UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA , SIBIU

S.A.I.A.P.M

IMPACTUL ENERGIEI ASUPRA

MEDIULUI

STUDENT,
CHIRILA FLORIN-AUREL
IMAPA- AN III

COORDONATOR,
PROF.DR.ING. TITA OVIDIU

CUPRINS :

I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

Impactul sectorului energetic asupra mediului

Consumul brut de energie
Productia de energie electrica
Impactul consumului de energie asupra mediului
Energii neconventionale
Concluzii

I. IMPACTUL SECTORULUI
ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI
Productia si consumul de energie exercita presiuni
considerabile asupra mediului prin cresterea emisiilor de gaze cu
efect de sera, deteriorarea ecosistemelor naturale si producerea
de efecte negative asupra sanatatii umane.
Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati:
extractia si distributia carbunelui;
extractia petrolului si gazelor naturale;
extractia si prepararea minereurilor radioactive;
industria de prelucrare a titeiului;
productia;
transportul si distributia de energie electrica si
termica;
gaze si apa calda;
Unitatile de productie sunt:
termocentralele;
hidrocentralele;
centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda;
Hidrocentralele , in aparenta unitati nepoluatoare, afecteaza si
ele factori de mediu modificand peisajul, ecosistemele,
varietatea si numarul de specii, calitatea apei ( prin concentrarea
in saruri). Centralele nuclearo-electrice ar putea polua mediul
datorita deseurilor radioactive incorect depozitate si emisiilor de
ape de racire cu temperaturi ridicate, care pot determina
afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apa receptoare.
In Romania, sectorul energetic a contribuit ca factor major de
degradare a mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe
carbuni inferiori. Poluarea in acest sector poate fi cauzata de
procesul de productie a energiei primare, de transport, conversie
si consum. Sectorul energetic contribuie la emisia in atmosfera a
unor cantitati insemnate de dioxid de sulf, monoxid de carbon,

dioxid de carbon, oxizi de azot, particule fine, precum si la

deversarea de ape reziduale.
Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului
si implementarea normelor prevazute in acest domeniu impuse
de reglementarile UE, urmeaza sa se realizeze prin:
lucrari de reabilitare si modernizare;
ecologizarea haldelor de zgura si cenusa;
monitorizarea continua a calitati mediului in
zona marilor obiective energetice;
reabilitarea solurilor poluate si reintroducerea
acestora in circuitul agricol;
reducerea emisiilor de poluanti la rafinarii si
minimizarea pierderilor;
refacerea ecologica a unor zone petrolifere prin
reducerea riscului in operare;

II. CONSUMUL BRUT DE ENERGIE

Energia primara, se imparte in doua categorii importante:

electrica si termica.
Principalii consumatori de energie electrica sunt:
economia- 63%-65% din consumul total
populatia- 15,7%-16,5% din consumul total
iluminatul public- 12% din consumul total

Tabelul II.a) Consumul intern brut de energie (mii tone

echivalent petrol) in perioada 2000-2008

Evolutia consumului intern brut de energie, in perioada

2000-2008, este reprezentata in figura II.b), in care se
evidentiaza o crestere a totalului consumului intern brut de
energie in perioada 2000-2008.
Figura II.b) Consumul intern brut de energie, in perioada
2000-2008

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei,2009

Datorita inchiderii unor intreprinderi mari consumatoare

de energie si a extinderii dotarilor cu echipamente si tehnologii
noi, dupa anul 1996 s-a inregistrat o scadere a consumului de

energie in industrie si constructii, urmata de o crestere in anul

2004 la 11.285 mii tone echivalent petrol (tep), apoi de o
scadere pana la 9.415 mii tep in anul 2008.
Tabel II. c) Consumul final energetic, in perioada 20002008.

Consumul intern brut de energie pe locuitor,

inregistreaza o usoara crestere, de la 1,751 tep/loc in 2005, la
1,851 tep/loc in 2008. Aceasta evolutie este reprezentata in fig
II.d).

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2009

Consumul de energie pe cap de locuitor este considerat astazi

ca un indice al nivelului de trai. Astfel, din cauza nivelului de
dezvoltare economica mai redus, in Romania, acest consum este
de circa doua ori mai mic decat in tarile UE.

