Regiuni vaste din zonele tem-

perate au precipitafii scazute

~i soluri nu prea fertile.
Aceste regiuni sunt utilizate
pentru agricultura extensiva -
cre~terea ~eptelului in ferme
sau cultivarea cerealelor, cum
ar fi graul sau porumbuL
A gricultura extensiva necesita un capital
relativ mic $i echipament putin la hec-
tar precum $i putina munca fizica. Re-
coltele pe hectar variaza in functie de clima,
modul de irigare $i fertilitatea solului, dar in
general ele sunt scazute.
Agricultura extensiva temperata difer:1 de
cea intensiva care produce cantitati mari de
recolte la hectar. Agricultura intensiva se prac-
tica in regiuni unde conditiile naturale sunt
propice pentru agricultura $i necesita investitii
mari de capital $i de forta de munca. Agri-
cultura extensiva se intalne$te in locuri unde
terenurile nu prea au valoare $i unde tr:1iesc
O Gr3ul, una dintre
cele mai importante
culturi cerealiere,
intr-un Ian din
Sussex Downs,
Anglia. Se cultiva in
cantita1i mari in
multe 1ari printre
care Statele Unite,
Argentina, Canada,
Australia ~i unele
zone din fosta
Uniune Sovietica.
O in Statele Unite
vitele pentru carne
sunt ingra~ate in
~arcuri speciale,
adesea aproape de
abatoare. intr-unul
dintre cele mai mari
grajduri din lume, in
Greeley, Colorado,
20 000 de capete
sunt ingradite pe o
suprafa~a relativ
mica. Hrana lor este
suplimentata pentru
ca animalele sa se
ingra~e repede.
putini oameni, ceea ce inseamn;1 c;1 se prac-
tic;1 la o oarecare distant;1 de pietele In care
produsele agricole urmeaz:1 s;1 fie vandute.
pa~unile
Agricultura extensiv;1, fie zootehnie fie culti-
varea plantelor cerealiere, se practic;1 de obi-
cei In zone prea aride pentru a permite cre~-
terea p;1durilor ~i unde vegetatia natural;1 este
format;1 din p;1~uni. Zone vaste de asemenea
terenuri se g;1sesc In t;1ri colonizate de euro-
peni In ultimele sute de ani. Ele includ prerii-
le din centrul Canadei ~i Statelor Unite, nordul
Mexicului, Ilanosul din Venezuela, se11aO din
nord-estul Braziliei ~i pampasul argentinian.
in Australia, campiile numite popular "interi-
orul" sunt folosite ca p;1~uni pentru ovine ~i
bovine In vreme ce podi~urile din Noua
Zeeland;1 sunt locul de p;1~unat al marilor
turme de oi. Africa de Sud are ~i ea p;1~uni
aride numite 'veld', loc de p;1~unat pentru cor-
nute, struti ~i cerbi. O alt;1 regiune pentru
agricultura extensiv;1 o constituie stepele
eurasiatice) p;1~uni vaste care au fost recent
transformate In cele mai mari terenuri arabile.
Cre~terea ~eptelului
Zootehnia nu necesit;1 nimic mai mult decat
zone vaste de p;1~uni naturale pe care ~epte-
lul, cel mai adesea ovine ~i bovine, s;1 se
poat;1 hr;1hi. Pe lang;1 iarb;1 mai e nevoie ~i de
ap;1 ~i de 1mprejmuirea anirnalelor.Primii fer-
rnieri din America de Nord cre~teau vitele 1n
ferme deschise (nelmprejmuite) angajand
v;1cari, sau "cowboys", care s;1 aib;1 grij;1 de
]
'-
!1
5
~
209
AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE
Zootehnia este afectata ~i de diverse forte de
piata internationala care pot cre~te costurile
fermierilor sau sa scada preturile produselor.
