Bioecologie $i tehnologie apicola

Apicultura este ramura zootehniei care studiaza biologia qi tehnologia

creqterii qi exgloatarii albinelor in scopul obtinerii produselor apicole qi
polenizarii plantelor entomofile.
Mierea de albine reprezinta un aliment excelent cu mare valoare
nutritiva, biologics qi energetica, uqor asimilabil cu reale proprietati bactericide
datorita continutului in substante antibiotice, fermenti qi vitamine. Din punct
de vedere caloric I kg de miere de albine are 3 200 Kcal, reprezenthd
echivalentul a cite 0,4 kg unt, 1,45 kg pbine, 1 kg orez, 2,37 kg came vita,
3,93 kg peqte, 4,73 kg lapte vaca.
Ceara serveqte la confecfionarea fagurilor artificiali qi ca materie prim2
in industriile electrotehnica, electronic&, optic&, cosmetics, farmaceutica, a
lacurilor qi vopselelor etc.
Celelalte produse: polenul, propolisul, laptiqorul de matca, apilamilul qi
veninul sunt extrem de apreciate pentru proprietafile lor terapeutice.
Contributia albinelor la creqterea productiilor de fructe, seminte qi
legume se dovedeste extrem de importanta datorita polenizarii plantelor
entomofile qi rolului albinelor de adevarat barometru al cunowerii gradului de
stabilitate ecologica in natura.
Valoarea sporurilor de recolta ca urmare a poleniarii plantelor cu
ajutorul albinelor intrece de 10 - 15 ori valoarea produselor apicole obfinute de
la albine. Pimentel arata ca circa 20 000 de specii de plante depind de albine
pentru polenizare, iar Devin afirma &I polenizarea culturilor de catre albine se
ridica in S.U.A. la o valoare de 10 miliarde dolari. Datorita efectului de
cascada dat de polenizarea plantelor exista unele aprecieri ca aproximativ 10%
din productiile de lapte qi came depind, intr-un anumit fel, de munca albinelor
- bovinele qi ovinele transformind materia vegetala obfinuta in urma
polenizarii de catre albine.

Obiectul $i importanfa apiculturii

1.I.SCURT ISTORIC AL APlCULTURll

Stamoqii albinelor se asemanau cu viespile qi in procesul lor de
evolufie au trecut de la hranirea vegetala grosiera cu frunze la cea concentrata,
cu polen ~i nectar. Cea rnai veche albina fosila date& din oligocen, fiind
cunoscute un numar de 13 albine melifere fosile care provin din perioade
geologice diferite qi descoperite in zone geografice distanpte intre ele.
Dupa resturile organice pietrificate, paleontologii apreci& ca plantele
producatoare de nectar ~i polen, precum qi insectele culegatoare au aparut in
jurasic-cretacic, in urma cu 150 - 100 milioane de ani. Primele albine solitare
au aparut in eocen in urma cu 50 - 25 milioane de ani, iar albinele sociale care
str6ng rezerve de miere au aparut in miocen, cu 20 - 10 milioane de ani in
urma, in timp ce omul a aparut in pleistocen, mult rnai arziu, cu unul sau
c5teva milioane de ani in urma.
in cautarea hranei, omul primitiv a descoperit in scorburile arborilor
dulceata qi aroma fagurilor de miere, pe care la inceput ii culegeau cu riscuri
mari din cauza intepaturilor, folosind pentru aparare la inceput apa, iar rnai
arziu hmul. A p a inceput vinatoarea cuiburilor de albine, indeletnicire care a
durat milenii qi care inca se rnai practica qi azi in unele zone din Africa qi Asia.
Pentru a - ~ iapropia albinele de casa, oamenii au miat scorbura cu
albine, iar rnai arziu qi-au confectionat coqnite din nuiele, tuburi din piatra sau
alte materiale pe care le-au lipit la exterior cu argila, creind primii stupi
primitivi. A p s-au format primele prisaci unde oamenii au inceput sa creasca
$i sa inmulfeasca albinele. Mierea era utilizata in hrana oamenilor, ceara la
impermiabilizarea imbracamintii qi a unor obiecte de uz casnic, iar rnai arziu
la iluminat ~i la confectionarea tablelor cerate pentru scriere. Cu timpul, gama
de intrebuinpre s-a largit. La vechii egipteni, mierea $i ceara erau folosite in
diferite ritualuri, la conservarea fructelor, la imbalsamarea cadavrelor, alaturi
de alte substanfe, creme pe b a de ceara pentru protejarea pielii impotriva
razelor solare. La popoarele din Orient se pomeneqte despre proprietatile
farmaceutice ale mierii, cerii $i propolisului.
Aristotel in "Istoria animalelor" qi Pliniu cel BdtrCn in lucrarea "Istoria
naturala" se refereau pe larg la produsele stupului pe care le recomandau
pentru tratarea contuziilor qi plagilor qi la prepararea cremelor cosmetice.

