DE CE CREATIONISM SI NU EVOLUTIONISM ?

Raspunsul la aceasta ntrebare desi pare unul legat de dovezi stiintifice la prima
vedere este de fapt un raspuns strict personal, deoarece nici una dintre ipoteze nu
poate fi dovedita din punct de vedere stiintific ci se bazeaza mai degraba pe
credinta. Am ales sa sustinem modelul creationist deoarece noua ni se pare ca
este mai aproape de adevar pentru ca multe dintre conceptele sale in urma unei
verificari riguroase par mult mai reale si usor de crezut dect conceptele din
cadrul teoriei evolutioniste.
Dintodeauna oamenii si-au pus ntrebari referitoare la existenta lor. Cele trei mari
dileme ale omenirii sunt ntrebarile: Cine suntem!, De unde venim! , "nde
mergem!. #a aceste ntrebari vom ncerca si noi sa raspundem in aceasta lucrare.
$ata ce scrie %eneca in una dintre lucrarile sale: &u sunt recunoscator naturii nu
atunci cnd o privesc din acea parte care se dezvaluie tuturor, ci cnd am reusit sa
patrund tainele ei' cnd o sa nvat din ce materie este alcatuit universul' cine este
creatorul sau paznicul acestuia' ce este divinitatea' daca si diri(eaza ntreaga actiune
numai spre ea nsasi sau daca , uneori si ndreapta privirile si asupra noastra' daca ea
creeaza zilnic cte ceva sau a creat totul dintr-o data' daca este numai o parte a lumii
sau este nsasi lumea' daca i este si astazi permis sa )otarasca ceva si sa se mai abata
ntructva de la legea destinului*
Astfel de mii de ani ncoace oamenii ncearca sa dea un sens vietii lor prin
cercetare stiintifica , prin ncercarea de a ntelege mecanismele naturii si ncercarea de
a le controla prin descoperirile facute , totusi cu cat descopera omul mai mult cu att
si da seama ca are mult mai mult de descoperit dect cea ce a descoperit pna n
prezent. Daca lumea observabila n care traim ar fi aparut ca urmare a )azardului si a
ntmplarii n-am fi avut attea probleme legate de cunoasterea naturii , din aceasta
rezulta ca n spatele tuturor lucrurilor exista o fiinta inteligenta care a proiectat totul.
C)iar si astazi, cnd oamenii fac lucruri care pareau imposibile stramosilor nostri ,
ntrebarile la care trebuie sa raspundem ramn aceleasi , iar raspunsurile la toate
aceste ntrebari se gasesc in conceptia noastra despre origine , deoarece este bine stiut
faptul ca exista o legatura foarte strnsa intre conceptia cuiva despre originea sa si
sfrsitul pe care l va avea.
Cu totii stim ce fiinte curioase sunt copiii si ca ei au probabil cea mai mare sete de
cunoastere dintre toti oamenii .+rintre primele lor ntrebari se numara si
ntrebarea :,ami , eu de unde am aparut! Aceasta poate fi o ntrebare incomoda ,
de acea unii parinti recurg la clasicul raspuns -te-a adus barza. Asa ca ma(oritatea
dintre noi ne aducem aminte de celebra naripata care ne-a adus pe lume. ,ai trziu
am crescut si ne-am dat seama ca originea noastra ca oameni nu atrna de ciocul
berzei , ci suntem pur si simplu descendentii parintilor nostri , dar si parintii au de
raspuns aceleasi provocari legate de origine.
+rin aceasta lucrare ne-am propus sa desfiintam mitul berzei n materie de
originea universului, a vietii si a omului.Dezideratul nostru consta n a demonstra pe
baze stiintifice prioritatea creationismului in fata evolutiei.
.iecare disciplina si are originea sa si fiecare student ar trebui sa cunoasca acest
lucru. Cineva care studiaza c)imia ar trebui sa cunoasca cine a pus bazele acestei
stiinte , originea elementelor c)imice si a legilor care le guverneaza . /iologii trebuie
sa stie originea vietii si regulile carora se supune toata materia vie. "n curs de politica
trebuie sa raspunda ntrebarilor care tin de originea statului si a dreptului. ,ulti
profesori incearca sa evite aceasta controversa , nsa cu pretul nabusirii curiozitatii
$
elevilor lor. C)iar daca aceste cursuri ar avea o abordare dinamica a subiectelor , dar
nu ar contine informatii despre nceputuri acestea pot forma in cel mai bun caz doar
deprinderi practice si nu o adevarata ntelegere a lucrurilor. Acest tip de nvatamnt
poate fi asemanat cu un pod fara capete de acces care se intinde de nicaieri spre
niciunde , elevul nu are n nici un fel sentimentul originii , de acesta el nu se simte
legat in nici un fel de trecut si nu are nici o speranta de la viitor.

RATIUNI DE STUDIERE A ORIGINILOR
$ata cteva ratiuni de studiere a originilor:
A. RATIUNI STIINTIFICE:
0.%tiinta trebuie sa raspunda la intrebarile -Ce! si -De unde! , ceea ce este legat
strns de originile noastre.
1.%tiinta are la baza legea cauza-efect, asa ca atunci cnd cineva leaga cauza de efect ,
iar efectul de cauzele sale , este imposibil sa nu a(unga la o cauza primara care
transcede restul cauzelor.
2.3 cunoastere a proceselor si a legilor naturale fara a cunoaste cauzele si originile lor
diminueaza importanta descoperirii stiintifice.
B. RATIUNI SOCIOLOGICE:
0.%tiinta are numeroase aplicatii in societate , iar rezolvarea problemelor societatii
necesita o profunda cunoastere a originilor si a legilor care o guverneaza.
1.%ocietatea are in sine mai multe entitati care interactioneaza intre ele , iar
rezolvarea problemelor societatii necesita o cunoastere aprofundata a originilor
acestor entitati pe care sunt construite stiintele sociale.
2.,ediul politic este intr-o continua sc)imbare , iar elevul care studiaza doar
conceptiile actuale din politica , fara o fundamentare temeinica din punct de vedere
istoric , va ceda mai usor atunci cnd apare o noua ideologie la moda.
C. RATIUNI ETICE:
0..elul n care se comporta un individ n societate depinde n mare masura de propria
conceptie asupra felului n care a aparut.
1..iecare om are un model la care se raporteaza, de aceea un om care considera ca a
fost creat de Dumnezeu va ncerca sa se asemene ct mai mult cu Creatorul sau.
2.Codul moral la care se raporteaza un individ depinde de parerea sa despre origine.
D. RATIUNI PERSONALE:
0..iacare om si pune ntrebari privitoare la existenta sa si necesita sa-si cunoasca
telurile in viata , ceea ce duce inevitabil la punerea de ntrebari care privesc originea
noastra ca oameni , iar conceptia unui individ despre trecutul sau va influenta viitorul
sau.
1.#ipsa unei ntelegeri sanatoase despre origini i-a mpins pe multi tineri la cautarea
de solutii antistiintifice la problemele existentiale 4droguri, vra(itorie , astrologie5 care
pretind ca largesc orizontul mintal.
2.3 filozofie sanatoasa de viata necesita o buna cunoastere a trecutului si a originilor,
iar un individ care si cunoaste trecutul si este bine ancorat in prezent este un om
pretios pentru societate.

IMPOSIBILITATEA DOVEDIRII ORIGINILOR
%tiinta moderna este bazata pe experiment si repetabilitate. 3rice experiment
necesita observare obiectiva, iar in cazul originilor nu putem afirma ca a existat vreun
$$
individ care sa fi observat aparitia universului. Astfel nu poate fi dovedita nici
creatia , nici evolutia pentru ca acest proces n-a fost observat n trecut nu poate fi
repetat nici n prezent, deoarece depaseste capacitatea noastra de ntelegere.
Cei care afirma ca evolutionismul este varianta corecta despre originea universului
pare sa aiba pretentia de omniscienta si de omniprezenta.
"n important biolog englez ,Dr. 6atson afirma ca evolutia este adevarata doar din
simplul motiv ca singura ei alternativa, creatiunea ,este imposibil de crezut. .acnd o
negatie cu caracter universal Dr. 6atson si atribuie caracteristicile lui Dumnezeu
4omniscienta si omniprezenta5. 7otusi mai exista nca numerosi oameni de stiinta care
sunt dispusi mai degraba sa creada in Dumnezeu dect in dumnezeirea doctorului
6atson.
Un cercetator stiintiic! oric"t #e in$enios si #e in%enti% ar i !n& 'oate o(ser%a
si nici re'eta ori$ini)e. 8n continuare vom prezenta cteva argumente care
demonstreaza incapabilitatea evolutionistului de a-si dovedi originile:
* daca evolutia ar avea loc in prezent ar fi imposibil de observat , deoarece se
presupune ca evolutia unui singur organism de ordin inferior necesita cteva milioane
de ani, iar observarea acestui proces nu este posibila pentru ca omul nu dispune de
nici un mi(loc de a masura evolutia sau de a fi prezent la un act de creatie.
* variatiile mici care au loc la nivelul micilor organisme nu sunt relevante in cadrul
nici unui model deoarece nu poate fi demonstrat ca o mutatie va duce cndva la
aparitia unei noi specii. 7otusi mutatiile sunt de asteptat in cadrul ambelor modele,dar
aceste sc)imbari minore nu pot sa faca distinctia intre creationism si evolutionism.
* c)iar daca s-ar reusi crearea vietii din materie anorganica nu se poate dovedi ca asa
s-a ntmplat si la nceput.
Pe #e a)ta 'arte nici &n creationist n& 'oate #o%e#i act&) creatiei:
* creatia nu are loc acum4cel putin in limita observatiilor noastre5 , nseamna ca avut
loc odata ,in trecut si este inaccesibila metodei stiintifice de cercetare.
* este imposibil sa pui la cale un experiment care sa demonstreze ca actul creatiei este
posibil, iar creatorul nu creeaza dupa capriciile creaturilor sale pentru a-si demonstra
existenta.

CONTRASTE SI ASEMANARI +NTRE MODELUL
CREATIONIST SI CEL EVOLUTIONIST
Deoarece nici &na #intre i'ote,e n& 'oate i #o%e#ita '&te- ce) -&)t sa ace-
#oar an&-ite 'res&'&neri 'e care sa )e .nca#ra- .n #o&a -o#e)e: -o#e)&)
e%o)&tionist si -o#e)&) creationist! iar -o#e)&) care are cea -ai (&na
concor#anta c& a'te)e stiintiice este -o#e)&) care are cea -ai -are
'ro(a(i)itate #e a i a#e%arat.
,odelul este un sistem de gndire ordonat care ncearca sa coreleze intre ele
faptele observabile si ncearca sa faca anumite preziceri.7otusi aceste modele pot
suferi unele sc)imbari atunci cnd unele date se contrazic intre ele. +ractic orice
model poate modificat astfel nct toate datele stiintifice sa se potriveasca undeva in
sistem. Atunci de unde putem fi siguri care model este adevarat ! +robabilitatea de
adevar cea mai mare o are modelul care trebuie sa sufere cele mai putine modificari si
presupuneri secundare.
%a dam in continuare un exemplu foarte concludent referitor la rolul modelelor in
stiinta. 7imp de secole existenta atomilor a fost afirmata de unii si negata de altii fara
a aduce nsa date stiintifice care sa sustina sau sa combata existenta acestor entitati
fundamentale ale materiei. $nvestigatia stiintifica a progresat si astfel 9. 9. 7)omson
$$$
40:;25 si <. =agao>a 40:;?5 propun in mod independent unul de altul cate un model
de atom. 8n modelul 7)omson atomul era compus dintr-o masa continua de particule
ncarcate pozitiv si negativ care se afla n ec)ilibru , nsa c)iar daca acest model
explica unele proprietati ale materiei, el a fost rapid combatut de experimentele
efectuate de Rut)erford la ,anc)ester 40:;:-0:005.Astfel Rut)erford demonstreaza
ca aproape toata masa atomului este concentrata ntr-o sfera de dimensiuni negli(abile
fata de dimensiunile atomului, si nu are structura pe care a propus-o 7)omson. 8nsa si
acest model a ntmpinat dificultati deoarece nu a reusit sa explice stabilitatea
atomului. Conform acestui model electronii ar fi trebuit sa a(unga din orbita lor pe
suprafata nucleului intr-un timp de ordinul a 0;
-01
secunde cea ce nu se ntmpla n
realitate. Apare astfel modelul /o)r cu cele doua postulate ale sale care explica
deficientele modelului Rut)erford. Aceste postulate ale lui /o)r au pus bazele fizicii
cuantice. 8nsa si acest model n-a fost definitiv, ci a fost completat de experimentele lui
.ranc> si <ertz. Ceea ce am dorit sa subliniem prin acest exemplu a fost faptul ca nici
un model nu poate fi definitiv deoarece n permanenta apar fapte stiintifice care nu
sunt n concordanta deplina cu modelul existent , totusi un model bun va suferi foarte
putine sc)imbari atunci cnd apar rezultate noi.
Cei care accepta modelul creationist sunt convinsi ca la aparitia unor date
experimentale noi ,acestea vor putea fi integrate in modelul creationist mai bine dect
le-ar integra modelul evolutionist, desigur ca evolutionistii au dreptul sa creada
altceva, nsa aceasta lucrare are drept scop ca acei care o citesc sa aiba posibilitatea de
a compara obiectiv cele doua modele propuse si sa ia o decizie bazata pe fapte
concrete , argumentate stiintific.
8n continuare va prezentam modelul evolutionist clasic. Acesta ncearca sa explice
originea si semnificatia tuturor lucrurilor cu a(utorul legilor naturale care opereaza si
n prezent ca si n trecut. =ici o interventie din exterior nu este permisa 4un factor care
ar influenta mersul proceselor sau un Creator5."niversul se transforma de la sine de la
un nivel inferior de dezvoltare la un nivel superior, fara ca sa fie nevoie de nici o
interventie din exterior, cu a(utorul proprietatilor sale nnascute. $ata parerea unui
specialist n materie de evolutionism: /E%o)&tia in sens&) )ar$ a) c&%"nt&)&i 'oate i
#einita ca &n 'roces #irectiona) si esentia)-ente ire%ersi(i) care are )oc in ti-'
si care in c&rs&) sa& #a nastere )a &n ni%e) tot -ai .na)t #e or$ani,are .n
'ro#&se)e sa)e. Intr*a#e%ar c&noasterea noastra act&a)a ne o()i$a sa acce'ta-
'&nct&) #e %e#ere conor- car&ia .ntrea$a rea)itate este e%o)&tie! &n sin$&r
'roces #e a&totransor-are./
Cu alte cuvinte evolutionismul este teoria ateista antibiblica care presupune ca nu
exista creator si ca viata a aparut din ntmplare prin aparitia spontana a unei celule
vii din materie moarta: apoi aceasta celula vie fara cap si-a dorit sa fie mai superioara,
mai complexa, si-a facut planuri si s-a apucat sa creasca si sa se diversifice'
organismele rezultate au )otart sa se lupte intre ele pentru existenta suprimndu-le pe
cele slabe si neadaptate selectndu-se astfel forme mai rapace@ Au mai aparut ici si
colo varietati anormale 4-mutatii5 care au dat alte specii noi. %i toate speciile acestea
inferioare ,primitive, lipsite de inteligenta 4)idre, viermisori, moluste5 s-au ambitionat
si s-au opintit fiecare sa se transforme in alte specii din ce in ce mai superioare.
/roasca s-a transformat in soprla, soprla in maimuta si maimuta in om. +entru tot
acest tablou evolutiv impresionant evolutionistii aduc argumente 4teoretice5 si probe
4fosile si experimente 5 practice.
#a polul opus al evolutionismului se afla creationismul care implica un proces de
creatie speciala care este: supranaturala , directionata din exterior, teologica 4cu
scopuri precise5 si nc)eiata .Creatia ,ca si evolutia are caracter universal si
$A
unidirectional 4este ireversibila5 insa are un sens descendent si nu unul ascendent asa
cum pretinde evolutionismul. Creatia a fost perfecta la nceput si de atunci ea se afla
intr-un proces continuu de degradare. Creatia postuleaza existenta unei perioade la
nceput in care toate entitatile naturale 4 atomii, celulele, plantele, animalele, omul5 au
fost create odata cu legile care le guverneaza si aceste procese nu mai actioneaza in
prezent. 3data terminate, aceste procese de creatie au fost nlocuite cu legi de
conservare, iar ca un adaos la conceptul unei creatii complete si perfecte vine
principiul dezintegrarii care actioneaza in prezent 4orice sc)imbare pe care o sufera
creatia perfecta trebuie sa fie intr-o directie descendenta5..acnd o sinteza a celor
doua modele ,trasaturile lor de baza sunt:
* Mo#e)&) e%o)&tionist: evolutia are un sens ascendent si actioneaza in continuu,
avnd o origine naturalista.
* Mo#e)&) creationist: creatia a fost perfecta la nceput, natura tinde spre
dezorganizare si are o origine supranaturala.
+roblema vrstei universului si a proceselor cosmice sunt doua ntrebari separate de
sensul in care merge natura si originea naturala sau supranaturala a universului.
PRE0ICERI DE BA0A
ALE MODELELOR.
CATEGORIA EVOLUTIONIST CREATIONIST
0."niversul galactic Balaxiile se sc)imba Balaxiile sunt constante
1.%tructura stelelor %telele se sc)imba in alte
tipuri
%telele sunt nesc)imbate
2.Alte corpuri ceresti Cresc in complexitate %e descompun
?.7ipuri de formatii de roci Diferite in diferite -ere %imilare in toate -erele
C.Apartia vietii Aiata a evoluat din neviata Aiata ,numai din viata
D.%eria organismelor "n sir de organisme %oiuri distincte de
organisme
E.Aparitia unor soiuri noi de
viata
Apar soiuri noi =u apar soiuri noi
F.,utatii in organisme .avorabile Daunatoare
:.%electia naturala +roces creator +roces de conservare
0;.&videnta fosilelor 7ranzitii nenumarate Boluri sistematice
00.Aparitia omului $ntermediari maimuta-om =u exista intermediari
maimuta-om
01.=atura omului Cantitativ superior
animalelor
Calitativ distinct fata de
animale
02.3riginea civilizatiei 8nceata si treptata Contemporana cu omul
Aceste preziceri au fost formulate pe baza trasaturilor de baza a fiecarui model asa
cum au fost ele prezentate in paragrafele de mai sus. Deci acestea reprezinta modele
primare deoarece s-au luat n considerare doar trasaturile fundamentale ale fiecarui
model n parte. .ireste ca aceste modele pot fi modificate pentru a accepta si date noi.
De exemplu modelul evolutionist primar poate fi largit astfel nct sa poata accepta
alaturi de mutatiile favorabile si pe cele daunatoare. Dar aceasta nu mai este o
prezicere naturala a modelului evolutionist primar.

