Cum patrund sugestiile negative in subconstient?

de
Pavel Corut
August 17, 2008 PAVEL CORUT
In fiecare zi, auzim si e!em sute !e mesa"e negatie, care
ar #utea !eeni sugestii negatie, !aca $e%am $asa sa #atrun!a in su&c'nstientu$ n'stru( Acest
$ucru nu se intam#$a insa, !e'arece c'nstiinta maturizata )cu !iscernamant* nu $e #ermite sa
treaca !e ea( Esti un dobitoc! ne striga un +u$igan( Ba sunt un om serios! re#$ica c'nstiinta, in
m'! aut'mat si afirmatia negatia nu #atrun!e in su&c'nstientu$ n'stru( Nu vei reusi sa faci
cutare lucru! ne s#une un #esimist, un sce#tic 'ri un rau'it'r( Mi-am luat toate masurile sa
reusesc! re#$icati !umnea'stra, in m'! c'nstient, #rin acest ras#uns, refuzati sa $asati
afirmatia negatia sa #atrun!a in su&c'nstientu$ !umnea'stra, #entru a !eeni sugestie
negatia( E-em#$e$e ar #utea c'ntinua #e zeci !e #agini, insa c'nc$uzia ar fi aceeasi. Filtrul
constiintei, discernamantul, opreste majoritatea mesajelor negative sa patrunda in
subconstient, pentru a devenii sugestii negative. Organismul nostru se apara, aproape
automat, cu ajutorul constiintei, de agresiunea prin sugestii negative.

T'tusi, in une$e cazuri, une$e mesa"e negatie a"ung in su&c'nstient, !eenin! sugestii
negatie( Cum reusesc e$e sa treaca !e fi$tru$ c'nstiintei n'astre )!iscernamantu$*/ In #rinci#a$
#e !'ua cai. #rin inse$aciune sau #rin i'$enta, e-act ca si in $u#te$e fizice(
Iata si principalele metode de inselaciune si violenta psihica cu care anumite mesaje
negative trec de constiinta si patrund in subconstient, devenind sugestii negtive:
1. Limbajul bland, monoton, afectuos si litanic slabeste controlul constient si
permite strecurarea unor idei in subconstient. 0a"'ritatea sefi$'r )#atr'ni$'r* cre! ca isi
actieaza su&'r!'natii, !aca f'$'sesc un $im&a" as#ru, rastit agresi( Cat !e mu$t se insea$a1 In
astfe$ !e cazuri, c'nstiinte$e su&'r!'natii$'r se s&ur$esc ca niste arici si res#ing t'ate
argumente$e sefu$ui )#atr'nu$ui*( Can! insa ' #ers'ana ne graieste !u$ce, &$an!, ca$!ur's,
afecti, #e #$acu$ n'stru si #e un t'n $itanic )us'r cantat*, c'nstiinta se re$a-eaza( Ea isi sca!e
igi$enta, !e'arece isi s#une ca un 'm atat !e &un, care ne 'r&este atat !e frum's, nu are
intentii re$e si nu tre&uie infruntat( Pe acest fond de relaare a constiintei, ideile patrund in
subconstient si devin sugestii.
0are ra"it'rie, nu%i asa/ 2a stiti ca sugestia a ince#ut, intra!ear, !in !'meniu$ magic
)ra"it'resc*( Initia$, in ec+ime, s$u"it'rii !ierse$'r cu$te au c'nstatat ca $im&a"u$ $itanic,
m'n't'n si &$an! aea !aru$ !e a c'ninge ime!iat si !e a !etermina #ers'ana sa faca e-act ce
i se sugera( Ei au f'$'sit si f'$'sesc acest #r'ce!eu in m'! em#iric( A&ia in u$timi$e !'ua
sec'$e, 'amenii !e stiinta au !esc'#eit mecanismu$ #si+ic care se ascun!ea un s#ate$e acestei
ra"i(
!imbajul dulce si litanic nu trebuie sa vina neaparat de la vreun mag, preot, vrajitor. El poate
fi folosit de orice persoana, femeie sau barbat, care i-a descoperit efectele ori care are
predispo"itii native pentru sugestie si #ipno"a.
