Sfinxul i Babele, domnul i doamnele de

piatr
Autor: Liviu Iolu
n vrful munilor Bucegi, stncile ocheaz prin formele lor umanoide care au ndemnat
oamenii s caute rspunsuri mistice cu privire la modelarea lor!
n "urul #fin$ului din Bucegi i al Ba%elor s&au esut legende i s&au nvrtit zeci de teorii
mitologice, nstrunice ori doar amuzante! 'nii afirm c n&ar fi naturale, ci modelate cu
har i interes de mna omului, alii c (pietrele) din vrf de munte eman energii pozitive
nemaintlnite care au aprat ara de dumani, iar cei mai (originali) spun c sunt & fr
nicio ndoial & urme ale unei civilizaii e$traterestre!
ntre vizionara *alentina din Iai, care ar fi simit uvoiul de energie ce se revars din
#fin$, i (geologul) +raian +rofin & n fapt un fost curator al unui muzeu de la Buteni &, care
ar fi vzut i e$aminat cteva fenomene paranormale n zon, se strecoar imaginaia
turitilor care, din motive mai puin senzoriale, se car pur i simplu pe #fin$ i scri"elesc
mscri pe (faa) monumentului!
ns, peste toate, e$ist un interes nencetat pentru forma, trecutul i puterile #fin$ului i
Ba%elor care arat ct de important le este locul n sal%a de (minuni naturale ale
,omniei), prezentate n serial de (-venimentul zilei)!
.up o cltorie cu teleca%ina peste rpe, capre negre i cascade, #fin$ul este pentru
cltori un motiv de popas odihnitor, dar i spectaculos prin form i aezare & pe coama
muntelui! /rile" pentru unii s fac poze, pentru alii s ncalece (minunea) printr&un soi de
microalpinism de prost&gust, iar pentru restul de enervare corect: (0um s fiu mulumit cu
ce se ntmpl aici, cnd i vezi pe toi c vor s se urce pe #fin$! Astea&s monumente,
o%iective turistice care tre%uie pstrate cu gri" pentru c sunt formate din roc
sedimentar, nu foarte dur! 0um s vii s te urci pe ele1 #unt daruri pe pmnt
romnesc, sim%oluri naionale! .eci are sens s vin mai des ca s vd mizeria din "ur1),
se revolt *alentin -%ra, venit din .eva prentru o e$cursie n Bucegi!
2ituri demontate
'riaul cap de om din vrf de munte, atracie turistic i (minune) care suscit interesul
turitilor i pe cel al cercettorilor, este, n fapt, doar o stnc modelat n urma aciunii
ndelungate a ngheului i dezgheului, roas de vnt i de ploaie! /e scurt, natura a ales
forma acestor stnci de la nlime: cea de ciuperci 3Ba%ele4 sau de cap uman 3#fin$ul4!
+otui, s&au format de&a lungul timpului mai multe teorii care aduc n discuie intervenia
uman asupra acestor stnci ori s treac (monumentele) pe lista enigmelor lumii!
/rintre presupuneri se numr faptul c (Atlasul) din mitologia greac n&ar fi altul dect
vrful 5mu din Bucegi, c /rometeu a fost nlnuit de o stnc de pe acelai vrf, c
Ba%ele ar fi nite altare ciclopice ale vechii populaii pelasge, sau c #fin$ul Bucegilor ar fi
fost modelat de daci! .e altfel, asemnarea iz%itoare a #fin$ului cu un cap de dac acoperit
cu o cum a ndemnat perpetuarea miturilor!
n ciuda acestor teorii vin cercettorii geologi, pentru care (misterul) #fin$ului este dezlegat
de mult: (/entru noi, geologii, att #fin$ul, ct i Ba%ele reprezint o modelare simpl care
prin form doar dau senzaia c se apropie de ceva mistic sau artistic, care ne duce cu
gndul la sculptur! /entru geologie nu au o mare importan, geologic nu au secrete! 2ai
profan spus, este un sandvici de straturi de roci cu difereniere a duritii, i prin fenomenul
de a%raziune au luat aceste forme! .ar o mare importan o au pentru geoturism, i&aici
sunt de acord cu conceptul de minune natural a ,omniei, foarte spectaculoas de altfel,
motiv pentru care a pus pro%leme i istoricilor care au ncercat s arate c sunt modelate
prin intervenie uman), precizeaz .an 6rigore, cercettor la 2uzeul 7aional de
6eologie din Bucureti!
05/III #8I79'L'I
0iuperci, %roate i troiene
n afar de cele mai cunoscute figuri sculptate n piatr de natur, #fin$ul i Ba%ele, se
mai afl n Bucegi i alte figuri antropozoomorfe uriae! 2ai puin cunoscute, dar vizi%ile
pentru cuttori sunt (ciupercile), (%roatele), (erpii) sau (troienele)! Acestea au form de
arsuri eliptice, cercuri stranii pe care nu crete nimic i chiar uriae (cariere)! +oponimia
locurilor aproape i mai misterioas dect forma stncilor: 5%oarele, 7ucet, Blana, *rful
cu .or, Lptici, 8urnica, /iatra Ars, :epii, 0ocora, 5%ria, .oamnele sau 6vanele sunt
doar cteva e$emple de denumiri ce induc misticismul care a aprut nc de la
descoperirea acestor forme!
/L-.5A,I-
2emoria pmntului, m%inat cu imaginaia oamenilor
Iulia Lazr, confereniar doctor la 0atedra de geologie a 'niversitii din Bucureti, care a
studiat mai mult timp zona din 2unii Bucegi, precizeaz c i este greu s aleag, dintre
toate formele care in de istoria geologic a pmntului, doar una! 0ercettorul, cu toate
c nu are un loc sau o roc preferat, precizeaz totui:
(mi sunt dragi toate, dar n acelai timp #fin$ul este ntr&adevr o m%inare ntre memoria
pmntului & adic rocile din care sunt construite & i imaginaia oamenilor care iu%esc
natura)!
.e altfel, asemnarea #fin$ului cu forma capului unui dac, o teorie mult dez%tut, este
e$plicat de cercettorul Iulia Lazr prin faptul c, (de o%icei, oamenii asemuiesc astfel de
o%iecte cu forme din tradiia lor, din istorie sau cu lucrurile pe care ei le cunosc!
Aa au asemuit #fin$ul cu o form care ine de tradiii, de sta%ilitate i nu accept
adevrurile tiinifice foarte uor! ns pentru noi este clar c aceste roci din care este
alctuit #fin$ul s&au format n era 0retacic, adic n urm cu ;<&;= de milioane de ani, iar
eroziunea ei s&a petrecut ulterior ridicrii munilor Bucegi, n urm cu ><!<<< de ani! .e
altfel, munii Bucegi continu acest proces de ridicare, dar sta este un proiect de
cercetare separat la care lucrm n acest moment)!
*59 /5/'LI
(*d #fin$ul ntr&un top al minunilor)
Lucreia, ?@ de ani, Bucureti: (2i se pare c este printre cele mai frumoase lucruri din
ara noastr, aa cum n&o s gsii n alt parte! Am mai venit acum A&>< ani aici, i azi mi
se pare c este la fel)!
+eodora #in, student, Bucureti: (Ar tre%ui prote"ate pentru c au fost fcute de natur,
dar turitii nu in cont de asta i se urc pe ele! -u a vedea #fin$ul ntr&un top al minunilor
naturale ale ,omniei, dar dup peteri)!
Ian .aniel, student ceh cu rdcini n ,omnia: (0red c sunt foarte frumoase, dar foarte
muli turiti vin cu teleca%ina i astfel neleg prea puin din natur i ceea ce reprezint cu
adevrat aceste monumente)!
+-L-0ABI7A
'rcare pe ca%lu, de B< de ani
0el mai facil mod de acces spre #fin$ul i Ba%ele Bucegilor este teleca%ina! Aceasta leag
oraul Buteni de 0a%ana Ba%ele, din >> august >;CA, data la care a fost dat n folosin!
+raseul teleca%inei, care urmrete *alea :epilor, are o lungime de ?!BD< de metri i
acoper o diferen de nivel de >!@BD de metri!
0apacitatea teleca%inei este de @D de persoane, iar durata traseului este de apro$imativ
>D minute! /unctul de sosire este n imediata apropiere a 0a%anei Ba%ele, la altitudinea
de @!>A< de metri!
n >;A@ s&a deschis i traseul teleca%inei ce leag 0a%ana Ba%ele de /etera Ialomiei, un
alt punct de atracie al zonei!