LEGEA CAU0A*EFECT +N STIINTA.

A
,odelul evolutionist pretinde ca poate explica toate entitatile naturale pe baza
legilor naturii. Aceleasi legi care actioneaza n prezent se pretinde ca au actionat si in
trecut, c)iar de la nceputurile universului. 8nsa si aceste legi trebuie sa fi avut cumva
o aparitie a lor. De aici apar doua posibilitati de interpretare. +rima dintre ele apartine
modelului evolutionist si afirma ca exista de(a un set de legi atunci cnd a aparut
universul. A doua interpretare apartine modelului creationist si afirma ca intre materie
, timp si spatiu exista o intercorelare si de aceea este numai normal sa presupunem ca
aceste legi care guverneaza universul au aparut odata cu el si au luat fiinta deoarece
creatorul le-a c)emat la viata. 8n concluzie putem alege sa credem n evolutia ex
nihilo sau n creatia ex Deo.
.iecare cauza are efectele ei, si la rndul ei fiecare cauza poate fi privita ca un efect
al altei cauze. "rmnd acest rationament este inevitabil sa a(ungem la o cauza primara
care este superioara att cantitativ ,ct si calitativ celorlalte cauze. Asadar putem
afirma ca un creator omniscient si omnipotent constituie o Ca&,a Pri-ara adecvata,
n timp ce evolutia prezinta universul ca fiind propria sa cauza ceea ce este o eroare de
rationament pentru ca ntotdeauna ca&,a este s&'erioara eect&)&i.
.olosind acest tip de rationament creationismul a(unge la urmatoarele concluzii:
Cauza Primara a spatiului nelimitat trebuie sa fie infinita.
Cauza Primara a timpului nesfrsit trebuie sa fie eterna.
Cauza Primara a energiei nencatusate trebuie sa fie omnipotenta.
Cauza Primara a interrelatiilor universale trebuie sa fie omniprezenta.
Cauza Primara a complexitatii infinite trebuie sa fie omniscienta.
Cauza Primara a valorilor morale trebuie sa fie morala.
Cauza Primara a valorilor spirituale trebuie sa fie spirituala.
Cauza Primara a responsabilitatii umane trebuie sa fie volitionala.
Cauza Primara a integritatii umane trebuie sa fie veridica.
Cauza Primara a dragostei umane trebuie sa fie iubitoare.
Cauza Primara a vietii trebuie sa fie vie.
Deci Cauza +rimara a tuturor lucrurilor trebuie sa fie o fiinta infinita, eterna,
omnipotenta, omniprezenta, omniscienta, morala, spirituala, volitionala, veridica,
iubitoare si vie. Descriu oare asemenea ad(ective materia oarba ! Aa putea oare
evolutia sa creeze fiinte iubitoare, inteligente, morale, spirituale, volitionale, etc. ! Cu
siguranta ca NU. A afirma ca materia este propria sa cauza este ec)ivalent cu a spune
ca legile care actioneaza n prezent nu au fost valabile si n trecut, ceea ce contrazice
prezicerea din cadrul modelului evolutionist ca universul poate fi explicat cu a(utorul
legilor naturale prezente.
,ateria nu se poate raporta le ea nsasi. Cea mai mare descoperire a secolului GG
afirma acest lucru prin foarte cunoscuta Teorie a Re)ati%itatii. Albert &instein a
demonstrat ca toate entitatile universului: materie , spatiu si timp nu sunt absolute ci
trebuie sa se raporteze la ceva, deci universul n sine nu este absolut. Deoarece
universul nu se poate produce pe sine nsusi, el a luat fiinta ca urmare a vointei unei
fiinte absolute4 Ca&,a Pri-ara1.
#egile de conservare demonstreaza odata n plus deficientele modelului
evolutionist. 8n cazul reactiilor c)imice masa totala se conserva , energia se conserva
si ea in toate procesele fizico-c)imice prin urmare nicaieri in univers nu poate aparea
materie de la sine4 -aterie 2 -asa 3 ener$ie1. $mpulsul mecanic si sarcina electrica
se conserva si ele. =icaieri in univers nu s-a observat ca o entitate sa ncalce aceste
legi si sa creasca calitativ sau cantitativ de la sine fara nici o interventie exterioara.
A$
3 mare problema pentru oamenii de stiinta o constituie miscarea luminii n vid.
%-a descoperit doar ca miscarea luminii este un proces ondulatoriu, nsa nu s-a
descoperit ce anume vibreaza in acest spatiu vid. +entru evolutinisti problema este si
mai complexa. Cum poate evolua oare aceasta miscare ondulatorie ntr-un spatiu n
care nu are ce sa vibreze. 7otusi presupunerea de baza la modelul evolutionist este ca
legile universului actioneaza si n prezent asa cum o faceau si n trecut.

LEGILE TERMODINAMICII SI LEGATURA LOR CU ORIGINEA
UNIVERSULUI
Ter-o#ina-ica: capitol al fizicii n care rolul primordial al studiului l au
fenomenele in care variaza temperatura. Aceste fenomene implica miscarea termica a
materiei si transformarea energiei dintr-o forma n alta. 7ermodinamica se bazeaza pe
experiente din care au iesit legi sau principii cunoscute sub numele de legea zero,
legea ntia4primul principiu5, legea a doua4principiul al doilea5 si legea a
treia4principiul al treilea5.
Princi'i&) tran,iti%itatii ec4i)i(r&)&i c4i-ic:
Daca doua sisteme se gasesc in echilibru cu un al treilea printr-un punct
diaterm(perete perfect conducator din punct de vedere termic )atunci ele sunt in
echilibru unul cu celalalt.
Princi'i&) ,ero a) ter-o#ina-icii
Doua sisteme termodinamice puse in contact si izolate de mediul nconurator
ating de la sine(in cele din urma) starea de echilibru termic.
+rincipiul zero sta la baza metodelor de masura a temperaturii unui corp.
,odelul evolutionist presupune ca a existat un -ou primordial care a explodat din
cauza temperaturii mari pe care o avea' conform principiului zero un sistem asupra
caruia nu se actioneaza din exterior4prin sc)imb de substanta sau energie5este n
ec)ilibru cu mediul n care se afla. =e dam seama ca aplicarea principiului zero al
termodinamicii nu este posibila asupra -oului primordial din urmatoarele motive:
0. =u exista un mediu ncon(urator cu care sa fie n ec)ilibru acea sfera initiala.
1. Daca ar fi existat un mediu ncon(urator acel ou nu ar mai fi fost asa de primordial
.
2. &c)ilibrul dintre ou si mediu4sa presupunem prin absurd ca ar fi existat acel
mediu5 n-ar fi putut sa duca la o explozie asa cum sustine evolutionismul.
Deoarece 'rinci'i&) ,ero n& .si $aseste a')icatia in 5o&) 'ri-or#ia)/
'res&'&nerea #e (a,a a -o#e)&)&i e%o)&tionist ca ori$inea &ni%ers&)&i 'oate i
c&nosc&ta 'e (a,a )e$i)or nat&ra)e care actionea,a .n 're,ent n& -ai este
%a)a(i)a.
Princi'i&) &n& a) ter-o#ina-icii
Acest principiu constituie o extindere a legii conservarii energiei n procesele n
care intervine miscarea termica a materiei.
&xistenta caldurii ca forma a transferului de energie a constituit o problema
deosebita n istoria termodinamicii. Abia experimentele lui 6o&)e au dovedit si
confirmat natura asemanatoare a caldurii si a lucrului mecanic. &xperimentele
ulterioare au demonstrat faptul ca lucrul mecanic si caldura sunt singurele forme de
transfer al energiei ntre un sistem termodinamic si mediul ncon(urator. Aceasta
situatie a permis definirea caldurii n cadrul axiomatic al termodinamicii ca fiind acea
forma a transferului de energie diferita de lucrul mecanic. Desi o astfel de definitie
pare oarecum -ciudata , totusi n cadrul termodinamicii ea s-a impus.
A$$
+rincipiul unu al termodinamicii introduce o noua marime de stare numita energie
interna care este egala cu suma tuturor energiilor cinetice a moleculelor unui corp.
Astfel primul principiu4formularea ,aHer5 afirma ca un sistem izolat adiabatic de
mediul ncon(urator si poate sc)imba energia interna ca urmare a efectuarii de lucru
mecanic din exterior4 !" #"$%-$& 5. Daca sistemul nu este izolat adiabatic si are
loc sc)imb de caldura dintre sistem si mediul ncon(urator atunci $" #- ! .
'ariatia energiei interne a sistemului este egala cu suma dintre lucrul mecanic
efectuat asupra sistemului(sau a sistemului catre exterior)si caldura schimbata
sistem cu mediul exterior.
$n concluzie prima lege a termodinamicii este legea conservarii materiei si energiei
existente, exact asa cum a prezis modelul creationist si anume ca odata nc)eiata
creatiunea ramne constanta deoarece au fost introduse legi de conservare ale ei. &a
mai afirma ca nimic nu este acum nici -creat nici distrus. &a ne nvata deci foarte
convingator ca universul nu s-a creat pe sine ' nu exista nimic n structura prezenta a
legii naturale care ar putea cumva sa i explice originea.
+rimul principiu al termodinamicii are o importanta deosebita n studiul masinilor
termice. %e numeste masina termica acel dispozitiv care preia energie termica din
exterior transformnd-o n lucru mecanic. 3 masina termica poate obtine deci lucru
mecanic doar pe baza sc)imbului de caldura cu mediul exterior. 3 consecinta directa
a legii nti a termodinamicii este imposibilitatea construirii unui dispozitiv care sa
furnizeze lucru mecanic fara a prelua energie din exterior 4perpetuum mobile de speta
$5 pentru ca asa cum am mentionat si anterior L27 n cazul sistemelor izolate
adiabatic si L27*U n cazul n care exista sc)imb de caldura cu exteriorul.
"n alt enunt al principiului $ al termodinamicii afirma urmatorul lucru:/ cantitatea
#e ca)#&ra 'ri-ita #e o -asina ter-ica #in e8terior 'oate i con%ertita inte$ra)
.n ener$ie interna sa& .n )&cr& -ecanic./
Daca un sistem termodinamic nu poate efectua lucru mecanic fara a prelua caldura
din exterior rezulta ca acea explozie ve)iculata de evolutionism nu putea avea loc
deoarece nu exista o alta sursa care sa-i furnizeze energia necesara efectuarii de lucru
mecanic necesar exploziei. Daca acel -ou primordial ar fi explodat de la sine , fara
vre-o implicatie din exterior a(ungem iar la paradoxala concluzie ca legile naturale
care actioneaza n prezent nu sunt aceleasi cu legile pe care le respecta universul la
nceput. +rin urmare modelul evolutionist primar nu este valabil. Aici de obicei apare
o presupunere secundara si anume ca legile universului n prezent sunt altele dect
cele din trecut. 7otusi nu avem nici o dovada ca asa ceva s-ar fi ntmplat ,nsa facnd
abstractie de acest impediment si acceptnd aceasta ipoteza ne dam seama ca nu avem
cum sa aflam care erau acele legi, deoarece stiinta se bazeaza pe experiment si
repetabilitate. Deci nu avem cum sa sustinem din punct de vedere stiintific aceasta
ipoteza a unor legi diferite in trecut fata de cele din prezent. Cei care fac asemenea
air-atii nestiintiice nu fac altceva dect sa faca doar anumite presupuneri care nu
au nici o legatura cu realitatea obiectiva si ncearca sa aduca -adevarul de partea lor
si nu sa vina ei de partea adevarului.
Princi'i&) #oi a) ter-o#ina-icii
$n sensul cel mai general, principiul $ al termodinamicii este o lege a conservarii
energiei.
$ndiferent de tipul energiei implicate n proces4termica, mecanica, electrica,
magnetica5 variatia energiei interne a sistemului este egala cu suma algebrica a
energiilor sc)imbate cu mediul ncon(urator. #egile de conservare se exprima din
punct de vedere matematic prin egalitati. Astfel principiul $ permite transformarea
energiei dintr-o forma n alta atta timp ct energia totala se conserva, prin urmare nu
A$$$
exista nici o restrictie n conversia energiei termice n energie mecanica si invers.
7oate experimentele arata ca energia de orice tip se poate transforma prin lucrul
mecanic n energie termica, nsa s-a observat ca indiferent de tipul dispozitivului
folosit, randamentul procesului de transformare a energiei termice n energie
mecanica este ntotdeauna s&(&nitar.
%e impun deci anumite restrictii n cazul conversiilor de energie. &xista
nenumarate fenomene care nu pot fi explicate cu nici o lege de conservare, de aceea
pe lnga principiul $ a aparut necesitatea enuntarii unui principiu care sa stabileasca n
principal sensul evolutiei diferitor procese. Din punct de vedere matematic principiul
$$ este reprezentat printr-o inegalitate si nu este o lege de conservare.
.ormularea principiului $$ care are cea mai mare importanta n studiul nostru este
formularea care include o noua marime de stare ce caracterizeaza nivelul de
organizare al unui sistem, marime numita entropie.
(ntropia este un parametru de stare care) ntr-un proces reversibil satisface
egalitatea*

i "n
+"
#i
unde Ii 40,n5 sunt caldurile sc)imbate cu mediul ncon(urator la
i", Ti
temperaturile 7i40,n5.$ar Princi'i&) cresterii entro'iei air-a:
+n orice 'roces a#ia(atic! entro'ia &n&i siste- oarecare creste sa& ra-"ne
constanta 9S:; .n care 52/ este 'entr& 'rocese re%ersi(i)e si 5</ 'entr& 'rocese
ire%ersi(i)e.
%i cum n natura procese reversibile nu exista 4 o transformare reversibila este o
transformare ideala 5 nu putem dect sa concluzionam ca entro'ia n& 'oate #ec"t sa
creasca. Aceasta marime exprima de fapt ca n orice proces sc)imburile de energie
fac ca energia sa -decada spre niveluri inferioare de utilizare astfel nct rezulta o
neta descrestere a -disponibilitatii energiei pentru alte actiuni ulterioare.
,arele savant si scriitor de literatura science-fiction $saac Asimov a scris: Ce ne
spune aceasta a doua lege , prin urmare este ca n marele (oc al universului , noi nu
numai ca nu putem cstiga: nici macar nu putem realiza un scor egal. 7ot el adauga
ca -Cele doua legi ale termodinamicii sunt ,presupun eu,acceptate de fizicieni ca
probabil cele mai sigure generalizari din experienta care o detinem.
Acest principiu este important tocmai pentru ca el afirma ca n natura exista o lege
a sc)imbarii a caror directii sunt descendente si nu ascendente cum presupune
evolutia. $ata cum se reflecta acest principiu n :
1. Ter-o#ina-ica c)asica sustine ca entro'ia creste in orice proces fizic si energia
tinde spre nivele inferioare de utilizare.
2. Ter-o#ina-ica statistica afirma ca fiecare cantitate de energie are asociata
marimea de stare numita entropie care masoara gradul de dezordine al sistemului.
&nergia trebuie -sa curga ntotdeauna ntr-un sens astfel nct entropia sa creasca.
Din toata experienta noastra putem concluziona ca toate procesele -curg n
directia unei dezordini, degradare si )aos crescnd.
3. Ter-o#ina-ica inor-ationa)a. 8n legatura cu prelucrarea informatiilor, o noua
stiinta numita -7eoria informatiei a preluat conceptul din fizica al entropiei
asociindu-l cu gradul de distorsionare al informatiei in timpul proceselor de
prelucrare a ei. Cu alte cuvinte -entropia in -7eoria informatiei reprezinta
gradul de veridicitate al unei informatii dupa ce ea a trecut prin mai multe -filtre.
+entru ca un sistem sa poata trece de la o stare de organizare inferioara spre una
superioara este nevoie ca energia sa fie cstigata 4cantitativ si calitativ5, ordinea
trebuie crescuta si informatia trebuie sa fie adaugata. Aceasta lege a termodinamicii
$G
afirma ca acest lucru nu se va ntmpla n nici un proces natural , dect daca intervine
o forta din exterior.
<arold .. /lum n cartea sa -%ageata timpului si evolutia scrie: /Este &na #in
consecinte)e acestei )e$i ca toate 'rocese)e rea)e #ec&r$ ire%ersi(i)=Orice 'roces
#at #in &ni%ers&) acesta este insotit #e o sc4i-(are in -ari-ea &nei cantitati
n&-ite entro'ie=Toate 'rocese)e rea)e a& )oc c& o crestere a entro'iei.
Entro'ia -asoara #e ase-enea 4aos&) sa& )i'sa #e or#ine #in siste-> c& cat este
-ai -are 4aos&) c& atat este -ai -are entro'ia./
$ndiferent de sistemul pe care l analizam si de tipul de entropie pe care acesta l
detine sensul de deplasare al acestuia este ntotdeauna unul descendent si nu unul
ascendent asa cum sustine evolutia. +entru a nlatura aceasta contradictie este necesar
sa introducem o presupunere secundara si anume ca n timpul n care a luat fiinta
universul toate fenomenele aveau un sens care permitea entropiei sa scada sau cel
putin sa ramna constanta. ,odelul creationist, pe de alta parte nu are nevoie sa
introduca o presupunere secundara in cazul acestei contradictii pentru ca el prezice ca
universul tinde spre dezorganizare si )aos.
Cele mai multe carti care trateaza subiectul evolutiei nu mentioneaza macar
aceatsta a doua lege a termodinamicii, insa acei savanti evolutionisti care sunt
provocati sa comenteze aceasta lege dau urmatoarele raspunsuri:
1. A #o&a )e$e n& se a')ica siste-e)or %ii. Realitatea este insa ca in
sistemele vii au loc o multime de procese fizico-c)imice complexe si nu avem
nici un indiciu ca aceste procese nu ar decurge fara a respecta legile
termodinamicii."nul dintre cei mai competenti bio-c)imisti, <arold /lum, un
evolutionist convins afirma, incercand sa-i convinga pe colegii sai, bio-c)imisti
de valabilitatea legii a doua ca: 3ricat de atent am examina energetica
sistemelor vii,nu gasim nici o dovada a infrangerii principiiilor termodinamicii,
dar vom intampina un grad de complexitate neintalnit in lumea nevie.
Deoarece aceste doua legi ale termodinamicii sunt in unanimitate acceptate de
toti savantii, si anume ca energia si materia nu pot fi propria lor cauza si ca
nivelul de organizare din fiecare sistem scade, putem afirma ca evolutionismul
este intr-o mare contadictie cu stiinta, deoarece sensul ascendent al evolutiei
este contrazis de aceste legi.
Afirmatia ca -a doua lege a termodinamicii nu se aplica sistemelor vii
presupune ca materia vie si cea moarta au evoluat separat,iar legile
termodinamicii isi gasesc aplicabilitatea numai in materia nevie, cea vie
respectand un alt set de legi. Daca materia vie ar respecta alte legi decat cea
moarta am fi indrepatatiti sa afirmam ca ele au o origine diferita, ceea ce
combate modelul evolutionist care sustine ca viata a aparut din materie moarta.