infiintarea Comunitatii Europene a
amenintat ~i ea industria zootehnica din
Australia ~i Noua Zeelanda mai ales atunci
cind Marea Britanie, care reprezentase de
mult timp principala piata de desfacere pen-
tru carnea ~i lina din Australia ~i Noua
Zeelanda, a devenit membra. S-au descoperit
Insa noi piete alternative pentru exporturile
acestor tari ~i unii dintre fermieri ~i-au diver-
sificat domeniile de activitate.
mai accesibile f~rmierii prefera cre~terea
vitelor. Fermele de ovine din regiunile mai
aride sunt specializate in productia de lana ~i
ele i~i cresc propriile turme de inlocuire a
~eptelului. in zonele mai ploioase mieii sunt
uneori vanduti pentru came ~i ~eptelul tanar
este crescut in parte sau integral la ferrrul.
Cresc~torii de vite recurg adesea la alte ferme
unde i~i cresc sau ingra~~ juncanii.
Zootehnia poate fi o afacere riscant:l. Sece-
ta poate afecta p~~unile unei ferme, in vreme
ce o prim~var~ intarziata sau o iama timpurie
poate reduce mult sezonul de pa~unat.
Harta une; estancia, ;nclus;v
zona d;n jurul case; (la scara
ma; mare, sus): casa (1);
I;vada (2); moara eo/;ana ~;
turn de apa (3); barac;le
munc;tor;lor (4); generator
(5); ut;'aje (6); ~opron de
sacr;ficare (7); hambar (8);
depoz;t pentru lana (9); oco-
lul ~; adapatoarea o;lor (10);
ocolul v;telor ( 11 ); farc ( 12);
pa~une exper;mentala ( 13);
farcur;le pu;lor (14); troaca
cu apa (15); farcul taur;lor
(16); poteca (17); gratarul
v;telor (18); ext;ndere (19);
rezervorul mor;; cu apa (20);
gard d;n sarma gh;mpata
(21 ); poteca (22); secf;unea
HQ (23); rezervor (24); ca-
blur; telefon;ce (25); rau (26).
O Zona din jurul
unei ferme estancia,
din nordul
Argentinei.
Aceasta ferma
extinsa -avand
peste 23000 de
hectare -este
proprietatea unei
mari companii de
produse alimentare
~i este condusa de
un manager ajutat
de doar 30 de
muncitori.
Pentru a struni 9000
de vite de carne ~i
4000 de oi de lana
se folosesc in jur de
1 50 de cai.
cirezi. Va:carii dirijau cirezile ~i se deplasau pe
distante mari pentru a colecta vitele ra:t;lcite
dar efectuau ~i lungi ca:la:torii pana: la targurile
de vite -aspecte ale vietii va:carilor fiind evo-
cate In multe filme hollywoodiene.
Lipsa lmprejmuirilor dintre ferme ducea
adesea la conflicte lntre fermieri ~i cei care
cultivau pa:mantul pe terenurile agricole. Une-
ori aceste conflicte degenerau In adeva:rate
rnzboaie lntre fermieri.
Fermierii modemi din SUA sunt asta:zi
proprietarii terenurilor deoarece din 1934
cre~terea ~eptelului pe terenul statului nece-
sit;l autorizatii speciale. Cele mai multe ferme
sunt lucrate de fermier ~i familia acestuia ~i
doar fermele de foarte mari dimensiuni anga-
jeaza: va:cari. Multe ferme au ca proprietari
companii care detin uneori controlul ~i asupra
abatoarelor ~i a fabricilor de conserve.
Bovine ~i ovine
o ferma: medie din vestul Statelor Unite are
aproximativ 1400 hectare dar multe ferme din
Patagonia, regiunea cea mai sudica: din
America de Sud acopern suprafete mult mai
mari. Valoarea agricola: a terenurilor se expri-
ma: In termeni de capacitate de lnca:rcare. De
exemplu, la fermele din Patagonia o oaie
necesit;l un hectar de pa:~une, iar un juncan
are nevoie de doua: hectare ~i juma:tate.
Populatia umana: este ~i ea putina:. O ferma
obi~nuita: de ovine, cu 250000 de hectare din
Patagonia implica: doar 200 de muncitori per-
manenti dar In perioada tunsului mai sunt
angajati cateva sute. Pe pa:~unile mai bune sau
210
achizitionarea, manevrarea ~i vanzarea cerea-
lelor c:ltre unit:ltile de procesare.