0el care a creat reeaua de teleca%ine, telescaune i teleferice n ,omnia a fost inginerul
%raovean /etre /opa, care n >;=D a nfiinat n cadrul Institutului /roiect Braov un %irou
de proiectare teleferice!
.A+- +-E7I0-
L50ALIFA,-! #fin$ul este situat la @!@>= metri altitudine, iar Ba%ele la @!@<= metri!
Am%ele formaiuni se afl n 0arpaii 2eridionali, partea central&nordic a masivului
Bucegi, cea mai apropiat staiune turistic fiind oraul Buteni! Acesta se afl la >BD de
Gilometri de Bucure ti, pe drumul spre Braov! Altitudinea medie a oraului Buteni este
de AD< m!
A00-#! 0u teleca%ina Buteni&Ba%ele, cu plecare din oraul Buteni! Aceasta este cea
mai rapid cale de acces, distana fiind parcurs n apro$imativ >D minute!
/,-H! Biletul unui singur drum cu teleca%ina, pentru un adult, este de @B de lei, n timp ce
copiii su% >@ ani pltesc "umtate din sum!
0AFA,-! 0a%ana Ba%ele, la o altitudine de @!@<= metri! 0apacitate: ><A locuri n camere
cu @&>@ paturi, %ufet i restaurant cu autoservire permanent, lumin electric de la reea
pu%lic, toalet i ap curent, nclzire cu gaze naturale i calorifere! 0a%ana este situat
pe platoul munilor Bucegi, su% *rful Ba%ele, i reprezint %aza turistic central a
munilor Bucegi, aici ncrucindu&se principalele drumuri!
+A,I8-! @< lei de persoan n camerele cu ?&>@ paturi, D< de lei n camer cu pat du%lu
fr grup sanitar propriu, C< lei camer cu pat du%lu cu grup sanitar!
0LI2I! *ara, temperatura la peste @!<<< de metri depete rar >< grade 0elsius! .e
altfel, plcuri de zpad se pot vedea chiar i n luna iulie n apropierea #fin$ului, pe vile
masivului Bucegi!
0u aglomeratia de la teleca%ina, am fi vrut sa urcam pana la Ba%ele pe "os insa, ne&am lasat
pagu%asi cand am auzit ce inseamna sa urci pe :epi! Am mai asteptat o zi, in care ne&am trezit
mai dimineata si, de data aceasta, am prins un loc mai onora%il la coada! 5 data urcati in
teleca%ina, am cotropit locurile cele mai prielnice pentru a admira peisa"ul! 0u cat urcam, cu
atat descopeream peisa"ul atat de sal%atic si incitant al muntilor! .e fapt, nici nu stiai in ce
parte sa te uiti astfel incat sa nu ratezi nici o particica din peisa"!
Situat la 2216m Sfinxul, atrage prin forma umana pe care natura a sculptat-o de-a lungul
timpului. Insa, natura nemultumindu-se doar cu o asemanare umana, parca a suflat peste el si
un strop de personalitate. Bine pozitionat, cu o privire aspra, el da impresia ca supravegheaza
acele plaiuri. Mergand mai departe putem spune ca isi face destul de ine treaa din moment
ce pazeste Baele de mii de ani.
Baele ciudate si interesante atrag turistii datorita formelor unice pe care le prezinta. !oarte
interesant e ca pe acest platou al muntilor Bucegi, natura a modelat aproape toate stancile din
impre"urimi, insa mai are de lucru pana sa le dea forma o finala. #Baele$ au aspectul unor
ciupercute gigantice, si putem spune ca natura a facut ultimele retusuri in ceea ce le priveste
insa, poate peste vreo %&& de ani, urmasii nostri o sa poata distinge siluetele unor doamne.
'ricum, nu pot sa-mi imaginez cat i-a luat naturii sa creeze Baele, aceasta minunata opera de
arta.

+re%uie macar odata in viata sa faceti efortul de a vizita aceste doua o%iective turistice, adevarate minuni ale
naturii!
Sfinxul

#fin$ul din Bucegi, asa cum este cunoscut din anul >;BD cu aceasta denumire, este un megalit care s&a
format cu acest aspect de cap de om, datorita eroziunii eoliene pe parcursul unei perioade lungi de timp, si
se afla la o altitudine de @!@>=m! Asemnarea sa cu #fin$ul -giptean, atunci cand este privit din anumite
unghiuri, marcate n "urul su, ct i accesul relativ u or n zon, au fcut ca aceast forma iune geologic
s devin o atrac ie turistic important! 0ea mai veche poza cunoscuta cu #fin$ul dateaza din anii >;<<!
n mun ii ,omniei e$ist i al i megali i care poart denumirile de sfinc i: #fin$ul de la +ople , #fin$ul de la
#tni oara, #fin$ul de la /iatra Ars, #fin$ul Bratocei, #fin$ul de la /ietrele lui #olomon , dar nici unul nu
este asa de impunator ca si #fin$ul din Bucegi!
Babele
Ba%ele , sunt o alta formatiune stancoasa ,care in urma eroziunii eoliene, au capatat forma de ciuperca, si
sunt situate in apropierea #fin$ului! .enumirea de Ba%ele este data de anumite legende populare care
circula in zona! #e considera ca in vechime , Ba%ele , alaturi de #fin$,au fost un loc unde se practica
inchinarea la anumiti zei!
Accesul la aceste atractii turistice se face cu teleca%ina din Busteni, iar in timp ce se urca , aveti posi%ilitatea
sa admirati peisa"ul care este de o frumusete de nedescris!
Informatii utile , cum puteti sa alegeti traseul cel mai potrivit sa a"ungeti la Busteni in functie de localitatea
unde locuiti, conditiile meteo, orasele prin care ve&ti trece, harti utile, etc!, puteti gasi dand un simplu
cliG aici.
Situata pe platoul Muntilor Bucegi, sub Varful Babele, aceasta cabana reprezinta baza turistica
centrala a Muntilor Bucegi, aici incrucisandu-se principalele drumuri. Ciupercile de piatra numite
"Babele" - monumente ale naturii - aflate chiar in fata cabenei si "Sfinxul" din imediata ei
apropiere, constituie atractii in plus, explicand afluenta turistilor la aceasta cabana. Iarna si mai ales
primaara, cabana Babele sereste ca baza pentru practicarea schiului.
Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m
Situat la !" minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru
prima data, prin anul !#"", dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile $uzuale%. &l a
fost denumit astfel abia incepand din anul !#'(. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care
stanca, azi inalta de ) m, cu o latime de !* m, a fost priita dintr-un anumit unghi, aand drept reper
o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din prea+ma. Stanca cu
infatisare de om prieste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai
limpede la *! noiembrie, cand apune soarele.
Babele
,laturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele". -astrand legatura cu
Sfinxul ele au fost supranumite ",ltarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate -amantului si
Cerului, Soarelui si .unii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. /espre aparitia lor s-au
format legende si teorii. 0nii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si antul cu
spri+inul inghetului si dezghetului. Se are in edere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe
platou. Insa nu poate fi negata interentia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin
regulate. -ana acum, nici o doada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si
astfel, legendele in +urul acestor stanci se dezolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul
Drumuri de acces la cabana
/in Busteni 1alt. ))' m2 - poteca marcata cu triunghi albastru pe aile 0rlatoarea Mica si
0rlatoarea Mare pana in apropiere de cantonul 3epi. In continuare o poteca de legatura marcata cu
triunghi rosu pana sub Varful Ciocarlia alt. *"*4m, unde intalneste drumul marcat cu banda galbena
ce urmeaza linia telefonica pana la cabana Babele. /urata cca. 4 ore. 5raseul Busteni - cantonul 3epi
este recomandat de parcurs doar ara
Din Busteni - poteca marcata cu cruce albastra pe Valea Caraimanului 1Valea 3epilor2, pe la cabana
Caraiman alt. *"*4m pana la cabana Babele. 5raseu recomandat doar ara. /urata cca. 6 ore.
/rumul traerseaza o rezeratie stiintifica si se poate parcurge doar cu autorizatie de la Comisia
Monumentelor 7aturii.
Situate in Parcul National Bucegi, in nordul judetului Dambovita, Sfinxul si Babele sunt adevarate
monumente ale naturii ce au starnit de-a lungul timpului imaginatia oamenilor, generand legende si
mituri explicate in cele mai variate forme. In realitate insa, Babele si Sfinxul reprezinta martori de
coroziune, in care factorul geologic raspunzator este eroziunea eoliana, manifestata prin procese de
distrugere, transport si sedimentare a materialului rezultat.