2. A #o&a )e$e este n&-ai o air-atie statistica! iar e8ce'tii)e s&nt
'osi(i)e.Aceasta idee este adevarata doar ca probabilitatea de a se realiza
exceptii este foarte redusa. &ste ca si cum am afirma ca un grup de maimute
batand la intamplare clapele unor masini de scris vor reusi sa reproduca
intergral si fara nici o greseala intreaga opera a lui %)a>espeare. Conform
calculelor lui Bent posibilitatea ca o singura calorie de energie termica sa
poata fi convertita integral in energie mecanica este aceasi cu probabilitatea
ca acele maimute sa poata reproduce intreaga opera a lui %)a>espeare de 0C
Juadrilioane de ori la rand fara nici o greseala.
3. Pro(a(i) ca a #o&a )e$e n& se a')ica in a)te 'arti a)e
&ni%ers&)&i.Aceasta este o speculatie interesanta,dar nestiintifica. Asa cum
sustine modelul evolutionist, universul a avut o singura origine, deci conform
G
rationamentului cauza-efect legile ar trebui sa fie aceleasi in tot universul.
"niversul nostru este &ni*%ers si nu #i*%ers.
4. A #o&a )e$e n& se a')ica siste-e)or #esc4ise.
Aceasta este idea ve)iculata cel mai des de catre evolutionisti. &ste adevarat
ca legile termodinamicii au fost definite pentru sisteme izolate, dar pe de alta
parte este la fel de adevarat ca in natura nu exista sisteme izolate perfect. &i
sustin ca nu exista nici o problema atata timp cat de la soare vine destula
energie ca sa compenseze entropia, dar problema este nu daca exista suficienta
energie pe +amant ci nivelul de disponibilitate al acestei energii.
%a dam un exemplu: caldura care vine de la %oare a(unge pe +amant, este
transformata in caldura, aceasta caldura este convertita in energie mecanica a
curentilor din atmosfera si din )idrosfera, energia mecanica este transformata
in energie electrica de catre centralele mareomotrice si eoliene, energia
electrica este convertita in energie luminoasa de becurile din casele noaste, iar
dupa aceea ! =ivelul de utilizare a energie scade in orice proces. %oarele nu
dispare 4lege $5, dar se raceste 4legea a $$-a5.
$n natura exista cateva tipuri de sisteme care cresc in organizare si par sa se
opuna tendintei descrise de legea a $$-a, in care nivelul de organizare creste, in
loc sa scada asa cum sustine legea a $$-a a termodinamicii. 3 samanta se
dezvolta ascendent pana a(unge la stadiul de planta matura, o gramada de
caramizi creste pana cand a(unge o cladire.Daca privim atent la aceste sisteme
vom vedea ca:
a1 Tre(&ie sa e8iste &n 'ro$ra- care #iri?ea,a cresterea.
"n proces de crestere fara nici un tipar sau program de diri(are nu va
transforma niciodata un sistem
dezorganizat intr-un sistem cu un grad mai mare de organizare, ci cresterea va
duce la formarea unui -cocolos eterogen. $n cazul plantei tiparul care ii
diri(eaza cresterea este codul continut in structura ADN*&)&i, iar in cazul
cladirii programul care diri(eaza dezvoltarea este ')an&) e#iici&)&i.
(1Tre(&ie sa e8iste &n con%ertor #e '&tere care sa ener$i,e,e cresterea.
&nergia are importanta proprietate numita con%erti(i)itate cea ce permite ca
energia sa poata fi convertita dintr-o forma in alta. &nergia nu ne-ar fi de nici
un folos daca ea n-ar putea sa fie transformata dintr-o forma in alta dupa
necesitati, insa ca energia sa fie transformata este nevoie de un con%ertor care
sa asigure aceasta functie.
$n cazul plantei conversia de energie este asigurata de otosinte,a prin
numeroase procese fizico-c)imice care preiau energia luminii solare
transformand-o in energia necesara cresterii plantei.
$n celalalt caz al cladirii, numeroase mecanisme mecanico-electrice se
combina pentru a asigura procesul de constructie al edificiului.
+entru ca un sistem sa poata trece de la o stare de organizare inferioara la o
stare superioara trebuie sa fie satisfacute ambele conditii. Convertirea energiei
trebuie sa se faca organizat, dupa un anumit tipar. "n elefant poate efectua
lucru mecanic intr-un magazin de portelanuri fine, insa el nicidecum nu va
lasa la plecarea sa din magazin un sistem mai organizat ca la inceput.
%e constata ca trebuie c)iar si in cazul sistemelor mici ca codul de dezvolatare sa fie
foarte complex. Daca ar exista acest proces evolutiv, el ar trebui sa contina un cod de
crestere infinit mai complex care sa convesrteasca energia si sa asigure dezvoltarea
sistemelor. Cine pana acum a vazut in natura acel proces care impinge totul in sus,
G$
elementele c)imice simple in molecule, moleculele in celule, celulele in organisme
simple, organismele simple in maimuta si apoi in om!
+ana cand evolutionistii nu vor putea sa demonstreze existenta acestui convertor de
energie si a planului care asigura dezvoltarea ascendenta a sistemelor, atat vii cat si
nevii, evolutia este negata in totalitate de )e$ea a II*a a ter-o#ina-icii.
SISTEMUL SOLAR! INTAMPLARE SAU PLAN?
Dupa cate cunoastem Siste-&) nostr& so)ar este unic in "nivers. &volutionistii
sustin ca exista si alte planete in univers asemenea +amantului care au evoluat odata
cu stelele, fapt care a facut posibila aparitia vietii. Dar aceste afirmatii nu sunt deloc
stiintifice ,ci doar presupuneri care nu au nici o baza,de aceea ne vom limita la a
studia numai sistemul nostru solar, pe baza propriilor lui date. Atunci cand ai la
dispozitie un singur sistem nu poti face amalize statistice asupara altor sisteme de
acest tip 4necunoscute inca sau inaacesibile studiului stiintei empirice5.
Datorita presupunerilor ca ar mai exista viata si pe alte planete ,oamenii au
explorat tot mai mult spatiul cosmic,iar in vederea acestui lucru au fost investite
resurse serioase. Cu toate acestea nu s-a gasit viata in spatiu ,c)iar daca evolutionistii
sustin ca totul a avut o origine comuna inclusiv +amantul ,pe care viata a fost posibila,
deci ar putea exista conditii de aparitie a vietii pe oricare dintre planetele sistemului .
C)iar daca nu au descoperit inca viata ,evolutionistii spera inca in minuni.. $nsa
modelul creationist are cu totul alta interpretare
fiecare planeta a fost creata la inceput cu un scop special si de aceea
fiecare dintre ele vor avea o structura si o compozitie diferita, ceea ce
contrazice faptul ca ar fi evoluat dintr-o sursa comuna'
pe de alta parte doar pamantul are o )idrosfera si o atmosfera
capabile sa intretina viata '
nicaieri in afara +amantului nu va fi gasita vreo forma de viata'
c)iar daca vor fi gasite dovezi ale vietii si pe alte planete, acestea se
vor supune acelorasi legi de degradare ca si pe +amant'
7oate aceste preziceri au fost confirmate de aselenizarile pe #una si de sondele
trimise in spatiu. De asemenea putem observa fotografiile facute #unii si planetei
,arte' relieful catastrofic ne demonstreaza o data in plus procesul dedegradare la care
au fost supuse.
Cu toate stradaniile sale ,omul a reusit in cele din urma sa faca o mai amanuntita
analiza a rocilor de pe #una si a constatat ca acestea nu au o structura identica cu cea
a +amantului , lucru ce arata ca cele doua corpuri nu au avut o origine comuna din
care sa fi evoluat, cu atat mai putin celelalte corpuri ale sistemului nostru solar pot
avea aceeasi origine.
Ceea ce teoria evolutionista nu poate demonstra si nici maca prezice,este scopul
crearii +amantuilui. +e cand creationismul afirma ca +laneta Albastra a fost creata cu
scopul de a-i servi omului drept casa ,evolutionismul ramane in dificultate.
C)iar daca toate acestea sunt doar preziceri,fie ca sunt cu privire la origine sau la
orice altceva, ele nu au nimic stiintific, ci doar pura filosofie' omul poate acepta unul
din aceste doua modele, insa alegerea se va face tot pe baza de credinta, insa aceasta
credinta nu trebuie sa fie una oarba, ci bazata pana la un punct pe date stiintifice. $n
G$$
final conflictul dintre creationism si evolutionism are aspecte teologice.3ricat de mult
ne-am stradui sa comparam datele practice ale biologiei sau ale geologiei sau a altei
stiinte masurabile vom fi pusi in fata unei alegeri nestiintifice,adica de a explica
lucrurile din viziunea descinderii evolutionismului sau a scopului creativ. De
exemplu oare atat pestele cat si omul au oc)i pentru ca omul a evoluat din peste,sau
atat omul cat si pestele au oc)i pentru a implini un scop anume:acela de a vedea.
&xplicatiile teologice au fost considerate a fi nevalabile de catre unii savanti, in ceea
ce priveste probleme originilor,si admitem ca e greu in stadiul actual al cercetarilor sa
descoperim care era planul creatorului.
E%o)&tia #in 5ni-ic/. $n ultimii ani s-au perindat mai multe teorii care sa poata
explica aparitia universului. 7eoria starii stationare a universului , propusa de %ir .red
<oHle a fost abandonata c)iar si de initiatorul ei, dar fostii adepti ai acestei idei
resping si teoria marii explozii. 6eiss>opf a afirmat ca nici o teorie a aparitiei
cosmosului nu este satisfacatoare, si c)iar si modelul standard acceptat al marii
explozii ne pune in fata unor intrebari fundamentale. $deea unui univers oscilant a fost
si ea abandonata, deoarece s-a concluzionat ca datorita entropiei uriase generate in
univers, el fiind inc)is nu poate trece decat printr-un ciclu de expansiune sau de
contractie. A fost lansata o noua teorie a universului in expansiune, ceea ce este mai
degraba o incercare disperata de a evita implicatiile creationiste si ale cosmogoniei
adevarate. Conform acestei teorii se considera ca universul a fost la inceput o
particula infinitizimala care si-a marit volumul ei in primele 0;-2C de secunde pana la
marimea unui grape-fruit. Aceasta explozie -mare si rece initiala a fost urmata de -
bubuitul fierbinte standard numit -/ig /ang. Ce spun cei care au lansat aceasta
teorie! $ata raspunsurile a doi dintre ei:
-&sti ispitit atunci sa faci un pas mai departe si sa speculezi ca intreg
universul a evoluat literalmente din nimic
-*ca universul nostru a avut ca origine fizica o fluctuatie cuantica a
unui adevarat vid preexistent, sau a starii de nefiinta.
+rin urmare toate aaceste teorii cosmogonice se reduc la doua:e%o)&tie e8 ni4i)o sau
creatie e8 Deo. Alegerea care trebuie facuta este intre nimicul omnipotent sau
Dumnezeul omnipotent.
CUM A APARUT VIATA?
$n prezent pe planeta noastra exista numeroase organisme , de la cele mai simple
4care au dimensiuni de pana la a 1;;;-a parte dintr-un milimetru5 pana la cele mai
complexe 4 mamiferele si omul5.$n aceste conditii apare vec)ea intrebare :Cand si
cum a aparut %iata!"nul dintre cele mai dificile stadii in procesul evolutionist este
fara indoiala faza in care materia nevie s-a transformat in materie vie. Daca acest
proces a avut loc, atunci el ar trebui sa poata fi explicat cu a(utorul legilor care
actioneaza si astazi, asa cum prezice modelul evolulutionist. $n aceste conditii trecerea
materiei vii de la neinsufletire la viata ar trebui sa aiba loc si astazi. Cand observatiile
noastre empirice contrazic faptul ca materia nevie poate sa treaca la viata, in modelul
evolutionist apare presupunerea secundara ca in trecutul indepartat in care aceasta
trecere a avut loc, conditiile de pe +amant erau altele decat conditiile actuale. Aici
apare evidenta superioritatea modelului creationist. &l nu are nevoie sa explice cum si
G$$$
in ce conditii a aparut viata, el pur si simplu spune: Ca&,a Pri-ara a %ietii tre(&ie
sa ie %ie si ca viata poate aparea doar din viata.
$deea ca materia vie a aparut din materie neinsufltita nu este de fapt asa de noua. $n
timpul evului mediu, unul dintre pionerii c)imiei 9oannes Aan <elmont afirma ca a
descoperit o formula de producere a soarecilor. Daca puneti carpe vec)i si grau intr-o
cutie si o ascundeti pe acoperis sau in )ambar, exista posibilitatea sa obtineti soareci.
Acest experiment este repetat si astazi cu rezultate reale,dar explicatia lui este cu totul
alta. Acesta este unul din marea multime de experimente care i-a determinat pe
oameni sa adopte conceptul de gandire a aparitiei spontane a vietii. .ara indoiala ca
experimentul care a demonstrat imposibilitatea aparitiei spontane 4de la sine5 a vietii a
fost e8'eri-ent&) )&i Paste&r.
#ouis +asteur a realizat urmatorul experiment: intr-o sticla cu gat simplu, elimina
prezenta diferitelor particule,dar si posibilul aer4 considerat element vital pentru
aparitia spontana a vietii5 , toarna apa si material organic ca substrat )ranitor in
aceasta sticla. $ncalzind sticla a prevenit aparitia posibilelor organisme vii in ea. %-a
constatat ca viata nu poate aparea spontan in acea sticla. +asteur a considerat ca ideea
de aparitie spontana a vietii va disparea pentru totdeauna in urma acestui experiment.
7otusi aceasta idee nu a disparut, ci a aparut conceptul ca viata a aparut si s-a
dezvoltat candva in trecut intr-o supa bogata in compusi organici.
Aiata are o complexitate imensa. 3 multime de factori trebuie sa interactioneze ca
sa permita supravietuirea, dezvoltarea si reproducerea unui organism. /ioc)imistii si
biologii moleculari au inceput sa descopere niste molecule complexe importante si
integrate in sisteme bioc)imice inalte.7reapta inalta a imposibilitatii aparitiei spontane
a acestor sisteme complexe a devenit provocarea capitala.
$n continuare vom descrie pe rand cele mai importante structuri c)imice care fac
posibila functionarea sistemelor vii.
Mo)ec&)e)e si-')e @(io-ono-eri1. %ubstantele c)imice pe care le gasim la
fiecare organism viu sunt deosebit de importante. "nele molecule organice simple
4biomonomeri5 sunt combinate in forme importante in moleculele biologice
4(io'o)i-eri1 cum sunt proteinele si acizii nucleici 4AD= si AR=5. /iopolimerii pot
contine sute de mii de molecule legate impreuna.Aminoacizii4biomonomerii5prezinta
materiale simple- blocuri de proteine4biopolimeri5.3rganismele vii au douazeci de
feluri de baza de aminoacizi in ele.Cateva sute din ele se pot combina in formarea
unei singure molecule de proteina.Acizii nucleici 4biopolimerii5sunt si mai complecsi,
incluzand combinarea nucleotidelor4biomonomeri5care sunt constituiti din za)aride ,
fosfati si baze nucleotide.&xista patru baze de diferite tipuri al bazei nucleotide.Acizii
nucleici pot contine milioane de nucleotide.&reditatea si informatia metabolica a
organismului este inscrisa in secvente de diferite tipuri ale bazei nucleotide.3amenii
de stiinta indica acizii nucleici AD= si AR= ca fiind responsabili de pastrarea si
transmiterea caracterelor ereditare.$n anul 0:C2 %tanleH ,iller a reusit sinteza
aminoacizilor in conditii de laborator, despre care se crede ca au fost aceleasi cu
conditiile de pe +amantul primar .&l a reusit acest lucru folosind aparatura c)imica in
care a amestecat gaz metan,)idrogen,amoniac si vapori de apa si a expus acest
amestec descarcarilor electrice.Au fost obtinuti pe aceasta cale ma(oritatea
biomonomerilor necesari sintezei de proteine sau acizi nucleici, insa aceasta nu este o
dovada ca la fel s-a intamplat si la aparitia vietii.De exemplu aminoacizii se formeaza
in mediu alcalin insa acest mediu nu este favorabil si formarii za)aridelor totusi
amandoua sunt necesare functionarii organismelor vii.%a admitem ca aminoacizii s-au
format in presupusa -S&'a Pri-ara/ de la inceput .Cecetatorii au descoperit
G$A
existenta a doua tipuri fundamentale de aminoacizi:S4rotit la stanga5si D4rotit la
dreapta5 in functie de planul polariziarii luminii.
%-a constatat ca organismele vii contin doar aminoacizi de tip S.Cum a fost posibila
aparitia vietii doar dintr-un singur tip de aminoacid4S5 odata ce in acel amestec
existau ambele tipuri de aminoacizi."rmatoare problema o reprezinta lispsa dovezilor
in rocile din adancimea scoartei +amantului a -S&'ei Pri-or#ia)e/, deoarece rocile
acestea nu contin substante organice. "na dintre teoriile care sustin aparitia vietii
spontan este ca unele substante organice necesare sintezei biomonomerilor s-au
format in atmosfera dizolvandu-se ulterior in ocean."n astfel de exemplu a dat
c)imistul Donald <ull in privinta celui mai simplu aminoacid
glicerina4=<
1
C<
1
C33<5.&l a a(uns la concluzia ca in cazul aparitiei acesteia in
atmosfera primara ,:EK din ea s-ar fi dezintergrat c)iar inainte de a a(unge in ocean ,
iar restul de 2K s-ar fi distrus in ocean. %i c)iar daca nu s-ar fi distrus concentratia ei
maxima foarte mica40;
-01
molLl5nu ar fi fost suficienta pentru ca aceasta sa fie material
de inceput pentru nasterea spontana4de la sine5 a vietii.
Mo)ec&)e)e co-')e8e4(io'o)i-erii1.
Din cauza structurii lor foarte complexa ,aceasta fiind de sute de ori mai mare decat ce
a monomerilor, sansele aparitiei lor in mod spontan tind spre zero, deoarece nasterea
lor necesita nu numai un consum ridicat de energie ci si un cod secvential care sa
contina toate informatiile despre structura lor.
3rganismele vii contin cateva mii de tipuri de proteine. 3 proteina este o succesiune
de cateva sute de aminoacizi. +utem asemana o proteina cu o propozitie, aminoacizii
fiind literele. %unt permise anumite -greseli gramaticale insa cativa aminoacizi
trebuie sa se afle in pozitii c)eie pentru ca proteina sa existe.7otusi daca ar exista
asemenea -greseli proteina nu ar mai functiona corect. /oli ca anemia sau unele
tipuri de cancer apar ca urmare a pozitiei gresite a unui singur aminoacid. Aceasta
ordine din proteina si faptul ca ea nu poate functiona oricum ne duce mai degraba cu
gandul la o planificare riguroasa si o inteligenta care sa o realizeze.
