Cele 7 izvoare din Bucegi - locul cu cea mai

pura apa de pe Planeta

12 Best Cities For LGBT Members !"cluding #e$ %or& 'nd (an Francisco ) Buzz*o&+com ) T,e Best Buzzing (tories Fr-ing .n /ne Place 0Buzz$o&1
Luiza Popa
11 Martie, 11:31
1
260 2

6
Oamenii de stiinta sunt uimiti sa constate asa ceva! Cele 7 izvoare din Bucegi au cea
mai pura apa de pe Planeta unde nu exista nicio bacterie!
Descoperirea din Bucegi este considerata de oamenii de stiinta ca iind un adevarat mister! "ns#, inormatii desecretizate de curand, arata ca inca de pe timpul lui Ceausescu,
securistii stiau despre aceste izvoare, care au si ost analizate inca din anii $3%!
2nde se a3la cele 7 izvoare miraculoase4
&n Bucegi, catre rasarit, in C,eile 5anoaga, mai exact intre rumosul Lac Bolboci
si (cropoasa, se gasesc sapte izvoare a caror apa uimeste stiinta si alimenteaza mitul!
'late sus in munti, la 13%% de metri, izvoarele isi aprovizioneaza suvoaiele dintr(un lac
su)teran, ce isi are sursele nesecate, parca in ininit, ci nu in straundurile stancoase ale unei
grote ascunse!
Cu un de)it de aproximativ *%% de litri pe secunda, izvoarele tasnesc la supraata
dintotdeauna!
Cercetatorii romani si straini incearca sa aduca in planul palpa)ilului, digera)ilului si accepta)ilului, natura celor + izvoare vii, printr(o lamurire stiintiica! Drept pentru care
au considerat ca apa trece printr(un camp magnetic, care ii ordoneaza structura moleculara, pana la ideal!
De asemenea, oamenii de stiinta vin sa intareasca constatarea cum ca ar i cea mai pura si mai
energizata apa din lume, prin ipoteza ca izvoarele ar traversa un zacamant de argint! 'cesta
impiedica dezvoltarea )acteriilor care sunt intr(adevar inexistente! Ceea ce este cel putin
straniu, iindca in raport cu limita minima acceptata a numarului de )acterii, care este , in
orice apa din lume, izvoarele noastre au %!
&n prezent, zona este inc-isa su) .ustiicarea cel putin aparenta, ca ar i destinata in intregime
cercetarilor! /u stim insa daca nu se vrea cumva doar monopolul, ca in vremurile trecute,
cand doar marele demnitar avea exclusivitate pentru a(si asigura nemurirea!
.zvorul (apte Bolovani vizitat de e"perti ai 'tlanticului de #ord
0xpertii /'1O din Berlin s(au aventurat in primavara anului trecut pana la Bolovani,
recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize soisticate de
la)orator, ca lic-idul nu contine deloc nitrati, iind cel mai pur din 0uropa! &n decem)rie
2%%3, compania 45667 &/4O6 86L din Campina a concesionat prin licitatie izvorul si
terenul aerent de la Bolovani, pe o perioada de *9 de ani! Directorul irmei respective i(a
declarat ziaristei Laura Pistol de la :;iua<: :/ici nu am castigat )ine licitatia ( asta se
intampla la inceputul acestei luni ( si ne(am pomenit cu o scrisoare prin care ni se propunea o
cola)orare! 6eprezentantii /'1O doreau ca noi sa im)uteliem si sa distri)uim apa de la
Bolovani trupelor alate in misiune pe teritoriul tarii noastre! Proiectul va i demarat in vara
anului viitor, iar in prima aza va tre)ui sa cumparam utila.e pentru captarea si transportul
apei din munte! 'cest lucru presupune montarea unei conducte de 1, =m care sa stra)ata
intreaga zona muntoasa! &nvestitia va a.unge la cel putin un milion de euro! 'poi, in etapa a
doua, vom construi pe D/ 1, la =ilometrul 1%>, o a)rica moderna de im)uteliere< ! &nvestitia
poate redresa simtitor )ugetul local si rata soma.ului din orasul Comarnic!
7 Izvoare de apa vie
If I Could Breathe Underwater, Id Vacation In One Of These Places Every Year. !o"e#oveIt.info$
Cand s%une& 'apa vie', (andul ne )*oara la %ovestile cu )ane *une si feti+fru&osi, care isi reca%atau %uterile istovite in lu%ta cu )&eii si *alaurii ori isi veneau in fire,
sor*ind din apa vietii.
Confor& )isei, cu& ca fara foc nu iese fu& sau teoriilor care (asesc in orice &it un sa&*ure de adevar, %ute& face afir&atia ca a%a vie e,ista si nu este scorneala de
*as&-
Ca &ulte locuri din .o&ania, incarcate de nefiresc si fa*ulos, in care feno&ene ine,%lica*ile insotesc cotidianul localnicilor deloc &irati sau i&%resionati, Valea Ialo&itei
vine cu o confir&are in %lus.
Unde se afla cele / i)voare &iraculoase
In Buce(i, catre rasarit, in Cheile 0anoa(a, &ai e,act intre fru&osul #ac Bol*oci si 1cro%oasa, se (asesc sa%te i)voare a caror a%a ui&este stiinta si ali&entea)a &itul.
2flate sus in &unti, la 3455 de &etri, i)voarele isi a%rovi)ionea)a suvoaiele dintr+un lac su*teran, ce isi are sursele nesecate, %arca in infinit, ci nu in strafundurile
stancoase ale unei (rote ascunse.
Cu un de*it de a%ro,i&ativ 655 de litri %e secunda, i)voarele tasnesc la su%rafata dintotdeauna.
7e(ustorii de a%a vie, van)atori de ilu)ii8
Chiar daca unii %rofita *aneste, s%eculand &itul, le(enda si %ro%rietatile reale ale a%ei, acest lucru nu reuseste nici sa stir*easca insusirea i)voarelor ori &iraculosul, nici
sa altere)e fru&usetea si ener(ia )onei.
Oricat a& cultiva deni(rarea si &ini&ali)area caracteristicilor curative, influentati de ideea e,%loatarii lor, tre*uie &entionat ca cele 7 izvoare si calitatea lor de a%a vie, au
e,istat cu &ult inaintea afaceristilor.
Sa bei din apa dacilor
1%eculatia nu ar fi una e,a(erata daca tine& cont de circuitul a%ei in natura.
1i lucru cert este ca i)voarele cur(eau neo*osit si acu& 9555 de ani, %otolind setea de cunoastere a sacerdotilor si initiatilor, vindecand &uri*un)i ori racorindu+l %e
0a&ol,e si contri*uindu+i la ne&urire, asa cu& s%une %ovestea.
Poate %e cursul a%ei in sus, (aseau dacii %oarta catre necu%rins, in lacul fara de sfarsit... %oate ca fluviul din adancuri hranea efluviile de intele%ciune daca... cine stie8-
E,%licatia stiintifica le(ata de %uritatea i)voarelor vii
E,ista *ineinteles si o e,%licatie stiintifica re)ultata in ur&a cercetarilor de la*orator. Preocu%ari constante, in ceea ce %riveste studiul a%ei fantastice au e,istat inca din
3:9/.
