Bioacustica 2011 Site

Biofizica MG - UMF C.
Davila
Elemente de
Bioacustic
an universitar 2010 - 2011
UMF Carol Davila Bucuresti
Facultatea de Medicina Generala
Catedra de Biofizica
Biofizica MG - UMF C. Davila
segment periferic
cai de conducere
si
nuclei intermediari
Segment central
Analizatorul
auditiv (schema)
semnalului acustic
II. Biofizica receptiei sunetelor
I. Proprietatile
Tematica cursului:
Bioacustica
Sunet
= fenomen subiectiv
(interpretarea noastra a semnalului acustic)
Semnal acustic
= fenomen fizic obiectiv
Bioacustica
Armonice
Frecventa
Nivelul
Intensitatea
Proprietatile semnalului acustic
viteza de propagare prin mediu
Impedanta acustica a mediului
Presiune acustica
Descriere, definitie
Propagarea semnalului acustic prin mediu
(unda acustica)
Semnalul acustic
sub forma unei unde longitudinale.

???
a unor comprimari si rarefieri alternative
printr-un mediu elastic (ex: aer, apa, metale, etc)
fenomen fizic care consta in propagarea
Definitie
Semnalul acustic
Intr-un resort metalic lung

putem observa mai multe tipuri de unde
Tipuri fundamentale de unde
film
Tipuri fundamentale de unde
lungime de unda
de ex: ~ 2 200 cm pt sunetele percepute de urechea umana
(adica P = f(x) )
C: Reprezentarea
matematica a
variatiei presiunii
in lungime, prin mediu
B: compresiuni si
rarefieri succesive care
se propaga
A: aer fara perturbatii
Semnalul acustic
Armonice
Frecventa
Nivelul
Intensitatea
Presiune acustica
(unda acustica)
Semnalul acustic
Presiunea acustica (Pa) adauga variatii suplimentare

valorii medii de baza Patm
Presiunea atmosferica in conditii standard este constanta,

patm = 105 Pa (N/m2)
Presiunea acustica
adica variatie de 1.000.000 x
pa min = 2*10-5 Pa = 20 Pa (cel mai slab sunet audibil)

(prag dureros, distructiv)
pa max = 20 Pa (N/m2)
poate percepe o gama enorma de variatii ale presiunii acustice:
Urechea umana
Presiunea acustica
pa = pef = pmax/
2
Presiunea acustica
pentru un gaz ideal:
pt. T = 288 K (15 C),
in aer,
M = masa molara
T = temperatura
R = const. universala a gazelor
= coef. transformarii adiabatice
c 341 m/s
Este variabila, fiind influentata de mai multi factori:

- tipul de mediu (solid, lichid, gaz) si compresibilitatea acestuia
- presiune,
- densitate,
- temperatura mediului prin care se propaga.
Viteza de propagare (c)

a semnalului acustic prin mediu
(Stedmans Medical Dictionary)
- Discontinuitatile de impendanta creeaza zone

care reflecta undele acustice (ecou).
- o proprietate a mediului care depinde de

densitatea mediului si de viteza de propagare a
sunetului
- rezistenta opusa de un material la propagarea

undei acustice
Impedanta acustica
Zc = c
Alte exemple :
in gaze: ~ 100-1000
in lichide: ~ 106 (pentru apa: Z~1.480.000 rayl)
in solide: ~ 107
Pentru aer: 407 rayl,
( unde Zc impedanta acustica, densitate, c viteza de propagare a semnalului)
Unitate:
Nsm-3 ( ohm acustic) or rayl;
Impedanta acustica
4) Armonice
3) Frecventa
2) Nivelul
1) Intensitatea
Presiune acustica
(unda acustica)
Semnalul acustic
1 Newton este forta necesara pentru a accelera un obiect cu masa de 1Kg cu 1m/s
timp de 1 secunda
1 Joule este lucrul mecanic efectuat de o forta de 1 Newton pe o distanta de 1 metru
1 Watt este puterea efectuata timp de 1 secunda de un lucru mecanic de 1 Joule
Reamintire:
I este exprimata in Watt / m2
Descrie dpdv. fizic puterea semnalului acustic
1. Intensitatea semnalului acustic
Imin = 4 .10-10/400 = 10-12 W/m2
Imax = 202/400 = 1 W/m2
Pentru semnalele acustice audibile de catre oameni:
I=
2
pa /Z
1. Intensitatea semnalului acustic
Este mai practica exprimarea acesteia ca o

