Sunteți pe pagina 1din 60

Instututul Mass Media

Universitatea Liber Interna ional din Moldova

Victor Moraru

(coordonator)

Republica Moldova:

provoc rile migra iei

Chi in u, 2009

programului AENEAS al Comisiei Europene. Punctele de vedere expuse în prezenta lucrare nu

Publicarea culegerii de articole “Republica Moldova: provoc rile migra iei” este efectuat în cadrul

sprijinul

Recomandat pentru publicare de Consiliul tiin ific al Institutului Mass Media

Republica Moldova: provoc rile migra iei: [culeg. de art.] / Inst. Mass Media din Moldova, Sec ia. de Jurnalism i Comunic. Public , ULIM]; coord.: Victor Moraru. –

cu

Seria “Migra ia: probleme i oportunit i” (coordonator - prof. Victor Moraru)

Chi in u: ULIM, 2009. – 118 p. – (Ser. “Migra ia: probleme i oportunit i”) Bibliogr. la sfâr itul art. ISBN 978-9975-934-95-4 100 ex.

ULIM

Victor Moraru (coordonator). Republica Moldova: provoc rile migra iei.

al

Media

Mass

Institutul

CZU 32.019.5:659.3 (082) = 135.1 = 161.1 = 111

CZU 32.019.5:659.3 (082) = 135.1 = 161.1 = 111

Descrierea CIP A Camerei Na ionale a C r ii

2

de

(proces verbal nr. 4 din 20 martie 2009).

implementat

reflect neap rat opiniile Comisiei Europene.

Design comlputerizat - Sergiu Corlat.

dr. hab. Victor Moraru (pre edinte)

– Chi in u: ULIM, 2009. – 118 p.

conf. dr. Alexandru Bohan ov

dr. hab. Alexandru Gribincea

Working,

dr.hab. Valeriu Mo neaga

conf. dr. Valentina Enachi

conf. dr. Ludmila Laz r

Colegiul de redac ie:

BrainNet

IMM, 2009

Proiectului

75

M

©

Cuprins

Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale mgra iei

4

Valeriu MO NEAGA Politica migra ionist a statului moldovenesc: esen a i etapele de baz Valentina POSTOLACHI Aspectele socio–economice ale migra iei for ei de munc

10

din

Republica Moldova

32

Nicolae ÂU Migra ie, cre tere, angajare i reducere a s r ciei în Republica Moldova

44

Svetlana GOROBIEVSCHI Managementul calit ii vie ii i migrarea popula iei din Republica Moldova Maria CIOCANU

52

Migra ia

– proces social contradictoriu

66

Victor MORARU, Tatiana SOCOLOV Capitalul uman în contextul proceselor migra ionale

Alexandru ONOFREI

70

Tuor DANII, Lilia PLUGARU Migra ia extern - o form de export de capital uman………

75

Elena B D R U Influen a migra iei popula iei asupra economiei Republicii Moldova

81

Ana SOLTAN Impactul remiten elor asupra situa iei economice a Republicii Moldova

84

Valentin BALAN Impactul fenomenului migra ional asupra situa iei femeilor din Republica Moldova

90

Mariana TACU Problema migra iei în agenda politico–mediatic

92

autohton

Fluxurile migra ionale necesit reglementare de stat

100

d LUNGREN, Petru RO CA Abordarea prin modelare a proceselor migra ionale în regiunile frontaliere

103

Alexandru GRIBINCEA, Iurie KROTENKO Procesele migra ionale în Moldova i perspectivele acestora

110

Lista autorilor volumului

116

117

recipiente, decalajul fiind de zece ori. Fluxul masiv, pe de o parte, a

obi nuit în rile dezvoltate. Puterea prive te indicatorii sociali –

industrial a rilor se afl la diferite nivele. Dup cum arat

produc ie – resurse umane – deruleaz cu mult mai lent, cu toate c

NEGRU

„pu in prestigioase” din economia na ional , iar pe de alt parte – a

Avansarea epocii globaliz rii a coincis cu accelerarea vectorului

educa iei, rela iile interetnice etc., ca prioritare în estimarea politicii

sale i dezvolt rii societ ii la general în lupta pentru electorat. În

Existen a unui omaj organic în unele ri, în primul rând, în

tocmai gra ie migra iei popula iei, deplas rii în toate regiunile lumii

dezvolt rii pie ei – economia orientat social a devenit un fenomen

baza popula iei din rile slab dezvoltate economic. Motivul principal

munc str in . Fluxul migra ional se formeaz i se completeaz în

nivelul omajului, dinamica salariilor, starea ocrotirii s n t ii i

capital financiar i industrial, formarea pie elor globale a factorilor de

Printre motivele principale ce determin migrarea resurselor de

practica, for a de munc migreaz din rile cu un nivel de

permis a nivela problema lipsei for ei de munc ieftine în domeniile

Pe fundalul cre terii accelerate a traficului transfrontalier de

Nivelul de dezvoltare economic diferit: nivelul de dezvoltare

mod evident, aceast tratare a condus la limite privind for a de

– difiren a în remunerarea muncii în rile-donatoare i rile-

Alexandru GRIBINCEA,

munc se afl diferi i factori cu caracter economic i neeconomic.

dezvoltare redus în rile cu un nivel de dezvoltare mai înalt.

Alexandru

Existen a diferen elor na ionale în salarizare.

Problemele actuale

declan at un ir de probleme social-economice.

ale migra iei

i are loc acest proces de globalizare.

4

cele slab dezvoltate.