III. PRODUCTIA DE ENERGIE

ELECTRICA

Sistemul energetic din Romania este reprezentat de un

numar mare de centrale de cogenerare a energiei pentru
furnizarea caldurii si a apei calde catre consumatori. Energia
produsa de centrale este de doua tipuri: termica si electrica.
Totalul productiei de energie electrica este in continua
crestere, in ultimii 10 ani, aceasta avand valoarea de 64.956
milioane KWh, pentru anul 2008.
Productia de energie electrica in perioada 2000-2008 este
prezentata in tabelul II.e) si figura II.f)
Tabelul III.e):

Figura III.f):

IV. IMPACTUL CONSUMULUI DE

ENERGIE ASUPRA MEDIULUI
Energia electrica continua sa reprezinte un procent tot mai
mare din consumul final de energie, atat ca rezultat al cresterii
numarului de aparate electrice in domeniul casnic si al
serviciilor, cat si ca rezultat al utilizarii mai frecvente a
proceselor de productie industriale bazate pe energie electrica.
Distributia si consumul de energie electrica poate avea
impact asupra mediului prin:
scurgeri accidentale de ulei electrolizant de la
echipamentele electroenergetice;
declansarea de incendii, ca urmare a functionarii
defectuoase a echipamentelor electroenergetice;

 scurgeri accidentale de electrolit datorate

manipularii defectuoase a bateriilor de
acumulatori stationari din statiile de transformare.
Sectorul energetic, pe intregul lant producere transport
distributie consum, produce aproximativ 90% din emisiile
poluante din Romania.
Principalii poluanti rezultati din arderea combustibililor
fosili cu impact asupra aerului, sunt:
pulberi ( cenusa, particule de carbune, zgura,
pamant, funingine);
oxizi de sulf ;
oxizi de azon;
oxizi de carbon;
gudroane;
hidrocarburi;
acizi organici;

V. ENERGII NECONVENTIONALE
Incepand cu secolul XX, stiinta a avansat foarte mult,
fiind dezvoltate, in toate domeniile, aparate si diferite
tehnologii menite sa ajute omul. In paralel si populatia
globului a crescut intr-un ritm alert. In aceste imprejurari,
nevoia de energie a crescut foarte mult, in comparatie cu
secolul XIX. Asadar, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia
ca multe din resursele energetice actuale sunt in curs de
epuizare intr-un viitor nu prea indepartat.
Oamenii au inceput sa cerceteze si sa caute noi resurse de
energie si modul in care acestea pot fi valorificate inca de pe
acum. Astfel, in urma multor studii a inceput sa fie tot mai
des utilizat termenul de energie regenerabila sau energie
neconventionala.

Energia regenerabila se refera la forme de energie

produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vantului, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a
caldurii geotermale pot fi captate de catre oameni utilizand
diferite procedee.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:
energia derivata din biomasa: biodiesel,
bioetanol, biogaz.
energia geotermica
energia apei: hidraulica si a mareelor
energia solara
energia eoliana
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a
servi la generarea curentului electric, a apei calde, etc.
Utilizarea biomasei, a energiei geotermale, a energiei
hidraulice, a energiei solare si eoliene, precum si a energiei
valurilor, depinde de fluxul de energie generat de natura, de
caldura emanata de centrul pamantului, de cursurile de apa, de
soare, de miscarea perpetua a lunii. Aceste surse de energie fiind
independente de scara evolutiva a timpului sunt cunoscute sub
numele generic de surse de energie regenerabila.
Din punct de vedere economic, comparativ cu energia
obtinuta cu ajutorul combustibililor fosili si a energiei nucleare,
costul diferitelor surse de energie regenerabila pare mai oneros,
datorita metodelor de producere a unei cereri slabe ale pietei si
echipamentelor de varf necesare. Totodata, daca se tine cont de
costul total, la care trebuie sa se adauge stricaciunile ecologice
ocazionate de folosirea combustibililor fosili si a energiei
nucleare, in raport cu avantajele, de exemplu un impact scazut al
surselor de energie regenerabila asupra mediului, se poate spune
ca tendinta dezvoltarii si aplicarii acestora din urma prezinta un
avantaj in optica unei dezvoltari economice durabile.
Romania dispune de un potential important de resurse
regenerabile si anume:
energie hidroelectrica

 biomasa
energie solara
energie geotermala
Potentialul energetic al sistemelor solaro-termale
este evaluat la circa 1.434 mii tep/loc, iar cel al sistemelor
fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an.
Cea mai mare parte a energiei regenerabile din
Romania este in domeniul hidroenergetic. Sistemele
hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier
II totalizeaza o putere instalata de 2.535 MW si o productie
medie anuala de energie la functionare cu o sarcina variabila de
12.782 GWh/an rezultand o durata medie de utilizare a puterii
instalate de aproximativ 5.190 ore/an.
Energia eoliana este sursa de energie cu cea mai
rapida dezvoltare la nivel mondial, o tehnologie moderna,
curata, eficienta, care ofera o raza de speranta pentru un viitor
bazat pe tehnologie durabila si nepoluanta. Potentialul teoretic
eolian este de 23 TW(terrawatt)/an, iar potentialul tehnic
amenajabil este estimat la 8 TW/an.
Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila
generata de puterea vantului. Vantul se formeaza deoarece
Soarele nu incalzeste Pamantul uniform, fapt care creeaza
miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita pentru
a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesita o viteza
a vantului a vantului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 km/ora.
Putine zone de pe Pamant au aceste viteze ale vantului, dar
vanturi mai puternice se pot gasi la altitudini mai mari si in zone
oceanice.
Intre anii 1999 si 2006, productia energiei eoliene a
crescut de cinci ori, ajungand, ca in unele tari, ponderea energiei
eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativ:
Danemarca 23%
Spania 8%
Germania 6%