Cercetatorii ro&ani si straini incearca sa aduca in %lanul %al%a*ilului, di(era*ilului si acce%ta*ilului, natura celor / i)voare vii, %rintr+o la&urire stiintifica. ;re%t %entru care
au considerat ca a%a trece %rintr+un ca&% &a(netic, care ii ordonea)a structura &oleculara, %ana la ideal.
;e ase&enea, oa&enii de stiinta vin sa intareasca constatarea cu& ca ar fi cea &ai %ura si &ai ener(i)ata a%a din lu&e, %rin i%ote)a ca i)voarele ar traversa un )aca&ant
de ar(int. 2cesta i&%iedica de)voltarea *acteriilor care sunt intr+adevar ine,istente. Ceea ce este cel %utin straniu, fiindca in ra%ort cu li&ita &ini&a acce%tata a nu&arului
de *acterii, care este < in orice a%a din lu&e, i)voarele noastre au 5.
In %re)ent, )ona este inchisa su* =ustificarea cel %utin a%arenta, ca ar fi destinata in intre(i&e cercetarilor. 7u sti& insa daca nu se vrea cu&va doar &ono%olul, ca in
vre&urile trecute, cand doar &arele de&nitar avea e,clusivitate %entru a+si asi(ura ne&urirea.
#arisa Bracea
Misterioasa apa a dacilor
Intre lacurile Bolboci si Scropoasa se afa cele Sapte Izvoare, socotite prin traditie apa sfanta a dacilor.
* Cercetarile stiintifce facute la Sapte Izvoare au confrmat ca apa din Muntii Bucegi este foarte pura si poate sta alaturi de celebrele produse din
Occident !vian sau "errier
#oarte aproape de zona C$eilor %anoagei, Intre lacurile Bolboci si Scropoasa, pe valea superioara a Ialomitei, se afa cele Sapte Izvoare, despre care
se spune ca sunt &apa sfanta' a dacilor. Scrierile vec$i pomenesc c$iar ca Insusi %amol(e si)a ostoit setea la aceste izvoare si asa a devenit zeu.
Oamenii de stiinta vorbesc si ei despre aceste izvoare si spun ca ele sunt ascunse vederii trecatorului obisnuit, tainuite Intr)un loc anume, Intre
stIncile si padurile de pe versantul estic al Muntilor Bucegi. !i au dovezi ca cele Sapte Izvoare sunt sursa celei mai pure ape din Intreaga !uropa.
*n loc ascuns Intre stIncile si padurile de pe versantul estic al muntilor s)a transformat In ultimii ani In loc de pelerina+ al pasionatilor de istoria
dacilor. Cunoscut de localnicii din satele dImbovitene sub numele de Sapte Izvoare, locul este situat Intre lacurile Bolboci si Scropoasa. Cele sapte
izvoare sunt socotite prin traditie drept &apa sfanta' a dacilor. In mod surprinzator Insa, cercetarile stiintifce facute la Sapte Izvoare au confrmat o
parte a legendelor tesute In +urul acestui loc, aprinzInd imaginatia persoanelor care studiaza acest fenomen.
Apa lui Zamolxis
Cele sapte izvoare din Bucegi sunt situate e(trem de aproape de zona C$eilor %anoagei, Intre lacurile Bolboci si Scropoasa, pe valea superioara a
Ialomitei. Simbolul celor sapte izvoare este inscriptionat pe scuturile de lupta dacice, sculptate pe Columna lui ,raian si pe replica acesteia de la
Bucuresti. Scrierile vec$i pomenesc despre o apa din care a baut %amol(e Inainte de a deveni zeu. -atele stiintifce care descriu acest obiectiv
vorbesc despre Sapte Izvoare ca despre sursa celei mai pure ape din Intreaga !uropa. -ebitul este de peste .// de litri pe secunda, iar sursa de apa
nu a secat niciodata. ,estele magnetometrice au aratat ca In Intreaga zona a izvoarelor e(ista anumite anomalii ale magnetismului.
Apa certifcata international
Sursa din Bucegi a facut obiectul unor studii de laborator Inca din .012. "rimele analize au confrmat ca apa de acolo este e(trem de pura. In .03/,
studiile asupra apei au fost reluate In 4omania si preluate cinci ani mai tIrziu de o societate franceza. 4ezultatul este de fecare data acelasi toti
indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard de calitate e(trem de ridicat, nivelul de bacterii find aproape de zero In timp ce nivelul
ma(im admis este de 5. -e asemenea, cantitatea de azotati si azotiti este egala cu zero. 6u urmat studii realizate In perioada martie .07. ) februarie
.071 de societatea 8idrote$nica. Imediat dupa afarea rezultatelor, Ceausescu a cerut ca zona sa fe Inc$isa, iar accesul la rezultatele analizelor strict
limitat. -upa 4evolutie, analizele au fost reluate In Bucegi. Si de aceasta data, studiile de la Institutul #resenius din 9ermania si cele ale
:aboratoarelor :are( au stabilit ca apa din Muntii Bucegi are parametrii necesari pentru a sta alaturi de celebrele produse din Occident !vian sau
"errier.
Munte al misterelor dacice
Sapte Izvoare nu este singurul obiectiv de acest gen din respectivul masiv muntos. "e platoul Muntilor Bucegi, la peste doua mii de metri altitudine se
afa mai multe vestigii transformate In adevarate enigme. *nul dintre ele este plasat c$iar pe vIrful cel mai Inalt al masivului, la peste 1.5// de metri.
6laturi de izvoare, Sfn(ul si Babele sunt teatrul supozitiilor ca pe platoul din Muntii Bucegi era plasat enigmaticul ;ogaion, locul sacru al geto)dacilor.
:egenda si dovezile stiintifce despre apa de la Sapte Izvoare nu au ramas nee(ploatate. -upa .00/, un grup de oameni de afaceri din +udetul
-Imbovita a lansat pe piata apa din Bucegi. S)au investit atunci aproape zece milioane de dolari In lucrari de captare si de aducere a apei la o statie
de Imbuteliere. Obiectivul Intregii investitii era ca apa sa fe adusa din munte direct prin conducte la statia de Imbuteliere din localitatea Moroeni,
astfel IncIt lic$idul sa intre In contact cu aerul de la suprafata numai cInd consumatorul desc$ide dopul sticlei de apa plata. :a vremea lansarii, s)a
stabilit c$iar si un pret pentru apa minune .1./// de lei pe litru. In scurt timp, produsul a fost inclus In programul national &#abricat In 4omania'.
!liszar
Ceausescu voia sa devina nemuritor folosind apa dacilor
&n 19>2 /icolae Ceausescu a cerut ca zona C-eilor ;anoagei, la &zvoarele &alomitei din estul
Masivului Bucegi, sa ie inc-isa circuitului turistic! 0rau vizate in special cele sapte izvoare
de la 8cropoasa!
Presedintele(dictator usese inormat ca acolo se ala zona nemuririi si apa santa a dacilor,
din care )ause ;amolxe inainte de a i zeiicat! Dupa 19>2 nimeni nu a mai avut acces la
inormatii despre sursa de apa 8apte &zvoare! 6ecent, dosarele au ost gasite si s(a pus
pro)lema captarii ?apei dacilor@ si realizarii unui antioras: un el de .udet montan unde sa se
experimenteze un alt mod de civilizatie decat cel citadin actual!