%a ne imaginam o structura formata din doua elemente distincte4 A si /5 care poate
functiona numai intr-o singura combinatie4 sau A/,sau /A5. +robabilitatea ca aceasta
structura sa se formeze de la sine si sa functioneze este de M. Daca am avea o
structura cu trei elemente 4A ,/ si C5 si o singura combinatie sa fie valida,
posibilitatea ei de aparitie este de 0L2@.+rin urmare in cazul unei proteine cu 0;; de
aminoacizi, posibilitatea ei de aparitie este de 0L0;;@, aproximativ o combinatie din
0;
0CF
este viabila.
Acest numar este mult prea mare pentru a fi inteles corect. =otati ca in univers exista
doar 0;
F;
electroni. %avantii evolutionisti afirma ca universul are o varsta de 2; de
miliarde de ani.%a admitem ca nu reusim din prima incercare sa obtinem combinatia
corecta de proteina, asteptam o perioada de o miliardime de secunda si repetam
incercarea. $n aceste conditii generoase timp de 2; de miliarde de ani putem reusi sa
facem doar 0;
0;C
combinari,iar sansa de a obtine combinatia corecta din toata
incercarile acestea este de 0 la 0;
C2
ceea ce este un numar infinitizimal, prin urmare
sansa de a obtine o molecula functionala este practic nula. $ntr-un studiu realizat de
=A%A, in care cosmonautii erau invatati sa recunoasca c)iar si cele mai rudimentare
forme de viata de pe alte planete, s-a afirmat ca o molecula poate fi considerata vie
daca are cel putin ?;; de aminoacizi,iar fiecare aminoacid sa fie compus din ?-C
elemente c)imice de baza si fiecare element c)imic este o alcatuire unica de electroni,
protoni si neutroni. +rin urmare nimeni 4cu exceptia unui evolutionist dogmatic 5 nu
poate crede ca un sistem viu sa poata aparea la intamplare, iar daca il excludem pe
Creator din aceasta ec&atie nu ramane nici o posibilitate de aparitie a unui sistem viu.
GA
Posi(i)itatea sinte,ei -o)ec&)ei #e ADN
+roblema discutata la punctul anterior reprezinta de fapt o suprasimplificare, caci in
realitate lucrurile stau cu totul altfel.3rice fel de proteina sau alt fel de sistem viu nu
s-ar putea reproduce niciodata, pentru ca acest sistem trebuie sa contina o enzima care
sa inmagazineze toate informatiile genetice ale sistemului necesare multiplicarii.
+entru ca viata sa fi putut continua dupa aparitia spontana a primului biopolimer, era
necesara si prezenta unei structuri care sa contina informatia care trebuia sa fie
transmisa prin reproducere.
8n lucrarea -8ndoieli cu privire la moderna teorie evolutionista sintetica de .ran>
/. %alisburH gasim urmatoarele:
5O 'roteina -e#ie 'oate contine circa A;; #e a-inoaci,i. Gena ADN care .i
contro)ea,a sinte,a %a a%ea circa B;;; #e n&c)eoti#e .n )ant&) ei. De %re-e ce
e8ista C ti'&ri #e n&c)eoti#e .ntr*&n )ant ADN! &na care consta #in B;;; #e
)e$at&ri ar '&tea sa e8iste .n C
B;;;
or-e #ierite. Fo)osin# '&tina a)$e(ra
@)o$arit-i1 '&te- %e#ea ca C
B;;;
2B;
D;;
. B; .n-&)tit c& sine #e D;; #e ori #a cira
B &r-ata #e D;; #e ,ero&ri. N&-ar&) acesta este tota)-ente #inco)o #e '&terea
#e c&'rin#ere a -intii noastre./
3 proteina nu s-ar putea forma de la sine orict de mare ar fi universul si orict de
lung ar fi timpul, nsa modelul creationist nu-si pune aceasta problema deoarece el
postuleaza ca viata a aparut dintr-o sursa vie.
Ce)&)a *&nitatea #e (a,a -oro*&nctiona)a si $enetica a or$ani,arii
-ateriei %ii.
3 si mai mare problema pentru evolutie o constituie combinarea structurilor complexe
pentru a forma c)iar si o simpla celula capabila sa functioneze si sa transmita mai
departe caracterele proprii.
%e presupune ca celula a evoluat in timp, iar pentru formare ea avea nevoie nu numai
de AD= si proteine ci si de alte molecule complexe cum ar fi grasimile si
carbo)idratii. Acest lucru arata pur si simplu ca este imposibil sa se creeze niste tipuri
de componente complexe care apar din elemente c)imice luate la intamplare.
$ntre toate componentele unui sistem asa de complex cum este celula exista o legatura
stransa , fiind o interconditionare in care toate componentele depind unele de
celelalte, cunoscut fiind faptul ca in sinteza proteinelor este indispensabila prezenta
acizilor nucleici, iar pentru a obtine acizi nucleici este nevoie de o proteina de la care
sa se porneasca. &volutia este foarte greu de prevazut deoarece acest sistem 4celula5
nu este usor de despartit in unitati functionale separate. .unctioneaza ca un intreg
unde cel mai mare numar de parti depind una de cealalta.
,a(oritatea oamenilor de stiinta accepta aparitia spontana a vietii, negli(and studiile
de probabilitate care arata cum acest lucru s-ar fi putut intampla, de aceea sunt
ve)iculate mai multe idei care descriu conditiile in care a aparut viata. Aa prezentam
in continuare cateva dintre ele.
1. Aiata a putut fi generata ca urmare a unor proprietati pe care le are materia
singura, insa nu exista dovezi ca informatii complexe ca codul acizilor nucleici,
exista doar in elementele c)imice.
2. Aiata a aparut ca autogenerata, sistemele ciclice interactive de proteine si acizi
nucleici fiind a(utate de influienta energiei. "n asemenea model contine atat de
multe presupuneri secundare incat este aproape imposibil de utilizat.
2. Aiata a aparut intr-un izvor cald , )idrotermal in ocean."n asemenea mediu ar
putea oferi o protectie celulelor vii din partea mediului exterior, insa tot acest
mediu ar fi reprezentat si cauza mortii lor, celulele fiind inca foarte instabile in
faza lor incipienta.
GA$
?. Aiata nu a aparut sub forma de celule ci la suprafata unor corpuri rezistente cum
ar fi cristalul de pirita, insa nu avem nici un indiciu ca structura ordonata a
cristalelor ar fi putut constitui un model pentru moleculele biologice complexe.
5. Aiata a aparut ca urmare a faptului ca genele organismelor vii s-ar fi dezvoltat
folosind modelul argilelor, insa acest model nu este valabil din acelasi motiv ca si
cel anterior.
D. Aiata a aparut ca urmare a faptului ca AR=-ul contine anumite enzime proprii lui
care ii dau capacitatea de autoreproducere. Acestei toerii i s-a acordat o atentie
sporita in ultimii ani, a(ungandu-se la conceptul de -lumea vec)e a AR=-ului si
despre ribozomii care reprezinta molecule AR= , functionand ca enzime. C)iar si
acest model are deficientele lui, aparand o serie de intrebari cum ar fi, -Cum a
aparut primul AR=!. AR=-ul este foarte greu de produs in laborator, cu atat mai
putin in conditiile +amantului primitiv, prin urmare si aceasta teorie nu poate sta
in picioare.
$n ultimele decenii practica experimentala a avansat foarte mult, fapt care a facut
posibila cercetarea in domeniul aparitiei spontane a vietii. %-a incercat crearea de
materie vie din substante anorganice, ve)iculandu-se ideea ca s-a reusit acest lucru.
$ata cateva exemple:
Sinte,a a-inoaci,i)or.$ncepand cu %tanleH ,iller s-a reusit crearea unor
aminoacizi in conditii de laborator, conditii presupuse ca fiind identice cu cele de
pe +amantul primar. $mediat dupa obtinerea lor, cu a(utorul unei trape de evacuare
a aparatului folosit, aminoacizii erau separati de restul amestecului, altfel acelasi
mediu care i-a creat ii putea distruge. Cu certitudine ca toate aceste masuri de
siguranta nu puteau exista pe +amant in momentul presupusei aparitii a
aminoacizilor.
Le$area &nor a-inoaci,i. $n 0:DE a avut loc faimosul experiment al lui Art)ur
Nornberg prin care s-au obtinut molecule de ADN de virus , o gena sau alte
molecul active biologic..ara a intra in detalii putem afirma ca in fiecare caz a avut
loc o copiere artificiala dupa unele enzime de(a existente, simuland conditiile in
care are loc aceasta copiere in celulele reale. Astfel in nici un caz nu a fost
sintetizata vreo gena sau molecula ADN sau vreo alta entitate de felul acesta
decat daca au existat mai dinainte entitati similare de la care sa se porneasca.
Sinteti,area ce)&)e)or. $n 0:E; s-a anuntat ca 9.+. Danielli ar fi sintetizat o celula
vie, trebuie remarcat faptul ca el a inceput cu celule vii pe care le-a fragmentat ,
apoi a asamblat parti din ele intr-o singura celula. Aceasta este o realizare
uimitoare insa nu costituie deloc un exemplu de creare a vietii.
Conc)&,ii: Aceasta complexitate a organismelor vii si toata te)nologia avansata
folosita in aceste experimente demonstreaza faptul ca viata nu a aparut de la sine in
presupusele conditii de pe +amantul +rimar. ,odelul creationist nu are probleme in
acest sens el postuleaza o Cauza +rimara vie si inteligenta care a creat viata.
POSIBILE MECANISME EVOLUTIONISTE
De obicei, in mediul stiintific evolutionist se ve)iculeaza ideea ca procese naturale
cum ar fi mutatiile sau selectia naturala ar reprezenta acele mecanisme care au facut
posibila evolutia.
1. Variatie! se)ectie si reco-(inare. #a publicarea teoriei sale evolutioniste prin
selectie naturala, C)arles DarOin, a lansat ideea ca micile variatii intre indivizii
GA$$
unei specii ar conferi diferite grade de avanta( sau dezavanta( in lupta pentru
existenta. Cei cu avanta(e semnificative sunt favorizati de selectia naturala si astfel
vor supravietui pentru a transmite aceste avanta(e descendentilor lor, astfel treptat
si-ar face aparitia noi specii de organisme. ,ai tarziu s-a concluzionat ca
varietatile normale sunt supuse si ele legilor mendeliene ale ereditatii,
nereprezentand ceva nou, ci doar caracterele latente existente de(a in codul genetic
al organismului. /iologia moleculara moderna cu patrunderea ei adanca in
structura AD=-ului a demonstrat ca un organism poate suporta modificari doar in
anumite limite ale codului genetic inscris in AD=. Aceste sc)imbari in morfologia
organismului nu produc nici o modificare in structura AD= Pului, astfel nu pot
aparea caracteristici noi care sa produca grade de ordine sau de complexitate.
Aariatia este ori,onta)a si nu %ertica)a.
"n argument in acest sens il reprezinta -molia patata din Anglia. $n timpul
revolutiei industriale se presupune ca aceasta ar fi evoluat de la o culoare desc)isa
la una dominant inc)isa penru a se adapta la mediul care a suferit sc)imbari
ma(ore datorita poluarii, totusi aceasta sc)imbare de culoare nu poate fi numita
evolutie, ci mai degraba o adaptare la noile conditii ale mediului prin selectie
naturala. &xperimentele cu molia patata au aratat ca variatia si selectia naturala au
permis indivizilor cei mai adaptati sa supravietuiasca, insa nicidecum nu a format
un nou organism, molia ramanand pana la sfarsit -iston -etularia. Acest lucru
demonstreaza odata in plus superioritatea modelului creationist, pentru ca acest
model postuleaza un Creator care a introdus legi de conservare la organisme,
permitand totusi supravietuirea lor atunci cand au loc mici s)imbari de mediu prin
modificari structurale si fiziologice, insa in limitele codului genetic. Deoarece in
cadrul acestor sc)imbari codul genetic din AD= nu se sc)imba, molia patata de
culoare inc)isa poate reveni la starea ei initiala la o noua sc)imbare de mediu. $n
concluzie putem afirma ca selectia naturala actioneaza ca o sita care elimina
indivizii care nu sunt adaptati mediului, asigurand supravietuirea indivizilor unei
specii. Recombinarea nu poate produce nici ea caracteristici noi pentru ca doua
organisme care se combina nu pot face acest lucru trecand de limitele codului
AD=. %tructura AD=-ului este de asa natura ca nu poate permite modificari
deoarece copierea unei molecule de AD= necesita un tipar, iar aparitia acestui
tipar necesita o molecula de AD=. Dar sa presupunem ca variatia ar putea
produce ceva nou asupra caruia sa actioneze selectia naturala, iar noul organism
evoluat s-ar deosebi de celelalte printr-o structura insesizabila la inceput, dar care
ar evolua treptat, in timp. Aceasta noua structura rumentara ar fi mai degraba
daunatoare decat favorabila, fapt care in loc sa contribuie la evolutia lui va duce la
disparitia lui. #a ce i-ar folosi unui animal terestru o structura incipienta de aripa
daca nu ar putea sa o foloseasca! "na dintre marile probleme ale cartii ./riginea
+peciilor0 este aceea a aparitiei si evolutiei oc)ilului.
Conform teoriei evolutiei paralele oc)iul ar fi trebuit sa evolueze de cel putin trei
ori 4la sepie , vertebrate si artropode 5. &ste greu sa explice evolutia unui organ
simplu o singura data, cu atat mai mult evolutia unui organ complex asa cum este
oc)iul de trei sau de patru ori .
$n concluzie selectia naturala este un mecanism puternic care permite %ariatia 'e
ori,ota)a !adica a adaptarii la mediu si a supravietuirii. .aptul ca AD=-ul nu
poate fi sc)imbat reprezinta de fapt o lege de conservare in biologie asa cum
prezice modelul creationist. Aceasta lege actioneaza tocmai pentru a preveni
sc)imbarile in structura organismelor vii. ,erita mentionat faptul ca savantii nu
GA$$$
au gasit pana acum nici in lumea vie nici in cea fosila vreun organ incipient care
sa fi dus ulterior la deplina sa dezvoltare.
7oate aceste lucruri confirma specific prezicerile modelului creationist.
2. M&tatii)e. 3 mutatie se presupune a fi o sc)imbare structurala reala intr-o gena de
asa natura incat se produce ceva nou, nu numai o prelucrare a ceva ce exista de(a
acolo. $ntr-un fel sau altul legaturile dintr-un segment de molecula A=D sunt
sc)imbate asa incat se transmite -o informatie - diferita prin codul genetic pentru
formarea structurii descendetului. ,odelul evolutionist fundamental prezice ca
rolul tuturor mutatiilor trebuie sa fie unul benefic , fiind acel principiu care ridica
nivelul de organizare a unui sistem viu. +e de alta parte modelul creationist sustine
ca variatiile pe -verticala sunt daunatoare. +e baza acestor doua modele sa
analizam cateva fapte experimentale si calcule statistice referitoare la
probabilitatea mutatiilor favorabile.
M&tatii)e s&nt inta-')atoare n& #irectionate. %avantii nu au descoperit inca
nici un mod de a directiona mutatiile spre un efect dinainte stabilit. %ingurele
mutatii cunoscute sunt cele intamplatoare prin care apar noile trasaturi intr-o
populatie de organisme.
M&tatii)e s&nt rare si n& o(isn&ite. .recventa mutatiilor este intre 0:0;.;;;
si 0:0.;;;.;;; per gena per generatie, adica dintr-o generatie de 0.;;;.;;; de
indivizi doar o gena are sansa sa sufere o mutatie.
M&tatii)e a%ora(i)e s&nt si -ai rare. ,utatiile nu sunt un proces obisnuit,
de acea au o frecventa foarte mica. 7otusi ma(oritatea dintre ele sunt daunatoare,
prin urmare sansa de a aparea mutatii favorabile este si mai scazuta. .recventa
cu care o mutatie daunatoare apare este de 0:0.;;;. +robabilitatea ca doua astfel
de mutatii identice sa apara este de 0:0;
2
Q0;
2
sau de 0:0.;;;.;;;. %tudiile facute
pe musculita de otet de genul Drosophila au scos la iveala ca exista un mare
numar de gene incluse in formarea ramificatiei elementelor structurale. +ot fi
incluse de la 2; pana la ?; intr-o structura de aripa. +are aproape de necrezut ca
mai putin de C gene ar fi putut incluse in formarea c)iar si a celei mai simple noi
structuri anterior necunoscute la acel organism. +robabilitatea aici este de 0 la o
mie de mii de milioane. =oi stim de(a ca mutatiile la celulele vii apar cu
probabilitatea de la 0:0.;;;.;;; pana la 0 la o mie de mii de milioane. &vident
ca probabilitatea aparitiei a C mutatii folositoare la un organism ciclic animal
este aproape zero.
Eect&) net a) t&t&ror -&tatii)or este #a&nator. C)iar daca o mutatie nu este
considerata destul de daunatoare ca sa cauzeze moartea purtatorului ei prin
selectie naturala, efectul global ulterior este scaderea treptata a viabilitatii
populatiei. 3 alta dovada a faptului ca mutatiile sunt daunatoare este incercarea
disperata a evolutionistilor de a stopa emisia de agenti care favorizeaza
mutatiile. Daca mutatiile ar fi cu adevarat favorabile, acestia nu s-ar opune, ci
c)iar ar stimula experimentele care ar putea -inalta cu o treapta mai sus
evolutia prin mutatii.
M&tatii)e aectea,a si s&nt aectate #e -&)te $ene. 3 gena nu controleaza o
singura caracteristica a unui organism si nici o singura caracteristica nu este
controlata de numai o gena. Daca printr-o mutatie sc)imbam structura unei
gene, e posibil sa obtinem un efect benefic, dar si mult mai multe efecte
negative. Codul genetic al unui organism este un tot unitar deoarece exista o
intercorelare intre elementele genomului.
G$G
Ca urmare a tuturor acestor fapte experimentale si date statistice putem afirma cu
siguranta ca mutatiile nu pot fi mecanismul care a asigurat dezvoltarea si aparitia
diversitatii in lumea organismelor vii.
FOSILELE 5VORBESC/ CA=

.osilele au un mare rol atat in cadrul modelului evolutionist cat si in cazul
modelului creationist deoarece ele pot determina adevarul cu privire la faptul daca a
fost sau nu posibila transformarea organismelor vii dintr-un tip in altul.
Dupa modelul evolutionist viata a aparut acum 2,C miliarde de ani, insa s-au
descoperit fosile ale organismelor relativ simple, monocelulare care dateaza de 2
miliarde de ani. Dupa o perioada de doar 0;; de milioane de ani a avut loc o
adevarata -explozie de vietuitoare 4aproape toate increnagaturile regnului animal5.