Cauzele migra iei sunt:

Autorii volumului

Valentin BALAN

lector univ., Catedra Jurnalism i Comunicare Public , ULIM Elena B D R U Magistru în drept, lector univ., Catedra Drept Public, Institutul de Rela ii Interna ionale din

Magistru în jurnalism i tinn e ale comunic rii,

Moldova Doctor în tiin e filosofice, conferen iar universitar,

Maria CIOCANU

Facultatea Limbi Str ine i tiin e ale Comunic rii, ULIM Tuor DANII Doctor habilitat în sociologie, director al Serviciului

Independent de Sociologie i Informa ii

„Opinia”(1992-2007)

Svetlana GOROBIEVSCHI Doctor în economie, conf. univ., Facultatea de tiin e Economice, ULIM

Doctor habilitat în economie, profesor universitar,

ef de Catedr , Facultatea de tiin e Economice, ULIM Iurie KROTENKO Doctor în economie, conf. univ., Facultatea de

Alexandru GRIBINCEA

d LUNGREN Ala MÎNDÎCANU

Victor MORARU

tiin e Economice, ULIM Doctorand, Facultatea de tiin e Economice, USM Doctor în economie, conferen iar universitar, Facultatea Limbi Str ine i tiin e ale Comunic rii, ULIM Doctor habilitat în tiin e politice, profesor universitar, Director al Institutului Mass Media

rii, ULIM Doctor habilitat în tiin e politice, profesor universitar, Director al Institutului Mass Media

(ULIM) Alexandru NEGRU Doctor habilitat în economie, profesor universitar (USM)

Alexandru ONOFREI

Universitatea Agrar de Stat a Moldovei Lilia PLUGARU Doctor în sociologie, collaborator al Serviciului Independent de Sociologie i Informa ii „Opinia” Valentina POSTOLACHI Doctor în economie, conf. univ., Catedra Management, Facultatea de tiin e Economice, USM Petru RO CA Doctor habilitat în economie, profesor universitar, Catedra Rela ii Economice Interna ionale, Facultatea de tiin e Economice, ULIM Tatiana SOCOLOV Doctorand , colaborator al Fondului de Investi ii Sociale din Moldova Ana SOLTAN Doctorand , Facultatea de tiin e Economice, ULIM Mariana TACU Doctorand , lector univ., Facultatea Jurnalism i tiin e ale Comunic rii, USM, master în jurnalism i tiin e ale comunic rii

Doctor habilitat în economie, profesor universitar,

Nicolae ÂU Profesor universitar, doctor în tiin e economice, Catedra Rela ii Economice Interna ionale, Facultatea de tiin e Economice, ULIM

Textele sunt publicate în redac ia autorilor

116

Mi carea interna ional a capitalului i func ionarea corpora iilor intema ionale. CTN favorizeaz reunirea for ei de munc cu capitalul, realizând mi carea for ei de munc spre capital sau transferând capitalul în regiunile cu surplus al for ei de munc . Cauzele migra iei neeconomice a for ei de munc sunt de ordin politic, na ional, religios, rasial, familial etc. Dezvoltarea puternic a mijloacelor de comunicare i de transport, la rândul lor, au exercitat

o activitate stimulatoare acutiz rii proceselor de imigra ie

interna ional a for ei de munc . Trebuie de remarcat c , în mare m sur , în procesul migra iei fortei de munc particip nu atât func ionarii, cât reprezentan ii profesiilor muncitore ti, salahorii. Organiza ia Interna ional pentru Migra ie a publicat primul raport asupra fenomenului migra iei la nivel global. Realizând o analiz cuprinz toare a costurilor, beneficiilor i dezavantajelor pe care le implic relocarea indivizilor dintr-o regiune în alta, documentul demoleaz stereotipuri de genul: "imigran ii ocupa locurile de munc " sau "ei atrag prea multe ajutoare din partea statelor care îi g zduiesc". Se estimeaz c num rul emigran ilor la nivel mondial este de circa 190 de milioane. Pare o cifr mare, dar,

de fapt, ea vizeaz mai pu in de 3 la sut din popula ia globului. Speciali tii din domeniu men ioneaz c imigran ii sunt departe

de a fi o povar pentru economiile din rile unde au ajuns.

Dimpotriv , ei ac ioneaz ca un factor de cre tere ai acestora. Migra ia genereaz beneficii, nu dezavantaje. De exemplu, în Marea Britanie imigran ii au contribuit cu circa 4 miliarde de dolari la sporirea bugetului, sub forma impozitelor, mai mult decât suma total primit de ei ca ajutor de la stat. Cercet rile întreprinse arat c nu se adevere te faptul c imigran ii ocup locuri de munc dorite de popula ia local . De fapt, imigran ii lucreaz fie în slujbele prost pl tite i necalificate pe care localnicii le refuz , fie în meserii de înalt calificare, pentru care ara gazd nu are suficien i profesioni ti. Potrivit exper ilor, cei mai mul i

5

Nr_pop_stab_

Num rul popula iei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008, în profil

Num rul popula iei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2007, în profil

action=

Society&id=

,

ianuarie 2008, în profil territorial // www. statistica.md/ statistics/ dat/ 1139/ ro/ Nr_pop_ stab_pr_terit_ 1_ian_2008.pdf. Central Intelligence Agency – The world fastbook – Field Listing – Population // www. cia.gov/ library/ publications/ the-world-factbook/ fields/2119.html // www. allmoldova. com/ index.php? action= newsblock &id= 1209477072&lng=rus.

www.

dat/

tirashotline.org/

//8.

pr_terit_ 1_ian_2007.pdf; Num rul popula iei stabile al Republicii Moldova la 1

50

//

statistics/

?page=

954/ro/

demographia.ru/ articles_N/ index.html?idR= 45&idArt= 530.

www.

index.php?

tv7.md/

statistica.md/ statistics/ dat/

statistica.md/

//

1139/ro/Nr_pop_stab_pr_terit_1_ian_2008.pdf.

//

index.php?action= printpage; topic=12.0.

115

newsblock&id=1194277991&lng=rus.

allmoldova.com/

www.

10641&lang=ru&list=6

www.

//

//

territorial

territorial

Referin e:

Idem.

www.

1.
2.

5.

3.
4.

6.
7.