Bioecologie $itehnologie apicola

1.2. APICULTURA PE TERlTORlUL TARN NOASTRE

Diferitele izvoare arata ca pe teritoriul vechii Dacii apicultura capatase

o mare dezvoltare. Xenofon (430-355 i.Hr.) in lucrarea "Anabassis"arata ca
"hrana getilor consta in primul rind din miere, legume, lapte simplu sau
preparat qi foarte pufina came, caci credinfa in Zamolxes ii oprea".
Naturalistul roman Aellianus (sec.111 i.Hr.) in lucrarea "De natura
animalium" afita ca daco-getii cresteau albine pentru miere si ceara, iar
prisosul il vindeau - fagurii cu miere formau un articol de seama al come~ului
~ieconomiei casnice.
Polibiu din Megalopolis (207-127 i.Hr.), geograf qi istoric arata in
lucrarea sa "Istoria pragmatica" ca in regiunile pontice se exportau din
teritoriile de la Dunare miere, ceara si vinuri felurite.
A1exanbi.u Xenopol in "Istoria romdnilor" arata ca dacii se
indeletniceau cu agricultura, cre~tereavitelor ~i cea a albinelor.
Nicolae lorga, Vasile Piwan ~i alte personalitilti aratau ca in
schimburile comerciale daco-gefii ofereau griu, miere, ceara de albine si piei
de animale.
in timpul stapinirii romane apicultura a luat o noua dezvoltare prin
introducerea unor metode noi aduse de romani in creSterea albinelor.
Despre dezvoltarea apiculturii in Tarile Romine nu se gasesc informafii
scrise decit spre sf^ar~itulevului mediu.
Numeroase izvoare arata ca pentru dezvoltarea albinaritului au fost
acordate o serie de privilegii pentru negoful cu ceaa, scutirea de vami, donafii
gratuite pentru "locuri de prisaca", precum ~i numeroase urice $i hrisoave
legate de stupi, miere qi ceara, acordate in special domeniilor manastire~ti.
In secolul al XVIII-lea, conform documentelor epocii, in Moldova ~i
Muiltenia existau peste un milion de stupi. 0 statistics din 1763 mentionea
existenp la acea d a a in Moldova a 670 000 stupi.
Incepind cu sf"ar~itulsecolului a1 XVIII-lea apicultura romineasca inta
in regres ca urmare a dijmuitului excesiv, cre~teriiobligatiilor catre stat in
miere qi ceara, la care s-a mai adaugat orientarea catre consumul de zahar si
folosirea petrolului la iluminat in detrimentul luminarilor de ceara.
Cele mai mari progrese in apicultura au fost inregistrate in urma
invenmrii stupului sistematic mobil, cu rame de catre I.P.Prokopovici in 1814,
presei de confectionat faguri artificiali de catre Mehring Johanes in 1857 si a
extractorului centrihgal pentru miere de catre Hruska Franz Edher in 1865.
Cele trei mari descoperiri au revolufionat intreaga tehnica apicola mondiala,
inlaturindu-se neajunsurile apiculturii primitive, cand omul nu putea interveni
in viafa coloniei de albine, iar recoltarea mierii si cerii se realiza adesea prin
sacrificarea celor mai valoroase familii de albine. Se deschide o etapa noua de
aplicare a unor tehnologii modeme de creqtere qi exploatare a familiilor de
albine care stau si asazi la baza progresului in apicultura.

