragnaise cu biotit. 7e urmre#te n lungul Eii :otrului.
)omple!ul gnaiselor cuartofeldspatice, situat deasupra precedentului, cu
paragnaise cu muscovit #i biotit #i subordonat mica#isturi, amfiboli #i #isturi
manganifere.
)omple!ul mica#isturilor cu granai, disten #i stavrolit. %lternanta de
mica#isturi cu amfibolite, paragnaise, gnaise cuartofeldspatice #i #isturi cu silicai de
mangan.
"ltimele comple!e au o larga dezvoltare n $unii )ibin #i 7ebe#.
+n $unii 'oiana Rusci mezometamorfitele apar numai n partea sudic,
prelunginduse n $untele $ic. @ona 'oiana Rusci este mai bine cunoscuta datorit
prezentei zcmintelor de fier.
Raporturile ntre seria mezometamorfic #i epimetamorfic sunt de nclecare
(prima peste a doua) n lungul unei falii E D E, ce se urmre#te pe aliniamentul
localitilor )inci# D Eadu &obrii D Rusc(ia ?ancova. +nclecarea este de la nord la
sud, astfel nct la nord se separa compartimentul mezometamorfic, iar la sud
compartimentul epimetamorfic. :a rndul ei zona mezometamorfic este fragmentata
n compartimente de falii principale.
*rizontalizarea fcut de *. $aier #i >. 7olomon cuprinde patru comple!e
petrografice,
)omple!ul paragnaiselor cu biotit din baza seriei mezometamorfice, constituit
din paragnaise cu biotit, sillimanit, disten, mica#isturi cu almandin, calcare cristaline,
amfibolite (grosime 0<== D 0M== m)- magmatite, gnaise granitice, gnaise grano
dioritice, migmatite.
:a partea superioar a comple!ului se deosebesc orto#isturi cu biotit #i
almandin, distenit, staurolit, cuarite albe cu muscovit, #isturi muscovitice biotitice cu
almandin, calcare cristaline #i roci magmatice bazice #i ultrabazice. )omple!ul
inferior apare n partea vestic a compartimentului nordic ntre ?rnava #i CoAdu.
)omple!ul mica#isturilor cu almandin D mica#isturi cu almandin, cuarite cu
muscovit, biotit, granit, calcare cristaline, rar intercalaii de roci amfibolice. Rezultate
n urma metamorfozrii unei serii vulcanosedimentare din Hurasic, amfiboli,
subfaciesul staurolit D almandin cu trecere la subfaciesul cuartalbitmuscovit
almandin a faciesului #isturilor verzi.
)omple!ul #isturilor muscovitocloritice, cu grosime de 0<== m #i cuprinde
#isturi muscovitocuaritice cu granai, rare roci carbonatice transformate n roci
18
actinolitice. 4recvent din metamorfozarea unor sedimente detritice, n faciesul
#isturilor verzi cu trecere de la subfaciesul cuartalbitepidotbiotit la subfaciesul
carbitalbitmuscovitclorit.
)omple!ul filitelor sericitocloritoase, este ultimul din succesiunea
mezometamorfic a $unilor 'oiana Rusca.
$unii 7emenic au forma unui anticlinoriu general format dintro succesiune
de cute anticlinale #i sinclinale cu orientare EE dup care determin o curbur cu
orientare 77E. 7tructura n virgatie a acestor cute determina poziia nodala a
cristalinului 7emenicului prin care se face legtura ntre structogenul carpatic #i
structogenul balcanic.
+n mare parte #isturile mezometamorfice din $unii 7emenic reprezint
prelungirea spre 7 #i E a seriei 7ebe# D :otru. &eoarece eroziunea a atins o zona
profunda a #isturilor cristaline, C. 7avu a separat sase comple!e petrografice, ce
corespund la sase zone de metamorfism, de la faciesul cu sillimanit la cel cu biotit.
%stfel #isturile cristaline mezometamorfice din $unii 7emenic sunt cuprinse n seria
de 7ebe# :otru (< comple!e petrografice) #i n seria de $ini#.
Seria de Se1e0 ; Lo$r*
)omple!ul paragnaiselor cu sillimanit #i intercalaii de roci carbonatice. %re
grosimi de 6=== m #i provin din metamorfozarea unor roci grezoase #i argiloase n
alternanta cu roci carbonatice #i intercalaii de roci magmatice bazice. 7e delimiteaz
n partea estic a $unilor 7emenic n Aurul localitii %rmeni#.
)omple!ul paragnaiselor #i al gnaiselor cuartofeldspatice, cu o grosime
impresionanta de 0==== m, cuprinde diverse variaii de paragnaise cu intercalaii de
mica#isturi cu disten #i gnaise de diverse facturi. $aterialul initial a fost constituit din
roci grezoase cu intercalaii subordonate de pelite, la care se adaug roci arcoziene #i
produsele cu un slab magmatism iniialitic, poate #i acid. %pare pe aliniamentul
localitilor 'etrosnia D ?eregova D 7latina D ?imi#.
)omple!ul cuaritelor, (grosime 06==), format din cuarite micacee cu
almandin mai rar cuarit migmatice cu intercalaii de paragnaise cu muscovit #i biotit.
+nconAoar sub forma unei f#ii nguste comple!ul anterior.
)omple!ul mica#isturilor, cu grosime de asemenea foarte mare, cca L=== m,
format predominant din mica#isturi. )onstituie n cea mai mare parte masivul
7emenic. $ica#isturilor (cu disten, almandin, muscovit #i biotit) li se adaug
intercalaii de paragnaise cu muscovit #i biotit, gnaise cuartofeldspatice, amfibolit #i
cuarite. 'rovin din roci predominant pelitice la care sau adugat subordonat gresii
arcoziene, cuaritice, tufuri bazice #i tufuri.
)omple!ul ortoamfibolitelor #i al formaiunilor manganifere D delimitat n
partea de B a $unilor 7emenic, n zona localitilor &eline#ti #i ?rnava. %re
grosimi de 0<== m #i este constituit din amfibolite rubanate crora li se serpentinite,
#isturi cuaritice cu biotite, gnaise plagioclazice cu biotit, la care se adaug intercalaii
de #isturi cu silicai #i carbonai de mangan.
7a format n urma metamorfozrii unor roci magmatice bazice, n condiiile
zonei disten D stavrolit la care sau adugat acumulri de o!izi #i carbonai de fier #i
mangan.
Seria de Mii0
&ispuse n continuitate de sedimentare peste 7eria de 7ebe# D :otru, cu o
grosime de cca 0<== m. )onstituite predominant din mica#isturi cuaritice cu biotit
sau diorit #i muscovit, ce alterneaz cu #isturi amfibolice rubanate #i cuarite
1;
grafitoase. 7e ntlnesc ntre Eile $e(edini #i Bera, iar spre 7E ntre Ealea
$ini#ului pn la &unre la E de masivul granitic 7ic(evia
)omponenta peticelor de acoperire.
'eticul Godeanu compus din seria 7ebe# D :otru cu un comple! inferior de
paragnaise cu sillimanit, calcare #i dolomite cristaline, amfibolite #i un comple!
superior n care apar mica#isturi cu granai #i amfibolite #i roci migmatice.
'eticul .a(na porne#te de la &unre spre BE pn la Ealea $otrului. 7imilar
peticului petrografic al succesiunii din Godeanu, paragnaise n baza, mica#isturi la
partea superioar.
'eticul de la 'orile de 4ier D $e(edini cu e!tindere limitata. 7eria de 7ebe#
D :otru mai apare n zona )azanelor, n lungul Eii )ernei #i pe versantul sudic al
$unilor Elcan, n apropierea localitii Elari.
SUCCESIUNEA @ISTURILOR EPIMETAMOR4ICE CADOMIENE
+n $unii :otru D 7ebe# D )ibin #isturile epimetamorfice au urmtoarea
succesiune,
)omple!ul de 7ibi#el, #isturi amfibolice #i #isturi cuaroase #i clorito
muscovitice cu muscovit, calcare cristaline #i #isturi grafitoase.
)omple!ul de )isndioara urmeaz peste precedentul, reprezentat prin roci
tufogene, cloritepidotice, #isturi cloritoalbitice, corpuri lentiliforme de porfiroide #i
metagranodiorite.
)omple!ul de R#inari D cuarite #i #isturi cuaritice, provenite din
metamorfozarea unor roci psamitopsefitice #i #isturi ardeziene.
/isturile cristaline din $unii )ibin #i 7ebe# provin dintro suita sedimentar
#i magmatogen metamorfozate cu faciesul #isturilor verzi, subfaciesul clorit. 'ot fi
comparate cu #isturi epimetamorfice din seria de :eaota.
+n $unii 7emenic, #isturile epimetamorfice sunt dispuse discordant peste
7eria de 7ebe# D :otru.
+n profilul Eii &unrii, au urmtoarea succesiune,
comple!ul migmatic bazal, constituie nveli#ul migmatic al granitoidului
7ic(evia.
comple!ul detritogen vulcanogen bazic, #isturi micacee, #isturi cuarito
feldspatice, porfiroblaste de albit #i #isturi amfibolice.
comple!ul detritogen vulcanogen acid, #isturi cuaritice #i #isturi sericito
cloritoase feldspatice cu porfiroblaste de albit.
+n $unii :ocva, constituie seria epimetamorfic cu acela#i nume cuprinznd
roci eterogene metamorfozate n faciesul #isturilor verzi. )uprinde doua comple!e,
comple!ul gnaiselor inferior, gnaise albitice cu intercalaii de #isturi
muscovitocloritoalbitice, #isturi cuaritice #i actinolitice.
comple!ul #isturilor cu porfiroblaste de albit, la care se adaug intercalaii de
rai amfibolice #i cuaritice.
Seria de Le0!o)i+a# dezvoltat n partea vestic a $unilor :ocva
discordanta peste seria de :ocva. )ompusa din #isturi verzi provenite din roci
sedimentare #i magmatice acide #i bazice. )uprinde trei comple!e,
comple!ul #isturilor tufogenemagmatogene bazice, #isturi sericitocloritoase
cu porfiroblaste de albit, roci aplitice #i roci metabazice #i metaacide
comple!ul #isturilor terigene, #isturi sericitocuaritice, sericitocloritoase,
#isturi #i cuarite grafitoase.
1<
comple!ul #isturilor cu stilpnomelan provenite din metamorfismul unor roci
bazice #i acide efuzive #i a unor roci sedimentare psefitopsamitice.