Altii considera ca doar o perioada de C-0; milioane de ani a fost necesara aparitiei
tuturor increngaturilor, ceea ce reprezinta doar a treia suta parte din tot timpul
ve)iculat ca fiind necesar evolutiei. De asemenea cercetatorii au descoperit si o
-explozie de alge in epoca precambriana. +lante din diferite grupe reprezentative se
gasesc mai mult la nivelele superioare, deoarece daca mergem mai adanc in coloana
geologica vom constata ca nu vom gasi nici o dovada a unor stramosi ai organismelor
gasite in precambrian.
3 alta problema a modelului evolutionist o constituie verigile lipsa din registrul fosil.
Daca modelul evolutionist ar fi valabil , ne-am astepta ca sa gasim un continuum
orizontal de organisme vii , si nu o serie de organisme bine delimitate. Aceste goluri
pot fi explicate in cadrul modelului evolutionist doar introducand presupuneri
secundare si conditii diferite de dezvoltare pentru fiecare specie in parte sau faptul ca
structura lor a impiedicat fosilizarea lor. ,odelul creationist pe de alta parte nu are
nici o problema in acest sens, el prezicand faptul ca golurile din registrul fosil sunt
aceleasi cu golurile din lumea vie contemporana deoarece acest model sustine faptul
ca structuri similare au fost create pentru functii similare si structuri diferite pentru
functii diferite.
Cateva declaratii ale unor evolutionisti de seama vin sa sustina faptul ca cele mai
multe plante si animale au aparut dintr-o data in registrul fosil.
-$n ciuda acestor exemple, ramane adevarat, asa cum o stie fiecare paleontolog, ca
ma(oritatea noilor specii, genuri si familii, si aproape toate categoriile de deasupra
familiilor, apar in istoric brusc si nu se a(unge la ele prin siruri de forme de
tranzitie treptate si complet continue care sa ne fie cunoscute.
-=u mai este necesar sa ne scuzam cu saracia de informatii in domeniul fosilelor.
$n anumite privinte colectia de fosile a devenit extrem de bogata, si descoperirile
depasesc capacitatea noastra de a le integra* si totusi registrul fosil continua sa
fie compus mai mult din goluri.
-forme fosile intermediare intre marile subdiviziuni ale clasificarii, cum ar fi
ordinile si clasele sunt arareori gasite.
7oate aceste goluri scot in evidenta faptul ca atunci cand s-au produs sc)imbari,
acestea ar fi trebuit sa fie foarte rapide.
+e de o parte raportul fosilic pretinde ca principalele sc)imabari trebuiau sa fie rapide,
insa pe de alta parte afirma ca aceste sc)imbari trebuiau sa fie foarte lente deoarece s-
au gasit fosile c)iar din devonianul inferior care aveau o structura similara cu
GG
organismele din prezent. De exemplu moliile din acea perioada 4se presupune ca au
evoluat in urma cu ?;; de mii de ani5 sunt extrem de asemanatoare cu moliile din ziua
de astazi. .aptul ca se avanseaza idei conform carora in procesul de evolutie au existat
o succesiune de faze lente combinate cu faze foarte rapide ne arata faptul ca modelul
evolutionist se poate sc)imba oricum pentru a accepta noi date. ,odelul creationist
nu are nevoie de nici o extindere pentru a accepta aceste date pentru ca el postuleaza
faptul ca toate speciile au fost create distincte intre ele de catre Creator.
%a analizam rand pe rand diferitele etape ale presupusei evolutii pentru a vedea care
sunt verigile lipsa din fiecare faza.
De )a 'roto,oare )a -eta,oare)e ne%erte(rate. Aeriga care lipseste
in acest caz este intermediarul dintre microorganismele unicelulare din
straturile precambriene si numeroasele exemple de organisme pluricelulare
nevertebrate din stratul cambrian. $naltul grad de dezvoltare al acestor
organisme fata de protozoarele pluricelulare ar trebui sa fi determinat o
perioada lunga de evolutie, iar lipsa acestor intermediari este cu totul
enigmatica. Daca evolutia ar fi fost o realitate, atunci ar fi fost imposibil ca sa
nu ramana nici o urma de intermediar intre metazoarele monocelulare si
organismele nevertebrate pluricelulare marine.
De )a ne%erte(rate )a %erte(rate. Aceasta tranzitie ar fi trebuit sa fi
implicat miliarde de organisme, insa nimeni n-a gasit niciodata vreo fosila de-a
lor. =evertebratele au parti moi in interior si parti dure la exterior 4coc)ilii,
scoici5 ,iar vertebratele au parti tari in interior 4sc)elet5 si parti moi la
exterior4 musc)i, piele5. =u exista nici o fosila care sa ne indice cum s-a facut
trecerea de la un tip de organism la celalalt. Cele mai -timpurii specii de
vertebrate sunt cateva categorii de pesti: osteostracii si )eterostracii, insa nu
avem nici o veriga de legatura dintre nevertebratele marine si acesti pesti. =u
este oare mai rezonabil sa credem ca nevertebratele si vertebratele au fost
create distincte de la inceput!
De )a 'esti )a a-i(ieni. "rmatorul pas evolutionar trebuie sa fi fost
trecerea de la pesti la amfibieni. $ntr-un oarecare mod aripioara unui peste
trebuie sa se fi transformat intr-o structura incipienta de piciorus, fara a mai
mentiona si multe alte sc)imbari necesare, insa pana acum nu s-a descoperit
nici o fosila de -peste-amfibiu care sa prezinte o inotatoare transformata in
picior. ,ult timp s-a presupus ca acest intermediar este o specie de pesti
numita -coelacant)us, o specie de pesti ai carui aripioare prezinta anumite
asemanari cu niste picioruse, indicand astfel o tendinta de evoluare de la pesti
la amfibieni. $n limba(ul de specialitate a primit numele de labirintodont si a
fost destinat sa fie cunoscut ca un amfibiu primitiv. %-a considerat ca acest
peste si-a incetat activitatea in mezozoic deoarece fosile mai recente ale acestui
peste nu s-au gasit. &volutionistii au fost pusi intr-o situatie penibila atunci
cand s-a descoperit in 0:2F ca acesti pesti mai traiesc in apele din (urul
,adagascarului. -De-a lungul sutelor de milioane de ani pestii din specia
coelacant)us si-au pastrat aceasi forma si structura. $ata unul dintre marile
mistere ale evolutiei.
De )a a-i(ii )a re'ti)e si )a -a-iere. Registrul fosilelor ne da foarte
putine informatii cu privire la ipotetica evolutie a unei reptile intr-un mamifer.
,ulte din reptilele actuale au parti osoase care se aseamana cu structuri din
sc)eletul unor amfibii, iar altele cu oase ale unor mamifere, totusi ele tot reptile
sunt. %c)eletul unui organism nu ne poate da informatii despre aspectul exterior
si functiile fiziologice ale diferitor organe ale acelei reptile. .aptul ca nu ai cum
GG$
sa descoperi daca o anumita fosila ii apartine unei reptile sau unui mamifer nu
inseamna nicidecum ca acel organism a fost reptila sau mamifer. Daca am
putea vedea tot organismul am putea afirma imediat din ce clasa face parte.
+aleontologul Beorge BaHlord %impson noteaza faptul ca fiecare dintre cele 21
de categorii de mamifere din sistemul taxonomic apare brusc in colectia de
fosile existente, fiecare dintre cele 21 de categorii avand propriile ei
caracteristici.
De )a re'ti)e )a 'asari. ,odelul evolutionist pune in arborele evolutiv
al vietii pasarea ca fiind un urmas al reptilei. $n presupusa dovedire a acestui
fapt vine pasarea .1rchaeopter2x04specie disparuta5,care este considerata a fi
o veriga intre reptile si pasari. Aceasta interesanta fosila avea unele
caracteristici 4dentitie completa5 care apartineau reptilelor, dar si caracteristici
distinctive ale pasarilor4pene, aripi5 . "n contraargument pentru aceasta teorie
este faptul ca acest exemplar prezinta aripi cu pene, nu anumite formatiuni cu
caracter evolutiv dinspre labe spre aripi! iar aripile sunt o caracteristica a
vertebratelor cu sange cald si mai precis a pasarilor. Cat despre falcile cu
dentitie a inaripatei nu putem afirma ca este o caracteristica a reptilelor pentru
ca nu toate reptilele au dinti ,dar putem afirma ca, exista o cauza pentru care
aceasta pasare avea dinti. Creatorul a proiectat-o asa.
Ori$inea insecte)or. $nsectele se gasesc intr-un numar si o varietate
fantastica in natura. 3riginea evolutionara a animalelor superioare este foarte
neclara, insa originea insectelor este complet necunoscuta. &xista insecte
fosilizate in carbune, in c)ilimbar sau cenusa vulcanica, dar toate au
caracteristicile insectelor moderne, doar ca au dimensiuni mult mai mari. Dar
aceasta nu este o dovada ca insectele ar fi avut un stramos care sa fie diferit fata
de acestea cunoscand faptul ca si astazi exista libelule gigantice , gandaci
gigantici, sau furnici gigantice, insa in esenta au aceleasi insusiri. .aptul ca
fosilele insectelor marturisesc ca in trecut insectele erau mai mari, iar in prezent
sunt mai mici reprezinta un exemplu de degradare si nu de evolutie si progres.
Ori$inea ')ante)or. %tudiul paleobotanicii este si mai dezamagitor
decat cel al animalelor in ceea ce priveste evolutionismul. $n tratatul sau de
notorietate in acest domeniu C.A.Arnold de la "niversitateam din ,ic)igan
afirma: -%-a sperat multa vreme ca in cele din urma , plantele disparute vor
pune in lumina unele stadii prin care grupurile existente azi au trecut in cursul
dezvoltarii lor , dar trebuie admis desc)is ca aspiratia aceasta a fost implinita
intr-o masura foarte mica , cu toate ca cercetarile de paleobotanica se fac tot
mai intens de mai bine de o suta de ani incoace. +ana acum noi n-am reusit sa
trasam istoria filogenetica nici macar a unui singur grup de plante moderne de
la inceputurile lui pana in prezent.
Persistenta soi&ri)or 'rin ti-'&) $eo)o$ic. %-a observat ca toate
regnurile, increngaturile si clasele din lumea organica au ramas nesc)imbate de
la inceput pana in prezent. ,ulte din familii , genuri si c)iar specii sunt
descoperite in studiul fosilelor ,toate acestea neavand forme initiale de la care
sa evolueze mai apoi pana la formele existente.
Fosi)e)e %ii. "n mare numar de organisme moderne au fost descoperite
doar in straturile mai vec)i. +ana cand savantii au descoperit ca unele dintre
aceste organisme mai traiesc si astazi, exista certitudinea ca ele au disparut de
peste 0;; de milioane de ani. "nele dintre ele erau folosite drept -fosile index,
dupa varsta lor estimandu-se si varsta altor organisme fosilizate. De indata ce s-
a descoperit ca ele mai traiesc si astazi, folosirea lor pe post de -fosile index a
GG$$
fost oprita. +ractic intre fosilele acestor organisme,despre care se presupunea ca
au disparut cu mult timp in urma si organismele care traiesc si acum nu exista
nici o deosebire, ceea ce ne face sa ne intrebam de ce ele nu au evoluat deloc in
toata aceasta perioada. De ce oare alte organisme au evoluat si acestea s-au
transformat aproape insesizabil ! +oate ca largirea modelului evolutionist ar
solutiona si aceasta problema, insa modelul creationist prezice din start ca toate
speciile sunt distincte intre ele si nu exista nici o posibilitate ca ca o specie sa
se transforme in alta. "n exemplu clasic de fosila vie este pestele
-coelacant)us despre care am vorbit mai sus. Deoarece cele mai multe fosile
clasificate sunt mici organisme marine, iar adancurile oceanelor sunt greu de
explorat deocamdata , este foarte posibil ca sa traiasca pe fundurile oceanelor
diferiti graptoliti, trilobiti si alte specii despre care se crede ca au disparut.
Conc)&,ii: registrul fosil este format mai mult din goluri decat dintr-o succesiune
continua de fosile. Daca evolutia ar fi fost valabila ar fi trebuit sa fi gasit in marturia
fosilelor o transformare lenta a unor specii in altele. =-ar trebui sa na dam seama unde
se termina pisicile si unde incap cainii daca modelul evolutionist fundamental ar fi
adevarat. 7oate aceste lucruri vin mai degraba sa sustina o creatie inc)eiata cu specii
distincte si reguli rigide care nu permit transformarea dintr-o specie in alta.
UNIFORMISM SAU CATASTROFISM ?
Deoarece exista atatea goluri si verigi lipsa in registrul fosil , fosilele nu pot
demonstra ca speciile au evoluat. Atunci care este mesa(ul pe care ni-l dau ele!
Adoptarea unuia dintre cele doua modele depinde mult si de mesa(ul pe care ni-l
transmit fosilele. .osilizarea este un fenomen rar. +entru a se forma aceste fosile este
nevoie de conditii deosebite de conservare, altfel ele nu se pastreaza. Cu cat un
organism este mai repede ingropat si cu cat mai tare este intiparit in mormantul
sedimentului, cu atat acesta are mai multe sanse sa se fosilizeze, prin urmare trebuie
sa existe un cataclism sau un alt eveniment ma(or distructiv pentru ca un organism
viu sa se fosilizeze, altfel el s-ar descompune pur si simplu.
$n general exista doua teorii cu privire la formarea fosilelor si a straturilor de roci in
care au fost descoperite. %-au formate oare rocile, fosilele si alte elemente ale crustei
terestre intr-o perioada lunga de timp in care au actionat aceleasi legi ca si in prezent,
sau aparitia lor a fost brusca si intr-o perioada scurta de timp ca urmare a unui
eveniment iesit din comun cum ar fi un cataclism ! +rima posibilitate este sustinuta de
doctrina $niformismului) iar cea de-a doua este cunoscuta sub numele de
Catastrofism. $n general catastrofismul este asociat cu creationismul ,iar
uniformismul cu evolutionismul, insa aceasta nu exclude posibilitatea existentei unor
catastrofe locale in cadrul evolutionismului. +e de alta parte creationistii cred intr-un
uniformism care este o dovada a mentinerii providentei de catre Creator si a legilor pe
cere le-a creat la inceput, insa cred de asemenea ca a existat un mare cataclism care a
determinat formarea rapida a straturilor geologice.
Asocierea evolutionismului cu uniformismul este ceruta si de faptul ca acele
sc)imbari lente necesita o perioada lunga de timp la fel ca si uniformismul, iar
asocierea creationismului cu catastrofismul este necesara pentru a explica originea si
dezvoltarea tuturor lucrurilor pentru ca legile si fenomenele actuale n-ar putea explica
aceste lucruri.
GG$$$
%a presupunem ca va aflati pe o insula pustie si intr-o zi cand sapati pentru a va face
un adapost, descoperiti un cufar ingropat in nisip plin cu monezi. =u aveti nici o
posibilitate de a cerceta in ce an au fost facute, asa ca va )otarati sa gasiti o metoda de
a afla de cand sta cufarul pe insula. 3bservati ca in fiecare zi fluxul si refluxul
determina o crestere cu 0 mm a stratului de nisip. Acum lucrurile par foarte simple,
masurati stratul de nisip care s-a depus peste cufar si aflati de cat timp sta acolo. Aa
simtiti foarte multumiti, insa a doua zi vine o furtuna si pe o parte a insulei se depune
un strat de nisip de 1 m. =u-i asa ca certitudinea dumneavoastra din ziua anterioara nu
mai este sigura!
#a fel stau lucrurile si in depunerea si formarea rocilor. =u putem afirma ca un strat
geologic are o anumita varsta doar datorita faptului ca am observat rata de crestere a
acelui strat si am calculat perioada necesara formarii cu acea rata. =u avem nici o
certitudine ca n-a venit nici o -furtuna de nisip care sa ne duca in eroare. =u@
+rezentul cu siguranta nu este c)eia pentru trecut asa cum afirma teoria evolutionista
prin uniformism.
De fapt datele reale infirma uniformismul. Aparitia brusca a fosilelor din cambrian si
post-cambrian nu poate fi nicidecum o dovada de uniformism. $n interpretare ar trebui
incluse si fenomene geologice neobisnuite pentru ca unele formatiuni de roci nu se
mai formeaza astazi nicaieri pe +amant si teoria uniformismului n-ar putea explica in
nici un fel formarea lor in trecut.
&xista numeroase exemple care sustin teoria catastrofismului. Cercetatorii sustin ca
depunerea organismelor microscopice in straturi groase dureaza perioade lungi de
timp, totusi in timpul unei furtuni de 2 zile de-a lungul tarmului 3regan cu vant
puternic si ploaie s-au depus diatomee intr-un strat de 0;-0C cm pe o lungime de 21
>m.
"n alt exemplu de activitate rapida este formarea insulei vulcanice %urtseH in 0:D2 la
sud de $slanda. $n plin ocean aceasta apare intr-un strat de D;; m cu un diametru de
aproape 1 >m intr-o perioada de doar C zile. $ncredibil e faptul ca atunci cand oamenii
au vazut-o ea arata ca si cum ar fi existat de mult timp. $n C luni s-a format tarmul
drept si au aparut si stanci. $ata ce comenteaza un cercetator: -cea ce in alte locuri
poate pretinde mii de ani* aici se poate intampla in cateva saptamani sau in cateva
zile. #a %urtseH au fost de a(uns doar cateva luni pentru aparitia peisa(ului care este
atat de diferit si de dezvoltat ca pare de necrezut.
Poto'&) (i()ic. $deea de potop univesal poate fi ceva foarte neobisnuit, insa
cercetarile recente ale fosilelor si faptul ca ele ar fi trebuit sa se depuna intr-un timp
foarte scurt ne demonstreaza posibilitatea ca asa ceva sa se fi intamplat. C)iar faptul
ca in cele mai multe culturi exista povestiri despre un cataclism )idrologic este o
dovada in plus ca asa ceva s-a intamplat in realitate. ,ulti considera potopul ca fiind
un eveniment local care s-a produs doar in ,esopotamia, insa aceasta idee nu se poate
impaca cu distributia in lume a sedimentelor si a fosilelor. &xista prea multe
similaritati intre coloanele geologice din diferite parti ale lumii. "na dintre intrebarile
puse deseori este de unde a provenit atata apa incat sa poata acoperi si cei mai inalti
munti 4 &verestul se afla la o inaltime de aproape : >m deasupra nivelului marii5.
Raspunsul la aceasta intrebare este ca inainte de potop exista un alt relief care era mai
plat ca cel din prezent. $n acest caz un ocean de numai 1,?? >m ar fi fost de a(uns
pentru a acoperi suprafata intregului pamant. C)iar si geologii adepti ai teoriei
uniformismului sunt de acord cu faptul ca muntii au aparut dupa depunerea straturilor
sedimentare. $n acest caz nu putem folosi topologia actuala pentru a evalua cantitatea
de apa necesara.