. Laudele slabesc controlul constient si patrund mai usor in subconstient decat criticile,
injuriile ori alte violente verbale. 3iecarui 'm ii #$ace sa fie $au!at( 3iecare 'm simte #$acere
$a auzu$ $au!e$'r, !e'arece su&c'nstientu$ se +raneste !in #$aceri si $e !ec$anseaza $a auzu$
cuinte$'r a#reciatie(
2tiu $a ce a gan!iti, amicii mei citit'ri( $um se face ca vorbe frumoase, de lauda,m se pot
transforma in sugestii negative% &n mod normal, ele ar trebui sa sugestione"e po"itiv. In #arte
aeti !re#tate( !egula sustine ca laudele meritate si cu masura sugestionea"a po"itiv
persoana careia ii sunt adresate. #in aceasta cau"a, va recomand sa laudati fiecare
progres si fiecare fapta buna a copiilor. 4aca%i eti $au!a, su&c'nstientu$ mu$tumit !e $au!e
ii a m'&i$iza sa faca n'i fa#te &une si n'i #r'grese, #entru a #rimi n'i #$aceri #r'i!use !e
$au!e( In acest caz, aem !e%a face cu ' $au!a sim#$a si c'recta, care nu ascun!e nici '
intentie rea(
Ce ne facem insa cu ter'ristii care sunt $au!ati #entru fa#te$e gr'aznice #e care se #regatesc sa
$e saarseasca/ Cei mai &uni in fata $ui A$a+, martiri ai cre!intei, er'i !e #rima mana etc( sunt
$au!e$e cu care astfe$ !e in!iizi se m'&i$izeaza #entru saarsirea acte$'r !e ter'are(Ce ne
facem cu $au!at'rii care ne a!reseaza 'r&e a#reciatie, cu sc'# !e a ne mani#u$a sa acti'nam
in !irectia !'rita !e ei/ 4e e-em#$u, $ingusit'rii $au!at'ri #'t acti'na asu#'ra 'rg'$iu$ui
n'stru, #rin $au!e, #entru a '&tine im#rumuturi !e &ani, aansari in functii, 'ferirea un'r
sericii gratuite, saarsirea un'r fa#te im'ra$e sau i$ega$e(
'ti inteles care este criteriul de diferentiere intre lauda cinstita si lauda cu scop de
sugestionare negativa%
$. %esajele negative pot patrunde in subconstient, pentru a deveni sugestii negative si
prin repetare insistenta. Un sugesti'nar s'ietic, care se 'cu#a !e mani#u$area !izi!enti$'r a
scris un a!ear gr'aznic( (aca unei persoane i se repeta insistent ca este ceainic, dupa un
timp, va incepe sa fluiere si sa scoata aburi. Vi se #are ' g$uma/ 5u e nici ' g$uma, !ragi
citit'ri( Este ' regu$a !e #si+'$'gie a#$icata(4aca ' f'$'sim in sens #'ziti, #utem #r'!uce
transf'rmari #'zitie in #ers'ana &'m&ar!ata insistent cu ' anumita f'rmu$a( 4e e-em#$u,
!aca unei #ers'ane i se sugereaza insistent ca #icteaza f'arte &ine, !u#a un tim#, ince#e sa
#icteze !in ce in ce mai &ine, c+iar !aca nua are un ta$ent !'se&it(
5umer'si c'#ii sunt sugesti'nati negati, #rin re#etarea '&se!anta a un'r f'rmu$e !e critica
in"usta genera$izat'are, !e ti#u$ Esti un neispravit, Nu esti in stare de nimic, )ei ajunge un
golan etc( Parintii incu$ti sunt !e'se&it !e inentii can! e 'r&a sa%si #r'grameze menta$
negati c'#iii, #rin sugestii nea!earate( In m'! n'rma$ critica sau !'"enirea c'#i$u$ui tre&uie
facute #entru grese$i c'ncrete saarsite si nu in termeni genera$i, cu r'$ !e #r'gramare
negatia(
*ugestionarea negativa prin repetarea perseverenta a unor epresii negative se aplica si
adultilor. 0are$e #si+'$'g 0ur#+6 re$ata, intr%' carte a sa, !es#re m'!u$ in care a f'st
sugesti'nat negati !e un +in!us care i%a re#etat, !e catea zeci !e 'ri, ' #r'#'zitie negatia(
2ugestia negatia a #atruns atat !e #r'fun! in su&c'nstientu$ #si+'$ugu$ui incat a muncit
catea $uni #entru a ' anu$a(
7( %esajele subliminale constituie metode de sugestionare negativa foarte perverse si
foarte periculoase. E$e #'t fi im#$antate in su&c'nstientu$ n'stru #rin fi$m sau emisiuni
te$eizate, fara sa ne !am seama can! si cum ne%a sugesti'nat mani#u$at'ru$( 0ecanismu$ $'r
#si+ic este urmat'ru$. Oc+iu$ 'menesc #'ate rece#ti'na in m'! c'nstient un numar !e 18
ca!re in miscare #e secun!a( Intre ca!re$e !intr%un fi$m sunt intr'!use catea cu sugestii
negatie )mani#u$at'are*, !e ti#u$ )otati cutare partid sau candidat! $umparati cutare
produs! 4aca iteza !e ru$are a fi$mu$ui este mai mare !e 18 ca!re #e secun!a, mesa"e$e
e-em#$ificate intra !irect in su&c'nstient( E$e se transf'rma in sugestii negatie si #r'grameza
menta$ #ers'ane$e rece#t'are ca #e r'&'ti(
In a#arenta, nu n+e #utem a#ara !e acest ti# !e sugestie, !e'arece nu simtim can! ne este
intr'!usa in su&c'nstient( 4esigur, aceatsa #arere ne s#erie si ne enereaza, !e'arece rem sa
aem c'nstiinta si 'inta $i&ere( In realitate, ne putem apara si de acest procedeu de
sugestionare negativa, prin urmatoarele metode.
