IRURI DE NUMERE REALE

Editura Sfntul Ierarh Nicolae

2010
ISBN 978-606-577-179-6

Referenti:
Prof. univ. dr. Costea Niculae, Universitatea Ovidius Constanta
Prof. Ion Tiotioi, gradul I
Prof. Nitu Nicolae, gradul I, Grupul Scolar de Electronica si Telecomunicatii Constanta

Tehnoredactor,
prof. Iulian Cioroianu, gradul I

Introducere
Introducerea si studiul sirurilor de numere in scoala ocupa un loc esential in invatamantul matematic
liceal.
Experienta didactica, dezvoltarea matematicii si efortul continuu de a mari eficienta actului pedagogic,
au condus la forme consacrate si aproape general acceptate de a introduce sirurile de numere reale in
matematica scolara.
Capitol de mare dificultate si finete capitolul Siruri de numere. Criterii de convergenta.- sta la baza
introducerii notiunilor de limita unei functii, functii continue, functii derivabile, practic la baza intregii
analize matematice.
Este cunoscuta importanta rezolvarii de exercitii si probleme pentru buna asimilare a oricarui domeniu
al matematicii, deci cu atat mai mult cand este vorba de un domeniu cu un caracter mai abstract, asa
cum este analiza matematica.
Mentionam ca intelegerea si utilizarea notiunii de limita (de limita a unui sir), este fundamentala
pentru parcurgerea oricarui capitol din analiza matematica.
Capitolul Siruri de numere pune probleme reale la clasa , iar execitiile necesare intelegerii profunde
si temeinice a acestei notiuni trebuiesc indelung cautate in diferite carti. Aceasta lucrare este in mare
parte rodul unei astfel de cautari.
Capitolul I contine definitii, teoreme, corolare necesare abordarii unei probleme de siruri.
Capitolul II contine probleme diverse de diferite dificultati, necesare profesorului si utile elevului. Ele
au fost selectate din culegeri, gazeta de matematica, unele fiind date ca subiecte la concursurile si
olimpiadele scolare.
Capitolul III contine solutiile acestor probleme.

CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE.
Definitia 1
Fie M omultime fixata. Prin sir infinit de elemente ale lui M vom intelege o functie
f:N k M , N k n N / n k unde k este un numar natural fixat.
Definitia 2
Fie (a n ) n1 un sir de numere reale si a R. Se spune ca sirul (a n ) n1 are limita " a" daca in orice vecinatat e a
punctului " a" se afla toti termenii sirului incepand de la un anumit rang. Se scrie atunci ca lim a n a.
n

Definitia 3
Orice sir de numere reale avand o lim ita finita se numeste convergent.
Sirurile care nu au limita si cele care au limita se numesc siruri divergente.
P 1 . Un sir convergent are o singura limita.
1). Teorema de convergenta cu .
a n a daca si numai daca: pentru fiecare numar 0 se poate gasi un rang
n astfel incat pentru toti termenii de rang mai mare (n n ) sa avem : a n a
2). Criteriul majorarii.
Daca a n a n pentru orice n si daca n 0 atunci a n a.
3). Sirul modulelor.

Daca (a n ) este un sir convergent , atunci sirul a n este convergent si lim an lim an .
n

Limita modulului este egala cu modulul limitei.

4). Trecerea la limita in inegalitati.
Daca (a n ) si (b n ) sunt doua siruri convergente si daca a n bn pentru orice
n N , atunci : lim a n lim bn .
n

5). Teorema de convergenta a sirurilor monotone.

Orice sir monoton si marginit este convergent.
6). Teorema clestelui.
Daca a n x n bn pentru orice n N si daca sirurile (a n ) si (b n ) sunt convergent e si au aceiasi limita,
atunci sirul (x n ) este convergent si are aceiasi limita ca si celelalte doua.
7). Criteriul general al lui Cauchy.
Un sir de numere (a n ) este convergent daca si numai daca pentru orice 0 exista un numar
N( ) astfel incat oricare ar fi n> N( ) si orice p intreg (p 1) sa avem: a n p a n .
8). Teorema
a1 a 2 a n
a.
n
Daca lim a n a, a n 0, atunci lim n a1 a 2 a n a

Daca lim a n a, a n 0, atunci lim

n

9). Teorema
a
Daca lim n 1 a, a n 0, atunci lim n a n a .
n a
n
n

10). Teorema Stolz-Cezaro.

Fie a n , bn doua siruri de numere reale cu proprietatile :

1) (b n ) n 0 este strict monoton si nemarginit (b 0 R ).
an 1 a n
a
a
R, atunci exista si lim n si avem lim n .
n b
n b
n b
n 1 bn
n
n

2) Exista lim

11. Numarul e.

1
Sirul a n 1
n

, n 1 este sir crescator si marginit a n sir convergent.

1
lim 1 e . 2 e 3 .
n
n

CAPITOLUL AL II-LEA
APLICATII
A. Criterii de comparatie
1. Sa se calculeze limita sirului:
2n
an =
,
n N
n!
2. Sa se calculeze limita sirului a n nN ,
1
unde a n = 2 n C 2nn , n N .
2
3. Sa se calculeze limita sirului:
n

cos k
2
k 1 n kn k

an =

n N .

4. Sa se calculeze limita sirului:

an =

x 2 2 x n 2 x
n

n N .

5. Sa se calculeze limita sirului:

n

k2
a n = 3 1 3 1 ,

n
k 1

n N .

6. Sa se calculeze limita sirului:

n

sin k
,
2
k 1 n k

an

n N .

7. Sa se calculeze limita sirului:

1p 2 p 3 p n p
,
n p 1
ln n
8. Sa se calculeze: lim
n n
an

9.

p N .

Sa se calculeze: lim n n
n

10. Sa se calculeze: lim

n n

11. Sa se calculeze: lim

n!

n 1

n 1! n n!

nn
n n!

12. Sa se calculeze: lim

13. Sa se calculeze limita sirului:

33n n!
an
,
3n!
3

n N .