Pe versantul estic al Muntilor Bucegi, pe Aalea &alomitei, intre Lacul Bol)oci si 8cropoasa, in
zona numita ?8apte &zvoare@, exista o sursa naturala de apa mai ciudata, care a acut o)iectul
unor studii de la)orator inca din 192+! La acea vreme, Brigore Marinescu atragea atentia ca
apa de aici este una dintre cele mai curate din lume! Din 193% studiile sunt continuate de
Beorge Murceanu, iar din 193, de catre o societate ranceza! 1estele aratau ca toti indicatorii
calitativi ai apei de la 8apte &zvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute
in lume! 8pre exemplu: numarul de )acterii e zero C ata de , limita minima acceptata C
poluarea cu azotatii si azotitii e zero!
8ursa de apa, cunoscuta de peste 2!%%% de ani
5ltimele studii in acest loc, realizate de Didrote-nica, dateaza din perioada martie 19>1 C
e)ruarie 19>2! &n acel moment Ceausescu a cerut sa ie inc-isa zona si sa se limiteze accesul
la aceste date! ?Presedintele de atunci a ost inormat ca aceasta sursa de apa este cunoscuta
de peste 2!%%% de ani si ca se gaseste in zona initiatica a dacilor, in Masivul Bucegi, ca
scrierile vec-i pomenesc despre o apa din care a )aut ;amolxe inainte de a deveni zeu, si ca
exista un sim)ol al celor sapte izvoare pe scuturile dacice redate pe Columna lui 1raian! Lui
Ceausescu i(a sunat )ine mai ales aptul ca acolo s(ar ala zona nemuririi, adica un punct
energetic pozitiv! Dosarele de la 8apte &zvoare au ost redesc-ise dupa 199%, iar testele
recente au aratat ca inormatiile lui Ceausescu nu erau c-iar departe de realitate@, este de
parere dr! inginer &on Olteanu, unul dintre specialistii grupului care cerceteaza ciudateniile
din Bucegi!
&nvestigatiile arata ca apa de la 8apte &zvoare izvoraste dintr(o grota unde se ala un imens lac
su)teran! De)itul este de aproximativ *!%%% de litri pe secunda! 8ursa de apa nu a secat
niciodata! Din punct de vedere c-imic aceste izvoare sunt, intr(adevar, unele dintre cele mai
curate surse naturale de apa minerala plata din lume! 8e lucreaza de.a la captarea lor si
aducerea apei, prin conducte, intr(o zona in care sa poata i im)uteliata, in asa el incat
lic-idul sa nu intre in conctact cu aerul decat atunci cand consumatorul desc-ide dopul sticlei!
?Din punctul de vedere al energiilor pozitive, ?zona nemuririi@ pe care o cauta Ceausescu,
testele magnetometrice au aratat ca exista, pe portiuni, anumite anomalii ale magnetismului
pamantului, despre care am convenit cu cei implicati in studiu sa pastram deocamdata o
anumita discretie, pana vom sti cu siguranta care este cauza si ce eecte au aceste anomalii
geo(magnetice asupra omului!
Din punctul de vedere al legaturii cu dacii, totul a pornit de la cateva scrieri antice in legatura
cu apele sacre pe care le )eau dacii in scopuri initiatice, scrieri in .urul carora s(au nascut
legende! 8au or i ost legendele din care s(au inspirat scrierile, cine mai stie! 1re)uie sa spun
ca nu e c-iar lipsit de sens sa se considere ca in Bucegi a ost o zona initiatica, sau de cult!
0xista aici, intr(un perimetru destul de restrans, cateva pietre plate, asezate ca niste mese pe
zone netede de pe culmile Masivului Bucegi! Areau sa spun ca nu sunt stanci care sa plece din
munte, ci pietroaie plate ca niste mese, cantarind zeci de tone iecare, asezate pe platorme
montane plate, de mii de metri patrati, pe care nu creste decat iar)a! 0ste clar ca pietroaiele nu
s(au ormat acolo, ci au ost aduse! Ca sa nu mai vor)esc de semniicatia unor nume de stanci
din zona, plecand de la Omu, la Ba)ele sau 1ronul &mparatului, toate avand legatura cu
mitologia auto-tona! /u vi se pare curios ca nu stie nimeni cine a dat nume acestor
pietroaieE@, spune &on Olteanu!
Deocamdata, in aara de captarea apei ?sacre@, grupul care a initiat cercetarile a cooptat
consiliile catorva localitati din zona, cateva organizatii neguvernamentale din strainatate si
5niversitatea ?Aala-ia@ din 1argoviste, pentru a realiza in Bucegi un ?antipolis@, adica un
?anti(oras@! &nitiatorii proiectului spun ca este vor)a despre o statie pilot in care se va testa o
orma de civilizatie rurala, capa)ila sa oloseasca cuceririle civilizatiei citadine, cum ar i
&nternetul si teleonia mo)ila, dar cu diminuarea actorilor nocivi ai orasului asupra omului!
6espectiv o alternativa a civilizatiei actuale, in conditiile create de ciudateniile Muntilor
Bucegi, pe care Ceausescu le voia doar pentru el!
8orin Bolea
Li)ertatea, 2> august 2%%3
ps: 'm vazut o apa ?+ izvoare@ cu ceva timp in urma F vreo 2, 3 ani G, insa cred = pro)a)il au
dat aliment! '(ti mai vazut cumvaE
Rate this:
Triun(hiul de aur al ;aciei
;e aici intra& %e teritoriul le(endelor. 1e s%une ca >untii Car%ati ar fi stra*atuti de tuneluri lun(i de sute de ?ilo&etri. 7i&eni nu %oate s%une daca au fost
facute de &ana o&ului sau de forta naturii. 2se&enea caverne uriase ar e,ista si in Buce(i. Iar acele ca&%uri de forta %ot sa &arche)e chiar linia su*terana
a tunelurilor. 1e vor*este si des%re fa%tul ca %e Varful O&u ar fi fost un sanctuar dacic, asa cu& au &ai fost si %e alte creste ale &untilor, in .ete)at si
Ceahlau,for&andu+se astfel un urias triun(hi car%atic intre cele trei %uncte. Este asa+nu&itul triun(hi de aur al ;aciei. Istoricii nu s+au %us inca de acord
asu%ra &untelui sacru al dacilor. 2cesta ar fi fost Buce(iul sau Ceahlaul.
0ona ne&uririi
2fla& si des%re %ri&ele cercetari facute in Buce(i, inca din 3:9/, &ai %recis in %artea estica a &asivului, %e Valea Ialo&itei, intr+o )ona cunoscuta su*
nu&ele de sa%te i)voare@. >isterele &untelui se i&%letesc cu anu&ite certitudini. 1e s%une ca aici venea 0a&ol,e, )eul dacilor, sa *ea a%a. ;acii i+au s%us
)ona ne&uririi. 1i&*olul celor sa%te i)voare era incrustat nu nu&ai %e scuturile dacilor, dar se (aseste si %e Colu&na lui Traian. Chiar in acest loc din Buce(i
e,ista un i)vor a carui a%a este cea &ai %ura din lu&e. In %erioada 3:9/+3:4<, aici s+au facut studii atat de catre cercetatorii ro&ani, cat si de cei france)i.