9.

afl

alte republici ex-sovietice, în scopul exploat rii for ei de munc în agricultur i construc ii. Organiza ia Interna ional a Migra iei a raportat o cre tere a num rului de familii traficate în Polonia, care

american de stat a calificat Republica Moldova drept "o surs pentru traficul de persoane, în special, de fete i femei în scopul exploat rii sexuale, c tre statele din Orientul Mijlociu i c tre statele europene, situate la sudul i vestul Republicii Moldova". Intr-un raport prezentat de c tre secretarul de stat al SUA Condoleezza Rice, se arat c Republica Moldova este i " ar de tranzit pentru trafican ii din fosta URSS, având ca destina ie rile europene". "Victimele din Republica Moldova au continuat s fie traficate tot mai mult în Turcia, în Orientul Mijlociu (inclusiv Emiratele Arabe Unite i Israel), Rusia (în special minori). Ultimele date atest ca b rba ii moldoveni sunt trafica i în T rile Baltice i

Germania, cu 7 milioane. De cealalt parte, China, India i Filipine sunt cele mai mari furnizoare de imigran i. 35 de milioane de chinezi se crede ca lucrau în str in tate în 2005. Filipinezii au trimis înapoi acas în 2002 circa 7 miliarde de dolari, reprezentând aproape 10 la sut din produsul intern brut al rii lor. Efectele negative ale migra iei, indiscutabil, sunt i ele destul de pronun ate. rile africane sufer de pe urma exodului creierelor. Africa de Sud sus ine c a investit un miliard de dolari în preg tirea

lucratorilor s i medicali, dintre care cei mai mul i au emigrat imediat. În Ghana i Zimbabwe, trei sferturi dintre doctori pleac în str in tate la doar câ iva ani de la absolvirea facult ii.

Departamentul

imigran i se afl în acest moment în Statele Unite: 35 de milioane. Pe

la Chi in u i continu a fi o surs semnificativ i un spa iu de tranzit pentru traficul de persoane".

regiune

separatist , Transnistria, se afl în afara controlului autorit ilor de

se

capitol

"mica

persoane,

Totodat ,

acest

la

de

întâi

cer easc ".

traficul

6

locul

privind

pe

s

european,

for ate

cercet rile

ulterior

continentul

În

sunt

Sociologii evalueaz num rul migran ilor moldoveni, pleca i la munc în Rusia ca fiind de 190 de mii de oameni. 55 de mii de oameni se afl în Italia, un num r mare de migran i moldoveni sunt în Ukraina, Portugalia, Fran a, Spania, Grecia, Izrail, Turcia i România [8]. Astfel, conform datelor CBS-Axa, num rul migran ilor rurali din Moldova nu poate fi mai mic de 180 de mii de oameni, ceea ce reprezint o cifr care este aproape de 6 ori mai mare decât datele oficiale. Aceste date, de fapt, nu iau în calcul lipsa provizorie a cet enilor din localit ile în care sunt stabili i cu traiul în cazul plec rilor, dintr-un motiv sau altul, în alte localit i ale rii. Re edin a temporar a cet eanului într-o alt localitate nu afecteaz datele generale pe ar . În baza cercet rii efectuate de CBS-Axa, poate fi stabilit tabloul real al procesului de migrare temporar în afara rii. Raportul migr rii în CSI i UE ar putea constitui 5,5 la 1 (dac lu m drept ri de baz Rusia i Italia). Dep irea oficial a num rului popula iei înregistrate asupra num rului popula iei stabile în ora e este de 117,1 mii de oameni. În structura migran ilor, cota parte a originarilor din sate este acceptat la nivelul de 77 % pentru rile CSI i 55 % pentru rile UE. Drept urmare, cota parte a migran ilor proveni i din sate printre migran ii temporari moldoveni ar putea fi estimat la 73,5 %, ceea ce ar reprezenta circa 440 mii de oameni. Respectiv, num rul total al migran ilor temporari din Moldova pentru 1 ianuarie 2008 ar putea fi contabilizat la aproximativ 560 mii de oameni. Aceste date sunt apropiate indicatorilor stabili i în primul raport general consacrat cercet rii structurilor de gestiune a migra iei, elaborat de Misiunea Organiza iei Interna ionale pentru Migra ie (OIM) în Moldova, în care se estimeaz c circa o treime din popula ia apt de munc din Moldova (aproximativ 600 mii de oameni) sunt antrena i la munci peste hotare (în majoritate – ilegal) [9].

114

Estim rile arat c Guvernul Republicii Moldova nu îndepline te pe deplin cerin ele minime pentru eliminarea traficului. Pentru acest fapt, Republica Moldova a fost plasat în categoria II a statelor care depun eforturi pentru a se conforma standardelor interna ionale privind combaterea traficului de persoane. Astfel, în 2004 a fost mai mult decât dublat num rul sentin elor pronun ate pentru traficul de persoane. De i Comitetul na ional pentru combaterea traficului de persoane s-a întrunit frecvent, guvernul a alocat foarte pu ine fonduri pentru combaterea traficului de fiin e umane. Departamentul de Stat al SUA consider c Guvernul trebuie s lupte cu traficul de persoane, nu numai s se bazeze pe ini iativele organiza iilor non- guvernamentale i ale organiza iilor interna ionale. Departamentul american men ioneaz drept "foarte suspect" faptul c organele anti- trafic au redus num rul dosarelor examinate de c tre ele sub presiunea unor înal i func ionari de stat implica i în cazurile de trafic. În raport se arat c eforturile autorit ilor îndreptate spre acordarea asisten ei i protec iei victimelor traficului au r mas inadecvate. Guvernul nu a asigurat, practice, fonduri pentru ONG în scopul acord rii asisten ei pentru victime, de i a p strat spa iile în cl dirile de stat pentru centrul de reabilitare al OIM i alte filiale ale organiza iilor anti-trafic. "Republica Moldova nu a implementat legea privind protec ia martorilor, adoptat în 1998. De i în cazuri separate poli ia a asigurat paza locuin elor unor martori, majoritatea victimelor nu s-au sim it în suficient siguran pentru a ac iona împotriva trafican ilor", se mai arat în raportul Departamentului american de stat. Republica Moldova are nevoie de politici demografice europene pentru redresarea situa iei demografice actuale, care se caracterizeaz prin tendin e negative în mi carea natural a popula iei, procesul depopul rii fiind determinat atat de scaderea natural a popula iei, cît i de emigra ie. Potrivit speciali tilor i exper ilor ai Fondului Na iunilor Unite pentru Popula ie în Republica