14. Sa se calculeze limita sirului:

an

2 3 1 33 1 4 3 1
n3 1

2 3 1 33 1 4 3 1
n3 1

15. Sa se calculeze limita sirului:

n

a n log 1 1
k
(
k

1
)
k 2

16. Sa se calculeze limita sirului bn :

k 2 3k 1
,
2
k 1 k 3k 2
n

an n

bn = a i .
i 1

17. Sa se calculeze termenul general si apoi limita sirului a n , unde

an =

1
2
3
n
2 2
2
3 15
35
[(2n 1)(2n 1)]2

18. Sa se calculeze limitele sirurilor ( a n ) nN si ( bn ) nN , cu termenii generali :

k 2 k 1
k 1 ( k 2)!
n

an

si bn

k 3 k 2 2k 1
,
[(k 1)!]2

19. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general:

n N

an

2
1 k
n 1 1
n

B. Relatii de recurenta.
20. Sa se calculeze limita sirului:
x
x n1 n , x 0 1.
1 xn
21. Sa se calculeze limita sirului:
x2
x n1 n , x 0 1.
1 xn
22. Sa se calculeze limita sirului:
ax n
x n1
, x 0 1. n 0 , a>0, b 0 .
1 bx n
23. Sa se calculeze limita sirului:
1
x n1 x n2 b , x 0 0 , n 0 , b [0,1] .
2
24. Sa se calculeze limita sirului:
x n x n1 , x 1 , 0 , n 2 .
25. Sa se calculeze limita sirului:
1
1
x n1 x n , x 1 a , a>1.
2
xn
26. Sa se studieze convergenta sirului:
x n2
x n1 1
, x 0 1.
1 xn
27. Sa se calculeze limita sirului:
x n 1 =x 2n 2 x n 2 , x 0 a .
28. Sa se calculeze limita sirului:
2ax n1
xn
, a, x 0 R .
x n 1 a
29. Sa se studieze natura sirului (a n ) nN , definit astfel:
a n1 1 a n , a 1 a , n 1 , a (0,1)
30. Se da sirul cu termenul general:
a. x n a a a , a>0, (n radicali).
b. Sa se arate ca sirul este convergent si sa i-se calculeze limita.
31. Fie sirul (x n ) nN , cu x 1 1 , x n 1
Sa se studieze natura sirului.
32. Fie a 1 >0 ; a n1

an
1 na n2

n 1
x n1 , n N , n>1.
2n

a. Sa se calculeze lim a n
n

b. Sa se calculeze lim na n
n

33. Daca x 1 (0, ), x n1 2 arctg

2
sin x n

a. Sa se calculeze lim x n
n

b. Sa se calculeze lim n sin x n

n

34. Se considera sirul de functii f n n1

2x
1 x2
Sa se arate ca g : R R a.i. x R lim f n x g x .

f n f f f f f unde f:R R si f x
n

b
b 1
35. Fie sirurile : a n , a n 1 n si b n , bn1 n
cu b 1 a1 1 .
an
an 1
Sa se determine valorile lui a 1 si b 1 , pentru care sirurile sant converg R ente.
36. Se considera sirul de numere reale, (a n ) nN , definit astfel: a n1 a n a n1 a n 1 , n N ,
Sa se stabileasca daca sirul are limita sau nu. Daca a 1976 40 , care este sirul?.
37. Sa se arate ca un sir periodic nu este convergent.
k

i 1

38. Se da sirul a n 1 a n i .
i 1

a. Sa se arate ca sirul este periodic k 2 , k N .

b. Sa se gaseasca expresia termenului general al sirului a n nN , pentru k=2.

C. Siruri diverse
39.

2x 1
dx.
n
x
a). Aratati ca sirul I n n1 este crescator.
Fie sirul I n n1 , I n

n 1

b). Aratati ca sirul I n n1 este marginit.

c). Calculati lim n(2 I n ).
n

n
1
v
40. Fie sirul cu termenul general u n 1 n , unde v n
,
n

k 1 ( 2 k 1)(2 k 1)
a. Sa se calculeze limita sirului u n

u n1
n u
n

b. Sa se calculeze : lim

n nk 1

41. Fie sirurile: a n

2
n 1

n 2 n 1
n 1

, b n lim a n .
n

Sa se calculeze limita sirului c n nn , unde c n bk .

k 1

42. Se considera sirul cu termenul general:

n 32 3

an

n(n 1)(n 2) 2 n 1
Se considera apoi sirurile:
n

bn a k si c n bn2 .
k 1

Sa se calculeze limita celor trei siruri.

an

43. Fie sirul a n nN convergent, definit astfel: a 1 a , a n1

1 a n2

a. Sa se calculeze limita sirului a n nN

b. Sa se studieze natura sirului definit astfel: b n n a n21

, , R .

44. Sa se calculeze limita sirului:

3 3n
an
3n
1

3
n

45. Sa se calculeze termenul general al sirului:

2 n 1
2n

7
8
3
6
1
4
an
, n N
2
Sa se gaseasca termenul general al sirului dat de relatia:
1
1

1 , a1 2 .
n 1 a
n a 1
n 1 1
n
Sa se demonstreze ca sirul:
1
1
a n 1 2 2 este convergent.
2
n
n
cos a k
Sa se arate ca sirul x n nN , cu x n
este convergent, a k kN fiind un sir de numere
k 1 k ( k 1)
reale.
cos1! cos 2!
cos n!

Fie sirul x n nN cu x n
.
1 2
23
n(n 1)
Sa se arate ca sirul x n este convergent.
5

46.

47.

48.

49.

D. Calculul limitelor unui sir cu ajutorul integralei definite.

50. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n

3
n

1
n

52. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n

n

51. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n

k 1

n
.
n 3(k 1)

k
.
n
k 1
n
(k 1)
sin

n
k 1

1
.
2
k 1 ( n k )

53. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n n

54. Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:
an

1
n

e n cos 2
k 1

n
k
k
; b n e n sin 2 .
n
n
k 1

1 1 1
1
1

55. Sa se arate ca: lim 1

=ln2
n
2 3 4
2n 1 2n

CAPITOLUL AL III-LEA
REZOLVARI
n2

n2

2 2 2
2 2 2 2
2
2
2
1. 0<a n
=2 , dar lim 2 =0 lim a n 0 .
n
n
1 2 3
n 1 3 3
3
3
3
1
1 2n ! 1 2 3 4 2n 1 2n 1 3 5 2n 1
1
2. 0<a n 2 n C 2nn = 2 n

;
2
2
2
2
2 4 6 2n
n!
2 4 6 2n
2n 1
1
lim
0 lim a n 0
n
n
2n 1
n
n
n
cos k
cos k
1
n
3. a n =

2
0

2
2
2
2
2
n kn k
n n 1
k 1 n kn k
k 1
k 1 n n 1

Conform criteriului majorarii, lim a n 0.