+n $unii &ognecea, #isturile epimetamorfice au o larga rspndire din zona
ora#ului *ravia pn la marginea &epresiunii )aransebe#. )uprinde o serie
inferioara alctuita din gnaise, micacee #i una superioar formata din #isturi verzi #i
filite grafitoase.
Ci!l*l orogei! ?er!ii!
'eneplenizrii orogenului cadomian urmeaz o noua faza de geosinclinal ce se
instaleaz n unele zone ale domeniului getic. %stfel, n zona 'oiana Rusci sau
acumulat depozite cu grosimi de peste 0==== m, fiind depozite de natura sedimentara,
de natura terigena #i ceea ce este specific, de natura carbonatic, n care sunt
intercalate roci tufogene ca urmare a unui magmatism bazic initial
%ceste formaiuni au fost metamorfozate regional n condiii de epizon
precum #i temperatur sczut, #i au rezultat formaiunile cristaline epimetamorfice
(ercinice.
$etamorfismul sa dezvoltat n faciesul cuaralbitbiotit, care au generat o
mare varietate de tipuri de roci din seria #isturilor verzi.
'rocesele de metamorfism #i de magmatism sunt legate de orogeneza
(ercinica ce debuteaz n 'aleozoicul inferior #i se nc(eie n 'aleozoicul superior.
+n $asivul 'oiana Rusci este ntlnit o succesiune petrografica cuprinsa n
serii #i comple!e litostratigrafice care e!prima diferite etape de dezvoltare a
geosinclinalului.
7pecific rmn intercalaiile de roci carbonatice de tipul dolomitelor,
dolomitelor calcaroase #i calcare metamorfozate (marmura de Rusc(ia, de :uncani).
Ersta #isturilor epimetamorfice a fost stabilit pe baza coninutului
microfloristic, aceasta fiind cuprinsa n intervalul &evonian D )arbonifer inferior.
Mag'a$i$e ?er!ii!e
Bu se cunosc produsele unui magmatism sinorogenic (ercinic. 'e baza datrii
radioactive, ciclului (ercinic ii este atribuit corpul granitoidic de la 7ic(evia din
partea sudic a $unilor 7emenic.
S*!!esi*ea 0is$*rilor epi'e$a'or(i!e ?er!ii!e
Seria de 9%$r:a, cuprinde comple!ul #isturilor grafitoase cu intercalaii de
roci verzi (tufogene).
Seria de Go)%Fdia# cu doua comple!e ,
comple!ul #isturilor cuaritice sericitocloritoase.
comple!ul #isturilor grafitoase.
%ceste serii constituie partea inferioara a #isturilor epimetamorfice ce
nsumeaz o grosime de 6<== m #i ocupa partea sudic a zonei epimetamorfice
(ercinice de la ?eliuc spre B.
Seria de G?elar# reprezentata prin comple!ul #isturilor tufogene bazice. $ai
cuprinde #isturi grafitoase, #isturi sericitocloritoase, iar la partea superioar calcare #i
dolomite (calcarele de Rusc(ia). :egate de calcare sunt zcmintele de fier de la
?eliuc, G(elari, Eadu &obrii.
Seria de Pade0# atinge grosimi de L=== m #i cuprinde trei comple!e ,
comple!ul #isturilor sericitocloritoase #i al dolomitelor (8=== m grosime).
)uprinde dolomitele de Cunedoara #i :uncani. %lctuie#te n cea mai mare parte
1K
$unii 'oiana Rusca, formnd relieful zonei de la Cunedoara spre E, #i partea B a
masivului.
comple!ul #isturilor sericitocloritoase supradolomitice (0=== D 6<== m
grosime).
comple!ul #isturilor cloritoase #i metatufurilor cu grosime de 6=== m,
provenit din roci terigene #i tufuri acide. $ai cuprinde cuarite negre #i calcare.
INVELISUL MASIVELOR CRISTALINE
+n comparaie cu domeniul danubian, domeniul getic este afectat de orogeneza
(ercinica pn n faza sudeta de la limita )arbonifer inferior D )arbonifer superior,
dup care trece n stadiul de peneplena supusa eroziunii.
+n )arboniferul superior #i 'ermian inferior anumite sectoare au funcionat ca
arii de sedimentare n care sa acumulat formaiunea cu crbuni ce alctuie#te
nveli#ul prealpin al nveli#ului getic.
+n $ezozoic, structura orogenica (ercinica reintra n faza de geosinclinal, ca
urmare a debutului orogenezei alpine.
+n cadrul geosinclinalului desc(is funcionau zone de mare puin adnc #i
zone de mare adnc cu regim batial, adevrate fose n care sau acumulat depozite
cu caracter batial #i unde procesul de sedimentare a fost coninuu pe parcursul mai
multor perioade. +n general, formaiunile sedimentare din zonele mai ridicate au fost
ndeprtate de eroziune, pstrnduse numai formaiunile de fosa.
%stfel se delimiteaz o astfel de zona de fosa ,
- zona Re#ia D $oldova Boua, ce reprezint domeniul clasic al
sedimentarului getic
- pe arii mai restrnse ,
- zona &ognecea
- zona /opot
- zona Enturaria
- zona Rusca $ontana.
4ormaiuni sedimentare mai apar pe marginile depresiunilor intramontane, ce
au funcionat ca arii de acumulare n Beogen (depresiuni posttectonice).
Zoa Re0i+a ; Moldo)a No*%
7ituat n partea de E a .anatului, formnd munii calcaro#i din aceasta zona
cu altitudini sub 00<= m. &epozitele sedimentare prealpine aparin )arboniferului
dispus discordant #i transgresiv peste fundamentul cristalin, debutnd prin depozite
grosiere, conglomerate #i gresii micacee cu intercalaii de #isturi crbunoase, argile
#istoase #i strate de crbuni.
Per'ia*l# urmeaz n continuitate de sedimentare cu un orizont inferior de
#isturi negre ardeziene #i un orizont superior de depozite detritice , conglomerate,
gresii ro#ii #i vinete.
Grosimea )arboniferului este de 0=== m, iar a 'ermianului de asemenea de
0=== m. +n 'ermianul superior are loc e!ondarea zonei, sedimentarea relunduse n
?riasic ca urmare a formarii geosinclinalului alpin. +nveli#ul sedimentar alpin aparine
?riasicului, Hurasicului #i )retacicului inferior, cu cteva discontinuiti de
sedimentare.
Triasi!*l debuteaz cu depozite psefitice de tipul conglomeratelor cuaritice
dispuse transgresiv #i discordant peste fundamentul prealpin, dup care se trece la
monocalcare (?riasic inferior). +n ?riasicul mediu se continu faciesul carbonatic de
1L
tipul calcarelor negre diaclazate #i n continuare calcare albe. %ceste zone afloreaza
pe marginea Ea zonei Re#ia D $oldova Boua, avnd grosimi de 0== m n succesiune
completa.
4osei de e!ondare #i de eroziune din ?riasicul superior urmeaz
transgresiunea marii Aurasice.
A*rasi!*l5 %stfel, :iasicul se dispune transgresiv #i discordant peste
depozitele triasice, la nceput intrun facies psemitopsafitic de tip Gresten ,
conglomerate poligene cu intercalaii de crbuni (orizont productiv 6<= m grosime,
e!ploatat la %nina), dup care urmeaz #isturi argiloase bituminoase cu intercalaii
lenticulare de siderite (6== m grosime). +n trecut din #isturi se distila petrol iar
sideritele au fost e!ploatate ca minereu de fier.
+n Hurasicul mediu (&ogger), pe fondul unei subsidene accentuate se creeaz
condiiile unui facies carbonatic, depunnduse o stiva groasa de cca 0<= m de
marnocalcare dup care n Hurasicul superior se formeaz strat de 6<= m grosime de
calcare stratificate cu benzi silicifiate de culoare nc(isa. Hurasicul se nc(eie cu o
stiva de calcare fine, stratificate, cu grosime de 0<= D 6== m. +n )retacic apare o
tendina de a ansamblului regional marcat prin apariia unor intercalaii marnoase n
calcare #i ulterior prin instalarea mediului recifal cu, cu formare de calcare fine
sublitografice #i marne #istoase. 7edimentarea continu cu marne, marnocalcare #i
calcare cu concreiuni silicioase, dup care se formeaz calcare masive orogene, ce
afloreaza pe suprafee ntinse n partea a!iala a zonei.
"rmeaz o scurta perioada de e!ondare, dup care la sfr#itul )retacicului
inferior (%lbian), are loc o transgresiune cu depunere de depozite detritice ,
conglomerate, gresii glauconitice, gresii micacee #i argile nisipoase.
TECTONICA
7tructura tectonica a zonei Re#ia D $oldova Boua este un rezultat al
mi#crilor orogenice din faza austric, care sa suprapus unei tectonici mai vec(i.
+n ansamblu reprezint un larg sinclinoriu reprezentat B D 7, cu cute sinclinale
#i anticlinale paralele cu alungirea generala a structurii. 7e remarca o u#oara
deversare a depozitelor spre E. 'e lng structura plicativ este prezenta o tectonica
ruptural cu falii ce afecteaz flancurile cutelor longitudinal, uneori formnd cute
solzi. &e asemenea cutele sunt afectate de falii oblice #i transversale, cu caracter de
decro#are dnd un ansamblu tectonic cu cute dispuse n culise.
+n celelalte zone de sedimentare (&ognecea, Enturaria) se gsesc numai
secvene din succesiunea e!isatent n zona Re#ia D $oldova Boua.
- zona &ognecea D )retacic inferior terminal D )retacic
superior -
- zona Enturaria D ?riasic D Hurasic mediu #i superior, )retacic
inferior terminal D )retacic superior.

PNZA DE SEVERIN
Este situata n 'latoul $e(edini, fiind o unitate structural aparte n cadrul
orogenului )arpailor $eridionali, datorit similitudinilor litofaciesului cu cele din
fli#ul intern al )arpailor *rientali. &epozitele constitutive aparin )retacicului
inferior #i au fost asemntor ca cele din fli#ul intern al )arpailor *rientali, ca 7trate
de 7inaia, )omarnic, %zuga.
&epozitele 'nzei de 7everin sau acumulat ntro fosa situata la limita estic
a orogenului meridional, desc(isa n urma mi#crilor preaustrice, care au dus la
1M
ridicarea cordilierei centrale ce desprea domeniul danubian de domeniul getic. +n
urma diastrofismului austric domeniul getic acoper tectonic fosa de 7everin, iar
ulterior n urma fazei laramice ()retacic superior D 'aleocen), are loc o noua
deplasare a domeniului getic, care a antrenat #i depozitele fosei. %stfel, acestea au
fost mpinse spre E peste depozite mai tinere ale fosei. %stfel se poate vorbi de o
pnz #i de un parauto(ton de 7everin, formnd a treia unitate structural a )arpailor
$eridionali.