Sfinxul din Bucegi, care potrivit unor surse neoficiale, a fost fotografiat pentru prima data prin anul
!"", din fata si nu din profil, asa cum apare in imaginile ar#icunoscute, se afla la $$% metri
altitudine si seamana cu un c#ip de om. Denumirea de sfinx i-a fost acordata incepand cu anul
1936, in momentul in care stanca, azi inalta de & metri, cu o latime de $ metri, a fost privita dintr-
un anumit ung#i, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba 'antoaselor, cum i se spune
unei stanci din preajma. Stanca, cu o infatisare omeneasca, capata cel mai bine contur pe $
noiembrie, cand apune soarele. (nii cercetatori au crezut ca a fost sculptat de o mana omeneasca si
ca ar reprezenta o suprema zeitate a unor triburi indoeuropene din vec#ime. )ot ca o curiozitate, s-a
constatat ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu celebrul Sfinx de la Gizeh din !gipt,
semanand si cu o statuie a lui *eus gasita in Italia.
+anga Sfinx, se ridica grupul de stanci cunoscute sub denumirea de Babele. Pastrand legatura cu
Sfinxul, ele au fost supranumite ,ltarele -iclopice din -araiman, fiind inc#inate Pamantului si
-erului, Soarelui si +unii, ca si lui .arte, zeu al razbiului si al agriculturii. Despre aparitia lor s-au
formulat legende si teorii, unii cercetatori apreciind ca agentii modelatori au fost apa si vantul cu
sprijinul ing#etului si dezg#etului. )otodata, se presupune ca un rol important l-a avut si alternanta
rocilor, gresiilor si calcarelor de pe platoul Bucegilor, insa nu poate fi negata interventia umana la
finisarea formelor, mai mult sau mai putin regulate. Pana in prezent, nicio dovada stiintifica nu a
putut explica in totalitate acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in
continuare, unind realitatea cu supranaturalul.
In afara de cele mai cunoscute figuri sculptate in piatra de natura, Sfinxul si Babele, se mai afla in
Bucegi si alte figuri antropozoomorfe uriase. .ai putin cunoscute, dar vizibile pentru cautatori sunt
/-iupercile/, /Broastele/, /Serpii/ sau /)roienele/.
Pentru ca turistii se urcau pe aceste monumente si nu se speriau de amenzile pe care le puteau
incasa, autoritatile au decis imprejmuirea lor cu un gard pentru a le proteja.
Drumuri de acces catre Sfinx si Babele
. Din Busteni 0altitudine &&1 metri2 - poteca marcata cu triung#i albastru pe vaile (rlatoarea .ica si
(rlatoarea .are pana in apropiere de cantonul 3epi. In continuare o poteca de legatura marcata cu
triung#i rosu pana sub 'arful -iocarlia 0$"$4 metri2, unde intalneste drumul marcat cu banda galbena
ce urmeaza linia telefonica pana la cabana Babele. Durata circa 4 ore. )raseul Busteni - cantonul 3epi
este recomandat de parcurs doar vara.
$. Din Busteni - poteca marcata cu cruce albastra pe 'alea -araimanului 0'alea 3epilor2, pe la cabana
-araiman altitudinea $"$4 metri pana la cabana Babele. )raseu recomandat doar vara. Durata circa 5
ore. Drumul traverseaza o rezervatie stiintifica si se poate parcurge doar cu autorizatie de la -omisia
.onumentelor Naturii.
1. Din Sinaia - pana la 6otelul ,lpin -ota 5"" apoi traseu marcat cu banda rosie pe la -abana 'alea
cu Brazi altitudinea 4" metri , Piatra )urcului, 'alea *garburei pana la cabana 'arful cu Dor 0&&4
metri2. De aici, traseu marcat cu banda galbena, paralel cu linia de telefon, pe la cabana Piatra ,rsa
0!4" metri2 pana la cabana Babele. Durata circa 4 ore
5. "el mai facil mod de acces spre Sfinxul si Babele Bucegilor este telecabina#,ceasta leaga orasul
Busteni de -abana Babele, din august !7&, data la care a fost data in folosinta. )raseul
telecabinei, care urmareste 'alea 3epilor, are o lungime de 5.14" de metri si acopera o diferenta de
nivel de .$14 de metri. -apacitatea telecabinei este de $4 de persoane, iar durata traseului este de
aproximativ 4 minute. Punctul de sosire este in imediata apropiere a -abanei Babele, la altitudinea
de $.&" de metri. De la Babele se poate cobori cu telecabina sau pe poteca marcata la Pestera
Ialomitei, situata in -#eile Pesterii de pe 'alea lalomitei, la altitudinea de %%" metri.
Biletul unui bilet urcare-coborare Busteni-Babele este de 1% de lei pentru adulti, in timp ce copiii
sub $ ani platesc jumatate din suma.
$rogramul telecabinei de la Busteni%
I,8N,9 "!9"" - 79""
',8,9 "&91" - $"9"" - +a ora $"9"" ultima cursa pentru coborare de la Babele
8:'I*I: .arti "&9"" - $9""
Acum o luna de zile am profitat de faptul ca vara are chef sa stea mai mult ca de obicei pe la noi, asa ca
intr-o duminica, pe 18.09.2011, ne-am hotarat rapid sa dam o fuga pe platoul Bucegilor, platou care se
afla foooooarte departe deTargoviste, la o ora si umatate de mers cu masina. !e-a mai incuraat si
faptul ca de la Cabana Cuibul Dorului s-au asfaltat cativa "ilometri de drum forestier.
#aca plecati de la Sinaia spre Targoviste, cabana de mai sus o gasiti la $ "m de la iesirea din %inaia,
chiar la terminarea serpentinelor de pe Muntele Paduchiosu. &nsa trebuie sa fiti atenti deoarece
indicatorul de luare la dreapta este amplasat foarte din scurt si puteti avea fericita sansa sa-l ratati.
#inspre 'argoviste (sau cei care veniti dinspre Bucuresti, Pitesti, Craiova), mergeti spre drumul
spre %inaia, treceti de faimosul Glod (vezi filmul Borat), treceti de localitatea Moroieni si urcati
serpentinele pana la Cabana Cota 1000. #e la aceasta cota mai mergeti inainte, spre %inaia, cam 200-
*00 de metri si imediat va apare in fata devierea cu indicatorul +,otel -estera+ sau +.abana -iatra Arsa+.
#rumul asfaltat este foarte bun dar si... periculos. #e ce/ 0ite d1aia2 are portiuni atat de inguste incat un
3atiz si un 4ogan se vor bate cu siguranta pentru a trece primul (bineinteles ca nu stiu cine va castiga2
3icul 5igant sau Autobuzul 6omanesc/). Alt motiv2 lipsa cu desavarsire a parapetilor, asa ca persoana din
dreapta soferului va avea parte la coborare de senzatiile cele mai tari cu putinta, cand va vedea haul,
abisul, prapastia sau cum s-o mai numi chestia aia demna de un thriller care i se casca in lateral (deci,
daca vreti sa va razbunati pe nevasta sau pe soacra, puneti-o pe scaunul din dreapta voastra). 7u ii
recomand sa inchida ochii...
&nca o data, soferi2 atentie la furatul peisaului8
#upa ce treceti de aceasta portiune superba, aungeti la Cabana Dichiu iar aici veti gasi o bifurcatie2 la
dreapta o luati spre platoul Bucegilor, spre Cabana Piatra Arsa (+cabana+ este impropriu spus, este mai
mult un comple9 sportiv, cu stadion de fotbal cu tot) iar la stanga o luati spre mirifica si salbatica Vale a
alo!itei (asta fiindca nu este asflatata, insa doamna 0drea i-a pus gand rau, in sensul includerii :aii
&alomitei in circuitul turistic2 drum asfaltat, cabane, statiune turistica, telescaune, teleschiuri, pet-uri,
gunoaie, cutii de bere si alte minunatii). !oi (doua masini) am luat-o spre Cabana Piatra Arsa. #rumul
pana aici este un fel macadam, presarat cu bucati de piatra de dimensiuni reduse, deci se poate merge
pe el fara probleme. 6ar am vazut gropi mai mari sau bolovani. !u stiu cum arata cand ploua, dar cred ca
si atunci se poate circula pe el, cu ma9imum *0-;0 "m<h. 3ai urmeaza o bifurcatie unde ai tendinta sa o
iei inainte, in loc sa o iei la stanga. #e ce/ &ndicatorul spre -iatra Arsa este pus aiurea, si cam departe.
'rebuie sa te dai os pentru a-l vedea. Asta pentru cei care vin aici pentru prima oara. -entru ceilalti, se
stie, o iau la stanga.