n

4. x-1< x x deci: n x 1 n x n 2 x .
n=1
x-1< x x
n=2
2 2 x 1 22 x 2 2 x .
..
n=n
n2 x 1 n2 x n2 x .
2

x 1

x 2 x n x x1 2 n .
n n x 2 x n x x1 2 n

x 12 2 2 n 2 n
2

22

n3
n3
n3
x 12 2 2 n 2 n
xn(n 1)(2n 1) 6n 2 x x
lim
lim

3
n
n
6
3
n
6n 3
2
2
2
x 1 2 n
xn(n 1)(2n 1) 2 x x
lim
lim

3
n
n
6 3
n
6n 3
x 2 2 x n 2 x x
lim
n
3
n3

k2

3
5. a n = 1 3 1

n
k 1

lim

an

(n 1)(2n 1)
2

1
1
6n 2 3 1
3 1 1

n
n

2 1

18 9

(n 1)(2n 1)
2

1
1

3
6n
1
3 1 1

n
n

n
n

n 3 k 1

k2
k2
3 1
3 1

1
n3
n3

Rezulta ca lim a n
n

k 1
2

1
1
n 3 1 3 3 1 3 1

n
n

(n 1)(2n 1)
2

1
1

6n 3 1 3 3 1 3 1

n
n

1
.
9

n
sin k
1
n

2
2
n 1
k 1 n k
k 1 n k

6. a n
n

n
sin k
1
n

2
2
n 1
k 1 n k
k 1 n k
Trecand la limita in inegalitatea de mai jos, se obtine:
n
n
2
an 2
n 1
n 1

an

lim a n 0
n

1p 2 p 3 p n p
n p 1
Se noteaza n p1 bn ,
b n -este sir crescator, divergent.

7. a n

c n1 c n
(n 1) p
(n 1) p
1
1
lim
lim
lim 1
1
,
p 1
p 1
p
2
p 1
n b
n

(n 1) n
C p 1 n C p 1 n 1 C p 1 p 1
n 1 bn

Conform teoremei lui Stolz-Cezaro lim a n

n

1
.
p 1

8. Fie a n ln n, bn n crescator si nemarginit.

n 1
a an
n ln 1 0
lim n 1
lim
n b
n n 1 n

b
n 1
n
ln n
Din teorema lui Stolz-Cezaro lim
0.
n n
9. Fie a n =n>0
ln

a n 1
n 1
lim
1 (din criteriul radicalului): lim n a n 1. deci lim n n 1.
n a
n
n
n
n
n
lim

10. lim

n n

lim n
n

n!

nn
nn
. Notam a n
;
n!
n!
n

a n 1
(n 1) n 1 n!
(n 1) n
1
lim
lim
n lim
lim 1 e (din criteriul radicalului) :
n
n a
n n 1!
n

n
n
n
n

lim

n n

n!

e.
n 1

11. Fie b n n 1 (n 1)! n n!; a n

n 1

lim a n lim
n

(n 1)!
n 1

(n 1)!
n

n!

n 1 1
e 1 1
e
n! n

n
n
n 1 (n 1)!

n 1!
n 1
n n1
n

n
n

1
lim (a n ) lim
lim
lim
lim
;
n
n
n
n
n
n!
n 1!
n!n1 n
n!

n
n
n n 1
c n1

n 1 (n 1)!

n 1
1
Notam cu c n
; lim
lim
n1 lim
lim 1 e
n
n
n
n
(n 1)! n c n
n!
n
n
n

Din criteriul raportului lim cn e deci lim a n e .

n

Dar (a n ) n 1 a n 1

lim

n n

1
n

bn
a n 1 n n !

; deoarece lim a n e ,
n

lim 1 a n 1 an 1 e si
n

n
e,
n!
e lim b n

Rezulta ca b n este convergent si trecand la limita in relatia anterioara obtinem: e e n ,

1
deci lim bn .
n
e
n
a
(n 1) n 1 n!
n 1
12 lim n 1 lim
an
n lim
e 1 ( din criteriul raportului) ca lim
n
n a
n ( n 1)!
n
n
n
n
13 Fie
a
33n n!
33n 3 n 1!
3n ! lim
33 (n 1) 3
27
; lim n 1 lim
3n

1
3
3n ! n a n n (3n 3)! 3 (n!) n (3n 1)(3n 2)(3n 3) 27
3

an

lim n a n 1.
n

14.

2 3 1 33 1 4 3 1
n3 1

=
2 3 1 33 1 4 3 1
n3 1
n
n
k 3 1
(k 1)(k 2 k 1) 1 7 2 13
(n 2)(n 2 n 1) (n 1)(n 2 n 1)

3
2
3 3 5 13
n(n 2 3n 3) (n 2)(n 2 n 1)
k 2 k 1
k 2 ( k 1))(k k 1)
an

2 (n 2 n 1)

3 n(n 1)
lim an
n

2
3

15.
n
k2 k 2 n

(k 1)(k 2)
2 n
(k 1)(k 2)
log 1
log 1
log 1
an log 1 1

k (k 1) k 2
k (k 1)
k (k 1)
k 2
k 2
3
3 k ( k 1)
3
3 k 2
1 4 2 5 ( k 2)(k 1) (k 1)(k 2)
k2
log 1

log 1
; lim a n 1.
n
2 3 3 4
k ( k 1)
k (k 1)
3k
3
3
n

16.
n
n

k 2 3k 1
k 2 3k 1 n
1
1 1
1
1

2
2
k 3k 2
k 1 k 3k 2
k 1
k 2 (k 1)(k 2) k 2 k 1 k 2 2 n 2
n

an n
lim an
n

1
2

17.
an =

1
2
3
n
2 2
=
2
3 15
35
[(2n 1)(2n 1)]2

2k 12k 1

k 1

1 n
1
1
n2 n
n2 n
1

lim
a

lim

2
2
2
2
n
n 2( 2 n 1)
8 k 1 (2k 1)
8
(2k 1) 2(2n 1)

k 2 k 1 n k
k 1 1
n 1
1
=

lim a n

k 2! 2 n 2! n
2
k 1 ( k 2)!
k 1 k 1!
n

18. a n

k 3 k 2 2k 1 n k 1
k
n
=
bn

lim b 0

2
2
2
[(k 1)!]
k 1! n 1!2 n n
k 1
k 1 ( k!)
2
2
19. a n
=
1 k 1 k 1 1 k 2

n 1 1 1 1 1
n
n
n

1
2
lim a n 2 lim
=
k 1
k 2
n
n
k
1
1
1 1 1
n
n

xn
x n2
xn
0 deoarece x n 0 (se demonstreaza prin inductie completa)
1 xn
1 xn
x n1 x n x n sir monoton descrescato
0<x n, x n marginit inferior x n convergent