ZONA DE MOLAS3
<DEPRESIUNEA GETICA=
4ormaiunea de molas, ocupa suprafee ntinse n )arpai la interior #i
e!terior, este localizata n zonele depresionare.
&epozitele de molasa sunt predominant grosiere (nisip, pietri#, gresii), dar #i
formaiuni fine (marne, argile, calcare) - att formaiunile fine ct #i cele grosiere sunt
depuse n succesiuni alternative, ritmice.
Geneza este legata de aportul de materiale transportate de apele de #iroire de
pe continent n mediul marin sau lacustru, depuse treptat n zona litorala #i subacrotic.
Depresi*ea Ge$i!a
7e situeaz la sud de orogenul )arpailor $eridionali, de la &unre pn la
Ealea &mboviei. Este delimitata la sud de falia pericarpatic ce constituie un
contact tectonic cu 'latforma Eala(a. Reprezint continuarea spre sud #i vest a zonei
de molasa a )arpailor *rientali, #i are o funcionare diferita de aceasta datorit
ridicrii tectonice dintre Ealea &mboviei #i Ealea %rge#ului e!istenta dup faza de
orogeneza laramic.
4aza de orogeneza laramic de la sfr#itul )retacicului #i nceputul
'aleogenului a determinat ridicarea structurii orogenului meridional, n timp ce zona
de sud era marcat de subsident activa devenind o zona de sedimentare activa.
+n raport cu zona de molasa a )arpailor *rientali care sa desc(is n urma
mi#crilor stirice (din $iocenul inferior), avanfosa meridionala se desc(ide mai de
timpuriu (n 'aleogenul inferior) n urma mi#crilor laramice.
&in punct de vedere morfologic se suprapune 'odi#ului Getic #i 7ubcarpailor
7udici. +n prezent structura avanfosei n care este structurata zona de molasa este
mascata de depozitele 'liocenului #i )uaternarului.
STRATIGRA4IA
4osa desc(isa la sud de orogenul )arpailor *rientali a fost umpluta cu
sedimente din 'aleogen #i )uaternar. &epresiunea Getica astfel creata, are un
fundament cristalin mi!t astfel ,
- pe zona de B are un fundament carpatic
- pe zona de 7, este fundamentul cristalin al 'latformei Eala(e.
Grosimea depozitelor ce constituie umplutura avanfosei meridionale
nsumeaz cteva mii de metri.
Paleoge*l5 +n 'aleogenul mediu (Eocen) are loc transgresiunea marina
avnd astfel loc depuneri detritice cu doua orizonturi conglomeratice , inferior #i
superior, separate de un orizont marnos.
Elementele componentelor ale conglomeratelor au originea n cristalinul
)arpailor $eridionali #i n formaiunile nveli#ului $ezozoic.
a. n sens longitudinal se remarca variaii de facies ,
- spre vest orizontul marnos lipse#te
11
- spre est, orizontul superior al conglomeratelor este nlocuit prin
depozite predominant marnoase.
:a partea estic, n zona localitii %lbe#ti, dup depunerea conglomeratelor
se instaleaz un facies recifogen cu formare de calcare nisipoase urmate de calcare
compacte.
b. n sens transversal spre e!teriorul depresiunii (ctre vorland) unde funciona
un mediu pelagic, depozitele eocene sunt de natura argiloasa cu grosimi de peste
6=== metri.
Oligo!e*l5 &epozitele oligocene sunt de sedimentare, cu o mare varietate de
facies . Ele marc(eaz debutul unui mediu eu!inic asemntor cu cel din zona
orientala a )arpailor. Rezulta un caracter bituminos al depozitelor oligocene.
&up orizontul unor marne brune, bituminoase, urmeaz o succesiune calcare
negricioase, #isturi disodilice, marne nisipoase, gresii cu nceput de silicifiere. +n
aceasta succesiune, local, n regiunea Eii *ltului apar lentile de conglomerate,
rezultat al eroziunii intense a zonei muntoase formate la nord. +n zona estic
*ligocenul apare sub forma unor f#ii nguste urmnd limita depozitelor eocene.
Mio!e*l5 /i &epresiunea Getica resimte intens fazele de orogeneza neogene.
)a urmare a mi#crilor laramice #i stirice, ulterior, bazinul de sedimentare getic
sufer o u#oara ridicare, avnd loc astfel instalarea unui regim lagunar care urmeaz
o scurta perioada de e!ondare. "lterior fazele de orogeneza care au determinat n
zona catenei muntoase ridicarea ntregului ansamblu, ridicarea compensata de o
migrare ctre e!terior a zonei de avanfosa, marcat de o subsident activa ce a permis
acumularea unor depozite cu grosimi de mii de metri.
&up definitivarea structogenului carpatic #i colmatarea &epresiunii Getice
are loc trecerea la un mediu de sedimentare salmastru, iar ulterior, n )uaternar,
trecerea la condiii de sedimentare continentale de mediu de apa dulce.
%cvitanianul. &up mediul eu!inic instalat n 'aleogen pe fondul unei
regresiuni marine, mediul de sedimentare devine de tip lagunar depunnd o cantitate
de sedimente peste depozitele oligocene, gresii #i marne, gipsuri, nisipuri. %pare ca o
f#ie (avnd o grosime de apro!imativ 0== metri) continu n zona anticlinalului
Govora D 7ltioarele.
'urdigalianul. &up o scurta faza de e!ondare, depozitele burdigaliene se
dispun transgresiv #i discordant, fiind constituite din conglomerate poligene, care n
partea superioar trec la gresii #i nisipuri. )onglomeratele au un ciment slab cu o
coloraie ro#ietic. %par la v &E *tasu, pn la rul &oamnei cu prelungire n
depresiunea :ovi#tei. 7pre sud depozitele burdigaliene se afunda sub depozitele mai
noi.
.elveianul. )u unele discontinuiti este cunoscut la suprafa n toata
&epresiunea Getica. "rmeaz n continuitate de sedimentare pe Celvetian #i uneori
avanseaz transgresiv peste #isturile cristaline de la nord. +n bazinul marii tortoniene
din &epresiunea Getica au e!istat condiii de sedimentare de margine #i condiii de
sedimentare de larg (pelagic).
+n zona de larg, succesiunea ?ortonianului este similara cu cea din sectorul
moldovala(, adic ,
- orizont de marne #i tufuri -
- formaiunea salifera superioar -
- #isturile cu radiolari de tipul disodilelor -
- orizontul marnelor.
0==
+n zonele de margine depozitele sunt rezultatul unei sedimentari toreniale n
condiii de transgresiune marina. %cest proces este ntlnit de la Ealea *ltului pn n
E, cu urmtoarea structura litologica ,
conglomerate #i gresii -
peste ele se dezvolt marne.
+n unele sectoare au caracter recifal. )ea mai larga dezvoltare o au depozitele
tortoniene n e!tremitatea vestic a &epresiunii Getice.
7uccesiunea , conglomerate, marnoargile, depozite predominant grezoase.
Sarmaianul. "rmeaz n continuitate de sedimentare insa n zonele de
margine transgresiv peste #isturile cristaline.
7e caracterizeaz prin e!istenta a doua faciesuri , unul de larg #i altul de
margine.
)el de larg se ntlne#te n zona Eii *ltului, prezint o succesiune de ,
marne, marnoargile, nisipuri, greii calcaroase.
)el de margine apare pe zona de margine a depresiunii de la Ealea *ltului
pn n partea vestic.
7e remarca caracterul torenial al depozitelor grosiere. @ona &epresiunii
Getice n 7armaian a funcionat independent (din punct de vedre al condiiilor de
sedimentare), n raport cu zona pericarpatica (orientala), de care era desprit prin
(orstul e!istent ntre Ealea &mboviei #i Ealea %rge#ului. :a sfr#itul $iocenului
are loc o scurta perioada de e!ondare dup care se instaleaz marea pliocena.
7edimentarea este relativ uniforma.
TECTONICA
4ormarea &epresiunii Getice #i are originea n fenomenele de subsiden
compensatorii mi#crilor de sedimentare a zonei cristaline a )arpailor $eridionali n
urma orogenezei laramice. +n mi#crile de subsiden este antrenata #i 'latforma
Eala(a, rezulta astfel ca fundamentul &epresiunii Getice este mi!t ,
- carpatic n nord
- baiFalian (de platforma) n sud, cu o tectonica ruptural.
:a sfr#itul 'aleogenului (datorit orogenezei savice) are loc o regresiune
generala.
?ransgresiunea generala din .urdigalian face ca &epresiunea Getica sa
funcioneze ca arie de sedimentare, pn n ?ortonianul superior cnd are loc o scurta
perioada de e!ondare, datorit orogenezei stirice.
"rmeaz marea transgresiune din 7armaian cnd este acoperita #i o parte din
zona de platforma.
&efinitivarea &epresiunii Getice ca unitate structural maAora, are loc ca
urmare a mi#crilor moldavice cnd se produce nclecarea depozitelor depresiunii
peste depozitele noi ale 'latformei Eala(e. %cest contact tectonic determin
prelungirea liniei pericarpatice din sectorul moldovala(. %ici #i fac apariia cutele
diapire.
RESURSE MINERALE
'rin structura sa, orogenul )arpailor $eridionali prezint condiii pentru
formarea #i acumularea substanelor minerale utile.
Miere*ri
0=0
- de (ier# legate de #isturile cristaline, dar #i de unele procese
magmatice , 'oiana Rusci, &ognecea D *cna de 4ier.
- S*l(*ri !o'ple-e# legate de #isturile cristaline
epimetamorfice , 'oiana Rusci, $untele $ic. :egate de magmatism la
contactul cu calcarele , &ognecea, *ravia, $oldova Boua.
- De 'aga# n $unii 7emenic.
- De a*r# concentraii mici n $unii :otrului, $unii 4gra#,
$unii 7emenic.
- De i!?el# pe versantul B al $unilor 4gra#.
- De !ro'5
Co'1*s$i1ili 'ierali ,
- !%r1*i , carboniferi , Re#ia, $oldova Boua.
liasici , Re#ia, $oldova Boua.
cretacici , Rusca $ontana.