!oi venind aici pentru prima oara cu masinile, am luat-o inainte, dupa un eep si doua masini de
Bucuresti, crezand ca acesta este drumul (traseul duce undeva +4a izvoare+, daca cineva stie mai multe
poate sa completeze). 7u citisem peSo"tpedia ca drumul este circulabil cu masina mica si de aceea eram
putin derutat vazand santurile adanci din fata noastra. #upa 200 de metri, eep-ul se intoarce suparat pe
faptul ca plouase cu o seara inainte si nu mai putea inainta spre +&zvoare+. Au trecut cateva secunde si au
aparut si celelalte doua masini, suparate la randul lor.
.e facem, ne intoarcem la 'argoviste/ !u, hai sa vedem ce scrie pe placuta aia, cocotata la * metri
inaltime. !e intoarcem, cu chiu cu vai (rotile masinilor alunecau pe iarba uda). %e duc cativa dintre noi la
placuta si, minunea-minunilor, pe placuta scrie +spre -iatra Arsa+ . &ntre timp am uitat sa va spun ca
dupa noi mai veneau inca trei masini, care se oprisera si ele derutate. Apare un grup de biciclisti, care o
ia spre -iatra Arsa. 3ai apare o #acie combi, care o ia si ea pe acolo. #oua =eep-uri cu cativa tineri
chiuind (mai tarziu am aflat ca se organizeaza din Busteni sau Sinaia, e9cursii cu aceste =eep-uri, care-i
duc pe tineri pana la .abana Babele) o luara intr-acolo.
6eusim sa pozitionam masinile pe drumul normal si peste putin timp aungem si la comple9ul de la -iatra
Arsa. Aici gasim un fel de parcare, de fapt, un drum mai lat, unde toata lumea isi lasa masinile, dar nu
din dragoste fata de munte ci datorita faptului ca drumul este foarte greu de strabatut pana la .abana
Babele. 'e mai opreste si un indicator2"Rezervatia naturala Bucegi. Intrarea in rezervatie cu masina se
pedepseste cu amenda intre 1500 3000 lei".
Aiurea8 > groaza de gipane o iau inainte, urmate de 4oganuri fortoase. 4oganurile le gasim mai incolo, la
200 de metri, oprite din cauza drumului foarte prost, cu gropi mari si bolovani la fel de mari, care stau
drept pavaza in calea masinilor care ar fi avut chef sa mearga mai departe. Bineinteles, de vina este
doamna 0drea, care nu a dat ordin sa fie dati bolovanii la o parte. .aci pentru ce s-a construit drumul
spre .abana Babele, nu pentru masini/ 7i comedie...
#esi este intortocheat, acest drum nu dureaza mai mult de o ora. 'oti +prostii+ (damboviteni, prahoveni,
brasoveni si bucuresteni) care si-au lasat masinile in apropierea -ietrei Arse, isi continua urcusul pe
aceste serpentine domoale, sau taie poteca de-a curmezisul, pe stanca. #in cand in cand, trebuie sa se
dea la o parte deoarece +desteptii+ calare pe gipane isi cer tainul, cu praf cu tot, ignorand rugamintea de
pe placuta, de a nu intra in rezervatie cu masina personala.
Aunsi la Cabana Babele, incepe miracolul2 nimeni nu se simte obosit. 7ste un aer e9traordinar, incarcat
cu ozon. &n departare, vedem calare pe S"in# un .... care vrea sa se fotografieze stand in cap sau in
maini, sus de tot, pe crestetul megalitului. .red ca 6omania se va (mai) schimba doar odata cu
schimbarea educatiei si mentalitatii de smecher. .u cat vom fi mai educati, cu atat ne va fi mai bine, ca
popor (vezi 5ermania, 7lvetia si =aponia, drept e9emple luate aiurea, e9emple de oameni muncitori).
5ardul de la Babele este rupt pe alocuri caci toata lumea vrea sa se urce pe Babe, altfel n-ar fi veridica
fotografia facuta acolo. Babele au fost supranumite +Altarele ciclopice din .araiman+, fiind inchinate
-amantului si .erului, %oarelui si 4unii ca si lui 3arte, zeu al razboiului si al agriculturii. 4a S"in# este
aglomeratie, asa ca trebuie sa astepti minute bune pentru a se elibera sculptura faimoasa si pentru a
putea fi fotografiata pe indelete. 0nii spun ca este vorba doar de eroziune. 7u nu cred. %fin9ul sta acolo
de mii de ani. .ine poate sti cum arata, de e9emplu, acum 2.000 de ani/ %au acum 12.000 de ani, pe
vremea -otopului/ 3asuratorile geodezice, aparate foto care isi descarca singure acumulatorii, fotografii
care ies voalate, busole care o iau razna, faptul ca te simti intinerit in apropierea lui, faptul ca nu esti
deloc obosit cand aungi langa faimosul obiectiv turistic spune multe, pentru cine vrea sa asculte.
&n urul %fin9ului gasesti ceea ce gasesti numai in muntii 6omaniei si nu gasesti nicaieri in lume2 pet-uri si
cutii de bere. Ba mint2 mai gasesti si cioburi de la sticlele de sampanie, sparte de stanci in seara anului
nou, pentru a fi alungate necazurile anului ce tocmai a trecut.
-entru cei care nu stiu (nici eu nu stiam, stati linistiti, pana ce nu m-am documentat), %fin9ul din 3untii
Bucegi este un megalit (megalit ? monument preistoric, din neolitic sau epoca bronzului, funerar sau
religios), situat la 2.21@ metri altitudine. #eci, daca nu stiati, odata aunsi pe -latoul Bucegilor (Babele,
%fin9ul, .rucea de pe masivul .araiman), va aflati la peste 2"m deasupra nivelului marii.
.onform $i%ipedia, asemanarea sa cu un S"in# (un leu aflat in pozitia asezat, cu cap de om), daca este
privit din anumite unghiuri, cAt si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa
devina o atractie turistica importanta. &n muntii 6omaniei e9ista si alti megaliti care poarta denumirile de
sfincsi2 S"in#ul de la Toplet, S"in#ul de la Stanisoara, S"in#ul de la Piatra Arsa, S"in#ul Bratocei,
S"in#ul de la Pietrele lui Solo!on etc. .ea mai veche fotografie a sfin9ului dateaza din anul 1900 si
prezinta %fin9ul vazut din fata. 79plicatia fotografiei2 +Babe din Carai!an+. -rima denumire de %fin9
dateaza din anul 1&'(, Bntr-un articol din Buletinul Alpin, apoi in 19*@ profesorul Ale#andru
Badaluta il descrie ca fiind +S"in#ul ro!anesc+.
.a un fel de off-topic, mie mi s-a parut ca o alta structura megalitica, vazuta din spate, este
asemanatoare %fin9ului din 7gipt. #ar, in fine, fiecare cu perceptia sa.
%criitorul de origine evreiasca, )echaria Sitchin, descrie intr-o carte fabuloasa, +A 1*+a planeta+ cum
acum ;C0.000 de ani o rasa de e9trateresti (faimosii anunna%i din scrierile sumeriene) a aterizat pe
-amant in cautarea unui minereu pretios pentru scopurile lor. -entru a e9trage acest minereu (aur, in
special), anunna"ii au incercat diverse combinatii genetice cu humanoizii gasiti la fata locului (zona dintre
fluviile Tigru si ,u"rat, din ra%) si de aici au rezultat ghiciti ce2 sfincsii, centaurii, minotaurii etc., pana
ce au reusit sa produca primul muncitor, homo erectus, capabil sa e9traga minereul pentru care au sosit
aici. 'imp de multe sute sau mii de ani, oamenii au convietuit alaturi de aceste greseli genetice,
introducandu-le in legendele care au fermecat copilaria unora dintre noi, care au avut chef sa citeasca si
nu sa se oace la calculator. -entru cine nu are rabdare sa citeasca aceasta carte, un rezumat foarte bun
al cartii il gasiti aici.
-arapsihologii si persoanele cu capacitati e9trasenzoriale descriu portiunea aflata intre megalitii Bucegilor
si zona Pesterii alo!icioarei ca fiind o zona e9traordinara atat pentru psihic, cat si pentru sanatate
dar si o poarta catre Sha!bala (un regat mitologic care se presupune ca s-ar afla in interiorul
-amantuluiD spre acest regat subteran duc cateva tunele, unul dintre acestea aflandu-se in Bucegi).
79ista zone interzise (pazite de andarmi) dar si asa-numitele +guri de rai+, unde te incarci cu energie.