fractie, in raport cu un intensitatea unui sunet
luat ca referinta (I0)
Exprimarea intensitatii sonore in W/m2

este dificila, datorita variatiilor numerice mari
(10-12 1)
2. Nivelul semnalului acustic
dB : "decibel"
Nivel de
presiune:
Nivel de
intensitate:
dB
p
= 20log
p0
p0 = 2 10-5 = 20 Pa
p
N p = 10log
p0
I0 =10-12 W/m2 = 1 pW/m2
I
NI = 10 log
I0
10-12
1
10-1
3,2 10-3
10-3
3,2 10-5
3,2 10-6
10-7
10-8
10-10
10-11
Prag dureros
Disco-club
Fabrica mecanica
Tren
Trafic auto intens
Conversatie
Motor auto silentios
Studio audio izolat fonic
Vorbit soptit
Fosnetul frunzelor
Pragul sensibilitatii umane

(la 1 KHz)
Intensitate
(W/m2)
Sursa
120
110
95
90
75
65
50
40
20
10
Nivel
(dB)
frecventa
mai mare
frecventa
mai mica
Frecventa (Hz) = numarul de cicluri (fronturi unda) / secunda
3. Frecventa semnalului acustic
tone-ranges.m3u
1. Infrasunete: < 16 Hz
2. Sunete: 16 - 20.000 Hz
3. Ultrasunete: 20.000 - 109 Hz
9
14
4. Hipersunete: 10 - 10 Hz
Frecventa (Hz) = numarul de cicluri (fronturi unda) / secunda
3. Frecventa semnalului acustic
- periodice simple (sunete pure)

- periodice complexe
- variabile, aleatoare (ex. zgomot)
Clasificarea sunetelor:
Discutie: compoziia n armonici a semnalului acustic
4. Armonice
Sunete pure
sunet pur
Voce
Complex, muzica
zgomot
Sunete pure, complexe, zgomot,

voce
3. Biopotentialele urechii
2. Mecanica cohleara
1. Structurile urechii
II. Biofizica receptiei sunetelor
urechea externa
urechea interna
Structurile urechii
urechea medie
3. Traducerea semnalului acustic n influx nervos

(celulele ciliate interne)
2. Analiza semnalului acustic

(diferite elemente ale urechii interne)
1. Transmisia semnalului acustic

(urechea extern i urechea medie)
Funciile sistemului auditiv periferic
localizare
protecie, amplificare
rezonator
convertirea undelor sonore sferice in unde plane

amplificare specifica numai a unor frecvente
Ansamblul conca + CAE:
Conductul auditiv extern (CAE):
Pavilionul (conca):
Funciile sistemului auditiv periferic
dB
c = viteza sunet in aer (340 m/s); L= lungimea tubului (CAE=25 mm)
3c
2 =
10000 Hz
4L
kHz
Doua domenii de frecvente sunt amplificate selectiv la nivelul CAE:

3400 Hz si 10000 Hz
rez
c
=
= 3400 Hz
4L
(conduct auditiv extern ~ tub cilindric inchis la un capat)
Rezonana CAE
ciocan
nicovala
scarita
1. Timpanul 2. Lantul de oscioare 3. Fereastra

ovala 4. Fereastra rotunda 5. Trompa lui
Eustachio (auditiva)
Urechea medie
2. Protecia urechii interne prin reflexul

stapedian
1. Adaptarea de impedan
Funciile urechii medii
Numai 1 / 1000 din energia undelor acustice

ar trece din aer in urechea interna,
restul ar fi reflectate la interfata aer-lichid
Mediul lichid (ureche interna): impedan inalt
Mediul aerian (CAE): impedan joas
Urechea medie: adaptarea de impedan
Urechea medie: adaptarea de impedan
pi Fi Se
H=
=
pe Fe Si
H ~ 17- 21.
Functia de transfer a
urechii medii (om):
pi , Fi , Si = aceleasi marimi fizice la nivelul

ferestrei ovale (adica la intrarea in urechea
interna)
pe , Fe , Se = presiunea la nivelul timpanului,

fora exercitat de apsarea pe membrana
timpanic i suprafaa timpanului
Lantul oscioarelor ( amplificare ~ 1,3 x)