7

crescut de la 780,3 mii de oameni la 785,1 mii. În ora ul B l i timp de un an popula ia stabil a crescut de la 147,1 mii la 148,1 mii de oameni, în ora ul Cahul – de la 40,3 la 40,5 mii de oameni [5]. Se manifest , astfel, tendin a proceselor migra ionale de la sate i ora e mici spre ora e mari ale rii, determinând cre terea num rului popula iei în aceste ora e: la B l i - cu 6,8 %, la Chi in u – cu 6,2 %, la Cahul – cu 5,0 %. În acela i timp, este dificil a estima gradul de obiectivitate a datelor statistice oficiale, vizând num rul i componen a popula iei

dep irea popula iei

popula ia stabil este doar cu 1,5 % mai mic decât popula ia înregistrat . În general, datele privind popula ia rural stabil se deosebesc mult de informa ia provenit din organiza ii ob te ti i neguvernamentale. În particular, conform investiga iei, efectuate de

stabile la ziua de 1 ianuarie 2008 i datele statistice medii (148,3 mii de oameni) pot duce la gândul ajust rii indicatorilor statistici oficiali calcula i pe ani la anumite etape. De notat, c Direc ia Central de Investiga ii a SUA (CIA), estimând num rul popula iei Moldovei (inclusiv Transnistria) pentru iulie 2007, se orienta spre cifra de 4 320 mii de oameni [6]. Totodat , serviciile statistice oficiale ale Republicii Moldova i ale Transnistriei [7] determin num rul popula iei pentru începutul anului 2008 ca fiind de 4 105 mii de oameni (3 572 mii de oameni – Moldova, i 533,5 mii de oameni – Transnistria). Diferen a în aprecieri constituie, astfel, 215 mii de oameni. Anumite dubii trezesc i datele oferite care vizeaz num rul popula iei localit ilor rurale, în care, conform statisticilor oficiale,

majoritatea migran ilor din Republica Moldova sunt originari din localit ile rurale. Potrivit cercet rii, 77 % din cet enii Republicii

Moldova, pleca i la munc în rile CSI, provin din localit ile rurale. Printre migran ii moldoveni care se afl în rile Uniunii Europene originarii din satele republicii constituie 55 %.

Migra iei,

a

la

num rului

Interna ionale

privire

cu

asupra

datelor

Organiza iei

113

înregistrate

a

absolut

comanda

popula iei

Coinciderea

la

num rului

CBS-Axa

rii.

(f r

cauza

Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008, calculat în baza datelor

natural, care, începand cu anul 1999, a devenit negativ, scaderea brusc a natalit ii în decursul ultimului deceniu (cu peste 50 la sut în anii 1990-2003) pe fundalul cre terii mortalit ii generale (cu

aproximativ 15 la sut în aceea i perioad ). În opinia speciali tilor, men inerea ritmurilor de scadere a fertilita ii în anii '90 ai secolului XX poate duce la o criz , când fertilitatea în anii apropia i nu va asigura nici jumatate din nivelul

reducerea

emigrarea

popula iei apte de munc (în prezent, în multe sate au r mas doar copiii f r parin i, i bunici). Potrivit raportorilor, din satele mari

sunt pleca i la lucru peste hotare aproximativ 25-50 la sut din totalul popula iei b tina e. Este necesar crearea unui Institut responsabil pentru problemele demografice, care s-ar ocupa de crearea unor politici concrete în domeniu. În prezent, deja exist un

sporului

popula iei

num rului c s toriilor i cre terea num rului divor urilor, fapt ce denot mic orarea valorii institutului familiei în societate, cre terii

de instrument de reglare se utilizeaz cota imigra ional , care se calculeaz i se aprob anual. La determinarea cotei se iau în considerare necesit ile rii în for de munc str in i pe categorii

este

Norvegia, SUA etc.) au necesitate stabil în atragerea resurselor de munc . Politica lor imigra ional se bazeaz , în primul rând, pe abordare cantitativ i calitativ a admiterii imgran ilor: în calitate

num rului de nou-nascu i în afara c s toriei, în special, printre

principalele

ale

Germania,

date

alarmant

constituit

poate

a

Transnistria i municipiul Bender) 3,38 milioane persoane.

popula iei,

privind

(Israel,

ultimelor num rul

perspectiv , considerabil

ce

situa ie factor

a

munc

popula iei,

problemele

Sociologie,

Conform

a

alt

în

demografic

genera iilor,

reducerea

for de

i

Un

recens mântului

8

dar

rii. solu iona

munc .