Resursele melifere

Mierea este aromata, de culoare galbena-deschisa, cu un gust placut.

specific plantei qi cristalizeaza rapid, uneori chiar in faguri. De la floareasoarelui albinele recolteaza ~i importante cantimfi de polen de culoare galbenilportocalie. Semanata in miri~tepentru nutret ajunge la inflorire in luna
septembrie, asigurand culesuri de intretinere care duc la intarirea coloniilor de
albine.
Rapita de toamnil. Rapita mica (Brasica rapa var. oleifera) ~i rap@
mare (Brasica napus var. oleifera) sunt plante cultivate pentru ulei ~i pentru
fhraj verde. Se insamhnteaza in toamna, iar inflorirea se produce in aprilie care
d u r e a p5na in mai, aproape 45 de zile, reusind s9 asigure importante cantitati
de nectar gi polen intr-o perioada c8nd flora melifera este saracq contribuind la
dezvoltarea puternica a familiilor de albine in vederea culesului principal de la
salcrim.
Nectarul are o concentratie de 30 - 40%, iar productia de miere la
hectar este cuprinsa intre 40 ~i 100 kg. Florile sunt albe-galbui, grupate in
raceme terminale, fiind bine cercetate de albine, rnai frecvent intre orele 11 qi
14. Mierea este de culoare galbena, uneori aproape incolorft, de buna calitate li
cristalizeaza rapid.

'

I
I
1

)
I

Mu~tarulalb (Sinapis alba) este o planta anuala cultivata pentru ulei

sau pentru nutref in amestec cu alte plante fhrajere, dar creqte ~i in stare
salbatica. Este ~i plantfi condimentark
Se seamana primavara cbt mai timpuriu, are o perioada de vegetatie
scurta, prina la inflorire, de circa 40 de zile. Florile sunt de culoare galbena,
grupate in inflorescenfe, asigurbnd un cules intens familiilor de albine in lunile
mai-iunie pe o perioada de 20 - 30 de zile. Cercetarea albinelor este mai
intensa in orele diminetii chnd secretia de nectar este mai abundentfi.
Observafiile au aratat ca producfia la hectar este foarte scazuta sau chiar
lipseyte pe timp secetos si este rnai abundenta dupa ploi. Producfia de miere
este evaluata la 40 kg la hectar.
Mierea de mustar are culoarea galbena-deschisa, aroma placuH, gust
picant, dar cristalizem rapid, inchiziindu-se la culoare.
Coriandrul (Coriandrum sativum). Este cultivat ca planta tehnica
oleaginoasa qi aromatics, contribuind prin secretia abundenta de nectar la
obfinerea unor importante culesuri de intretinere ~i de productie.
Secretia de nectar este rnai mare in a doua parte a zilei ~i rnai ales spre
seara. infloreste intre 15 iunie qi 15 iulie, acoperind golul de cules Pntre salcdm
gi floarea-soarelui. Productia de miere la hectar variazil intre 15 qi 100 kg, iar
in anii exceptionali ~i rnai mult, in funcfie de conditiile pedoclimatice ~i
agrotehnica aplicata.

,
I

!J-!D~J~

ale6a !Ued u! euelueus

!!la!d ale !un!Daje ~ o u n
!S Snuaqle6 'aJa!w
e a ~ e l e!$
~ !!la!d
l
ea~au!)a~lu!
!no ap Snuaqled !S
aJa!u :aJele 13eaJa!yy
~elSnuap ea~a!ly
! u o ~ ~ J !!un!pa)v
~s~J
3!la~n!p'aJeu!Jn !S !!~o]e~!dsa~
a l ! ruluad
~
~oleweyu!!lue
euew ap ea~a!yy
'311das!lue'!!Maw ul
!asnl le lueule3
'31)das!)ue '1uwopadxa
w p l e s ap eaJa!yy
'3!a~e!p!gue'3!)aJn!a
~uwopadxa
!oju~
ap eaJa!yy
'qa~e!pgue'3!)a~n!a
!a!zoJapsoJale InluaweleJl
aleu!lsalu!-o~lse6!S aJe!l!q
!!zau!Wsap 'auol!d awseds u!
31)seds!1ue '3!uo\ '(ea~euoleq
eJn)elu! 'e!lsaB!p ezea~nSn)
~!)eu!uue3'JoSn 3!za6leuv
aleua~

!Qa~eu!~sa)u!oqse6
!un!\3ajy
A!lepas "!ldas!luV
3!)das!lue '!!uuosu! 'al!SuoJq
'asnl u! soNau n!lepag
a~nade~el1n~3ej3