Americanii au incercat sa cerceteze zona prin anii 190, israelienii au
incercat si ei sa aunga aici (vezi elicopterul prabusit la Eundata in 2010). Apropo, ce facea elicopterul
in Muntii Bucegi/ .artografiere... 5ata, cu divagatiile. &mi place sa-mi pun imaginatia la lucru, deci nu
ma luati in serios.
:edeti si cartile controversate ale lui 6adu .inamar (gurile rele zic ca 6adu .inamar reprezinta un grup de
oameni si nu un singur scriitor), carti referitoare la enigmele 3untilor Bucegi, mai ales cartea +Viitor cu
Cap de Mort+. #ezbateri aprinse referitoare la cartile acestui autor (sau grup de autori) gasiti pe site-
urile 6ufon, %oftpedia si %antamia.
Bun, este ora 1;200. 3ergem si la Crucea de pe Carai!an/ 5rupul nu prea are chef, nori grei si nervosi
acopera intreg platoul iar zecile de oameni aflati aici sunt dea zgribuliti si suparati din cauza norilor, care
sunt cat p1aci sa strice o zi e9traordinar de frumoasa. 4a meteo spunea ca va fi o zi senina si culmea este
ca in urul norilor care s-au ingramadit deasupra noastra cerul este absolut senin. %-o fi
suparat )al!o#e pe noi din cauza gunoaielor pe care le lasam in urma noastra pe pamantul sfant/ !u
stiu.
&ntrebam cativa turisti care coboara de la .ruce si ei ne spun ca pana acolo facem in ur de C0 de minute,
ma9im o ora."Alta data!", hotaraste grupul. "Mai venim pe aici!", se aud niste voci. %e stie ca "Mai venim
pe aici" poate inseamna peste 10 ani sau niciodata. 'rag de toti sa mergem si la .ruce, ii rog sa nu
pierdem aceasta ocazie si dintr-o data, ca la un semn, norii se risipesc si apare %oarele, incalzind si
detensionand atmosfera creata de norii incarcati de apa. "Haideti !ratil"r pana la #ruce!" mai incerc o
data. "$acem " "ra pana ac"l" stam " %umatate de "ra ne int"arcem si la pe la 1&'00 suntem la masini.
#e(i atat de greu)" 3a auta si copiii, mai intai Andrei si apoi 3aria si incet incet toti cedeaza si o luam pe
poteca marcata cu o cruce rosie.
%-au inviorat cu totii, desi se uita speriati la poteca care serpuieste haaaat, in departare8 #rumul poate fi
parcurs usor, in partea dreapta avand Cabana Carai!an iar in stanga releul de televiziune .ostila (punct
strategic, pazit de o unitate militara). Apropo, de la cabana .araiman porneste o a doua poteca, mult mai
periculos de strabatut decat aceasta pe care pasim noi (poteca aceasta, periculoasa, am strabatut-o pe
cand aveam 1; ani si tin minte ca ma autam de un fel de cablu metalic prins in munte, probabil de
salvamontisti).
#upa apro9imativ o ora aungem in varf si suntem martorii unor imagini ce ne taie respiratia. !orii sunt la
nivelul ochilor iar os, in vale, se vede orasul Busteni, ca un furnicar. Apoi, dupa o pauza scurta, coboram
spre .ruce.
Crucea ,roilor -ea!ului (popular, .rucea de pe .araiman) este un monument construit Bntre anii
192@-1928 pe Muntele Carai!an, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor
ce"eristi cazuti Bn 7ste unica Bn ,uropa atAt prin altitudinea amplasarii, cAt si prin dimensiuni2 crucea
propriu-zisa are o inaltime de 28 m si doua brate de cAte $ m fiecare (ca fapt divers, un fel de rasu1-
plansu1, pe timpul comunistilor, un primar .... a vrut sa taie bratele laterale si sa-i puna in varf o stea
rosie). .rucea este e9ecutata din profile de otel, fiind montata pe un soclu din beton armat placat cu
piatra, inalt de $,C m. &n interiorul acestuia se afla o Bncapere care a adapostit initial generatorul de
energie electrica ce alimenta cele 120 de becuri de C00 F de pe conturul .rucii. .rucea a fost inaltata la
initiativa .eginei Maria (care a urmarit indeaproape e9ecutia pana la finalizarea ei) si a .egelui
/erdinand al .o!aniei, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cat mai mare. &naugurarea si
sfintirea monumentului au avut loc pe data de 1; septembrie 1928, de Giua %fintei .ruci. 3onumentul a
fost confectionat din traverse metalice imbinate prin nituire intr-o retea. %oclul crucii a fost realizat in
anul 19*0, din beton armat imbracat in piatra de calcar fasonata, fiind construit la doi ani dupa sfintirea
.rucii pentru o mai buna Bncastrare a ei, initial aceasta fiind introdusa direct in stanca.
-entru iluminarea crucii, s-a folosit la inceput un generator de energie electrica (localizat in soclul din
beton armat), care alimenta 120 becuri de cate C00 F. &n 19*8 a fost racordata la sursa cu care era
dotata statia de la .ostila (2;8$ m), printr-un cablu subteran. -ana in 19;8, era luminata de doua ori pe
an, 1C august (S"anta Maria Mare) si de naltarea Do!nului (cand se sarbatoreste si )iua ,roilor).
&n 1990 s-a terminat de montat instalatia electrica si de atunci s-au efectuat mai multe reparatii si
inlocuiri de becuri (multi turisti vandalizau .rucea, urcandu-se pe ea si spargand becurile). &n 200*
instalatia electrica s-a defectat din nou, la repararea ei lucrand mai multe echipe de salvamontisti care au
carat sute de "g de material. %alvamontistii au inlocuit zeci de becuri, instalatia electrica fiind repusa in
functiune in decembrie 200;, racordata la reteaua electrica a orasului Busteni. Astazi, odata cu lasarea
Bntunericului, Crucea de pe Carai!an este iluminata cu *00 de becuri de cAte C00 F fiecare si poate fi
vazuta de la zeci de "m departare, de pe Valea Prahovei. 79ista un nou proiect, care Bsi propune sa
acopere .rucea 7roilor cu o vopsea fluorescenta, iar asupra ei sa fie proiectat un spot laser.
#aca doriti mai multe amanunte despre istoria (dramatica, pe alocuri) a construirii .rucii, cititi
pe $i%ipedia.
!e-am rotit ceva timp pe platoul de beton al .rucii, am privit muti de admiratie peisaul e9traordinar de
la poalele 3untilor Bucegi, apoi am facut cale intoarsa. #rumul de intoarcere a durat mai putin (am
coborat, of course), am iesit prin spatele .abanei Babele, pe la statia de telecabina (grotesc acoperita cu
bucati de tabla prinse in cuie) si peste alte patruzeci de minute ne aflam la masini.