i

de

actual ,

sunt

Statistic

înlocuirea

îmb trânirea

importatoare

a

de

demografice

a

rapid

etapa

de

for ei

Departamentului

ale

pentru

imposibilitatea

la

depopularea

adolescente,

preliminare

rile

al

probleme

Moldova,

necesar

deficit

imigra ionale la nivel de 0,05% din num rul popula iei. În acela i timp, trecerea cet enilor cu locul de trai în str in tate i schimbarea cet eniei nu erau considerate o problem pentru republic . Vulnerabilitatea unei astfel de practici, promovate în anii nou zeci este recunoscut azi de mai mul i exper i. Diminuarea num rului popula iei rii, datorat plec rii cet enilor sau determinat de îmb trânirea popula iei i de gradul mortalit ii naturale pot constitui, în viziunea acad. Gheorghe Paladi, premise pentru dispari ia moldovenilor ca na iune peste cincizeci de ani [3]. Num rul popula iei Republicii Moldova (f r popula ia din raioanele de est ale republicii i municipiul Bender) constituia la 1 ianuarie 2008 3 572,7 mii de oameni, inclusiv – 1 476,1 mii de oameni – popula ia or eneasc i 2 096,6 mii – popula ie rural . În anul 2007 num rul popula iei rii reprezenta 3 576,9 mii de cet eni. De men ionat, totodat , c num rul popula iei stabile la 1 ianuarie 2008 era de 3 424,4 mii de oameni, inclusiv în ora e – 1 359,0 mii i la sate – 2 065,4 mii. În medie, popula ia stabil în anul 2007 a constituit 3 428,6 mii de oameni [4]. Astfel, în medie pe an, num rul popula iei înregistrate dep e te num rul popula iei stabile cu 148,3 mii de oameni (4,3% din num rul mediu anual al popula iei stabile). La 1 ianuarie 2008 aceast dep ire a constituit 117,1 mii de oameni în ora e (8,6 %) i 31,2 mii de oameni la sate (1,5 %). Respectiv, conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2008 cota popula iei rurale în ar a constituit 58,7 % (popula ie înregistrat ) i 57,7 % (pola ie stabil ), iar indicatorul dep irea num rului popula iei înregistrate asupra popula iei stabile, pentru popula ia de la sate a reprezentat doar 21 %. Procese particulare se manifest i în ceea ce prive te popula ia ora elor. În ansamblu, num rul înregistrat al locuitorilor ora elor s-a redus pe parcursul anului 2007 de la 1 478,0 mii de oameni pân la 1 476,1 mii de oameni. Dar în localit ile mari se observ o tendin invers . Aici num rul popula iei stabile se afl în cre tere. De exemplu, în municipiul Chi in u num rul popula iei stabile a

112

de popula ie: vârst , sex, profesii, stare familial , etc.) i starea pie ei na ionale a for ei de munc , a locuin elor, situa ia politic i social . Conform defini iei formulate de Organiza ia Mondial a Muncii, scopul politicii imigra ionale a rilor exportatoare const în faptul c migra ia for ei de munc trebuie s favorizeze mic orarea omajului, s contribuie la încasarea mijloacelor valutare de la muncitorii emigran i, utiliza i pentru balansarea opera iilor de import – export. Imigran ilor trebuie s li se asigure peste hotare condi ii normale de trai. Dreptul la repatriere al imigran ilor se îmbin cu c p tarea peste hotare a unei profesii i cuno tin e. În prezent, migra ia intema ional a for ei de muncii se caracterizeaz prin activizarea i cre terea rolului rilor exportatoare, ce utilizeaz diferite c i pentru a beneficia de procesele migra ionale.

Literatura:

1. Gribincea A. Valul globaliz rii i repercusiunile lui asupra economiei // Economie i Sociologie, 2001, N 3, pp. 17-23.

2. Gribincea A. L’économie mondiale. - Ia i: Performantica, 2004.

3. Gribincea A. La nouvelle Europe face aux flux de capitaux et de main-d'œvre / Materialele Conferin ei tiin ifice interna ionale din13-14 octombrie 2006 // Simposia Professorum, seria Economie, ULIM. - Chi in u: CED UASM, 2007, pp. 148-150.

4. A. : . . . – : USM, 2003, . 230-232.

9

Valeriu MO NEAGA

Politica migra ionist

a statului moldovenesc: esen a i etapele de baza

În politica vizând problema migra iei în Republica Moldova, în domeniul reglement rii migra iei de munc , pot fi eviden iate câteva etape:

Prima etap (anii 1990-1994). Con inutul de baz al acestei etape const în reglementarea proceselor migra ioniste, caracteristice pentru spa iul specific geopolitic sovietic i post-sovietic. Politica migra ionist se sprijinea pe „Legea cu privire la migra ie” (decembrie 1990), fiind direc ionat spre p strarea identit ii etnice a republicii, inadmisibilitatea imigra iei neregulate în Moldova din alte republici ale URSS. Cu acest scop Parlamentul republicii a introdus cota pentru imigra ie, egal cu 0,05% din popula ia republicii. Aceast cot (expresia ei cantitativ ) a fost aprobat prin legea corespunz toare. Printre actele normative, adoptate în Republica Moldova în aceast perioad putem remarca legea „Cu privire la cet enie” (anul

1991).

Reglementarea migra iei, inclusiv migra iei for ei de munc , a fost direc ionat contra imigran ilor, dar nu se referea la popula ia republicii ce p r sea ara. Odat cu c p tarea independen ei i constituirea statalit ii democratice, tot mai multe persoane au început s plece în c utarea unei surse de venit peste hotarele rii. Cu scopul reglement rii migra iei la munc a fost adoptat un ir de acte normative. Printre ele vom remarca: Hot rârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea regulamentului angaj rii temporare a cet enilor Republicii Moldova în str in tate i a cet enilor str ini în Republica Moldova” (decembrie 1991), Hot rârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea regulilor de eliberare a certificatelor i licen elor pentru persoanele fizice i juridice, care ac ioneaz în calitate de intermediari în organizarea angaj rii temporare a cet enilor Republicii Moldova în