Oa&enii de stiinta au aratat ca incarcatura de *acterii din a%a acestui i)vor este )ero, un fa%t unic in lu&e. 2lte cercetari au fost reali)ate in anii A5.
1%ecialistii au constatat ca i)vorul se ali&entea)a@ dintr+un lac su*teran i&ens. 2sta ne aduce a&inte de le(enda culoarelor su*terane din &unti- Cert e ca
de*itul i)vorului este de 6.555 de litri %e secunda. Toate aceste infor&atii au fost secreti)ate de autoritatile co&uniste.
Tunelul de su* Buce(i
Poate cea &ai cunoscuta %oveste este cea a tunelurilor su*terane ce stra*at Buce(ii. 2cestea s+ar intinde %e &ii de ?ilo&etri de+a lun(ul Car%atilor, iar
&asivul Buce(i ar fi stra*atut de o caverna de 95 de ?ilo&etri, &arcata la su%rafata de ca&%uri ener(etice. 1e s%une ca, daca treci %rin aceste ca&%uri, cu
si(uranta o sa te si&ti &ai *ine si chiar te %oti vindeca de diverse *oli.Insa, cand e vor*a de dove)i concrete toata lu&ea cunoaste %e cineva, care cunoaste
%e cineva, care a au)it de la cineva,care a au)it %e altcineva ca s+a vindecatB dar acel altcineva nu este cunoscut de ni&eni. #e(enda tunelului a fost
ali&entata si de seria de cutre&ure din 3::4 6 &ai+35 iunie$. ;esi intensitatea &a,i&a a cutre&urelor a fost de doar <.3 (rade %e scara .ichter, aceste
cutre&ure s+au &anifestat &ai violent deoarece au fost cutre&ure de su%rafata. 7u&arul destul de &are, uneori )ilnice, si )(o&otul care %receda
cutre&urele a facut ca unii oa&eni sa le asocie)e cu tunelul le(endar, iar %ovestirile des%re cutre&ur au ca%atat nuante su%ra+naturale. Iata o %ovestire
des%re care, se s%une %e internet, a%artine unui &u)eo(raf din BusteniC2%oi au ince%ut cutre&urele. Parado,al, dar acestea n+au %utut fi locali)ate in Buce(i
si nici nu aveau vreo le(atura cu sursa seis&ica din Vrancea. 1eria de cutre&ure a ince%ut in 3::6 si a tinut 4 ani. 1e %roduceau la ore fi,eC la 95 si 4
noa%tea. In fiecare )i, invaria*il. 7u erau insa seis&e %ro%riu+)ise. 1e &anifestau du%a alte le(i. 2veau un areal redusC 2)u(a+Busteni+1inaia. Uneori
cu%rindeau doar un cartier din Busteni. 1e au)ea din %a&ant un vuiet, ca si cu& s+ar fi %ra*usit su* %icioarele tale tavanul unei (rote. 7u a%areau nici &iscari
ori)ontale, nici verticale. 2& nu&arat %este 355 de astfel de &iscari seis&ice.
6ds b< 4ic$ Media =ie>6d Options

Era ciudat ca, desi nu dor&eau, oa&enii nu se si&teau o*ositi-
Unii &artori isi a&intesc ca aceste cutre&ure au fost %recedate de alte feno&ene straniiC ti&% de doua sa%ta&ani, in %artea de sud a orasului, oa&enii
aveau inso&nii, indiferent de varsta. >+a& (andit ca sunt e&anatii de no,e de la fa*rica de hartie.7ici vor*a de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dor&eau,
oa&enii nu se si&teau o*ositi. >i+au confir&at acest lucru cel %utin 95 de %ersoane. Unii localnici au a=uns sa traiasca adevarate stiri de euforie. >anifestarile
aveau loc nu&ai in ti&%ul no%tii. ;u%a ce au *a(at in s%erieti tot orasul, au incetat la fel de *rusc cu& a%arusera.
0a&ol,is, )eul su%re& al ;acilor isi avea lacasul in Buce(i-
O alta le(enda ne intoarce in ti&%uri stravechi, %e vre&ea dacilor. 1e s%une ca Buce(iul este de fa%t Do(aion, locul unde isi avea lacasul 0a&ol,is, )eul
su%re& al ;acilor. #ocul %referat al )eului era o %estera in care dis%area %entru %erioade lun(i de ti&%. Pentru ca din Do(aion cur(ea o a%a li&%ede, a&atorii
de le(ende au conclu)ionat ca Pestera in care se retra(ea 0a&ol,is este Pestera Ialo&icioarei iar a%a li&%ede este Ialo&ita.
Varful O&u E 1anctuar dacic
1e vor*este si des%re fa%tul ca %e Varful O&u ar fi fost un sanctuar dacic, asa cu& au &ai fost si %e alte creste ale &untilor, in .ete)at si Ceahlau,
for&andu+se astfel un urias triun(hi car%atic intre cele trei %uncte. Este asa+nu&itul triun(hi de aur al ;aciei.
Do(aion insea&na Ca%ul >a(nificului , iar Ca%ul >a(nificului este asociat 1fin,ului
Do(aion insea&na Ca%ul >a(nificului iar acest lucru intareste@F le(enda in care &asivul Buce(i este lacasul lui 0a&ol,e deoarece Ca%ul >a(nificului,
este asociat 1fin,ului. #e(enda nu se o%reste aici. 1e s%une ca ;ochia, o fe&eie *atrana, a fost transfor&ata, i&%reuna cu tur&a de oi, in stana de %iatra,
devenind ceea ce se nu&este asta)i Ba*ele.
0ona Gsa%te i)voareG de lan(a 1cro%oasa H I)ona ne&uririiG din care o*isnuia sa *ea a%a 0a&ol,e
.a&anand tot in istoria inde%artata afla& ca 0a&ol,e o*isnuia sa *ea a%a din )ona ne&uririi,)ona care acu& este asociata cu )ona sa%te i)voare@ de
lan(a 1cro%oasa. Povestea continua cu fa%tul ca si&*olul celor sa%te i)voare ar fi fost incrustat nu doar %e scuturile dacilor ci si %e Colu&na lui Traian, fara a
e,ista insa nici o %o)a care sa confir&e acest lucru.