&xtraterestri din Bucegi
Pentagonul spionea0a cu sateliti
Pentagonul are !ai !ulte progra!e !ilitare secrete si de spiona1 geode0ic, "olosind
!ai !ulti sateliti geostationari de inalta tehnologie2 3nul dintre acestia, care se
ba0ea0a pe tehnologia bionica a undelor de "or!a a reperat in anul *00* o structura
aparte intr+o anu!ita 0ona a !untilor Bucegi2 n pri!ul rand, spatiul gol identi"icat
in interiorul !untelui nu avea corespondenta cu e#teriorul, ci incepea direct din
interiorul !untelui, la o anu!ita distanta de panta acestuia2 n al doilea rand, avea
"or!a unui tunel "oarte regulat care cotea brusc spre centrul !untelui, sub un unghi
de *4 de grade2 Traseul tunelului era per"ect plan2 Cel de+al treilea ele!ent a pus pe
ganduri echipa Pentagonului2
Scanarea din satelit a !untelui a evidentiat doua bloca1e !a1ore ale structurii din
interiorul solid de piatra care !argineau inceputul tunelului si s"arsitul lui
sirespingeau orice tip de sondare sau anali0a, ca si cu! ar "i prote1at ceva in acel loc2
,rau bara1e energetice arti"iciale5 pri!ul era plan, drept ca un 0id, ca un perete care
bloca accesul in tunel2 Al doilea era i!ens, ca o cupola sau se!is"era, care se a"la la
capatul opus tunelului, aproape de centrul !untelui2 Massini a recunoscut ca acolo se
a"la ceva e#tre! de i!portant si care era "oarte bine prote1at2 Ansa!blul tunel+
se!is"era se a"la intr+un plan paralel cu solul, iar bara1ul se!is"eric se a"la pe
verticala ce corespunde stancilor de pe creasta nu!ite Babele2 De "apt, verticala
iesea la apro#i!ativ 60 de !etri intre Babele si S"in#ul din Bucegi2
7 structura si!ilara in ra%
,chipa de la Pentagon a observat ca bara1ul energetic se!is"eric are e#act aceeasi
"recventa de vibratie si aceeasi "or!a ca cel dintr+o alta structura subpa!anteana
"oarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in ra%2 8a
scurt ti!p dupa descoperirea din subsolul ra%ului s+a declansat ra0boiul si dupa
cateva luni a!ericanii au avut acces, in cel !ai !are secret, la 0ona respectiva,
despre care ira%ienii nu stiau absolut ni!ic2 7ricat s+au straduit, nu au reusit sa
penetre0e 0idul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel !ai !are secret2
Trecutul !isterios al planetei
Massini a !ai preci0at ca ceea ce se a"la acolo avea legatura cu trecutul !isterios al
planetei dar si cu istoria organi0atiei lor2 /aptul ca Pentagonul a re!arcat
si!ilitudinea datelor de investigare intre structura subterana de langa Bagdad si cea
interioara din !untii Bucegi i+a agitat "oarte !ult pe cei din elita !asonilor2 nitial
aproape devenise panica generala2 Panica era datorita "aptului ca aceasta structura 9
!ult !ai !are si !ai co!ple#a decat cea din ra% 9 se a"la pe teritoriul .o!aniei2
Coreland acest "apt cu unele aspecte re"eritoare la viitorul .o!aniei a1unge! la o
vi0iune corecta a !otivelor de ingri1orare pe care le au in pre0ent !arii !asoni2
7ricat de !ult ar dori ei sa disi!ule0e aceasta, actiunile si intentiile lor ne arata cu
prisosinta contrariul2
7 enig!a "oarte !are era "elul in care reusisera cei care l+au construit sa reali0e0e
structura si golurile direct in interiorul !untelui, "ara nici+o corespondenta in a"ara
lui2 Massini a "urni0at planul corect pentru a a1unge la tunel, asa cu! a "ost el
calculat de specialistii din Pentagon2 Cea !ai apropiata strapungere era posibila la
40+:0 de !etri de pri!ul bara1 energetic, pe coasta !untelui2 Venerabilul a garantat
spri1inul tehnologic ultra so"isticat al ar!atei S3A pentru reali0area strapungerii spre
pri!ul bara1 energetic2 ,ra vorba de un
dispo0itiv "oarte per"or!ant de "orare in
!are vite0a a rocii care utili0a un 1et de
plas!a puternic si un ca!p !agnetic
rotitor2 Massini a cerut insa respectarea
cu strictete a secretului si pre0enta lui
"er!a in acel loc in !o!entul
strapungerii !untelui2
)iarul
)iarul a publicat un a!plu articol despre
!untii Bucegi si ciudateniile se!nalate
in 0ona2 ata un e#tras se!ni"icativ5
;Busteni2 Piscurile !untilor se cu"unda in nori2 Crucea de pe Carai!an i!punge cerul
cu se!etie2 -i!ic n+ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea "i tulburata de
eveni!ente neobisnuite2 Traian Tru"in stie insa ca totul e doar aparenta2 Aici a trait
cele !ai stranii inta!plari2
,ste convins ca sub Carpatii nostri e#ista
o alta lu!e2Bucegii sunt considerati de
catre specialisti un punct energetic
"oarte puternic2S+au e!is ipote0e asupra
e#istentei unor galerii subterane, s+au
"acut teste radieste0ice2 Cercetarile au
de!onstrat ca 0ona este incarcata
energetic !ai !ult ca oricare alta din
.o!ania2 Traian Tru"in, !u0eogra"
conservator la Mu0eul ;Ce0ar Petrescu;
din Busteni, publicist si cercetator al
"eno!enelor stranii la care a "ost !artor,
a incercat sa gaseasca niste e#plicatii2;
;n 1&&', ti!p de doua sapta!ani, in
partea de sud a orasului, oa!enii aveau
inso!nii, indi"erent de varsta2 M+a!
gandit ca sunt e!anatii de no#e de la
"abrica de hartie2 -ici vorba de asa ceva2 ,ra ciudat ca, desi nu dor!eau, oa!enii nu
se si!teau obositi2 Mi+au con"ir!at acest lucru cel putin *0 de persoane;, povesteste
!u0eogra"ul2 3nii localnici au a1uns sa traiasca adevarate stari de eu"orie2
Mani"estarile aveau loc nu!ai in ti!pul noptii2 Dupa ce au bagat in sperieti tot
orasul, au incetat la "el de brusc cu! aparusera2;
;Apoi au inceput cutre!urele2 Parado#al, dar acestea n+au putut "i locali0ate in
Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seis!ica din Vrancea2 Seria de
cutre!ure a inceput in 1&&6 si
a tinut ' ani2 ; Se produceau la
ore "i#e5 la ora *0 si la '
noaptea2 n "iecare 0i,
invariabil2 -u erau insa seis!e
propriu+0ise2 Se !ani"estau
dupa alte legi2 Aveau un areal
redus5 A0uga + Busteni +
Sinaia2 3neori cuprindeau doar
un cartier din Busteni2 Se
au0ea din pa!ant un vuiet, ca
si cu! s+ar "i prabusit sub
picioarele tale tavanul unei
grote2 -u apareau nici !iscari
ori0ontale, nici verticale;,
povesteste Traian2 A nu!arat
peste 100 de ast"el de !iscari
seis!ice2;
;Avea! niste casti de
radioa!ator2 .eceptiona! in
ele un progra! de radio2 Dar a! observat ca nu!ai in 0ona Busteni2 esind din oras,
spre Bucuresti sau Brasov, nu !ai receptiona! ni!ic2 Cred ca e#ista un puternic
ci!p energetic in 0ona care a!pli"ica se!nalele radio;, crede Traian2 A !ai observat
si alte "eno!ene bi0are2 n 1urul Crucii de pe Carai!an apar deseori aureole ciudate
si chiar hologra!e2
;Traian crede ca toate ano!aliile din Busteni sunt cau0ate de e#istenta unor galerii
subterane in !aruntaiele !untilor2 Aceste uriase tunele subterane sunt de natura
arti"iciala si au "ost sapate de civili0atii nepa!antene2 Aici au loc e#periente, punctul
"ierbinte "iind in 0ona crucii de pe Carai!an2 Asa se e#plica bubuiturile care insotesc
cutre!urele2 Sau receptionarea undelor radio, e!ise nu din eter, ci din aceste
coridoare2 Cine produce acele a!pli"icari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate
acele co!unicari radio bi0are, Traian nu poate raspunde2 ;Convingerea !ea este ca
e#ista in subteran o alta lu!e2 ,#traterestrii cunosc totul despre lu!ea de la
supra"ata2 Spectrul lor in"or!ational este "oarte larg2 Dar nu stiu ce "el de activitate
des"asoara acolo si nici de ce nu vor sa co!unica!2 Probabil pentru ca o!enirea inca
nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri;, conchide geologul2 Spera ca "eno!enele
se vor intensi"ica si pana la ur!a vor deveni o cale de co!unicare intre cele doua
civili0atii2 7ricu!, e !ai !ult decat lipsa de e#plicatii satis"acatoare pe care au
o"erit+o pana acu! oa!enii de stiinta2;
;Vi0ionara Valentina, "e!eia oarba din asi care poate pune diagnostice si prin
tele"on, sustine ca a descoperit prin !etode proprii ca un i!portant suvoi de energie,
de aceeasi calitate cu cea care ali!entea0a co!ple#ul de la Gi0eh, scalda si S"in#ul