10

Practica mondial demonstreaz urm toarea motiva ie migra ional :

revenirea la patria istoric (repatrierea); reîntregirea familiei (familia); c utarea azilului i alte motive umanitare (umanitar ); afirmare profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);

profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);
profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);
profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);
profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);
profesional (profesional ); afacerile (business); intereresele statului (serviciul militar, aprecierea meritelor);

apartenen a la anumite confesii (confesional ). Unele ri dispun de un specific al imigr rii. În Statele Unite ale Americii exist Green Card, în Australia un rol aparte revine rela iilor strânse cu ara. În Raportul Funda iei ONU pentru problemele popula iei (UNFPA) se men ioneaz c aproape jum tate din migran i în lume reprezint femeile. Tocmai femeile trimit familiilor în patrie o mai mare parte a salariului ob inut decât expediaz , de obicei, b rba ii. Îns , cu toat contribu ia adus de femeile migrante în economia atât a rilor de origine, cât i a rilor de aflare, rolul femeilor este subapreciat. La fel cum sunt neglijate i pericolele la care sunt supuse: de la sclavie sexual pân la exploatare i violen fizic . Raportul ONU focalizeaz aten ia societ ii asupra situa iei femeilor migrante care sunt nevoite s suporte dubla discriminare: ca femei în primul rând i ca „intru i” în ara în care ajung [2]. Procesele migra ionale reprezint o reflectare a politicii migra ionale, caracteristice regiunii date. În Republica Moldova politicile vizând migra ia au trecut prin câteva etape de dezvoltare. În primii ani de dup proclamarea independen ei statului Republica Moldova, atitudinile fa de fenomenul migra iei erau neunivoce. Abord rile marcate de negativism în interpretarea proceselor migra ionale i-au g sit exprimare în alegerea c ilor i metodelor pentru formarea politicilor în domeniul migra iei. Pentru moment, în aceast sfer a început s prevaleze varianta dezvolt rii na ional închise. Aceasta i-a g sit reflectare în stabilirea limitelor pentru imigrare. Astfel, a fost determinat cota pentru fluxurile

111

Alexandru GRIBINCEA, Iurie KROTENKO

Procesele migra ionale în Moldova

i perspectivele acestora

Economia mondial contemporan se caracterizeaz prin

extinderea i aprofundarea proceselor de globalizare. Una din

consecin ele globaliz rii rezid în migra ia popula iei.

No iunea de „migra ie” provine de la latinescul migratio (migro),

deplasare, schimbare a locului de trai. Migra ia popula iei înseamn

mobilitatea oamenilor, legat , de regul , de schimabare a locului de

trai. Migra ia popula iei se clasific în migra ie ireversibil (cu

schimbarea defintiv a locului permanent de trai), temporar (plecare

în alt ar pentru o perioad destul de mare, dar, oricum, limitat ),

sezonier (mobilitate în anumite perioade ale anului). Exist migra ie

extern (dincolo de hotarele rii) i intern . Migra ia extern vizeaz

emigrarea i imigrarea. Emigrarea (de la latinescul emigro - plec)

reprezint plecarea cet enilor din ara de re edin în alt ar

pentru totdeauna sau pentru o perioad de timp îndelungat din

motive politice, economice sau din alte motive. Imigrarea

(immigration) seminific intrarea în ar a cet enilor str ini în

scopul a ez rii cu traiul ori cu scopul g sirii unui loc de lucru

pentru o perioad de timp îndelungat . Migra ia intern se refer la

schimbarea locului de trai de la sate în ora e, dintr+o regiune în alta

în interiorul rii . a. Uneori prin migra ie se în elege a a numita

mobilitate pendular (naveta c tre locul de lucru sau de studii).

Conform datelor Raportului Funda iei ONU pentru problemele

popula iei, f cut public în cadrul întrunirii interna ionale cu privire

la problemele migra iei i dezvolt rii, care a avut loc la New-York la

14-15 septembrie 2006, ast zi în afara rilor de origine se afl 191

milioane de oameni – de dou ori mai mult decât acum cincizeci de

ani. Dac to i migran ii ar fi aduna i la un loc, un astfel de „stat” ar

ocupa al cincilea loc în lume dup num rul popula iei – dup China,

India, SUA i Indonezia (1).

110

str in tate” (iunie 1992), Hot rârea Guvernului Republicii Moldova

„Cu privire la modificarea unor hot râri a Guvernului Republicii

Moldova” (martie 1995).

Pe lâng aceasta, poate fi remarcat faptul c Moldova a fost o

republic -donator în ceea ce prive te migra ia la munc i în

perioada sovietic : o parte considerabil a cet enilor republicii lucra

în Siberia, la nordul îndep rtat i în alte regiuni ale Uniunii

Sovietice. Dup declara ia de independen mul i originari din

Moldova au început s revin , dar în republic s-au confruntat cu

problema determin rii stagiului de munc , etc. În acela i timp mul i

au continuat s munceasc peste hotarele republicii. A ap rut i s-a

acutizat problema reglement rii pozi iei, statutului juridic al acestor

categorii de salaria i atât în Moldova, cât i dup grani ele ei, în noile

state independente (CSI).

În încercarea de a face un divor civilizat, în ceea ce ine de

dezintegrarea de Uniunea Sovietic , pentru a ap ra drepturile

cet enilor moldoveni care muncesc fie pe teritoriul Moldovei sau în

rile CSI, autorit ile moldovene ti au semnat acordurile de la

Bishkek de trecere f r vize a cet enilor comunit ii rilor

independente pe teritoriul alia ilor (1992), au încheiat acorduri

bilaterale în leg tur cu migra ia for ei de munc cu Rusia (mai

1993), Ucraina (decembrie 1993), Belorusia (mai 1994). În cadrul CSI

Moldova a semnat acordul între rile CSI «de asigurare a drepturilor

cet enilor comunit ii legate de pensionarea acestora» (martie 1992)

i «de cooperare în ap rare a muncii i stabilirea traumatismelor de

munc a muncitorilor afla i în afara arii de reziden » (decembrie

1994). În martie 1995 Moldova a ratificat un acord «de cooperare în

domeniul migra iei for ei de munc i ap rare social a migran ilor

cu loc de munc » (aprilie 1994) etc.

Dezintegrarea URSS i formarea noilor state independente a

lansat un proces masiv de repatriere a popula iei în patria lor etnic

sau istoric . Trebuie remarcat faptul c Republica Moldova nu a fost

preg tit pentru a a gen de evenimente. Asisten a public , acordat

11

contrabandi ti în care personajele realizeaz alegerea strategiilor concrete, orientate spre reducerea eficien ei concurentului. Modelul ofer o premis pentru aplicare în cadrul unor situa ii concrete.