'aleogeni , .azinul 'etro#ani
'lioceni , n ntreaga &epresiune Getica.
>idro!ar1*ri ,
*fer condiii formarii #i acumulrii petrolului n ntreg arealul &epresiunii
Getice
Ro!i *$ile ,
- grafit D $unii )pnii
- azbest D $unii :otrului, %lmAului
- feldspat D 7emenic
- marmura D Rusc(ia D $unii 'oiana Rusci
- #isturi bituminoase D %nina
Ape 'ierale , .ile Cerculane, *lne#ti, )limne#ti.
MUNII APUSENI
GENERALIT3I ,
Geosinclinalul alpin desc(is prin regenerarea structurilor (ercinice la vestul
arealului carpatic, a funcionat relativ independent. 'rin evoluia sa a determinat
apariia unei structuri muntoase
Geosinclinalul alpin al $unilor %puseni este separat de )arpaii *rientali
prin masivul median transilvan, iar la vest era limitat de masivul median panonic.
Evoluia geosinclinalului alpin apusean sa produs ntre cele doua blocuri mediane cu
rol de placi tectonice.
Geosinclinalul alpin apusean #i prelunge#te faza de e!tensie pn n Hurasicul
superior, cnd au loc depuneri de depozite de natura carbonatic (specifica B.
$unilor %puseni).
+n )retacic se declan#eaz forele de compresiune tectonica a
geosinclinalului de ctre cele doua masive mediane, avnd loc formarea de depozite
sinorogene n sudul $unilor %puseni. sub aciunea forelor de mpingere tectonica au
rezultat importante deformri rupturale #i plicative n lungul crora a rezultat #i un
magmatism n care a fost antrenat #i materialul de origine crustal. 4aza de
compresiune atinge ma!imul (paro!ismul) n )retacicul mediu, cnd datorit fazei
austrice a rezultat declan#area unor ample fenomene de #ariaA (n nordul $unilor
%puseni) concomitent avnd loc depunerea unor sedimente sinorogenice.
0=6
4azele de paro!ism orogenic de la sfr#itul )retacicului sublaramic #i laramic
au generat un magmatism subsecvent.
$i#crile post laramice au generat fenomene rupturale ce au structurat
depresiunile intramontane prezente.
+n $iocenul inferior, n urma diastrofismului stiric se manifesta intens un
magmatism subsecvent trziu.
'rin evoluia geosinclinalului alpin apusean, au rezultat doua structuri
maAore , $unii %puseni de B #i $unii %puseni de 7.
+n cazul $unilor %puseni de B se delimiteaz doua uniti structurale
maAore , auto(tonul de .i(or #i pnz de )odru.
+n $unii %puseni de 7, se separa , fundamentul cristalin regenerat #i nveli#ul
alpin.
MUNII APUSENI DE NORD
+n grupa nordic a %pusenilor sunt cuprinse urmtoarele masive ,
- Gilu D $untele $are -
- .i(or -
- 'durea )raiului -
- )odru $oma -
- Cig(i# D &rocea (n $unii @arandului)
STRATIGRA4IA
7tructura masivelor cristaline este data de formaiuni vec(i de natura cristalina
#i magmatogen D produse ale unor cicluri tectono D magmatice prealpine ,
- precadomian -
- cadomian -
- (ercinic.
Ci!l*l $e!$oo6'ag'a$i! pre!ado'ia
%cum se formeaz #isturile cristaline mezometamorfice rezultate n urma
unui metamorfism regional. 4ormaiunile iniiale supuse procesului de metamorfism
erau de natura , sedimentara #i magmatica. %ceste #isturi formeaz relieful $unilor
Gilu D $untele $are, n care sau identificat mai multe serii.
0. Seria de So'e0# cu larga rspndire n auto(tonul de .i(or, este constituit
din paragnaise cu biolit.
6. Seria de 9aia de Arie0# constituie a#a numitul,,'inten de .aia de %rie#GG,
din bazinul vii cu acela#i nume. %ceasta este reprezentata de , calcare marmoreene,
amfibolite, paragnaise cu biolit, #isturi cuaritomuscovite.
*rogeneza precadomian pe lng fenomenele de metamorfism a generat #i
fenomene magmatice care au format corpuri intruzive n cadrul #isturilor cristaline
mezometamorfice. $agmele, n general de natura acida, a generat roci din grupa
granitului #i granodioritului, fenomen specific $untele $are D .aia de %rie#.
Ci!l*l $e!$oo6'ag'a$i! !ado'ia
4undamentul precadomian este regenerat intrun nou geosinclinal n
'roterozoicul superior n care sau acumulat formaiuni ce au fost metamorfozate de
ciclul orogenic cadomian. %u rezultat formaiuni metamorfozate regional n condiii
de epizona.
%#a sa constituit grupa cristalina epimetamorfic a crei dezvoltare completa
se ntlne#te n $unii .i(or. +n geosinclinal sau acumulat depozite terigene care au
0=8
fost metamorfozate n faciesul #isturilor verzi (Aumtatea sudic a $unilor %puseni
de Bord).
+n cadrul lor sau separat mai multe serii, n urmtoarea succesiune ,
- seria de .istra -
- seria de .i(aria -
- seria de $uncel.
Seria de 9is$ra, #isturi cu sericit #i clorit, cu intercalaii la diferite nivele de
amfibolite #i porfiroide. %parin zonei izvoarelor 7ome#ului )ald, Ealea Rc(itele #i
Ealea &rganului
Seria de 9i?aria# #isturi cloritoase cu porfiroblaste de albit, se adaug #i
doua nivele de calcare #i dolomite cristaline, grosimea seriei este de 06== m, n
$asivul .i(aria din $unii Gilu.
Seria M*!el# cu dezvoltare tipica n vrful $uncelu, la sud de $asivul
.i(aria. Este constituita din #isturi cristaline epimetamorfice rezultate din
metamorfozarea n faciesul #isturilor verzi a unor formaiuni terigene #i a unor lave #i
tufuri acide. 'rezint o mare varietate de #isturi. Grosimea seriei este de 0== m #i
succede seriei de .i(aria
)iclul de orogenez cadomian a fost nsoit de un magmatism descris
#i ca ,,7eria intruziunilor de )odruGG. >ntruziunile de )odru sunt de natura unor
granite #i diorite cuarifere inAectate n #isturile cristaline epimetamorfice din baza
seriei de .i(aria. %par sub forma de filoane sau corpuri de dimensiuni mari n zona
%rie#ului de la 7cri#oara, din est pn la 7agacea. $ai apare n partea de 7E a
$unilor )odru $oma #i n BE $unilor Cig(i#.
Ci!l*l $e!$oo6'ag'a$i!<orogei!= ?er!ii!
+n 'aleozoic fundamentul proterozoic consolidat este regenerat intrun mare
geosinclinal unde sau acumulat depozite sedimentare #i magmatogene bazice.
*rogeneza (ercinica determina metamorfozarea acestor depozite n faciesul
#isturilor verzi, rezultnd astfel grupa #isturilor cristaline anFimetamorfice, cu o larga
dezvoltare n $unii .i(or #i @arandului.
+n cadrul #isturilor anFimetamorfice sau separat trei comple!e ,
0. comple!ul detritogen inferior D metaconglomerate,
6. comple!ul ofiolitic D provenit prin metamorfozarea produselor unui
magmatism initial bazic,
8. comple!ul detritogen superior D rezultat prin metamorfozarea unui
material fin pelitic.
INVELISUL SEDIMENTAR AL MASIVELOR CRISTALIN
E!ondrii din )arboniferul superior, tot n cadrul ciclului (ercinic, ii rezulta
doua domenii de sedimentare cu evoluii diferite, iar depozitele formate nu au mai
fost metamorfozate. +n sud se delimiteaz domeniul de )odru, iar n nord cel de
.i(or, ambele separate printrun prag slab tectonic pnz sau #isturile de )odru, ele
constituind cele doua uniti maAore ale sedimentarului %pusenilor de Bord.
A5 AUTO>TONUL DE 9I>OR
7ituat la nord de linia tectonica dispusa pe o direcie BE D 7E, ncepnd din
zona *radea, aAungnd n 7E, dup care se sc(imba direcia ctre E (7. $unii Gilu
D $untele $are). Resturi ale nveli#ului sedimentar apar n $unii 'durea )raiului
#i .i(or.
0=;
Per'ia*l5 &up e!ondarea din )arboniferul superior urmeaz o perioada
submers n care sau depus discordant #i transgresiv depozite detritice, depozite
atribuite 'ermianului inferior. %stfel de depozite se ntlnesc n $unii 'durea
)raiului #i $unii .i(or. %ceste depozite au caracter de molasa al orogenului (ercinic
#i mpreuna cu #isturile cristaline reprezint fundamentul ce a fost regenerat n
orogeneza alpina.
Triasi!*l5 +n 'ermianul superior zona funcioneaz ca zona emersa. +n ?riasic
apar primele sedimente ce marc(eaz debutul ciclului alpin. +n continuare se
instaleaz un regim propice formarii depozitelor carbonatice, dolomite n alternanta
cu calcare, calcare organogene. &epozitele triasice apar n $unii 'durea )raiului #i
$unii .i(or #i n depresiunile intramontane. :a sfr#itul ?riasicului urmeaz o faza
de e!ondare corespunztoare fazei de orogeneza paleoc(imeric.
A*rasi!*l5 7e reia procesul de sedimentare, formnduse astfel depozite
detritice, dup acestea instalnduse un mediu propice faciesului carbonatic. 'e baze
paleontologice au fost separate toate etapele Hurasicului. &epozitele aparinnd
Hurasicului au dezvoltare n ,
- centrul #i nordul $unilor 'durea )raiului,
- pe zone restrnse n $unii .i(or.
:a sfr#itul Hurasicului are loc o scurta perioada de e!ondare, favoriznd
formarea depozitelor bau!itice pe paleorelieful creat de eroziune.
Cre$a!i!*l5 4aza de e!ondare se prelunge#te #i n )retacic, astfel ca reluarea
sedimentarii nu coincide cu nceputul acestuia. 7edimentarea debuteaz prin depozite
lacustre dup care se instaleaz mediul marin care se menine pn la sfr#itul
)retacicului inferior. %cest mediu a fost favorabil dezvoltrii depozitelor carbonatice
ce alterneaz cu depozite detritice, grosime acestora fiind de peste 0=== m.
95 PNZA DE CODRU
+n urma diastrofismului cretacic, sudul $unilor %puseni de Bord este #ariat
peste auto(tonul de .i(or de la nord, pn la formarea sistemului de pnze de )odru.