Raportul dintre aria timpanului si aria ferestrei ovale ( ~15x)
Urechea medie: reflex stapedian
(Obs. mm. scaritiei (stapedius) nu este vizibil in aceasta sectiune, el fiind perpendicular pe planul acesteia)
Protecia urechii interne de sunetele foarte intense

prin reflexul stapedian (contractia mm. ciocanului si
a mm. scaritei limiteaza deplasarea lantului de oscioare).
Labirintul membranos contine elementele

functionale necesare auzului (anterior) si
echilibrului (posterior)
Labirintul osos (cohlear) - protectie
Structura:
Urechea interna
Urechea interna
Urechea interna
1. Canal semicircular anterior; 4. Sacula; 5. Canal cohlear; 6. Helicotrema;

7. Canal s. orizontal; 8. Canal s. posterior; 10. Fereastra ovala;11. Fereastra
rotunda; 12. Canal vestibular; 13. Canal timpanic; 14. Utricula
5. Fibrele nervoase
cohleare (auditive)
4. Creasta spirala
3. Rampa timpanica
(contine perilimfa)
2. Rampa vestibulara
(contine perilimfa)
1. Rampa cohleara
(contine endolimfa)
Sectiune prin melc
Sectiune prin cohlee
Traducerea =
informatia din variatiile energiei mecanice este
tradusa in impuls nervos
Analiza semnalului acustic =

Localizarea vibratiilor pe membrana bazilara +
activitatea celulelor ciliate externe
Functiile urechii interne:
(demo)
Analiza semnalului acustic =

Localizarea vibratiilor pe membrana bazilara +
activitatea celulelor ciliate externe
Functiile urechii interne:
Sectiune prin cohlee
1- Celule ciliate interne
2 Celule ciliate externe
Organul lui Corti - schema
Celule ciliate
Celula ciliata interna- cilii
Celula ciliate externa - cilii
Outer and inner

hairy cells
4. Nerv auditiv
(neuroni tip I)
5. Fibre laterale
6. Fibre mediale
7. Nerv auditiv
(neuroni tip II)
1. Nucleu
2. Stereocili
3. Varf
Celule ciliate
leg. laterale
(side links)
legaturi apicale (tip links)
Geometria
stereocililor
Celulele ciliate externe ajuta acest proces

printr-o amplificare activa a semnalului
acustic
Este realizata in principal de celulele

ciliate interne
Traducerea in influx nervos
Cuplarea mecano-electrica
Schema traducerii mecano-electrice
154
3
128
Na+
K+
Cl-
peri
161
131
endo
Distributia ionica in perlimfa si endolimfa
Paii traducerii:
- Stereocilii (cel.cil.int.) se indoaie

- canalele K+ se deschid
- influx de K+ in cel.cil.interna
=> depolarizare
- Depolarizarea membranei
se propaga pana la baza celulei
- canalele de Ca++ voltage-gated
se deschid
- Eliberarea neurotransmitatarului
din vezicule
via proteine contractile (prestine)
2. Mecanisme active
A) Teoria rezonantei - Ohm, Helmholtz

B) Teoria undei cltoare - von Bksy
1. Mecanisme pasive
Mecanica cohlear
1.A. Distributia frecventelor de rezonanta dea lungul membranei bazilare
Tonotopia
Discutie:
1.B. Unda cltoare
Discutie:
- mecanisme pasive de rezonanta;
- mecanismul activ prin care se obtine un varf de amplitudine.
2. Mecanisme active
Proteinele motoare (prestine)
- datorita proteinelor contractile contribuie la amplificarea cohlear a

semnalului acustic i la mecanismul de analiz realizat de urechea intern.
- realizeaz traducere mecano-electric
- prezint proprieti motrice datorate proteinelor contractile pe care le

conin
Celulele ciliate externe:
- Pentru aceasta pledeaz i numrul mare de fibre aferente cu care fac

sinaps celulele ciliate interne.
- reprezint veritabilii receptori, care asigur traducerea semnalelor

auditive n influx nervos,
- realizeaz traducere mecano-electric
Celulele ciliate interne:

interne
Rolurile celulelor ciliate (sumar)
(modificat dup Buser & Imbert 1987).
(c) frecvena de 3 KHz (80 dB)

potenialul de sumaie
Potenialele receptoare ale

celulelor ciliate:
(a, b) frecvena de 300 Hz;
Potenialele receptoare
ale celulelor ciliate
Otoemisiuni produse de persoane sanatoase ca raspuns la

un zgomot scurt (click)
~ 20 dB
Otoemisiuni
Efectul zgomotului excesiv

asupra celulelor ciliate
We all hated spinach and broccoli and bruxelles

sprouts, but only Julie hated squash.
Textul:
Demonstratie audio pentru diverse grade de

presbiacuzie si manifestarile ei.
Discutie;
Efectul zgomotului excesiv

asupra celulelor ciliate
(vezi curs Psihofizica)
Notiuni de psihoacustica
B) In celelalte cazuri, sursa imaginii este indicata in bibliografie, fie sub imagine, fie supraimpusa peste text (de ex. National Geographics).
- OpenClipart Library
- Wikimedia Commons
A) Imaginile in domeniu public (licenta GNU / GPL / CC):
Celelalte imagini sunt preluate si / sau modificate din urmatoarele surse, astfel:
- Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al.
Cele mai multe imagini sunt create in cadrul Catedrei de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, majoritatea publicate in:
Sursele imaginilor:
Netters Atlas of Human Anatomy, Ciba

