Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce experimente istete, distractive si nepericuloase pot incerca acasa, alaturi de copilul meu? Am
selectat cateva, pe care le-am incercat si noi, din cartea "365 de super experimente stiintifice". Aflati
cat de simplu este sa derulezi la tine acasa activitati educative pentru copii, dar si pentru parinti!
1. experimentul "sticla care se subtiaza"
2. experimentul "construieste o parasuta"
3. experimentul "balonul cantaret"
4. experimentul "cap aerian"
5. experimentul "cred ca o sa mananc rame"
6. experimentul "apa care dispare"
7. experimentul "moneda care reapare"
8. experimentul "chemarile animalelor salbatice"
9. experimentul "dulce sau sarat"
10. experimentul "do" grav si "do" inalt
Cele 10 experimente pentru copii, redate in continuare, se pot derula acasa, cu materiale usor de
procurat si fara sa necesite o indemanare excesiva. Noi le-am facut impreuna cu scolari de 6-7 ani,
dar acestia au mers si le-au prezentat in familie, fratiorilor si verisorilor de 4-5 ani. Filmarile
parintilor arata ca cei mici priveau atenti, unii efectiv "cu gura cascata", impresionati de
cunostintele "gazdelor".
La randul lor, autorii experimentelor si-au insusit rolul de "om de stiinta", fiind foarte seriosi in
reluarea experimentului si explicand cu rabdare ce fenomene se petrec, pe intelesul celor mai mici
decat ei. Copiii mici nu sunt interesati de notiuni si de explicatii, dar sunt fascinati de orice
schimbare si orice mic fenomen din mediul lor - mai ales daca nu si-l explica! Experimentele le
starnesc imediat curiozitatea. In plus, au ocazia sa se joace de-a "oamenii mari". Invatarea are loc
indirect si sigur. Odata ce mai cresc, copiii revin singuri asupra fenomenelor, pentru a cauta si
explicatiile pe care mai inainte nu le intelegeau.
Ce urmeaza: Fa o gaura foarte mica in mijlocul parasutei. Ea va face ca parasuta sa cada mai drept.
Acum poti sa alegi o suprafata de aterizare si sa incerci sa-ti faci parasutistul sa atinga tinta.
Ce ai de facut: Rupe firele de spaghete gatite in cateva bucati de marimea ramelor. Intr-un vas sau
un borcan, amesteca o cana de otet cu o cana de apa. Pasul urmator, adauga trei stropi rosii si doi
stropi albastri de colorant alimentar in amestec si agita pentru a obtine culoarea visinie. Adauga
incet doua lingurite de praf de copt, apoi pune in amestec bucatile de spaghete gatite.
Ce se intampla: "Ramele" visinii par a se trezi la viata! Inoata inainte si inapoi, ridicandu-se si
scufundandu-se in apa!
De ce: Cand otetul si praful de copt se amesteca, formeaza bule mici de gaz. Aceste bule se ataseaza
de bucatile mici de spaghete, ridicand aceste "rame" la suprafata si spargandu-le. Bucatile cad apoi
la fund, unde, daca se ataseaza in continuare bule de gaz de ele, "ramele" visinii continua sa inoate
in sus si in jos.
Ce ai de facut: Pune moneda pe o farfurie goala si aseaza farfuria pe masa. Apoi, in timp ce
prietenul tau priveste moneda, spune-i sa se indeparteze incet de farfurie, pana cand marginea
acesteia blocheaza vederea monedei. Spune-i prietenului tau sa nu se miste, pentru ca in curand vei
face moneda sa reapara magic. Apoi, umple incet vasul cu apa.
Ce se intampla: Prietenul tau va vedea moneda revenind treptat. Surpriza!
De ce: Cand torni apa in farfurie, apa curbeaza lumina reflectata de moneda dincolo de marginea
farfuriei, si ea ajunge din nou la ochii prietenului tau.
diferite dimensiuni. Poti si experimenta cu sfori din diferite materiale, ca sa obtii niste sunete cu
adevarat salbatice!
Ce se intampla: Cu una din ele nu se intampla nimic. Aceea este cu sare. In cealalta, continutul se
topeste si capata culoare bruna. Aceea este cu zahar.
De ce: Toate zaharurile sunt carbohidrati simpli. Toti contin carbon, hidrogen si oxigen. Incalzind
aerul, moleculele din el se separa. La circa 189 de grade Celsius, zaharul se topeste, devenind apa
(hidrogen si oxigen) si carbon. Carbonul face ca zaharul sa aiba culoarea bruna, adica il
caramelizeaza.
De ce: Inaltimea sunetului depinde de inaltimea si diametrul borcanului. Datorita spatiului mai mare
dintr-unul din borcane, fredonatul tau produce unde sonore mai lungi, asa incat auzi un sunet mai
jos si mai adanc in borcan. Undele sunetului in borcanul mai mic au mai putin spatiu, asa ca sunt
scurtate, iar frecventa sau inaltimea sunetului pe care il auzi este mai ridicata.