GG$A
Depozitele geologice au fost formate printr-un proces lent si uniform , sau mai
degraba brusc printr-un cataclism universal! %a analizam pe rand principalele tipuri
de roci existente.
Rocile eruptive. Aceste roci au fost formate prin impingerea la
suprafata a magmei4roci incalzite pana la starea lic)ida5 care s-a racit fie sub
suprafata4intruzive5fie la suprafata4extruzive5. Aceste roci trebuie sa se
formeze instantaneu deoarece magma nu poate sa ramana fierbinte mult timp.
Roci metamorfice. .enomenul de transformare a rocilor sedimentare in
roci metamorfice. &ste un proces foarte putin inteles tocmai datorita faptului
ca asemenea proces nu mai are loc in prezent. $n orice caz orice metamorfism
implica calduri si presiuni foarte mari, iar acestea sunt conditii anormale cel
putin fata de conditiile actuale de formare a sedimentelor.
Rocile sedimentare. Aceste tipuri de roci sunt importante tocmai pentru
faptul ca acestea sunt raspandite in toata lumea. Deoarece se pot observa si
astazi procese de formare a rocilor sedimentare , se considera ca ele
raprezinta un argument in favoarea uniformismului. Cateva din rocile
sedimentare sunt:
1. Gresii)e: au fost candva niste nisipuri tranportate si depozitate de apele
curgatoare , insa nu orice nisip transportat formeaza gresii. +rima cerinta
pentru formarea acestui tip de roca este prezenta unui agent de cimentare
a carui formare necesita la randul lui alt proces de eroziune in care
substantele c)imice necesare cimentarii sunt prezente, prin urmare gresiile
se formeaza in conditii neobisnuite. $n cazul in care acesti agenti au fost
prezenti este mai probabil ca formarea gresiilor a durat doar cateva ore4la
fel ca un trotuar de ciment 5 si nu milioane de ani cum pretinde teoria
uniformismului. .oarte semnificativ este faptul ca gresiile sunt prezente
pe teritorii intinse, de acea doar un cataclism de proportii uriase ar fi in
stare sa realizeze asa ceva.
2. Marne)e@ sist&ri)e ar$i)oase1 : aceste roci s-au format din particule
mici si fine cum ar fi namolul si argila. Ca si gresiile se gasesc in straturi
continue si peste regiuni de dimensiuni mult prea mari ca sa poata fi
considerate un depozit normal al vreunui lac sau delta. Aceste roci sunt
adesea bogate in fosile. +resupusa formare a acestor roci este printr-un
transport masiv de mal determinat de o sursa indepartata necunoscuta,
avand ca stimulent apele turbulente, apoi depuse peste vaste regiuni atunci
cand aceste ape s-au linstit. +e linie verticala marnele sunt prezente
deasupra gresiilor deoarece intodeauna pietrisul 4conglomerate5 se va
depune primul , urmat fiind de namol si de nisip. Asemenea gresiilor,
marnele necesita si ele un oarecare agent de cimentare.
3. Con$)o-erate: un amestec cimentat de bolovani, pietris cu infiltratii
de nisipuri si pietricele. &ste important de remarcat ca formarea acestor
roci necesita curenti foarte puternici, de fapt nimic mai putin decat
conditii de potop. %i aceste roci se gasesc peste regiuni vaste, fapt care
dovedeste existenta unui potop global. "n astfel de conglomerat se
gaseste in plaoul din Colorado care are o suprafata de aproximativ de
1;;.;;; de >m
1
. Acest strat ne arata o data in plus valabilitatea
conceptului cataclismic al creationismului. "niformismul nu poate explica
in niciun fel formarea unei astfel de structuri, deoarece procesul de
formare nu a putut fi unul lent.
GGA
4. Ca)care si #o)o-ite sunt sedimente c)imice din carbonat de calciu
4CaC3
2
5 respectiv magnezit4 Ca,g4C3
2
5
1
5. ,ulte organisme au
capacitatea de a secreta aceste doua substante , de aceea ele apar de multe
ori in sedimentele moderne. Calcitul este un bun agent cimentator asa ca
s-ar parea ca aceste roci s-ar putea forma si astazi. "n exemplu specific ar
fi recifele de corali crescatoare. +e de alta parte exista sedimente de calcar
intinse pe suprafete foarte mari , de aceea nu pot fi explicate pe baza
teoriei uniformismului. Rocile dolomitice sunt si mai greu de explicat
deoarece ele astazi nu se mai formeaza, prin urmare -prezentul nu este
c)eia pentru trecut. 3 posibila explicatie ar fi precipitarea directa din
apele bogate in magneziu din timpul potopului.
5. Sist&) si)icios este o roca sedimentara compusa din silicia 4%i3
1
5. Din
nou uniformismul nu poate explica formarea acestei roci deoarece astazi
nu s-a descoperit formarea nici unui sist silicios stratificat. Cei mai multi
cercetatori le considera precipitate primare dintr-un gel de silice.
.ormarea lor ar necesita o revarsare vulcanica catastrofala urmata de un
potop care ar putea sa imprastie materialele pe o suprafata vasta.
6. E%a'oritii sunt un tip de roca despre care uniformistii afirma este o
dovada a unor perioade indelungate de timp. &xemple de evaporiti sunt
sarea obisnuita,g)ipsul sau an)idritul. 7ermenul de -evaporit este
pre(udiciabil deoarece se presupune din start ca aceste roci au fost formate
prin evaporare, insa in prezent nu exista lacuri sau mari in care acestea sa
se formeze. %travec)ile straturi de evaporiti nu numai ca au o grosime
mult prea mare, dar si au o puritate foarte ridicata ca sa se fi putut forma
prin evaporare. Cel mai probabil este ca sau format fie tectonic, fie prin
precipitare directa. $ata unele dovezi experimentale care vin sa
demonstreze ca formarea acestori roci nu s-ar fi putut face prin evaporare:
+recipitarea sarii intr-un bazin marin se poate face doar prin
amestecarea unor ape sarate de diferite compozitii si densitati.
+recipitarea poate avea loc in ape sarate care au fost subsaturate
inainte de amestecare.
$n contextul unui cataclism )idrografic global este usor sa ne imaginam aceste
doua conditii. 3 dovada in plus ca aceste roci nu s-au format prin evaporare este lipsa
totala a organismelor marine in ele. Absenta totala a materialului organic in
-evaporiti este deosebit de importanta. Daca aceste roci s-ar fi format in lagune sau
in mari marginale materia organica in special planctonul ar fi trebuit sa intre in roca in
timpul evaporarii. $n loc sa spri(ine teoria uniformismului, straturile de -evaporiti
constituie o mare problema pentru ea.
Am discutat pe rand ma(oritatea tipurilor de roci insa nici una dintre ele nu poate
fi explicata pe baza teoriei uniformismului. 3 explicatie mai buna o da dupa cum ati
observat pana acum un cataclism la nivel global.
Datorita importantei economice,depozitele de titei si de carbune au fost intens
studiate. &xista o parere larg raspandita conform careia au fost necesare milioane de
ani pentru formarea lor. $n continuare sa examinam principalele tipuri de zacaminte
pentru a observa conditiile in care se formeaza.
1. Car(&ne)e. 7oata lumea e de acord cu faptul ca zacamintele de carbune au fost
formate din mari mase de plante carbonizate. 7otusi aceste straturi de carbune
sunt gasite intre alte straturi de marna, calcar sau gresie. =u exista nici un
fenomen in natura in prezent care sa imite formarea carbunelui. &xista multe
smarcuri cu musc)i de turba insa nici unul dintre ele nu coboara succesiv vertical
GGA$
in (os intr-o serie de straturi de carbune. 3 alta dovada a faptului ca straturile de
carbuni nu s-au format prin procese lente de-a lungul unor perioade lungi de timp
este faptul ca s-a constatat existenta unor trunc)i de copaci de tip polistrat, adica
s-au gasit fosile identice in straturi diferite de carbune. Cel mai probabil e ca
zacamintele de carbune s-au format foarte rapid prin transportarea de catre apele
unei inundatii a unei mari mase de plante amestecate cu nisip, mal sau namol
calcaros. $ata in continuare alte cateva dovezi care vin in spri(inul acestei teorii:
%-au gasit multi copaci fosili care stateau inclinati iar unii dintre ei
stateau c)iar cu susul in (os in aceste straturi de carbuni.
Racamintele de carbuni se despart in straturi de multe ori prin
sedimente maritime transportate.
%-au gasit multe fosile ale unor organisme maritime in aceste depozite.
,ulti bolovani s-au gasit in straturile de carbune.
"nele radacini care s-au gasit in carbune si despre care se credea ca
apartineau copacilor fosilizati de acolo s-au dovedit a fi transportate din
alta parte caci nu apartineau copacilor respectivi.
,odelul creationist care include existenta unui potop global explica mult mai usor
formarea acestor zacaminte de carbuni. 7ransformarea vegetatiei in carbune prin
compresie adiabatica la temperaturi ridicate este mult mai plauzibila decat explicatile
date de uniformism.
2. Petro)&) . Asa cum carbunele se considera a fi format din acumulari de
plante, se considera ca si petrolul s-a format din trupurile unor organisme moarte
din vec)ime. %avantii afirma ca cel mai probabil este ca titeiul s-a format din
partile moi ale nevertebratelor insa sunt dovezi ca la formarea lui au contribuit si
unii pesti care au fost ingropati.$ntrebarea care apare in mod logic e ca cum a
putut sa apara brusc o asemenea masa de organisme intr-o perioada scurata de
timp. Convertirea ulterioara a acestei mase organice pare a fi mai degraba rolul
presiunii si a temperaturii decat a milioanelor de ani.o dovada in acest sens este
faptul ca s-a reusit obtinerea de petrol din deseuri in conditii de laborator. +otopul
da si de data aceasta o explicatie plauzibila formarii acestor zacaminte in timp ce
uniformismul nu are cum sa explice aparitia lor. .aptul ca petrolul se gaseste pe
intreaga suprafata a +amantului e inca o dovada a unui cataclism global.
3. Meta)e)e. .ormarea metalelor este de asemenea inexplicabila prin teoria
uniformismului. +roducerea de metale este de obicei asociata cu eruptii
vulcanice, insa nimic de genul acesta nu se observa astazi nici macar in scurgerile
de lava. Din nou modelul evolutionoist care inglobeaza teoria uniformismului nu
poate da o explicatie plauzibila formarii zacamintelor de metale.
DATAREA VECEIMII! PRECI0IE SAU EROARE ?
Meto#a C*BC.
Cateva metode de datare au la baza viteza de dezintegrare a unor elemente
raioactive instabile. "na dintre cele mai folosite in stabilirea vec)imii este cea cu C-
0?. Apare asadar intrebarea cum pot stabili atomii de C-0? vec)imea osului nostru!
Carbonul C-0? este o substanta insolubila care se gaseste in oase si in organe si se
transforma lent in =-0?. Cum osul devine tot mai vec)i cantitatea de C-0? din el se
micsoreaza astfel in oasele care sunt si mai vec)i se va gasi tot mai putin carbon.
GGA$$
Aceasta metoda este folosita in datarea ramasitelor materiilor organice ca de exemplu
lemnul, solzii si osul.
Carbonul din atmosfera este preluat de plante din dioxidul de carbon in care in
mici proportii se gaseste si C-0?. Animalele mananca plantele astfel introducand in
corpul lor aceeasi proportie de C-0?. Acest carbon are propietatea de a se descompune
cu o viteza de 02,D atomi pe minut in fiecare gram de C. "n om obisnuit are
aproximativ 0E;.;;; de atomi de C ce se descompun in corpul sau la fiecare minut.
C)iar daca omul pierde carbon zilnic, acesta este compensat de )rana pe care o
consuma. Atunci cand organismul moare cantitatea de carbon incepe sa scada, astfel
la aproximativ CE2; de ani (umatate din atomii de C-0? se vor descompune in = . $n
urmatorii CE2; de ani cantitatea ce carbon ramasa se va transforma in azot ramanand
insa o parte din cantitatea originara, astfel vec)imea este stabilita prin cantitatea de
carbon a esantionului: cu cat mai putin carbon cu atat varsta este mai mare.
Din cauza contaminarii 4aparitia noilor atomi din exterior5 si din cauza limitarii in
masurarea numarului rar al atomilor de C-0? aceasta metoda devine greu folosibila
pentru o vec)ime cuprinsa intre ?;.;;;-C;.;;; de ani. #a prima vedere aceasta
metoda de datare pare extrem de simpla, dar s-a constatat ca au parut erori in a
calcula varsta unor fosile. "n exemplu concludent reprezinta musc)ii de apa care
traiesc si astazi in $slanda,fiind datati prin metoda C-0? la aproximativ D;;;-F;;; de
ani' un alt exemplu il constiutie melcii vii din =evada a caror varsta a fost estimata la
E;.;;; de ani.
+entru a putea stabili cu adevarat vec)imea oraganismului care a fost testat, trebuie
sa se cunoasca proportia de C-0? la momentul momentul incetarii vietii lui. Cu toate
acestea nu putem fi siguri ca acesta proportie era destul de constanta in trecut pentru
ca sa avem incredere in aceasta metoda. 7oti oamenii de stiinta sunt de acord ca au
existat sc)imbari de mediu care sa fi influientat cantitatea de C. ,ai apar si unele
probleme mai putin serioase cu care se confrunata acessta metoda. De exemplu
exploziile nucleare ma(oreaza concentratia de C-0?, pe cand revolutia industriala a
rarit carbonul C-0?. C)iar daca putem depasi aceste obstacole prin calcule
suplimentare, aceste lucruri ne arata ca au existat sc)imbari de mediu care pot oricand
influienta datarea prin aceasta metoda.
Confruntarea dintre datarea prin C-0? si cea stabilita pe baza inelelor anuale la
copaci a facut posibila avansarea stiintei in acest domeniu. Astfel au aparut diferente
intre vec)imea stabilita pe baza inelelor anuale si varsta dedusa pa baza metodei C-0?.
Ca sa fie corectata aceasta diferenta a fost presupusa o ipoteza, si anume acea ca
arborii produc un numar mai mare decat un singur inel pe an. Aceasta idee nu a fost
accepatata in cercurile stiintifice, de aceea s-a renuntat destul de repede la ea si s-a
revenit la ideea ca numarul inelelor unui copac poate da o varsta mai reala decat
datarea cu C-0?. %-au editat mai multe lucrari care prezinta diferite metode de
corectie, aplicarea carora duce la erori de ordinul 0;K. 3bservati o deosebire mare in
datarea copacilor di ultimii 2 mii de ani: copacii de D;; de ani dau o varsta cu 0C; de
ani mai mare prin C-0?, iar cei care dateaza din aproximativ 1;;; i.e.n. 4dupa
numarul de inele5 au dat o varsta cu 2;; de ani mai mica. C)iar si datarea folosind
inelele copacilor este destul de problematica. "tilizand ipoteza ca aceleasi conditii de
mediu provoaca aparitia unor inele de aceeasi forma, s-a incercat gasirea de fragmente
de copac care sa se potriveasca, apoi s-a concluzionat ca au aceasi varsta, totusi
conditiile de mediu nu pot fi singurul factor care influienteaza formarea inelelor.
C)iar si acest mod de corectie a datelor prezinta elementul de cerc vicios. ,ai intai se
determina varsta cu a(utorul metodei C-0?, apoi se acopera pentru o reglare fina a
GGA$$$
datelor obtinute. Aceasta metoda se suprapune apoi argumentului ca numarul de inele
de le trunc)iul copacului va confirma datele obtinute prin metode C-0?.
Diferite variante de datare cu C-0? au dat cate 2 sau ? rezultate diferite. De-a lungul
timpului multe din rezultatele datarii cu C-0? au fost eliminate deoarece nu se
potriveau cu alte date mai exacte despre proba examinata. 3 posibila cauza a erorilor
legate de aceasta metoda de datare o poate reprezenta cataclismul global care a fost
prezentat in capitolul anterior. Creationistii presupun ca nivelul de C-0? din plante si
din atmosfera inainte de potop era mai mic. $n spri(inul acestei afirmatii vin cantitatile
foarte mici de C-0? din straturile de carbune si din zacamintele de petrol. Din cauza
necesitatii de adaptare in noile conditii de dupa potop nivelul de C-0? se presupune ca
a crescut in urmatorii 0;;;-1;;; de ani dupa potop, ceea ce duce la obtinerea unor
date mai vec)i. %i reprezentantii creatiunii si cei ai evolutionismului sunt de acord
asupra conditiilor diferite din trecut. Diferenta consta doar in cantitatea de C-0? din
trecut si viteza de transformare a C-0? in aceasta perioada.
Meto#a 'otasi&*ar$on @F*Ar1 .
%pre deosebire de metoda C-0? care este folosita pentru datarea varstei
organismelor vii, metoda N-Ar este folosita pentru aproximarea varstei rocilor.
+rincipiul dupa care se actioneaza este acelasi cu cel folosit la C-0?. &lementul N-?;
se dezintegreaza in timp si se formeaza elementul Ar-?;. +rin compararea cantitatii de
N-?; si de Ar-?; se considera ca se poate determina varsta acelei roci. Cu cat mai
mult Ar-?; se gaseste intr-o proba de roca, cu atat mai vec)e trebuie sa fie roca
respectiva. +erioada pentru care se poate folosi aceasta te)nica este mult mai mare
decat perioada din cazul datarii cu C-0? deoarece potasiul are o perioada de
in(umatatire de 0,1F miliarde de ani. Din pacate doar cateva minerale care contin
grauncioare mici de roca magmatica si cateva tipuri de sedimente se pot data corect
prin aceasta metoda. 3 problema legata de cantitatea de argon din sistem este roca din
adancurile +amantului. #ava din interiorul pamantului contine un continut excesiv de
argon, ceea ce duce la o varsta foarte mare pentru ele. De exemplu curentul de lava
din <aOaii despre care stim ca s-a format in 0F;0 a dat o vec)ime de 0,0 milioane de
ani prin aceasta metoda. 3 alta eroare de acest tip o constituie curentii de lava ai
vulcanului Rangitoto din =oua Reelanda care contine si parti de copaci. Datarea cu C-
0? a copacilor a dat o varsta mai mica de 0;;; de ani, in timp ce lava arata o vec)ime
de mai multe mii de ani prin metoda N-Ar. Datarile unor cristale prin metode
specializate -izocron dau varste de D miliarde de ani ceea ce este cu 0,? miliarde de
ani peste valoarea general acceptata a varstei +amantului. 7oate aceste erori savantii
le atribuie surplusului de argon.