'nza de )odru ocupa partea sudic a $unilor 'durea )raiului, partea 7E a
$unilor .i(or, partea 7 a $unilor Gilu, $unii )odru$oma #i @arandului..
+nveli#ul sedimentar al pnzei de )odru este constituit din depozite permiene
care mpreuna cu #isturile cristaline constituie fundamentul (ercinic regenerat n
orogeneza alpina. &epozitele permiene sunt posttectonice orogenezei (ercinice,
procesele de sedimentare relunduse n triasic #i dureaz pn n )retacicul inferior,
rezultnd nveli#ul alpin al 'nzei de )odru.
'e domeniul pnzei de )odru se individualizeaz trei zone n care
sedimentarea a fost mai activa. Ele sunt separate prin praguri ceea ce au determinat o
oarecare difereniere litofacial.
)ele trei zone ,
0. zona de 4ini# sau de )odru D n 7E $unilor )odru $oma cu e!tindere n
zona depresiunilor , @arand, .eiu#
6. zona ?rciaD centrul $unilor )odru $oma
8. zona Ea#cu D 7. $unilor )odru $oma, n care este inclus #i platoul
Ea#cu.
&epozitele permiene inferioare nsumeaz peste 6=== m grosime #i apar n
zona 4ini# #i 7E zona platoului Ea#cu. ?ot n 'ermian se manifesta #i un magmatism
subsecvent. *rogenezei (ercinice ii urmeaz n 'ermianul superior pn la nceputul
?riasicului o faza de e!ondare n care domeniul de )odru a fost supus peneplenizrii.
0=<
Triasi!*l5 Depo"i$ele $riasi!e se dep* dis!orda$ pes$e depo"i$ele 'ai
)e!?i# / geeral de1*$ea"% !* depo"i$e psa'i$o6pse(i$i!e d*p% !are se is$alea"%
* 'edi* (a)ora1il (or'arii depo"i$elor !ar1oa$i!e5 S*!!esi*ea !o'ple$a se
/$:le0$e / "oa Codr*# 0i !* *ele deose1iri / !elelal$e do*a "oe5
A*rasi!*l5 %re o dezvoltare incompleta ntlninduse numai n Hurasicul
inferior #i mediu. )orespunde unei faze de regresiune marina, astfel nct
funcioneaz pn n Hurasicul superior ca zona e!ondata. &epozitele Hurasicului
inferior, sunt alctuite din marne, #isturi argilomarnoase dup care urmeaz un facies
carbonatic. +n partea terminala a Hurasicului superior, care a urmat fazei de e!ondare,
sau creat condiiile formarii unui facies fli#oid.
INVELI@UL POST>ERCINIC
7a vzut ca a avut loc definitivarea aranAamentului structural al zonei,
rezultnd astfel zona $unilor %puseni de Bord , zona ce devine relativ rigida #i
e!ondata. 'rocesul de sedimentare se reia din )retacicul superior, depunnduse
transgresiv #i discordant depozite cu caracter posttectonic.
%cestea sau depus n patru zone ,
0. zona Ro#ia D 7 $unilor 'durea
)raiului -
6. zona Eldeasa D ntre Ealea &rganului
#i Ealea 7cuiului, la 7 de vrful Eldeasa -
8. zona de margine a depresiunii .radului -
;. grabenul Remei D n 7 $unilor
'durea )raiului.
Mag'a$i$ele lara'i!e
&atorit diastrofismului laramic de la sfr#itul )retacicului ansamblul
%pusenilor de Bord a e!ondat, fenomen nsoit de un magmatism subsecvent tardiv,
fenomen manifestat sub forma curgerilor de lav la care se asociaz corpuri intruzive.
)onstituie continuarea spre nord a laturii vestice a magmatitelor laramice din
)arpaii $eridionali.
$agmatitele laramice din %puseni se ntlnesc n ,
- $asivul Eldeasa D curgeri #i corpuri intruzive -
- $asivul &rocea
- $asivul .i(or, ?rascu D dJFuri
- $asivul Gilu.
)el mai mare corp magmatic este n $unii Eldeasa.
Te!$oi!a
>niial zona $unilor %puseni de Bord a funcionat n cadrul unei arii
geosinclinale mult mai largi, cu evoluie comuna n prebaiFalian #i baiFalian. +n urma
acestor orogeneze se formeaz #isturile cristaline mezo #i epimetamorfice. "lterior
are loc o difereniere a geosinclinalului n doua domenii difereniere ce se
accentueaz n orogeneza (ercinica #i apoi n orogeneza alpina, constituituse astfel
domeniul de Bord (de .i(or) #i 7udic (de )odru).
+n orogeneza (ercinica se manifesta #i un slab metamorfism regional,
rezultnd #isturile anc(inolaramice. ?otodat orogeneza (ercinica a fost nsoita de
un magmatism bazic initial #i un magmatism acid granitoid.
'artea de B (domeniul de .i(or) n timpul orogenezei (ercinice a evoluat ca
zona mai stabila care n maAoritatea timpului a fost e!ondata #i supusa eroziunii.
0=K
&oar n 'ermian devine zona submers, unde se depun depozite posttectonice cu
caracter de molasa.
+n ?riasic cele doua domenii funcioneaz ca arii de sedimentare.
&iferenierea are loc n urma fazei paleoc(imerice, cnd domeniul de .i(or este
e!ondat, n timp ce n domeniul de )odru sedimentarea continu pn n ?riasic
inclusiv.
+n continuare, diferenierea se accetueaz prin faptul ca domeniul de .i(or
rmne e!ondat pn n Hurasicul superior, n timp ce n domeniul de )odru
sedimentarea continu pe tot parcursul Hurasicului.
+n urma mi#crilor c(imerice, domeniul de .i(or cunoa#te o scurta perioada
de e!ondare dup care procesele de sedimentare se reiau printrun episod lacustru. +n
domeniul de )odru se depun depozite fli#oide.
Rolul cel mai important n definirea structurii $unilor %puseni de Bord lau
avut mi#crile mezocretacice austric #i sub(ercinica, avnd astfel loc #arierea
domeniului de )odru peste domeniul de .i(or, rezultnd cele doua uniti tectonice
maAore. +nclecarea se produce dup linia de minima rezistenta creata nc din
orogeneza (ercinica pe direcia 7E D BE. %mplitudinea ma!ima a #ariaAului este de
8= Fm. +n afara de #ariaA, mi#crile mezocretacice au determinat o tectonica proprie
fiecrei uniti structurale maAore.
+n cadrul domeniului de )odru se individualizeaz un sistem de pnze.
$i#crile ulterioare celor mezocretacice (eventual #i celor sub(ercinice), au afectat n
mai mic msura $unii %puseni de Bord. Efectul maAor a fost cel ruptural ducnd la
formarea n Beogen a unor bazine de acumulare.
MUNII APUSENI DE SUD
LIMITE ,
- Ealea $ure#ului la sud
- "nitatea de )odru spre BE, de care se delimiteaz printro linie
foarte sinuoasa mascata de depozite posttectonice care de altfel masc(eaz
contactul propriuzis.
%ceasta zona sa dezvoltat ca arie geosinclinal n ciclul alpin n raport cu
partea nordic avan o evoluie geologica sensibil deosebita .
)a urmare a evoluiei deosebite se individualizeaz ca unitate geologico
structural distinct cunoscuta sub numele de geosinclinalul $ure#ului.
Geosinclinalul $ure#ului sa format prin regenerarea fundamentului cristalin
asemntor fundamentului $unilor %puseni de Bord. Regenerarea zonei ca arie a
geosinclinalului funciona n Hurasicul mediu, cnd se formase anterior. %ici sa
manifestat un intens magmatism bazic initial ce constituie o trstura caracteristica n
raport cu $unii %puseni de Bord.
+ncepnd cu )retacicul, geosinclinalul $ure#ului a fost afectat de intense
mi#cri de cutare ducnd la formarea de depozite. &up aceasta faza se dezvolt un
magmatism subsecvent timpuriu (laramic), iar apoi un vulcanism trziu (vulcanismul
neogen). @ona este cunoscuta din timpuri strvec(i datorit zcmintelor de aur, care
ntro anumita perioada erau cele mai mari din lume. )ercetrile sistematice din zona
au dus la descifrarea structurii geologice, iar (rile ntocmite constituie baza
#tiinifica a activitii productive.
STRATIGRA4IA
0=L
7tructura generala a $unilor %puseni de 7ud const n fundamentul cristalin
peste care se depun formaiuni sedimentare la care se adaug produse magmatogene.
$agmatismul sa manifestat n trei regiuni diferite. &e asemenea se
constat trei etape de magmatism, #i anume ,
- magmatismul initial ofiolitic
- magmatismul subsecvent timpuriu (laramic)
- magmatismul subsecvent trziu (vulcanismul neogen).
*AS.5(7( C$.S&A7.+(
/isturile cristaline ale fundamentului cristalin sau format n doua cicluri
tectono magmatice ,
- precadomian
- (ercinic.
Ci!l*l*i pre!ado'ia ii aparin #isturile cristaline mezometamorfice ce apar
sub forma unor insule de sub nveli#ul sedimentare n $unii ?rscului.
* prima zona de acest tip se afla la nord pe Ealea %rie#ului, iar cea dea doua
n zona de recepie a bazinului Geoagiu. /isturile cristaline mezometamorfice sunt
asemntoare celor din seria de %rie# din %pusenii de Bord, reprezentnd de altfel
prelungirea spre sud a pintenului cu acela#i nume.
Ci!l*l*i ?er!ii! ii aparin #isturile cristaline epimetamorfice aflate n sudul
$unilor ?rascu pe Ealea $ure#ului. Epimetamorfitele sunt de natura unor #isturi
sericitocloritoase cu intercalaii de #isturi grafitoase #i lentile de calcare #i dolomite
cristaline.
Rocile carbonatice au o dezvoltare masiva n nord #i se destram spre vest sub
forma unor intercalaii n masa rocilor terigene. Reprezint prelungirea spre nord a
#isturilor cristaline de zona 'oiana Rusca.
Ersta este 'aleozoic. $odul de zcmnt al rocilor carbonatice indica faptul
ca acestea au constituit corpul unui recif.
INVELI@UL SEDIMENTAR AL MASIVELOR
CRISATLNE
)u e!cepia a doua petice de conglomerate cuaroase, apreciate ca fiind
permiene, formaiunile sedimentare din geosinclinalul $ure#ului aparin
$ezozoicului. %cestea sau depus n zonele de margine ale eruptivului ofiolitic.