Principalele regiuni comerciale cerealiere
extensive au luat fiint:l in regiunile favorabile
p:l~unatului care in general sunt acoperite cu
soluri fertile, negre sau brune. Aceste zone
includ centrul Canadei ~i al Statelor Unite,
Argentina, Australia ~i portiunea sud-vestic:l a
fostei Uniuni Sovietice.
Primele a~ez:lri au ap:lrut in cele mai
favorizate zone dar curand frontierele agricole
s-au extins. in regiunile indep:lrtate care erau
mai slab populate terenurile au putut fi achiz-
itionate la preturi mici. Ca urmare, fermele
erau mult rnai mari decat cele din celelalte
regiuni, chiar dac:l existau anumite diferente
intre o tar:l ~i alta.
Recoltele ~i produsele
Agricultura cerealier:l extensiv:l a fost carac-
terizat:l intotdeauna prin recolte mici la hectar
deoarece se practic:l in zone nefavorabile din
punct de vedere natural. Oricum, recoltele
raportate la muncitorul agricol sunt rnari
deoarece aproape toate operatiile agricole au
fost mecanizate -un proces realizat u~or ca
urmare a formelor de relief ~i a. conditiilor
propice de munc:l pe p:l~uni. Primele
imbun:lt:ltiri ale uneltelor agricole s-au rea-
O Profilul unei mori
eoliene se ridica pe
terenul plat al unei
ferme din Entre
Rios, Argentina. in
zonele semiaride
trebuie forate pu1uri
adanci pentru a gasi
sursa de apa nece-
sara ~eptelului.
Morile eoliene sunt
surse de energie
foarte economice.
lizat in Statele Unite ~i sudul Australiei.
Plugurile cu lamele din fier ~i mai apoi din
otel au fost create pentru a sf:lriima solurile
dense in vreme ce in perioada anilor 1870 au
ap:lrut combinele automate, ceea ce a dus 1a
cre~terea suprafetei ce putea fi lucrat:l de un
sin~ur muncitor .
In intreaga lume painea este f:lcut:l mai
ales din f:lin:l de grau. Dac:l f:lina de griiu este
uscat:l, ea poate fi depozitat:l f:lr:l riscul dete-
rior:lrii. Poate fi u~or manipulat:l mecanic ~i
transportat:l la distante mari. Cu exceptia ore-
zului, graul este cea mai insernnat:l cultur:l ~i
acoper:l cea mai mare suprafat:l de teren cul-
tivat. Specia cea mai obi~nuit:l, griiul comun,
este rezistent:l la conditiile semi-aride -nece-
sit:l mai putin de 750 mm de ap:l pe an.
211
cerealiere l-a reprezentat dezvoltarea marilor
metropole din Europa de vest ~i din estul
Statelor Unite din secolul al XIX-lea -ca o
consecint;l a revolutiei industriale. Urba-
nizarea a dus la o cre~tere a cererii f;linii.de
grau ~i abrogarea Legii Cerealelor din 1846
le-a permis produc;ltorilor str;lini s;l p;ltrund;l
pe marea piat;l din Marea Britanie.
Sc;lderea costurilor cu transportul cerea-
lelor a lncurajat, la cindul s;lu, comertul cu
aceste produse. Aceasta lnsemna c;l fermierii
din ~ri ca Statele Unite ~i Australia, ale c;lror
costuri de productie erau mici, puteau s;l
vand;l mai ieftin decat preturile practicate
obi~nuit 1n Europa. Fermierii aveau mai multe
avantaje. Fermele lor au un sol virgin, fertil, ~i
au fost ajutati de asociatii eficiente pentru
jn regiunile aride vitele ~i oile trebuie s:l
dispun:l de ap:l tot anul. jn centrul Australiei
o bun:l parte din ap:l provine din puturile
arteziene care capteaz:l apa din rezervoarele
de ap:l freatic:l. Aceasta se completeaz:l cu
ap:l pluvial:l care cade peste Great Dividing
Range ~i se prelinge prin podi~urile centrale.