In =urul Crucii de %e Carai&an a%ar deseori aureole ciudate si chiar holo(ra&e
Traian crede ca toate ano&aliile din Busteni sunt cau)ate de e,istenta unor (alerii su*terane in &aruntaiele &untilor. 2ceste uriase tunele su*terane sunt
de natura artificiala si au fost sa%ate de civili)atii ne%a&antene. 2ici au loc e,%eriente, %unctul fier*inte fiind in )ona crucii de %e Carai&an. 2sa se e,%lica
*u*uiturile care insotesc cutre&urele. 1au rece%tionarea undelor radio, e&ise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine %roduce acele a&%lificari stranii, in ce
sco%, cui ii sunt destinate acele co&unicari radio *i)are, Traian nu %oate ras%unde. Convin(erea &ea este ca e,ista in su*teran o alta lu&e. E,traterestrii
cunosc totul des%re lu&ea de la su%rafata. 1%ectrul lor infor&ational este foarte lar(. ;ar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa
co&unica&. Pro*a*il %entru ca o&enirea inca nu este %re(atita sa intelea(a niste lucruri, conchide (eolo(ul. 1%era ca feno&enele se vor intensifica si %ana
la ur&a vor deveni o cale de co&unicare intre cele doua civili)atii. Oricu&, e &ai &ult decat li%sa de e,%licatii satisfacatoare %e care au oferit+o %ana acu&
oa&enii de stiinta.Vi)ionara Valentina, fe&eia oar*a din Iasi care %oate %une dia(nostice si %rin telefon, sustine ca a desco%erit %rin &etode %ro%rii ca un
i&%ortant suvoi de ener(ie, de aceeasi calitate cu cea care ali&entea)a co&%le,ul de la !i)eh, scalda si 1fin,ul nostru din Buce(i. Iar su*teranele
nedesco%erite ale acestuia co&unica cu %ira&idele din E(i%t. 2colo e trecutul o&enirii. ;ar nu+i o&enirea de acu& doua &ii de ani. E cu &ult &ai de&ult,
tare &ult inainte. 1fin,ul din Buce(i este ocrotitorul %a&antului %e care locui&.;e fa%t, in Buce(i, la 1fin, vine un suvoi foarte %uternic de ener(ie. 2tunci
cand cu stiinta care va fi %e %a&ant va *irui cineva sa a=un(a su* >untii Buce(i, va da %este toate aceste inscrisuri si docu&ente inse&nate si, du%a
se&nele acelea, va sti ce are de facut. ;ar asta se va inta&%la nu&ai du%a ce suvoiul de ener(ie de deasu%ra va sla*i, s%une clarva)atoarea care n+a fost
niciodata in Buce(i.
Cea mai pur ap din Romnia se gsete n Munii Bucegi
2, e)ruarie 2%1*
/aHional, Prima pagin#, 6ealit#Hi economice, 8tudii Ii analize
6n Bucegi c7tre r7s7rit 8n C,eile 57noagaei mai e"act pe 9alea .alomi:ei 8ntre
3rumosul Lac Bolboci ;i (cropoasa se g7sesc ;apte izvoare a c7ror ap7 uime;te ;tiin:a+
'late sus Jn munHi, la 13%% de metri, izvoarele 8;i aprovizioneaz7 ;uvoaiele dintr-un lac
subteran ce 8;i are sursele nesecate parc7 8n in3init ;i nu 8n str73undurile st<ncoase ale
unei grote ascunse+
Cu un de)it de aproximativ =>> de litri pe secund7 izvoarele HKInesc la supraaH#
dintotdeauna! Cele Iapte izvoare sunt socotite prin tradiHie drept :apa sfnt a dacilor, o
surs# de ap# misterioas#, cercetat# Jn la)orator Jnc# din 192+!
Ce are special aceasta ap74 (e pare c7 este una dintre cele mai curate din lume?
Poate c# &alomiHa, numit# Jn scrierile vec-i /aparis Ii Deli)a=ia, a ost Jntr(adev#r apa sKnt#,
care dup# *%% de =m se v#rsa Jn Dun#re, la Carsium, unul din punctele strategice de pe luviu!
8au poate este vor)a de 'pa Aie, un enomen straniu, dar real, JntKlnit Jn Aalea &alomiHei!

'p7 certiicat7 interna:ional
8ursa din Bucegi a #cut o)iectul unor studii de la)orator Jnc# din 192+! Primele analize au
conirmat c# apa de acolo este extrem de pur#! "n 193%, studiile asupra apei au ost reluate Jn
6omKnia Ii preluate cinci ani mai tKrziu de o societate rancez#!
6ezultatul este de iecare dat# acelaIi: to:i indicatorii calitativi ai apei de la @apte .zvoare
au un standard de calitate e"trem de ridicat nivelul de bacterii 3iind aproape de zero Jn
timp ce nivelul maxim admis este de ,! De asemenea, cantitatea de azota:i ;i azoti:i este
egal7 cu zero+
'u urmat studii realizate Jn perioada martie 19>1 C e)ruarie 19>2 de societatea Didrote-nica!
&mediat dup# alarea rezultatelor Ceau;escu a cerut ca zona s7 3ie 8nc,is7 iar accesul la
rezultatele analizelor strict limitat!
Aup7 Bevolu:ie analizele au 3ost reluate 8n Bucegi+ Li de aceast# dat#, studiile de la
&nstitutul 4resenius din Bermania Ii cele ale La)oratoarelor Larex au sta)ilit c# apa din
MunHii Bucegi are parametrii necesari pentru a sta al#turi de cele)rele produse din Occident:
0vian sau Perrier!
1estele recente au ar#tat c#, Jntr(adevar, este vorba de o ap7 special7 care izvor7;te dintr-o
grot7 unde se a3l7 un imens lac subteran+
Din punct de vedere c-imic, aceste izvoare sunt unele dintre cele mai curate surse
naturale de ap7 plat7 din lume+ 8(au g#sit Ii explicaHii stiinHiice pentru aceast# minune: ie
apa aceasta trece printr(un cKmp magnetic, apt care o ace s#(Ii recapete structura ordonat#
ideal# Fiar cercet#rile magnetometrice au detectat puternice anomalii Jn zon#G, ie izvoarele
trec pe lKng# un z#c#mKnt de argint, iar argintul Jmpiedic# dezvoltarea )acteriilor! 'ceasta
este Capa vieD, cunoscut# de preoHii daci, care erau Ii mari vindec#tori!

'pa lui 5almo"is
8im)olul celor Iapte izvoare este inscripHionat pe scuturile de lupt# dacice, sculptate pe
Columna lui 1raian Ii pe replica acesteia de la BucureIti! 8crierile vec-i pomenesc despre o
ap7 din care a b7ut 5almo"is 8nainte de a deveni zeu+
Datele ItiinHiice care descriu acest o)iectiv vor)esc despre Lapte &zvoare ca despre sursa
celei mai pure ape din 8ntreaga !urop7+
Lacul misterios din Bucegi
Posted on aprilie 23, 2%1% )M &li.a
Desi de mai )ine de 2%%% de ani crestinismul a invins ultimii zei pagani, in unele zone
amintirea
acestora este inca oarte puternica! Oamenii cred deopotriva in Dumnezeu si in santii din
calendar,
dar se inc-ina si altor iinte cu puteri supranaturale, constienti de puterea acestora! 5n astel
de loc
se gaseste ascuns intre crestele Bucegilor, incon.urat de mister si de legendele locale!
Lacul atlantilor
Departe de privirile curioase ale turistilor, intr(o zona in care viperele isi au un -a)itat
avora)il, un
lac apare si dispare dupa legi )izare, dincolo de orice putere de intelegere! Dar iecare aparitie
a
lacului dintre munti e insotita de moartea sau disparitia unor persoane! Poate e doar o
coincidenta,
dar localnicii sunt convinsi ca e mai mult decat atit! Oamenii spun ca nu exista o anumita
periodicitate a aparitiilor! 8(a intamplat sa apara si de cite doua, trei ori pe an, iar in alti ani sa
nu
apara niciodata! De iecare data aparitiile si disparitiile lacului sunt insotite de anumite semne!