nostru din Bucegi2 ar subteranele nedescoperite ale acestuia co!unica cu
pira!idele din ,gipt2 ;Acolo e trecutul o!enirii2 Dar nu+i o!enirea de acu! doua !ii
de ani2 , cu !ult !ai de!ult, tare !ult inainte2 S"in#ul din Bucegi este ocrotitorul
pa!antului pe care locui!2 De "apt, in Bucegi, la S"in# vine un suvoi "oarte puternic
de energie2 Atunci cand cu stiinta care va "i pe pa!ant va birui cineva sa a1unga sub
Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si docu!ente inse!nate si, dupa
se!nele acelea, va sti ce are de "acut2 Dar asta se va inta!pla nu!ai dupa ce suvoiul
de energie de deasupra va slabi;, spune clarva0atoarea care n+a "ost niciodata in
Bucegi2;
Adio secrete<
n ulti!ile 0ile ale lunii iulie *00' a avut loc "orarea in interiorul !untelui, insa totul
s+a a"lat la var"urile puterii de stat5 adio secret< Masina a "orat !ai intai dupa o
ciudata deviatie a ca!pului !agnetic, apoi insa s+a corectat traiectoria2 Galeria
se!ana cu un tunel de !etrou, era per"ect sle"uita si ducea pana la tunelul enig!atic
descoperit din satelit2 8a capatul apropiat al tunelului se a"la o poarta i!ensa din
piatra care se deplasase prin culisare spre stanga2 naintea acestei porti uriase se
a"la celebrul bara1 energetic2 Trei oa!eni din pri!a echipa de interventie speciala s+
au apropiat "oarte !ult de bara1ul invi0ibil si l+au atins i!prudent, !urind pe loc de
stop cardiac2 7rice obiect =roca, plastic, !etal sau le!n> aruncat spre el se pre"acea
i!ediat in pra" "in2 Doi generali de la Pentagon si consilierul pre0idential a!erican
erau acolo2
Marea Galerie
Massini stia cel !ai !ult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte
despre cel putin un ele!ent care se gasea in sala cea !are se!is"erica2 Dincolo de
bara1ul energetic redutabil, care a cau0at !oartea a trei oa!eni, se a"la poarta
i!ensa din roca solida2 n peretele tunelului, in "ata portii se a"la o 0ona patrata cu
latura de *0 c! per"ect "inisata pe care era trasat cu preci0ie un triunghi echilateral
cu var"ul in sus2 Patratul sle"uit se a"la intre i!ensa poarta de piatra si bara1ul
energetic invi0ibil2 Ce0ar a si!tit ca e#ista o anu!ita co!patibilitate intre energia
bara1ului si cea a lui, ceva in genul unei si!patii reciproce2 Atingand usor cu !ana
supra"ata invi0ibila a barierei energetice, Ce0ar a si!tit "ine "urnicaturi pe piele2 A
inaintat si a trecut cu totul prin bara1ul care nu avea !ai !ult de un centi!etru
grosi!e2 7"icialii a!ericani erau absolut uluiti2
Atingand triunghiul de pe patratul de roca sle"uita, Ce0ar a deschis ast"el poarta
uriasa de piatra care a culisat silentios in perete2 Aceasta co!anda unica anula
bara1ul energetic si deschidea totodata poarta de piatra2 Marea Galerie care se arata
acu! in toata splendoarea ei era lu!inata, "ara sa contina totusi nici+o sursa de
lu!ina2 n !od straniu, i!ediat dupa de0activarea pri!ului bara1 energetic de la
intrarea in Marea Galerie, scutul se!is"eric urias de la celalalt capat al ei s+a activat
brusc trecand la un nivel de vibratie superior si e!itand o !are radiatie lu!inoasa2
8a o anali0a !ai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea
sen0atia ca are si o parte organica in el2 Avea culoarea petrolului dar re"le#iile erau
ver0i si chiar albastru inchis2 -uantele culorilor aveau un e"ect pro"und rela#ant
asupra psihicului si !odi"icau sensibil aprecierea corecta a distantei2 Materialul
peretelui era oarecu! aspru la pipait dar nu putea "i nici 0gariat si nici indoit2 .e0ista
la orice tentativa de rupere, strapungere 0gariere sau taiere2 n !od straniu, "lacarile
"ocului erau absorbite inauntrul sau5 practic, "ocul nu putea sub0ista pe acel
!aterial2 A!ericanii au recunoscut ca !aterialul este o stranie co!binatie intre
!ateria organica si cea anorganica2 8a *?0 de !etri galeria cotea brusc spre dreapta
intr+un unghi ascutit2 8a o distanta !ult !ai !are, in departare, se vedea o lu!ina
albastra "eerica, ce scanteia ca o stea2 nregistrarile din satelit aratau e#istenta unui
spatiu i!ens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el prote1at de un ecran
energetic2 8u!ina albastra de la capatul galeriei este doar re"le#ia unei portiuni din
scutul energetic protector al uriasei sali in "or!a de aula2
n subsolul ra%ului
n ce priveste structura si!ilara din subsolul ra%ului, ea a "ost descoperita "olosind
indicatiile o"erite de acelasi satelit de spiona1 !ilitar care revelase si datele pentru
structura din !untii Bucegi2 Consilierul a!erican pe proble!e de securitate nationala
a pri!it un "a# ultrasecret prin care era instiintat de "aptul ca scutul energetic
se!is"eric din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o !are
"recventa2 n"or!atia uluitoare era aceea ca in "ata lui aparuse o hologra!a a
planetei care pre0enta secvential si progresiv continentul ,uropa, apoi 0ona de sud+
est, apoi teritoriul .o!aniei apoi !untii Bucegi si in s"arsit locali0area structurii din
interiorul lor aratand coridorul !arii galerii si scutul energetic se!is"eric pulsand cu
putere2 ,ra evident ca cele doua scuturi energetice se!is"erice erau intr+o directa
dar !isterioasa legatura ast"el incat activarea unuia a dus la activarea si a
celuilalt2 Poate e#ista chiar o retea de ast"el de structuri subpa!antene in intreaga
lu!e2
Deconspirarea operatiunilor
Vestea proasta era ca presedintia S3A a "ost instiintata si a contactat diplo!atia
ro!ana prin inter!ediul serviciilor secrete2 n doar cateva 0eci de !inute, intreaga
operatiune "usese deconspirata2 Planul seniorului Massini se ducea de rapa2 nitial au
vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa "ie
avi0ati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau "ace "ata
eveni!entelor2 Ce0ar s+a decis sa de0valuie toate aspectele, intrigile si planurile care
i!plicau legaturile cu Massini2 Tensiunea diplo!atica crestea din ce in ce !ai !ult
deoarece presiunile $ashingtonului cereau i!perios co!unicarea cu generalii de la
Pentagon a"lati la locul operatiunilor2
Sedinta de urgenta a CSAT
Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca "aptele au "ost aduse la
cunostinta unor persoane cu !are probitate !orala si care sunt pro"und patriotice2 7
sedinta de urgenta a Consiliului Supre! de Aparare al Tarii =CSAT> a creat un i!ens
val de si!patie pentru Departa!entul )ero2 Cei !ai !ulti au "ost cutre!urati de
ceea ce au a"lat atunci2 Dupa deci0ia CSAT de a se continua cercetarile sub
conducerea Departa!entului )ero, s+a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala
a Proiectiilor2 De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau
reciproc, erau cand vehe!ente, cand eva0ive, si tradau o !are tensiune2 Me!brii
CSAT erau intr+o sedinta continua, !entinand legatura cu ba0a din !untii Bucegi2 ,i
au hotarat sa "aca publica aceasta descoperire "or!idabila din !untii .o!aniei, dupa
ce in prealabil au de0batut proble!a pe toate "etele2 Statul ro!an ur!a sa "aca
intregii lu!i o declaratie o"iciala2 Cativa !e!bri CSAT s+au opus cu vehe!enta2
Declaratia o"iciala a .o!aniei
Cand diplo!atia a!ericana a "ost in"or!ata ca .o!ania va trans!ite un co!unicat
!ondial de presa de o i!portanta cruciala pentru o!enire, totul a devenit un haos2
-i!eni nu stia, dar toti banuiau ca se inta!pla ceva "oarte grav si i!portant2
Presedintele a "ost che!at pentru o convorbire tele"onica directa cu Casa Alba2 n
cateva ore "usesera blocate toate tran0actiile si intelegerile statului ro!an cu
organis!ele "inanciare internationale2 Se astepta din clipa in clipa ordinul de
declarare a starii de urgenta in 0ona !ontana si in capitala2
Discutiile dintre o"icialii a!ericani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea
ro!ana s+au "acut "ara translator2 Au "ost atat de violente incat nu putine au "ost
!o!entele de cri0a in care diplo!atii strigau unii la altii cat puteau de tare ,