In luna aprilie 2008, capacitatea fermelor eoliene din

lume era de 100.000 MW, reprezentand 1,3 % din consumul
global de energie electrica.
Puterea turbinelor eoliene produse variaza de la cativa
Watt pana la 5 MW. Cele mai mari capacitati instalate le au
Germania (12001 MW in 2002 acoperind 4,7 % din nevoile de
energie electrica), Spania ( 4830 MW), Danemarca ( 2880 MW,
acoperind 20% din nevoile de energie electrica)
Energia geotermica reprezinta caldura existenta in
pamant. In mod obisnuit, sub scoarta terestra, la fiecare 30 m
temperatura medie creste cu un grad, astfel incat caldura medie
emanata este de 58 MW/km. Apare deci posibilitatea de a folosi
o parte a acestei energii in special in primii 5000 m ai scoartei
terestre, in portiunile cu inalt potential geotermic.
Apa incalzita prin geotermie circula printr-un
schimbator de caldura, apoi este utilizata pentru incalzire urbana
sau industriala , sau pentru incalzirea serelor. Caldura obtinuta
prin geotermie, sub forma de abur, poate fi utilizata indirect
pentru generarea de energie electrica in centrale geotermale.
Italia, Franta ( Guadelupa, Reunion), Grecia, Portugalia si
Austria genereaza electricitate prin acest procedeu.
Energia solara. Soarele este la originea tuturor
formelor de energie pe care le-au descoperit si de care s-au
servit oamenii. Energia solara se poate transforma in alte forme
de energie: mecanica, termica, electrica.
Energia solara poate fi valorificata prin
colectarea acestei energii cu ajutorul captatoarele solare si prin
utilizarea celulelor solare. Captatorul solar este un convertor
heliotermic, al carui scop este convertirea energiei solare in
caldura. Captatoarele solare pot fi utilizate cu concentrarea sau
fara concentrarea radiatiei solare. Captatoarele fara concentrarea
radiatiei au ca domeniu de aplicatie instalatiile cu temperaturi
moderate ( sub 100C peste temperatura ambianta), cum sunt:
instalatii solare de incalzire a apei menajere
instalatii de incalzire si climatizare a
cladirilor
instalatii de uscare

 instalatii de distilare a apei

Conversia directa a energiei solare in energie
electrica bazata pe efectul fotovoltaic constituie unul din
mijloacele cele mai atractive de a utiliza energia solara, datorita
valoriilor ridicate ale puterii specifice produse, sigurantei in
functionare si intretinerii usoare.
Din punct de vedere al mediului, tehnologia
fotovoltaica de producere a electricitatii prezinta un important
avantaj fata de tehnologiile clasice cu combustibili fosili: nu au
nici o emisie de CO2 sau de alti poluanti in timpul functionarii.
In acelasi timp, trebuie ameliorata durata de viata a celulelor
solare ( 15-20 ani in prezent ), imbunatatirea randamentului lor (
in prezent acesta fiind de circa 15 %).
Principala problema de mediu pusa de sistemele
fotovoltaice este legata de utilizarea, in timpul procesului de
fabricatie, de compusi toxici, cum sunt sulfura de cadmiu si
arsenura de galiu. Aceste substante nu sun biodegradabile, sunt
foarte toxice si remanenta lor in mediul ambiant poate dura
secole; de aceea depozitarea captatorilor scosi din functiune
poate prezenta un pericol ecologic major. Acest inconvenient ar
putea fi suprimat prin utilizarea de celule fotovoltaice pe baza de
siliciu, mai ieftine, mai usor de fabricat si cu un randament mai
mare.
Biomasa acoper un evantai larg de
filiere de producie cu numeroase tipuri de resurse,
un anumit numr de tehnologii de conversie i trei
produse energetice finale:
cldur
energie electric
combustibili
lichizi
pentru
transport
Ea utilizeaz:
plantele oleaginoase (rapia,
floarea soarelui, soia)
plantele cu zahr i amidon (sfecla
de zahr, cereale, sorgul dulce)