a( &u urmariti niciodata emisiuni si filme in stare de betie, oboseala cronica ori dupa ce
ati consumat droguri' 2titi ca, in aceste stari, c'nstiinta este s$a&ita, #ermitan! mu$t'r
mesa"e sa a"unga in su&c'nstient(
&( #e"voltati(va credinte de viata ferme si intariti(va constiinta cu ele' Un 'm cu
c'nstiinta !ez'$tata si intarita a simti ' iritare #si+ica in m'mentu$ in care este &'m&ar!at
cu un mesa" su&$imina$, !ar nu se a $asa su#us !e acesta( 4e e-em#$u, !aca #ers'ana
res#ectia are c'ningeri s'cia$%!em'crate ferme si a f'st sugesti'nat su&$imina$ sa 'teze cu
$i&era$ii, nu se a $asa infranta, ci a 'taa c'nf'rm c'ningeri$'r sa$e !inaintea atacu$ui
su&$imina$( E$ a simti ' us'ara stare !e nesiguranta, ' 'sci$atie !e a $ua in c'nsi!erarea si un
#'si&i$ 'r #entru $i&era$i, !ar mani#u$area se a '#ri aici(
c( )udecati in mod constient cele mai importante activitati din viata de "i cu "i' 4e
e-em#$u, americaniicare s%au re#ezit sa cum#ere marca !e sa#un sugerata su&$imina$ n%au
gan!it cam in sti$u$ urmat'r. 4e ce sa cum#ar n'ua marca !e sa#un, !aca eu sunt mu$tumit !e
ce$ f'$'sit in m'! '&isnuit/ 4e ce sa cum#ar ' n'ua marca !e sa#un, !aca eu sunt f'arte
mu$tumit !e ce$ f'$'sit in m'! '&isnuit/ 4e ce sa cum#ar mai mu$te &ucati, !aca, #entru a%$
testa am ne'ie !'ar !e unu$/
d. *ugestionarea negativa cu mijloace violente este un procedeu barbar, care apelea"a
mai cu seama la socuri psihice de spaima, nervo"itate si ura. E$ se #'ate #r'!uce in m'!
intam#$at'r sau in m'! #$anificat, !e catre #ers'ane care stiu sa f'$'seasca stimu$i !e frica,
ura si ner'zitate #entru a sugesti'na negati(
4e e-em#$u, can! inta$niti un fen'men infric'sat'r, aeti ten!inta sa fugiti !in fata $ui, inainte
!e a "u!eca rati'na$ )c'nstient* si a sta&i$i !aca este sau nu #ericu$'s #entru !umnea'stra(
Cine a #une #e fuga/ C'nstiinta n%a f'st c'nsu$tata si nici nu ne%ar ras#un!e mare $ucru,
!e'arece este s$a&ita !e s'cu$ !e s#aima( Ce$ care a !etermina sa fugiti este instinctu$ !e
c'nserare !in su&c'nstient( E$ rea sa a sa$eze #rin in!e#artarea !in raza !e actiune a
eenimentu$ui infric'sat'r( Asta nu inseamna ca su&c'nstientu$ are int't!eauna !re#tate , e$
nu stie e-act !aca fen'menu$ res#ecti este si #ericu$'s #entru #ers'ana !umnea'astra( E$
#resu#une numai ca este #ericu$'s #rin as'ciere cu imagini infric'sat'are si naie !in
c'#i$arie sau !in !ierse acci!ente anteri'are( 4e e-em#$u, in a#r'#ierea !umnea'astra
e-#$'!eaza ' &'m&a sau ' &ute$ie !e aragaz( Im#u$su$ !e fuga !in su&c'nstient este inuti$,
!e'arece ' a$ta e-#$'zie nu se a #r'!uce( Asta inseamna a !eci!e c'nstiinta(
E-. 2unteti un ti# mai ner's !in fire si ati f'st #r''cat #rin in"urii, i'$ente 'ri in a$t m'!(
Ve!eti negru in fata 'c+i$'r, nu m,ai "u!ecati rati'na$, reacti'nati inc'nstient si in'$untar,
!u#a m'!e$u$ !e reactie i'$enta inscris in su&c'nstintu$ !umnea'astra inca !in c'#i$arie(
Cum a trecut mesa"u$ negati )in"uria, i'$enta* !e fi$tru$ rati'na$ )!iscernamantu$* !eenin!
sugestie negatia !e actiune i'$enta/ 2im#$u. a trecut cu a"ut'ru$ furiei care %a &$'cat
c'nstiinta( Va sugerez insistent sa nu a $asati tarati !e em'tii negatie )furie, ura, s#aima,
ner'zitate* ci sa $e !'minati cu a"ut'ru$ c'nstiintei(
Ati retinut ce$e cinci met'!e #rinci#a$e !e sugesti'nare negatia/ 3'arte &ine( Acum, ca $e
cun'asteti, stiti si a a#arati !e e$e(