Y. Tamura. Migrant Smuggling // Warwick Economic Research Papers, 2007, N 791, p. 44. N. Kahana and T. Lecker. Lenient Policy Proposal for the Struggle against Illegal Immigration // Research in Labor Economics, 2006, Volume 24, pp.

J.H. Haslag, M.G. Guzman and P.M. Orrenius. (2002). “Coyote Crossings: The Role of Smugglers in Illegal Immigration and Border Enforcements // Federal Reserve Bank of Kansas City Research Working Paper, 2002, N 4. Ibidem. A. Schloenhardt. Organised Crime and the Business of Migrant Trafficking - An Economic Analysis // Australian Institute of Criminology, 1999. A. Aronowitz, Smuggling and trafficking in human beings: The phenomenon, the markets that drive it and the organizations that promote it // European Journal on Criminal Policy and Research, 2001, N 9, pp. 163–195. F. Heckmann. The Social Organisation of Human Smuggling. Reports and Analyses. - Warszawa, Center for International Relations, 2005, p. 7. Cluster Introduction. Comparing Notes: Perspectives on Human Smuggling in Austria, Germany, Italy, and the Netherland // Journal Compilation, IOM A. Schloenhardt. Op. cit.

W. J. Ethier. Illegal immigration: The host-country problem // American Economic Review, 1986, N 76, pp. 56-71. G Friebel. and S. Guriev. Smuggling Humans: A Theory of Debt-Financed Migration //Journal of the European Economic Association, 2006, N 4 (6), pp.

109

1085-1111.

167-175.

Referin e:

12.

11.

9.
10.

7.
8.

5.

3.
4.

1.
2.

6.

locuiau pe teritoriul rii. Ca urmare, a fost declan at un proces de migra ie atât de bun voie cât i for at . În plus, comparativ cu migra ia în alte ri, mi c rile migra ilor au avut loc de pe malul drept pe cel stâng al Râului Nistru, i invers. Refugia ii i persoanele str mutate ap rute în timpul conflictului armat au pretins la o politica activ de stat. În aceast perioad au fost adoptate circa 40 acte juridice normative, cu scopul de a solu iona problemele acestor oameni, au fost luate masuri de amplasare a acestora, li s-a acordat alimentare, loc de munc , mijloace de transport, servicii medicale, sociale, educa ionale i alte genuri de servicii. Dup încheierea ac iunilor de r zboi au fost puse în aplicare m suri necesare de recuperare a pierderilor materiale suferite de c tre popula ie în timpul r zboiului [1]. Cea mai mare parte din oameni au revenit la locurile lor de trai. Celor care au refuzat s se întoarc din motive politice li s-au oferit oportunit i de solu ionare a problemei locative. Cu toate acestea, pân în prezent exist probleme nerezolvate în leg tur cu situa ia persoanelor r nite în timpul conflictului armat, nu au fost asigurate definitiv condi iile pentru via normal a unei p r i din persoanele în cauz .

republica

la

de intrare i ie ire din ar a cet enilor moldoveni în interiorul i în afara rii. În baza normelor constitu ionale au fost formulate i

dezvoltarea unor politici adecvate de migra ie. În 1994 a fost adoptat constitu ia rii, în care este sus inut constitu ional dreptul

al apatrizilor» (1994), care reglementeaz diferite aspecte ale intr rii sau ie irii din ar a popula iei moldovene ti, statutul juridic, amplasarea la un loc de munc , integrarea cet enilor str ini pe teritoriul moldovei.

moldova» (1994), «cu privire la statutul juridic al cet enilor str ini i

repatria ilor, a fost nesemnificativ , a purtat în mare parte un caracter formal.

înr ut irea rela iilor între reprezenta ii diferitelor grupuri etnice ce

de

condus

caracterizat

promulgate legi «cu privire la intrarea i ie irea din

a

independent

asemenea,

democratic

de

12

fost,

a

stat

perioad

unui

Apari ia

Aceasta

cointrabandi ti, a trecut cu succes spa iul (i) în intervalul de timp [t, t+1]. În consecin , probabilitatea faptului c grupul de „bejenari” se afl în spa iul (i) în momentul de timp t+1 este egal cu: 0 0 = Pi t+1 = Pi t *(1-Ai*q i t ) = Pi t -Pi t (Ai*q i t ), unde Ai – indicatorul eficien ei activit ii sindicatului de contrabandi ti: acesta influen eaz gradul de eficien a ac iunilor serviciilor de frontier , reducând, eventual, probabilitatea captur rii de c tre gr niceri a grupului de imigran i poten iali. În cazul misiunii reu ite a contrabandi tilor, eficien a Ai este apreciat ca:

1 = Ai *q i t

Pentru schema dat a ”urm ririi” valorile Ai trebuie s fie pozitive i s satisfac ecua ia 1-Ai*q i t >= 0, i = 0, I. În mod analogic, includem sistemul de valori {Bi}, care caracterizeaz eficien a ac iunilor servicilui de frontier . De remarcat, c sistemelor de valori la care se face referin , {Ai}:{Bi} i=0 I , le este propriu un caracter integral, i, dup caz, ele pot fi divizate în componente care ar ilustra specificul regiunilor în parte, gradul de modernizare a echipamentului utilizat, nivelul resurselor tehnice sau gradul de informare despre tendin ele existente în sferele externe ale agen ilor, afla i în interac iune. Strategia fiec rei p r i va consta atunci în selectarea componentelor sau ale valorilor acestora din vectorii de eficien {Ai} {Bi}. În acest caz, sistemul determinist poate fi descris în urm toarea formul (dup normalizare):

Pi t – Pi t (Aiq i t ) = 0.