Datorita faptului ca argonul este un gaz, el poate parasi foarte usor sistemul in care se
afla, iar datarea prin aceasta metoda da varste foarte tinere. 3 posibila cauza a acestei
probleme o constituie fisurarea rocilor, caldura si presiunea mare, ceea ce va duce la
parasirea sistemului. Desi inexacta datorica cauzelor expuse mai sus, in unele cazuri
datarea cu N-Ar a dat rezultate aproximativ identice cu varstele geologice general
acceptate, totusi exista mult mai multe nepotriviri decat datari realizate cu succes.
"n important om de stiinta afirma: In interpretarea conventionala a datarii K-Ar a
vechimii, de obicei se inlatura vechimile care sunt mult prea mari sau mul mai mici in
comparatie cu alta grupa de date sau cu alte accesibile, cum sunt cele de pe scara
geologica temporala. Cu alte cuvinte asta inseamna ca multe dintre datarile care nu
se potrivesc cu alte date nu sunt pur si simplu publicate, dandu-se publicitatii doar
datele favorabile. $ata cateva explicatii stiintifice care ar putea explica surplusul de Ar
gasit in rocile din interiorul +amantului.
GG$G
+resiunea )idrostatica mare impiedica argonul sa iasa la suprafata de aceea
esantioanele analizate dau varste mult mai mari. "nele stanci care s-au desprins
de pe fundul oceanelor datorita concentratiei ridicate de argon explodeaza atunci
cand a(ung la suprafata. 3 posibila explicatie este ca marirea presiunii
)idrostatice in timpul potopului a avut ca efect marirea concentratiei de argon in
adancurile pamantului.
%urplusul de argon ar fi putut a(unge in manta din adancimea scoartei. "nele
minerale din partea de (os a coloanei geologice contin mari cantitati de <e si Ar.
%-a constatat astfel ca o mostra din aceste roci are de o mie de ori mai mult
argon.decat s-ar fi putut dezintegra din N pentru 1,EE miliarde de ani. &ste
intesant de remarcat faptul ca partea de (os a coloanei geologice prezinta un
surplus de <e si Ar fata de partea superioara.
"nele activitati vulcanice au putut sa produca modificari in conncentratia de
Ar ale unor roci. 7emperatura determina iesirea surplusului de Ar din lava
incandescenta. #ava care a iesit prima la suprafata si s-a racit formand straturi la
un nivel mai mic a scos mai mult argon si a dat o varsta mai mare. =umeroase
alte sisteme de datare sunt bazate pe rata de descompunere in care fiecare
poseda anumite particularitati. $n momentul in care diferite sisteme dau vec)imi
diferite pentru un esantion unii evolutionisti se pot folosi de aceasta pentru a
contesta valabilitatea creatiunii recente. "n exemplu il constituie metereoritul
Asu>a gasit in Antarctica si care este presupus ca venit de pe #una . Au fost
efectuate cinci masuratori asupra acestuia prin metode diferite de datare si s-a
descoperit ca vec)imea lui variaza de la 2,E:F la 2,:?; miliarde de ani. C)iar
daca aceasta coincidenta aeste neobisnuita ar putea arata la unul dintre
principiile de baza ale datarii radiometrice cum este constanta ratei de
descompunere' mai trebuie remarcat si faptul ca au intervenit multi alti factorii
ai modificarii cum au fost prezentati pentru metode N-Ar.
Meto#a #atarii c& &rani&. Acesta metoda contine de fapt o intreaga familie de
metode de datare bazata pe dezintegrarea uraniului si a unui element inrudit cu el
numit toriu. Au loc trei lanturi de descompunere 4a5 uraniu 12F se descompune in
plumb 1;D plus F atomi de <e, cu o perioada de in(umatatire de ?,C miliarde de ani'
4b5uraniu 12C se descompune in plumb 1;E plus E atomi de <e cu o perioada de
in(umatatire de ;,E miliarde de ani' 4c5 toriu 121 se descompune in plumb 1;F plus
E atomi de <e cu o perioada de in(umatatire de 0?,0 miliarde de ani. $ntr-o
descompunere este uzual sa gasim toti acesti izotopi in combinatie cu un alt izotop
de plumb numit plumb 1;?, despre care se considera ca nu a avut un parinte
radioactiv de aceea este numit plumb -obisnuit. $n general pentru ca o datare sa fie
corecta sistemul analizat trebuie sa indeplineasca anumite conditii :
%istemul trebuie sa fi fost inc)is , adica nimic nu a intrat in el si nimic nu a
fost scos din el.
%istemul trebuie sa nu fi continut initial nici o cantitate din componenta fiica
Aiteza procesului trebuie sa fi fost tot timpul aceeasi.
Daca aceste conditii nu se respecta, atunci trebuie sa se faca anumite a(ustari pentru a
obtine o varsta corecta. De exemplu trebuie sa scadem cantitatea de component fiica
sau sa calculam durata pentru diferite viteze diferite de descompunere. =iciuna dintre
conditiile de mai sus nu este respectata in cazul datarii cu uraniu.
,inereurile de uraniu exista intotdeauna in sisteme desc)ise nu inc)ise. "raniul
este foarte usor dizolvat de apele freatice, dar mai exista si multe alte feluri prin
care componentele pot sa intre sau sa iasa din sistem. 3 alta problema este si
GGG
-captarea de neutroni liberi - . De exemplu +b 1;D poate fi usor transformat in
+b 1;E prin procesul de captare a unui neutron liber din mediul incon(urator ,
astfel nu mai putem sti exact ce cantitate de plumb s-a format prin dezintegrarea
uraniului si ce cantitate prin captare de neutroni.
Aitezele de descompunere a uraniului s-ar putea sa fie variabile. Autorii care se
ocupa de acest subiect invoca faptul ca rata de dezintegrare a uraniului este
constanta. Desi aceste procese sunt legate de structura atomului 4mediul le poate
influenta foarte greu5, totusi exista factori care pot sc)imba viteza de
descompunere radioactiva. &xemple de asemenea factori sunt radiatiile cosmice
sau neutronii liberi care pot influenta si ei rata de descompunere.
+rodusele fiica au fost probabil prezente de la inceput. =u avem nici o certitudine
ca izotopii radioactvi nu au fost prezenti de la inceput impreuna cu izotopii care
nu prezinta radioactivitate. Analizarea lavei vulcanice a scos la iveala faptul ca
acestea contin in mod obisnuit atat plumb radioactiv cat si minereu de uraniu. De
multe ori analizarea unei asamenea probe de lava prin metoda datarii cu uraniu a
dat varste de peste un miliard de ani , c)iar daca se stia sigur ca ele s-au format in
timpurile moderne.
+utem concluziona ca toate tipurile de datare analizate mai sus sunt metode foarte
complexe si sunt foarte usor supuse influentei mediului. +rin urmare nici una din
aceste metode nu poate veni in spri(inul evolutionismului care sustine mari perioade
de ani de care a avut nevoie formarea +amantului.
POATE FI MAIMUTA STRAMOSUL NOSTRU ?
Din toata evolutia "niversului punctul cel mai critic este atins atunci cand este
discutata problema originii omului. Apare cunoscuta intrebare despre om, daca omul
este un rezultat al evolutiei sau al creatiei. ,odelul evolutionist presupune ca omul
este un produs al al )azardului in procesul evolutiei. #a polul opus se afla modelul
cerationist care prezinta aparitia omului inca de la inceput. $nca de mici multi dintre
noi am fost indoctrinati cu ideea ca oamenii si maimutele au un stramos comun care a
trait acum C-1; milioane de ani. 3 alta metoda prin care s-a a(uns la acceptarea mai
usoara a evolutiei este invatarea copiilor ca stramosii nostri au trait mai intai in
pesteri, apoi unul dintre acesti indivizi a inventat focul ,roata, agricultura, etc. %a fie
adevarate oare toate acestea! &xista suficiente dovezi care sa spri(ine aceste teorii !
Care sa fie oare acesti stramosi comuni ai oamului si ai maimutei!
%a analizam in continuare cateva fosile care sunt folosite pentru a scoate in evidenta
aparenta inrudire dintre om si maimuta.
1. Stra-os&) co-&n a) -ai-&tei si a o-&)&i. Acest animal4 caci evolutionistii
sustin ca ar fi existat5 nu are nici un nume pentru ca existenta lui este numai
presupusa si este considerat o veriga lipsa in evolutia omului.
2. Ra-a'it4ec&s. %ufixul -pit)ecus inseamna -maimuta si s-a considerat a fi un
posibil stramos al omului. $n 0:21 a fost gasita in $ndia o fosila din acest
exemplar care prezenta dinti si fragmente de falca. +entru ca incisivii si caninii
creaturii se aseamana cu cei de maimuta c)iar daca sunt mai mici, unii
evolutionisti considera ca forma acerasta apartine unui )ominid. $n ciuada acestor
afirmatii Dr. Robert &c>)ardt de la universitatea de stat din +ennsHlvania dupa ce
astudiat amanuntit o mostra de fosila a declarat ca aceste prsupuse )ominide par
sa fi fost maimute din punct de vedere comportamental, ecologic si morfologic.
Deci aceste fosile descoperite nu dovedesc existenta omului primar, ci doar a unor
GGG$
indivizi 4 maimute5 care au disparut cu mult timp in urma. .aptul ca evolutionistii
au gasit o asemanare intre om si aceste creaturi 4 falci cu dinti5 arata mai degraba
modul acestora de a se )rani, care este un mod apropiat de cel al omului.
3. A&stra)o'it4ec&s @-ai-&ta #in s&#1 . %e presupune ca acest exemplar care a
trait cu aproape 1 sau 2 milioane de ani in urma ar fi umblat pe doua picioare si ar
fi folosit uneltte primitive. Creierul acestuia ar fi avut numai C;; de cm
2
, insusire
comuna a unor maimute. "nii oameni de stiinta.erau convinsi ca maimuta din sud
era un stramos al omului, iar altii ca reprezinta o ramura evolutiva fara urmasi,
acest fapt a creat printre antropologi o stare de confuzie cu privire la
Australopit)ecus. $n legatura cu aceasta se poate mentiona ca astazi in &tiopia
traieste o specie de pavian la mari altitudini numita -7)eropit)ecus galada.
Aceasta specie are falci si dinti asemanatori ca structura cu cele ale
Ramapit)ecusului si a Australopit)ecusului. Caracteristicile -asemanatoare cu ale
omului sunt ca si la Ramapit)ecus mai degraba un rezultat al felului de viata pe
care il duc, decat o dovada a inrudirii cu omul.
4. Eo-o erect&s. Despre aceste creaturi s-a presupus ca au existat cu C;; de mii de
ani in urma si ca au umblat in pozitie verticala avand creiere de 0;;; cm
2
si se mai
pune de asemenea ca au avut o cultura rudimentara formata din unele asezaminte.
+entru prima data in istoria presupusei evolutii a omului apare notiunea de arma
simpla pe care o foloseste. $n 0:F? in timpul unor sapaturi in Nenia s-a gasit
s)eletul unui baiat de 01 ani din aceasta specie despre care se presupune ca a trait
cu 0,D milioane de ani in urma. Cu toate aceste presupuneri, acest sc)elet practic
nu a putut sa fie distins de sc)eletul omului de astazi, de aceea nu putem afirma ca
organismul descoperit a fost maimuta si nu om. "nii pot pune la indoiala calitatea
a de om al lui <omo erectus din cauza dimensiunilor mici a craniului sau. 7otusi
dimensiunile craniului sunt in limetele craniului uman, iar inteligenta sigur nu
depinde de marimea creierului.
5. O-&) #e Nean#ert4a). Cel mai celebru dintre toti cei considerati ca fiind -veriga
lipsa este Homo neanderthalensis, desenat timp de mai mult de o suta de ani ca
fiind o fiinta incovoiata, brutala, cu arcadela sprancenelor iesite in afara si avand
obiceiuri dintre cele mai primitive. Acum sunt disponibile insa multe sc)elete ale
acestor fiinte si nu mai este nici o indoiala ca omul de =eandert)al a fost cu
adevarat fiinta umana, deosebindu-se de Homo Sapiens nu mai mult decat se
deosebesc intre ele triburile contemporane de oameni. Craniul acestui om este de
o marime aproximativa cu marimea craniului unui om contemporan sau poate
c)iar mai mare. %c)eletul incovoiat este considerat de unii cercetatori ca fiind o
cauza a unei boli, probabil artrita sau ra)itism. &xista astazi dovezi ca 3mul de
=eandert)al cultiva flori, picta si practica o forma de religie, ori toate aceste
lucruri nu denota o inrudire cu maimuta. &xista c)iar si unele indicatii ca ei aveau
si o forma de scris.
6. O-&) -o#ern.Contrar opiniei comune,exista dovezi ca omul modern, cel putin
din punct de vedere anatomic, a existat in aceasi perioada cu unele dintre -tipurile
de oameni-maimuta descrise mai sus. &xista dovezi c)iar ca el a trait c)iar
inainte de omul de =eandert)al, Australopit)ecus sau <omo erectus, cea ce
elimina din start ipoteza ca acesti oameni ar fi stramosii omului modern. ,ulte
dintre fosilele oamenilor moderni au fost datate gresit ca apartinand unor ere
posterioare tuturor acestot tipuri de posibili - staramosi ai omului , iar in prezent
multe din aceste cazuri sunt reanalizate.
$n concluzie pana in prezent nu s-a gasit nici o dovada a existentei unui intermediar
dintre maimuta si om. Din cate se cunoaste pana acum , maimuta a fost maimuta
GGG$$
dintodeauna , la fel si omul a fost om de la inceput si nu a aparut ca urmare a unui
proces lung de transformare.
Ori$inea )i-(i)or si a rase)or.
&volutionistii aplica evolutia nu doar dezvoltarii biiologice a omului, ci si dezvoltarii
sale ulterioare, considerand ca toate entitatile sociale cum ar fi limba(ul, scrisul,
sistemul politic si economic au evoluat si ele. Conform modelului evolutionist, omul
este doar un produs al unei transformari treptate dintr-un stramos cum ar fi maimuta,
de aceea atitudinile si actiunile lui vor fi foarte asemanatore cu cele ale animalelor.
7oate stiintele sociale care trateaza in esenta problemele individuale si cele de grup
ale oamenilor tind sa dea o rezolvare care depinde in mare masura de originea pe care
o are omul. 3 urmare directa a modelului evolutionist este discriminarea rasiala. Daca
o rasa este superioara alteia, atunci ea trebuie eliminata , deoarece ea va fi o piedica in
dezvoltarea ulterioara a rasei superioare. ,ilioane de oameni au murit in lagarile
naziste datorita acestei idei. 7otusi care este cauza diversitatii oamenilor ! Atat
modelul creationist, cat si cel evolutionist declara ca aparitia unor subspecii se
datoreaza imperec)erii in grupuri mici, doar ca fiecare model are trasatura sa
specifica. ,odelul evolutionist declara ca in grupurile mici se fixeaza mai bine
mutatiile, insa modelul creationist afirma ca se manifesta doar trasaturi de(a existente
in A=D-ul individului, prin urmare este doar o respectare a legilor mendeliene ale
ereditatii. Dupa cum am aratat in capitolele anterioare, mutatiile sunt in cele mai
multe cauze daunatoare, iar daca printr-o exceptie ele ar putea fi folositoare, atunci ele
n-ar putea fi transmise urmasilor, deci e putin probabil ca subspeciile sa fi aparut ca
urmare a fixarii mutatiilor. $n mod normal apare intrebarea: -Care este cauza care a
dus la formarea unor grupuri distincte de oameni care au fost nevoiti sa se separe si sa
se dezvolte indepaendent de ceilalti oameni! ,odelul evolutionist nu da nici un
raspuns la aceasta intrebare, insa modelul creationist are o explicatie. 3amenii nu
comunica intre ei daca nu exista acelasi limba(. C)iar daca exista o distanta mica intre
grupuri, casatoriile intre indivizii din ele nu vor avea loc niciodata, prin urmare cauza
care a adus la separarea unor grupuri de oameni a fost de natura lingvistica. $nsasi
aparitia si diversitatea limbilor este fara raspuns din partea evolutionistilor. 3mul,
spre deosebire de animale are un limba( articulat, poate transmite idei abstracte, poate
comunica la nivel de simboluri, ceea ce nu poate fi asemanat cu gro)aiturile si
zgomotele instinctuale facute de animale. C)iar faptul ca oamenii au capacitatea de a
invata o limba straina dovedeste faptul ca toate limbile au o origine comuna.
&xplicatia data de modelul creationist este ca toti oamenii au aceeasi origine si ca in
decursul istoriei populatia umana a fost nevoita sa se desparta din cauza diferentelor
lingvistice pe care le-a creat Creatorul. Aceasta nu este o afirmatie fi analizabila
stiintific, insa este credibila, spre deosebire de modelul evolutionist care nu are un
raspuns clar la aceasta intrebare.
=ici faptul ca dezvoltarea economica , stiintifica, artistica a oamenilor este una
ascendenta nu este o dovada de evolutie, ci este mai degraba o informatie care vine in
sustinerea modelului creationist. .aptul ca omul are capacitatea de a transmite
urmasilor sai informatii este o dovada ca omul este ceva mai mult dacat orice animal.
C)iar daca animalele au capacitati de invatare ,ele nu au nici o posibilitate de a
transmite toate aceste cunostinte. Aceasta este o dovada in plus originii superioare a
oamenior. 7oate argumentele legate de dezvoltarea omului , cum ar fi inventarea
scrisului, a olaritului, a agriculturii dau de asemenea nenumarate dovezi asupra
faptului ca omul are o origine recenta si nu una de milioane de ani, exacta asa cum
prezice modelul creationist.
GGG$$$
CONCLU0II
Dupa cum am mentionat si in capitolele anterioare, modelul creationist integreaza
mai bine datele stiintifice obtinute experimental decat le face modelul evolutionist.
,odelul creationist nu are nevoie de introducerea unor presupuneri secundare asa
cum are nevoie modelul evolutionist.
7otusi creatia nu poate fi studiata de stiinta deoarece ea nu se afla in contextul
stiintei masurabile. +rocesul de creatie a fost inc)eiat in trecut, atunci cand nu exista
nici un observator care sa relateze faptele, iar pe baza proceselor si legilor care
actioneaza astazi nu putem explica nici una dintre teorii 4 amintiti-va de -evolutia ex-
ni)ilo si de - creatia ex Deo 5 , totusi mai multe premise ne conduc la modelul
creationist decat la cel evolutionist.