20. x n1 x n

Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea:

n

x n 1

xn
x
x
x 2 x x x 0 lim x n 0
n
1 xn
x 1

x n2
xn
xn
0 deoarece x n 0 (se demonstreaza prin inductie completa)
1 xn
1 xn
x n1 x n x n sir monoton descrescator.
0<x n, x n marginit inferior x n convergent . Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea:
21. x n1 x n

x n 1

2
n

x
x
x
x 2 x x 2 x 0 lim x n 0
n
1 xn
x 1

22. 1. b=0, a (0,1)

x
x n1 ax n ; n 1 a 1 x n monoton descrescator.
xn
0<x n ; x n marginit inferior x n convergent. Fie lim x n x. Trecand la limita in inegalitatea
n

x n 1 ax

x=ax x(a-1)=0

lim xn 0
n

2. b=0, a=1
x n1 x n 1 sir constant

lim xn 1
n

3. b=0, a>1 x n a n crescator si nemarginit

lim xn
n

4. b 0

x n1 x n

ax n
ax n 1
a x n x n1

1 bx n 1 bx n 1 1 bx n 1 bx n1

4. a>1+b
x n1 x n 0 sirul x n este monoton crescator (se demonstreaza prin inductie completa)

ax n
ax
a
n x n marginit superior. Deci x n este convergent.
1 bx n bx n b
Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea :

x n1

axn
ax
a 1
x
bx2 x ax 0 x(bx 1 a) 0 x 0, x

1 bxn
1 bx
b
a 1
lim xn
n
b
xn1

4 ' '. a<1+b

x n1 x n 0 sirul x n este monoton descrescator( se demonstreza prin inductie completa).
0< x n sirul x n este marginit inferior x n convergent. Fie lim x n x.
n

Trecand la limita in egalitatea:

axn
ax
a 1
x
bx 2 x ax 0 x(bx 1 a) 0 x 0, x
1 bxn
1 bx
b
a 1
P(n): x n >
b
a 1 a
a 1
P(!): x 1
;

b 1 0 P(1) adevarata.
b 1 b
b
.
a 1
P(k): x k
b
a 1
P(k+1): x k 1
;
b
axn
a 1
a 1
a 1

xn
P(k ) P(k 1) P(n) adevarata pentru n N lim x n
n

b
1 bxn
b
b
xn 1

1 2
1
1
1
x n b x n21 b x n2 x n21 x n x n1 x n x n1 x n1 x n (se
2
2
2
2
demonstreza prin inductie completa) x n este monoton crescator.

23. x n1 x n

x n <b(se demonstreza prin inductie completa) sirul x n este marginit superior) x n este
1
1
convergent. Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea x n1 x n2 b x x 2 b
n
2
2

x 2 2 x b 0 x1, 2 1 1 b

lim xn 1+
n

1 b .

24.
x n1 x n x n x n1
x n x n1

x n x n 1

0
x n x n 1
0 ( se demonstreaza prin inductie completa) x n este monoton crescator.

x n x n1 ; x 2n x n1 ; x 2n x n 1 0 x 2n x n 0
(x n ) 1, 2 1 1 4 (x n ) (1 1 4 , 1 1 4 ) x n marginit x n convergent.
Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea:
n

x n x n1 x x x 2 x x 2 x 0
x 1, 2 1 1 4 , deci lim x n 1
n

25.

1 4

1 1

1
1
1
1
x n
x n x n
- 2 x n - x n 0
2
xn
2
xn
2 xn

1
1
x n1 x n >1(deoarece x n >0) ) x n este monoton descrescator.
2
xn
x n1 x n

1 x n , x n este marginit inferior x n este convergent. Fie lim x n x. Trecand la limita in

n

egalitatea: x n1

1
1
1
1
x n x x , x 2 1 x 1 lim x n 1 .
n
2
xn
2
x

26.
x n2
1
x n1 x n 1
xn
0(deoarece x n 0)
1 xn
1 xn
x n1 x n x n sir monoton crescator. Presupunem ca x n este marginit superior x n este
convergent. Fie lim x n x. Trecand la limita in egalitatea:
n

x n1 1

2
n

x
x2
x 1
x x 2 1 x x 2 1 0 contradictie.
1 xn
1 x

Ceea ce am presupus nu este adevarat x n este crescator si nemarginit lim x n

n

27.
x n 1 x n x n2 3 x n 2 x n 1 x n 2

x0 a
x1 x 02 2 x 0 2 ( a 1) 2 1
2

x 2 x12 2 x1 2 ( x1 1) 2 1 ( a 1) 4 1 (a 1) 2 1
.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .........
n

x n ( a 1) 2 1

P(n): xn (a 1)

2n

1
P(0): x 0 ( a 1) 1 a

P(0) adevarata

x k (a 1)

P(k):

2k

P(k+1): x k 1 (a 1)

1
2 k 1

2k

x k 1 x k2 2 x k 2 xk 1 1 a 1

1 (a 1)
2

2 k 1

P(k) P ( k 1) propozitie adevarata n N .

2n

lim x k lim a 1
n

, a 2
2, a 2

1 1, 0 a 2
2, a 0

, a 0

28.

2ax0
2ax0
2ax1
a x0
2 2 ax0
x1
; x2

;
2ax0
a x0
a x1
(
1

2
)
x

a
0
a
a x0
2a

4ax0
3 x0 a
8ax0
2 3 ax0
2ax2
x3

;
2
4ax0
a x2
7
x

a
1

2
x

a
0
0
a
3 x0 a
2a

xn

2 n ax 0
1 2 2 2 2 n 1 x0 a

2 n ax0
1 2 2 2 2 n1 x0 a
2ax 0
P(1): x1
adevarata
x0 a

2k ax0
P(k): xk
1 2 22 2k 1 x0 a
P(n): x n

P(k+1): x k 1

2 k 1 ax 0
1 2 2 2 2 k x0 a

2 k ax 0
2ax k
1 2 2 2 2 k 1 x 0 a
2 k 1 a 2 x

xk a
2 k ax 0
1 2 2 2 2 k x0 a a
a
1 2 2 2 2 k 1 x 0 a
2a

x k 1

2 k 1 a x
1 2 2 2 2 k x0 a

29.