%stfel apar mai multe zone de sedimentare (unele cu caracter de fose) care au
evoluat independent n anumite perioade de timp, de unde #i faciesurile depozitelor de
accea#i vrst foarte diferite.
+n cuprinsul $unilor %puseni de 7ud se delimiteaz patru zone de
sedimentare ,
- zona ?rascu D Ealea $ure#ului, n partea estic -
- zona .ucium D %brud, n partea nordic -
- zona &eva D @u, n partea sudic a geosinclinalului
$ure#ului -
- zona &rocea, n partea vestic.
7edimentarea a debutat anterior *!fordianului. &epozite ,,n locGG sunt depuse
ncepnd cu *!fordianul, dup care sedimentarea continu cu intermitenta pn n
)retacicul superior.
0=M
A*rasi!*l s*perior5 Se !ara!$eri"ea"% pri$r6o rela$i)a *i(or'i$a$e
li$o(a!ial% 0i pri$r6o i$esa a!$i)i$a$e o(ioli$i!%5 Depo"i$ele A*rasi!*l*i s*perior
s6a* de")ol$a$ / (a!ies !ar1oa$i!5 La par$ea s*perioar% (a!ies*l de)ie 'aros
0i 'aro6!al!aros / "oele de larg 0i re!i(al / "oele de 'argie5 Co!o'i$e$
a* lo! di(ere+ieri i'por$a$e / !eea !e pri)e0$e sedi'e$area / (osele a'i$i$e5
Cal!arele re!i(ale a* o larga de")ol$are / "oa Tras!%* 0i Re'e$ea# Dro!ea#
9*!i*' ; A1r*d5
Cre$a!i!*l i(erior5 Oda$% !* de1*$*l a!es$ei perioade se i$esi(i!a
$edi+ele de is$a1ili$a$e ale "oei !e !*l'iea"% la s(:r0i$*l Cre$a!i!*l*i
i(erior pri dias$ro(is'*l a*s$ri!# !:d "oa es$e e-oda$a5 A!es$e 'i0!%ri a*
de$er'ia$ 'ari di(ere+ieri ale sedi'e$arii / !ele pa$r* (ose ale M*+ilor
Ap*sei# !orelarea sedi'e$elor re"*l$a$e e(iid posi1ila de!:$ pe 1a"a
!o+i*$*l*i (a*is$i!5
7e continu sedimentarea stratelor n zonele de larg (zona ?rascu D Ealea
$ure#ului) n timp ce n zonele de margine se dezvolt faciesul recifal. +n celelalte
zone, datorit magmatismului bazic apar diferenieri evidente ntre straturi. %ceste
diferenieri rezulta din condiiile favorabile depunerii depozitelor pelitice sau
carbonatice (mediu pelagic) - din condiiile depunerii depozitelor grosiere (de
margine) ce altereaz cu produse ale vulcanismului ofiolitic.
+n perioada urmtoare mi#crile de instabilitate se accentueaz, diferenierile
de facies devenind pregnante, cptnd deseori trsturi de formaiuni de fli#.
&iferenierile sunt accentuate #i de faptul ca anumite zone au funcionat ca zone
e!ondate, e!ondarea producnduse n etape diferite.
:a sfr#itul %lbianului ()retacicul inferior), zona este e!ondata ca urmare a
fazei de orogeneza austric.
)retacicul superior. &up faza de e!ondare, domeniul marin revine,
continunduse faza de depunere de depozite de tip fli#, cu frecvente variaii laterale
de facies. % avut o dezvoltare pe mii de metri grosime.
INVELI@UL POSTTECTONIC
$i#crile de deformare plicativ se atenueaz treptat observnduse #i efectele
fazei de cutare sub(ercinica. *dat cu &evonianul superior se depun depozite
nedeformate plicativ marcnd un nou ciclu de sedimentare ce se nc(eie probabil n
'aleocen. %u o larga dezvoltare #i n $unii %puseni de 7ud (.ucium D %brud) #i o
dezvoltare restrnsa n zona &rocea #i &eva @um. )aracteristica dominanta este
faciesul detritic.
MAGMATITELE O4IOLITICE
7a manifestat n stadiul de geosinclinal n lungul unor fracturi profunde. 'rin
manifestare, amploare, evoluie, este cel mai reprezentativ magmatism initial alpin
din aria carpatic.
*cup o poziie a!iala a zonei $unilor %puseni de 7ud, e!tinznduse pe o
lungime de 01= Fm, #i o lime de ;= Fm.
$agmatismul ofiolitic initial sa desf#urat n trei etape ,
0. etapa pn n Hurasicul mediu inclusiv, are caracterul unui magmatism
plutonic, sa manifestat n zona a!iala a geosinclinalului $ure#ului. 7e prezint sub
forma unor corpuri de roci bazice, scurgeri de lava, intruziuni de magma consolidata
D dJFuri. %ceste forme de zcmnt se ntlnesc n zona localitilor Ro#ia Boua,
%lma#, )iungeni D )zne#ti.
0=1
6. etapa Hurasicului superior, magmatismul initial are un caracter e!clusiv
vulcanic. 'rodusele vulcanice sunt produsele unor aparate vulcanice uneori cu
e!tensiuni de lava de tip central. 7e pot recunoa#te #i astzi resturi ale aparatului
vulcanic n zona de B ($unii &rocea), n zona de 7 ($unii ?rascu).
8. etapa Beocomian D %ptian, magmatismul initial a avut loc prin scurgeri de
lave nc(ise n depozitele sedimentare cretacice inferioare. $agmatismul initial a fost
nsoit de fenomenul de contact termic, (idrotermal #i de metalogeneza, rezulta
mineralizaii ca urmare a diferenierii lic(idelor magmatice #i a activitii
(idrotermale. )eea ce rezulta sunt mineralizaii vulcanosedimentare.
- lic(idmagmatica , )zne#ti D )iungani, %lma# D 7li#te
- (idrotermale , )orbe#ti
- vulcanosedimentara , BE $unilor &rocea.
MAGMATISMUL LARAMIC
?recerea de la )retacic la Beogen este marcat de faza de orogeneza laramic,
care ca #i n )arpaii $eridionali este nsoita de un magmatism subsecvent timpuriu,
n lungul unor fracturi maAore situate n partea vestic #i estic a $unilor &rocea #i
n BE $unilor ?rascu. $agmatitele laramice se prezint sub forma unor intruziuni
de roci acide , granite, granodiorite, diorite cuarifere. %stfel de corpuri intuzive se
gsesc n zonele , 7vr#in, )zne#ti, $gura Eetei (&rocea).
+n $unii ?rascului corpurile intruzive se ntlnesc n zona , Golda, >g(iu.
)orpurile magmatice laramice au generat fenomene de metamorfism de
contact #i (idrotermale.
VULCANISMUL NEOGEN
&up faza de orogeneza laramic, ansamblul $unilor %puseni devine regiune
e!ondata, relativ stabila care nu a mai suferit fenomene de cutare.
4azele de orogeneza din Beogen au avut ca efect formarea unui sistem de
fracturi care au permis subsidena intensiva a unor sectoare care au funcionat n
continuare ca arii de sedimentare. %stfel au luat na#tere depresiunile intramontane ale
$unilor %puseni #i anume ,
- &epresiunea .rad7crmb,
- &epresiunea @latna D %lma#,
- &epresiunea Ro#ia $ontana.
$ai trziu, n ?ortonian se desc(id mai multe aliniamente oblice fa de
direcia geosinclinalului $ure#ului n lungul crora a avut loc o intensa activitate
vulcanica. %cest ciclu de magmatism se ncadreaz magmatismului subsecvent trziu,
magmele deversate fiind de tip intermediar #i acid, formnduse roci cu structura
porfic.
+n urma acestui ciclu magmatic se formeaz mai multe structuri vulcanogene
#i anume ,
- structuri nrdcinate,
- curgeri de lave,
- formaiuni vulcanosedimentare.
'rincipalele aliniamente de vulcanism sunt dispuse astfel ,
- aliniamentul suprapus &epresiunii .rad D 7crmb D
Gura(on
- aliniamentul suprapus &epresiunii @latna D %lma#
00=
- aliniamentul nordic dintre .ucium D Ro#ia $ontana pn la
.aia de %rie#
- aliniamentul sudic paralel cu Ealea $ure#ului ntre &eva #i
)plna#.
$agmatismul subsecvent sa produs n trei etape ,
E?%'% 0 Tor$oia*l i(erior ; Tor$oia*l s*perior
)orespunde unei mi#cri de subsidena intensa nsoit de transgresiunea
tortonian. +n aceasta etapa vulcanismul a fost de tip e!ploziv, lavele deversate avnd
caracter predominant acid.
E?%'% 6 Tor$oia*l s*perior ; Plio!e*l i(erior
Reprezint cea mai importanta manifestare a magmatismului subsecvent att
prin intensitate #i volumul produselor vulcanice, ct #i prin fenomenele de
metalogeneza. 7a manifestat n toate zonele amintite #i c(iar a dep#it limitele
acestora. +n cadrul acestei etape e!ista trei faze ,
- faza acida, de unde rezulta dacite
- faza intermediara, de unde rezulta andezite
- faza acida, de unde rezulta dacite.
E?%'% 8 A do*a F*'%$a$e a Plio!e*l*i ; C*a$erar*l i(erior
7e caracterizeaz printro activitate vulcanica mai slaba manifestnduse mai
ales n zonele marginale ale geosinclinalului, afectnd formaiunile fundamentului
cristalin. 'rodusele acestei etape sunt ntro prima faza de tip intermediar (andezite),
iar ntro a doua faza de tip bazic (bazalte). +n aceasta etapa sau format bazatele de
la &etunatele (rezervaie geologica), de la $gura 7rbi. +n )uaternar activitatea
vulcanica nceteaz #i odat cu aceasta sa definitivat structura actuala a $unilor
%puseni.
TECTONICA
4ormarea geosinclinalului $ure#ului sa produs mult mai devreme de
Hurasicul mediu, cnd sunt puse n loc primele formaiuni sedimentare.
&esc(iderea geosinclinalului prin regenerarea unui fundament prealpin #i
desc(iderea unor fracturi maAore n zona de rift a generat un magmatism initial de
natura ofiolitic. +n aceasta etapa se pare ca nu e!ista aport de material terigen, fiind
n sc(imb aport de material magmatic.