&nainte de aparitie, vremea se strica dintr(o data si timp de 2 zile vantul )ate atit de puternic
incit
oamenii nu(si scot animalele la pascut!
'poi, in noaptea respectiva, o grandina puternica se a)ate peste locul respectiv, iar a doua zi
undele lacului scalda muntii! Pentru una sau c-iar mai multe zile! Pana in clipa in care lacul
isi
primeste oranda vie! Despre lacul ciudat circula mai multe legende! 5na dintre acestea spune
ca
pe locul respectiv ar i ost un templu vec-i, ridicat c-iar de catre atlanti! 8i ca preotii
respectivi
sacriicau ecioare in cinstea zeului lor! Le aruncau in unda limpede si rece ca g-eata a
lacului, iar
spiritul lor parasea trupul, acest invelis din carne si sange, pentru a se inatisa dinaintea
marelui
zeu si a(i slu.i! 'lti localnici spun ca pe locul respectiv ar i trait o vra.itoare sadica! Locuia
intr(o
casa ridicata in mi.locul lacului, unde ducea copii pentru tot elul de acaturi si vra.i rele!
8uletele
copiilor c-inuiti s(au revoltat si a.utati de zina lacului, au ing-itit vra.itoarea, cu casa cu tot!
/umai
ca puterea masterei a ost atit de mare, ca uneori lacul revine in locul ce i(a ost dat spre
existenta,
isi ia vama un sulet de om si apoi dispare iarasi in neant! Oricum, indierent de cercetari,
nimeni nu
a descoperit altceva decatN legende!
&nec sau sacriiciu ritualicE!
Cu toate ca oamenii ocolesc locul si(l considera )lestemat, iecare aparitie a lacului s(a lasat
cu o
moarte sau o disparitie!
?0 asa, ca un cantec de sirena, care(i insala pe oameni! 'ia de apuca sa(l auda, se duc intins
acolo,
ca prinsi de vra.a! &n ultimii ani au murit aproape numai turisti, dar si doi localnici! Pe unii i(
au gasit
inecati in undele apei, pe altii nu i(au mai gasit de loc! Dar cei gasiti aveau igura senina, ca si
cum
moartea i(a surprins in cel mai rumos moment al vietii! Daca ma ascultati pe mine, va spun
eu ca ia
vra.it ceva si s(au aruncat singuri in apa@, sustine domnul 1oc &on, din Poiana 1apului!
Dincolo de
aceasta teorie proana, exista opinia domnului Beorge Mironescu, medicul legist care a
autopsiat
cateva din trupurile gasite in undele lacului! Pe dumnealui l(a intrigat un amanunt, in aparenta
nesemniicativ!
?1oti OinecatiiP care mi se aduceau de sus, suerisera in preala)il un stop cardiac! 'dica
murisera
de inima si dupa aceea se OinecaseraP@!
5n astel de amanunt nu a parut important pentru anc-etatori, mai ales ca nu o data, apele reci
de
munte, au provocat accidente din acestea! Pentru cei care sustin existenta unor puteri nevazute
in
zona, acesta e doar semnul ca victimele sunt ritualice si ca nu e doar o pura coincidenta
moartea
lor prin stop cardiac!
?/umarul celor care mor in acest el este extrem de mic, comparativ cu cei care se scalda in
apele
reci de munte! &n plus, cei care ac stop cardiac in aceste conditii, au avut in trecut pro)leme
cu
inima ori mostenite de la parinti ori capatate in timp! Ori la cei inecati in lac, aceste
antecedente
cardiace lipsesc cu desavirsire! 'tit respectivii cit si parintii lor, s(au )ucurat de o sanatate de
invidiat! 0 clar ca stopul cardiac nu a ost provocat de cauze naturale ci de interventia unor
entitati
nevazute@, sustine doamna Mioara 4lorea, medium din Busteni, care a studiat mai multe
enomene
paranormale petrecute in Bucegi! Domnia sa sustine ca in muntii respectivi s(ar gasi mai
multe
puncte de tangenta catre alte lumi, lacul iind unul dintre ele!
?Daca iadul exista cu adevarat, atunci cu siguranta ca pe acolo e intrarea@
&n ce ii priveste pe localnici, acestia spun ca unii dintre ei au incercat sa vada despre ce e
vor)a, sa
ie de ata la momentul umplerii lacului! Dar ie nu s(au mai intors ie au declarat ca nu au
vazut
nimic! Aarga 6emus a ost printre acestia din urma! &n 199+, la 2, de ani, a plecat cu Mi-nea,
prietenul sau cel mai )un, sa vada minunea umplerii lacului!
?&mediat cum au inceput vanturile, ne(am im)racat )ine, ne(am luat o sticla de palinca la noi
si
ceva de mancare si am purces la drum, inainte sa se lase noaptea si sa inceapa sa )ata
grandina@!
/umai ca lucrurile nu au mers asa cum s(au asteptat cei doi! La un moment dat s(a pornit o
ploaie
deasa de nu se vedea la un metru, iar peste intreg locul s(a lasat o negura ciudata!
?'m auzit vaietele din adincul pamantului! /u am ce sa va povestesc! 'sa ceva depaseste
puterea
de intelegere a orisicui! Mi se acuse parul maciuca in cap de rica! Parea ca geme insusi
pamantul
si cere viata de om! Daca iadul exista cu adevarat, atunci cu siguranta ca pe acolo e intrarea@,
povesteste 6emus! &n ce priveste negura, sustine ca era ceva ciudat in legatura cu ea!
?'veam impresia ca e vie, ca din ea ma privesc iinte nevazute! Ba c-iar simteam atingeri, dar
la
vremea respectiva le(am pus pe seama ricii! /u stiu cit a durat totul, dar la primii zori, negura
s(a
ridicat si lacul era de.a acolo@!
Doar Mi-nea nu mai era de gasit! Disparuse, se pare, o data cu negura!
?'tunci am inteles ca vocile l(au ademenit si ca el a ost oranda pentru cine stie ce zeu pagan
care
stapaneste lacul@!
Misterioasa apa a dacilor
&ntre lacurile Bol)oci si 8cropoasa se ala cele 8apte &zvoare, socotite prin traditie apa santa a
dacilor!
Q Cercetarile stiintiice acute la 8apte &zvoare au conirmat ca apa din Muntii Bucegi este
oarte
pura si poate sta alaturi de cele)rele produse din Occident: 0vian sau Perrier
4oarte aproape de zona C-eilor ;anoagei, &ntre lacurile Bol)oci si 8cropoasa, pe valea
superioara a
&alomitei, se ala cele 8apte &zvoare, despre care se spune ca sunt :apa santa? a dacilor!
8crierile
vec-i pomenesc c-iar ca &nsusi ;amolxe si(a ostoit setea la aceste izvoare si asa a devenit zeu!
Oamenii de stiinta vor)esc si ei despre aceste izvoare si spun ca ele sunt ascunse vederii
trecatorului o)isnuit, tainuite &ntr(un loc anume, &ntre st&ncile si padurile de pe versantul estic
al
Muntilor Bucegi! 0i au dovezi ca cele 8apte &zvoare sunt sursa celei mai pure ape din &ntreaga
0uropa!