P(k) P(k+1) propozitie adevarata n N

ax0
ax0
ax 0
lim x n lim
lim

n
n
n 1
n
1
1
a x0
1
2 n x0 a
1

2
2 2
1 2

x0 a
1
2

2
a n a n 2
a n 2 a n
1.
1 a n1 1 a n1 1 a n 1 a n 2

a n1 a n

a n 1 a n
1 a n 1 a n1

, de unde se poate deduce ca, daca a n 1 a n , atunci a n 1 a n ,

iar pentru a n 1 a n , rezulta a n1 a n

Rezulta ca daca an an 2 , atunci a n2 a n si daca a n a n 2 , atunci a n2 a n .
Fie a 2 a1

1 a a2
1 a a

si trinomul f(x)= -x 2 x 1 cu radacinile: x1

5 1
(0,1) si
2

5 1
0.
2

5 1
5 1
5 1
2
I. Daca a o,
,
atunci
1-a-a

0
deci
a

a
si
a

2
2
1
2
2
2

x2

5 1
5 1
, daca a
.
2
2
a 2 k 1 , conform relatiei 1 va rezulta a 2k 3 a 2 k 1 si deci

De asemenea, se verifica prin ridicari la patrat, ca a3

Deci presupunem apoi a 2k 1
a 2n 1 n1 este crescator.
Presupunem a 2 k 1

5 1
5 1
, rezulta ca si a 2k 3
, adica a 2n 1 n1 este si marginit,
2
2

deci convergent, limita calculandu-se folosind relatia de recurenta: a 2n 1 1 1 a 2 n1 si

rezulta lim a 2 n1
n

5 1
.
2

Analog se demonstreaza ca a 2n 1 n1 este un sir descrescator si marginit inferior de

5 1
.
2
5 1
II. Se procedeaza asemanator pentru a
,1 .
2

Deci, este convergent si limita este tot

III. Daca a=

5 1
5 1
, atunci sirul este constant, adica a n =
, n N.
2
2

30.
x1 a ; x2 a a x 2 x1 .

5 1
.
2

Presupunem

x n x n 1, atunci x 2n 1 x 2n x 2n x 2n -1 0 n N, deci sirul x n n1 este crescator.

Avem x n 1 a x n x n (1),
adica x 2n x n a 0, de unde rezulta ca x n apartine intervalul ui determinat de
radacinile ecuatiei x 2 x a 0
1 1 4a
1 1 4a
0, x 2
0.
2
2
1 1 4a
. Fiind crescator si marginit, sirul xn n1 este convergent .
Deci , xn 0,

Trecand la limita in relatia (1), obtinem x 2 x a 0 unde x lim xn

x1

1 1 4a
1 1 4a
, x2
.
2
2
x2 nu poate fi limita sirului xn n1 int rucit am ajunge la o contradict ie :

x1

limita unui sir crescator mai mica decat toti termenii sirului.
Deci, sirul xn n1 are limita egala cu

1 1 4a
2

31. Se calculeaza primii termeni ai sirului si se obtine:

7
13
113
193
2311
x1 1, x 2 , x 3 , x 4
, x5
, x6
.
4
6
48
8
960
Se observa ca x1 x 2 x3 x 4 x5 dar x5 x6 si x n 1 x n 1

2n
n
xn xn 1
xn
2(n 1)
2(n 1)

n
2
x n 0, adica x n 2 .
2(n 1)
n
33
Conditia aceasta este indeplinit a pentru n 5, x 5 2 .
80
deci, x n 1 x n 1

Pr e sup unem ca x n 2

2 2(n 1)
2n
2
2

si deci x n 1 1
xn 2 2
intrucat
n
n
2(n 1)
n
n 1

2n
2
xn 1 .
2(n 1)
n
2
, si deci x n 1 x n , adica sirul
n
este descrescat or. Rezulta ca fiind monoton si marginit, sirul este convergent . Trecand la limita in relatia de
recurenta ce defineste sirul, se obtine lim x n 2.
Conform principiul ui inductiei complete rezulta ca, n N, n 5, x n 2

32.

a). din a 1 0 a 2 0 si deci a n 0 n 1. Avem inegalitatea :1 na 2n 2 n an si deci

1
1
1

, prin urmare: 0 lim an 1 lim

0 lim a n 0.
2
n
n
n
1 na n 2 n an
2 n

b).Din an1

1
an
1
1
1
1

avem na n
deci, lim na n lim
dar
2
n
n a
1
1 na n
an1 an
n1 an
na n
an

lim na n lim
n

n
1
lim
.
1 n 1
1

an
an 1 an
1 1
l 1.
n y
l
n

Daca sirul cu termenul general y n na n 0 este convergent, atunci : l lim y n lim

n

Deci lim na n 1.
n

Convergent a sirului y n na n .
Vom studia mai int ai monotonia acestui sir .
( n 1) an
an
an
y n 1 y n ( n 1) an 1 na n
na n
(1 n 2 a 2n )
(1 y n2 ) deci,
2
2
2
1 na n
1 na n
1 na n
y n 1 y n an 1 (1 yn2 ).
Deosebim urmatoarele doua cazuri :
a). yn 1 1 yn2 0 si deci y n 1 yn 0 ceeace inseamna ca sirul yn este monoton descrescator.
Sa vedem daca y n 1 1.
( n 1) an
na 1 an ( na n 1) y n 11 an
1
1 n

0 deoarece yn 1 si 0 an
1.
2
2
2
1 na n
1 na n
1 na n
2 n
deci yn 1 1. Asadar sirul este monoton crescator si marginit, deci convergent lim y n 1.
y n 1 1

2
n

b). 0 y n 1 avem y n 1 yn an 1 (1 y ) 0 si deci y n 1 yn iar sirul este monoton crescator. Sa aratam ca

y n 1 1; y n 1 1

y n 11 an 0, deci y
1 na 2n

n 1

1.

Re zulta ca sirul y n este monoton crescator si marginit, deci convergent .

