Sunteți pe pagina 1din 6
5
5

DIMENSIONAREA RAMPELOR DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR.

Problemele colectării , tratării şi valorificării deşeurilor se pun în diferite moduri în toate ţările civilizate ale lumii. Până în prezent, în practica mondială ca şi în ţara noastră, predomina evacuarea reziduurilor menajere, în aşa zisele “ gropi de gunoi “, care de fapt sunt nişte gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor descoperte de teren sau cariere de construcţie . În ultimul timp aceste gropi din jurul localităţilor urbane rămân tot mai puţine, iar distanţa până la cele ce au mai rămas este din ce în ce mai mare şi deci şi cheltuielile cu transportul deşeurilor colectate se măresc. De aceea, cu avizul Direcţiei Agricole, Direcţiei de Sănătate Publică şi Inspectoratului de Protecţie a Mediului se mai folosesc şi alte terenuri care nu sunt în totalitate gropi sau maidane, terenuri mai puţin fertile pentru agricultură din care o parte sunt amenajate în aşa fel încât depozitarea reziduurilor menajere se face pe verticală , în adâncime şi înălţime , raportate la nivelul suprafeţei terenului respectiv, [1, 3, 4]. Din această cauză locurile de depozitare a deşeurilor menajere mai poartă denumirea şi de rampe, depozite sau halde, iar depozitarea reziduurilor, după modul în care se asigură protecţia mediului înconjurător , poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată, [1, 2, 3, 4] Reziduurile menajere provin de la:

locuinţe;

instituţii publice (scoli , internate , cămine, hoteluri, restaurante, cantine, spitale , instituţii administrative , etc.);

societăţi comerciale;

asociaţii agricole sau zootehnice;

societăţi industriale (exclusiv cele tehnologice).

23

Depozitarea simplă constă în descărcarea reziduurilor în diferite gropi, foste cariere de materiale de construcţii sau alte terenuri fără a se lua măsuri speciale de protecţia mediului (aer, apă, sol, subsol). Metoda este încă des aplicată deoarece prezintă avantaje fiind ieftină şi comodă, dar prezintă şi dezavantaje că este neigienică şi periculoasă pentru sănătatea omului. Depozitarea controlată constă în descărcarea reziduurilor pe terenuri speciale, rampe, respectându-se anumite condiţii de igienă şi protecţia mediului. Principiile metodei

Alegerea amplasamentului rampei ;

Studii de teren;

Stabilirea modului de depozitare a deşeurilor;

Precizarea succesiunii în timp a straturilor de deşeuri în depozit;

Compostarea reziduurilor;

Protecţia depozitului prin acoperire cu pământ.

Alegerea terenului pentru amplasarea rampelor pentru

depozitele controlate (se face de comun acord cu organele: sanitare, pentru protecţia mediului, agricole. Se ţine seama de următoarele condiţii :

distanţa faţă de periferia centrelor populate - 1000 m;

poziţia rampei faţă de vânturile dominante;

evitarea zonelor în care se pot produce inundaţii .

În funcţie de tehnologia adoptată la realizarea rampelor de depozitare

controlate, se pot utiliza următoarele procedee:

rampe de depozitare controlate obişnuite (fără executarea unor prelucrări speciale ale deşeurilor);

rampe de depozitare controlate compactate;

rampe de depozitare controlată a deşeurilor, în prealabil măcinate.

a) Rampe de depozitare controlate obişnuite:

I. Înainte de începerea depozitării se decupează stratul vegetal, care poate fi folosit la acoperirea finală a unui depozit mai vechi sau să fie depozitat

24

în apropiere pentru: utilizarea ulterioară ca “pământ de împrumut” sau acoperirea finală a depozitului. II. Aducerea reziduurilor şi descărcarea pe teren, depozitul urmând să ocupe o suprafaţă mică, strict necesară pentru operaţiile de împrăştiere (repartizarea pe zone), eventual compactate. III. Umplerea locului de depozitare prin înaintarea frontală sau inelară, fiecare nou strat de reziduuri de 0,25 - 0,3 m. urmând să fie început din acelaşi

loc ca şi precedentul. IV. Se vor efectua amenajările indicate în studiul hidrogeologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă şi şanţuri de gardă pentru protecţia deşeurilor împotriva scurgerii apelor meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanţi şi eventualele îndiguiri ale rampei de depozitare . b) Depozitele de deşeuri urbane, controlate, instalaţiile de compostare a deşeurilor organice şi biodegradabile, instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate astfel încât să se realizeze condiţii de împiedicare a eliminării şi diseminării poluanţilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţă, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

i. amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie sanitară se fac în urma studiilor de impact pe mediu şi sănătate, în condiţiile prevederilor legale; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologie şi urbanistice;

ii. la proiectare şi la funcţionare se vor prevedea şi aplica metode şi tehnici

adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor; acoperirea şi asigurarea se fac zilnic; iii. în cursul operaţiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului. La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se va preciza şi amplasamentul platformelor organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a deşeurilor menajere (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii). Suprafaţa de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a

25

gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomandă proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implică ocuparea unor suprafeţe de teren cu alte destinaţii (spaţii verzi, etc.) şi care pot genera uşor disconfort şi insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare. Depozitele controlate de deşeuri menajere solide, precum şi celelalte centre de procesare a reziduurilor menajere vor fi amplasate în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-se condiţiile de distanţă. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate, [1,2] În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi zonele în care sunt prezente şi depozitate deşeurile menajere sunt următoarele, [1, 2, 8]:

depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m;

camere de tratare biotermică a gunoaielor: 100 m;

crematorii orăşeneşti de gunoi: 1.000 m;

autobazele serviciilor de salubritate: 200 m.