'rimele mi#cri tectonice cu efect plicativ sunt cele neoc(imerice, care au
avut ca efect #i ridicarea prii centrale a geosinclinalului $ure#ului cu formarea mai
multor fose de sedimentare. %ici sa produs o sedimentare de tip pelagic, iar n
zonele de margine de tip recifal.
$i#crile ulterioare preaustrice accentueaz diferenierea depozitelor de
sedimentare n fosele amintite. $i#crile de orogeneza culmineaz cu faza austric cu
intense deformri plicative, a cror direcie este diferita de la o zona la alta ,
- zona de 7 D &eva D @am EE
- zona ?rascu B7
- zona %brud D .ucium, cute n evantai cu desc(idere spre B.
$i#crile ulterioare au avut mai ales un caracter ruptural ,
- n urma fazei de orogeneza laramic se desc(ide un ansamblu de
fracturi maAore care au dus la scufundarea unor compartimente, rezultnd depresiunile
intramontane posttectonice n care procesele de sedimentare au continuat pn n
)uaternar.
000
- )oncomitent se manifesta magmatismul laramic, magmatism
subsecvent timpuriu.
$i#crile orogenice neogene definitiveaz ansamblul structural al $unilor
%puseni, cu manifestarea unui magmatism subsecvent trziu n lungul acelora#i
fracturi maAore care au format zonele de acumulare posttectonice (depresiuni
intramontane).
DEPRESIUNI INTRAMONTANE
25ZONA CARPAILOR ORIENTALI
&up realizarea structurii tectonice #i ridicarea ansamblului muntos al
)arpailor *rientali, unele sectoare au devenit intens subsidente n care sedimentarea
a continuat pn n )uaternar.
Evoluia unor astfel de sectoare a nceput nc din $iocenul inferior
(Beozoic), iar altele de la sfr#itul 'liocenului. %u caracter posttectonic, iar
depozitele acumulate au caracter de molasa cu condiii de formarea crbunilor.
+n depresiunile situate n apropierea zonei vulcanice neogene sau acumulat #i
depozite piroclastice, rezultate din erupii #i din aciunea de tip a apelor curgtoare
Gee"a ,
&epresiunile acestea sunt tectonice (mi#crile de subsiden sau manifestat n
lungul unor mari fracturi (grabene)).
"nele depresiuni au luat na#tere prin bararea unor cursuri de apa cu materiale
piroclastice. E!. .orsec, G(eorg(ieni, )iucului. &ar maAoritatea depresiunilor sunt
anterioare activitii vulcanice, ceea ce determina caracterul lor tectonic.
+n cadrul sistemului orogenic al )arpailor *rientali se delimiteaz
urmtoarele depresiuni intramontane , )omne#ti, .rsei, .orsec D .ilbor,
G(eorg(eni, )iucului, Holotea.
Depresi*ea 9orse! ; 9il1or
7a dezvoltat n bazinul (idrografic al .istricioarei, n $unii ?ulg(e#. Este
alctuita din cinci microdepresiuni. )ea mai larga dezvoltare o are &epresiunea
.orsec, cu o lungime de 1 Fm. "mplutura depresiunii este alctuita din nisipuri #i
pietri#uri, urmate de nisipuri cu intercalaii de crbune cu grosimi de 8== m. 7unt
atribuite Romanianului (sfr#itul 'liocenului), pn n )uaternar.
Depresi*ea Aolo$ea
Este situata la EE de &itru, fiind de asemenea amplasata pe #isturi cristaline.
&epozitele ce constituie umplutura depresiunii sunt alctuite din pietri#uri, nisipuri #i
argile cu crbuni, atribuite Romanianului D )uaternarului.
Depresi*ea G?eorg?ei
Este situata ntre $unii Carg(ita, Gurg(iu #i )alimani la E #i B #i zona
cristalinomezozoica la E. Este traversata de rul $ure#. &epresiunea a fost colmatata
cu produse vulcanice , tufuri, aglomerate andezitice, lave andezitice, #i produse
terigene venite din partea estic. %u grosimi de cteva zeci de metri, pn la 0=== m,
n centrul depresiunii. &epresiunea se formeaz ncepnd din 'liocenul superior
(Romanian).
Depresi*ea Ci*!*l*i
Este limitata la E de structurile vulcanice ale $unilor Carg(ita D G(urg(iu #i
la E de zona cristalinomezozoica #i fli#ul cretacic. &epresiunea este fragmentata n
006
doua praguri transversale la Higodin #i la Racu, acestea mprind depresiunea n trei
bazine , inferior, mediu #i superior, #i este strbtuta de cursul superior al rului *lt.
&epresiunea ncepe sa se formeze din 'liocenul superior, depozitele de
umplutura fiind de origine precambriana #i terigena cu intercalaii de lignit.
+nsumeaz grosimi de 8== m n bazinul )iucului, peste M== m n bazinul )iucului
mediu #i inferior.
Depresi*ea Co'%e0$i
&elimitare D bazinul Eii ?rotu#ului
- la BE de localitatea ?rgu*cna
- la B este limitat de $oine#ti
- la 7 parul &ofteana.
Gee"a , afundarea unei pri a fli#ului e!tern n 7armaianului superior.
S$ra$igra(ia , la 7 este fundamentul depresiunii ce aparine unitilor ,
?rascu #i Erancea , al fli#ului e!tern. %poi sau acumulat depozite ce aparin
7armaianului #i $eoianului, constituite n special din pietri#uri, nisipuri, argile #i
strate de crbuni.
Sar'a+ia*l5 Repre"e$a$ *'ai pri par$ea sa s*perioar%# es$e al!%$*i$
di do*a ori"o$*ri ,
- orizontul inferior D constituit din conglomerate cu grosimi de
<= D 6<= m #i gresii n centrul depresiunii
- orizontul superior D alctuit din nisipuri, argile, crbuni,
grosimea este de 8== m.
Meo+ia*l5 !o$i*i$a$e de sedi'e$are !* Sar'a+ia*l5 Es$e
repre"e$a$ pri$r6* !o'ple- de s$ra$e , gresii# argile egre# !are /s*'ea"%
grosi'i de p:% la 8GG '5
&epozitele &epresiunii )omne#ti formeaz umplutura unor sinclinale
denumite #i cuvete, a cror succesiune de la E ctre E este urmtoarea ,
- :loaia
- &rmne#ti
- :arga.
Te!$oi!a# pri a(*darea *ei p%r+i a (li0*l*i e-$er / l*g*l *or
(ra!$*ri5 "oa Co'%e0$i
s6a reali"a$ / Mio!e !orespode$a 1a"i*l*i da!i! de la es$ !* 1a"i*l
Trasil)aiei la V5
&epozitele sunt slab cutate, descriind structuri paralele ca structurile
)arpailor *rientali.
)utele sinclinale sunt separate de zone ridicate n care apare fundamentul
fli#ului e!terior la zi.
Depresi*ea 9:rsei
7uprafa este ntinsa. 7a format la interiorul zonei de curbura a )arpailor
*rientali. *rientarea generala este E D E.
+n cadrul ei se delimiteaz trei ramificaii,
0. ramura vestic, ntre $unii 'ersani #i .araolt, alctuie#te microdepresiuni
)peni D .araolt.
6. microdepresiunea 7f. G(eorg(e, ntre $unii .araolt #i .odoc.
8. &epresiunea .recu, ntre $unii .odoc #i *ituz.
%re un aspect morfologic tabular, de aceea se mai nume#te #i Tara 9:rsei.
&esc(iderea ei sa produs n 'liocenul superior.
008
S$ra$igra(ia# este constituita n general dintro suita de depozite reprezentate
prin marne, nisipuri, pietri#uri, piroclastite andezitice #i strate de crbuni ce aparin
Romanianului #i )uaternarului. 7traturile sunt dispuse orizontal.
ZONA CARPAILOR MERIDIONALI
&up cutarea #ariaAului getic din faza laramic, zona cristalinomezozoica a
)arpailor $eridionali a devenit o arie relativ stabila.
$i#crile orogenice din $ezozoic (austric #i laramic), au determinat
scufundarea unor sectoare n care a continuat procesul de sedimentare, depozitele
acumulate au caracter de molasa.
%stfel sau format depresiunile, :ovi#tea (.rezoi ?ie#ti), 'etro#ani, Caeg,
7treiu, )aransebe# D $e(adia, .ozovici D Bera, )uloarul .alta D .aia de %rama.
Depresi*ea Lo)i0$ei
Este limitata, la B de $unii 4gra#, la 7 de culmile, )ozia, G(iu, 4runile.
%re o orientare EE
7e ntinde ntre Ealea *ltului #i rul &oamnei, iar mai departe spre est
comunica cu &epresiunea Getica. 7a format prin scufundarea tectonica a cristalinului
4gra#ului (ce separa depozitele depresiunii de culmea 4runile, G(iu D )ozia) cu
nveli#ul sau sedimentar mezozoic.
)u anumite discontinuiti, n depresiune sau acumulat depozite eocene,
oligocene #i miocene inferioare.
Paleoge5
*ocen alctuit din conglomerate, gresii #i marne.
/ligocenul alctuit din gresii, #isturi bituminoase. 7unt dispuse discordant
peste depozitele eocene.
Mio!e*l
%lctuit din depozite lagunare peste care se dispun conglomerate ce trec
lateral la gresii, gipsuri. %u caracter transgresiv #i se dezvolt n centrul depresiunii.
Depresi*ea Pe$ro0ai
7ituat ntre $unii Retezat #i 7ebe# la B, $unii Elcan #i 'arng la 7.
:ungimea ma!ima este de ;< Fm, limea de 1 Fm. Este strbtuta de Hiul de
Eest, #i traversata de Hiul de E. )ele doua ramuri se ntlnesc la 7 de :ivezeni.
7a format probabil n Eocen prin scufundarea tectonica. &epozitele de
umplutura aparin 'aleogenului, Beogenului #i )uaternarului.
+n cadrul acestora sau separat mai multe comple!e litologice,
a. comple!ul conglomeratelor ro#ii inferioare, 06== pn la K== m grosime,
sunt atribuite Eocenului #i *ligocenului.
b. comple!ul marnoargilos productiv (8== D K== m grosime), include pn la
6< strate de crbuni, sunt atribuite *ligocenului D %cvitanianul inferior.
comple!ul conglomeratelor superioare , (06== D 0<== m grosime), sunt
atribuite .urdigalianului. 7unt alctuite din prundi#uri #i pietri#uri toreniale (;== D
M== m grosime), pliocene. 7tructural, depozitele &epresiunii 'etro#ani alctuiesc un
sinclinal cutat #i faliat. &epresiunea este mrginita la B #i 7 de doua fracturi maAore.