biomasa solid (lemnul, paiele,

turba)
biomasa umed (deeuri organice,
blegarul)
Contrar altor resurse energetice,
utilizarea biomasei are dou avantaje: pe de o
parte se produce energie, iar pe de alt parte se
scap de deeuri, care reprezint un risc
potenial pentru mediu.
a) Producia de cldur
Arderea lemnului pentru a produce cldur
este unul din principalele moduri de a genera
bioenergie. n funcie de volum se pot utiliza mai
multe sisteme: sobele cu lemne, casnice, care
utilizeaz buteni sau granule; cazane care ard
tala; cazane mari, capabile s ard o gam larg
de combustibili, de la deeuri de lemn pn la
combustibil extras din gunoaie.
b) Energie electric, sau cogenerare de
cldur i energie electric
Arderea este principala opiune exploatat n
prezent n acest domeniu, ns apar noi tehnologii:
gazeificarea (tratarea termic a biomasei, care
permite obinerea unui amestec de gaze ce pot fi
utilizate pentru generarea de energie); piroliza
(degradarea termic a lemnului, care este
transformat n lichid, biouleiul); fermentarea
anaerob (proces biologic care convertete
biomasa n biogaz, n principal metan i CO2;
cogenerarea, similar celei aplicate combustibililor
fosili pentru creterea eficienei energetice globale,
ajungndu-se la un randament global de 80-90%,
fa
de
30-40%
n
cazul
unei
centrale
termoelectrice clasice. Utilizarea deeurilor urbane
pentru a genera energie electric i cldur este
tot mai mult acceptat ca o manier important de

a reduce costul colectrii deeurilor, constituind

totodat o strategie interesant pentru o
dezvoltare urban durabil. Astfel este posibil s se
transforme gunoiul menajer n biogaz, n vaste
ntreprinderi industriale de producere a metanului
(metanizare - ca la Seine Saint Denis, n Frana) n
scopul de a reduce ct mai mult cantitatea de
deeuri i de a utiliza o parte din deeurile
menajere cu putere caloric mai mare, combinate
cu combustibili tradiionali, pentru cogenerarea de
cldur i energie electric.
Compostarea deeurilor urbane comport
diverse riscuri i prezint conotaii socioculturale
negative, cum ar fi potenialul de transmitere a
bolilor i a agenilor patogeni; ea presupune de
asemenea i un cost suplimentar pentru
transportul materiilor prime i a produselor finale,
costuri salariale pentru colectarea i trierea
deeurilor, precum i degradarea calitii vieii n
vecintatea ntreprinderilor de tratare.
Biomasa, ca surs de energie, are
urmtoarele avantaje:
componentele sale sunt foarte uor
de procurat;
securitatea aprovizionrii este
garantat (poate fi stocat n cantiti mari);
tehnologia ei contribuie la crearea de
locuri de munc stabile, n special n regiunile
rurale;
ofer bune oportuniti de a exporta
tehnologii de dezvoltare i know-how (savoir-faire);
utilizarea ei contribuie la
atenuarea emisiilor de CO2 i la reducerea altor
emisii;

VI. CONCLUZII
n realizarea scenariului optim de dezvoltare a
sistemului energetic naional pentru perioada 2007 - 2020
s-au luat n considerare urmtoarele direcii:
consumul naional de energie electrica va
crete relativ constant, cu circa 3 % pe an
n toat perioada analizat;
vor intra n funciune unitile nucleare nr. 3
i nr. 4 de la CNE Cernavod, hidrocentrala
cu acumulare prin pompaj (CHEAP) TarniaLputeti (judeul Cluj),
se va ncuraja utilizarea surselor
regenerabile, cu atingerea intei de 33 %
din consumul intern brut de energie
electrica al anului 2010, 35 % n anul 2015
i 38 % n anul 2020, realizat din aceste
surse;
se va ncuraja utilizarea combustibililor
solizi prin tehnologii curate;
se va limita ponderea produciei de energie
electric prin utilizarea combustibililor lichizi
i gazoi; aceti combustibili se vor utiliza
cu precdere n uniti de cogenerare;

BIBLIOGRAFIE

1. Ciarnau Rodica si colab.-Ecologie

si protectia mediului. Ed.
Economic Preuniversitaria,
2004.
2. Teodorescu Irina si colab. Ecologie i Protecia Mediului.
Ed. Constelatii, 2004.
3. Axinte Stela - Ecologie i
protecia mediului. Ed.
ECOZONE, Iai, 2003.
4. http://mmediu.ro