pro"erand !ultiple a!enintari cu represalii2 Celelalte state ale lu!ii nu cunosteau
ni!ic din aceasta proble!a, iar a!ericanii stiau bine ca e#istau oricand cateva tari
"oarte puternice care s+ar "i coali0at i!ediat cu .o!ania pentru sustinerea
declaratiei publice2
Declaratia ar "i cuprins principalele date ale descoperirii din !untii Bucegi, punand la
dispo0itia intregii lu!i dove0i, "otogra"ii si alte ele!ente esentiale pentru clari"icare2
Ar "i "ost invitati cei !ai !ari oa!eni de stiinta pentru studii si cercetari2 Dar cel !ai
i!portant aspect l+ar "i constituit de0valuirile despre trecutul e#tre! de indepartat al
o!enirii si despre istoria reala care a "ost aproape co!plet contra"acuta2
;n nici+un ca0<;
A!ericanii au reactionat cu vehe!enta pentru ca acea declaratie ar "i spulberat intr+
o clipa in"luenta lor planetara, si poate ar "i aruncat in haos econo!ia si societatea
tarii lor2 Acesta a "ost !otivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica2 Dar
au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar "i
aparut ca re0ultat direct al !inciunii si !anipularii reali0ata deliberat de+a lungul
secolelor de catre "ranc!asonerie2 S+a pri!it si o interventie speciala a Papei care
inde!na la o !are cu!patare inainte de acest pas "unda!ental pentru o!enire2
Papa a trans!is chiar ca va pune la dispo0itia statului ro!an anu!ite docu!ente
stravechi din arhiva secreta papala care sunt de o !are i!portanta pentru .o!ania
si spri1ina dove0ile descoperirii din !unti2 Dupa *6 de ore de discutii s+a a1uns la un
acord "inal de colaborare ro!ano+a!erican in niste ter!eni precisi2 Po0itia statului
ro!an a "ost aceea de a!anare a de0valuirilor, de pre0entare a lor in !od gradat
o!enirii2
Sala Proiectiilor =sau arhiva Atlanta>
Marea Galerie se ter!ina brusc in aula gigantica din interiorul !untelui care avea o
inalti!e de '0 de !etri si o
lungi!e de 100 !etri2 Sala
Proiectiilor este deli!itata de
scutul energetic si are
di!ensiuni !ai !ici decat aula
din !unte2 Avansand spre
scutul energetic, portiunea de
scut din "ata este deli!itata ca
o usa si devine strave0ie si
apoi dispare pentru a putea
intra in Sala Proiectiilor2
Scutul are rolul de a prote1a
de diversele in"luente ne"aste
din e#terior2 7data intrat in
Sala, scutul redevine co!pact2
Din interior, scutul are o
culoare alb+aurie2
n partea din spate, scutul nu
!ai cobora pana la nivelul
solului, ca in 0ona din "ata5
Sala Proiectiilor avea 1u!atatea din spate acoperita de 0idul de roca2 n acel !asiv
perete din piatra, inalt de circa 10+1* !etri, sunt dispuse trei guri enor!e de tunel5
una drept in "ata, iar celelalte doua 9 si!etric, de o parte si de alta a acesteia si sunt
lu!inate di"u0, intr+o nuanta ver0uie2 Accesul la aceste tunele este strict inter0is,
prin protocolul secret care a "ost se!nat intre statul ro!an si S3A2
Mese gigantice pentru uriasi
ncepand din "ata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de !ese i!ense din
piatra, dispuse de+a lungul peretelui din dreapta, ur!and curbura acestuia2 Si!ilar,
e#ista un alt sir de+a lungul peretelui din stanga2 -ici una dintre !ese nu avea o
inalti!e !ai !ica de doi !etri2 Pe grosi!ea placii de deasupra sunt taiate in relie",
cu preci0ie, se!ne di"erite dintr+o scriere ne!aiva0uta care sea!ana cu caracterele
cunei"or!e din antichitate2 Scrierea contine si si!boluri !ai generale, cu! ar "i
triunghiul si cercul2 Desi se!nele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr+o usoara
radiatie "os"orescenta, in culori di"erite de la o !asa la alta2 Sunt cate cinci !ese pe
"iecare parte a salii2 Pe unele dintre ele e#ista di"erite obiecte care par a "i
instru!ente tehnice2 De la !ulte dintre ele coboara spre sol o !ulti!e de "ire albe
translucide care se aduna in
cutii dreptunghiulare dintr+un
!aterial lucios, argintiu, a"late
in a"ara !esei, direct pe sol2
Cablurile "ine sunt e#tre! de
"le#ibile si usoare iar in
interiorul lor se observa !ici
i!pulsuri lu!inoase care
aluneca pe toata lungi!ea
lor2
8a apropierea de oricare dintre
!ese, se activea0a si!ultan
pe supra"ata ei o proiectie
hologra"ica care pre0inta
aspecte dintr+un anu!it
do!eniu stiinti"ic2 !aginile
tridi!ensionale sunt per"ecte
si "oarte !ari, cu o inalti!e de
aproape doi !etri si 1u!atate2
Pe supra"ata dreptunghiulara
a !eselor din piatra sle"uita
e#ista o "anta ingusta, lunga de cateva 0eci de centi!etri, paralela cu latura !are a
!esei din care apar proiectiile hologra"ice2 Proiectiile rulea0a singure insa in acelasi
ti!p ele sunt interactive si depind de cel care le ur!areste si atinge supra"ata !esei2
Co!binatii genetice
3rcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca supra"ata !eselor este
acoperita cu o pelicula dintr+un !aterial sticlos, intunecat2 Pelicula e i!partita in !ai
!ulte patrate !ari deli!itate prin linii drepte, care "or!ea0a un "el de caroia12 8a
una dintre !ese do!eniul proiectiilor este biologia ast"el ca se derulea0a i!agini cu
plante si ani!ale, unele co!plet necunoscute2 Atingand unul dintre patrate,
hologra!a in"atisea0a structura corpului u!an a celui care diri1ea0a proiectia2 Se
derulea0a i!agini hologra"ice ale di"eritelor 0one ale corpului care se rotesc !ereu2
Alte patrate arata proiectii ale altor "iinte, de pe alte corpuri ceresti2 Atingand
si!ultan doua patrate di"erite se in"atisea0a o anali0a stiinti"ica co!ple#a
pre0entand AD-+ul "iintelor respective si posibilitatile de co!patibilitate intre ele2 Pe
lateral, apar linii verticale cu e#plicatii in ciudata scriere iar in "inal apare "or!a
!utanta cea !ai probabila, ca o co!binatie intre cele doua in"or!atii genetice2
Giganti adevarati
Cei care au construit intregul edi"iciu trebuie ca erau "oarte inalti, alt"el nu se pot
e#plica di!ensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor2
7 con"ir!are a e#istentei uriasilor pe teritoriul .o!aniei o gasi! in 0iarul )iarul2
;,chipa de la )iarul este insotita de cercetatorul Vasile .udan, care a se!nalat "aptul
ca ;povestile; oa!enilor din co!una Bo0ioru despre uriasii care au locuit pe acele
!eleaguri au si dovada concreta5 o necropola cu schelete de uriasi2 Aceasta a "ost
descoperita inta!plator, in ur!a cu peste *0 de ani, cand s+a hotarat ca in Scaieni sa
se plante0e o livada de !eri2 Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete
uriase, !asurand in 1ur de *,60 !etri, chiar !ai !ult2 Dragoi lie, unul dintre cei care
au lucrat atunci la livada de !eri, ne duce la "ata locului2 Pana la ;cul!ea; unde
"usesera plantati po!ii, cobora! in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi2 7 data
a1unsi, nea lie ne arata intreaga livada, care acu! nu !ai rodeste5 ;Peste tot sunt
!or!intele uriasilor2 /acea! gropi, sa planta! puietii, cand dau de o capatana de
o!, !are cat un dovleac de prasila2 -ici ca !ai va0use! asa ceva2 -e uita! toti
cruciti2 Sap !ai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie2
7 na!ila de o! "usese raposatu;2
,#ista !ulte legende care a!intesc despre vre!urile cand pe Pa!ant traiau uriasi2
Mitologiile su!eriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg ;capitol; despre
ra0boaiele purtate de 0eii cei batrani cu generatia titanica, "iinte de di!ensiuni
gigantice, 0a!islite de 0ei2 Pe atunci, spun legendele, pe Pa!ant traiau doar 0eii2
Gigantii aveau si alte de"ecte in a"ara de statura colosala2 Aveau !ai !ulte brate,
capete sau "ete, adesea doar un ochi in "runte, din care cau0a erau nu!iti ciclopi, si
erau ca! tantalai2 Buni de !unca grea, dar sa nu te "i a"lat in calea lor cand se
suparau2 Aruncau cu stanci colosale de se cutre!ura pa!antul2 /iii ;nor!ali; ai
0eilor s+au "olosit de giganti pentru a acapara puterea si a+i detrona pe 0eii batrani2
/otogra"ia alaturata in"atisea0a un schelet u!an urias gasit de a!ericani in ra%2
8ucrurile incep sa se lege 222