Ce urmeaza: Incearca acelasi lucru cu mai multe borcane goale. Ce sunete emana?
Cum vi se pare experimentele pentru copii? Cu siguranta stiti si voi astfel de activitati istete si
distractive, care se pot face acasa. Impartasiti-le cu noi!
Explicatie
Lumina contine toate culorile curcubeului. Cand lumina trece prin balon, se reflecta si lungimea de
unda este intrerupta, permitand diferite culori sa fie vazute. Inelele umede pe hartie arat ca un
balon este compus din solutie cu bule de aer din jur.
Efectuarea luminii
Principii: Putem produce electricitate si electricitatea statica poate fi vazuta.
Materiale:
doua baloane
stofa de lana
camera intunecoasa
Discutii despre:
scanteie
electricitate statica
Experiment stiintific:
Arunca n aer baloanele. Freaca puternic un balon pe o bucata de lana. Impinge balonul de perete.
Explicati copiilor ca electricitatea statica creata prin frecarea balonului pe lana este cauza faptului
ca balonul s-a lipit de perete. Spuneti-le copiilor ca pot vedea, de asemenea, aceasta energie
electrica statica. Intrebati-i daca au fost vreodata socati dupa mersul pe jos pe un covor sau cand siau pus un pulover.
Spuneti-le ca pot vedea cum arata efectul cand este intuneric. Intuneca sala si frecati vioi ambele
baloane pe lana. Tineti baloane pana se apropie si se ating, astfel incat copiii pot observa o scanteie
care sare intre ele.
Explicatie
Electricitatea statica este creata atunci cand anumite obiecte frecate se ating, ca balonul si lana. O
scanteie apare atunci cand doua obiecte care au electricitatea statica n ele vin impreuna.
Refractia Luminii
Materiale
1. Un pahar transparent;
2. Apa;
3. Un creion;
Procedura
1. Toarna in pahar cam 3/4 apa;
2. Pune creionul in pahar pozitionat vertical. Ce observati?;
Refracie
De la Wikipedia, enciclopedia liber
(Redirecionat de la Refracie)
Schem pentru refracia luminii, unde i este unghiul de inciden i r este unghiul de refracie.
Refracia este schimbarea direciei de propagare a unei unde din cauza schimbrii vitezei de
propagare, la interfaa dintre dou medii sau la gradientul local al proprietilor mediului n care se
propag. Cel mai uor de observat exemplu este n cazul luminii, atunci cnd aceasta trece dintr-un
mediu transparent (aer, ap, sticl etc.) n altul. Totui fenomenul se petrece cu toate undele,
inclusiv cu cele sonore.
Cuprins
1 Legile refraciei
2 Efecte
3 Dispersia
4 Explicaia fizic
5 Tratarea geometric
6 Vezi i
7 Note
8 Legturi externe
Legile refraciei
Legile refracie sunt in numr de dou:
Raza incident, normal si raza refractat sunt coplanare.
Indicele de refracie notat cu n este raportul dintre sinusul unghiului de inciden i si sinusul
unghiului de refracie r.
Matematic a doua lege se poate scrie:
Un caz particular este reflexia total. (unghiul minim de inciden l de la care reflexia devine total,
adic unghiul de la care raza nu mai trece in al doilea mediu)
Articol principal: Reflexia luminii.
Legile refraciei se aplica si in cazul prismelor.
Articol principal: Prism (optic).
Creionul pare a fi frnt, din cauza refraciei luminii la interfaa dintre ap i aer.
Refracia luminii la interfaa ap-aer este responsabil pentru aparenta discontinuitate a formei
obiectului din ap. Este de remarcat faptul c poziia aparent (marcat Y) este la o adncime mai
mic dect poziia real (X) a captului barei).
La interfaa dintre dou medii, viteza de faz i lungimea de und se modific, unda i schimb
direcia, ns frecvena rmne aceeai. n optic, pentru studiul refraciei se folosete noiunea de
indice de refracie, care este direct legat de viteza de propagare. Lentilele i prismele optice se
bazeaz pe fenomenul de refracie pentru a modifica direcia razelor de lumin.
Odat cu refracia are loc i reflexia, adic o parte a undei se reflect napoi n mediul iniial, dup
legile obinuite ale reflexiei (cu excepia cazului n care unghiul de inciden este nul, sau dac
avem de-a face cu materiale speciale, cu indice de refracie negativ).
Efecte
Cel mai adesea n viaa de zi cu zi se poate observa refracia atunci cnd privim ntr-un vas cu ap:
obiectele par a fi mai aproape de suprafa dect sunt, iar poziia lor pare a se schimba odat cu
unghiul din care sunt privite. Pentru a determina poziia unui obiect creierul uman analizeaz o
pereche de raze de lumin venite de la acel obiect, ncercnd s afle unde se intersecteaz. De aceea
n imaginile alturate sunt prezentate perechi de raze care se refract mpreun (dei sub un unghi
uor diferit, din cauza unghiurilor de inciden diferite).