jngr:ldirea cu sarm:l este necesar:l din
dou:l motive. jn primul rand permite fermieri-
lor s:l controleze p:l~unatul. In al doilea rand
previne imperecherea ~eptelului cu alte rase
de animale, mentinand calitatea productiei de
came ~i lan:l. Ani de cercetare genetic:l au dus
la realizarea unor specii specializate, cum ar fi
rasa de vite Hereford care rezist:l la variatii
mari de temperatur:l ~i ra1ia de oi Merinos
apreciat:l pentru lan:l.
Vanzarea produselor zootehnice
Multe produse zootehnice provenite din fer-
me sunt destinate exportului. jnainte de uti-
lizarea congel:lrii, camea proasp:lt:l nu putea
fi distribuit:l la distante mari in conditii bune.
Principalele produse destinate vanz:lrii se
rezumau la piele, lan:l, seu ~i came uscat:l.
Ast:lzi camea inghetat:l sau congelat:l este
produs:l in regiuni din apropierea abatoarelor
~i nodurilor de cale ferat:l. Fermele de la dis-
tante mai mari i~i trimit camea la fabrici de
conserve.
jn mai multe t:lri printre care Australia,
Noua Zeeland:l ~i Uruguay, lana ~i camea
reprezint:l inc:l principalele produse expor-
tate. Alti exportatori traditionali, cum ar fi
Argentina, ~i-au redus ins:l vanz:lrile la export
din cauza cre~terii cererii interne ca urmare a
exploziei demografice.
Cultura cerealiera
Din diverse motive istorice, cultura cerealier:l
extensiv:l, indeosebi cea a graului ~i porum-
bului este o activitate relativ recent:l. Aceasta
se practic:l mai ales in regiunile agricole
infiintate ~i dezvoltate in ultimii 150 de ani.
Principalul imbold al dezvolt:lrii regiunilor
AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE
~irurile de cereale se cultiv~ frecvent ~i alte
culturi ~i unii cultivatori de cereale se ocup~
~i cu cre~terea vitelor. Ca unnare, granita din-
tre cele dou~ tipuri de agricultura extensiv~ -
cre~terea animalelor ~i culturile cerealiere -a
devenit din ce In ce mai obscura. in Australia,
cea mai mare parte a graului este cultivat in
fenne care combin~ producerea graului cu
cre~terea oilor.
Mai intensiv
Metodele agriculturii intensive se practic~ ~i la
fermele zootehnice. Acestea presupun refa-
cerea vegetatiei naturale 1n zonele favorabile;
1mbun~t~tirea calit~tii vegetatiei prin utilizarea
pesticidelor ~i erbicidelor; extinderea irigati-
ilor ~i 1ngr~dirilor dar ~i 1mbun~t~tirea calit~tii
~eptelului, uneori prin lmperecheri lncru-
ci~ate, pentru a m~ri productia de came sau
lan~. jn unele regiuni, ca urmare a 1mbun~-
tatirilor sistemului de transport ~i a mulg~-
toarelor mecanice, fermele detin ~epteluri
mari. Unii fermieri recurg la lns~mantare arti-
ficial~ pentru a obtine productii mai mari ~i
sperma este colectat~ de la tauri de pr~sil~,
lnghetat~ ~i transportat~ la distante foarte mari
doar pentru a cre~te productia de lapte.
Aceste facilit~ti sunt gandite pentru a face
agricultura mai putin vulnerabil~ la conditiile
meteo ~i de a m~ri capacitatea de 1nc~rcare a
terenurilor .
odice. in general, recoltele cerealiere obtinute
la hectar au fost mult rnai mici decat cele
obtinute la vest de muntii Ural. Dimensiunea
uria~a: ~i lipsa retelelor de transport din aces-
te noi regiuni au fa:cut ca cerealele sa:
putrezeasca: adesea Inainte de a putea fi trans-
portate de la ferme. Ca urmare a fa:ramita:rii
fostei Uniuni Sovietice, In 1990 ~i 1991, a
devenit evident faptul ca: agricultura din noile
zone a pus In pericol suprafete mari de teren,
eroziunea solului fiind foarte avansata:.