- Geigy Edition, 1995
Interactive Atlas of Human Anatomy, Icon Learning Systems, 2003
Principles of Neural Science, 3rd and 4th edition, by Eric R. Kandel, James H. Schwartz and Thomas
M. Jessell
Enciclopaedia Britannica, 2009
Stedmans Medical Dictionary
Curs de Biofizica Medicala C. Ganea

Elemente de bioacustica, C. Ganea
Bibliografie
Reproducerea sau folosirea in alte scopuri nu este permisa fara acordul

scris al Catedrei de Biofizica - MG.
El este destinat exclusiv studentilor din anul I ai

UMF - Carol Davila Bucuresti, Facultatea MG.
Acest document nu contine textul cursului ci doar imaginile si animatiile

relevante pentru expunerea materiei in timpul prezentarii din amfiteatru.
(Este un material ajutator dpdv. didactic).
Observatie

Bioacustica 2011 Site

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bioacustica 2011 Site

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biofizica MG - UMF C.

an universitar 2010 - 2011

UMF Carol Davila Bucuresti

Facultatea de Medicina Generala

Biofizica MG - UMF C. Davila

Biofizica MG - UMF C. Davila

II. Biofizica receptiei sunetelor

Biofizica MG - UMF C. Davila

Biofizica MG - UMF C. Davila

Proprietatile semnalului acustic

viteza de propagare prin mediu

Impedanta acustica a mediului

Biofizica MG - UMF C. Davila

sub forma unei unde longitudinale.

a unor comprimari si rarefieri alternative

printr-un mediu elastic (ex: aer, apa, metale, etc)

fenomen fizic care consta in propagarea

Biofizica MG - UMF C. Davila

Intr-un resort metalic lung

Tipuri fundamentale de unde

Biofizica MG - UMF C. Davila

Tipuri fundamentale de unde

Biofizica MG - UMF C. Davila

de ex: ~ 2 200 cm pt sunetele percepute de urechea umana

A: aer fara perturbatii

Biofizica MG - UMF C. Davila

Proprietatile semnalului acustic

viteza de propagare prin mediu

Impedanta acustica a mediului

Biofizica MG - UMF C. Davila

Presiunea acustica (Pa) adauga variatii suplimentare

Presiunea atmosferica in conditii standard este constanta,

Biofizica MG - UMF C. Davila

adica variatie de 1.000.000 x

pa min = 2*10-5 Pa = 20 Pa (cel mai slab sunet audibil)

poate percepe o gama enorma de variatii ale presiunii acustice:

Biofizica MG - UMF C. Davila

Biofizica MG - UMF C. Davila

pentru un gaz ideal:

pt. T = 288 K (15 C),

R = const. universala a gazelor

= coef. transformarii adiabatice

Este variabila, fiind influentata de mai multi factori:

Viteza de propagare (c)

Biofizica MG - UMF C. Davila

(Stedmans Medical Dictionary)

- Discontinuitatile de impendanta creeaza zone

- o proprietate a mediului care depinde de

- rezistenta opusa de un material la propagarea

Biofizica MG - UMF C. Davila

Pentru aer: 407 rayl,

( unde Zc impedanta acustica, densitate, c viteza de propagare a semnalului)

Biofizica MG - UMF C. Davila

Proprietatile semnalului acustic

viteza de propagare prin mediu

Impedanta acustica a mediului

Biofizica MG - UMF C. Davila

1 Joule este lucrul mecanic efectuat de o forta de 1 Newton pe o distanta de 1 metru

1 Watt este puterea efectuata timp de 1 secunda de un lucru mecanic de 1 Joule

I este exprimata in Watt / m2

Descrie dpdv. fizic puterea semnalului acustic

1. Intensitatea semnalului acustic

Biofizica MG - UMF C. Davila

Imin = 4 .10-10/400 = 10-12 W/m2