Daca creatia a avut loc, atunci este numai normal sa existe un Creator si pentru ca
omul este singura fiinta capabila sa inteleaga acest concept al creatiei, trebuie sa
existe si o metoda prin care Creatorul sa-i faca cunoscuta omului existenta sa si modul
in care lumea a aparut. Acest lucru l-a facut Creatorul in -cartea inceputurilor sau
Beneza. Aceasta nu este doar un folclor demodat, asa cum sustin unii, ci ea ofera un
cadru care ne satisface din punct de vedere intelectual si care poate explica datele
descoperite de stiinta moderna. $storicitatea Benezei nu mai poate fi combatuta
demult. $deea ca ,oise nu ar putea fi scriitorul Benezei deoarece el nu ar fi putut
scrie nu mai este valabila deoarece descoperirile ar)eologice au stabilit ca scrierea a
fost practicata de omul de rand inca din perioada lui Avraam. %-a descoperit ca -omul
primitiv - si-a dezvoltat o remarcabila indemanare te)nica in multe domenii, iar acest
lucru s-a intamplat mult mai timpuriu decat si-au imaginat evolutionistii. &ste
semnificativ faptul ca desi Beneza este citata de multe ori in =oul 7estament, ,oise
nu este niciodata mentionat ca fiind autorul ei, totusi traditia ebraica atribuie toate cele
C carti de la inceputul /ibliei lui ,oise. $n acele vremuri se obisnuia ca sa se scrie
toate cronicile importante pe table de lut sau de piatra, iar acestea ulterior au fost puse
undeva intr-un fel de biblioteci publice. ,oise doar a preluat aceste naratiuni despre
Avraam si alti eroi din Beneza si a realizat o compilatie in care a introdus si alte
naratiuni care erau necesare.
+rima relatare care il descrie creatia contine doua verbe distincte care exprima
ceea ce a facut Dumnezeu. "nul este -a crea si celalat -a face. -A crea se refera la
capacitatea lui Dumnezeu de a aduce la viata din nimic, ceea ce este o atributie doar a
lui Dumnezeu, iar -a face este pentru a combina elemente de(a existente in sisteme
mai complexe. &xista doar trei lucruri despre care se spune ca au fost create 4 nu
facute5: elementele de baza ale cosmosului 4 materia, spatiu, timpului5, lumea animala
4 care este formata din aceleasi materiale ca si lumea anorganica, dar care poseda
viata, ratiune, constiinta5 si omul 4 care isi insuseste materia anorganica a cosmosului,
constiinta animala, dar care are in plus -c)ipul lui Dumnezeu5.
#ucrarea lui Dumnezeu a fost conform Benezei o lucrare care a durat o saptamana.
Pri-a ,i: ener$i,area e)e-ente)or i,ice a)e cos-os&)&i.
A #o&a ,i: or-area at-oserei si a 4i#roserei.
A treia ,i: or-area )itoserei si a (ioserei@')ante)e1.
A 'atra ,i: or-area astroserei.
A cincea ,i: or-area %ietii 'entr& 4i#rosera si 'entr& at-osera@ ani-a)e)e
-arine si 'asari)e1.
A sasea ,i: or-area %ietii 'entr& )itosera si (iosera@ )&-ea ani-a)a terestra1.
GGG$A
A sa'tea ,i: o#i4na #&'a )&crarea #e creere si #e acere.
7oata acesta ordine a lucrarilor de creatie are anumite principii care stau la baza ei:
+rogres in creatie cu un anumit scop. .iecare faza a fost o pregatire pentru
faza urmatoare, iar toate fazele impreuna au fost pregatiotare pentru scopul final
si anume acela ca omul sa aiba un loc potrivit de dezvoltare. Asadar Dumnezeu
a aran(at fiecare lucru astfel incat sa corespunda cauzei lui. .iecare sistem si
fiecare organism a fost proiectat ca sa-si mentina caracteristicile proprii, iar
saptamana in care au fost create a fost o saptamana ad litteram, fiind prototipul
saptamanii actuale. 7oate entitatile temporale 4 zi, luna, an5 isi au originea in
miscarea ordonata a +amantului in sistemul solar, insa saptamana nu are nici o
baza pentru asa ceva, pentru ca originea sa se afla in creatiune.
Aarsta aparenta. 7oate lucrurile lui Dumnezeu au fost -mature de la crearea
lor ,astfel nu era nevoie ca ele sa se dezvolte de la forme mai simple. C)iar si pe
Adam si &va $-a creat maturi. +utem afirma ca inca de la inceput intregul
univers parea sa aiba o anumita varsta. %oarele, stelele, luna au inceput sa-si
reverse lumina pe +amant imediat ce au fost create, pentru ca acesta a fost
scopul cu care au fost create. &ste posibil ca undele de lumina ce traverseaza
spatiul dintre corpurile ceresti si +amant sa fi fost energizate inainte de crearea
corpurilor ceresti acestor luminatori, tocmai ca sa furnizeze lumina necesara din
primele trei zile. Cu siguranta ca lui Dumnezeu nu $-a fost mai dificil sa creeze
aceste unde luminoase decat sa aduca la viata generatorii de lumina. Acest
concept nu sugereaza insa ca fosilele din roci si alte fenomene legate de moarte
au fost create ca o aparenta a timpului, ci ele sunt o dovada a raului care a aparut
in lume mai tarziu.
#umea de atunci era diferita de lumea contemporana. 7rebuie sa recunoastem
ca lumea de la inceput a fost foarte diferita de lumea pe care o cunoastem noi
astazi. /iblia mentioneaza ca a existat o intindere de ape care exista deasupra
pamantului 4-apele care sunt deasupra intinderii Beneza 0,E5. Aceasta nu are un
corespondent in lumea de astazi. Aceasta intindere era formata probabil din
mase uriase de vapori de ape care prote(au +amantul de radiatiile din cosmos,
mentinea un climat bland pe intregul +amant,. Acest climat uniform impiedica
miscarea maselor de aer, implicit si formarea ploilor. <idrologia antedeluviana
era si ea diferita. =atura izvoarelor celor patru rauri care inundau &denul si
aluzia la ruperea izvoarelor Adancului cel mare indica faptul ca in adancurile
pamantului existau mari depozite de apa sub presiune care s-a transformat in
oceanul planetar contemporan, de aceea climatul bland, solul fertil au favorizat
existenta mai multor specii de organisme decat in prezent.
$n lumea initiala nu a existat moartea. ,oartea a venit in lume ca rezultat al
pacatului. Daca omul n-ar fi pacatuit impotriva creatorului sau, atunci el ar fi
trait vesnic,impreuna cu el ar fi trait vesnic si aniamalele. Consumarea fructelor
si a ierburilor nu trebuie considerata ca fiind - moarte deoarece ele nu dispun
de ratiune.
Ca#erea! ()este-&) si )e$i)e ter-o#ina-icii. Dupa crearea +amantului, Dumnezeu a
dat omului puterea de a-$ stapani creatia. 3mul trebuia sa fie fericit si multumit din
toate punctele de vedere datorita unui astfel de privilegiu, raspunzand favorabil
Creatorului care l-a inzestrat in felul acesta..Dumnezeu nu l-a creat pe om ca pe un
simplu robot, astfel dragostea lui Dumnezeu a fost voluntara, iar ca sa existe o relatie
intre Creator si creatura aceasta din urma trebuia sa doreasca de buna voie mentinerea
acestei lagaturi. 3mul a avut capacitatea de a iubi sau de a nu iubi, de a asculta sau de
a nu asculta si a fost pus in fata unei decizii. $storia dramatica de pana acum a
GGGA
+amantului4 moarte, razboi, degradare5 a aratat ca alegerea pe care a facut-o omul la
inceput a fost o alegere gresita. Astfel pacatul a intrat in lume cand omul a pus la
indoiala cuvantul lui Dumnezeu in gradina &den. Din acest moment omul a devenit
-rob al pacatului , iar +amantul s-a transformat ca atare. Acesta -robie a stricaciunii
universale nu este alceva decat legea universala pe care oamenii de stiinta au numit-o
principiul al doilea al termodinamicii. 7ot astfel odi)na lui Dumnezeu de la sfarsitul
creatiunii o putem asemui cu o lege de conservare sau principiul intai al
termodinamicii. Cu toate ca cesta doua legi exista, oamenii de stiinta nu au putut sa
descopere de ce acestea actioneaza, de ce intotdeauna energia trebuie sa se conserve si
entropia sa creasca. C)iar inainte de descoperirea acestor legi de catre oamenii de
stiinta, /iblia avea de(a numeroase constatari ale legilor de conservare si de degradare
care exista pe +amant.
Poto'&) #in 'ers'ecti%a (i()ica: +otopul din vremea lui =oe reprezinta marea
deosebire dintre lumea de atunci si cea de astazi:odinioara erau ceruri si un +amant
scos prin cuvantul lui Dumnezeu din apa si cu a(utorul apei*lumea de atunci a pierit
tot prin ele inecat de apa. Deci au existat doua mari sc)imbari impuse de Dumnezeu
creatiei sale originale. +rima a fost atunci cand Dumnezeu a blestemat +amantul din
cauza omului si a doua atunci cand Dumnezeu a fost nevoit sa distruga +amantul prin
potop din cauza rautatii omului. +rima data Dumnezeu a introdus un principiu de
degradare, iar potopul prin natura sa cataclismica a sc)imbat aspectul exterior al
+amantului. Dupa ce $-a imprastiat pe razvratiti din /abel Dumnezeu s-a interesat de
soarta lor si astfel a ales din multimea oamenilor de pe +amant un popor 4$srael5 pe
care sa-l pazeasca si caruia sa-i ofere binecuvantari. Dupa potop Dumnezeu a promis
omenirii ca nu va mai distruge +amantul printr-un potop universal.
Parerea noastra 'ersona)a. $n aceasta lucrare am incercat sa aratam ca modelul
creationist poate explica mult mai bine toate problemele legate de originea universului
, originea planetei noastre,originea vietii si mai presus de toate originea omului decat
modelul evolutionist. 7otusi nici unul dintre modele nu poate fi dovedit ca fiind
adevarat doar pe baze stiintifice deoarece acest lucru se afla in afara datelor
observabile, iar legile care actioneaza in prezent nu pot da o explicatie originii nici
uneia dintre entitatile mentionate mai sus. "nii oameni cred ca ratiunea lor este
infailibala si ca ea poate gasi raspuns la toate intrebarile, ei fiind adepti ai teoriei marii
explozii4 /ig /ang5, ei insisi considerandu-se un produs al intamplarii, iar un produs
al intamplarii nu poate avea decat o ratiune la intamplare, de aceea dorim ca sa le
reamintim acestor oameni ca nu se stie exact daca mintea lor a evoluat corect sau daca
a evoluat la intamplare.
+rin aceasta lucrare am dorit sa aratam opiniei publice marile deficiente ale
evolutionismului si ca acesta nu da un raspuns satisfacator la marile dileme ale
omenirii: -Cine suntem! -De unde venim! si -"nde mergem!. Am dorit de
asemenea sa subliniem faptul ca multe date stiintifice care par sa sustina
evolutionismul n-au fost interpretate corect, ele punand multe semne de intrebare.
%peram ca ati a(uns si dumneavoastra la concluzia ca modelul evolutionist are nevoie
de o multime de presupuneri secundare, spre deosebire de cel creationist care doar
prezice acolo unde evolutionismul introduce presupuneri secundare modelului
fundamental.
,odelul creationist poate raspunde celor trei mari dileme ale omenirii:
0.%untem lucrarea mainilor lui Dumnezeu, suntem fiii sai si avem anumite
responsabilitati fata de Creatorul nostru. Dumnezeu a avut un scop atunci cand ne-a
creat, iar daca cineva ar putea intreba care este acest scop ,ii putem raspunde ca nici
GGGA$
c)iar copiii nu-i intreaba pe parintii lor de ce le-au dat nastere. Cu atat mai putin
omul nu ar trebui sa $i puna aceasta intrebare Creatorului sau.
1. Cat despre locul din care venim putem afirma ca este un loc in care nu actioneaza
aceleasi legi ca pe +amant. De exemplu acolo nu exista degradare pentru ca
Dumnezeu este un Creator ce a facut totul desavarsit din toate punctele de vedere.
2.$ncotro ne indreptam! Aceasta implica o alta intrebare:ar trebui sa ne indreptam
spre un alt loc de gazduire dupa viata, sau pur si simplu disparem ca trup si ca suflet!
+utem afirma ca in urma pacatului ,omul a fost alungat din adevarata sa casa 4&den5 si
in acest timp a umblat pe +amant avand speranta ca intr-o zi Creatorul sau il va
reabilita si-l va c)ema in locuinta pe care $-a pregatit-o de la inceput.
GLa ince'&t !D&-ne,e& a ac&t cer&ri)e si Pa-ant&). Pa-ant&) era '&sti& si
$o)>'este ata a#anc&)&i #e a'e era int&neric!si D&4&) )&i D&-ne,e& se -isca 'e
#eas&'ra a'e)or. D&-ne,e& a ,is:/Sa ie )&-ina H/ Si a ost )&-ina. D&-ne,e& a
%a,&t ca )&-ina era (&na > si D&-ne,e& a #es'artit )&-ina #e int&neric.
D&-ne,e& a n&-it )&-ina ,i !iar int&neric&) )*a n&-it noa'te. Aste) a ost o
seara si a'oi a ost o #i-ineata :aceasta a ost in ,i&a intai <
GD&-ne,e& a ,is: 5Sa ie o intin#ere #e a'e !si ea sa #es'arta a'e)e #e a'e./
D&-ne,e& a n&-it intin#erea cer. Aste) !a ost o seara !si a'oi a ost o
#i-ineata:aceasta a ost ,i&a a #o&a<
GD&-ne,e& a ,is:/Sa se stran$a )a &n )oc a'e)e care s&nt #e#es&'t&) cer&)&i >si
sa se arate &scat&)H/Si asa a ost. Aste) !a ost o seara !si a'oi a ost o
#i-ineata:aceasta a ost ,i&a a treia.<
GD&-ne,e& a ,is:/Sa ie niste )&-inatori in intin#erea cer&)&i !ca sa #es'arta
,i&a #e noa'te >ei sa ie niste se-ne care sa arate %re-i)e !,i)e)e si anii>si sa
s)&?easca #e )&-inatori !in intin#erea cer&)&i ca sa )&-ine,e Pa-ant&)./Si asa a
ost.Aste) !a ost o seara! si a'oi a ost o #i-ineata:aceasta a ost ,i&a a 'atra.<
GD&-ne,e& a ,is:/Sa -is&ne a'e)e #e %iet&itoare !si sa s(oare 'asari #eas&'ra
Pa-ant&)&i 'e intin#erea cer&)&i./Aste) a ost o seara !si a'oi a ost o
#i-ineata:aceasta a ost ,i&a a cincea.<
GD&-ne,e& a ,is: 5Sa #ea Pa-ant&) %iet&itoare #&'a soi&) )or! %ite! taratoare si
iare 'a-antesti! #&'a soi&) )or./ Si asa a ost.
A'oi D&-ne,e& a ,is :/ Sa ace- o- #&'a c4i'&) Nostr&! #&'a ase-anarea
Noastra> e) sa sta'aneasca 'este 'estii -arii! 'este 'asari)e cer&)&i!'este %ite!
'este tot Pa-ant&) si 'este toate taratoare)e care se -isca 'e Pa-ant. D&-ne,e&
a ac&t 'e o- #&'a c4i'&) Sa&! )*a ac&t #&'a c4i'&) )&i D&-ne,e&> 'arte
(ar(ateasca si 'arte e-eiasca i*a ac&t. D&-ne,e& i*a (inec&%antat si
D&-ne,e& )e*a ,is:/ Cresteti! in-&)titi*%a! &-')eti Pa-ant&) si s&'&neti*)> si
sta'aniti 'este 'estii -arii!'este 'asari)e cer&)&i! si 'este orice %iet&itoare care se
-isca 'e Pa-ant./ D&-ne,e& S*a &itat )a tot ce ac&se> si iata ca era& oarte
(&ne. Aste) a ost o seara! si a'oi a ost o #i-ineata: aceasta a ost ,i&a a sasea.<
GAste) a& ost sarsite cer&ri)e si Pa-ant&) si toata ostirea )or. In ,i&a a sa'tea
Si*a sarsit )&crarea! 'e care o ac&se> si in ,i&a a sa'tea S*a o#i4nit #e toata
)&crarea L&i! 'e care o ac&se. D&-ne,e& a (inec&%antat ,i&a a sa'tea si a
sintit*o! 'entr& ca in ,i&a aceasta S*a o#i4nit #e toata )&crarea L&i! 'e care o
,i#ise si o ac&se.<
Aceasta este cea mai stiintifica afirmatie care a fost facuta vreodata cu privire la
creatiune. Aceste fraze pot explica cel mai bine toate intrebarile legate de originea a
GGGA$$
tot ce exista in acest "nivers. Aici se explica atat originea a tot ce exista, cat si scopul
aparitiei lor, lucruri pe care evolutionismul nu poate sa le explice in nici un fel. Acest
studiu al originilor nu se opreste aici. 3amenilor le-au ramas de cunoscut mult mai
multe decat au aflat pana acum. Aa provocam si pe dumneavoastra sa va puneti
intrebari despre originea "niversului, a +amantului si in cele din urma a omului. Daca
veti fi desc)isi tuturor posibilitatilor, cu siguranta ca veti a(unge la concluzia ca nu
intamplarea v-a creat, ci un Dumnezeu atotputernic care are gri(a si astazi de
dumneavoastra si va asteapta sa-# cunoasteti personal.
E'i)o$
=De ce iecare )oare are &n a)t 'ar&-?H Pentr& ca n& este #oar -aterie! ci si o
stra&)$erare a 'ri%irii C&i%a Care a incr&stat*o c& a#iere #e ,a-(etH
De ce ste)e)e a& sc)i'iri nen&-arate? Pentr& ca s&nt -ontate in #ia#e-a &n&i
i-'arat -a$niic si s&%eran
E) tine in iinta 4ora astre)or #in cos-os&) %i,i(i) si $a)a8ii)e #in iecare nesti&t
ir #e 'ra.
In -ana )&i este si %iata -ea.
G)orie L&iH

Bi()io$raie
5Creationis-&) stiintiic/ #e Dr. EenrI M. Morris! Societatea Misionara
Ro-ana!BJJK.
5 Gene,a )e$at&ra #intre stiinta si Bi()ie/ #e Arie) A. Rot4! Centr&) #e st&#ii a)e
nat&rii! K;;K.
5Ba,e)e (i()ice a)e stiintei -o#erne/ #e EenrI M. Morris! Societatea Misionara
Ro-ana! BJJA.
5De ce stra-os&) nostr& n& este -ai-&ta/ #e E)ena Anton! e#it&ra Ste'4an&s!
B&c&resti! BJJL.
5Seneca! scrieri i)o,oice a)ese/! e#it&ra Miner%a! BJLB.
5Co-'en#i& #e i,ica/ E#it&ra Stiintiica si Encic)o'e#ica! BJLL.
5Fi,ica. Man&a) 'entr& c)asa a MI*a/ e#it&ra Po)iro-!Iasi!K;;B.
5Fi,ica. Man&a) 'entr& c)asa a IM*a/ e#it&ra Teora ! B&c&resti! BJJJ.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
GGGA$$$
GGG$G