Ai = 1/q i t

(1.4)

Pi

t 1

Pi

t

(1

A q

i

i

t

)

I

t

Pi

t

(1

A q

i

i

i 0

)

q

t

i

t 1

i

0,

0,

q

i

t

(1

Bp

ii

t

)

I

t

q

i

i 0

,

,

N

I

(1

Bp

ii

t

)

Articolul prezint , astfel, o abordare a procesului migra ional care se desf oar în regiunile frontaliere din perspectiva model rii anumitor aspecte ale acestuia. O dezvoltare ulterioar a modelului propus poate viza „jocul” dintre serviciile de gr niceri i sindicatul de

108

De reglementarea proceselor imigra ioniste se ocupa la început o structur special a Republicii Moldova, constituit înc in perioada sovietic – departamentul migra iei ce inea de ministerul muncii, protec iei sociale i a familiei. Printre al i actori, implica i în domeniul migra iei, men ion m pre edin ia, Parlamentul, Guvernul (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne (inclusiv, Departamentul Tehnologiilor Informa ionale), Departamentul Situa iilor de Urgen , Departamentul Trupelor de Gr niceri. A doua etap (1995-2000) se caracterizeaz prin integrarea republicii în procesele imigra ioniste la nivel global i, în primul rând, european. De remarcat, c problemele migr rii for ei de munc sunt dominante în activitatea structurilor de stat. Particular în acest proces este faptul c migra ia for ei de munc moldovene ti i integrarea structurilor de stat într-un singur spa iu de migra ie, ac ioneaz ca dou procese independente absolut non- integra ioniste. Popula ia Moldovei a început sa se integreze in procesele migra ioniste europene f r a mai a tepta suportul i asisten a structurilor de stat. În acela i timp, structurile de stat sunt menite s reglementeze migra ia for ei de munca, s ia în considerare experien a rilor europene în ceea ce ine de reglementarea migra iilor for ei de munc , fiind ghidate nu atât de acuitatea problemei migra iei resurselor de munc , cât de cea a migr rilor orientate spre Europa. Cadrul legal de reglementare a proceselor de migra ie r mâne în acest perioad acela i, dezvoltat în perioada 1990-1994. Statul a tins s introduc transparen i atitudine civilizat în procesul de migrare a popula iei. A fost o încercare de a încheia acorduri bilaterale legate de reglementarea problemei migra iei for ei e munc a cet enilor moldoveni cu acele ri în care exista for de munc migratoare din Moldova. Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe a Republicii Moldova, au fost f cute adres ri c tre structurile relevante din 24 state (Bulgaria, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Canada, Fran a, Cehia, Slovacia, Italia, Kuweit, Iugoslavia, Croa ia, Slovenia,

13

Din considera iile de mai sus devine evident c este ilustrat

persoanelor peste hotare) i gr niceri. De remarcat, c este posibil

influen ale operatorilor strategiilor A i B în spa iul variabilelor

i În sistemul examinat (1), totalitatea valorilor {Pi t } i {Qi t } pot fi

însumeaz informa ia despre interac iunea celor doi agen i: imigran i

transferului

Dup cum a fost men ionat mai sus, totalitatea valorilor {Pi t *Qi t }

determinate drept variabile regulare. La examinarea posibilit ilor de

i substituirea celor doi agen i prin resursele materiale i finanaciare

c tre

în care un grup de imigran i poten iali, condus de un sindicat de

Rezult , de asemenea, c procesul confrunt rii poate fi descris

=

Vom recurge, pentru clarific ri, la analiza unei situa ii ipotetice

t

t=0,

de

i = 0, I;

agentului

;

vederea

i = 0,

Procesul de respingere va fi descris prin sistemul:

;

)

pt

i

a

în

(1

,

)

qt

urm rire

qt

i

q p i t t 1 1 q p i t i t (1 (1 w v ti t p q i i t t ) )

q p t t 1 1 q p i t i t (1 (1 w v ti ti p q i i t t ) )

q p t t 1 1 q p i t i t (1 (1 w v ti ti p q i i t t ) )

i

ac ioneaz

0

I

i

(1

pt

i

t

w

w

0

107

I

i

”de

t

care

procesului

;

,

t = 0, T.

)

qt

)

i

qt

i

grup ri

ale agen ilor respectivi.

(1

(1

pt

i

pt

i

v

0

I

descrierea

0

I

i

(sau

contragentul”.

prin sistemul:

t

t

v

i = 0, I;

poten iali

unde:

regulare

unde

(1.1)

(1.3)

(1.2)

astfel

0, T.

decret a fost aprobat prin noul «Regulament cu privire la angajarea

în cadrul CSI. A fost semnat un acord cu privire la principiile de baz

În noiembrie 1997 guvernul a adoptat un decret «Ocuparea

Moldova peste hotare i acordarea permisiunilor pentru angajarea

for ei de munc a

faptul c «eforturile de a crea locuri de munc temporare cet enilor

economici ce de in licen pentru a activa în calitate de intermediar

ilegal a cet enilor

aceast ini iativ nu a primit sprijin. Reticen a de a coopera s-a

cooperare, inclusiv în domeniul de protec ie a drepturilor cet enilor

Macedonia, Bosnia-Her egivona etc.) referitor la încheierea unor

temporar a lucr torilor-imigran i». În mod evident, hot rârea a vizat

Republicii Moldova peste hotare se efectueaz numai de c tre agen ii

Republicii

unui anumit num r de imigran i muncitori într-o ar anume». Acest

întreprinderile cu drept de angajare a cet enilor moldoveni în

i

în

teritoriul Republicii Moldova sau pe teritoriul Republicii Poloneze» cu

omaj. La începutul lunii aprilie 1997 Moldova a semnat un acord

Tratatului

Moldoveni. Un acord similar a fost semnat în iunie 1997 i cu

datorat greut ilor de pe pie ele de munc na ionale, i rata mare de

privind aprofundarea integr rii în domeniile economice i umanitare

«Cu privire la admitere i transferul cet enilor, care se afl ilegal pe

identificate

str in tate. Cu toate acestea, ac iunile întreprinse nu au asigurat o

de

temporar a muncitorilor migran i». Regulamentul prevedea toate