5n loc ascuns &ntre st&ncile si padurile de pe versantul estic al muntilor s(a transormat &n
ultimii ani
&n loc de pelerina. al pasionatilor de istoria dacilor! Cunoscut de localnicii din satele
d&m)ovitene
su) numele de 8apte &zvoare, locul este situat &ntre lacurile Bol)oci si 8cropoasa! Cele sapte
izvoare
sunt socotite prin traditie drept :apa santa? a dacilor! &n mod surprinzator &nsa, cercetarile
stiintiice acute la 8apte &zvoare au conirmat o parte a legendelor tesute &n .urul acestui loc,
aprinz&nd imaginatia persoanelor care studiaza acest enomen!
'pa lui ;amolxis
Cele sapte izvoare din Bucegi sunt situate extrem de aproape de zona C-eilor ;anoagei, &ntre
lacurile Bol)oci si 8cropoasa, pe valea superioara a &alomitei! 8im)olul celor sapte izvoare
este
inscriptionat pe scuturile de lupta dacice, sculptate pe Columna lui 1raian si pe replica
acesteia de
la Bucuresti! 8crierile vec-i pomenesc despre o apa din care a )aut ;amolxe &nainte de a
deveni
zeu! Datele stiintiice care descriu acest o)iectiv vor)esc despre 8apte &zvoare ca despre sursa
celei mai pure ape din &ntreaga 0uropa! De)itul este de peste 1%% de litri pe secunda, iar sursa
de
apa nu a secat niciodata! 1estele magnetometrice au aratat ca &n &ntreaga zona a izvoarelor
exista
anumite anomalii ale magnetismului!
'pa certiicata international
8ursa din Bucegi a acut o)iectul unor studii de la)orator &nca din 192+! Primele analize au
conirmat ca apa de acolo este extrem de pura! &n 193%, studiile asupra apei au ost reluate &n
6omania si preluate cinci ani mai t&rziu de o societate ranceza! 6ezultatul este de iecare data
acelasi: toti indicatorii calitativi ai apei de la 8apte &zvoare au un standard de calitate extrem
de
ridicat, nivelul de )acterii iind aproape de zero &n timp ce nivelul maxim admis este de ,! De
asemenea, cantitatea de azotati si azotiti este egala cu zero! 'u urmat studii realizate &n
perioada
martie 19>1 C e)ruarie 19>2 de societatea Didrote-nica! &mediat dupa alarea rezultatelor,
Ceausescu a cerut ca zona sa ie &nc-isa, iar accesul la rezultatele analizelor strict limitat!
Dupa
6evolutie, analizele au ost reluate &n Bucegi! 8i de aceasta data, studiile de la &nstitutul
4resenius
din Bermania si cele ale La)oratoarelor Larex au sta)ilit ca apa din Muntii Bucegi are
parametrii
necesari pentru a sta alaturi de cele)rele produse din Occident: 0vian sau Perrier!
Munte al misterelor dacice
8apte &zvoare nu este singurul o)iectiv de acest gen din respectivul masiv muntos! Pe platoul
Muntilor Bucegi, la peste doua mii de metri altitudine se ala mai multe vestigii transormate
&n
adevarate enigme! 5nul dintre ele este plasat c-iar pe v&rul cel mai &nalt al masivului, la
peste
2!,%% de metri! 'laturi de izvoare, 8inxul si Ba)ele sunt teatrul supozitiilor ca pe platoul din
Muntii
Bucegi era plasat enigmaticul Rogaion, locul sacru al geto(dacilor!
Legenda si dovezile stiintiice despre apa de la 8apte &zvoare nu au ramas neexploatate! Dupa
199%, un grup de oameni de aaceri din .udetul D&m)ovita a lansat pe piata apa din Bucegi! 8(
au
investit atunci aproape zece milioane de dolari &n lucrari de captare si de aducere a apei la o
statie
de &m)uteliere! O)iectivul &ntregii investitii era ca apa sa ie adusa din munte direct prin
conducte
la statia de &m)uteliere din localitatea Moroeni, astel &nc&t lic-idul sa intre &n contact cu aerul
de la
supraata numai c&nd consumatorul desc-ide dopul sticlei de apa plata! La vremea lansarii, s(a
sta)ilit c-iar si un pret pentru apa minune: 12!%%% de lei pe litru! &n scurt timp, produsul a ost
inclus &n programul national :4a)ricat &n 6omania?!
Share this:
Fenomene paranormale din Bucegi
Ladies .tEs Time To Ta&e o33 T,at Bra+ .t Ma&es Breasts C(aggierD Frenc, (tud- Beveals? ) Buzz*o&+com ) T,e Best Buzzing (tories Fr-ing .n /ne Place
0Buzz$o&1
Taina Kogaionului sau Triunghiul de ur al !aciei
8e Itie din timpuri str#vec-i c# (anctuarul dacic de pe 9<r3ul /mu, Jmpreun#
cu alte dou# sanctuare din Cea-l#u Ii 6etezat, ormeaz# Triung,iul de aur al Daciei!
P#rerile istoricilor sunt Jns# Jmp#rHite Jn privinHa Muntelui (acru al dacilor,
ne-ot#rKndu(se Jntre Bucegi Ii Cea-l#u!
8tudii aproundate arat# c# 5amol"is, zeul suprm al dacilor, tr#ia Jn Bucegi,
munte numit pe vremea aceea Fogaion! ;eul JIi avea sediul Jn PeItera &alomicioara,
unde curgea o ap# limpede, d#t#toare de viaH# Ii vindec#toare de )oli!
/umele de Rogaion, JnsemnKnd Capul Magni3icului, este dintotdeauna asociat
cu 8inxul ce str#.uieIte Bucegii de veacuri, purtKnd taine de nep#truns Jn privirea lui
ce str#)ate z#rile! Legenda spune c# Babele ce Jncon.oar# Magniicul 8Knt, ar i de
apt o emeie )#trKn#, Doc-ia, Jmpreun# cu oile ei, transormate Jn piatr#!
Cerc#tarile #cute Jnc# din 192+ relev# c# sim)olul de pe Columna lui 1raian, ce
se g#sea Ii pe scuturile dacilor, nu este altul decKt sim)olul celor @apte .zvoare,
locul sKnt din partea estic# a masivului Bucegi, de unde ;amolxis )ea apa
considerat# Ii acum de c#tre specialiIti drept apa cea mai pur# din lume, deoarece
Jnc#rc#tura de )acterii este zero, lucru nemaJntKlnit niciunde! 'stel, specialiItii
rancezi au descoperit c# &zvorul &alomiHei se alimenteaz# dintr(un lac su)teran
imens, alat la cap#tul culoarelor su)terane ce traverseaz# Bucegii Jn mii de
=ilometri, tuneluri s#pate de civilizaHii nep#mKntene, Ii marcate de cKmpuri
energetice, cKmpuri despre care se Itie )ine c# sunt vindec#toare de multe )oli! Dup#
ultimele calcule din raportul intern al serviciului secret SS2*9>;, de)itul izvorului
este de *!%%% de litri pe secund#! Datorit# miraculoaselor vindec#ri Jn diverse )oli Ii
cazuri de -andicap ori sl#)ire trupeasc# Ii c-iar suleteasc#, aceast# zon# era
denumit# de daci 5ona #emuririi!