33. a). Sirul se mai poate scrie:
xn 1
x
2
2
2

arctg
sau tg n 1
, deoarece x1 (0, ) sin x1 0 si arctg
(0, )
2
sin xn
2
sin xn
sin x1
2
x2 (0, ). Presupunem ca xn (0, )

2
2

0 si deci arctg
(0, ), iar x n 1 (0, ).
sin xn
sin x n
2

xn
2 , a tg x n , obtinem in acest fel sirul dat de relatia de recurenta :
Avem, sin x n
n
x
2
1 tg n
2
a 1 0

a n 1 a n a , x n 2arctg a n .

n
2tg

Monotonia sirului ;

x n 1 x n
a
an
1

arctg a n 1 arctg a n arctg n 1

0 deoarece a n 1 a n
0.
2
2
1 a n 1 a n
an

Asadar , sirul x n este monoton crescator si fiind marginit, rezulta ca x n este convergent . Ridicam la patrat relatia :
a n 1 a n

1
avem :
an

a 22 a 12 2

1
a 12

a 23 a 22 2

1
a 22

.......... .......... .......

a 2n a 2n -1 2

1
a 2n -1

1
1
1
2 n 2 2 2 : atunci a 2n 2 n n 2. Deci a n 2 n
2
a1
a n -1
a2

lim a n lim 2 n . deci, lim x n 2 lim arctg a n 2 lim x n .

n
n
n
n
n
2
Deci a 2n a 12

b). Din

tg

x n 1
a
2
2
n

sin x n
si n sin x n 2
deci, avem de studiat convergenta sirului y n n 0.
2
sin x n
a n 1
a n 1
n

a n2
n
Monotonia sirului z n :
Notam z n y n2

z n 1 z n

a n21 a n2 na n21 (n 1) a n2 n a n21 a n2 a n2

.
n 1 n
n( n 1)
n( n 1)

Dar a n21 a n2 2

1
z n 1
a n2

1
n 2 2 a n2
an
a n4 2nan2 n
zn
sau z n 1 z n
.
n(n 1)
n( n 1)a n2

Consideram functia : f (t ) t 2 2nt n care se anuleaza pentru t n n 2 n unde t a n2 2n.

dar t 2n n n 2 n si deci f (t ) 0.
Re zulta ca z n 1 z n 0 iar sirul z n este monoton descrescator si fiind sir cu termeni pozitivi, este convergent.
Deci , lim z n l exista si este finita.
n

a n2
a 2 a n2
1
lim n 1
lim ( a n21 a n2 ) lim 2 2 2.
n n
n n 1 n
n
n
an

Deci l lim z n lim

n

Deci lim y n lim z n 2 lim n sin x n 2 .

n

34.

f n ( x) f f n1 ( x)
1). an

2 an 1
1 an1

2 f n1 ( x)
2an1
2x
; notam f n ( x) an . Deci : an
, a1
, n N .
2
2
1 f n1 ( x)
1 an1
1 x2

1 deci an sir marginit.

2). a n a n1

2a n1
1 a n21

.
n 1
n 1
1 a n21
1 a n21

a ) Daca x 0, n N se arata prin inductie ca a n 0.

Deci : a n 1 0, 1 a n21 0, 1 a n21 0 a n a n 1 0 a n a n 1 a n sir monoton descrescator
a n sir monoton si marginit a n sir convergent.
b). x 0, a n 0.
c ). x 0 n N se arata prin inductie ca a n 0, deci a n a n1 0 a n a n 1 a n sir monoton crescator;
2a
a3
2
n
1 a
1, x 0
1,

3
a a 0 a 0, a 1, a -1 lim a n 0, x 0 Deci lim f n ( x) 0,
n
n
1, x 0.
1,

a n sir monoton si marginit a n convergent. Fie lim a n a a

a 2a 0
x0
x0
x 0.

35.

b1 1
,
a1 1

a2

b1
,
a1

a3

a1 b1 1
a

, b 3 1 ,
b1 a1 1
a1 1

a4

b1
,
a1 1

a5

b1 1
,
b1 a1

a6 a1 ,

b2

b4
b5

b1
,
b1 a1

a1 (b1 1)
,
b1 a1

b6 b1 .

Sirurile a n , bn , sunt periodice si perioada este egala cu 5.

Pentru ca cele doua siruri sa fie convergente este necesar
si suficient ca cele doua siruri sa fie constante, adica : a 1 a 2 a 3 a 4 a 5 , b1 b 2 b 3 b 4 b 5 .
a12 a1 1 0 (a1 )1

1 5
3 5
0, si b1
,
2
2

1 5
0.Valorile cautate pentru a 1 , b1
2
1 5
3 5
sant a1
, b1
.
2
2
Se verifica apoi ca, luand pentru a1 , b1 , valorile gasite, toti termenii vor fi egali.
iar (a1 ) 2

36.
Relatia prin care este definit sirul , se mai poate scrie si astfel: a n1

a1

a0 1
a 1
1
a 1
1
a 1
; a2 1
; a3 2
, a4 3
ao
a0 1
a1 1
a0
a2 1
a1
a3 1

an 1
an 1

Pr e sup unem ca : a n a n 4 , a n -1 a n 5 , a n -2 a n 6 , a n -3 a n 7 .
Trebuie aratat ca : a n 1 a n 3 , a n 2 a n 2 , a n 3 a n1 , a n 4 a n .
a n 1

a n 1 a n 4 1
a 1 a n 3 1

a n3 , a n 2 n1

a n 2
a n 1 an4 1
a n 1 1 a n3 1

a n 3

a n 2 1 a n 2 1
a 1 a n1 1

a n1 , a n 4 n 3

an ;
a n 2 1 a n 2 1
a n 3 1 a n 1 1

deci sirul a n este periodic cu perioada egala cu 4.

Fiind un sir periodic,a n nu este un sir convergent.
Daca a 1976 40 si 1976 4k a 1976 a 0 .40.
Sirul a n va avea urmatoareaconfiguratie : a 0 40, a 1
a2

39
,
41

1
41
, a 3 , a 4 a 0 40.
40
39

37.
Fie xn un sir periodic de perioada p, deci x kp r xr , k N si r 0, p 1.
Fie atunci subsiruril e :
1). x 0 , x p , x 2p , x np , x 0
2).x1 , x p 1 , x 2p 1 , x np 1 , x1
..................................................
p ).x p1 , x 2p 1 , x np p 1 , x p-1.
Daca sirul este periodic de perioada p, cel putin doua d int re numerele

x 0 , x1 x p-1

sunt diferite , deci x n contine doua subsiruri convergente spre limite diferite, deci nu poate fi un sir
convergent.
38.