Suprafaţa de teren să fie împărţită în parcele de 1000 - 10000 mp., în funcţie de cantitatea zilnică de reziduuri care se depozitează. Deşeurile să fie depozitate în straturi de 1,5 - 2m. înălţime separate prin straturi intermediare de material inert, în grosime de 0,2 - 0,3 m. Reziduurile să fie descărcate cât mai aproape de locul de depozitare de unde să fie împrăştiate şi compactate cu buldozerul zilnic, atingând înălţimea de 1,5 m - 2 m , după care se acoperă cu material inert, 0,2 - 0,3 m. Zilnic se va amenaja, în depozit, o suprafaţa corespunzătoare înălţimii de 1,5 - 2 m. strat de reziduuri. Modul de alcătuire a rampelor de depozitare controlată a deşeurilor menajere se prezintă în figura 5.1. După depozitarea ultimului strat de deşeuri se face acoperirea finală cu un strat de pământ vegetal de 0,6 - 1,2 m. grosime împrăştiat şi compactat cu aceleaşi mijloace care sunt folosite pentru compactarea deşeurilor.

26

Fig. 5.1 Modul de alc ă tuire a rampelor de depozitare controlat ă a de

Fig. 5.1 Modul de alcătuire a rampelor de depozitare controlată a deşeurilor menajere (a şi b): 1 – autogunoieră, 2 – cântar basculă, 3 – sală cântar, 4 – remiză auto, 5 – depozit carburanţi, 6 – grup sanitar, 7 – utilaj de compactare – aranjare deşeuri, 8 – drum de acces, 9 – depozitul de deşeuri

Rampele de depozitare ale deşeurilor trebuie să fie împrejmuite cu

garduri demontabile care trebuie să limiteze, de regulă , suprafeţele pe care se

face depozitarea pe o perioadă de 1 - 2 ani.

Depozitul trebuie să fie dotat cu tractoare pe şenile echipate cu lamă de

buldozer pentru împrăştiat şi compactat deşeurile, zilnic.

Pentru o bună exploatare a rampelor de depozitare controlată este

necesar să se realizeze drumuri de acces corespunzătoare şi grupuri de

27

exploatare (recuperare sau recepţie deşeuri) conform figurii 5.1 (reperele: 2, 3,

4, 5, 6)

După ce se cunoaşte care este cantitatea medie anuală de deşeuri

menajere ce urmează a fi prelucrate în rampa de depozitare, capacitatea

anuală a rampei de depozitare controlată se poate calcula cu relaţia:

C

d

=

nQ

0

m

1 +

(

n k

1

)

0

2

, [m 3 / n ani]

în care: Q 0 = Q m + Q s + Q i - cantitatea totală de deşeuri din primul an de calcul, (m 3 /an);

Q

m – cantitatea medie anuală de deşeuri menajere din anul de bază;

Q

s – cantitatea medie anuală de deşeuri stradale din anul de bază;

Q

i – cantitatea medie anuală de deşeuri industriale din anul de bază;

k 0 – coeficient de creştere în timp a cantităţii de deşeuri, (0,05);

n – numărul de ani pentru care se prevede depozitarea controlată, (10

– 25 ani) m = 2 – 4 ani – coeficient care ţine cont de gradul de compactare.

În cazul în care terenul ales pentru realizarea rampei de depozitare nu

permite o extindere a capacităţii de depozitare, atunci se determină perioada

aproximativă în ani (n) până se acoperă întreaga capacitate, folosind relaţia:

unde:

Q

n =

[

Q 1

0

+

(

n

)]

1 k

0

n =

2 mC

d

Q

0

+

Q

n

, [ani]

este cantitatea de deşeuri din ultimul an (se

determină prin încercări), m 3 /an.

Pentru calcule aproximative se poate estima suprafaţa terenului

necesară pentru o rampă de depozitare controlată cu indicatorii:

0,65 – 0,75 m 2 teren pentru fiecare tonă de deşeu depozitat într-un singur

strat de 1,5 – 2,0 m înălţime;

0,15 – 0,25 m 2 teren pentru fiecare m 3 de deşeu depozitat în straturi cu

aceeaşi înălţime (1,5 – 2,0 m).

Dacă deşeurile au fost în prealabil măcinate, capacitatea rampei de

depozitare creşte cu 40 – 50 % şi deci este necesară o suprafaţă de teren

relativ redusă la aproximativ jumătate.

28