Dar despre leacurile Ii miracolul vindec#tor al acestor ape am mai scris anterior,
Jn articolul nostru <8ecretul din PeItera &alomiHei<, articol Jn urma c#ruia prezenHa
cititorilor noItri s(a #cut remarcat# Jn num#r mare, la intrarea peIterii!
Din p#cate, ma.oritatea cercet#rilor se ac Jn mare tain#, iar noi cu greu putem
a.unge Jn posesia acestor secrete pentru a vi le putea dezv#lui! O vom ace Jns#
mereu, aIa cum am #cut(o Ii pKn# acum, HinKndu(v# mereu inormaHi!
'rticol scris de &ulia 1oMo F12 august 2%13G
Mai multe JntKmpl#ri stranii citiHi pe: paranormal !
Articole Trasee montane Mun i
Bucegi Zona !apte Izvoare" din
Bucegi
#adies It$s Time To Ta%e o&& That Bra' It Ma%es Breasts (Saggier") *rench Stud+ Reveals, - Buzz.o%'com - The Best Buzzing Stories *r+ing In /ne
0lace 1Buzz2o%3
0ona JKa%te I)voareG se situea)L %e versantul estic al >untilor Buce(i, %e Valea Ialo&itei, Mn a%ro%iere de #acul 1cro%oasa Ni Cheile TLnoa(a. 2ici e,ista o sursa de a%a
deose*itL, a caror a%a ui&este stiinta si ali&entea)a &itul, care a facut o*iectul unor studii de la*orator inca din 3:9/.
#a acea vre&e, !ri(ore >arinescu atra(ea atentia ca a%a de aici este una dintre cele &ai curate din lu&e. ;in 3:45 studiile sunt continuate de !eor(e >urceanu, iar din
3:4< de catre o societate france)a. Testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai a%ei de la 1a%te I)voare au un standard su%erior tuturor surselor de a%a cunoscute in lu&e.
1%re e,e&%luC nu&arul de *acterii e )ero+ fata de < li&ita &ini&a acce%tata E %oluarea cu a)otati si a)otiti e )ero.
2flate la altitudinea de 3455 de &etri, i)voarele iNi a%rovi)ionea)a suvoaiele dintr+o (rotL, unde se aflL un lac su*teran Ni au un de*it de a%ro,i&ativ 655 de litri %e
secundL. 1ursa de a%a nu a secat niciodata. ;in %unct de vedere chi&ic aceste i)voare sunt, intr+adevar, unele dintre cele &ai curate surse naturale de a%a %lata din
lu&e.
Cercetatorii ro&ani si straini incearca sa aduca in %lanul %al%a*ilului, di(era*ilului si acce%ta*ilului, natura celor / i)voare vii, %rintr+o la&urire stiintifica. ;re%t %entru care
au considerat ca a%a trece %rintr+un ca&% &a(netic, care ii ordonea)a structura &oleculara, %ana la ideal. ;e ase&enea, oa&enii de stiinta vin sa intareasca constatarea
cu& ca ar fi cea &ai %ura si &ai ener(i)ata a%a din lu&e, %rin i%ote)a ca i)voarele ar traversa un )aca&ant de ar(int. 2cesta i&%iedica de)voltarea *acteriilor care sunt
intr+adevar ine,istente. Ceea ce este cel %utin straniu, fiindca in ra%ort cu li&ita &ini&a acce%tata a nu&arului de *acterii, care este < in orice a%a din lu&e, i)voarele
noastre au 5.
In %re)ent, )ona este inchisa su* =ustificarea cel %utin a%arenta, ca ar fi destinata in intre(i&e cercetarilor. 7u sti& insa daca nu se vrea cu&va doar &ono%olul, ca in
vre&urile trecute, cand doar &arele de&nitar avea e,clusivitate %entru a+si asi(ura ne&urirea.
Ulti&ele studii in acest loc, reali)ate de Oidrotehnica, datea)a din %erioada &artie 3:A3+fe*ruarie 3:A9. In acel &o&ent Ceausescu a cerut sa fie inchisa )ona si sa se
li&ite)e accesul la aceste date. 'Presedintele de atunci a fost infor&at ca acesata sursa de a%a este cunoscuta de %este 9.555 de ani si ca se (aseste in )ona initiatica a
dacilor, in >asivul Buce(i, ca scrierile vechi %o&enesc des%re o a%a din care a *aut 0a&ol,e inainte de a deveni )eu, si ca e,ista un si&*ol al celor sa%te i)voare %e
scuturile dacice redate %e Colu&na lui Traian. #ui Ceausescu i+a sunat *ine &ai ales fa%tul ca acolo s+ar afla )ona ne&uririi, adica un %unct ener(etic %o)itiv. ;osarele de
la 1a%te I)voare au fost redeschise du%a 3::5, iar testele recente au aratat ca infor&atiile lui Ceausescu nu erau chiar de%arte de realitate', este de %arere dr. in(iner Ion
Olteanu, unul dintre s%ecialistii (ru%ului care cercetea)a ciudateniile din Buce(i.
;in %unctul de vedere al le(aturii cu dacii, totul a %ornit de la cateva scrieri antice in le(atura cu a%ele sacre %e care le *eau dacii in sco%uri intiatice, scrieri in =urul carora
s+au nascut le(ende. 1au or fi fost le(endele din care s+au ins%irat scrierile, cine &ai stie. Tre*uie sa s%un ca nu e chiar li%sit de sens sa se considere ca in Buce(i a fost o
)ona initiatica, sau de cult.
E,ista aici, intr+un %eri&etru destul de restrans, cateva %ietre %late, ase)ate ca niste &ese %e )one netede de %e cul&ile >asivului Buce(i. Vreau sa s%un ca nu sunt
stanci care sa %lece din &unte, ci %ietroaie %late ca niste &ese, cantarind )eci de tone fiecare, ase)ate %e %latfor&e &ontane %late, de &ii de &etri %atrati, %e care nu
creste decat iar*a. Este clar ca %ietroaiele nu s+au for&at acolo, ci au fost aduse. Ca sa nu &ai vor*esc de se&nificatia unor nu&e de stanci din )ona, %lecand de la O&u,
la Ba*ele sau Tronul I&%aratului, toate avand le(atura cu &itolo(ia autohtona. 7u vi se %are curios ca nu stie ni&eni cine a dat nu&e acestor %ietroaie8', s%une Ion
Olteanu.
;eoca&data, in afara de ca%tarea 'a%ei sacre', (ru%ul care a initiat cercetarile a coo%tat consiliile catorva localitati din )ona, cateva or(ani)atii ne(uverna&entale din
strainatate si Universitatea 'ValahiaP din Tar(oviste, %entru a reali)a in Buce(i un 'anti%olis', adica un 'anti+oras'. Initiatorii %roiectului s%un ca este vor*a des%re o statie
%ilot in care se ca testa o for&a de civili)atie rurala, ca%a*ila sa foloseasca cuceririle civili)atiei citadine, cu& ar fi Internetul si telefonia &o*ila, dar cu di&inuarea factor