Unii fermieri care cultiva: cereale iau rna:-
suri Impotriva problemelor ridicate de ploile
prea rare sau prea abundente. in regiunile
unde ploile sunt insuficiente pentru a asigura
o recolta: anuala: fermierii practica: agricultura
uscata: sau rotatia 1ntelenita: a graului. Aceasta
Inseamna: ca: tot al doilea an terenul ra:mane
necultivat pentru ca umezeala ~i azotul sa: se
poata: acumula m sol. Multi fermieri lasa: ~i o
miri~te Inalta:. Aceasta protejeaza: solul
Impotriva eroziunii provocate de vant. Aratul
de-a lungul conturului stopeaza: spa:larea solu-
lui prin straturile de ara:turi de pe pante.
Zootehnia a fost extinsa: ~i In afara regiu-
nilor temperate. Cre~terea vitelor se practica:
chiar ~i In regiuni Inainte acoperite cu pa:duri
tropicale, cum ar fi cele din bazinul
Amazonului, unde pa:durile au fost defri~ate
pentru a face loc fermelor produca:toare de
came de vita: pentru piata nord-americana:.
Ca ~i celelalte forme de agricultura:,
zootehnia ~i cultura cerealiera: extensiva: sunt
supuse la costuri tot mai mari. Cultivatorii de
grau ~i-au perfectionat utilajele. De exemplu,
pesticidele ~i fertilizatorii sunt adesea
Impra:~tiate din avioane sau elicoptere. Printre
Concentra!ia mare de gluten (0 fornl;l de pro-
tein~) 11 face adecvat pentru paine. Graul mai
special, adaptat mai bine la condi!iile umede,
se utilizeaz~ cel mai adesea la produsele de
patiserie ~i cerealelor pentru micul dejun.
F~ina din graul dur este utilizat~ pentru mac-
aroane, spaghete ~i alte paste.
Tendin,e
o data cu cre~terea numarului de locuitori ai
planetei, agricultura extensiv~ s-a Intins In
zone din ce In ce mai aride. Periodic aceste
zone sunt afectate de secete care dureaz~
uneori vreme de mai multi ani. Seceta poate
provoca mari fluctuatti anuale ale productiei
cerealiere.
De exemplu, In anti 1930 seceta a transfor-
mat terenurile fermierilor din centrul Statelor
Unite ~i nordul Texasului, a portiunti vestice
din Oklahoma ~i sud-vestul Kansasului Intr-un
"bazin de praf". Solul arid s-a transformat Intr-
un praf fin ~i mare parte din el a fost dus de
vant -0 furtum mare a purtat cu ea 0 canti-
tate estimata la 318 tone de sol c~tre coasta
estic~ a Statelor Unite. Fermierii au fost ruina!i
~i fortati s~-~i p~r~seasc~ p~manturile.
In anti 1950 Uniunea Sovietic~ ~i-a extins
aria suprafetelor cultivate cu grau de la
terenurile fertile ale Ucrainei pan~ In vestul
Siberiei ~i nordul Kazahstanului. Recoltele au
fost Ins~ inconstante ~i supuse la secete peri-
O Silozurile de cereale sunt cladiri obi~nuite
de-a lungul liniilor terate din preeriile nord-
americane. Cerealele sunt aduse aici pe calea
terata. dupa care sunt testate ~i clasificate
urmand a fi din nou transportate cu trenul.
O Aceasta semanatoare in 12 r3nduri, la o
ferma de gr3u din Galesburgh, Illinois (SUA),
inloCuie~te aratul prin introducerea semin,e-
lor direct in sol. Ea impra~tie ~i paiele ramase
de la vechea recolta form3nd 0 patura.
212
Planeta P11mint 66- AGRICULTURA INTENSIVA DIN ZONELE TEMPERATE