00;
,epresiunea #a/eg
:imite , ntre $unii Retezat la 7, $unii 7ebe# (/ureanu) la E, $unii 'oiana
Rusci la E. )omunica cu &epresiunea )aransebe# D $e(adia. % funcionat ca un
golf al .azinului ?ransilvaniei.
)onine depozite aparinnd ,
Paleoge*l*i# depozite continentale de natura conglomeratelor #i gresiilor, cu
intercalaii de argile violacee.
S(:r0i$*l Mio!e*l*i <Neoge=
9adeia# transgresiv, conglomerate, gresii, marne, intercalaii de gipsuri,
calcare.
Sar'a+ia*l# n continuitate de sedimentare, specific faciesului panonic, cu
argile #i nisipuri.
C*a$erar*l# prundi#uri, nisipuri, argile.
Depresi*ea S$rei*l*i
7ituata la B de &epresiunea Caegului, este cuprinsa ntre $unii 'oiana
Rusca, 7ebe# #i Ealea $ure#ului. 4ace parte din sistemul depresionar 'etro#ani D
Caeg D 7treiu, ce a funcionat ca un golf al bazinului ?ransilvaniei. )onine depozite
aparinnd ?ortonian 7armaianului.
Depresi*ea Carase1e0 ; Me?adia
Este cuprinsa ntre $unii 'oiana Rusca, Qarcu #i Godeanu la E #i $unii
7emenic la E. are o orientare B D 7. 7e ntind n lungul cursului superior al Eii
$e(adia. 7pre est comunica cu &epresiunea Caeg. )onine depozite tortoniene,
sarmaiene #i pliocene inferioare.
9adeia*l# depozite foarte variate , grezoconglomerate, marne, nisipuri cu
crbuni.
Sar'a+ia# asemntor depozitului &epresiunii Caegului.
Plio!e*l i(erior# nisipuri, pietri#uri #i lentile de argile fosilifere.
Depresi*ea 9o"o)i!i
Este situata n partea mediana a $unilor 7emenic. % luat na#tere prin
scufundarea #isturilor cristaline. 7pre 7E este limitata de cristalinul $unilor %lmA.
%re o lungime de ;= Fm, #i o lime de 0< Fm. )omunica printrun culoar ngust cu
&epresiunea )aransebe# D $e(adia. "mplutura molasica are grosimi de <== D K== m
n care predomin materialul grosier , gresii, conglomerate, pietri#uri, marne, argile
cu intercalaii de crbuni #i tufuri. &epresiunea este slab argumentata paleontologic.
%ceasta sa fcut mai mult pe baza corelrilor cu &epresiunea )aransebe#.
Depresi*ea Si!?e)i+a 0i C*loar*l D*%rii
Este situata n partea sudic a $unilor 7emenic ntre localitile :ic(evia #i
:iubovca. %re o orientare BE D 7E, lungimea este de 0; Fm, limea de 1 Fm. 7pre
B a comunicat cu &epresiunea .ozovici. &epozitele sunt de origine continental
lacustra , conglomerate, pietri#uri urmate de un comple! psamitic cu intercalaii de
tufuri #i crbuni. 7unt atribuite ?ortonianului, 7armaianului (culoarul &unrii D
$oldova Boua D &ubova).
Depresi*ea 9a?a
% luat na#tere prin scufundarea tectonica a cristalinului danubian #i a pnzei
getice. Este situata n zona *r#ova D .a(na, are o lungime de 0< Fm #i o lime de ;
Fm. Este un depozit de umplutura, de natura molasica, psefitopsamitice n care se
ntlnesc strate de vrst ?ortonian #i 7armaiana.
C*loar*l 9al$a ; 9aia de Ara'a
00<
Este situat n platoul $e(edini ntre localitile .alta #i .aia de %rama, face
legtura ntre &epresiunea .a(na #i &epresiunea 'ericarpatica. &epozite de vrst
?ortonian D 7armaian, asemntoare cu cele din &epresiunea .a(na.
ZONA MUNILOR APUSENI
&up definitivarea structurii ansamblului $unilor %puseni, n urma
diastrofismului laramic, n $ezozoic, n anumite sectoare, n lungul unor fracturi
maAore sa produs scufundarea unor arii restrnse care au funcionat n continuare ca
bazine de sedimentare. +n acest fel au aprut depresiunile , .rad D 7crmb, @latna D
%lma#, Ro#ia $ontana.
Depresi*ea 9rad ; S%!%r:'1
%re aspectul unui culoar n lungul vii )ri#ului %lb, care leag &epresiunea
.eiu#ului cu )uloarul $ure#ului. &epozite necutate ce aparin ?ortonian D
7armaianului.
9adeia*l# pietri#uri peste care sunt depuse argile cu crbuni.
Sar'a+ia*l# depozite cu faciesuri diferite. @ona sudic prezint depozite cu
piroclaste urmate de marne - zona Qebea D .rad, marne #i argile uneori bituminoase.
Depresi*ea Zla$a ; Al'a0
7ituata n cursul miAlociu al %mpoiului, conine depozite aparinnd
?ortonianului la care se adaug produse ale vulcanismului neogen. +n general sunt
depozite grosiere pe fundament cretacic.
Depresi*ea Ro0ia Mo$a%
7ituata n partea de B a $unilor %puseni de 7, n bazinul Eii :up#a.
)onine depozite de vrst ?ortonian D 7armaiene pe fundament cretacic.
9adeia*l# conglomerate n alternanta cu gresii tufacee, marne, argile #i
marnocalcare.
Sar'a+ia*l# marne argiloase.
DEPRESIUNI INTERNE
DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI
%ceasta este alctuita din ,
- depresiuni submontane, n E #i 7 formate prin eroziune #i acumulri
piemontane , &epresiunea %lb >ulia D ?urda, &epresiunea 4gra#, &epresiunea
7ibiu - n partea E, doua rnduri de depresiuni intracolinare -
- 'odi#ul ?ransilvaniei, alctuit din strate sedimentare orizontale, boltite
n domuri , 'odi#ul ?rnavelor, )mpia ?ransilvaniei, 'odi#ul 7ome#elor.
E)ol*+ie ,
% luat na#tere prin afundarea tectonica n lungul unor fracturi profunde puse
n eviden prin foraAe, datorit eforturilor de cutare ale )arpailor.
% nceput sa funcioneze ca bazin de sedimentare spre sfr#itul )retacicului,
nceputul 'aleogenului #i se continu cu $iocenul, pn n 'liocen.
4*da'e$ ,
)onstituit din #isturi cristaline #i formaiuni paleozoice #i mezozoice cu facies
diferit fa de #isturile carpatice nconAurtoare. +n acest interval de timp a funcionat
ca arie rigida, ca masiv median, nefiind afectat de cutrile alpine mezozoice ,
orogenezele laramic, austric, Fimerica.
@is$*rile !ris$alie# sunt cunoscute din foraAe la adncimi diferite de 01== D
6=== m n zona de margine - de 86== m n zona centrala, la B de $ure#.
00K
&e aici rezulta ca n zona de E #i 7E, #isturile cristaline sar plasa la adncimi
de M=== m.
7unt doua tipuri, #isturi cristaline epimetamorfice #i #isturi cristaline
mezometamorfice.
4undamentul apare ,,la ziGG n masivele 'reluca, &umbrava, Qicu, $eze# #i
este constituit din #isturi mezometamorfice asemntoare #isturilor cristaline de
7ome# din $unii %puseni de B.
)eli0*l sedi'e$ar
Per'ia s(:r0i$*l Paleo"oi!*l*i# depozite de tip continental, conglomerate
cu elemente de #isturi cristaline de culoare ro#iatica
Me"o"oi!
Triasi!*l# faciesuri diferite ,calcare albe, marne #i argile ro#ii, diabaze #i
gabbrouri, n $unii 'ersani (zona de margine) - conglomerate ro#ietice,
marnocalcare, n zona centrala, agnita #i partea sudic.
A*rasi!*l# calcare glbui compacte, asemntoare celor din $unii ?rascului
Cre$a!i!*l i(erior# calcare sub care se afla marne negricioase #i argile
ro#ietice cu intercalaii de gresii #i microconglomerate.
Cre$a!i!*l s*perior# n B E depresiunii, n bazinul inferior al ?rnavelor #i n
partea sudic (la BE de 7ibiu), facies detritic.
4or'a+i*ile depresi*ii
:a urma diastrofismului laramic, masivul median transilvan a fost supus unor
mi#cri epirogenetice (de coborre sau ridicare fr a deranAa structura stratelor)
inegale de la o zona la alta, formnduse depozitele paleogene cu rspndire
discontinua.
% doua etapa de evoluie debuteaz n .adenian, cnd subsidena (coborrea
treptata datorata greutii sedimentelor) devine accentuata #i generalizata astfel nct
ntreg teritoriul transilvan devine zona submers.
)olmatarea bazinului creat se difereniaz n 'liocen (la nceputul
)uaternarului ntreaga zona devine uscat). +n cadrul depresiunii se ntlnesc depozite
discontinue paleogene #i depozite continuii aprute n $iocen, 'liocen.
&e reinut formaiunea de sare de la nivelul .adenianului cu caracter diapir pe
marginea &epresiunii *cna $ure#, *cna 7ibiului, 'raid #i 7ovata.
DEPRESIUNEA PANONIC3
:imita estic este data de fractura profunda pus n eviden geografic n fa
$unilor %puseni, nsoita de corpuri magmatice paleozoice #i mezozoice.
% avut o evoluie asemntoare &epresiunii ?ransilvaniei.
4*da'e$*l cristalin, depozite cretacice ce aparin domeniului $unilor
%puseni.
4ormaiunile depresiunii aparin 'aleogenului #i Beogenului ncepnd cu
?ortonianul.
DEPRESIUNEA SIMLEUL SILVANIEI
4*da'e$*l cristalin, $unii 'lopi# #i insulele de la .acu, $gura
/imleului.
+nveli#ul sedimentar al cristalinului , ?riasic, )retacic.
Triasi!# conglomerate cuaroase #i gresii ro#ii.
Cre$a!i!# facies.
4ormaiunile depresiunii , 'aleogenul pe arii restrnse.
&epresiuni adiacente , .aia $are, .eiu#ului, @arandului, )uloarul $ure#ului,
:ugoAului, *raviei.
00L
00M