Fie k N , impar a n a n 1 a n 2 a n 3 a n k
a n 1 a n a n 1 a n 2 a n k 1
............................................................................................
a n 1 a n k , n N si k N, dat.
Fie k N, par a n a n1 a n 2 a n 3 a n k
a n 1 a n a n 1 a n 2 a n k 1
......................................................................................
a n 1 a n k , n N si k N, dat.
Pentru n k 1

a k 2 a1
.................................................
a 2k 3 a k 2 a1 deci sirul a n este periodic cu perioada (2k 2).

b). Pentru k 2 a n an 1 an 2 , adica a n este un sir Fibonaci. Ecuatia caracteristica : x x 1 0

1 i 3
1 i 3
, x2
2
2
n
n
an a cos
b sin
3
3

a a1 a2
a1 a cos 3 b sin 3

n 1

a1 a2
a a cos 2 b sin 2
b
3

2
3
3
x1

an a1 a2 cos

n a1 a2
n 2 3
(2n 1)
(2n 1)

sin

a1 cos
a2 cos

3
3
3
6
6
3

39.

In

n 1

2 x 1 n 1
1
1
n 1
dx 2 dx 2 x ln x n 2 n 2 ln( n 1) 2 n ln n 2 ln 1 .
n
x
x

a ). I n 1 I n 2 ln

n2
n 1
1
0 I n 1 I n I n sir monoton crescator .
2 ln
ln 1
n 1
n
n
(
n

1
)

1
b ). 2 - ln2 I n 2 deoarece ln 1 . 0.
n
n

1
1
c ). lim n( 2 I n ) lim n ln 1 lim ln 1 ln e 1.
n
n
n n n
40.
n

1
n

2n 1
k 1 2 k 12 k 1

a). v n

lim u n lim 1

n
n
2n 1

n ( 2 n 1)
2 n 1

lim

n 2 n 1

1
2

e .
n

u
2n 4 2(n 2) 2 n 1
2n 4
1

b). lim n1 lim

lim
1 2

n u
n 2 n 3 2 n 3
n

2( n 1)
2n 3 2 n 5n 3

n
2n 4
1

lim 1 2

n 2n 3 n
2 n 5n 3

lim

2 n 2 5 n 3
n
2
1
2 n 5n3

41.
2

n nk 1

bk lim
2
n
n 1

n 2 n 1
n 1

ek

1
n
1 1
en 1
k
e
cn e k

e 1 1 e 1e n
k 1
k 1 e
e
n
1
e 1
1
lim cn
lim n
n
e 1 n e
e 1
n

1 e0 1

42.

n 2 6n 12
1

0.
n ( n 1)( n 2) n 2 n 1

lim a n lim
n

n
n
k 3

k 4
n4
bn a k

1
lim bn 1
k
k 1
n
(k 1)( k 2) 2
(n 1)(n 2) 2 n 1
k 1
k 1 k ( k 1) 2
2n

lim c n lim bn2

n

(n 4)

nlim
n4
lim 1
e 2( n 1)( n 2) e 0 1

1
n
( n 1)( n 2) 2

43.

a ). a 2

a 1

; a3

Pr e sup unem ca a n -1

1 2a
a

1 3a 2

. an

.
a
1 ( n 1) a 2

0.

1
2
na

n
2
n 1

; a4

1 ( n 2) a 2

1 ( n 1) a 2

b ). b n na

lim a n a lim
n

; lim bn lim 1
2
n
n
na

lim

na 2

a2

44.
an

33 n
1

3
n

3n

3 3n

33n 1
3n
1
1
lim a n lim
.
3n
n
n
e
1

1
3n
45.

3n

1
1

1
3n

3n

1
2 2 2!1
23 3!1
2 n n! 1
; a2 2
; a3 3
. P(n) : a n
.
2 1!
2 2!
2 3!
2n n
1
2 k k!1
2 k 1 (k 1)!1
P (1) : a1
;....; P ( k ) : a k kn
; P (k 1) : a k 1 k 1
2 1!
2 k!
2 ( k 1)!
2 n n!1
an n
2 n
2k 1
2 k k!1
2k 1
2 k 1 (k 1)!1
Deci a k 1 ak k 1
kn
k 1
kn 1
.
2 (k 1)!
2 k! 2 (k 1)!
2 ( k 1)!

a1

P (k ) P ( k 1) P ( n) adevarata n N . Rezulta ca a n

46. Notam n an bn . Atunci relatia de definitie a sirului:

2 n n!1
2n n

1
2b 1
1, b1 2 bn 1 n
:
bn 1 1 b n 1
bn
1

n 1
1
n2
n

.
n 1
n 1
n
Conform principiului inductieicomplete,forma propusa pentru termenulgeneralal sirului bn este adevarata.

3
4
n 1
2b 1
b1 2, b 2 , b3 . Presupunemca : b n
, atunci b n 1 n

2
3
n
bn

1
a n (bn ) 1 . Deci, sirul a n este sirul numarului"e".
n
n

47.

1
1
1
1
1

2
2
2
n ( n 1) (n 1)(n 2)
(n 1)
( n 2)
(n p)
1
1
1
1
1
1
1
1
1
p
1

;
( n p 1)( n p ) n n 1 n 1 n 2
n p 1 n p n n p n (n p ) n

Calculam : x n p x n

1
deci, 0 n astfel incat n n si p N atunci x n p x n .