!nlaJeos
-eaJeoU ap eaJa!yy
?luau ap e a ~ a ! ~
ua4!13rul
!wad ap ea~a!yy
el!u!o~au!luo:,
aJe3 e~oy!lodeaJa!yy
!a) ap eaJa!yy
lnluelu!~los

asnpo~daye n3 aJapose ul nes aJe)e e:, !!Ja!Lue e3!lnade~aleaJeoleA

-(8z .qel) 3!]nade~alp a j a unq !cur un au!iqo as ynleu u!p alueld

ap a!Jas o n:, nes alo:,!dt? asnpo~dallel~ola:, e n3 !!Ja!ur !nlnpaja e a ~ a p o s eu!~d
'11nur
- u o urp
~ ! ~ n r ~ alpajrp
~ a u ul alnu!iuo:, aA!ye ~ol!!dpu!~d e ~u!qle
u!~d !!Jal!ursuen eaJeJlsuourap ui a3!1s!~al:,t?~e:, !cur ala? alalduraxa u!p \nun
alu!za~da~
eaJa!ur 'uro-lo:,!de snpo~d-pu!qlt?-wueld-losanu!p e!iola~ u~
.,
- a ~ ! v a ~ uap! rnsa3o~d
u! aJesa3au aIaur!zua ap al!sd!l alaurs!ue8~0 nyuad lu~.~odur!ap uqasoap
ldej 'au!q[t? a a a 3 ap !!~~~:,nla.rd1ndu.y ul a~epu!3s o efap jpajns ne a.ra!ur u!p
al!m=qez 'a~!qe~!ur!se13a.u~' a l d y s !.mJeqoz ap p!ur aln3alom el augd lnlntuo
~e~!lsa%p1nqn1 U: ~3!1eur!zua a.repu!3s o tpsa3au InJaqez ~ 3 a -!~auuojsuen
a
~ 0 \ ! ~ n mea~et?l!~o[eur
3
u! Emal!ur!se as t?zoaz!urry a1 am3 ad alajuelsqns
a3 [elue~ealaJeur mu!za.rd 'yuaur!le e3 ea.ra!ur '!nlnurs!uo8~0 aJesa:,au aA!l!Jlnu
aiue~sqnsu~ 1e80q nas !nlnlnu!iuo:, w!.roap p!8olo!q oaJeoleA a8ugl ad

ap
09 ap ezned o ednp e!aJ as ~ n l u a w e l u l
'6Z Inleqel u!P
!awatps U U O ~ U O'Jolasaw
~
ealu!eu! eJo ap
alelewn! o n3 '!z ad !JO!aJl ap (e)!Jn6u!l o)
ede eu!lnd u! ezeaJls!u!wpe as alunlw!d
'aJadNaJ)u! ?JBj 'al!Z
ap 00 1 ap epeouad o ruluad )ualueleJl
!nun aJesa3au u n l g d 0 0 0 ~ - 0 0 ~ ~

.s!lodo~dap
peJyta 6 op ~gew!xo~de
ap aleow elsed o
au!)qo as eued 1nloo3lea ~ o d e ~
asaes esel
as '096 ap loo3le u! lnstlodo~de~loz!pa s
'6 LS 096 1oo31e
:6 EP !)e~undw!e ~ e IN^
j
stlodo~d s~lodwd
ap aleour ~nlnpwjxaea~wedard
.lomle !oJnlsn ap p a e w
6 PLL au!lqo as aJeSaJd !$ aleJn3aJls
uud 'a(!z 21-01 ap dw!) a m m e w edna
6 sz L 096 loo3le
6 PZL !oJnlsn!qlnq
~ w n ~ eo
s ntnmleraaew ea~wedar,,
.auqwopo !S a!lude u!
'ue ad uo enop ap ' a p ap OE ap e ~ n 3.!z
enop e ewnsuo3 as q d e o u o le~a3ewel
esel as ' a ~ e o l e l euud
~ lep uea~q?~n6unl
o + !a! ap au!qle ap aJa!ur e3sea3 0
(e)eau!w!p !$ weas) !z
a)un6u!l enop :al!z
au!q elez~alsawe
aJa!w 6y 1 el walu! zn ruluad )Ins 6 00 1

!azolmJaqnl
'!azoJapsoJa)e 'a3!wa~ps!
!a!qedo!p~e3~ n l u a w e l e ~ l
3!Suo~q!nlnw]se ~ n l u a w e ) e ~ l
!.IOleJ!dSaJ !$ a~!lsa6!p
~ollunlba~e
lnluaweie~I

%P nes %Z s!lod'J~d
m elepose eaJa!yy
au!qle
ap u!uaA rn elepose
au!qle ap eaJa!yy
!losoJae
ap e u o ) qns eaJa!yy