Tot refracia este fenomenul din spatele curcubeului, ori a mirajelor care apar, de exemplu n deert,
atunci cnd temperatura aerului variaz foarte rapid cu nlimea. n mod similar, poziiile reale ale
astrelor de pe cer nu sunt cele aparente, mai ales atunci cnd aceste astre se vd aproape de orizont:
intrnd n atmosfer piezi, ele se refract progresiv din cauza dependenei indicelui de refracie al
aerului de altitudine (n principal prin intermediul presiunii). Aa se explic i variaia discontinu a
poziiei i formei Soarelui atunci cnd apune ori rsare. Un fenomen asemntor apare n cazul
undelor electromagnetice emise de i ctre satelii: n mod normal devierea este nesemnificativ, dar
n cazul semnalelor GPS ea trebuie calculat pentru a se putea obine o precizie mai bun a poziiei
determinate.
Se poate remarca de asemenea faptul c refracia este similar unei probleme matematice: se dau
dou puncte, aflate n medii diferite (n sensul c viteza de deplasare prin cele dou medii difer); se
cere drumul optim ntre cele dou puncte. Intuitiv, problema poate fi enunat astfel: o persoan se
afl pe plaj, i trebuie s ajung la o baliz aflat n ap (se presunpune c linia rmului este o
dreapt); care este drumul optim (din punct de vedere temporal), innd cont c pe plaj alearg mai
repede dect noat n ap?. Desigur c soluia depinde de raportul vitezelor n cele dou medii (n
cazul luminii acest raport se numete indice de refracie). O raz de lumin care pornete dintr-un
punct aflat n unul dintre medii va urma tocmai acest drum optim pentru a ajunge la un punct din
cellalt mediu.
Dispersia
Un aspect interesant al refraciei luminii este urmtorul: viteza luminii n diferite medii (altele dect
vidul) depinde de frecven, de aceea lumina se va refracta diferit n funcie de frecven: n acest
fel lumina alb poate fi separat n funcie de frecven cu ajutorul unei prisme din material
transparent, fenomen numit dispersie. Tot din aceast cauz comunicaiile prin fibr optic sunt
stnjenite: pulsurile de lumin conin componente de frecvene diferite care, dei sunt trimise
simultan, vor ajunge la cellalt capt al fibrei uor decalat n timp, ceea ce nseamn c pulsurile de
lumin vor fi mai lungi la recepie; pentru comunicarea pe distane mari, este nevoie de staii releu
intermediare pentru refacerea formei pulsurilor.
Explicaia fizic
Din punct de vedere fizic, refracia este o consecin a principiului HuygensFresnel; acesta afirm
c o und se propag din aproape n aproape, punctele de pe frontul de und fiind nite surse
secundare - suma fronturilor de und ale acestor surse va fi noul front al undei. Considerndu-se
limita dintre cele dou medii ca locul de formare a surselor secundare, se poate observa c noul
front de und se va deplasa sub un unghi diferit de unghiul de inciden al frontului de und
original.
Odat cu schimbarea unghiului de observare, se modific i poziia aparent a unui obiect n ap: cu
ct este privit mai piezi, obiectul pare a fi aproape desuprafaa apei; privit perpendicular pe
suprafa, eroarea de apreciere a adncimii obiectului este minim, dar nenul.
Desen al refraciei undelor de pe suprafaa unui vas cu ap: linia punctat este normala la linia de
schimbare a adncimii apei: viteza de propagare a valurilor depinde de adncimea apei, deci va
aprea fenomenul de refracie.
Tratarea geometric
Pentru a putea calcula drumul unei raze de lumin se poate apela la o schem similar celei
alturate: tiind unghiul de inciden i proprietile celor dou medii, se poate calcula unghiul de
unde
Legea de refracie enunat mai sus este valabil doar pentru materiale izotrope, nefiind respectat
dac este vorba de materiale anizotrope (cum ar fi unele cristale), unde apare birefringena.
Balonul magic
Materiale
1.
2.
3.
4.
5.
Procedura
1. Toarna cele 4 linguri de otet in sticla;
2. Cu ajutorul unui cornet de hartie sau unei palnii toarna cele doua linguri de bicarbonat in
balon;
Curcubeul
Materiale
1.
2.
3.
4.
Procedura
1. Se pregatesc toate materialele necesare;
2. Se tine oglinda pe jumatate in apa iar lumina lanternei se orienteaza spre partea oglinzii de
sub apa.
3. Lumina reflectata de apa se capteaza pe coala alba si se va putea observa cum se
descompune in culorile curcubeului.
4. Noi am descoperit ca daca e lumina stinsa in camera, curcubeul se vede mult mai bine.
Observatii:
Pentru parinti: detalii despre Reflexia luminii - Wikipedia.
Asemenea pentru detalii despre Curcubeu