Fiind satisfacut criteriul lui Cauchy, sirul este convergent .
48.
A arata ca x n este un sir convergent este echivalent cu a arata ca sirul este fundamental.
x n este fundamental 0, n 0 N cu proprietatea ca

xn p xn

cosan p
cosan1
cosan 2
cosan1

(n 1)(n 2) (n 2)(n 3)
(n p)(n p 1) (n 1)(n 2)

cosan p
cosan2
1
1

(n 2)(n 3)
(n p)(n p 1) (n 1)(n 2) (n 2)(n 3)

1
1
1
1

(n p)(n p 1) n 1 n p 1 n 1

1
1

1
0 ; fie o si n 0 , deci n 0 1 ;
yn
n 1

1
1
atunci, n n 0 si p N, xn p xn

; deci, fiind sir fundamental, este convergent.

n 1 n0 1
49.
xn p

p
cos( n k )!
cos( n 1)!
cos( n 2)!
cos( n p )!
xn

( n 1)(n 2) ( n 2)( n 3)
(n p )(n p 1) k 1 (n k )( n k 1)

1
1
1
1

n 1 n p 1 n 1
k 1 ( n k )( n k 1)

1
1
1
0 0, n 0 , a.i. n n 0 , y n
;
n 1
n 1

deci , fiind un sir fundamenta l este convergent .
yn

50.
3
an
n

k 1

Fie f(x)=

n
3
=n
n
n 3(k 1)

1
1 x

k 1

3(k 1)
1
n

int ervalul 0,3 cu diviziunea x k

3k
, (k 1,2 n), ( k x k-1 )
n

3k
(k 0,1,2 n) si sistemul de puncte intermedia re
n

1 x

3 n

n n
k 1

dx lim f ( k )( xk x k 1 ) lim f ( x k 1 )( x k x k 1 ) lim

n

Deci lim a n
n

k 1

1 x

dx 2 1 x

3
0

k 1

1
3(k 1)
1
n

lim a n .
n

42 2

51. Fie

k
(k 0,1, , n) si
n
sistemulde puncteintermediare k xk , (k 1,2, , n).
f ( x) 1 x si intervalul0,1 cu diviziunea x k

1 n
k
1 xdx lim f ( k )(xk xk 1 ) lim f ( xk )(xk xk 1 ) lim 1 lim an .
n
n
n n
n n
k 1
k 1
k 1

1
2
2 2 1 2 2 2 1

Deci lim an 1 xdx 2t 2 dt 2

.

1
n
3
3
0

52. Fie functia f(x)=sinx si intervalul [0, ] cu diviziunea

k
xk
, k (0,1, , n) si sistemul de puncte intermedia re k x k 1 , k (1, , n).
n
n
n

n
(k 1)
sin
xdx

lim
f
(

)(
x

x
)

lim
f
(
x
)(
x

x
)

lim
sin
lim a n .

k
k
k 1
k 1
k
k 1
0
n
n
n n
n
n
k 1
k 1
k 1

Deci lim a n sin xdx [ cos x ]0 1 1 2.

0

53.
1
k
si intervalul [0,1] cu diviziunea x k , k (0,1,2, , n) si
2
n
(1 x)
sistemul de puncte intermedia re : k x k k (1,2, , n).
Fie f(x)

n
n
1
1 n
1
dx

lim
f
(

)(
x

x
)

lim
f
(
x
)(
x

x
)

lim
lim a n .

k
k
k 1
k
k
k 1
0 (1 x) 2
2
n
n
n n
n
k 1
k 1
k 1
k
1
n
1

1
1
1
1
dx
1 .
2

0 (1 x)
2
2
1 x0
1

lim a n
n

54.
k
k 0,1,2 , n si
n
sistemul de puncte intermedia re : k x k , k 1,2 , n
a ). Fie f(x) e x cos 2 x si [0,1] cu diviziunea x k

1 n n
k
e cos 2 lim a n .

n n
n n
k 1

e x cos 2 xdx lim f ( k )( x k x k 1 ) lim f ( x k )( x k x k 1 ) lim

lim a n
n

e
0

k 1

k 1

cos 2 xdx [e x cos 2 x ]10 e x sin 2 xdx [ e x cos 2 x ]10 [e x sin 2 x]10 e x 2 cos 2 xdx
0

[e x cos 2 x ]10 [ e x sin 2 x ]10 2 e x ( 2 cos 2 x 1) dx [ e x cos 2 x ]10 [e x sin 2 x ]10 4 e x cos 2 xdx 2 e x dx.
1 x
1
x
2
2
1
x
1
x 1
2
0 e cos xdx 5 [e cos x]0 [e sin 2 x]0 2[e ]0 5 e cos 1 e sin 2 2e 3 .
1
Deci lim a n e cos 2 1 e sin 2 2e 3
n
5
1

b)
1

e
0

sin 2 xdx e x (1 cos 2 x ) dx e 1 e x cos 2 xdx e 1

1
e cos 2 1 e sin 2 2e 3
5

2 e
(cos 2 1 sin 2 3).
5 5
n

1 n kn
k
e sin 2 lim bn .

n n
n n
k 1

e x sin 2 xdx lim f ( k )( xk xk 1 ) lim f ( xk )( xk xk 1 ) lim

n

Deci lim bn
n

k 1

k 1

2 e
(cos 2 1 sin 2 3).
5 5

55.
Pentru aflarea acestei limite ne vom folosi de identitatea lui Catalan:
1 1 1
1
1
1
1
1
1

, care se obtine din identitate a :
2 3 4
2n 1 2n n 1 n 2
2n
1 1 1
1
1
1 1 1
1
1
1
1
1
1

;
2 3 4
2n 1 2n
2 3 4
n n 1 n 2
2n 1 2n
1
1 1
scazand in ambii membri 2
2n
2 4
Deci, problema se reduce la calcularea :

1
1
1
lim

. Prin integrare se obtine un rezultat imediat.

n n 1
n2
2n

1
Consideram functia f(x)
continua pe intervalul [0,1].
1 x
1 1
n
Fiind continua pe [0,1], f este integrabil a, si deci considerand diviziunil e : 0, , , , si
n n
n
k
sistemul de puncte intermedia re : k k (1,2, , n), vom avea :
n
n
n
1
1 1
1
1
1
f(x)dx

lim
f
(

)(
x

x
)

lim

lim

k
k
k 1
0
n
n
k n n 1 n 2
2n
k 1
k 1 n
1
n
1
1
1
1
1

ln 2.

0 f ( x)dx ln[1 x]0 ln 2. Deci lim

n n 1
n2
2n

Bibliografie

1. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus -Analiza Matematica, vol. I,

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1971.
2. Marcel N. Rosculet-Analiza Matematica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
3. Lia Arama, Toader Morozan -Probleme de calcul diferential si integral
4. Gazeta Matematica
5. Ghe. Siretchi -Calcul diferential si integral vol. II. Exercitii,
Editura Stiintifica si Pedagogica Bucuresti, 1985.
6. D.M. Batinetu -Probleme de matematica pentru treapta a II-a de liceu-siruri, Editura Albatros.
7. C. Grasu, V. Boskoff, C. Bica -Analiza Matematica, Constanta - Tipografia Universitatii1992
8. M. Cocuz - Culegere de probleme de matematica., Editura Academiei Bucuresti 1984.